MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul 171 (XV) - Nr. 758
LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Miercuri, 29 octombrie 2003
SUMAR
Hotărârea Curtii Constitutionale nr. 3 din 22 octombrie 2003 pentru confirmarea rezultatului referendumului national din 18-19 octombrie 2003 privind Legea de revizuire a Constitutiei României
Lege de revizuire a Constitutiei României nr.
429/2003
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 22 octombrie 2003
pentru
confirmarea rezultatului referendumului national din 18-19 octombrie 2003
privind Legea de revizuire a Constitutiei României
În conformitate cu
prevederile art. 144 lit. g) din Constitutie, ale art. 35 din Legea nr. 47/1992
privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată, precum
si ale art. 45 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea si
desfăsurarea referendumului, cu modificările ulterioare, Curtea Constitutională
s-a întrunit în plen în vederea examinării rezultatului referendumului national
din 18-19 octombrie 2003 privind Legea de revizuire a Constitutiei României.
CURTEA
constată că, în conformitate cu prevederile constitutionale si legale
mentionate, este competentă să confirme rezultatul referendumului national
privind Legea de revizuire a Constitutiei României.
Din examinarea datelor comunicate Curtii Constitutionale de către Biroul
Electoral Central cu privire la referendumul din 18-19 octombrie 2003, rezultă
următoarele:
- numărul persoanelor înscrise în listele pentru referendum: 17.842.103
- numărul participantilor: 9.938.441 (reprezentând 55,70% din totalul
persoanelor înscrise în liste)
- numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul “DA”: 8.915.022
(reprezentând 89,70% din totalul voturilor valabil exprimate)
- numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul “NU”: 875.172
(reprezentând 8,81% din totalul voturilor valabil exprimate)
- numărul voturilor nule: 148.247 (reprezentând 1,49% din totalul
voturilor exprimate).
Având în vedere că la referendumul national din 18-19 octombrie 2003
s-au prezentat mai mult de jumătate din numărul persoanelor înscrise în listele
pentru referendum, iar dintre participantii la vot majoritatea s-a pronuntat
prin “DA”, în temeiul dispozitiilor art. 144 lit. g) si art. 147 alin. (3) din
Constitutie, precum si ale art. 5 alin. (2) si art. 45 din Legea nr. 3/2000
privind organizarea si desfăsurarea referendumului, cu unanimitate de voturi,
CURTEA
În numele legii
HOTĂRĂSTE:
Confirmă rezultatul referendumului national din 18-19 octombrie 2003 si
constată că Legea de revizuire a Constitutiei României, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 22 septembrie 2003, a fost aprobată
prin referendum.
Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
La data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României,
Partea I, Legea de revizuire a Constitutiei României intră în vigoare.
Pronuntată azi, 22 octombrie 2003.
La sedintă
au participat: Nicolae Popa - presedinte, Costică Bulai, Nicolae Cochinescu,
Constantin Doldur, Kozsokár Gábor, Petre Ninosu, Serban Viorel Stănoiu, Lucian
Stângu, Ioan Vida - judecători.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Prim-magistrat asistent,
Claudia Miu
|
CAMERA DEPUTATILOR |
SENATUL |
de revizuire
a Constitutiei României
Articol unic. - Constitutia României, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 233 din 21 noiembrie 1991, aprobată prin
referendumul national din 8 decembrie 1991, se modifică si se completează
astfel:
1. Articolul 1 se modifică si se completează astfel:
Alineatul (3) se modifică si va avea următorul cuprins:
“(3) România este stat de drept, democratic si social, în care
demnitatea omului, drepturile si libertătile cetătenilor, libera dezvoltare a
personalitătii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezintă valori
supreme, în spiritul traditiilor democratice ale poporului român si idealurilor
Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate.”
După alineatul (3) se introduc două noi alineate, (4) si (5), cu
următorul cuprins:
“(4) Statul se organizează potrivit principiului separatiei si
echilibrului puterilor - legislativă, executivă si judecătorească - în cadrul
democratiei constitutionale.
(5) În România, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a
legilor este obligatorie.”
2. Alineatul (1) al articolului 2 se modifică si va avea următorul
cuprins:
“(1) Suveranitatea natională apartine poporului român, care o exercită
prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice
si corecte, precum si prin referendum.”
3. Alineatul (1) al articolului 4 se modifică si va avea următorul
cuprins:
“(1) Statul are ca fundament unitatea poporului român si solidaritatea
cetătenilor săi.”
4. Articolul 9 se modifică astfel:
Denumirea articolului va fi: “Sindicatele, patronatele si asocia tiile
profesionale”
Cuprinsul articolului va fi:
“Articolul 9
Sindicatele,
patronatele si asociatiile profesionale se constituie si îsi desfăsoară
activitatea potrivit statutelor lor, în conditiile legii. Ele contribuie la
apărarea drepturilor si la promovarea intereselor profesionale, economice si
sociale ale membrilor lor.”
5. La articolul 11 se introduce un nou alineat, (3), cu următorul
cuprins:
“(3) În cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte
cuprinde dispozitii contrare Constitutiei, ratificarea lui poate avea loc numai
după revizuirea Constitutiei.”
6. Alineatul (2) al articolului 15 se modifică si va avea următorul
cuprins:
“(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau
contraventionale mai favorabile.”
7. Articolul 16 se modifică si se completează astfel:
Alineatul (3) se modifică si va avea următorul cuprins:
“(3) Functiile si demnitătile publice, civile sau militare, pot fi
ocupate, în conditiile legii, de persoanele care au cetătenia română si
domiciliul în tară. Statul român garantează egalitatea de sanse între femei si
bărbati pentru ocuparea acestor functii si demnităti.”
După alineatul (3) se introduce un nou alineat, (4), cu următorul
cuprins:
“(4) În conditiile aderării României la Uniunea Europeană, cetătenii
Uniunii care îndeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a
fi alesi în autoritătile administratiei publice locale.”
8. După alineatul (1) al articolului 19 se introduce un nou alineat,
(11), cu următorul
cuprins:
“(11) Prin derogare de la
prevederile alineatului (1), cetătenii români pot fi extrădati în baza
conventiilor internationale la care România este parte, în conditiile legii si
pe bază de reciprocitate.”
9. Alineatul (2) al articolului 20 se modifică si va avea următorul
cuprins:
“(2) Dacă există neconcordante între pactele si tratatele privitoare la
drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, si legile
interne, au prioritate reglementările internationale, cu exceptia cazului în
care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.”
10. La articolul 21 se introduc două noi alineate, (3) si (4), cu
următorul cuprins:
“(3) Părtile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea
cauzelor într-un termen rezonabil.
(4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.”
11. Articolul 23 se modifică si se completează astfel:
Alineatul (4) se modifică si va avea următorul cuprins:
“(4) Arestarea preventivă se dispune de judecător si numai în cursul
procesului penal.”
După alineatul (4) se introduc trei noi alineate, (41), (42) si (43), cu următorul
cuprins:
“(41) În cursul urmăririi
penale arestarea preventivă se poate dispune pentru cel mult 30 de zile si se
poate prelungi cu câte cel mult 30 de zile, fără ca durata totală să depăsească
un termen rezonabil, si nu mai mult de 180 de zile.
(42) În faza de judecată
instanta este obligată, în conditiile legii, să verifice periodic, si nu mai
târziu de 60 de zile, legalitatea si temeinicia arestării preventive si să
dispună, de îndată, punerea în libertate a inculpatului, dacă temeiurile care
au determinat arestarea preventivă au încetat sau dacă instanta constată că nu
există temeiuri noi care să justifice mentinerea privării de libertate.
(43) Încheierile
instantei privind măsura arestării preventive sunt supuse căilor de atac
prevăzute de lege.”
Alineatul (6) se modifică si va avea următorul cuprins:
“(6) Punerea în libertate a celui retinut sau arestat este obligatorie,
dacă motivele acestor măsuri au dispărut, precum si în alte situatii prevăzute
de lege.”
După alineatul (9) se introduce un nou alineat, (91), cu următorul
cuprins:
“(91) Sanctiunea
privativă de libertate nu poate fi decât de natură penală.”
12. Articolul 27 se modifică astfel:
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
“(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege pentru
următoarele situatii:
a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătoresti;
b) înlăturarea unei primejdii privind viata, integritatea fizică sau
bunurile unei persoane;
c) apărarea securitătii nationale sau a ordinii publice;
d) prevenirea răspândirii unei epidemii.”
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
“(3) Perchezitia se dispune de judecător si se efectuează în conditiile
si în formele prevăzute de lege.”
Alineatul (4) va avea următorul cuprins:
“(4) Perchezitiile în timpul noptii sunt interzise, în afară de cazul
infractiunilor flagrante.”
13. Alineatul (3) al articolului 31 se modifică si va avea următorul
cuprins:
“(3) Dreptul la informatie nu trebuie să prejudicieze măsurile de
protectie a tinerilor sau securitatea natională.”
14. Articolul 32 se modifică astfel:
Alineatul (4) va avea următorul cuprins:
“(4) Învătământul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acordă
burse sociale de studii copiilor si tinerilor proveniti din familii
defavorizate si celor institutionalizati, în conditiile legii.”
Alineatul (5) va avea următorul cuprins:
“(5) Învătământul de toate gradele se desfăsoară în unităti de stat,
particulare si confesionale, în conditiile legii.”
15. După articolul 32 se introduce un nou articol, 321, cu următorul
cuprins:
Denumirea articolului va fi: “Accesul la cultură”
Cuprinsul articolului va fi:
“Articolul 321
(1) Accesul la cultură este garantat, în conditiile legii.
(2) Libertatea
persoanei de a-si dezvolta spiritualitatea si de a accede la valorile culturii
nationale si universale nu poate fi îngrădită.
(3) Statul trebuie să asigure păstrarea identitătii spirituale,
sprijinirea culturii nationale, stimularea artelor, protejarea si conservarea
mostenirii culturale, dezvoltarea creativitătii contemporane, promovarea
valorilor culturale si artistice ale României în lume.”
16. După articolul 33 se introduce un nou articol, 331, cu următorul
cuprins:
Denumirea articolului va fi: “Dreptul la mediu sănătos”
Cuprinsul articolului va fi:
“Articolul 331
(1) Statul recunoaste
dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos si echilibrat
ecologic.
(2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.
(3) Persoanele fizice si juridice au îndatorirea de a proteja si a
ameliora mediul înconjurător.”
17. Alineatul (2) al articolului 35 se modifică si va avea următorul
cuprins:
“(2) Candidatii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor
inclusiv, vârsta de cel putin 23 de ani pentru a fi alesi în Camera Deputatilor
sau în organele administratiei publice locale, vârsta de cel putin 33 de ani
pentru a fi alesi în Senat si vârsta de cel putin 35 de ani pentru a fi alesi
în functia de Presedinte al României.”
18. După articolul 35 se introduce un nou articol, 351, cu următorul
cuprins:
Denumirea articolului va fi: “Dreptul de a fi ales în Parlamentul European”
Cuprinsul articolului va fi:
“Articolul 351
În conditiile aderării
României la Uniunea Europeană, cetătenii români au dreptul de a alege si de a
fi alesi în Parlamentul European.”
19. Alineatul (1) al articolului 37 se modifică si va avea următorul
cuprins:
“(1) Cetătenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în
patronate si în alte forme de asociere.”
20. Alineatele (1) si (2) ale articolului 38 se modifică si vor avea
următorul cuprins:
“(1) Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a
meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de muncă este liberă.
(2) Salariatii au dreptul la măsuri de protectie socială. Acestea
privesc securitatea si sănătatea salariatilor, regimul de muncă al femeilor si
al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe tară, repausul săptămânal,
concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în conditii deosebite sau
speciale, formarea profesional ă, precum si alte situatii specifice, stabilite
prin lege.”
21. La alineatul (2) al articolului 39, litera a) va avea următorul
cuprins:
“a) activitătile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare, precum si
cele desfăsurate, potrivit legii, în locul acestora, din motive religioase sau
de constiintă;”
22. Articolul 41 se modifică si se completează astfel:
Denumirea articolului va fi: “Dreptul de proprietate privată”
Alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:
“(2) Proprietatea privată este garantată si ocrotită în mod egal de
lege, indiferent de titular. Cetătenii străini si apatrizii pot dobândi dreptul
de proprietate privată asupra terenurilor numai în conditiile rezultate din
aderarea României la Uniunea Europeană si din alte tratate internationale la
care România este parte, pe bază de reciprocitate, în conditiile prevăzute prin
lege organică, precum si prin mostenire legală.”
După alineatul (3) se introduce un nou alineat, (31), cu următorul
cuprins:
“(31) Sunt interzise
nationalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a
unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de
altă natură discriminatorie a titularilor.”
23. După articolul 41 se introduce un nou articol, 411, cu următorul
cuprins:
Denumirea articolului va fi: “Libertatea economică”
Cuprinsul articolului va fi:
“Articolul 411
Accesul liber al
persoanei la o activitate economică, libera initiativă si exercitarea acestora
în conditiile legii sunt garantate.”
24. Alineatul (2) al articolului 43 se modifică si va avea următorul
cuprins:
“(2) Cetătenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit,
la asistentă medicală în unitătile sanitare de stat, la ajutor de somaj si la
alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege.
Cetătenii au dreptul si la măsuri de asistentă socială, potrivit legii.”
25. Alineatul (2) al articolului 45 se modifică si va avea următorul
cuprins:
“(2) Statul acordă alocatii pentru copii si ajutoare pentru îngrijirea
copilului bolnav ori cu handicap. Alte forme de protectie socială a copiilor si
a tinerilor se stabilesc prin lege.”
26. Articolul 46 se modifică si va avea următorul cuprins:
Denumirea articolului va fi: “Protectia persoanelor cu handicap “
Cuprinsul articolului va fi:
“Articolul 46
Persoanele cu handicap se bucură de protectie specială.
Statul asigură
realizarea unei politici nationale de egalitate a sanselor, de prevenire si de
tratament ale handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu
handicap în viata comunitătii, respectând drepturile si îndatoririle ce revin
părintilor si tutorilor.”
27. Articolul 48 se modifică astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
“(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim,
de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea în
termenul legal a unei cereri, este îndreptătită să obtină recunoasterea
dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea
pagubei.”
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
“(3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin
erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în conditiile legii si
nu înlătură răspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu
rea-credintă sau gravă neglijentă.”
28. Articolul 49 se modifică si va avea următorul cuprins:
“Articolul 49
(1) Exercitiul unor
drepturi sau al unor libertăti poate fi restrâns numai prin lege si numai dacă
se impune, după caz, pentru: apărarea securitătii nationale, a ordinii, a
sănătătii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertătilor cetătenilor; desfăsurarea
instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamităti naturale, ale unui
dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesar ă într-o
societate democratică. Măsura trebuie să fie propor tională cu situatia care a
determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu si fără a aduce atingere
existentei dreptului sau a libertătii.”
29. Articolul 51 se abrogă.
30. Articolul 52 se modifică astfel:
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
“(2) Conditiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc
prin lege organică.”
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
“(3) Cetătenii pot fi încorporati de la vârsta de 20 de ani si până la
vârsta de 35 de ani, cu exceptia voluntarilor, în conditiile legii organice.”
31. Articolul 55 se modifică si va avea următorul cuprins:
“Articolul 55
(1) Avocatul Poporului
este numit pe o durată de 5 ani pentru apărarea drepturilor si libertătilor
persoanelor fizice.
Adjunctii Avocatului Poporului sunt specializati pe domenii de
activitate.
(2) Avocatul Poporului si adjunctii săi nu pot îndeplini nici o altă
functie publică sau privată, cu exceptia functiilor didactice din învătământul
superior.
(3) Organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului se
stabilesc prin lege organică.”
32. Alineatul (1) al articolului 60 se modifică si va avea următorul
cuprins:copyrightdsc.net
“(1) Camera Deputatilor si Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani,
care se prelungeste de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau
de urgentă, până la încetarea acestora.”
33. Articolul 62 se modifică si se completează astfel:
Denumirea articolului va fi: “Sedintele Camerelor”
Alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:
“(1) Camera
Deputatilor si Senatul lucrează în sedinte separate.”
Partea introductivă a alineatului (2) se modifică si va avea următorul
cuprins:
“(2) Camerele îsi desfăsoară lucrările si în sedinte comune, potrivit
unui regulament adoptat cu votul majoritătii deputatilor si senatorilor,
pentru:”
Litera f) a alineatului (2) se modifică si va avea următorul cuprins:
“f) aprobarea strategiei nationale de apărare a tării;”
După litera f) a alineatului (2) se introduce o nouă literă, f1), cu următorul
cuprins:
“f1) examinarea
rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Tării;”
Litera g) a alineatului (2) se modifică si va avea următorul cuprins:
“g) numirea, la propunerea Presedintelui României, a directorilor
serviciilor de informatii si exercitarea controlului asupra activitătii acestor
servicii;”
După litera g) a alineatului (2) se introduc două noi litere, g1) si g2), cu următorul
cuprins:
“g1) numirea Avocatului
Poporului;
g2) stabilirea
statutului deputatilor si al senatorilor, stabilirea indemnizatiei si a
celorlalte drepturi ale acestora;”
34. Alineatul (1) al articolului 67 se modifică si va avea următorul
cuprins:
“(1) Deputatii si senatorii intră în exercitiul mandatului la data
întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub conditia validării alegerii
si a depunerii jurământului.
Jurământul se stabileste prin lege organică.”
35. Articolul 69 se modifică si va avea următorul cuprins:
“Articolul 69
(1) Deputatii si
senatorii nu pot fi trasi la răspundere juridic ă pentru voturile sau pentru
opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
(2) Deputatii si senatorii pot fi urmăriti si trimisi în judecată penală
pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate
în exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati
fără încuviintarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea
si trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecată apartine
Înaltei Curti de Casatie si Justitie.
(3) În caz de infractiune flagrantă, deputatii sau senatorii pot fi
retinuti si supusi perchezitiei. Ministrul justitiei îl va informa neîntârziat
pe presedintele Camerei asupra retinerii si a perchezitiei. În cazul în care
Camera sesizată constată că nu există temei pentru retinere, va dispune imediat
revocarea acestei măsuri.”
36. Articolul 70 se abrogă.
37. Articolul 71 se abrogă.
38. Alineatul (3) al articolului 72 se modifică si va avea următorul
cuprins:
“(3) Prin lege organică se reglementează:
a) sistemul electoral; organizarea si functionarea Autoritătii
Electorale Permanente;
b) organizarea, functionarea si finantarea partidelor politice;
c) statutul deputatilor si al senatorilor, stabilirea indemniza tiei si
a celorlalte drepturi ale acestora;
d) organizarea si desfăsurarea referendumului;
e) organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Apărare a Tării;
f) regimul stării de mobilizare partială sau totală a fortelor armate si
al stării de război;
g) regimul stării de asediu si al stării de urgentă;
h) infractiunile, pedepsele si regimul executării acestora;
i) acordarea amnistiei sau a gratierii colective;
j) statutul functionarilor publici;
k) contenciosul administrativ;
l) organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a
instantelor judecătoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi;
m) regimul juridic general al proprietătii si al mostenirii;
n) organizarea generală a învătământului;
o) organizarea administratiei publice locale, a teritoriului, precum si
regimul general privind autonomia locală;
p) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele,
patronatele si protectia socială;
r) statutul minoritătilor nationale din România;
s) regimul general al cultelor;
t) celelalte domenii pentru care în Constitutie se prevede adoptarea de
legi organice.”
39. Articolul 73 se modifică astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
“(1) Initiativa legislativă apartine, după caz, Guvernului, deputatilor,
senatorilor sau unui număr de cel putin 100.000 de cetăteni cu drept de vot.
Cetătenii care îsi manifestă dreptul la initiativă legislativă trebuie să
provină din cel putin un sfert din judetele tării, iar în fiecare din aceste
judete, respectiv în municipiul Bucuresti, trebuie să fie înregistrate cel
putin 5.000 de semnături în sprijinul acestei initiative.”
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
“(3) Guvernul îsi exercită initiativa legislativă prin transmiterea
proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră
sesizată.”
Alineatul (5) va avea următorul cuprins:
“(5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei
competente să le adopte, ca primă Cameră sesizată.”
40. După articolul 73 se introduce un nou articol, 731, cu următorul
cuprins:
Denumirea articolului va fi: “Sesizarea Camerelor”
Cuprinsul articolului va fi:
“Articolul 731
(1) Se supun spre
dezbatere si adoptare Camerei Deputatilor, ca primă Cameră sesizată, proiectele
de legi si propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor
acorduri internationale si a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea
acestor tratate sau acorduri, precum si proiectele legilor organice prevăzute
la articolul 31 alineatul (5), articolul 37 alineatul (3), articolul 52
alineatul (2), articolul 55 alineatul (3), articolul 72 alineatul (3) literele
e), k), l), n), o), articolul 79 alineatul (2), articolul 101 alineatul (3),
articolul 104 alineatul (2), articolul 116 alineatul (3), articolul 117
alineatele (2) si (3), articolul 119 alineatul (2), articolul 125 alineatele
(4) si (5) si articolul 140 alineatul (4). Celelalte proiecte de lege sau
propuneri legislative se supun dezbaterii si adoptării, ca primă Cameră
sesizată, Senatului.
(2) Prima Cameră sesizată se pronuntă în termen de 45 de zile. Pentru
coduri si alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. În
cazul depăsirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau
propunerile legislative au fost adoptate.
(3) După adoptare sau respingere de către prima Cameră sesizată,
proiectul sau propunerea legislativă se trimite celeilalte Camere care va
decide definitiv.
(4) În cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care,
potrivit alineatului (1), intră în competenta sa decizională, prevederea este
definitiv adoptată dacă si cea de-a doua Cameră este de acord. În caz contrar,
numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la prima Cameră sesizată,
care va decide definitiv în procedură de urgentă.
(5) Dispozitiile alineatului (4) referitoare la întoarcerea legii se
aplică în mod corespunzător si în cazul în care Camera decizională adoptă o
prevedere pentru care competenta decizională apartine primei Camere.”
41. Articolul 75 se abrogă.
42. Articolul 76 se abrogă.
43. Articolul 78 se modifică si va avea următorul cuprins:
“Articolul 78
Legea se publică în
Monitorul Oficial al României si intră în vigoare la 3 zile de la data
publicării sau la o dată ulterioar ă prevăzută în textul ei.”
44. Alineatul (1) al articolului 83 se modifică si va avea următorul
cuprins:
“(1) Mandatul Presedintelui României este de 5 ani si se exercită de la
data depunerii jurământului.”
45. Articolul 84 se modifică astfel:
Alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:
“(2) Presedintele României se bucură de imunitate.
Prevederile articolului 69 alineatul (1) se aplică în mod
corespunzător.”
Alineatul (3) se abrogă.
46. La articolul 85 se introduce un nou alineat, (3), cu următorul
cuprins:
“(3) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau
compozitia politică a Guvernului, Presedintele României va putea exercita
atributia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului,
acordată la propunerea primului-ministru.”
47. Alineatul (3) al articolului 89 se modifică si va avea următorul
cuprins:
“(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului
Presedintelui României si nici în timpul stării de mobilizare, de război, de
asediu sau de urgentă.”
48. Alineatul (1) al articolului 91 se modifică si va avea următorul
cuprins:
“(1) Presedintele încheie tratate internationale în numele României,
negociate de Guvern, si le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen
rezonabil. Celelalte tratate si acorduri internationale se încheie, se aprobă
sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.”
49. După alineatul (3) al articolului 92 se introduce un nou alineat,
(4), cu următorul cuprins:
“(4) În caz de mobilizare sau de război Parlamentul îsi continuă
activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se
convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.”
50. Alineatul (1) al articolului 93 se modifică si va avea următorul
cuprins:
“(1) Presedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu
sau starea de urgentă în întreaga tară ori în unele unităti
administrativ-teritoriale si solicită Parlamentului încuviintarea măsurii
adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.”
51. După articolul 95 se introduce un nou articol, 951, cu următorul
cuprins:
Denumirea articolului va fi: “Punerea sub acuzare”
Cuprinsul articolului va fi:
“Articolul 951
(1) Camera Deputatilor
si Senatul, în sedintă comună, cu votul a cel putin două treimi din numărul
deputatilor si senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Presedintelui
României pentru înaltă trădare.
(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi initiată de majoritatea
deputatilor si senatorilor si se aduce, neîntârziat, la cunostintă
Presedintelui României pentru a putea da explicatii cu privire la faptele ce i
se impută.
(3) De la data punerii sub acuzare si până la data demiterii
Presedintele este suspendat de drept.
(4) Competenta de judecată apartine Înaltei Curti de Casatie si
Justitie. Presedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a
hotărârii de condamnare.”
52. Articolul 106 se modifică astfel:
După alineatul (1) se introduce un nou alineat, (11), cu următorul
cuprins:
“(11) Presedintele României
nu îl poate revoca pe primulministru.“
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
“(2) Dacă primul-ministru se află în una dintre situatiile prevăzute la
articolul 105, cu exceptia revocării, sau este în imposibilitate de a-si
exercita atributiile, Presedintele României va desemna un alt membru al
Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atributiile
primului-ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada
imposibilitătii exercitării atributiilor, încetează dacă primul-ministru îsi
reia activitatea în Guvern.”
53. Alineatul (2) al articolului 109 va avea următorul cuprins:
“(2) Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a
încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situatiile
prevăzute la articolul 105, cu exceptia revocării, ori este în imposibilitatea
de a-si exercita atributiile mai mult de 45 de zile.”
54. Articolul 111 se modifică si se completează astfel:
Denumirea articolului va fi: “Întrebări, interpelări si motiuni simple”
Cuprinsul articolului va fi:
“Articolul 111
(1) Guvernul si
fiecare dintre membrii săi au obligatia să răspundă la întrebările sau la
interpelările formulate de deputati sau de senatori, în conditiile prevăzute de
regulamentele celor două Camere ale Parlamentului.
(2) Camera Deputatilor sau Senatul poate adopta o motiune simplă prin
care să-si exprime pozitia cu privire la o problemă de politică internă sau
externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei
interpelări.”
55. Alineatul (3) al articolului 113 se modifică si va avea următorul
cuprins:
“(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul
de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate
de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaratiei de
politică generală devine obligatorie pentru Guvern.”
56. Articolul 114 se modifică si se completează astfel:
Alineatul (4) se modifică si va avea următorul cuprins:
“(4) Guvernul poate adopta ordonante de urgentă numai în situatii
extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligatia de a
motiva urgenta în cuprinsul acestora.”
După alineatul (4) se introduc două noi alineate, (41) si (42), cu următorul
cuprins:
“(41) Ordonanta de
urgentă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de
urgentă la Camera competentă să fie sesizată si după publicarea ei în Monitorul
Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod
obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în
termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronuntă
asupra ordonantei, aceasta este considerată adoptată si se trimite celeilalte
Camere care decide de asemenea în procedură de urgentă. Ordonanta de urgentă
cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la
articolul 74 alineatul (1).
(42) Ordonantele de
urgentă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta
regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertătile si
îndatoririle prevăzute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza
măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.”
Alineatul (5) se modifică si va avea următorul cuprins:
“(5) Ordonantele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se
resping printr-o lege în care vor fi cuprinse si ordonantele ale căror efecte
au încetat potrivit alineatului (3).”
După alineatul (5) se introduce un nou alineat, (51), cu următorul
cuprins:
“(51) Prin legea de
aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile
necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a
ordonantei.”
57. Articolul 117 se modifică astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
“(1) Armata este subordonată exclusiv vointei poporului pentru
garantarea suveranitătii, a independentei si a unitătii statului, a
integritătii teritoriale a tării si a democratiei constitutionale. În
conditiile legii si ale tratatelor internationale la care România este parte,
armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de aliantă militară si
participă la actiuni privind mentinerea sau restabilirea păcii.”
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
“(2) Structura sistemului national de apărare, pregătirea populatiei, a
economiei si a teritoriului pentru apărare, precum si statutul cadrelor
militare, se stabilesc prin lege organică.”
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
“(3) Prevederile alineatelor (1) si (2) se aplică, în mod corespunzător,
si celorlalte componente ale fortelor armate stabilite potrivit legii.”
Alineatul (5) va avea următorul cuprins:
“(5) Pe teritoriul României pot intra, stationa, desfăsura operatiuni
sau trece trupe străine numai în conditiile legii sau ale tratatelor
internationale la care România este parte.”
58. Articolul 118 se modifică si va avea următorul cuprins:
“Articolul 118
Consiliul Suprem de
Apărare a Tării organizează si coordoneaz ă unitar activitătile care privesc
apărarea tării si securitatea natională, participarea la mentinerea securitătii
internationale si la apărarea colectivă în sistemele de aliantă militară,
precum si la actiuni de mentinere sau de restabilire a păcii.”
59. Articolul 119 se modifică si va avea următorul cuprins:
“Articolul 119
(1) Administratia
publică din unitătile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile
descentralizării, autonomiei locale si deconcentrării serviciilor publice.
(2) În unitătile administrativ-teritoriale în care cetătenii apartinând
unei minorităti nationale au o pondere semnificativă se asigură folosirea
limbii minoritătii nationale respective în scris si oral în relatiile cu
autoritătile administratiei publice locale si cu serviciile publice
deconcentrate, în conditiile prevăzute de legea organică.”
60. Articolul 122 se modifică si se completează astfel:
Alineatele (1), (2) si (3) vor avea următorul cuprins:
“(1) Guvernul numeste un prefect în fiecare judet si în municipiul
Bucuresti.
(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce
serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale
administratiei publice centrale din unitătile administrativ-teritoriale.
(3) Atributiile prefectului se stabilesc prin lege organică.”
După alineatul (3) se introduce un nou alineat, (31), cu următorul
cuprins:
“(31) Între prefecti, pe
de o parte, consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si
presedintii acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.”
61. După alineatul (1) al articolului 123 se introduce un nou
alineat, (11), cu următorul cuprins:
“(11) Justitia este
unică, impartială si egală pentru toti.”
62. Articolul 124 se modifică si se completează astfel:
Alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:
“(1) Judecătorii numiti de Presedintele României sunt inamovibili, în
conditiile legii.”
După alineatul (1) se introduce un nou alineat, (11), cu următorul
cuprins:
“(11) Propunerile de
numire, precum si promovarea, transferarea si sanctionarea judecătorilor sunt
de competenta Consiliului Superior al Magistraturii, în conditiile legii sale
organice.”
63. Articolul 125 se modifică si va avea următorul cuprins:
“Articolul 125
(1) Justitia se
realizează prin Înalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante
judecătoresti stabilite de lege.
(2) Competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt
prevăzute numai prin lege.
(3) Înalta Curte de Casatie si Justitie asigură interpretarea si
aplicarea unitară a legii de către celelalte instante judecătoresti, potrivit
competentei sale.
(4) Compunerea Înaltei Curti de Casatie si Justitie si regulile de
functionare a acesteia se stabilesc prin lege organică.
(5) Este interzisă înfiintarea de instante extraordinare. Prin lege
organică pot fi înfiintate instante specializate în anumite materii, cu
posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii.
(6) Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorit ătilor
publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu exceptia
celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum si a actelor de
comandament cu caracter militar. Instantele de contencios administrativ sunt
competente să solutioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonante sau,
după caz, prin dispozitii din ordonante declarate neconstitutionale.”
64. Articolul 127 se modifică si se completează astfel:
Denumirea articolului va fi: “Folosirea limbii materne si a interpretului în
justitie”
Alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:
“(2) Cetătenii români apartinând minoritătilor nationale au dreptul să
se exprime în limba maternă în fata instantelor de judecată, în conditiile
legii organice.”
După alineatul (2) se introduc două noi alineate, (3) si (4), cu
următorul cuprins:
“(3) Modalitătile de exercitare a dreptului prevăzut la alineatul (2),
inclusiv prin folosirea de interpreti sau traduceri, se vor stabili astfel
încât să nu împiedice buna administrare a justitiei si să nu implice cheltuieli
suplimentare pentru cei interesati.
(4) Cetătenii străini si apatrizii care nu înteleg sau nu vorbesc limba
română au dreptul de a lua cunostintă de toate actele si lucrările dosarului,
de a vorbi în instantă si de a pune concluzii, prin interpret; în procesele
penale acest drept este asigurat în mod gratuit.”
65. La articolul 130 se introduce un nou alineat, (3), cu următorul
cuprins:
“(3) Parchetele functionează pe lângă instantele de judecată, conduc si
supraveghează activitatea de cercetare penală a politiei judiciare, în
conditiile legii.”
66. Articolul 132 se modifică astfel:
Denumirea articolului va fi: “Rolul si structura”
Cuprinsul articolului va fi:
“Articolul 132
(1) Consiliul Superior
al Magistraturii este garantul independentei justitiei.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din
care:
a) 14 sunt alesi în adunările generale ale magistratilor si validati de
Senat; acestia fac parte din două sectii, una pentru judecători si una pentru
procurori; prima sectie este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5
procurori;
b) 2 reprezentanti ai societătii civile, specialisti în domeniul
dreptului, care se bucură de înaltă reputatie profesională si morală, alesi de
Senat; acestia participă numai la lucrările în plen;
c) ministrul justitiei, presedintele Înaltei Curti de Casatie si
Justitie si procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casatie si Justitie.
(3) Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru
un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistratii prevăzuti la
alineatul (2) litera a).
(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii
este de 6 ani.
(5) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot
secret.
(6) Presedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al
Magistraturii la care participă.
(7) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive si
irevocabile, cu exceptia celor prevăzute la articolul 133 alineatul (2).”
67. Articolul 133 se modifică si va avea următorul cuprins:
“Articolul 133
(1) Consiliul Superior
al Magistraturii propune Presedintelui României numirea în functie a
judecătorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, în conditiile
legii.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineste rolul de instantă
de judecată, prin sectiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a
judecătorilor si a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa
organică. În aceste situatii, ministrul justitiei, presedintele Înaltei Curti
de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casatie si Justitie nu au drept de vot.
(3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie
disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casatie si Justitie.
(4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineste si alte atributii
stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al
independentei justitiei.”
68. Articolul 134 se modifică si se completează astfel:
Alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:
“(1) Economia României este economie de piată, bazată pe libera
initiativă si concurentă.”
Litera c) a alineatului (2) va avea următorul cuprins:
“c) stimularea cercetării stiintifice si tehnologice nationale, a artei
si protectia dreptului de autor;”
La alineatul (2) se introduce o nouă literă, g), cu următorul cuprins:
“g) aplicarea politicilor de dezvoltare regională în concordan tă cu
obiectivele Uniunii Europene.”
69. Articolul 135 se modifică si va avea următorul cuprins:
“Articolul 135
(1) Proprietatea este publică sau privată.
(2) Proprietatea
publică este garantată si ocrotită prin lege si apartine statului sau
unitătilor administrativ-teritoriale.
(3) Bogătiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu
potential energetic valorificabil, de interes national, plajele, marea
teritorială, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului
continental, precum si alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul
exclusiv al proprietătii publice.
(4) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În conditiile legii
organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori institutiilor
publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în
folosintă gratuită institutiilor de utilitate publică.
(5) Proprietatea privată este inviolabilă, în conditiile legii
organice.”
70. Alineatul (2) al articolului 136 se completează, în final,
astfel:
“În conditiile aderării la Uniunea Europeană, prin lege organică se
poate recunoaste circulatia si înlocuirea monedei nationale cu aceea a Uniunii
Europene.”
71. Articolul 138 se modifică si se completează astfel:
Denumirea articolului va fi: “Impozite, taxe si alte contributii”
După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu următorul
cuprins:
“(3) Sumele reprezentând contributiile la constituirea unor fonduri se
folosesc, în conditiile legii, numai potrivit destinatiei acestora.”
72. Articolul 139 se modifică si se completează astfel:
Alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:
“(1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de
administrare si de întrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale
sectorului public. În conditiile legii organice, litigiile rezultate din
activitatea Curtii de Conturi se solutionează de instantele judecătoresti
specializate.”
Alineatul (4) se modifică si va avea următorul cuprins:
“(4) Consilierii de conturi sunt numiti de Parlament pentru un mandat de
9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curtii de Conturi sunt
independenti în exercitarea mandatului lor si inamovibili pe toată durata
acestuia. Ei sunt supusi incompatibilitătilor prevăzute de lege pentru
judecători.”
După alineatul (4) se introduc două noi alineate, (5) si (6), cu
următorul cuprins:
“(5) Curtea de Conturi se înnoieste cu o treime din consilierii de conturi
numiti de Parlament, din 3 în 3 ani, în conditiile prevăzute de legea organică
a Curtii.
(6) Revocarea membrilor Curtii de Conturi se face de către Parlament, în
cazurile si conditiile prevăzute de lege.”
73. După articolul 139 se introduce un nou articol, 1391, cu următorul
cuprins:
Denumirea articolului va fi: “Consiliul Economic si Social”
Cuprinsul articolului va fi:
“Articolul 1391
Consiliul Economic si
Social este organ consultativ al Parlamentului si al Guvernului în domeniile de
specialitate stabilite prin legea sa organică de înfiintare, organizare si
functionare.”
74. Înaintea alineatului (1) al articolului 140 se introduce un nou
alineat cu următorul cuprins:
“(1) Curtea Constitutională este garantul suprematiei Constitutiei.”
75. Articolul 144 se modifică si se completează astfel:
Litera a) se modifică si va avea următorul cuprins:
“a) se pronuntă asupra constitutionalitătii legilor, înainte de
promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui României, a unuia dintre
presedintii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curti de Casatie si
Justitie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel putin 50 de deputati sau
de cel putin 25 de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de
revizuire a Constitutiei;”
După litera a) se introduce o nouă literă, a1), cu următorul
cuprins:
“a1) se pronuntă asupra
constitutionalitătii tratatelor sau altor acorduri internationale, la sesizarea
unuia dintre presedintii celor două Camere, a unui număr de cel putin 50 de
deputati sau de cel putin 25 de senatori;”
Litera c) se modifică si va avea următorul cuprins:
“c) hotărăste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile
si ordonantele, ridicate în fata instantelor judecătoresti sau de arbitraj
comercial; exceptia de neconstitu tionalitate poate fi ridicată si direct de
Avocatul Poporului;”
După litera c) se introduce o nouă literă, c1), cu următorul
cuprins:
“c1) solutionează
conflictele juridice de natură constitutională dintre autoritătile publice, la
cererea Presedintelui României, a unuia dintre presedintii celor două Camere, a
primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;”
După litera i) se introduce o nouă literă, i1), cu următorul
cuprins:
“i1) îndeplineste si
alte atributii prevăzute de legea organică a Curtii.”
76. Articolul 145 se modifică si va avea următorul cuprins:
“Articolul 145
(1) Dispozitiile din
legile si ordonantele în vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca
fiind neconstitutionale, îsi încetează efectele juridice la 45 de zile de la
publicarea deciziei Curtii Constitutionale dacă, în acest interval, Parlamentul
sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu
dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca
fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.
(2) În cazurile de neconstitutionalitate care privesc legile, înainte de
promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispozitiile
respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale.
(3) În cazul în care constitutionalitatea tratatului sau acordului
international a fost constatată potrivit articolului 144 litera a1), acesta nu poate
face obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate.
Tratatul sau acordul international constatat ca fiind neconstitutional
nu poate fi ratificat.
(4) Deciziile Curtii Constitutionale se publică în Monitorul Oficial al
României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii si au
putere numai pentru viitor.”
77. După articolul 145 se introduce un nou titlu, V1, cu denumirea
“Integrarea euroatlantică”, cuprinzând două noi articole, 1451 si 1452, cu următorul
cuprins:
Denumirea articolului 1451 va fi: “Integrarea în Uniunea Europeană”
Cuprinsul articolului va fi:
“Articolul 1451
(1) Aderarea României
la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor
atributii către institutiile comunitare, precum si al exercitării în comun cu
celelalte state membre a competentelor prevăzute în aceste tratate, se face
prin lege adoptată în sedinta comună a Camerei Deputatilor si Senatului, cu o
majoritate de două treimi din numărul deputatilor si senatorilor.
(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale
Uniunii Europene, precum si celelalte reglementări comunitare cu caracter
obligatoriu, au prioritate fată de dispozitiile contrare din legile interne, cu
respectarea prevederilor actului de aderare.
(3) Prevederile alineatelor (1) si (2) se aplică, în mod corespunzător,
si pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii
Europene.
(4) Parlamentul, Presedintele României, Guvernul si autoritatea
judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligatiilor rezultate din
actul aderării si din prevederile alineatului (2).
(5) Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului proiectele
actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării
institutiilor Uniunii Europene.”
Denumirea articolului 1452 va fi: “Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord”
Cuprinsul articolului va fi:
“Articolul 1452
Aderarea României la
Tratatul Atlanticului de Nord se face prin lege adoptată în sedinta comună a
Camerei Deputatilor si Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul
deputatilor si senatorilor.”
78. Articolul 151 se modifică si va avea următorul cuprins:
Denumirea articolului va fi: “Dispozitii tranzitorii”
Cuprinsul articolului va fi:
“Articolul 151
(1) Proiectele de legi
si propunerile legislative în curs de legiferare se dezbat si se adoptă
potrivit dispozitiilor constitutionale anterioare intrării în vigoare a legii
de revizuire.
(2) Institutiile prevăzute de Constitutie, existente la data intrării în
vigoare a legii de revizuire, rămân în functiune până la constituirea celor
noi.
(3) Prevederile alineatului (1) al articolului 83 se aplică începând cu
următorul mandat prezidential.
(4) Dispozitiile cu privire la Înalta Curte de Casatie si Justitie vor
fi aduse la îndeplinire în cel mult 2 ani de la data intrării în vigoare a
legii de revizuire.
(5) Judecătorii în functie ai Curtii Supreme de Justitie si consilierii
de conturi numiti de Parlament îsi continuă activitatea până la data expirării
mandatului pentru care au fost numiti. Pentru asigurarea înnoirii Curtii de
Conturi din 3 în 3 ani, la expirarea mandatului actualilor consilieri de
conturi acestia vor putea fi numiti pentru încă un mandat de 3 ani sau de 6
ani.
(6) Până la constituirea instantelor judecătoresti specializate,
litigiile rezultate din activitatea Curtii de Conturi vor fi solutionate de
către instantele judecătoresti ordinare.”
79. Articolul 152 se modifică si va avea următorul cuprins:
Denumirea articolului va fi: “Republicarea Constitutiei”
Cuprinsul articolului va fi:
“Articolul 152
Legea de revizuire a
Constitutiei se publică în Monitorul Oficial al României în termen de 5 zile de
la data adoptării.
Constitutia, modificată si completată, după aprobarea prin referendum,
se republică de către Consiliul Legislativ, cu reactualizarea denumirilor,
dându-se textelor o nouă numerotare.”
Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor si de Senat în
sedintele din 18 septembrie 2003, cu respectarea prevederilor articolului 147
alineatul (1) din Constitutia României, si aprobată prin referendumul national
din 18-19 octombrie 2003, ale cărui rezultate sunt confirmate prin Hotărârea
Curtii Constitutionale nr. 3 din 22 octombrie 2003, prezentată în sedinta
comună a Camerei Deputatilor si Senatului din 23 octombrie 2003.
Bucuresti, 23
octombrie 2003.
Nr. 429.