MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 171 (XV) - Nr. 696 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Luni, 6 octombrie 2003

SUMAR

LEGI SI DECRETE

378. - Lege pentru înfiintarea comunei Cosna prin reorganizarea comunei Dorna Candrenilor, judetul Suceava

573. - Decret privind promulgarea Legii pentru înfiintarea comunei Cosna prin reorganizarea comunei Dorna Candrenilor, judetul Suceava

382. - Lege pentru declararea ca oras a comunei Sãrmasu, judetul Mures

577. - Decret privind promulgarea Legii pentru declararea ca oras a comunei Sãrmasu, judetul Mures

391. - Lege privind declararea ca municipiu a orasului Beius, judetul Bihor

586. - Decret pentru promulgarea Legii privind declararea ca municipiu a orasului Beius, judetul Bihor

392. - Lege pentru stabilirea paritãtii între dolarul cliring si dolarul S.U.A., cu scopul stingerii obligatiilor ce derivã din scrisorile de contragarantie, exprimate în dolari cliring, pe relatia Republica Islamicã Iran

587. - Decret privind promulgarea Legii pentru stabilirea paritãtii între dolarul cliring si dolarul S.U.A., cu scopul stingerii obligatiilor ce derivã din scrisorile de contragarantie, exprimate în dolari cliring, pe relatia Republica Islamicã Iran

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

Decizia nr. 320 din 9 septembrie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 alin. (1) lit. a) si c) din Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea si sanctionarea spãlãrii banilor, preluate de art. 23 alin. (1) lit. a) si c) din Legea nr. 656/2002

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE

pentru înfiintarea comunei Cosna prin reorganizarea comunei Dorna Candrenilor, judetul Suceava

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

Art. 1. - (1) Se înfiinteazã comuna Cosna, judetul Suceava, având în componentã satele: Cosna, Podu Cosnei, Valea Bancului, Tesna si Românesti, prin reorganizarea comunei Dorna Candrenilor din acelasi judet.

(2) Resedinta comunei Cosna se stabileste în satul Cosna.

Art. 2. - (1) În urma reorganizãrii prevãzute la art. 1, comuna Dorna Candrenilor are în componentã satele: Dorna Candrenilor, Dealu Floreni si Poiana Negrii.

(2) Resedinta comunei Dorna Candrenilor rãmâne în satul Dorna Candrenilor.

Art. 3. - (1) Pânã la constituirea, potrivit legii, a autoritãtilor administratiei publice locale în comuna Cosna, rezolvarea problemelor curente se asigurã de doi delegati numiti prin ordin al prefectului, cu atributii de primar si viceprimar, precum si de un secretar numit de prefect în conditiile legii, care vor reprezenta autoritãtile locale.

(2) Salarizarea persoanelor prevãzute la alin. (1) se face, potrivit reglementãrilor legale în vigoare, din bugetul comunei Cosna.

Art. 4. - (1) Consiliul Judetean Suceava si delegatii împuterniciti conform prevederilor art. 3 alin. (1), împreunã cu Directia generalã a finantelor publice a judetului Suceava si Consiliul Local al Comunei Dorna Candrenilor, repartizeazã veniturile si cheltuielile actualului buget al comunei Dorna Candrenilor între comunele prevãzute la art. 1 si 2.

(2) Veniturile si cheltuielile care, în conditiile legii si ale prevederilor alin. (1), revin de drept comunei Cosna se administreazã si se gestioneazã prin autoritãtile administratiei publice locale ale acestei noi comune, iar echilibrarea bugetului local se realizeazã pe seama sumelor defalcate din impozitul pe venit, pentru echilibrarea bugetelor locale, în limitele prevederilor aprobate în anul 2003 pe ansamblul judetului Suceava.

(3) Bugetul comunei Cosna pe anul 2003 se elaboreazã de cãtre delegatii prevãzuti la art. 3 alin. (1), cu avizul Directiei generale a finantelor publice a judetului Suceava.

(4) Operatiunile de predare-primire se fac pe bazã de protocoale încheiate între actualul primar al comunei Dorna Candrenilor si delegatul desemnat prin ordin al prefectului, cu atributii de primar al comunei Cosna.

Art. 5. - Pânã la noile alegeri locale, autoritãtile administratiei publice locale din comuna Dorna Candrenilor functioneazã în componenta avutã la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. 6. - Anexa la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativã a teritoriului României, republicatã în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54-55 din 27 iulie 1981, cu modificãrile ulterioare, se modificã în mod corespunzãtor.

Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 16 septembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 18 septembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VÃCÃROIU

Bucuresti, 30 septembrie 2003.

Nr. 378.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru înfiintarea comunei Cosna prin reorganizarea comunei Dorna Candrenilor, judetul Suceava

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

Presedintele României decreteazã:

Articol unic. - Se promulgã Legea pentru înfiintarea comunei Cosna prin reorganizarea comunei Dorna Candrenilor, judetul Suceava, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

Bucuresti, 26 septembrie 2003.

Nr. 573.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE

pentru declararea ca oras a comunei Sãrmasu, judetul Mures

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

Art. 1. - (1) Comuna Sãrmasu, judetul Mures, se declarã oras.

(2) Satele Balda, Larga, Morut, Sãrmãsel, Sãrmãsel-Garã, Titiana si Visinelu apartin orasului Sãrmasu.

Art. 2. - Anexa la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativã a teritoriului României, republicatã în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54-55 din 27 iulie 1981, cu modificãrile ulterioare, precum si anexa nr. II pct. 5.6 la Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a IV-a - Reteaua de localitãti, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 24 iulie 2001, se modificã în mod corespunzãtor.

Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 26 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 18 septembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VÃCÃROIU

Bucuresti, 30 septembrie 2003.

Nr. 382.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru declararea ca oras a comunei Sãrmasu, judetul Mures

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

Presedintele României decreteazã:

Articol unic. - Se promulgã Legea pentru declararea ca oras a comunei Sãrmasu, judetul Mures, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

Bucuresti, 26 septembrie 2003.

Nr. 577.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE

privind declararea ca municipiu a orasului Beius, judetul Bihor

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

Art. 1. - Orasul Beius, judetul Bihor, se declarã municipiu.

Art. 2. - Anexa la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativã a teritoriului României, republicatã în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54-55 din 27 iulie 1981, cu modificãrile ulterioare, precum si anexa nr. II pct. 2.0, 4.3 si 5.6 la Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a IV-a - Reteaua de localitãti, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 24 iulie 2001, cu modificãrile ulterioare, se modificã în mod corespunzãtor.

Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 27 iunie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TÃRÃCILÃ

Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 9 septembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

Bucuresti, 30 septembrie 2003.

Nr. 391.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind declararea ca municipiu a orasului Beius, judetul Bihor

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

Presedintele României decreteazã:

Articol unic. - Se promulgã Legea privind declararea ca municipiu a orasului Beius, judetul Bihor, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

Bucuresti, 26 septembrie 2003.

Nr. 586.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE

pentru stabilirea paritãtii între dolarul cliring si dolarul S.U.A., cu scopul stingerii obligatiilor ce derivã din scrisorile de contragarantie, exprimate în dolari cliring, pe relatia Republica Islamicã Iran

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

Articol unic. - Pentru solutionarea contragarantiilor existente în sold la Banca Comercialã Românã - S.A. pe relatia Republica Islamicã Iran, exprimate în moneda de cont dolar cliring, cuantumul obligatiilor de platã se stabileste având în vedere cã un dolar cliring este egal cu 0,8 dolari S.U.A.

Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 23 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TÃRÃCILÃ

Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 9 septembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

Bucuresti, 30 septembrie 2003.

Nr. 392.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru stabilirea paritãtii între dolarul cliring si dolarul S.U.A., cu scopul stingerii obligatiilor ce derivã din scrisorile de contragarantie, exprimate în dolari cliring, pe relatia Republica Islamicã Iran

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

Presedintele României decreteazã:

Articol unic. - Se promulgã Legea pentru stabilirea paritãtii între dolarul cliring si dolarul S.U.A., cu scopul stingerii obligatiilor ce derivã din scrisorile de contragarantie, exprimate în dolari cliring, pe relatia Republica Islamicã Iran, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

Bucuresti, 26 septembrie 2003.

Nr. 587.

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

DECIZIA Nr. 320

din 9 septembrie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 alin. (1) lit. a) si c) din Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea si sanctionarea spãlãrii banilor, preluate de art. 23 alin. (1) lit. a) si c) din Legea nr. 656/2002

Nicolae Popa - presedintecopyrightdsc.net

Costicã Bulai - judecãtor

Nicolae Cochinescu - judecãtor

Constantin Doldur - judecãtor

Kozsokár Gábor - judecãtor

Petre Ninosu - judecãtor

Serban Viorel Stãnoiu - judecãtor

Lucian Stângu - judecãtor

Ioan Vida - judecãtor

Iuliana Nedelcu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea si sanctionarea spãlãrii banilor, exceptie ridicatã de Mircea Bogdan Botezatu în Dosarul nr. 1.627/2002 al Curtii de Apel Galati - Sectia penalã.

La apelul nominal se prezintã partea Ministerul Finantelor Publice, prin consilier juridic Nicoleta Negut, lipsind celelalte pãrti, fatã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.

Curtea dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 211C/2003, având ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 alin. (1) lit. a) si c) din Legea nr. 21/1999, exceptie ridicatã de Mircea Dan Condurachi în Dosarul nr. 2.973/P/2003 al Tribunalului Galati – Sectia penalã.

La apelul nominal se constatã lipsa pãrtilor, fatã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea dosarelor.

Partea prezentã si Ministerul Public sunt de acord cu mãsura conexãrii. Fatã de aceste sustineri, pentru o mai bunã administrare a justitiei, Curtea, în temeiul art. 164 din Codul de procedurã civilã, dispune conexarea Dosarului nr. 211C/2003 la Dosarul nr. 181C/2003, care este primul înregistrat.

Reprezentantul Ministerului Finantelor Publice, sustinând oral concluziile scrise depuse la dosar, solicitã respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, ca fiind neîntemeiatã.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca nefondatã, considerând cã textul de lege criticat nu contravine dispozitiilor constitutionale invocate în motivarea exceptiei.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:

Prin încheierile din 24 martie 2003, respectiv din 4 aprilie 2003, pronuntate în dosarele nr. 1.627/2002 si nr. 2.973/P/2003, Curtea de Apel Galati - Sectia penalã si Tribunalul Galati - Sectia penalã au sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 alin. (1) lit. a) si c) din Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea si sanctionarea spãlãrii banilor, exceptie ridicatã de Mircea Bogdan Botezatu si Mircea Dan Condurachi, inculpati apelanti în dosarele mentionate.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se aratã cã dispozitiile art. 23 alin. (1) lit. a) si c) din Legea nr. 21/1999 referitoare la reglementarea infractiunii de spãlare a banilor sunt neconstitutionale, deoarece încalcã prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie privitoare la egalitatea în drepturi a cetãtenilor si dispozitiile art. 41 alin. (2) din Legea fundamentalã, ce consacrã ocrotirea egalã a proprietãtii private. Astfel, se mentioneazã, în esentã, cã prin textul art. 23 alin. (1) lit. a) si c) din Legea nr. 21/1999:

- se creeazã o “discriminare negativã în ceea ce-l priveste pe inculpat”, întrucât acesta “a transferat valorile obtinute dintr-o pretinsã infractiune de înselãciune”, în timp ce fãptuitorii care transferã valorile obtinute din alte infractiuni în scopurile prevãzute de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1999 “nu sunt pedepsiti de textul acestei legi”, astfel cã s-ar încãlca principiul “înscris” în art. 16 alin. (1) din Constitutie, “cât timp cetãtenii nu mai sunt egali în fata legii”;

- se sanctioneazã “doar transferul sau schimbul de bunuri provenite din înselãciunea comisã în domeniul bancar, financiar sau de asigurãri”, nu si “schimbarea sau transferul de valori provenite din înselãciunea comisã în dauna altor proprietãti”, astfel cã nu s-ar ocroti în mod egal toate formele de proprietate.

În sustinerea exceptiei, autorii acesteia mai precizeazã cã “un argument în plus cã prevederile Legii nr. 21/1999 sunt neconstitutionale îl constituie si faptul cã legiuitorul a abrogat acest act normativ, prin adoptarea Legii nr. 656/2002, care sanctioneazã în mod nediscriminatoriu faptele de spãlare de bani”.

Exprimându-si opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea de Apel Galati - Sectia penalã aratã cã aceasta este neîntemeiatã. În legãturã cu pretinsa încãlcare a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, instanta de judecatã se referã la jurisprudenta Curtii Constitutionale, în care s-a precizat cã egalitatea nu înseamnã uniformitate si cã pentru situatii diferite se impun solutii juridice diferite. Curtea de Apel Galati aratã cã cerinta legalã de a sanctiona faptele înscrise la lit. a) a art. 23 din Legea nr. 21/1999 este general valabilã si obligatorie, fãrã nici o discriminare si fãrã nici un privilegiu.

Instanta mai precizeazã cã aceste aspecte nu reprezintã probleme de constitutionalitate, ci de aplicare a legii, care nu intrã în competenta de solutionare a Curtii Constitutionale.

În ceea ce priveste sustinerea referitoare la încãlcarea prevederilor art. 41 alin. (2) din Constitutie, Curtea de Apel Galati aratã cã nici aceasta nu poate fi primitã pentru aceleasi ratiuni avute în vedere la analiza principiului constitutional analizat anterior. Din prevederile Legii nr. 656/2002, care a abrogat Legea nr. 21/1999, nu rezultã, asa cum afirmã autorul exceptiei, dacã legiuitorul a avut în vedere sanctionarea în mod discriminatoriu a faptelor de spãlare de bani sau a avut alte ratiuni.

În opinia Tribunalului Galati - Sectia penalã, exceptia este nefondatã. Se apreciazã cã argumentul privind încãlcarea principiului egalitãtii se explicã printr-o confuzie între persoanele aflate în aceeasi situatie juridicã cu cele aflate în situatii diferite. Instanta retine cã Legea nr. 21/1999 ultraactiveazã în cauzã, fiind mai favorabilã în comparatie cu Legea nr. 656/2002.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Presedintele Camerei Deputatilor considerã cã exceptia este inadmisibilã deoarece Legea nr. 21/1999 a fost abrogatã prin dispozitia art. 31 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spãlãrii banilor.

Guvernul apreciazã cã exceptia nu poate fi respinsã ca inadmisibilã, deoarece dispozitiile art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1999, care fac obiectul exceptiei, sunt incidente în cauzã în temeiul art. 15 alin. (2) din Constitutie si al art. 13 din Codul penal. Pe fond, Guvernul considerã neîntemeiatã exceptia de neconstitutionalitate în raport cu art. 16 din Constitutie, deoarece nu se încalcã nici unul dintre criteriile egalitãtii în drepturi enumerate în art. 4 din Constitutie. Nu se poate sustine cã prevederile art. 23 alin. (1) lit. a) si c) din Legea nr. 21/1999 contraveneau art. 16 alin. (1) din Constitutie, deoarece dispozitiile acestui articol erau aplicabile tuturor persoanelor care sãvârsiserã infractiunile expres si limitativ mentionate, fãrã nici o deosebire sau distinctie. Aceleasi argumente pot fi invocate si pentru respingerea criticilor formulate de autorul exceptiei cu privire la încãlcarea prevederilor art. 41 alin. (2) din Constitutie. Dispozitiile legale criticate nu fãceau nici o distinctie în ceea ce priveste regimul proprietãtii, dispozitiile acestui articol fiind aplicabile tuturor persoanelor care au sãvârsit infractiunile expres mentionate, indiferent de titularul proprietãtii. Infractiunea de înselãciune, prevãzutã în art. 215 din Codul penal, nu face nici o distinctie în ceea ce priveste regimul proprietãtii, iar formele retinute în continutul anterior al infractiunii de spãlare a banilor erau specifice modalitãtii de sãvârsire a acestei infractiuni, cu precizarea cã si în cazul înselãciunii în domeniul bancar, financiar sau de asigurãri putea fi afectatã atât proprietatea publicã, cât si cea privatã, iar modalitatea de ocrotire prevãzutã în art. 23 alin. (1) lit. a) si c) din Legea nr. 21/1999 era aceeasi, neputându-se sustine cã ar fi fost încãlcate dispozitiile art. 41 alin. (2) din Constitutie.

Avocatul Poporului considerã, de asemenea, cã dispozitiile art. 23 alin. (1) lit. a) si c) din Legea nr. 21/1999 sunt constitutionale. În motivarea acestui punct de vedere se aratã cã pretinsa încãlcare a art. 16 alin. (1) din Constitutie nu poate fi retinutã, întrucât este dreptul statului ca, în functie de politica penalã pe care doreste sã o facã la un moment dat, sã aprecieze care fapte sunt periculoase si sã le incrimineze prin prevederea lor ca infractiuni.

Fãptuitorul care schimbã sau transferã valorile obtinute din sãvârsirea infractiunilor expres prevãzute în art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1999 nu se aflã în aceeasi situatie juridicã cu cei care schimbã sau transferã valori din alte infractiuni si, pe cale de consecintã, nu se pune problema inegalitãtii în fata legii a celor douã categorii de persoane. Violarea principiului egalitãtii existã atunci când se aplicã un tratament diferentiat unor situatii egale, fãrã sã existe o motivare obiectivã si rezonabilã, sau dacã existã o disproportie între scopul urmãrit prin tratamentul inegal si mijloacele folosite.

Nici critica privind încãlcarea prevederilor art. 41 alin. (2) din Constitutie nu poate fi retinutã, întrucât nu existã o ocrotire diferentiatã a proprietãtii private, deoarece nu existã incriminãri de genul celor cuprinse în art. 23 alin. (1) lit. a) si c) din Legea nr. 21/1999 cu privire la schimbul sau transferul, dobândirea, posesia sau utilizarea de valori, cunoscând cã acestea provin din sãvârsirea si a altor infractiuni decât cele expres prevãzute în art. 23 lit. a) din Legea nr. 21/1999. Faptul cã unele activitãti, care sunt considerate periculoase la un moment dat pentru anumite valori sociale (în spetã dreptul de proprietate), sunt incriminate ca infractiuni nu înseamnã neapãrat cã se face o apãrare inegalã în raport cu alte valori sociale ce tin de dreptul de proprietate.

Presedintele Senatului nu a transmis punctul sãu de vedere.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, sustinerile pãrtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:

Curtea Constitutionalã constatã cã a fost legal sesizatã si este competentã, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, sã solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicatã.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost invocatã, îl constituie dispozitiile art. 23 alin. (1) lit. a) si c) din Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea si sanctionarea spãlãrii banilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 21 ianuarie 1999, dispozitii care au urmãtorul continut:

“Constituie infractiunea de spãlare a banilor si se pedepseste cu închisoare de la 3 la 12 ani:

a) schimbarea sau transferul de valori, cunoscând cã acestea provin din sãvârsirea unor infractiuni: traficul de stupefiante; nerespectarea regimului armelor si munitiilor în forma agravantã; nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive; nerespectarea regimului materiilor explozive; falsificarea de monede sau de alte valori; proxenetismul; contrabanda; santajul; lipsirea de libertate în mod ilegal; înselãciunea în domeniul bancar, financiar sau de asigurãri; bancruta frauduloasã; furtul si tãinuirea de autovehicule; nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri; traficul de animale ocrotite în tãrile lor; comertul cu tesuturi si organe umane; infractiunile sãvârsite prin intermediul calculatoarelor; infractiunile sãvârsite cu cãrti de credit; infractiunile sãvârsite de persoane care fac parte din asociatii de infractori; nerespectarea dispozitiilor privind importul de deseuri si de reziduuri; nerespectarea dispozitiilor privind jocurile de noroc; în scopul ascunderii sau disimulãrii originii ilicite a acestora, precum si în scop de tãinuire sau de favorizare a persoanelor implicate în astfel de activitãti sau presupuse cã s-ar sustrage consecintelor juridice ale faptelor lor; [...] c) dobândirea, posesia sau utilizarea de bunuri, cunoscând cã acestea provin din sãvârsirea uneia dintre infractiunile prevãzute la lit. a).”

Autorii exceptiei sustin cã aceste dispozitii legale încalcã prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, precum si pe cele ale art. 41 alin. (2) privind ocrotirea în mod egal a proprietãtii private, indiferent de proprietar.

Curtea constatã cã la data sesizãrii sale cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate Legea nr. 21/1999 fusese abrogatã în temeiul prevederilor art. 31 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spãlãrii banilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 904 din 12 decembrie 2002. Curtea observã însã cã dispozitiile legale ce constituie obiectul exceptiei de neconstitutionalitate au fost preluate în cuprinsul art. 23 alin. (1) lit. a) si c) din Legea nr. 656/2002, care au urmãtorul cuprins: “Constituie infractiunea de spãlare a banilor si se pedepseste cu închisoare de la 3 la 12 ani:

a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând cã provin din sãvârsirea de infractiuni, în scopul ascunderii sau al disimulãrii originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a sãvârsit infractiunea din care provin bunurile sã se sustragã de la urmãrire, judecatã sau executarea pedepsei; [...]

c) dobândirea, detinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând cã acestea provin din sãvârsirea de infractiuni.”

În practica sa jurisdictionalã Curtea Constitutionalã a statuat în mod constant cã, atunci când dispozitia legalã criticatã a fost modificatã sau preluatã în noul act normativ, exceptia poate sã fie examinatã, dacã textul legal, în noua sa redactare, conservã, în principiu, reglementarea initialã. De aceea, urmeazã ca exceptia de neconstitutionalitate sã fie examinatã în fondul ei.

Examinând dispozitiile legale criticate prin raportare la prevederile constitutionale invocate în motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea retine cã nici una dintre criticile formulate nu este întemeiatã.

I. Referitor la prima criticã de neconstitutionalitate privind încãlcarea principiului egalitãtii în drepturi consacrat de art. 16 alin. (1) din Constitutie, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã, deoarece este atributul exclusiv al legiuitorului ca, stabilind continutul infractiunii de spãlare a banilor, sã prevadã care anume infractiuni pot fi considerate, la un moment dat, ca fiind infractiuni din care provin valorile care fac obiectul operatiunilor de spãlare a banilor.

Retinerea unora sau altora dintre infractiuni, în continutul infractiunii de spãlare a banilor, nu reprezintã o discriminare a autorilor acestor infractiuni, deoarece trebuie avute în vedere modalitãtile de comitere a infractiunii de spãlare a banilor, pericolul social mai ridicat al acesteia, ceea ce justificã tratamentul diferentiat la care se referã autorul exceptiei. De aceea, nu pot fi acceptate sustinerile autorilor exceptiei, potrivit cãrora legiuitorul a considerat neconstitutionale prevederile Legii nr. 21/1999 si le-a abrogat prin Legea nr. 656/2002. Din prevederile acestei din urmã legi nu rezultã dacã legiuitorul a avut în vedere sanctionarea în mod discriminatoriu a faptelor de spãlare de bani.

II. Curtea nu poate retine nici critica privind încãlcarea art. 41 alin. (2) din Legea fundamentalã, referitoare la ocrotirea în mod egal a proprietãtii private, indiferent de titular, întrucât este atributul exclusiv al legiuitorului de a stabili nu numai infractiunile din care provin acele valori ce fac obiectul spãlãrii banilor, dar si domeniul în care sunt sãvârsite - bancar, financiar sau de asigurãri -, deoarece producerea de pagube în aceste domenii de activitate are, de regulã, consecinte sociale negative mai mari, ceea ce justificã un regim sanctionator diferentiat. Dispozitiile legale criticate nu fac nici o distinctie în raport cu regimul proprietãtii, fiind aplicabile tuturor persoanelor care au sãvârsit infractiunile arãtate în text, indiferent de titularul proprietãtii.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si (6) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 alin. (1) lit. a) si c) din Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea si sanctionarea spãlãrii banilor, preluate de art. 23 alin. (1) lit. a) si c) din Legea nr. 656/2002, exceptie ridicatã de Mircea Bogdan Botezatu în Dosarul nr. 1.627/2002 al Curtii de Apel Galati - Sectia penalã si de Mircea Dan Condurachi în Dosarul nr. 2.973/P/2003 al Tribunalului Galati - Sectia penalã. Definitivã si obligatorie.

Pronuntatã în sedinta publicã din data de 9 septembrie 2003.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu