MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 848         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 27 noiembrie 2003

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

498. - Lege pentru ratificarea Memorandumului de întelegere dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Africa de Sud privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Pretoria la 7 mai 2003

 

Memorandum de întelegere între Guvernul României si Guvernul Republicii Africa de Sud privind cooperarea în domeniul apărării

 

784. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Memorandumului de întelegere dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Africa de Sud privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Pretoria la 7 mai 2003

 

500. - Lege pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 87/2003 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2003

 

786. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 87/2003 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2003

 

810. - Decret privind numirea unor membri ai Guvernului

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 409 din 4 noiembrie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 35 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică si ale Deciziei nr. VI din 27 septembrie 1999 a Sectiilor Unite ale Curtii Supreme de Justitie

 

Decizia nr. 420 din 11 noiembrie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 si 6 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si înlăturarea unor măsuri si sanctiuni

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

565/92/M.137/290. - Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor si mediului, al ministrului economiei si comertului, al ministrului apărării nationale si al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului pentru aprobarea Protocolului privind activitătile de lansare a rachetelor antigrindină (RAG) în vederea controlului si influentării factorilor de mediu în folosul agriculturii

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE

A ASIGURĂRILOR

 

3.112. - Ordin pentru punerea în aplicare a Normelor privind participarea personalului de specialitate al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor la actiuni initiate de alte persoane juridice

 

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

 SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Memorandumului de întelegere dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Africa de Sud privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Pretoria la 7 mai 2003

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică Memorandumul de întelegere dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Africa de Sud privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Pretoria la 7 mai 2003.

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 23 octombrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 11 noiembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Bucuresti, 26 noiembrie 2003.

Nr. 498.

 

MEMORANDUM DE ÎNTELEGERE

între Guvernul României si Guvernul Republicii Africa de Sud privind cooperarea în domeniul apărării

 

Guvernul României si Guvernul Republicii Africa de Sud, denumite în continuare împreună părti si individual parte,

reafirmând angajamentul lor fată de scopurile si principiile Cartei Natiunilor Unite privind abtinerea de la folosirea fortei sau amenintarea cu folosirea fortei,

subliniind dorinta de a actiona pentru continuarea relatiilor existente între cele două tări, pe baza prieteniei si colaborării,

exprimând dorinta de a dezvolta contactele bilaterale si cooperarea în domeniul militar,

au convenit următoarele:

b) informatii militare;

c) medicină militară;

d) logistică si achizitii;

e) tehnică militară (cercetare, design, productie, achizitii

si comert cu echipamente militare);

f) misiuni în sprijinul păcii si umanitare;

g) topografie, cartografiere aeriană, geodezie, hidrografie

si alte aspecte geografice conexe;

h) alte domenii de interes comun pentru apărare.

(2) În scopul aplicării cooperării în aceste domenii, părtile pot încheia acorduri aditionale la prezentul memorandum de întelegere.

 

ARTICOLUL 1

Scopul

 

Scopul prezentului memorandum de întelegere este de a stabili cadrul legal pentru cooperarea dintre părti în domeniul apărării.

 

ARTICOLUL 2

Legislatia internă si cerintele constitutionale

 

(1) Cooperarea în domeniul apărării dintre părti va fi realizată în conformitate cu legislatia internă si cu constitutiile statelor părtilor.

(2) Indiferent de prevederile prezentului memorandum de întelegere, părtilor nu li se va solicita să actioneze sau să se abtină de la orice actiune în termenii prezentului memorandum de întelegere, dacă o astfel de actiune sau abtinere poate fi contrară legislatiilor lor interne sau con- stitutiilor statelor lor.

 

ARTICOLUL 3

Aria de aplicare

 

(1) Principalele domenii de cooperare în domeniul apărării între părti vor fi:

a) instructie militară;

 

ARTICOLUL 4

Modalităti de cooperare în domeniul apărării

 

(1) Cooperarea dintre părti se va desfăsura în următoarele forme:

a) vizite oficiale si de lucru efectuate de delegatii ale părtilor;

b) schimb de experientă între expertii părtilor în domeniile prevăzute la art. 3;

c) contacte între structuri militare similare;

d) schimb de lectori, studenti si materiale pentru cursuri între institutii de educatie militară;

e) participare la cursuri, seminarii si simpozioane organizate în statele părtilor;

f) schimb de informatii tehnice si de tehnologie privind echipamentele militare, precum si contracte pentru echipamente militare;

g) activităti culturale si sportive;

h) alte domenii de cooperare convenite de către părti.

(2) Domeniile si modalitătile de cooperare în domeniul apărării, mentionate în prezentul memorandum de întelegere, pot fi extinse prin acordul părtilor.

 

ARTICOLUL 5

Protectia informatiilor clasificate

 

(1) În cadrul cooperării fiecare parte va respecta propria legislatie internă si obligatiile internationale privind protectia informatiilor clasificate. Transmiterea de informatii se va face în conformitate cu legislatia internă a statului fiecărei părti care le-a transmis.

(2) Informatiile clasificate, precum si informatiile de interes comun obtinute de fiecare parte si schimbate direct între părti în baza acestui memorandum de întelegere vor fi protejate în conformitate cu următoarele principii:

a) informatiile vor fi folosite numai în scopul pentru care au fost furnizate sau obtinute;

b) partea care primeste va acorda informatiilor obtinute prin schimb aceeasi clasificare ca si cea acordată de partea care trimite;

c) partea care primeste nu va transmite informatiile primite unei terte părti fără consimtământul prealabil în scris al părtii care trimite.

(3) Drepturile de proprietate intelectuală în domeniul apărării vor fi respectate întocmai de către părti.

(4) Informatiile vor fi transmise prin canale oficiale militare sau diplomatice.

(5) Numai personalul autorizat poate avea acces la astfel de informatii.

 

ARTICOLUL 6

Comisia de apărare româno-sud africană

 

(1) Pentru a îndeplini obiectivele si a implementa prevederile prezentului memorandum de întelegere se va înfiinta Comisia de apărare româno-sud africană (Comisia de apărare).

(2) Comisia de apărare se va întruni alternativ în România si în Republica Africa de Sud când este necesar.

Sesiunile Comisiei de apărare vor fi conduse de către seful delegatiei părtii care primeste.

(3) Punctele de pe agenda sesiunii Comisiei de apărare vor fi convenite cu cel putin 3 luni înainte.

 

ARTICOLUL 7

Întelegeri financiare

 

Fiecare parte va suporta propriile cheltuieli ce îi revin din implementarea prezentului memorandum de întelegere.

 

ARTICOLUL 8

Solutionarea divergentelor

 

Orice divergentă referitoare la interpretarea sau la aplicarea prezentului memorandum de întelegere va fi solutionată prin consultări între părti în cadrul Comisiei de apărare.

 

ARTICOLUL 9

Amendamente

 

Prezentul memorandum de întelegere poate fi amendat prin consimtământul părtilor, printr-un schimb de note între părti prin canale diplomatice.

 

ARTICOLUL 10

Prevederi finale

 

(1) Prezentul memorandum de întelegere va intra în vigoare la data ultimei notificări transmise pe canale diplomatice, prin care părtile se informează reciproc despre îndeplinirea procedurilor legale nationale privind intrarea sa în vigoare.

(2) Prezentul memorandum de întelegere va rămâne în vigoare o perioadă de 5 ani, dar va fi prelungit automat pe noi perioade de un an, dacă nici una dintre părti nu îi va notifica celeilalte părti în scris, cu 6 luni înainte, prin canale diplomatice, intentia sa de a denunta prezentul memorandum de întelegere.

Ca mărturie, subsemnatii, fiind pe deplin autorizati de guvernele lor, au semnat si sigilat prezentul memorandum de întelegere în două exemplare originale în limbile română si engleză, ambele texte fiind egal autentice.

Încheiat la Pretoria la data de 7 mai 2003.

 

Pentru

Guvernul României,

Ioan Mircea Pascu,

ministrul apărării nationale

Pentru

Guvernul Republicii Africa de Sud,

Mosiuoa Gerard Patrick Lekota,

ministrul apărării

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Memorandumului de întelegere dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Africa de Sud privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Pretoria la 7 mai 2003

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Memorandumului de întelegere dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Africa de Sud privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Pretoria la 7 mai 2003, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 25 noiembrie 2003.

Nr. 784.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

 SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 87/2003 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2003

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Se aprobă Ordonanta Guvernului nr. 87 din 28 august 2003 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2003, adoptată în temeiul art. 1 pct. II.1 din Legea nr. 279/2003 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 623 din 31 august 2003, cu următoarele modificări si completări:

1. Anexa nr. 4 “Sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2003”, anexa nr. 6 “Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru subventionarea energiei termice livrate populatiei pe anul 2003”, anexa nr. 7 “Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finantarea cheltuielilor institutiilor de învătământ preuniversitar de stat, a creselor si centrelor judetene si locale de consultantă agricolă, pe anul 2003” si anexa nr. 7a) “Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finantarea cheltuielilor institutiilor de învătământ preuniversitar de stat, pe anul 2003” se modifică si vor avea valorile prevăzute în anexele nr. 1, 2, 3 si 3a).

2. După anexa nr. 7a) se introduce anexa nr. 7b) “Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finantarea cheltuielilor institutiilor de învătământ preuniversitar de stat din bugetele locale ale comunelor, oraselor si municipiilor, pe anul 2003”.

Art. II. - (1) Se majorează veniturile bugetului de stat pe anul 2003, prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanta Guvernului nr. 87/2003, provenite din impozitul pe profit, cu suma de 1.200,0 miliarde lei si din accize, cu suma de 1.894,6 miliarde lei.

(2) Suma de 3.094,6 miliarde lei prevăzută la alin. (1) se alocă sub forma sumelor defalcate din impozitul pe venit pentru achitarea ajutoarelor pentru încălzirea locuintei si a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru achitarea subventiilor pentru energia termică livrată populatiei, inclusiv a restantelor.

(3) Sumele prevăzute la alin. (2) se repartizează pe unităti administrativ-teritoriale prin hotărâre a consiliului judetean, pe baza datelor de fundamentare referitoare la ajutoare pentru încălzirea locuintei si subventii pentru energia termică livrată populatiei, inclusiv restante, prezentate de primari, si cu asistenta tehnică de specialitate a directiei generale a finantelor publice.

(4) Sumele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2003 sunt prevăzute în anexa nr. 4 la Ordonanta Guvernului nr. 87/2003, astfel cum a fost modificată.

(5) Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru subventionarea energiei termice livrate populatiei pe anul 2003 sunt prevăzute în anexa nr. 6 la Ordonanta Guvernului nr. 87/2003, astfel cum a fost modificată.

(6) Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finantarea cheltuielilor institutiilor de învătământ preuniversitar de stat, a creselor si centrelor judetene si locale de consultantă agricolă, pe anul 2003, sunt prevăzute în anexele nr. 7, 7a) si 7b) la Ordonanta Guvernului nr. 87/2003, astfel cum a fost modificată.

(7) Autoritătile administratiei publice locale vor vira sumele privind ajutoarele pentru încălzirea locuintei si subventiile pentru energia termică livrată populatiei în conturile tip escrow deschise de furnizorii de energie termică livrată populatiei, urmând acelasi mecanism si aceleasi termene ca cele prevăzute la art. 3 si 4 din Hotărârea Guvernului nr. 1.230/2003 privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2003, pentru subventionarea energiei termice livrate populatiei.

Art. III. - (1) Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, în termen de 5 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, au obligatia de a propune trecerea la Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului a eventualelor economii identificate în bugetele lor.

(2) Guvernul este abilitat să diminueze cheltuielile, respectiv Fondul de rezervă bugetară si deficitul bugetului de stat pe anul 2003, cu eventualele economii rezultate potrivit alin. (1) si să suplimenteze:

a) cheltuielile si deficitul bugetului Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate pe anul 2003;

b) cheltuielile si deficitul din credite externe pe anul 2003.

(3) Din eventualele economii rezultate potrivit alin. (1) Guvernul poate suplimenta sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru bugetele locale.

(4) Deficitul bugetului Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate se acoperă din disponibilitătile din anii precedenti înregistrate la acest buget.

(5) Se autorizează Ministerul Finantelor Publice să introducă modificările prevăzute la art. II si art. III alin. (1)-(3) în volumul si în structura bugetului de stat, bugetului creditelor externe, bugetelor ordonatorilor principali de credite si bugetului Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate, pe anul 2003.

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor si de Senat în sedinta comună din 17 noiembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 26 noiembrie 2003.

Nr. 500.

 

ANEXE

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 87/2003 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2003

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 87/2003 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2003 si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 25 noiembrie 2003.

Nr. 786.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind numirea unor membri ai Guvernului

 

În temeiul prevederilor art. 85 alin. (2), art. 107 alin. (4) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 9 alin. (3) si ale art. 10 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere propunerea primului-ministru,

Presedintele României decretează:

Art. 1. - Domnul Alexandru Fărcas se numeste în functia de ministru al integrării europene.

Art. 2. - Domnul Ovidiu Brînzan se numeste în functia de ministru al sănătătii.

Art. 3. - Pe data publicării prezentului decret încetează desemnarea ca ministri interimari a domnilor Vasile Puscas si Ionel Blănculescu.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 27 noiembrie 2003.

Nr. 810.

 

DECIZII  ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 409

din 4 noiembrie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 35 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică si ale Deciziei nr. VI din 27 septembrie 1999 a Sectiilor Unite ale Curtii Supreme de Justitie

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Aurelia Popa - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 35 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică si ale Deciziei nr. VI din 27 septembrie 1999 a Sectiilor Unite ale Curtii Supreme de Justitie, exceptie ridicată de Elena Păduraru si Stana Berejovschi în Dosarul nr. 1.922/2001 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia civilă.

La apelul nominal răspund autoarele exceptiei prin avocat, precum si partea Ileana Rodica Stănescu, de asemenea prin avocat, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul autoarelor exceptiei sustine retroactivitatea dispozitiilor art. 35 din Legea nr. 33/1994, care, potrivit Deciziei nr. VI/1999, pronuntată de Sectiile Unite ale Curtii Supreme de Justitie în solutionarea recursului în interesul legii, se aplică si în cazul cererilor având ca obiect retrocedarea de bunuri imobile expropriate anterior intrării în vigoare a legii criticate. Se apreciază că exproprierea în baza Decretului nr. 545/1958 este declarată retroactiv nevalabilă, Legea nr. 33/1994 aplicându-se unor situatii legal constituite pe baza unei legi anterioare, ceea ce contravine principiului constitutional prevăzut de art. 15 alin. (2).

Partea Ileana Rodica Stănescu, prin avocat, arată că textul de lege criticat nu aduce atingere principiului neretroactivitătii, întrucât instanta chemată să se pronunte într-o astfel de cauză constată doar efectele nefinalizate ale unor.acte normative anterioare, respectiv neîndeplinirea conditiilor pentru care a operat exproprierea, iar nu valabilitatea actelor de expropriere emise în temeiul acelor acte normative.

În ceea ce priveste controlul de constitutionalitate a Deciziei nr. VI/1999 a Sectiilor Unite ale Curtii Supreme de Justitie, se apreciază că acesta excedează cadrului de competentă a Curtii Constitutionale, exceptia fiind inadmisibilă.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate a art. 35 din Legea nr. 33/1994 ca fiind neîntemeiată, arătând că acest text de lege se aplică raporturilor juridice născute după intrarea sa în vigoare, precum si celor născute anterior, ale căror efecte nu au fost finalizate, ceea ce nu este de natură a contraveni principiului neretroactivitătii legii civile.

Referitor la Decizia nr. VI/1999 a Sectiilor Unite ale Curtii Supreme de Justitie, se arată că o hotărâre judecătorească nu poate face obiectul controlului de constitutionalitate si, prin urmare, critica este inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 8 aprilie 2003, pronuntată în Dosarul nr. 1.922/2001, Curtea Supremă de Justitie - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiile art. 35 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică si ale Deciziei nr. VI din 27 septembrie 1999 a Sectiilor Unite ale Curtii Supreme de Justitie, exceptie ridicată de Elena Păduraru si Stana Berejovschi.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autoarele arată că, desi, în conformitate cu dispozitiile art. 144 lit. c) din Constitutie, Curtea Constitutională poate hotărî doar asupra exceptiilor de neconstitutionalitate ale legilor si ordonantelor, Decizia nr. VI din 27 septembrie 1999, pronuntată de Sectiile Unite ale Curtii Supreme de Justitie, în solutionarea unui recurs în interesul legii poate fi supusă controlului Curtii, în virtutea dispozitiilor art. 329 din Codul de procedură civilă care stabilesc că aceste decizii sunt obligatorii pentru instantă. Prin urmare, sunt considerate neconstitutionale dispozitiile art. 35 din Legea nr. 33/1994 si ale deciziei mai sus mentionate, întrucât încalcă principiul neretroactivitătii legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constitutie, atunci când reglementarea potrivit căreia fostii proprietari pot să ceară retrocedarea bunurilor imobile expropriate, care nu au fost utilizate în termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate, se poate răsfrânge si asupra unor situatii legal constituite pe baza unei legi anterioare, respectiv Decretul nr. 545/1958.

Se sustine că unui act de autoritate săvârsit în anul 1964, potrivit normelor în vigoare la acea dată, nu i se pot aplica dispozitiile unei legi ulterioare, cu atât mai mult cu cât imobilul a cărui retrocedare se solicită a fost expropriat contra plată prin Decretul nr. 648/1964 coroborat cu Decretul nr. 545/1958, care la art. 5 prevedea că “Pentru asigurarea terenurilor necesare constructiilor sau pentru efectuarea altor lucrări sau actiuni de interes de stat, pot fi expropriate, contra plată, terenuri cu sau fără constructii”.

Curtea Supremă de Justitie - Sectia civilă apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, arătând că art. 35 din Legea nr. 33/1994 nu încalcă prevederile constitutionale cuprinse în art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (2), art. 20, 41, 54 si art. 135 alin. (1) si (6). În ceea ce priveste Decizia nr. VI din 27 septembrie 1999, prin care Sectiile Unite ale Curtii Supreme de Justitie au admis recursul în interesul legii cu privire la aplicabilitatea dispozitiilor art. 35 din Legea nr. 33/1994 în cazul cererilor având ca obiect retrocedarea de bunuri imobile expropriate anterior intrării în vigoare a acestei legi, dacă nu s-a realizat scopul exproprierii, se arată că, potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constitutională decide asupra exceptiilor privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante, iar, conform art. 329 din Codul de procedură civilă, solutiile prin care Sectiile Unite ale Curtii Supreme de Justitie se pronuntă în interesul legii nu au efect asupra hotărârilor judecătoresti examinate.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 18 1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul retine că art. 35 din Legea nr. 33/1994 contine norme de procedură care sunt de imediată aplicare, referindu-se atât la raporturile juridice apărute după intrarea în vigoare a legii, cât si la situatiile juridice existente la data intrării ei în vigoare. Textul de lege criticat are în vedere efecte nefinalizate după emiterea actului de expropriere întemeiat pe legile anterioare, care urmează a fi guvernate de dispozitiile legii noi, interpretarea contrară conducând la solutionarea în mod diferit a unor situatii juridice identice.

Avocatul Poporului arată că Legea nr. 33/1994 stabileste un nou regim juridic aplicabil în cazul exproprierii, art. 35 introducând un termen înăuntrul căruia decizia de expropriere trebuie realizată, fără a cuprinde nici o prevedere din care să rezulte că dispozitiile sale se aplică retroactiv.

Referitor la invocarea de către autoarele exceptiei a neconstitutionalitătii Deciziei nr. VI din 27 septembrie 1999, pronuntată de Sectiile Unite ale Curtii Supreme de Justitie, se arată că instanta constitutională nu este abilitată, potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, să decidă asupra caracterului neconstitutional al unei astfel de decizii si nici nu se poate considera că de această decizie depinde solutionarea cauzei, întrucât, conform art. 329 din Codul de procedură civilă, solutiile prin care Sectiile Unite ale Curtii Supreme de Justitie se pronuntă în interesul legii lnnu au efect asupra hotărârilor judecătoresti examinate”.

Prin urmare, se apreciază că dispozitiile art. 35 din Legea nr. 33/1994 sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctul lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia României, republicată, ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie art. 35 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică si Decizia nr. VI din 27 septembrie 1999 a Sectiilor Unite ale Curtii Supreme de Justitie.

Textul de lege criticat are următorul continut:

- Art. 35: “Dacă bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate în termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, respectiv lucrările nu au fost începute, fostii proprietari pot să ceară retrocedarea lor, dacă nu s-a făcut o nouă declarare de utilitate publică.”

Decizia nr. VI din 27 septembrie 1999 a Sectiilor Unite ale Curtii Supreme de Justitie privind recursul în interesul legii cu privire la aplicabilitatea dispozitiilor art. 35 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică stabileste că dispozitiile textului de lege mentionat sunt aplicabile si în cazul cererilor având ca obiect retrocedarea unor bunuri imobile expropriate anterior intrării în vigoare a acestei legi, dacă nu s-a realizat scopul exproprierii.

Autoarele exceptiei sustin că dispozitiile legale criticate, precum si Decizia Curtii Supreme de Justitie încalcă prevederile art. 15 alin. (2) din Constitutia României, care, ulterior sesizării, a fost modificată si completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicată de Consiliul Legislativ, în temeiul art. 152 din Constitutie, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, cu reactualizarea denumirilor si dându-se textelor o nouă numerotare. Textul constitutional are următorul continut:

- Art. 15 alin. (2): “Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.”

1. Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională constată că, potrivit art. 146 lit. d) din Constitutia României, republicată, este competentă să hotărască asupra lsexceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele […]”. În aplicarea acestei dispozitii constitutionale, conform art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, “Curtea Constitutională decide asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonantă în vigoare, de care depinde solutionarea cauzei”. Prin urmare, atât Constitutia, cât si legea de organizare si functionare a instantei constitutionale stabilesc că obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl pot constitui exclusiv dispozitiile cuprinse într-o lege sau o ordonantă.

Asa fiind, sesizarea referitoare la Decizia nr. VI/1999 a Sectiilor Unite ale Curtii Supreme de Justitie, deci la o hotărâre judecătorească, nu poate face obiectul controlului de constitutionalitate, urmând a fi respinsă ca inadmisibilă, în temeiul art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicată.

2. În ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 35 din Legea nr. 33/1994, Curtea retine că formula redactională a textului legal dedus controlului nu oferă temei criticii referitoare la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constitutie, întrucât nu contine în sine nici o dispozitie cu caracter retroactiv, textul urmând a-si găsi aplicarea exclusiv de la data intrării în vigoare a legii. În ceea ce priveste determinarea situatiilor juridice care rămân supuse vechii reglementări, precum si a celor care vor fi guvernate de noua reglementare, aceasta nu constituie o problemă de constitutionalitate, ci de aplicare a legii în timp, de competenta exclusivă a instantelor judecătoresti.

În legătură cu principiul neretroactivitătii legilor, Curtea constată că, potrivit acestui principiu, o lege devine obligatorie numai după publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, ea rămânând în vigoare până la aparitia unei alte legi care o abrogă în mod explicit sau implicit. Prin urmare, ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a noii legi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării acestei legi, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare.

A decide că prin dispozitiile sale legea nouă ar putea desfiinta sau modifica situatii juridice anterioare, existente ca o consecintă a actelor normative care nu mai sunt în vigoare, ar însemna să se încalce principiul constitutional al neretroactivitătii legii civile. Însă legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situatiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum si tuturor efectelor produse de situatiile juridice formate după abrogarea legii vechi.

Raportând cele arătate cu titlu principial la norma dedusă controlului, Curtea constată că aceasta îsi limitează incidenta exclusiv la situatii juridice cu persistentă în timp, asadar integrate domeniului său temporal de aplicare legitim, ceea ce impune concluzia că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Neadmiterea unei atare solutii ar determina rezolvarea diferentiată a aceleiasi situatii juridice, în raport cu data exproprierii, ceea ce ar contraveni principiului egalitătii în drepturi a cetătenilor, aplicând persoanelor aflate în aceeasi situatie juridică un tratament discriminatoriu, contrar spiritului legii noi.

Asa fiind, Curtea constată că dispozitiile art. 35 din Legea nr. 33/1994, aplicabile si în cazul cererilor având ca obiect retrocedarea de bunuri imobile expropriate anterior intrării în vigoare a acestei legi, dacă nu s-a realizat scopul exproprierii nu contravin principiului constitutional privind neretroactivitatea legii civile.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1, 2, 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), precum si al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate având ca obiect Decizia nr. VI din 27 septembrie 1999 a Sectiilor Unite ale Curtii Supreme de Justitie, exceptie ridicată de Elena Păduraru si Stana Berejovschi în Dosarul nr. 1.922/2001 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia civilă.

2. Respinge, ca fiind neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 35 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, exceptie ridicată de aceleasi autoare în acelasi dosar

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 4 noiembrie 2003.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 420

din 11 noiembrie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 si 6 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si înlăturarea unor măsuri si sanctiuni

 

Costică Bulai - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Nicoleta Grigorescu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 si 6 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si înlăturarea unor măsuri si sanctiuni, exceptie ridicată din oficiu de Tribunalul Bucuresti - Sectia I penală în Dosarul nr. 1.553/2003.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, deoarece legislatia constitutională nu consacră un drept la gratiere, iar legiuitorul are deplina libertate de a stabili conditiile concrete în care o persoană poate beneficia de actul de clementă.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 21 mai 2003, pronuntată în Dosarul nr. 1.553/2003, Tribunalul Bucuresti - Sectia I penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 si 6 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si înlăturarea unor măsuri si sanctiuni.

Exceptia a fost ridicată din oficiu, în dosarul de mai sus, de instanta de judecată.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate instanta de judecată sustine că dispozitiile legale mentionate sunt neconstitutionale, deoarece limitează gratierea la pedeapsa închisorii si la sanctiunea închisorii contraventionale, excluzând în mod inechitabil de la beneficiul actului de clementă persoanele cărora, ca urmare a înlocuirii răspunderii penale cu răspunderea cu caracter administrativ prevăzută de art. 90-91 din Codul penal, li s-a aplicat o sanctiune “de aceeasi natură juridică, respectiv amenda administrativă, si care este o măsură mult mai blândă decât prima arătată”.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 18 1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.copyrightdsc.net

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece ledispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1), potrivit cărora cetătenii sunt egali în fata.legii si în fata autoritătilor publice, fără privilegii si discriminări, trebuie interpretate în legătură cu art. 4 din Constitutie, în care sunt prevăzute criteriile egalitătii în drepturi, si anume rasă, nationalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenentă politică, avere si origine socială. În raport cu aceste criterii, art. 5 si art. 6 din Legea nr. 543/2002 nu creează nici privilegii, nici discriminări, neîncălcând vreunul din criteriile egalitătii în drepturi enumerate în art. 4 din Constitutie, dispozitiile legii de gratiere fiind aplicabile tuturor persoanelor care au fost sanctionate cu închisoare contraventională până la data publicării legii în Monitorul Oficial al României.

De asemenea, arătăm că interpretarea dată de către autoarea exceptiei principiului egalitătii în fata legii este în vădită contradictie cu modul în care a statuat Curtea Constitutională în numeroase rânduri. Astfel, în Decizia nr. 1/1994 a Plenului Curtii Constitutionale se arată, printre altele, că “principiul egalitătii în fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, în functie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude ci, dimpotrivă, presupune solutii diferite pentru situatii diferite”.

Avocatul Poporului apreciază că stabilirea criteriilor de determinare a pedepselor care se gratiază sau a altor sanctiuni care se înlătură, precum si a infractiunilor pentru săvârsirea cărora nu se aplică iertarea de pedeapsă intră în competenta exclusivă a legiuitorului.

Astfel, criteriile de acordare a gratierii, precum si exceptările pot viza pedeapsa aplicată, natura infractiunilor săvârsite sau persoana condamnatului (în cazul de fată, atitudinea acesteia după săvârsirea infractiunii, si anume sustragerea de la executarea pedepsei închisorii, a măsurii internării într-un centru de reeducare sau a sanctiunii contraventionale), fără ca prin aceasta să se instituie un tratament juridic inegal pentru categorii de persoane aflate în situatii identice.

Totodată mentionează că, potrivit dispozitiilor legale criticate, toti condamnatii aflati în aceeasi situatie beneficiază de gratiere ori sunt exceptati de la beneficiul gratierii deopotrivă, în raport de natura infractiunii si a continutului acesteia.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctul lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 5 si 6 din Legea nr. 543/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 726 din 4 octombrie 2002, modificată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 18/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2003, si au următorul continut:

Art. 5: “Sanctiunile cu închisoare aplicate prin hotărâri judecătoresti definitive pentru contraventii nu se mai execută.”;

Art. 6: “Gratierea nu se aplică celor care nu au început executarea pedepsei închisorii, a măsurii internării într-un centru de reeducare sau a sanctiunii contraventionale, deoarece s-au sustras de la executarea acestora, precum si celor care au început executarea, dar ulterior s-au sustras.”

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că prin dispozitiile legale criticate sunt încălcate prevederile art. 4 alin. (2) si ale art. 16 alin. (1) din Constitutie, al căror continut este următorul:

Art. 4 alin. (2): “România este patria comună si indivizibilă a tuturor cetătenilor săi, fără deosebire de rasă, de nationalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenentă politică, de avere sau de origine socială.”;

Art. 16 alin. (1): “Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile art. 5 si 6 din Legea nr. 543/2002 stabilesc anumite conditii pentru aplicarea gratierii unor sanctiuni cu închisoare si a unor sanctiuni contraventionale.

Gratierea colectivă constituie un act de clementă pe care legiuitorul îl adoptă, în temeiul art. 73 alin. (3) lit. i) din Constitutie, republicată, în scopul înlăturării executării sanctiunilor juridice aplicate pentru comiterea unor fapte penale sau contraventionale.

În exercitarea competentei sale, legiuitorul are deplina libertate de a stabili conditiile gratierii, referitoare la oricare dintre elementele răspunderii juridice, si anume categoriile de fapte antisociale pentru care s-au aplicat pedepse sau alte sanctiuni (infractiuni sau contraventii), categoriile de sanctiuni aplicate făptuitorilor si cuantumul acestora, persoana făptuitorilor si forma de vinovătie retinută în sarcina lor (intentie, culpă), precum si cu privire la alte elemente privind limitele gratierii (totală sau partială) si consecintele comiterii unor noi fapte antisociale de către persoanele care au beneficiat de actul de clementă.

Problema aplicării principiului egalitătii în fata legii nu se poate pune decât în cadrul normativ mentionat, în care gratierea trebuie aplicată în mod nediscriminatoriu fată de toate persoanele care îndeplinesc conditiile stabilite prin legea de gratiere.

Curtea Constitutională nu are competenta să mărească sau să restrângă limitele gratierii, stabilite prin legea adoptată de Parlament, si nici nu poate să constate că se impunea gratierea altor categorii de sanctiuni, pentru că, dacă ar proceda în acest mod, s-ar substitui puterii legiuitoare, ceea ce ar contraveni principiilor statului de drept, consacrate prin Constitutie.

Asadar, este neîntemeiată sustinerea autorului exceptiei, în sensul că omiterea de la beneficiul gratierii a persoanelor cărora li s-au aplicat sanctiuni administrative în conformitate cu dispozitiile art. 91 din Codul penal este neconstitutională.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d), art. 147 alin. (4), art. 4 alin. (2) si art. 16 alin. (1) din Constitutie, republicată, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si al art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 si 6 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si înlăturarea unor măsuri si sanctiuni, exceptie ridicată din oficiu de Tribunalul Bucuresti - Sectia I penală în Dosarul nr. 1.553/2003 al aceleiasi instante de judecată.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 11 noiembrie 2003.

 

PRESEDINTE,

prof. univ. dr. COSTICĂ BULAI

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR,

APELOR SI MEDIULUI

Nr. 565/1 septembrie 2003

MINISTERUL APĂRĂRII NATIONALE

Nr. M.137/10 octombrie 2003

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI

Nr. 92/25 august 2003

MINISTERUL TRANSPORTURILOR,

CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

Nr. 290/12 septembrie 2003

 

ORDIN

pentru aprobarea Protocolului privind activitătile de lansare a rachetelor antigrindină (RAG) în vederea controlului si influentării factorilor de mediu în folosul agriculturii

 

Având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 254/2003 privind aprobarea activitătilor si amplasamentelor punctelor de lansare ale Unitătii-pilot de combatere a căderilor de grindină Prahova, pentru etapa a IV-a - 2003 a Programului de realizare a Sistemului national antigrindină si de stimulare a precipitatiilor,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 739/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului, ale Hotărârii Guvernului nr. 738/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Comertului, ale Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 14/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Apărării Nationale, cu modificările si completările ulterioare, si ale Hotărârii Guvernului nr. 740/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului,

ministrul agriculturii, pădurilor, apelor si mediului, ministrul economiei si comertului, ministrul apărării nationale si ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Protocolul privind activitătile de lansare a rachetelor antigrindină (RAG) în vederea controlului si influentării factorilor de mediu în folosul agriculturii, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului, Compania Natională “Romarm” - S.A. - Filiala Societatea Comercială “Electromecanica Ploiesti” - S.A., Compania Natională “Institutul National de.Meteorologie, Hidrologie si Gospodărire a Apelor” - S.A., Statul Major al Fortelor Aeriene, Regia Autonomă “Administratia Română a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA” si Regia Autonomă “Autoritatea Aeronautică Civilă Română” vor emite proceduri si instructiuni specifice, proprii sau comune, după caz, referitor la aplicarea prevederilor Protocolului privind activitătile de lansare a rachetelor antigrindină (RAG) în vederea controlului si influentării factorilor de mediu în folosul agriculturii, conform atributiilor si responsabilitătilor ce le revin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii, pădurilor, apelor si mediului,

Ilie Sârbu

p. Ministrul apărării nationale,

Sorin Encutescu,

secretar de stat

Ministrul economiei si comertului,

Dan Ioan Popescu

p. Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Ileana Tureanu,

secretar de stat

*) Anexa se pune la dispozitia celor interesati de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului.

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

ORDIN

pentru punerea în aplicare a Normelor privind participarea personalului de specialitate al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor la actiuni initiate de alte persoane juridice

 

În temeiul prevederilor art. 4 alin. (27) din Legea nr. 32/2000 privind societătile de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare,

potrivit Hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din 29 octombrie 2003, prin care s-au adoptat Normele privind participarea personalului de specialitate al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor la actiuni initiate de alte persoane juridice,

presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se pun în aplicare Normele privind participarea personalului de specialitate al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor la actiuni initiate de alte persoane juridice, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Directia generală logistică din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor va asigura ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

 

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,

Nicolae Eugen Crisan

 

Bucuresti, 21 noiembrie 2003.

Nr. 3.112.

 

ANEXĂ

 

NORME

privind participarea personalului de specialitate al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor la actiuni initiate de alte persoane juridice

 

În conformitate cu prevederile art. 10 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 32/2000 privind societătile de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare, constituie venit la bugetul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor si veniturile provenite din alte surse legale, altele decât cele nominalizate expres în legea mai sus mentionată.

Întrucât personalul de specialitate în domeniul asigurărilor din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor este solicitat în zilele lucrătoare, în timpul programului, pentru a face parte din comisii de licitatii, comitete de evaluare constituite de bănci, predarea de cursuri la institutiile de învătământ din domeniu etc., este necesară instituirea cadrului organizatoric pentru desfăsurarea acestor actiuni, aprobat de Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor:

1. Participarea personalului de specialitate din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor în comisiile instituite de alte persoane juridice se va face la cererea acestora, cu aprobarea conducerii Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

2. Personalul de specialitate în domeniul asigurărilor va fi delegat:

- să facă parte din comisii de licitatie;

- să colaboreze la elaborarea caietelor de sarcini, studiilor ori a altor rapoarte sau reglementări ce se efectuează de persoana juridică solicitantă;

- să reprezinte Comisia de Supraveghere a Asigurărilor în diverse actiuni initiate de alte persoane juridice;

- să participe la predarea de cursuri la solicitarea institutiilor din domeniu.

3. Pentru activitatea desfăsurată de personalul de specialitate în cadrul actiunilor mentionate mai sus, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va negocia contravaloarea acestor prestatii, în functie de natura actiunii, cu persoanele juridice solicitante. Valoarea negociată a prestatiei ce se va încasa de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va trebui să acopere cel putin cheltuielile medii lunare cu personalul de specialitate si o cotă medie lunară/salariat din cheltuielile materiale si servicii înregistrate în luna anterioară desfăsurării actiunii. Cheltuielile cu eventualele deplasări (transport, cazare, diurnă, alte cheltuieli legale etc.) vor fi suportate de persoana juridică solicitantă.

4. Respectarea cadrului organizatoric, precum si a codului de conduită profesională impus de actiunile initiate de persoanele juridice solicitante revine personalului de specialitate participant desemnat de conducerea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. Eventualele daune materiale sau morale stabilite de organele competente potrivit legii vor fi suportate de personalul de specialitate care a participat la aceste actiuni.

5. Participarea personalului de specialitate la actiunile initiate de entitătile publice finantate integral din surse bugetare se va face în functie de gradul de disponibilitate al acestui personal. În acest caz, entitatea publică solicitantă va suporta numai cheltuielile cu deplasările în afara localitătilor.

6. Valoarea prestatiilor încasate va constitui venit propriu al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor si va fi utilizată pentru finantarea cheltuielilor de functionare si administrare.