MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 836         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 25 noiembrie 2003

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

459. - Legea Corpului Agronomic din România

 

719. - Decret pentru promulgarea Legii Corpului Agronomic din România

 

460. - Lege privind exercitarea profesiunilor de biochimist, biolog si chimist, înfiintarea, organizarea si functionarea Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor în sistemul sanitar din România

 

720. - Decret pentru promulgarea Legii privind exercitarea profesiunilor de biochimist, biolog si chimist, înfiintarea, organizarea si functionarea Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor în sistemul sanitar din România

 

479. - Lege pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat

 

746. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat

 

481. - Lege pentru completarea alineatului (1) al articolului 62 din Legea nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura

 

748. - Decret privind promulgarea Legii pentru completarea alineatului (1) al articolului 62 din Legea nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura

 

683. - Decret privind conferirea Semnului onorific În serviciul Armatei pentru ofiteri din Ministerul Apărării Nationale

 

684. - Decret privind conferirea Semnului onorific În serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri din Ministerul Apărării Nationale

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 381 din 14 octombrie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 180 alin. 3 din Codul penal si ale art. 279 si 284 din Codul de procedură penală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

830. - Ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 343/2003 privind aprobarea normelor pentru acordarea licentei de transport feroviar si a certificatului de sigurantă, în vederea efectuării serviciilor de transport feroviar public si/sau în interes propriu pe căile ferate din România, precum si pentru acordarea autorizatiei si certificatului de operare pentru manevră agentilor economici care efectuează numai operatiuni de manevră feroviară

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGEA

Corpului Agronomic din România

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Se constituie Corpul Agronomic din România, organizatie autonomă, cu personalitate juridică, reprezentând interesele profesiunilor din agricultură si care asigură dezvoltarea si păstrarea prestigiului acestor profesiuni în cadrul vietii sociale, veghează la respectarea drepturilor si obligatiilor ce le revin, desfăsoară activităti de interes general pentru membrii săi, în scopul promovării si dezvoltării agriculturii moderne.

(2) În scopul dobândirii personalitătii juridice, membrii Corpului Agronomic din România încheie actul constitutiv si statutul, în vederea înscrierii în Registrul asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscriptie teritorială urmează să aibă sediul.

Art. 2. - (1) Corpul Agronomic din România este alcătuit din absolventii de învătământ superior, postliceal si mediu din specialitătile agricultură, horticultură, zootehnie, îmbunătătiri funciare si mecanizarea agriculturii, cadastru funciar, inginerie economică în agricultură sau din alte specialităti, care lucrează în domeniul agriculturii.

(2) Cetătenii străini pot fi admisi în Corpul Agronomic din România potrivit prevederilor art. 8.

Art. 3. - Corpul Agronomic din România are următoarele atributii principale:

a) organizează pregătirea, perfectionarea si specializarea membrilor săi, corespunzător nivelului european si cerintelor economiei tării;

b) sprijină libera initiativă a membrilor săi, în vederea organizării activitătilor de consultantă, a cursurilor manageriale si a altor initiative specifice domeniilor de activitate agricolă;

c) sprijină cercetarea stiintifică si dezvoltarea tehnologică în agricultură;

d) organizează centre de studii, centre de pregătire profesională, perfectionare si de documentare tehnică, biblioteci, muzee si expozitii, în sprijinul consultantei agricole, în interesul răspândirii cunostintelor agricole, în beneficiul producătorilor agricoli;

e) editează Buletinul Corpului Agronomic din România, publicatii si lucrări de interes pentru specialisti si întreprinzători din agricultură;

f) organizează aniversarea evenimentelor deosebite din agricultura României si omagierea unor mari personalităti.

Art. 4. - (1) Membrii Corpului Agronomic din România activează în institutii cu caracter agricol, la nivel central si în teritoriu, în institutii si servicii de utilitate publică, în unităti de învătământ, cercetare si consultantă agricolă, în societăti agricole, precum si în alte domenii care au tangentă cu agricultura.

(2) Membrii Corpului Agronomic din România pot să conducă serviciile si institutiile cu caracter agricol, să profeseze în învătământul agricol, să execute expertizele agricole, să proiecteze, să organizeze si să conducă

exploatatiile agricole de orice fel.

 

CAPITOLUL II

Drepturi si obligatii

 

Art. 5. - Membrii Corpului Agronomic din România au următoarele drepturi:

a) să aleagă si să fie alesi în organele de conducere ale Corpului Agronomic din România;

b) să participe la sedintele organizate de Corpul Agronomic din România, să propună măsuri pentru îmbunătătirea activitătii, adoptarea de programe de activitate, revocarea reprezentantilor atunci când acestia nu îsi îndeplinesc obligatiile asumate;

c) să beneficieze de grade profesionale în Corpul Agronomic din România, care se iau în considerare la ocuparea prin concurs a anumitor functii; gradul în Corpul Agronomic din România constituie un drept câstigat; la concursul pentru obtinerea gradelor în cadrul Corpului Agronomic din România pot fi luate în considerare recomandările cu caracter profesional, eliberate de societătile sau asociatiile profesionale membrilor săi, printre care: Societatea Inginerilor Agronomi din România, Societatea Română de Zootehnie, Societatea Română a Horticultorilor, Societatea Inginerilor Mecanici Agricoli si altele asemenea;

d) să solicite organelor de resort ale Corpului Agronomic din România sprijin în apărarea drepturilor profesionale atunci când ele sunt încălcate de autoritătile statului sau de conducerile unitătilor cu personalitate juridică în care activează;

e) să beneficieze de stimulente pentru activităti agricole cu caracter productiv;

f) să beneficieze de sporuri bănesti de izolare si conditii grele de muncă, precum si de alte drepturi, potrivit legii; membrii care ocupă prin concurs posturi în administratia centrală ori locală, în servicii externe, în institute si statiuni de cercetare agricolă, în învătământul de toate gradele se bucură de stabilitate si nu pot fi îndepărtati pe criterii politice, etnice, religioase sau de sex, ci numai pentru abateri disciplinare sau incompetentă;

g) să îsi păstreze drepturile câstigate în ceea ce priveste gradul si vechimea gradului în Corpul Agronomic din România; în cazul desfiintării prin lege a serviciilor sau institutiilor la care sunt angajati;

h) să poată beneficia, din partea Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului si a altor institutii, de stagii de perfectionare si burse de studiu, pe bază de concurs;

i) să poată înfiinta cabinete individuale sau asociate.

Art. 6. - Membrii Corpului Agronomic din România au următoarele obligatii:

a) să respecte statutul, regulamentul si hotărârile Corpului Agronomic din România;

b) să actioneze pentru valorificarea si conservarea fondului funciar si pentru protectia si ameliorarea mediului înconjurător;

c) să sprijine organizarea de exploatatii agricole durabile si să actioneze pentru promovarea tehnologiilor moderne si eficiente;

d) să sprijine producătorii agricoli si orice initiativă având ca scop dezvoltarea durabilă a spatiului rural;

e) să-si perfectioneze pregătirea profesională si să desfăsoare activitate în domeniul consultantei de specialitate agricolă;

f) să respecte si să aplice în orice împrejurare regulile de disciplină si colegialitate, potrivit normelor deontologice profesionale;

g) să achite cotizatia stabilită de Consiliul de conducere al Corpului Agronomic din România.

Art. 7. - (1) Personalul agronomic cu rezultate exceptionale în activitatea profesională poate primi distinctii, premii si acte de multumire.

(2) Distinctiile sunt: Meritul Agricol clasele I, a II-a si a III-a.

(3) Distinctiile si premiile se acordă anual, în cadrul manifestărilor Zilei Agricultorului.

 

CAPITOLUL III

Admiterea si gradele profesionale în Corpul Agronomic din România

 

Art. 8. - Sunt admise, la cerere, în Corpul Agronomic din România, persoanele prevăzute la art. 2 care îndeplinesc următoarele conditii:

a) posedă diplomă de absolvire a unei institutii de învătământ superior, a unei scoli postliceale sau a unui liceu de specialitate, luându-se în considerare si diplomele obtinute la institutii similare din străinătate recunoscute de Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului;

b) nu au condamnări definitive si irevocabile;

c) lucrează în agricultură sau în domenii conexe, conform prevederilor art. 4 alin. (1).

Art. 9. - Membrii Corpului Agronomic din România beneficiază de următoarele grade profesionale:

a) subinginer, clasele a II-a si I;

b) inginer stagiar;

c) inginer, clasele a II-a si I;

d) inspector;

e) inspector general, clasele a II-a si I;

f) consilier, clasele a II-a si I.

Art. 10. - Absolventii învătământului superior sub formă de colegii pot beneficia în Corpul Agronomic din România numai de gradele de inginer stagiar si inginer clasele a II-a si I.

Art. 11. - Pentru sectiunea “tehnicieni” se instituie următoarele grade profesionale:

a) referent, clasele a II-a si I;

b) tehnician stagiar;

c) tehnician, clasele a II-a si I.

Art. 12. - Gradele profesionale în Corpul Agronomic din România sunt specifice, fiind altele decât cele conferite de functiile detinute de membrii Corpului Agronomic din România în institutiile publice.

Art. 13. - Gradele profesionale superioare, începând cu cel de inspector, vor reprezenta cel mult 25% din efectivul Corpului Agronomic din România, iar gradele de consilier clasele a II-a si I, cel mult 10%.

Art. 14. - Participarea la examenele de grad profesional în Corpul Agronomic din România se face la cerere.

Art. 15. - Membrii Corpului Agronomic din România care functionează în învătământul de toate gradele sau în cercetarea stiintifică îsi păstrează toate drepturile reglementate de legislatia în vigoare în domeniul învătământului si al cercetării stiintifice si dezvoltării tehnologice, bucurându-se în acelasi timp de toate drepturile prevăzute în prezenta lege.

 

CAPITOLUL IV

Organizare si functionare

 

Art. 16. - Organele de conducere ale Corpului Agronomic din România sunt:

a) adunarea generală;

b) consiliul de conducere;

c) biroul executiv;

d) colegiul de etică profesională;

e) comisia de cenzori.

Art. 17. - (1) Adunarea generală este forumul de decizie al Corpului Agronomic din România si se constituie din reprezentantii filialelor teritoriale, în conditiile stabilite de regulamentul de organizare si functionare.copyrightdsc.net

(2) Adunarea generală se întruneste în sesiune ordinară o dată pe an si în sesiuni extraordinare ori de câte ori este nevoie.

(3) Regulile privind organizarea si functionarea adunării generale se stabilesc prin statut.

(4) Organele de conducere ale Corpului Agronomic din România se aleg de adunarea generală pe o perioadă de 4 ani.

Art. 18. - (1) Consiliul de conducere al Corpului Agronomic din România este format din presedintii filialelor judetene si a municipiului Bucuresti, precum si dintr-un număr de membri, stabiliti prin statut.

(2) Consiliul de conducere al Corpului Agronomic din România alege dintre membrii săi un presedinte si 3-5 vicepresedinti.

(3) Presedintele Consiliului de conducere al Corpului Agronomic din România face parte de drept din Colegiul Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului. Art. 19. - Biroul executiv al Corpului Agronomic din România este alcătuit din 9 membri titulari.

Art. 20. - Secretariatul tehnic permanent functionează pe lângă Biroul executiv al Corpului Agronomic din România.

Art. 21. - (1) Consiliul de conducere al Corpului Agronomic din România lucrează cu cel putin jumătate plus unu din numărul membrilor săi, iar hotărârile se iau cu majoritate simplă.

(2) Biroul executiv al Corpului Agronomic din România avizează cererile de admitere si organizează examenele de promovare în Corpul Agronomic din România.

Art. 22. - (1) Colegiul de etică profesională este unicul organ de autoritate morală învestit să analizeze abaterile de etică si conduită profesională ale tuturor membrilor Corpului Agronomic din România si să hotărască asupra faptelor acestora, neconforme cu deontologia profesională.

(2) Colegiul de etică profesională este alcătuit din 5 membri titulari si 5 membri supleanti, alesi de adunarea generală a consiliului de conducere al Corpului Agronomic din România, pentru perioade de câte 4 ani.

Art. 23. - Judecarea membrilor Corpului Agronomic din România de către colegiul de etică profesională se face la sesizare sau din oficiu, precum si pe baza solicitărilor Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului.

Art. 24. - (1) Sanctiunile ce pot fi aplicate membrilor Corpului Agronomic din România de către colegiul de etică profesională, în ordinea gravitătii faptelor comise, sunt:

a) avertisment;

b) amânarea înaintării în grad cu 1-3 ani;

c) excluderea din Corpul Agronomic din România.

(2) Procedura de constatare a abaterilor si aplicarea sanctiunilor se vor stabili prin Regulamentul de organizare si functionare a colegiului de etică profesională.

Art. 25. - Pentru asigurarea cadrului organizat necesar studierii si dezvoltării initiativelor profesionale specifice, în cadrul Corpului Agronomic din România pot fi organizate comisii permanente sau temporare, care îsi desfăsoară activitatea sub îndrumarea consiliului de conducere.

Art. 26. - Buletinul Corpului Agronomic din România se va publica din 2 în 2 ani si va cuprinde evidenta tuturor membrilor Corpului Agronomic din România.

Art. 27. - Sediul Corpului Agronomic din România va fi stabilit de adunarea generală a acestuia.

Art. 28. - Veniturile Corpului Agronomic din România se constituie din:

a) taxe de înscriere, cotizatii anuale si fonduri realizate din manifestări stiintifice;

b) donatii si sponsorizări;

c) proiecte finantate de organisme interne si internationale;

d) editarea si valorificarea unor publicatii de specialitate;

e) alte surse.

Art. 29. - Fondurile bănesti ale Corpului Agronomic din România pot fi utilizate pentru:

a) finantarea activitătilor prevăzute la art. 3 si retribuirea personalului angajat;

b) procurarea de mijloace fixe, materiale, birotică si obiecte de inventar.

 

CAPITOLUL V

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 30. - Ziua Agricultorului, zi aniversară a întregului personal agronomic din tară, se organizează anual în a doua săptămână a lunii octombrie.

Art. 31. - În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, se convoacă, conform procedurilor legale în vigoare, prima adunare generală de constituire a Corpului Agronomic din România, care adoptă regulamentul de organizare si functionare, alege organele de conducere ale acestuia, stabileste sediul central si hotărăste înfiintarea filialelor teritoriale.

Art 32. - În termen de cel mult 2 ani de la constituire, consiliul de conducere al Corpului Agronomic din România va elabora si va publica Buletinul Corpului Agronomic din România.

Art. 33. - (1) Prevederile prezentei legi se completează cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă orice dispozitie contrară.

Art. 34. - Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 20 octombrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 21 octombrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

VIOREL HREBENCIUC

 

Bucuresti, 12 noiembrie 2003.

Nr. 459.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii Corpului Agronomic din România

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea Corpului Agronomic din România si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 10 noiembrie 2003.

Nr. 719.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind exercitarea profesiunilor de biochimist, biolog si chimist, înfiintarea, organizarea si functionarea Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor în sistemul sanitar din România

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAPITOLUL I

Exercitarea profesiunilor de biochimist, biolog si chimist în sistemul sanitar din România

SECTIUNEA 1

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Exercitarea profesiunilor de biochimist, biolog si chimist în sistemul sanitar din România este un drept al oricărei persoane fizice, cetătean român sau cetătean al unui stat membru al Uniunii Europene, posesor al diplomei eliberate de o institutie de învătământ superior de profil biochimic, biologic sau chimic, recunoscută de lege, si având competenta necesară pentru efectuarea analizelor de laborator.

(2) În laborator biochimistul, biologul si chimistul au dreptul la initiativă si decizie în ceea ce priveste tehnicile si aparatele de laborator pentru executarea cu maximă operativitate si răspundere a analizelor solicitate, sub semnătură.

(3) Exercitarea profesiunilor de biochimist, biolog si chimist în sistemul sanitar este autorizată de Ministerul Sănătătii.

Art. 2. - Profesiunile de biochimist, biolog si chimist în sistemul sanitar cuprind drepturi si responsabilităti care rezultă din fisa postului.

Art. 3. - (1) Exercitarea profesiunilor de biochimist, biolog si chimist în sistemul sanitar se face pe baza autorizatiei de liberă practică, care se acordă de Ministerul Sănătătii pe baza următoarelor acte:

a) diplomă eliberată de o institutie de învătământ superior de profil biochimic, biologic sau chimic, recunoscută de lege;

b) certificat de cazier judiciar;

c) certificat de sănătate;

d) avizul Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor.

(2) Exercitarea profesiunilor de biochimist, biolog si chimist în unele laboratoare din sistemul sanitar se face si pe baza certificatului de acreditare, care se acordă de Ministerul Sănătătii pe baza următoarelor acte:

a) autorizatie de liberă practică;

b) adeverintă de salariat;

c) cerere-tip;

d) avizul Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor.

Art. 4. - (1) Profesiunile de biochimist, biolog si chimist pot fi practicate în unităti sanitare publice sau private si în institutii de învătământ si cercetare cu profil biomedical.

(2) În spitalele publice si în ambulatorii biochimistii, biologii si chimistii cu o vechime de cel putin 5 ani în specialitate pot ocupa functia de sef de laborator.

Art. 5. - Biochimistul, biologul si chimistul, angajati în unităti sanitare publice sau private, au drepturi si obligatii ce decurg din normele si reglementările legale, din prevederile contractului individual de muncă si din regulamentele de ordine interioară.

Art. 6. - Biochimistii, biologii si chimistii din sistemul sanitar, care au titlul de doctor în stiinte si care îndeplinesc conditiile privind vârsta standard de pensionare, pot continua activitatea profesională, la cerere, până la vârsta de 65 de ani, femeile, si de 70 de ani, bărbatii, prin prelungiri anuale, în conditiile prevăzute la art. 3 alin. (1), numai cu acordul angajatorului.

Art. 7. - Profesiunile de biochimist, biolog si chimist pot fi practicate în cabinete de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical. Veniturile acestora pot fi realizate si din servicii prestate în baza contractului cu furnizorii de servicii medicale sau cu casele de asigurări de sănătate.

Art. 8. - Asigurarea protectiei biochimistului, biologului si chimistului din sistemul sanitar, pentru riscurile ce decurg din practica profesională, este obligatia angajatorului si se realizează de angajator prin societătile de asigurări.

Art. 9. - Continutul si caracteristicile activitătii biochimistului, biologului si chimistului sunt:

a) efectuează investigatii de laborator conform pregătirii si specializării;

b) participă la programe de control privind starea de sănătate a populatiei;

c) participă la formarea teoretică si practică a viitorilor specialisti care au inclusă practica de laborator în programele de pregătire;

d) participă, împreună cu medicii si alte categorii de personal, la cercetarea în domeniul medical;

e) participă, împreună cu alte categorii de personal, la protejarea mediului ambiant.

 

SECTIUNEA a 2-a

Formarea, perfectionarea si specializarea biochimistilor, biologilor si chimistilor în sistemul sanitar din România

 

Art. 10. - Formarea biochimistilor, biologilor si chimistilor din sistemul sanitar se realizează în institutii de învătământ superior de profil recunoscute de lege, pe baza programelor elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului.

Art. 11. - Biochimistul, biologul si chimistul din sistemul sanitar au obligatia profesională de a se pregăti prin programe de pregătire continuă, elaborate de Ministerul Sănătătii cu consultarea Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor.

Art. 12. - (1) Specializarea biochimistului, biologului si chimistului din sistemul sanitar se realizează prin programe având continut si durată specifice, conform cerintelor, în institutii abilitate scopului propus.

(2) Specializarea fără plată se efectuează teoretic prin cursuri si prin practică în laboratoarele medicale.

(3) Durata specializării este de 4 ani.

(4) Specializarea se finalizează cu obtinerea diplomei de specialitate, prin sustinerea unui examen.

(5) Fac exceptie de la prevederile alin. (2) si (3) biochimistii, biologii si chimistii acreditati, care au o vechime de cel putin 5 ani în domeniul sanitar sau în institutii de învătământ si cercetare cu profil biomedical, la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 13. - Metodologia de desfăsurare a programelor de pregătire profesională continuă si de acordare a diplomelor care certifică absolvirea cursurilor este stabilită de Ministerul Sănătătii si de institutiile de învătământ superior, cu consultarea Colegiului Medicilor din România si a Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor.

Art. 14. - Formele de pregătire, specializare si perfectionare profesională, efectuate în străinătate de către biochimistii, biologii si chimistii din sistemul sanitar, sunt asimilate celor echivalente în tară, potrivit reglementărilor în vigoare.

 

SECTIUNEA a 3-a

Norme de etică si deontologie profesională

 

Art. 15. - În exercitarea profesiunii, biochimistul, biologul si chimistul din sistemul sanitar respectă demnitatea fiintei umane si principiile eticii, dând dovadă de responsabilitate profesională si morală, actionând întotdeauna în interesul pacientului, al familiei pacientului si al comunitătii.

Art. 16. - Biochimistul, biologul si chimistul din sistemul sanitar sunt obligati să păstreze secretul profesional.

Art. 17. - Litigiile sau abaterile de la etica profesională se analizează si măsurile se iau, după caz, de către seful echipei medicale sau de conducerea unitătii ori de către Colegiul Medicilor din România, împreună cu Ordinul Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor, potrivit Codului de etică si deontologie profesională a biochimistilor, biologilor si chimistilor din sistemul sanitar.

 

SECTIUNEA a 4-a

Relatii care se stabilesc în exercitarea profesiunii de biochimist, biolog si chimist din sistemul sanitar

 

Art. 18. - Activitatea biochimistului, biologului si chimistului din sistemul sanitar se desfăsoară individual sau în cadrul unor colective mixte.

Art. 19. - Biochimistul, biologul si chimistul din sistemul sanitar colaborează cu medicul si recunosc rolul coordonator al acestuia, precum si cu ceilalti membri ai colectivului, participând la mentinerea relatiilor amiabile în cadrul acestuia si contribuind la asigurarea calitătii actului medical.

Art. 20. - Membrii Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor în sistemul sanitar din România sunt obligati să aplice parafa cuprinzând numele, prenumele, gradul si specialitatea pe toate buletinele pentru analizele pe care le efectuează.

Art. 21. - Relatiile dintre biochimisti, biologi si chimisti din sistemul sanitar se bazează pe corectitudine, colaborare, respect reciproc si solidaritate profesională, potrivit Codului de etică si deontologie profesională a biochimistilor, biologilor si chimistilor din sistemul sanitar.

 

CAPITOLUL II

Înfiintarea, organizarea si functionarea Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor în sistemul sanitar din România

SECTIUNEA 1

Caracteristici generale

 

Art. 22. - (1) Ordinul Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor în sistemul sanitar din România se înfiintează ca organizatie profesională, neguvernamentală, apolitică, nonprofit si cu personalitate juridică, ce reprezintă interesele membrilor săi.

(2) Ordinul Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor în sistemul sanitar din România cuprinde biochimisti, biologi si chimisti autorizati să-si exercite profesiunea în unităti ale Ministerului Sănătătii sau ale altor ministere cu retea sanitară proprie, în sectorul sanitar privat si în unităti de cercetare biomedicală.

Art. 23. - Ordinul Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor în sistemul sanitar din România are sediul central în municipiul Bucuresti.

 

SECTIUNEA a 2-a

Atributiile Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor în sistemul sanitar din România

 

Art. 24. - Ordinul Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor are următoarele atributii:

a) apără prestigiul si demnitatea profesională ale membrilor săi în relatiile cu terte persoane fizice sau juridice;

b) apără si promovează interesele profesionale ale membrilor săi;

c) emite norme cu caracter intern, cu respectarea dispozitiilor legale;

d) elaborează si supraveghează respectarea Codului de etică si deontologie profesională a biochimistilor, biologilor si chimistilor din sistemul sanitar, adoptat după avizarea sa de către Ministerul Sănătătii;

e) reprezintă membrii săi în relatiile cu organizatiile guvernamentale, neguvernamentale si cu sindicatele, pe plan intern si international;

f) acordă asistentă profesională membrilor săi în situatiile de judecare a cazurilor de abateri de la normele de etică si deontologie profesională, precum si de solutionare a litigiilor;

g) colaborează cu Ministerul Sănătătii în scopul elaborării reglementărilor privind înregistrarea în registrul unic al biochimistilor, biologilor si chimistilor din sistemul sanitar;

h) colaborează cu Ministerul Sănătătii si Colegiul Medicilor din România la elaborarea si monitorizarea programelor de formare, specializare si perfectionare a pregătirii profesionale teoretice si practice a biochimistilor, biologilor si chimistilor din sistemul sanitar;

i) colaborează cu Ministerul Sănătătii în scopul elaborării normelor specifice si a reglementărilor privind profesiunea de biochimist, biolog si chimist din sistemul sanitar;

j) avizează eliberarea autorizatiei de liberă practică pentru biochimisti, biologi si chimisti din sistemul sanitar;

k) actionează împreună cu institutiile sanitare centrale si teritoriale pentru asigurarea, în unitătile sanitare publice si private, a calitătii actului medical;

l) avizează, împreună cu Colegiul Medicilor din România, autorizatia de instalare a laboratoarelor medicale private de profil si se pronuntă în legătură cu demersurile întreprinse în vederea interzicerii instalării acestora, tinând seama de exercitarea activitătii în concordantă cu competenta profesională a personalului, de dotarea tehnică si de respectarea normelor de protectia mediului.

 

SECTIUNEA a 3-a

Membrii Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor

 

Art. 25. - (1) Membrii Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor sunt înscrisi într-un registru unic, care se publică periodic.

(2) Membrii ajunsi la vârsta pensionării rămân înscrisi, la cerere, în Ordinul Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor.

Art. 26. - Membrii Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor sunt obligati:

a) să respecte reglementările legale privind exercitarea profesiunii de biochimist, biolog si chimist din sistemul sanitar;

b) să respecte statutul Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor privind exercitarea acestor profesiuni;

c) să respecte si să aplice normele de etică si deontologie profesională.

Art. 27. - Veniturile Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor se constituie din:

a) taxa de înscriere si cotizatiile lunare ale membrilor;

b) donatii, sponsorizări, potrivit legii;

c) fonduri rezultate din manifestări stiintifice si din drepturi editoriale;

d) alte surse, cu respectarea prevederilor legale.

Art. 28. - Fondurile bănesti pot fi utilizate pentru cheltuieli de administrare, precum: salarizarea personalului, procurarea de fonduri fixe, material gospodăresc, finantarea cheltuielilor organizatorice, perfectionarea pregătirii profesionale, acordarea de burse prin concurs, crearea de institutii cu scop filantropic si stiintific si altele, care se stabilesc de Consiliul national al Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor.

 

SECTIUNEA a 4-a

Organizarea si functionarea Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor în sistemul sanitar din România

 

Art. 29. - Ordinul Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor în sistemul sanitar din România este organizat la nivel national, judetean, respectiv al municipiului Bucuresti.

Art. 30. - Organele de conducere ale Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor, la nivel national si judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, sunt: adunarea generală, consiliul national, consiliul judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, si birourile executive ale acestora.

Art. 31. - Alegerile pentru organele de conducere ale Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor în sistemul sanitar din România, la nivel national si judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, se desfăsoară o dată la 4 ani.

Art. 32. - (1) Adunarea generală a Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor, constituită din reprezentanti alesi la nivel judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, se întruneste anual.

(2) Adunarea generală alege prin vot secret, cu majoritate simplă, membrii Consiliului national al Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor, în prezenta a cel putin două treimi din numărul total al reprezentantilor alesi.

(3) Adunarea generală adoptă, în prezenta a cel putin două treimi din numărul total al reprezentantilor alesi, Codul de etică si deontologie profesională, statutul si regulamentul de organizare si functionare a Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor.

Art. 33. - (1) Consiliul national al Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor este alcătuit din 55 de membri, după cum urmează: câte un reprezentant al fiecărui judet, 6 reprezentanti ai municipiului Bucuresti, 8 reprezentanti ai laboratoarelor medicale private din România, alesi de către adunarea generală a Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor.

(2) Consiliul national prevăzut la alin. (1) este legal constituit în prezenta a jumătate din numărul membrilor săi si hotărăste cu majoritate simplă.

(3) Consiliul national prevăzut la alin. (1) se întruneste în sesiuni anuale, ordinare si extraordinare.

(4) În cadrul consiliului national prevăzut la alin. (1) functionează comisii de specialitate.

Art. 34. - Între sesiunile consiliului national prevăzut la art. 33, Ordinul Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor în sistemul sanitar din România este coordonat de biroul executiv.

Art. 35. - (1) Biroul executiv al Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor în sistemul sanitar din România asigură activitatea permanentă a acestuia, potrivit legii si regulamentelor proprii.

(2) Biroul executiv este alcătuit din: presedinte, 3 vicepresedinti, un secretar si 2 membri, alesi prin vot secret de membrii consiliului national prevăzut la art. 33.

(3) Functiile de presedinte, vicepresedinte si secretar sunt incompatibile cu functiile corespunzătoare dintr-un sindicat.

Art. 36. - (1) Consiliul judetean al Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor are un număr de membri proportional cu numărul de biochimisti, biologi si chimisti din sistemul sanitar înregistrati în evidentă, după cum urmează:

a) până la 50 de membri înscrisi în registrul unic si cotizanti - până la 7 membri;

b) peste 50 de membri înscrisi în registrul unic si cotizanti - până la 11 membri.

(2) Consiliul constituit la nivelul municipiului Bucuresti este format din 11 membri.

(3) Alegerea membrilor consiliilor judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, prevăzute la alin. (1) si (2), se face de către adunarea generală, prin vot secret, cu majoritate simplă, prin participarea a minimum două treimi din numărul total al membrilor înscrisi în registrul unic si cotizanti. Alegerea reprezentantilor pentru Adunarea generală a Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor se face prin vot secret, cu majoritate simplă, potrivit normei de reprezentare, de un delegat la doi membri înscrisi în registrul unic. Alegerile sunt validate în prezenta a două treimi din numărul total al delegatilor. În cazul în care la conferinta de alegeri nu sunt prezente două treimi din numărul total al delegatilor, după două săptămâni se va organiza o altă conferintă de alegeri, al cărei rezultat va fi validat indiferent de numărul participantilor.

(4) Consiliul judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, prevăzute la alin. (1) si (2), va alege dintre membrii săi un birou format din: presedinte, 2 vicepresedinti si un secretar.

(5) Functiile de presedinte, vicepresedinte si secretar sunt incompatibile cu functia corespunzătoare dintr-un sindicat.

Art. 37. - Persoanele care exercită functii de conducere la nivel national, judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, în structurile Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor îsi mentin locurile de muncă pe perioada în care îndeplinesc functiile respective.

Art. 38. - Organele de conducere ale Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor îsi desfăsoară activitatea în conformitate cu prevederile legale si cu regulamentele proprii.

 

SECTIUNEA a 5-a

Proceduri si sanctiuni

 

Art. 39. - (1) Membrilor Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor care încalcă regulamentele specifice privind exercitarea profesiunilor de biochimist, biolog si chimist în sistemul sanitar, precum si Codul de etică si deontologie profesională a biochimistilor, biologilor si chimistilor din sistemul sanitar li se aplică următoarele sanctiuni:

a) mustrare;

b) avertisment;

c) suspendarea temporară a calitătii de membru al Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor;

d) retragerea calitătii de membru al Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor si propunerea către Ministerul Sănătătii de anulare a autorizatiei de practică profesională pentru o perioadă de 6 luni până la un an sau definitiv.

(2) Aplicarea sanctiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) si b) este de competenta consiliilor judetene ale Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor, iar aplicarea celor de la alin. (1) lit. c) si d) este de competenta consiliului national.

Art. 40. - Concluziile anchetei si sanctiunile aplicate se comunică în scris persoanei în cauză, consiliului judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, al Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor, angajatorului si, după caz, Ministerului Sănătătii.

Art. 41. - (1) Contestatiile împotriva sanctiunilor prevăzute la art. 39 alin. (1) lit. a) si b) se pot face la comisia de specialitate din cadrul Consiliului national al Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor, în termen de 30 de zile de la comunicarea sanctiunii.

(2) Împotriva sanctiunilor prevăzute la art. 39 alin. (1) lit. c) si d) se poate face contestatie la judecătoria în a cărei rază teritorială îsi desfăsoară activitatea biochimistul, biologul si chimistul din sistemul sanitar care a fost sanctionat, în termen de 30 de zile de la comunicarea sanctiunii.

Art. 42. - Răspunderea disciplinară a membrilor Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor, prevăzută la art. 39, nu exclude răspunderea civilă, patrimonială, contraventională si penală, după caz, potrivit prevederilor legale.

Art. 43. - Calitatea de membru al Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor încetează ca urmare a pierderii dreptului de exercitare a acestor profesiuni, precum si în urma neplătii, timp de 3 luni consecutive, a cotizatiei de membru.

Art. 44. - Practicarea profesiunilor de biochimist, biolog si chimist din sistemul sanitar de către persoanele care nu au această calitate constituie infractiune si se pedepseste conform prevederilor Codului penal.

Art. 45. - (1) Organizarea alegerilor de constituire a primelor organe de conducere la nivel national, judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, se desfăsoară pe baza regulamentului elaborat de comisia electorală centrală de initiativă, formată din:

a) un reprezentant al Ministerului Sănătătii;

b) un reprezentant al Colegiului Medicilor din România;

c) 16 biochimisti, biologi si chimisti din sistemul sanitar;

d) un reprezentant al sindicatului.

(2) Membrii consiliului national si ai consiliului judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, al Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor se aleg pentru un mandat de 4 ani.

 

CAPITOLUL III

Dispozitii finale

 

Art. 46. - Biochimistii, biologii si chimistii din sistemul sanitar sunt obligati să respecte prevederile prezentei legi si reglementările specifice sectorului în care îsi desfăsoară activitatea.

Art. 47. - Ordinul Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor în sistemul sanitar din România functionează pe baza prezentei legi si pe baza reglmentărilor proprii, elaborate în conformitate cu prevederile legii.

Art. 48. - Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 29 septembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 21 octombrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

VIOREL HREBENCIUC

 

Bucuresti, 12 noiembrie 2003.

Nr. 460.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind exercitarea profesiunilor de biochimist, biolog si chimist, înfiintarea, organizarea si functionarea Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor în sistemul sanitar din România

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind exercitarea profesiunilor de biochimist, biolog si chimist, înfiintarea, organizarea si functionarea Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor în sistemul sanitar din România si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 10 noiembrie 2003.

Nr. 720.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 48 alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:

“a) ori de câte ori se majorează solda de grad si/sau solda functiei maxime ale cadrelor militare în activitate, potrivit gradului militar si functiei exercitate, avute la data trecerii în rezervă, în raport cu procentul de stabilire a pensiei în conditiile prevăzute la art. 22-24; cadrele militare pot opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă luată în considerare la calculul pensiei;”

2. La articolul 79 alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:

“a) cuantumul pensiei în plată se actualizează, având ca bază de calcul solda lunară brută în vigoare la data aplicării prezentei legi, corespunzătoare functiei maxime exercitate si gradului militar, avute la data trecerii în rezervă, pe baza unei metodologii aprobate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea institutiilor prevăzute la art. 5 alin. (1), metodologie conform căreia acordarea gradatiei se va face în raport cu vechimea în serviciu sau cea avută la data trecerii în rezervă;”

Art. II. - Normele metodologice privind recalcularea pensiilor militare de stat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.188/2001, se vor modifica si completa corespunzător, prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. III. - Legea nr. 164/2001, cu modificările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

Art. IV. - Prezenta lege intră în vigoare în prima lună următoare încheierii actualului proces de recorelare a pensiilor militare.

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 9 septembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 27 octombrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 12 noiembrie 2003.

Nr. 479.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 12 noiembrie 2003.

Nr. 746.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru completarea alineatului (1) al articolului 62 din Legea nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - La alineatul (1) al articolului 62 din Legea nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 2 septembrie 2003, după litera a) se introduce litera a 1) cu următorul cuprins:

“a 1) pescuitul cu ostia, sulita, tepoaia, japca si cu orice alte unelte întepătoare si agătătoare, prin greblare sau harponare;”

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 23 septembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 27 octombrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 12 noiembrie 2003.

Nr. 481.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru completarea alineatului (1) al articolului 62 din Legea nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru completarea alineatului (1) al articolului 62 din Legea nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 12 noiembrie 2003.

Nr. 748.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Semnului onorific În serviciul Armatei pentru ofiteri din Ministerul Apărării Nationale

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 99 din Constitutia României, precum si ale art. 4 alin. 1, ale art. 10 pct. 3 si ale art. 11 pct. IX.3 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, cu modificările ulterioare, la propunerea ministrului apărării nationale,

 

Presedintele României decretează:

 

Art. 1. - Pe data de 1 decembrie 2003 se conferă Semnul onorific În serviciul Armatei, pentru 15 ani de activitate si rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională, ofiterilor prevăzuti în anexa nr. 1*) la prezentul decret.

Art. 2. - Pe data de 1 decembrie 2003 se conferă Semnul onorific În serviciul Armatei, pentru 20 de ani de activitate si rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională, ofiterilor prevăzuti în anexa nr. 2*) la prezentul decret.

Art. 3. - Pe data de 1 decembrie 2003 se conferă Semnul onorific În serviciul Armatei, pentru 25 de ani de activitate si rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională, ofiterilor prevăzuti în anexa nr. 3*) la prezentul decret.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

În temeiul art. 99 alin. (2) din

Constitutia României, contrasemnăm

acest decret.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

 

Bucuresti, 30 octombrie 2003.

Nr. 683.

*) Anexele nr. 1-3 se comunică institutiilor interesate.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Semnului onorific În serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri din Ministerul Apărării Nationale

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 99 din Constitutia României, precum si ale art. 4 alin. 1, ale art. 10 pct. 4 si ale art. 11 pct. IX.4 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, cu modificările ulterioare,

la propunerea ministrului apărării nationale,

 

Presedintele României decretează:

 

Art. 1. - Pe data de 1 decembrie 2003 se conferă Semnul onorific În serviciul Armatei, pentru 15 ani de activitate si rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională, maistrilor militari si subofiterilor prevăzuti în anexa nr. 1*) la prezentul decret.

Art. 2. - Pe data de 1 decembrie 2003 se conferă Semnul onorific În serviciul Armatei, pentru 20 de ani de activitate si rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională, maistrilor militari si subofiterilor prevăzuti în anexa nr. 2*) la prezentul decret.

Art. 3. - Pe data de 1 decembrie 2003 se conferă Semnul onorific În serviciul Armatei, pentru 25 de ani de activitate si rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională, maistrilor militari si subofiterilor prevăzuti în anexa nr. 3*) la prezentul decret.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

În temeiul art. 99 alin. (2) din

Constitutia României, contrasemnăm

acest decret.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

 

Bucuresti, 30 octombrie 2003.

Nr. 684.

*) Anexele nr. 1-3 se comunică institutiilor interesate.

 

DECIZII  ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 381

din 14 octombrie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 180 alin. 3 din Codul penal si ale art. 279 si 284 din Codul de procedură penală

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Nicoleta Grigorescu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 180 alin. 3 din Codul penal si ale art. 279 si 284 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 3.861/2002 al Judecătoriei Galati.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenta constantă a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 12 iunie 2003, pronuntată în Dosarul nr. 3.861/2002, Judecătoria Galati a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 180 alin. 3 din Codul penal si ale art. 279 si 284 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Marin Frunză, reclamant în dosarul mentionat.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că textele de lege mentionate încalcă drepturile si principiile constitutionale prevăzute în art. 1 alin. (3), referitoare la România ca stat de drept, în art. 4, referitoare la unitatea poporului si egalitatea dintre cetăteni, în art. 11, referitoare la dreptul international si dreptul intern, în art. 15, referitoare la universalitatea drepturilor, în art. 16, referitoare la egalitatea în drepturi, în art. 20, referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, în art. 21, referitoare la accesul liber la justitie, în art. 24, referitoare la dreptul la apărare, în art. 51, referitoare la respectarea Constitutiei si a legilor, si în art. 144 lit. c), referitoare la exceptia de neconstitutionalitate. Se sustine că drepturile constitutionale nu mai sunt garantate în situatia în care actiunea penală nu poate fi pusă în miscare si din oficiu de către organele competente ale statului.

Judecătoria Galati îsi exprimă opinia în sensul că dispozitiile legale criticate nu încalcă prevederile constitutionale invocate de autorul exceptiei.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 18 1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată sub toate aspectele. Legiuitorul are competenta exclusivă de a stabili regulile de desfăsurare a procesului penal, solutie ce rezultă din prevederile constitutionale ale art. 125 alin. (3) din Constitutie. În situatii deosebite, legiuitorul poate stabili reguli speciale de procedură, precum si modalităti de exercitare a drepturilor procesuale, cum este cazul procedurii plângerii prealabile.

Avocatul Poporului consideră, de asemenea, că dispozitiile art. 180 alin. 3 din Codul penal si ale art. 279 si 284 din Codul de procedură penală sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra exceptie de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 180 alin. 3 (Lovirea sau alte violente) din Codul penal, potrivit cărora “Actiunea penală se pune în miscare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate”, precum si cele ale art. 279 si 284 din Codul de procedură penală, care au următorul continut:

- Art. 279 (Organele cărora li se adresează plângerea): “Punerea în miscare a actiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în cazul infractiunilor pentru care legea prevede că este necesară astfel de plângere.

Plângerea prealabilă se adresează:

a) instantei de judecată, în cazul infractiunilor prevăzute de Codul penal în art. 180, 184 alin. 1, 193, 205, 206, 210, 213 si 220, dacă făptuitorul este cunoscut. Când făptuitorul este necunoscut, persoana vătămată se poate adresa organului de cercetare penală pentru identificarea lui.

Aceste prevederi se aplică si în cazul infractiunilor prevăzute în art. 193, 205 si 206 din Codul penal, săvârsite prin presă sau orice mijloace de comunicare în masă;

b) organului de cercetare penală sau procurorului, în cazul altor infractiuni decât cele arătate la lit. a);

c) organului competent să efectueze urmărirea penală, când plângerea prealabilă este îndreptată contra unui judecător, procuror, notar public, militar, judecător si controlor financiar de la camera de conturi judeteană sau contra uneia din persoanele arătate în art. 29 pct. 1.”;

- Art. 284 (Termenul de introducere a plângerii): “În cazul infractiunilor pentru care legea prevede că este necesară o plângere prealabilă, aceasta trebuie să fie introdusă în termen de 2 luni din ziua în care persoana vătămată a stiut cine este făptuitorul.

Când persoana vătămată este un minor sau un incapabil, termenul de 2 luni curge de la data când persoana îndreptătită a reclama a stiut cine este făptuitorul.”

Autorul exceptiei sustine că aceste dispozitii sunt contrare dispozitiilor art. 1 alin. (3), art. 4, 11, 15, 16, 20, 21, 24, 51 si 144 din Constitutie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că nu pot fi retinute, sub nici un aspect, criticile formulate.

Legiuitorul, potrivit art. 125 alin. (3) din Constitutie, conform căruia “Competenta si procedura de judecată sunt stabilite de lege”, a renuntat pentru anumite infractiuni riguros selectionate la principiul oficialitătii procesului penal si a lăsat la aprecierea persoanei vătămate necesitatea interventiei organelor judiciare pentru solutionarea conflictului.

Conditionarea punerii în miscare a actiunii penale de existenta plângerii prealabile a persoanei vătămate, care este o exceptie de la regula generală a oficialitătii procesului penal înscrisă în art. 2 alin. 2 din Codul de procedură penală, nu poate fi contrară drepturilor si intereselor părtilor, ci, dimpotrivă, nu le poate fi decât favorabilă.

Dispozitiilor legale referitoare la procedura plângerii prealabile au mai făcut obiectul controlului de constitutionalitate, prilej cu care Curtea Constitutională a subliniat că acestea nu numai că nu sunt contrare dispozitiilor sau principiilor Constitutiei, dar exprimă principii de politică penală democratice si umaniste în legătură cu solutionarea conflictelor de drept penal, fie că este vorba de infractiunile pentru care este instituită procedura plângerii prealabile, conditiile si termenul în care poate fi introdusă plângerea, fie de consecintele pe planul dreptului substantial si pe planul dreptului procesual. În acest sens, sunt deciziile nr. 344 din 6 decembrie 2001 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 31 ianuarie 2002) si nr. 230 din 3 iunie 2003 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501 din 10 iulie 2003).

De altfel, lăsarea la vointa persoanei vătămate a punerii în miscare a actiunii penale si a posibilitătii înlăturării răspunderii penale prin retragerea plângerii sau prin împăcarea părtilor constituie calea cea mai sigură si mai temeinică de aplanare a conflictului de drept penal, fapt confirmat de practică.

Procedura plângerii prealabile nu încalcă principiile recunoscute si garantate de Constitutie, invocate de autorul exceptiei, si, de asemenea, nu prevede privilegii sau îngrădiri ale exercitării drepturilor procesuale pentru nici una dintre părtile procesului penal.

Având în vedere aceste motive, Curtea constată că prevederile legale criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate în argumentarea exceptiei.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23  alin. (3) si (6) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 180 alin. 3 din Codul penal si ale art. 279 si 284 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 3.861/2002 al Judecătoriei Galati.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 octombrie 2003.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

 

ORDIN

pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 343/2003 privind aprobarea normelor pentru acordarea licentei de transport feroviar si a certificatului de sigurantă, în vederea efectuării serviciilor de transport feroviar public si/sau în interes propriu pe căile ferate din România, precum si pentru acordarea autorizatiei si certificatului de operare pentru manevră agentilor economici care efectuează numai operatiuni de manevră feroviară

 

În temeiul prevederilor art. 7 alin. (3) lit. g) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române si reorganizarea Societătii Nationale a Căilor Ferate Române, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 89/1999, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 4 lit. e) liniuta a 6-a din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 626/1998 privind organizarea si functionarea Autoritătii Feroviare Române - AFER, cu modificările ulterioare, si ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 740/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului,

având în vedere si prevederile Directivei 91/440/CE modificată prin Directiva 2001/12/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind dezvoltarea sistemului feroviar comunitar, ale Directivei 95/18/CE modificată prin Directiva 2001/13/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind licentele operatorilor feroviari si ale Directivei 2001/14/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind alocarea capacitătii infrastructurii feroviare, perceperea taxelor pentru utilizarea infrastructurii feroviare si certificarea sigurantei,

ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 343/2003 privind aprobarea normelor pentru acordarea licentei de transport feroviar si a certificatului de sigurantă, în vederea efectuării serviciilor de transport feroviar public si/sau în interes propriu pe căile ferate din România, precum si pentru acordarea autorizatiei si certificatului de operare pentru manevră agentilor economici care efectuează numai operatiuni de manevră feroviară, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 1 octombrie 2003, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Alineatul (1) al articolului 2 va avea următorul cuprins:

“Art. 2. - (1) Autoritatea responsabilă cu acordarea licentelor de transport feroviar din România, desemnată de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, este Autoritatea Feroviară Română - AFER, denumită în continuare AFER.”

2. Litera h) a alineatului (1) al articolului 7 din anexa nr. 1 - Norme pentru acordarea licentei de transport feroviar, în vederea efectuării serviciilor de transport feroviar public si/sau în interes propriu pe căile ferate din România - va avea următorul cuprins:

“h) asigură întretinerea si repararea materialului rulant prin unităti proprii sau pe bază de contract cu alti agenti economici autorizati de AFER.”

3. Articolul 9 din anexa nr. 1 - Norme pentru acordarea licentei de transport feroviar, în vederea efectuării serviciilor de transport feroviar public si/sau în interes propriu pe căile ferate din România - va avea următorul cuprins:

“Art. 9. - Licenta de transport feroviar este valabilă pe perioada în care operatorul de transport feroviar îndeplineste obligatiile prevăzute în prezentul ordin si în conditiile vizării sale anuale.”

4. Articolul 26 din anexa nr. 1 - Norme pentru acordarea licentei de transport feroviar, în vederea efectuării serviciilor de transport feroviar public si/sau în interes propriu pe căile ferate din România - se abrogă.

5. Articolul 29 din anexa nr. 1 - Norme pentru acordarea licentei de transport feroviar, în vederea efectuării serviciilor de transport feroviar public si/sau în interes propriu pe căile ferate din România - va avea următorul cuprins:

“Art. 29. - (1) Eventualele contestatii privind decizia de neacordare, suspendare, retragere sau nevizare anuală, după caz, a licentei de transport feroviar se depun la AFER, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea comunicării scrise.

(2) Solutionarea contestatiilor se va face de către Consiliul de conducere al AFER, în termen de 30 de zile calendaristice de la data depunerii acestora.

(3) În cazul în care contestatarul este nemultumit de solutia prevăzută la alin. (2), acesta se poate adresa Consiliului de supraveghere constituit conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 89/2003 privind alocarea capacitătilor de infrastructură feroviară, tarifarea utilizării infrastructurii feroviare si certificarea în materie de sigurantă, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea comunicării scrise.

(4) Solutionarea contestatiilor prevăzute la alin. (3) se va face de către Consiliul de supraveghere, în termen de 30 de zile calendaristice de la data primirii acestora.

(5) În cazul în care contestatarul este nemultumit de solutia prevăzută la alin. (4), acesta se poate adresa instantelor de contencios administrativ, conform Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările si completările ulterioare.”

6. Alineatul 2 al anexei A la anexa nr. 1 va avea următorul cuprins:

“Prezenta licentă de transport feroviar este valabilă pe perioada în care operatorul de transport feroviar îndeplineste obligatiile prevăzute în prezentul ordin.”

7. Alineatul (2) al articolului 1 din anexa nr. 2 – Norme pentru acordarea certificatului de sigurantă, în vederea efectuării serviciilor de transport feroviar public si/sau în interes propriu pe căile ferate din România - va avea următorul cuprins:

“(2) Pentru operatorii de transport feroviar licentiati într-un stat membru al Uniunii Europene, licenta de transport feroviar eliberată de o autoritate responsabilă cu licentierea din aceste state este valabilă în vederea acordării certificatului de sigurantă pentru efectuarea serviciilor de transport pe căile ferate din România în conditiile legislatiei Uniunii Europene si ale reglementărilor internationale din acordurile si conventiile la care România este parte.”

8. Articolul 13 din anexa nr. 2 - Norme pentru acordarea certificatului de sigurantă, în vederea efectuării serviciilor de transport feroviar public si/sau în interes propriu pe căile ferate din România - va avea următorul cuprins:

“Art. 13. - (1) Eventualele contestatii privind decizia de neacordare, suspendare sau retragere, după caz, a certificatului de sigurantă se depun la AFER, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea comunicării scrise.

(2) Solutionarea contestatiilor se va face de către Consiliul de conducere al AFER, în termen de 30 de zile calendaristice de la data depunerii acestora.

(3) În cazul în care contestatarul este nemultumit de solutia prevăzută la alin. (2), acesta se poate adresa Consiliului de supraveghere constituit conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 89/2003 privind alocarea capacitătilor de infrastructură feroviară, tarifarea utilizării infrastructurii feroviare si certificarea în materie de sigurantă, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea comunicării scrise.

(4) Solutionarea contestatiilor prevăzute la alin. (3) se va face de către Consiliul de supraveghere, în termen de 30 de zile calendaristice de la data primirii acestora.

(5) În cazul în care contestatarul este nemultumit de solutia prevăzută la alin. (4), acesta se poate adresa instantelor de contencios administrativ, conform Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările si completările ulterioare.”

9. Partea introductivă a articolului 6 din anexa nr. 3 - Norme pentru acordarea autorizatiei pentru manevră feroviară si a certificatului de operare pentru manevră, în vederea efectuării numai a operatiunilor de manevră feroviară - va avea următorul cuprins:

“Art. 6. - Autorizatia pentru manevră feroviară pe căile ferate din România poate fi acordată persoanelor juridice române cu capital de stat si/sau privat, care au ca obiect de activitate în domeniul transportului feroviar efectuarea de operatiuni de manevră feroviară pe căile ferate din România si care îndeplinesc cumulativ următoarele conditii:”

10. Articolul 32 din anexa nr. 3 - Norme pentru acordarea autorizatiei pentru manevră feroviară si a certificatului de operare pentru manevră, în vederea efectuării numai a operatiunilor de manevră feroviară - va avea următorul cuprins:

“Art. 32. - (1) Eventualele contestatii privind decizia de neacordare, suspendare sau retragere a autorizatiei pentru manevră feroviară si/sau a certificatului de operare pentru manevră, după caz, se depun la AFER, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea comunicării scrise.

(2) Solutionarea contestatiilor se va face de către Consiliul de conducere al AFER, în termen de 30 de zile calendaristice de la data depunerii acestora.

(3) În cazul în care contestatarul este nemultumit de solutia prevăzută la alin. (2), acesta se poate adresa Consiliului de supraveghere constituit conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 89/2003 privind alocarea capacitătilor de infrastructură feroviară, tarifarea utilizării infrastructurii feroviare si certificarea în materie de sigurantă, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea comunicării scrise.

(4) Solutionarea contestatiilor prevăzute la alin. (3) se va face de către Consiliul de supraveghere, în termen de 30 de zile calendaristice de la data primirii acestora.

(5) În cazul în care contestatarul este nemultumit de solutia prevăzută la alin. (4), acesta se poate adresa instantelor de contencios administrativ, conform Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările si completările ulterioare.”

11. În tot cuprinsul ordinului, sintagma certificat de înmatriculare se înlocuieste cu sintagma certificat de înregistrare, iar sintagma Camera de Comert si Industrie a României si a Municipiului Bucuresti se înlocuieste cu sintagma Oficiul National al Registrului Comertului - Oficiul Registrului Comertului de pe lângă Tribunalul… .

Art. II. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare după 30 de zile de la data publicării.

 

p. Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Ileana Tureanu,

secretar de stat

Bucuresti, 12 noiembrie 2003.

Nr. 830.