MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 627         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 2 septembrie 2003

 

SUMAR

 

REPUBLICĂRI

 

Legea nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura

 

REPUBLICĂRI

 

LEGEA Nr. 192/2001*)

privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura

 

*) Republicată în temeiul art. III din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 76/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 27 iunie 2002, dându-se articolelor o nouă numerotare.

Legea nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 20 aprilie 2001 si a fost modificată si completată ulterior prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 76/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 27 iunie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 42/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 29 ianuarie 2003.

 

TITLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Protectia fondului piscicol, pescuitul si acvacultura sunt activităti de interes general, care se supun prevederilor prezentei legi, precum si conventiilor internationale din domeniu la care România este parte.

Art. 2. - Obiectul prezentei legi îl constituie:

a) protejarea fondului piscicol;

b) activitătile de protectie a fondului piscicol natural si de pescuit, desfăsurate pe teritoriul Rezervatiei Biosferei .Delta Dunării”, care se supun si reglementărilor specifice ale acesteia;

c) exploatarea durabilă a resurselor piscicole din bazinele piscicole naturale ale României;

d) aplicarea strategiei nationale în domeniu, a prevederilor conventiilor si acordurilor internationale la care România este parte;

e) dezvoltarea pisciculturii si a celorlalte ramuri ale acvaculturii;

f) prevederile prezentei legi referitoare la fondul piscicol natural se aplică si icrelor depuse, larvelor si puietului animalelor acvatice.

Art. 3. - În sensul prezentei legi, sunt considerate:

1. bazine piscicole naturale:

a) Dunărea teritorială, Delta si lunca inundabilă a Dunării;

b) Complexul lagunar Razelm-Sinoe si lacurile litorale;

c) pâraiele si râurile de munte, colinare, de ses si zonele lor inundabile;

d) băltile si lacurile naturale;

e) lacurile de acumulare cu zonele lor inundabile la viituri;

f) reteaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigatie si hidroenergetice;

g) limita apelor teritoriale si zona economică exclusivă a Mării Negre;

2. bazine piscicole amenajate:

a) helesteiele;

b) iazurile cu zonele lor inundabile;

c) păstrăvăriile;

d) vivierele flotabile;

e) statiile de reproducere artificială;

f) instalatiile pentru cresterea superintensivă.

Art. 4. - În sensul prezentei legi, termenii înscrisi mai jos au următorul înteles:

- acvacultură - ansamblu de procedee si tehnici având ca scop reproducerea, ameliorarea si cresterea pestilor si a altor vietuitoare acvatice;

- administrator - persoană juridică de interes public căreia statul îi încredintează administrarea fondului piscicol natural;

- amenajări piscicole - helesteiele, iazurile cu zonele lor inundabile, păstrăvăriile, instalatiile de viviere flotabile, statiile de reproducere artificială, alte instalatii destinate reproducerii si cresterii pestilor si a altor vietuitoare acvatice;

- autorizatie/licentă de pescuit/acvacultură - act emis de administrator, care atestă faptul că unei persoane fizice sau juridice i s-a atribuit dreptul de pescuit sau de practicare a acvaculturii;

- atestat - act emis conform legii, care certifică faptul că o persoană fizică este pescar profesionist sau piscicultor;

- bazine piscicole naturale - pâraiele si râurile de munte, colinare, de ses, în regim natural sau ameliorat, băltile si lacurile naturale, lacurile litorale, lacurile de acumulare si canalele magistrale sau de navigatie;

- braconaj piscicol - infractiunea care constă în practicarea ilegală a pescuitului în bazinele piscicole naturale;

- captură - cantitatea de peste si alte animale acvatice pescuită într-un bazin acvatic, exprimată în kilograme sau în număr de exemplare;

- captură totală admisibilă (TAC) - cantitatea pescuită, exprimată în kilograme sau în număr de exemplare, ce poate fi extrasă anual dintr-un stoc de peste fără a afecta capacitatea de refacere naturală a populatiilor de pesti sau alte organisme acvatice, a speciei sau speciilor pescuite;

- capacitate de pescuit - cantitatea de peste ce poate fi extrasă de o unitate de pescuit, cum ar fi un individ, o comunitate, o navă sau o flotă, care se presupune că poate activa fără a fi limitată captura;

- cotă - parte a capturii totale admisibile, din fiecare specie sau grup de specii, ce se acordă anual persoanelor fizice si juridice autorizate să desfăsoare pescuit comercial;

- efectiv piscicol - totalitatea populatiilor de pesti, scoici, broaste si alte vietuitoare acvatice, existente în bazinele piscicole amenajate;

- efort de pescuit - numărul de unelte de pescuit, de un anume tip, ce activează în unitatea de timp, cum sunt numărul de traulări, numărul de cârlige instalate, numărul de năvoade sau numărul de lansări, într-o zi;

- exploatare durabilă - exploatarea diferitelor componente biologice acvatice într-o manieră si la un nivel care să nu conducă, pe termen lung, la declinul uneia dintre componente, iar potentialul lor si al ecosistemelor să corespundă nevoilor si aspiratiilor generatiilor prezente si viitoare;

- fermă piscicolă - unitate functională de bază în piscicultură, determinată geografic, alcătuită din una sau mai multe amenajări piscicole;

- fond piscicol - totalitatea populatiilor de pesti, raci, scoici, broaste si a altor vietuitoare acvatice;

- furt piscicol - infractiunea care constă în sustragerea pestelui sau în practicarea ilegală a pescuitului, în amenajările piscicole;

- inspector piscicol - persoană fizică autorizată de autoritatea publică centrală care răspunde de piscicultură să efectueze inspectii privind supravegherea respectării aplicării legislatiei, în pescuit si acvacultură;

- inspectie piscicolă - vizită la bordul unei nave (ambarcatiuni) pentru a se verifica validitatea certificatelor si a documentelor specifice necesare pentru pescuit, a înregistrării capturilor, a stării navei (ambarcatiunii), a uneltelor de pescuit, a echipamentelor si utilajelor de prelucrare si depozitare a capturilor, precum si pentru respectarea legalitătii specifice desfăsurării activitătii de acvacultură;

- jurnal de pescuit - registru de la bordul navelor sau ambarcatiunilor de pescuit, în care sunt înregistrate zilnic datele de efort de pescuit si capturile realizate, pe specii;

- navă de pescuit - orice navă care execută sau intentionează să execute o exploatare comercială a resurselor acvatice vii, inclusiv navele transportuare, navele de prelucrare si orice altă navă implicată în astfel de operatiuni;

- navă de inspectie piscicolă - navă neangajată în pescuitul comercial, care este destinată controlului si supravegherii activitătii de pescuit;

- patrimoniu piscicol - totalitatea fondului piscicol din bazinele piscicole naturale, efectivul piscicol, amenajările piscicole, precum si constructiile cu instalatiile aferente;

- pescar profesionist - persoană fizică atestată conform legii să exercite pescuitul în scop comercial;

- piscicultor - persoană fizică atestată să exercite lucrări în cadrul fermelor de acvacultură;

- pescar sportiv - persoană fizică, care practică pescuitul recreativ/sportiv în baza unui permis;

- pescuit - capturarea pestelui si a altor vietuitoare acvatice în scop comercial, stiintific sau recreativ/sportiv, pe bază de autorizatie/licentă/permis de pescuit, în locuri, perioade si cu unelte prevăzute de lege;

- piscicultură - ramură a acvaculturii, care se ocupă cu tehnologii de crestere a pestelui si care implică diferite forme de interventie în procesul de reproductie, crestere, furajare, ameliorare si protectie a populatiilor piscicole;

- protectia fondului piscicol - ansamblul de măsuri si reglementări prin care se asigură conservarea biodiversitătii si exploatarea ratională a fondului piscicol, în conditii de păstrare a echilibrului ecologic;

- pescar - persoană care desfăsoară o activitate de pescuit de pe mal, din apă, de pe o platformă fixă sau plutitoare, ambarcatiune sau vas;

- fisierul navelor de pescuit - registru în care sunt înregistrate toate navele si ambarcatiunile de pescuit, pe categorii, dimensiuni, putere a motorului, tipuri de activităti si tehnologii de pescuit, zone de pescuit, proprietari;

- specie introdusă - orice specie transportată si lansată intentionat sau accidental de om într-un mediu diferit de cel al prezentei sale naturale;

- sistem de monitorizare a navelor de pescuit (SMNP) - sistem automatizat de transmitere în timp real către compania natională autorizată a localizării navelor, a capturilor realizate si a efortului de pescuit depus pentru realizarea acestora.

Art. 5. - Fondul piscicol din bazinele piscicole naturale, astfel cum sunt prevăzute la art. 3 pct. 1 si cum sunt definite la art. 4, apartine domeniului public de interes national si local.

Art. 6. - Fondul piscicol din amenajările piscicole, precum si amenajările piscicole, astfel cum sunt prevăzute la art. 3 pct. 2 si cum sunt definite la art. 4, pot apartine, după caz, domeniului public de interes national sau local ori domeniului privat.

Art. 7. - (1) Strategia în domeniul conservării biodiversitătii din bazinele piscicole naturale este atributia autoritătii publice centrale de protectie a mediului.

(2) Strategia în domeniul protectiei fondului piscicol si pescuitului din bazinele piscicole naturale, precum si din bazinele piscicole amenajate, a acvaculturii si valorificării productiei, indiferent de forma de proprietate sau de administrare, se realizează de autoritatea publică centrală sau pentru agricultură si alimentatie împreună cu autoritatea publică centrală care răspunde de mediu.

(3) Anual autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentatie si silvicultură, precum si autoritatea publică centrală care răspunde de mediu vor sprijini din bugetul propriu realizarea obiectivelor si actiunilor prevăzute în strategie.

 

TITLUL II

Pescuitul în bazinele naturale si autorizarea

pescuitului

CAPITOLUL I

Administrarea si exploatarea fondului piscicol

 

Art. 8. - (1) Pentru administrarea fondului piscicol care apartine domeniului public al statului, cu exceptia zonei administrate de Administratia Rezervatiei Biosferei “Delta Dunării” si a celei administrate de Regia Natională a Pădurilor, se înfiintează Compania Natională de Administrare a Fondului Piscicol, institutie publică cu personalitate juridică, cu caracter financiar si comercial, cu finantare extrabugetară, în subordinea autoritătii publice centrale care răspunde de pescuit si acvacultură.

(2) Sediul administrativ al Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol este în municipiul Bucuresti.

(3) Regulamentul de organizare si functionare a Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol, precum si patrimoniul acesteia se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor*).

*) În prezent, conform art. 11 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 739/2003, conducerea Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului se exercită de către ministrul agriculturii, pădurilor, apelor si mediului.

 

Art. 9. - (1) Compania Natională de Administrare a Fondului Piscicol administrează bunuri de natura celor prevăzute la art. 135 alin. (4) din Constitutie si în Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia.

(2) Compania Natională de Administrare a Fondului Piscicol administrează amenajări piscicole, proprietate publică sau privată a statului, care au ca destinatie producerea de puiet, remonti si reproducători, necesari pentru repopularea bazinelor piscicole naturale.

(3) Amenajările piscicole mentionate la alin. (2), nominalizate prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor, cu dotările si constructiile aferente, precum si terenurile pe care acestea sunt amplasate se vor prelua, cu titlu gratuit, prin protocol de predare-primire, de la Agentia Domeniilor Statului.

(4) Compania Natională de Administrare a Fondului Piscicol se subrogă Companiei Nationale “Apele Române” - S.A. în ceea ce priveste drepturile si obligatiile ce rezultă din contractele legal încheiate cu agenti economici care au ca obiect de activitate pescuitul în scop comercial sau recreativ/sportiv si va încheia o conventie pentru stabilirea conditiilor economice de colaborare**).

**) Conform art. 1 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 107/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 20 septembrie 2002, s-a înfiintat Administratia Natională “Apele Române” prin reorganizarea Companiei Nationale “Apele Române” - S.A. si prin preluarea activitătii de hidrologie, hidrogeologie si de gospodărire a apelor de la Compania Natională “Institutul National de Meteorologie, Hidrologie si Gospodărire a Apelor” - S.A.

 

(5) Compania Natională de Administrare a Fondului Piscicol este condusă de un consiliu de administratie format din 5 membri numiti pe criterii de competentă profesională, prin ordin al ministrului autoritătii publice centrale care răspunde de pescuit si acvacultură, iar unul dintre membrii acestuia este desemnat să îndeplinească functia de presedinte, care este directorul general al companiei.

(6) Durata mandatului membrilor consiliului de administratie se stabileste prin ordinul de numire si nu poate fi mai mare de 4 ani.

(7) Salarizarea membrilor consiliului de administratie si a personalului Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol se face în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

Art. 10. - (1) Compania Natională de Administrare a Fondului Piscicol are următoarele atributii principale:

a) aplică strategia natională în domeniul protejării fondului piscicol si gestionării durabile a acestuia, prin pescuit si repopularea bazinelor piscicole naturale;

b) elaborează metodologia de evaluare a fondului piscicol si de stabilire a cotelor anuale de pesti si alte vietuitoare acvatice si le supune spre aprobare autoritătii publice centrale care răspunde de pescuit si acvacultură;

c) urmăreste exploatarea durabilă prin pescuit a fondului piscicol administrat, la nivelul cotelor alocate din captura totală admisibilă, si concesionează fondul piscicol persoanelor juridice care au în obiectul de activitate pescuitul, prin autorizarea acestei activităti, cu respectarea prevederilor legale în domeniul gospodăririi apelor si protectiei mediului;

d) stabileste preturile de pornire a licitatiei pentru concesionarea fondului piscicol, în baza metodologiei prevăzute la lit. b), si le supune aprobării autoritătii publice centrale care răspunde de pescuit si acvacultură;

e) asigură refacerea prin repopulări a fondului piscicol din bazinele piscicole naturale;

f) elaborează proiecte de reglementări în domeniul pescuitului si protectiei fondului piscicol, în conformitate cu obligatiile asumate de România prin semnarea acordurilor de aderare la conventii si organisme internationale, si le supune aprobării autoritătii publice centrale care răspunde de pescuit si acvacultură;

g) desfăsoară orice alte activităti stabilite prin regulamentul de organizare si functionare.

(2) Ceilalti administratori ai statului pentru fondul piscicol îndeplinesc, fiecare în zona lor de administrare, si atributiile prevăzute la alin. (1).

Art. 11. - (1) Veniturile Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol se constituie din:

a) tarife pentru atestarea, licentierea si autorizarea activitătilor de pescuit comercial, recreativ/sportiv;

b) valoarea redeventei obtinute din concesionarea fondului piscicol administrat;

c) venituri provenite din activităti proprii.

(2) Veniturile prevăzute la alin. (1) lit. b) rămân la dispozitia Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol, având următoarele destinatii:

a) finantarea programelor de populare si repopulare;

b) finantarea activitătii de cercetare;

c) dezvoltarea activitătii proprii de acvacultură.

Art. 12. - (1) Reglementările specifice privind concesionarea fondului piscicol din bazinele piscicole naturale, precum si conditiile si criteriile de participare la licitatiile organizate în vederea concesionării se stabilesc de către autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit si acvacultură si, respectiv, autoritatea publică centrală care răspunde de protectia mediului, fiecare pentru zonele în care administratorii fondului piscicol sunt sub autoritatea lor, potrivit legii.

(2) Detinătorii de contracte legal încheiate, care au ca obiect de activitate pescuitul în scop comercial sau recreativ/sportiv, cu vechii administratori, au drept de preferintă la concesionarea fondului piscicol.

 

CAPITOLUL II

Dreptul de pescuit si autorizarea pescuitului

 

Art. 13. - (1) Dreptul de pescuit în bazinele piscicole naturale apartine statului si se exercită, exceptând apele de munte si ale zonei Administratiei Rezervatiei Biosferei .Delta Dunării”, prin Compania Natională de Administrare a Fondului Piscicol, în conformitate cu prevederile prezentei legi.

(2) Atribuirea dreptului de pescuit se face prin autorizare de către administratorii fondului piscicol.

(3) Exercitarea pescuitului se face în baza unui permis nominal eliberat de persoanele juridice autorizate.

Art. 14. - (1) Dreptul de pescuit în scop comercial al fondului piscicol natural din domeniul public se atribuie de administratorii statului în două moduri:

a) prin concesionare, pe bază de licitatie publică, societătilor comerciale, asociatiilor de pescari si altor forme de asociere; detinătorii de active si cei care au contracte în derulare au drept de preemtiune la concesionare;

b) prin eliberare de permis de pescuit individual pescarilor profesionisti în scopul exercitării pescuitului.

(2) Conditiile si criteriile de aplicare a prevederilor alin. (1) se stabilesc de autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentatie si silvicultură.

(3) Dreptul de pescuit în scop recreativ/sportiv se atribuie de administratorii statului, prin concesionare, asociatiilor de pescari sportivi si altor forme de asociere.

(4) Dreptul de pescuit în scop stiintific se atribuie de administratorii statului institutiilor si organizatiilor de cercetare.

(5) Conditiile de participare la licitatii în vederea obtinerii dreptului de pescuit în scop comercial si a dreptului de organizare a pescuitului în scop recreativ/sportiv sunt stabilite, conform legislatiei în vigoare si prin reglementări specifice, de autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentatie si silvicultură.

Art. 15. - Detinătorii de autorizatii de pescuit pot fi:

a) persoane juridice cu profil piscicol sau care au prevăzute în statut activităti piscicole;

b) institute, centre si statiuni de cercetare din domeniul piscicol;

c) asociatii care desfăsoară si activităti piscicole;

d) asociatii de pescari sportivi;

e) persoane fizice care au atestată calitatea de pescar profesionist.

Art. 16. - (1) Dreptul de pescuit obtinut în baza unei autorizatii piscicole se exercită prin permisul de pescuit.

(2) Permisul de pescuit este individual si netransmisibil.

(3) Persoanele juridice care au dobândit dreptul de pescuit în scop comercial prin concesionare eliberează permise de pescuit individual pescarilor profesionisti angajati sau membrilor asociatiei, în limita numărului stabilit de administratie.

(4) Permisul de pescuit individual nu dă dreptul titularului la angajarea de personal ajutător pentru activitatea de pescuit.

(5) Modelul permisului de pescuit va fi stabilit prin ordin al ministrului autoritătii publice centrale pentru agricultură si alimentatie.

Art. 17. - (1) Licenta/autorizatia de pescuit se poate anula fără despăgubire dacă cel licentiat/atestat nu îndeplineste conditiile stabilite prin aceasta.

(2) În licenta/autorizatia de pescuit în scop comercial si în autorizatia de pescuit recreativ/sportiv se vor specifica conditiile de exercitare a pescuitului, metodele de pescuit, tipul si numărul uneltelor si ambarcatiunilor de pescuit, numărul pescarilor, cota de pescuit defalcată pe specii, precum si alte măsuri pentru asigurarea exploatării durabile a fondului piscicol.

(3) Detinătorii unei autorizatii de pescuit sunt obligati să marcheze zonele care fac obiectul acesteia, sub controlul administratorilor statului.

Art. 18. - (1) Pentru derivatiile naturale sau artificiale ale unui curs de apă, reprezentate de brate secundare, canale de irigatii sau tranzitare, autorizatia de pescuit revine titularului de autorizatie pentru cursul principal de apă.

(2) În cazul în care o apă în regim neamenajat îsi schimbă albia ca urmare a unor evenimente naturale sau devieri artificiale beneficiarii autorizatiei de pescuit initiale sunt autorizati piscicol atât pentru noua albie si vechea albie rămasă, cât si pentru luciul de apă ce eventual ar apărea ca urmare a îndiguirilor limitrofe efectuate.

(3) Mărirea suprafetei unui luciu de apă în regim natural de scurgere ca urmare a constructiei unei acumulări pe cuveta sa determină extinderea dreptului de pescuit asupra întregii suprafete. Dacă luciul de apă exploatat piscicol inundă malurile, posesorul autorizatiei de pescuit este îndreptătit să pescuiască în perimetrul inundat.

 

CAPITOLUL III

Exercitarea pescuitului

 

Art. 19. - Prin pescuit în scop comercial se întelege capturarea pestelui si a altor animale acvatice prin metode si cu unelte admise de lege, de către personal autorizat, în conditiile prezentei legi.

Art. 20. - (1) Prin pescuit în scopuri stiintifice se întelege capturarea pestelui si a altor animale acvatice pentru studiul populatiilor, migratiilor si impactului factorilor antropici asupra fondului piscicol, reproducerea artificială în vederea refacerii prin repopulări a populatiilor vulnerabile si periclitate si pentru experimentarea de noi metode si unelte de pescuit.

(2) Pescuitul în scopuri stiintifice se poate efectua în orice perioadă a anului, inclusiv în perioadele de prohibitie, în orice loc, cu orice unelte sau metode de pescuit, în baza unei autorizatii speciale emise de autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentatie si silvicultură.

(3) În perioadele de prohibitie autorizatia specială se emite de autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentatie si silvicultură, cu avizul autoritătii publice centrale de mediu.

Art. 21. - (1) Prin pescuit în scop recreativ/sportiv se întelege pescuitul efectuat cu undita si cu lanseta, în scop de agrement/performantă, pe baza unui permis nominal eliberat în conditiile prezentei legi, cu respectarea regulilor prevăzute în anexa nr. 3.

(2) Pescuitul recreativ/sportiv se poate exercita si în amenajări piscicole si în lacuri de acumulare în care se practică piscicultura, în conditiile si pe baza regulilor stabilite de detinătorul sau administratorul fondului piscicol din acele lacuri.

 

CAPITOLUL IV

Paza fondului piscicol

 

Art. 22. - Administratorii si beneficiarii dreptului de pescuit exercită cu personal specializat paza fondului piscicol si controlul activitătilor de pescuit si exploatare a acestuia, combaterea braconajului, furturilor, distrugerilor si degradărilor.

Art. 23. - Personalul de pază este dotat, în conditiile legii, cu armament si echipament corespunzător.

Art. 24. - Personalul de pază pe timpul exercitării atributiilor de serviciu este asimilat personalului care îndeplineste o functie ce implică exercitiul autoritătii publice.

Art. 25. - Organizarea activitătii de pază la nivelul structurilor teritoriale proprii este reglementată prin statutul administratorilor.

Art. 26. - Unitătile de politie, Garda de coastă, Politia de frontieră si Jandarmeria, potrivit atributiilor ce le revin în temeiul legii, au obligatia de a sprijini actiunile de pază a fondului piscicol*).

*) Potrivit Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea si functionarea Politiei de Frontieră Române, aprobată cu modificări prin Legea nr. 81/2002, în structura Inspectoratului General al Politiei de Frontieră nu mai figurează Garda de coastă, astfel cum era prevăzut în art. 5 alin. (3) din Legea nr. 56/1992 privind frontiera de stat a României, republicată, abrogată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, aprobată cu modificări prin Legea nr. 243/2002.

 

TITLUL III

Piscicultura

CAPITOLUL I

Organizarea activitătii de piscicultură

 

Art. 27. - Autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentatie si silvicultură elaborează si aplică unitar strategia dezvoltării si politica economică a Guvernului în domeniul pisciculturii, din amenajările piscicole, indiferent de zona geografică, forma de proprietate si modul de exploatare.

Art. 28. - Concesionarea fondului piscicol din proprietatea publică sau privată a statului se face de către Compania Natională de Administrare a Fondului Piscicol, în conditiile legii.

Art. 29. - (1) Utilizarea amenajărilor piscicole pentru realizarea productiei de peste si alte animale acvatice, din domeniul public si privat al statului, este obligatorie pentru toti detinătorii.

(2) Schimbarea folosintelor piscicole sau dezafectarea amenajărilor piscicole se aprobă fundamentat de autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentatie si silvicultură, cu avizul autoritătii publice centrale de protectie a mediului.

Art. 30. - Autorizarea agentilor economici care desfăsoară activitate de piscicultură în amenajări piscicole, indiferent de forma de proprietate, se face conform prezentei legi de către autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentatie si silvicultură, prin directiile agricole.

Art. 31. - Autorizarea agentilor economici care desfăsoară activitate de piscicultură se face cu respectarea următoarelor conditii:

a) face dovada că este legal constituit si are în obiectul de activitate piscicultura;

b) face dovada că are în posesie sau în exploatare bazine amenajate pentru piscicultură;

c) face dovada că se încadrează în reglementările de protectie a mediului si a celor sanitar-veterinare.

Art. 32. - Controlul agentilor economici autorizati care desfăsoară activitate de piscicultură, indiferent de forma de proprietate, se exercită de către autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentatie si silvicultură, prin Directia pescuit, piscicultură si inspectie, în conformitate cu prezenta lege*).

*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 739/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 9 iulie 2003.

 

CAPITOLUL II

Dezvoltarea activitătii de piscicultură

 

Art. 33. - Autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentatie si silvicultură, împreună cu alte autorităti publice centrale, cu sprijinul prefectilor si al consiliilor judetene si locale, vor identifica, în baza unor studii de specialitate, terenurile apartinând proprietătii publice si private, care se pretează la realizarea de amenajări piscicole.

Art. 34. - Amenajările piscicole, indiferent de forma de proprietate, care prin degradare si-au pierdut total sau partial potentialul de productie, vor fi incluse de autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentatie si silvicultură, în conformitate cu legea, în categoria terenurilor în curs de ameliorare.

Art. 35. - Autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentatie si silvicultură si autoritatea publică centrală de protectie a mediului vor lua măsuri pentru introducerea în cultură a unor specii valoroase de pesti, scop în care se vor realiza amenajări piscicole specializate în reproducerea si cresterea acestora (sturioni, păstrăv, lipan, lostrită, coregon, chefal, cambulă, anghilă).

Art. 36. - În scopul dezvoltării acvaculturii autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentatie si silvicultură întreprinde măsuri pentru stimularea realizării unor amenajări specializate în reproducerea si cresterea broastelor, racilor, scoicilor si a altor vietuitoare acvatice.

 

TITLUL IV

Inspectia piscicolă

 

Art. 37. - (1) Urmărirea respectării prevederilor prezentei legi, precum si a celorlalte reglementări în domeniu se realizează de către autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentatie si silvicultură si de autoritatea publică centrală de protectie a mediului, prin organisme de specialitate.

(2) În scopul îndeplinirii atributiilor prevăzute la alin. (1) autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentatie si silvicultură înfiintează Inspectia Piscicolă ca organism de specialitate. Pentru monitorizarea capacitătii de pescuit national autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentatie si silvicultură, în colaborare cu Inspectoratul Navigatiei Civile si cu Registrul Naval Român, înfiintează Fisierul Navelor si Ambarcatiunilor de Pescuit**).

(3) Regulamentul de organizare si functionare a organismelor de specialitate se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 38. - În scopul îndeplinirii atributiilor de control personalul organismelor de specialitate are dreptul:

a) de acces la bazinele piscicole, pe ambarcatiuni, la uneltele de pescuit, la punctele de colectare si de livrare a pestelui, în fermele piscicole, pentru a constata modul cum sunt respectate reglementările piscicole si cum sunt aplicate măsurile de protectie a fondului piscicol si de combatere a furturilor si braconajului;

b) de control asupra lucrărilor, constructiilor si instalatiilor care au legătură cu pescuitul, cresterea pestelui si protectia fondului piscicol;

c) de control al datelor si documentelor în legătură cu pescuitul, originea si circulatia pestelui conform certificatului de origine si circulatie a produselor de origine animală;

d) de control al modului cum sunt respectate reglementările privind protectia fondului piscicol;

e) de a constata faptele care constituie contraventii si infractiuni în domeniul pescuitului si protectiei fondului piscicol, pisciculturii si circulatiei pestelui, icrelor, produselor din peste, altor vietuitoare acvatice (broaste, raci si scoici), precum si de a întocmi documentele potrivit legii;

f) de urmărire a realizării cotelor alocate, a înregistrării capturilor, a marcării navelor si ambarcatiunilor si a implementării sistemului de supraveghere prin satelit;

g) de inspectie si control pe navele si ambarcatiunile de pescuit.

**) Potrivit art. 17 din Ordonanta Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 221 din 29 august 1997, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 412/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 11 iulie 2002, prin fuziunea Inspectoratului Navigatiei Civile - I.N.C. cu Regia Autonomă “Registrul Naval Român” s-a înfiintat Autoritatea Navală Română, aceasta preluând toate drepturile si obligatiile celor două persoane juridice care s-au desfiintat.

 

TITLUL V

Protectia fondului piscicol

 

Art. 39. - Protectia fondului piscicol se realizează prin prohibitia anuală a pescuitului, prin interdictia actiunilor care pot constitui contraventii si infractiuni la prezenta lege, precum si prin orice alte măsuri care să asigure exploatarea durabilă a fondului piscicol si conservarea biodiversitătii.

Art. 40. - (1) Anual autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentatie si silvicultură împreună cu autoritatea publică centrală de protectie a mediului vor stabili, prin ordin comun, perioadele si zonele de prohibitie a pescuitului. Ordinul se emite pentru toate speciile de pesti si animale acvatice si pentru toate zonele tării, la începutul lunii aprilie, dar nu mai târziu de 15 aprilie, si este valabil până la aparitia ordinului de prohibitie din anul următor.

(2) În scopul protectiei fondului piscicol pescuitul speciilor de pesti mentionate în anexa nr. 2 este interzis în perioadele si în zonele definite în aceasta. Prin ordinul de prohibitie se va specifica durata de prohibitie.

Art. 41. - (1) Autoritătile publice centrale care emit ordinul anual de prohibitie pot, în conditii hidroclimatice deosebite sau pe baza unor studii fundamentate, să modifice, prin ordin al ministrului, perioadele de prohibitie si speciile prohibite stabilite în anexele nr. 1 si 2, mentinând însă numărul total de zile.

(2) Pentru apele curgătoare care constituie frontieră de stat perioadele de prohibitie si regulile de pescuit se stabilesc în concordantă cu conventiile internationale încheiate cu celelalte state riverane.

Art. 42. - Pentru protectia fondului piscicol se interzice folosirea următoarelor unelte si metode de pescuit:

a) setci fixe, cu exceptia ohanelor, în zona litoralului marin;

b) setci si ave de orice tip, în Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc-Erenciuc si lacurile litorale;

c) setci monofilament în toate apele;

d) pescuitul electric, cu exceptia celui practicat în scop stiintific;

e) oprirea, abaterea, răstocirea unei ape curgătoare sau scurgerea apei în parte sau în întregime;

f) pescuitul cu materiale explozive, precum si cu substante toxice si narcotice de orice fel;

g) pescuitul cu unelte din plasă în râurile si lacurile naturale din zona de munte;

h) pescuitul cu momeli metalice si pesti artificiali în râurile populate cu lostrită;

i) pescuitul cu ostia, sulita, tepoaia, japca si orice alt fel de unelte întepătoare sau agătătoare.

Art. 43. - (1) Prin ordin comun al autoritătii publice centrale pentru agricultură, alimentatie si silvicultură si al autoritătii publice centrale de protectie a mediului, în apele apartinând domeniului public si privat se pot institui zone de protectie piscicolă, ce se delimitează în teren prin semne distincte.

(2) Zonele de protectie piscicolă pot fi:

a) de protectie a reproducerii, ce reprezintă locuri predilecte pentru depunerea icrelor si dezvoltarea puietului;

b) de protectie a diversitătii speciilor piscicole reunite într-un ecosistem acvatic;

c) de protectie pentru iernarea pestelui.

(3) Instituirea zonelor de protectie se realizează la propunerea administratorilor statului.

(4) Prin ordin comun al autoritătii publice centrale pentru agricultură, alimentatie si silvicultură si al autoritătii publice centrale de protectie a mediului, în zonele de protectie piscicolă, pentru o anumită perioadă, pot fi limitate sau interzise:

a) pescuitul anumitor specii de pesti si al altor organisme acvatice;

b) lucrări care împiedică migrarea, reproducerea sau pun în pericol existenta populatiilor piscicole, cum ar fi îngustarea/bararea cursului apei, tăierea si recoltarea plantelor, extragerea de nămol, nisip si pietris, colectarea ghetii;

c) lucrări în zona malurilor, precum si tăierea arborilor si arbustilor de pe mal;

d) admiterea în zonă a ratelor si gâstelor domestice.

(5) Prin exceptie de la prevederile alin. (4) activitătile prevăzute la lit. a)-c) nu pot fi limitate sau interzise în următoarele situatii:

a) când pescuitul se desfăsoară în scopuri stiintifice sau de cercetare;

b) din considerente de prevenire a inundatiilor.

Art. 44. - (1) Autoritatea publică centrală de protectie a mediului si autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentatie si silvicultură, împreună cu administratorii statului, încurajează si promovează programele de redresare a populatiilor unor specii valoroase sau periclitate, prin:

a) identificarea, amenajarea si protectia zonelor naturale de reproducere;

b) înfiintarea de pepiniere pentru producerea puietului de sturioni, păstrăv, lipan, lostrită si alte specii cu valoare economică si stiintifică;

c) organizarea de centre pentru cresterea si înmultirea chefalului, cambulei, anghilei, scoicilor si racilor;

d) organizarea activitătii de monitoring asupra efectivelor piscicole din apele apartinând domeniului public si stabilirea măsurilor de refacere a populatiilor periclitate.

(2) În caz de necesitate administratorii statului au obligatia să ia măsuri pentru completarea fondului piscicol prin repopulări.

Art. 45. - (1) Autoritatea publică centrală de protectie a mediului, împreună cu autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentatie si silvicultură, va putea declara regiuni de crutare anumite părti din Dunăre, râuri, pâraie, lacuri, canale, precum si zone de la tărmul Mării Negre, ce vor fi constatate ca locuri favorabile pentru cantonarea, reproducerea si hrănirea puietului si adultilor speciilor de organisme acvatice, cu exceptia perimetrelor care intră în competenta Rezervatiei Biosferei “Delta Dunării”, conform prevederilor legale.

(2) În apele declarate regiuni de crutare se interzic, pe toată perioada anului, orice gen de pescuit, inclusiv cu undita, precum si alte activităti cum sunt recoltarea vegetatiei, extragerea balastului, vânatul, cresterea animalelor, turismul.

(3) Administratorii au obligatia să marcheze perimetrele regiunilor de crutare si să asigure paza sau controlul respectării prevederilor legale.

Art. 46. - (1) În scopul protectiei fondului piscicol sunt supuse interdictiei următoarele actiuni si activităti:

a) mutarea, deteriorarea sau distrugerea semnelor indicatoare de reglementare a pescuitului, amplasate în zona bazinelor piscicole;

b) recoltarea stufului, papurei, rogozului si a altor plante acvatice din bazinele piscicole, fără autorizarea proprietarului sau beneficiarului de folosintă piscicolă;

c) circulatia cu ambarcatiuni cu motor în Delta Dunării si în Complexul de lacuri Razelm-Sinoe în afara traseelor aprobate de Administratia Rezervatiei Biosferei “Delta Dunării”. Se exceptează circulatia pe căile navigabile si pe cele de acces la localitătile care nu au alte căi de comunicatie, precum si circulatia ambarcatiunilor autorizate în conditiile legii;

d) circulatia cu autovehicule si scoaterea materialului lemnos prin albiile apelor curgătoare din zona de munte, precum si circulatia cu ambarcatiuni cu motor în bazinele piscicole din zona de munte fără autorizatia autoritătii publice centrale care răspunde de silvicultură;

e) închiderea cu garduri si prispe pescăresti sau cu alte unelte de pescuit de orice fel a gârlelor de legătură, a băltilor si terenurilor inundabile, dacă prin aceasta se împiedică accesul sau se pescuiesc pestii care migrează în timpul viiturilor de apă sau în perioada de reproducere, precum si scurgerea liberă a apelor o dată cu fondul piscicol din ele. Fac exceptie închiderile pescăresti si stuficole din Delta si Lunca Dunării, în perioadele de viituri, autorizate în conditiile si în locurile stabilite de autoritatea publică centrală de protectie a mediului si de Administratia Rezervatiei Biosferei “Delta Dunării”;

f) modificarea regimului de scurgere a apei în scopul practicării pescuitului, fără acordul administratorului;

g) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătorilor pentru pesti, a pintenilor, a cascadelor, toplitelor si a altor instalatii si amenajări cu scop piscicol;

h) înfiintarea de pepiniere si crescătorii piscicole fără avizul autoritătii publice centrale pentru agricultură si alimentatie;

i) distrugerea sau degradarea digurilor, barajelor si canalelor pescăresti, taluzurilor si malurilor înierbate, precum si distrugerea, degradarea sau micsorarea zonelor de protectie a apelor;

j) asezarea uneltelor de pescuit fixe sau plutitoare în derivă pe mai mult de două treimi din lătimea râurilor, gârlelor sau canalelor;

k) reducerea din culpă a debitelor de apă în apele naturale, dacă prin aceasta se periclitează existenta fondului piscicol;

l) deschiderea, închiderea sau obturarea canalelor si manipularea instalatiilor hidrotehnice de orice fel în alt mod decât cel stabilit prin normele tehnice;

m) pescuitul în zonele de protectie specială pentru iernarea pestelui;

n) folosirea cu orice titlu de năvoade, voloace, setci, ave, prostovoale, vârse, vintire, precum si alte tipuri de unelte de pescuit comercial de către persoane fizice sau persoane juridice neautorizate, aruncarea sau depozitarea rumegusului, deseurilor menajere si zootehnice si a oricăror materii si materiale, produse si substante poluante pe malurile râurilor, pâraielor, lacurilor, băltilor si amenajărilor piscicole;

o) folosirea armelor de foc pentru capturarea delfinilor si pestilor;

p) accesul cu animale si mijloace de transport de orice fel pe diguri si în incintele amenajărilor piscicole;

r) pescuitul reproducătorilor în perioada de prohibitie si distrugerea icrelor acestora din zonele de reproducere naturală special marcate.

(2) Popularea sau aclimatizarea de specii ori de hibrizi noi pentru fauna si flora acvatică a tării este permisă numai cu avizul autoritătii publice centrale de protectie a mediului.

Art. 47. - (1) Dimensiunile minime ale speciilor de pesti si alte animale acvatice, admise la pescuit în bazinele piscicole naturale, si dimensiunile minime ale ochiului uneltelor de pescuit sunt prevăzute în anexa nr. 4.

(2) În functie de rezultatele cercetărilor si de evolutia mărimii stocurilor, anexa nr. 4 poate fi modificată prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autoritătii publice centrale pentru agricultură, alimentatie si silvicultură si a autoritătii publice centrale de protectie a mediului.

Art. 48. - Persoanele juridice sau fizice, care îsi desfăsoară activitatea în zona limitrofă bazinelor piscicole naturale, sunt obligate să respecte reglementările privind conservarea si protectia fondului piscicol.

Art. 49. - (1) Persoanele fizice si persoanele juridice, care folosesc apele din domeniul public în alte scopuri decât cel piscicol, sunt obligate:

a) să echipeze prizele de apă cu instalatii care să împiedice pătrunderea pestelui;

b) să mentină în lacurile de acumulare niveluri de apă optime pentru iernarea si dezvoltarea normală a fondului piscicol, în conditiile regulamentelor de gospodărire a apelor, cu exceptia cazurilor de fortă majoră;

c) să amenajeze zone speciale de pescuit si zone pentru protejarea si salvarea fondului piscicol la golirea lacurilor de acumulare;

d) să asigure debitul minim de apă necesar în vederea dezvoltării normale a fondului piscicol în aval de lacurile de acumulare.

(2) Autoritatea publică centrală de protectie a mediului, prin organismul său specializat, va stabili conditiile tehnice de îndeplinire a obligatiilor prevăzute la alin. (1) si va urmări respectarea lor.

Art. 50. - Autoritatea publică centrală de protectie a mediului si autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentatie si silvicultură, împreună cu unitătile de cercetare-proiectare de profil si institutiile de învătământ superior de specialitate, precum si Compania Natională de Administrare a Fondului Piscicol, sub coordonarea Academiei Române, vor efectua studii pentru evaluarea stocurilor existente si a conditiilor ce influentează mărimea acestora, pe baza cărora să fie adoptate măsurile necesare pentru protectie si să stabilească capturile totale admisibile (TAC) ale speciilor de organisme acvatice cu valoare economică si/sau stiintifică ale căror populatii au atins niveluri critice sau sunt în pericol de disparitie.

Art. 51. - Administratorii si beneficiarii bazinelor piscicole ale statului au obligatia:

a) să execute lucrări curente de întretinere a canalelor, gârlelor, altor surse de alimentare cu apă si a zonelor de pescuit;

b) să execute lucrări de amenajare si constructii specifice pentru protectia fondului piscicol din apele apartinând domeniului public.

Art. 52. - (1) Avizarea construirii unor noi baraje sau centrale hidroelectrice va fi conditionată de existenta studiilor privind asigurarea debitelor minime permanente pe râuri, în aval de acestea, necesare vietii, migrării si reproducerii speciilor de pesti si a altor vietuitoare acvatice.

(2) Barajele construite pe râuri vor fi echipate cu instalatii care să permită migrarea pestilor, iar prizele de captare, cu dispozitive care să împiedice aspirarea pestilor si a altor vietuitoare acvatice, dacă pe baza studiilor ce se vor efectua acestea se impun.

(3) Barajele si centralele hidroelectrice noi vor fi echipate cu astfel de instalatii, iar cele care urmează să se construiască pe Dunăre vor fi prevăzute cu instalatii speciale care să permită migrarea sturionilor si scrumbiei de Dunăre spre zonele de reproducere. În cazul în care din studiile realizate rezultă că echiparea barajului cu trecători este ineficientă, cu avizul autoritătii publice centrale pentru agricultură, alimentatie si silvicultură si al autoritătii publice centrale de protectie a mediului, detinătorul cu orice titlu al barajului va realiza amenajări piscicole pentru producerea puietului din speciile afectate, amplasate în apropierea lacului de acumulare. Detinătorul cu orice titlu al barajului este obligat să predea după receptionare, pentru exploatare, Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol, instalatiile sau amenajările piscicole, fără recuperarea valorii de investitie aferente acestora. Procedura de avizare si de receptie a lucrărilor privind instalatiile speciale va fi elaborată, în conformitate cu prevederile legale, de către autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentatie si silvicultură, cu avizul autoritătii publice centrale de protectie a mediului, în termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Pescuitul este interzis în aval de baraje pe o dis antă, măsurată de la bazinul de linistire, de 100 m pentru apele din zona montană, de 300 m pentru apele curgătoare din zona colinară si de 500 m pentru apele curgătoare din zona de ses. Pentru apele de frontieră restrictiile de pescuit în zona barajelor se stabilesc prin conventii si acorduri internationale.

 

TITLUL VI

Răspunderi si sanctiuni

 

Art. 53. - Încălcarea dispozitiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contraventională, penală, materială sau civilă.

Art. 54. - Constituie contraventie si se sanctionează cu amendă de la 400.000 lei la 800.000 lei următoarele fapte săvârsite de persoane fizice:

a) pescuitul recreativ/sportiv al oricăror specii de peste, precum si al altor vietuitoare acvatice, exercitat fără permis sau autorizatie în cursuri de ape curgătoare sau stătătoare, canale artificiale, Delta Dunării, lacuri naturale sau de acumulare, ape maritime interioare si în marea teritorială;

b) pescuitul recreativ/sportiv al oricăror specii de peste, precum si al altor vietuitoare acvatice, care se exercită în ape curgătoare, stătătoare, canale artificiale, Delta Dunării, lacuri naturale sau de acumulare, ape maritime interioare si în marea teritorială sau în zone din acestea, în care pescuitul este interzis;

c) refuzul de a prezenta, la cererea persoanelor împuternicite să constate contraventiile, permisul sau autorizatia de pescuit.

Art. 55. - Constituie contraventie si se sanctionează cu amendă de la 800.000 lei la 1.500.000 lei următoarele fapte săvârsite de persoane fizice:

a) pescuitul recreativ în timpul noptii;

b) prinderea salmonidelor cu mâna;

c) pescuitul cu momeli metalice si cu pesti artificiali în râurile populate cu lostrită;

d) pescuitul recreativ/sportiv de către o singură persoană în timpul unei zile de la răsăritul si până la apusul soarelui:

- mai mult de 10 bucăti, în total, din speciile de păstrăv, lipan si coregon în apele de munte cu salmonide;

- mai mult de 5 kg de peste, cu exceptia cazului în care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăseste 5 kg, în apele domeniului public;

e) pescuitul cu momeli naturale în apele de munte ce oferă conditii de viată salmonidelor nominalizate de autoritatea publică centrală de protectie a mediului;

f) retinerea de către pescarii amatori a pestelui si a altor vietuitoare acvatice pescuite sub dimensiunile minime prevăzute de lege;

g) mutarea, deteriorarea sau distrugerea din culpă a semnelor indicatoare asezate în raza amenajărilor piscicole.

Art. 56. - Constituie contraventie si se sanctionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei următoarele fapte săvârsite de persoane fizice:

a) pescuitul lostritei fără autorizatie specială eliberată de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură;

b) asezarea uneltelor de pescuit fixe sau în derivă pe mai mult de două treimi din lătimea râurilor sau a canalelor;

c) pescuitul cu siruri de muste artificiale în apele salmonicole;

d) extragerea ghetii naturale din perimetrul zonelor de protectie a faunei piscicole;

e) circulatia cu ambarcatiuni cu motor în apele din Delta Dunării, în afara traseelor aprobate de autoritatea publică centrală de protectie a mediului;

f) utilizarea la pescuit a setcilor si avelor de orice fel în Complexul lagunar Razelm-Sinoe, în ghiolurile Belciuc-Erenciuc si în lacurile litorale;

g) folosirea armelor de foc pentru pescuitul delfinilor si al pestilor.

Art. 57. - Constituie contraventie si se sanctionează cu amendă de la 1.200.000 lei la 1.400.000 lei următoarele fapte săvârsite de persoane fizice:

a) pescuitul recreativ si sportiv al oricăror specii de peste, precum si al altor vietuitoare acvatice, exercitat în amenajări piscicole, altele decât cele autorizate în acest scop;

b) prinderea pestelui cu unelte de pescuit din plasă sau cu pripoane în apele de munte;

c) pescuirea oricăror specii de peste, crustacee, moluste sau alte vietuitoare acvatice, în perioadele si în zonele de prohibitie.

Art. 58. - Constituie contraventie si se sanctionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei următoarele fapte săvârsite de persoane fizice:

a) oprirea, abaterea, răstocirea unei ape curgătoare sau scurgerea apei, în parte sau în întregime, fără acordul proprietarului sau detinătorului folosintei piscicole;

b) introducerea de specii, rase sau hibrizi de pesti, altele decât cele existente în apele curgătoare, stătătoare si în amenajările piscicole, fără avizul autoritătii publice centrale de protectie a mediului;

c) neluarea măsurilor pentru prevenirea, combaterea si stoparea extinderii epizootiilor, precum si pentru nedeclararea aparitiei acestora organelor de specialitate;

d) vânzarea puietului de peste în alte scopuri decât repopularea;

e) executarea lucrărilor de foraje hidrogeologice în amenajările piscicole fără autorizatia proprietarului sau a titularului dreptului de folosintă piscicolă;

f) aruncarea gunoaielor, a rumegusului de lemn, a resturilor menajere si a oricăror alte materiale în albiile sau pe malurile cursurilor de ape curgătoare, în albiile sau pe malurile apelor stătătoare, ale canalelor artificiale, lacurilor naturale si de acumulare, apelor maritime interioare si pe tărmul mării teritoriale, precum si în perimetrul amenajărilor piscicole.

Art. 59. - Constituie contraventie si se sanctionează cu amendă de la 8.000.000 lei la 16.000.000 lei următoarele fapte săvârsite de persoane fizice:

a) neanuntarea organelor de specialitate împuternicite în acest scop despre primirea la centrele de colectare a unor cantităti de peste sub dimensiunile minime, în procente mai mari decât cele prevăzute de lege;

b) pescuitul comercial al pestelui si al altor vietuitoare acvatice sub dimensiunile minime, în procente mai mari decât cele prevăzute de lege;

c) refuzul de a permite accesul la controlul în bărci, salupe si alte ambarcatiuni, în autovehicule, în unitătile de productie si în perimetrul bazinelor piscicole exploatate prin pescuit recreativ/sportiv sau comercial al personalului de specialitate împuternicit în acest scop.

Art. 60. - Constituie contraventie si se sanctionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei următoarele fapte săvârsite de persoane fizice:

a) distrugerea sau degradarea din culpă a digurilor, barajelor si canalelor, a taluzurilor si malurilor, a instalatiilor hidrotehnice aferente amenajărilor piscicole;

b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătorilor pentru pesti, a toplitelor si a cascadelor podite;

c) reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate, dacă prin aceasta se periclitează existenta faunei piscicole;

d) distrugerea, degradarea sau micsorarea din culpă a zonelor de protectie perimetrală a amenajărilor piscicole;

e) neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care împiedică intrarea pestilor în sistemele de alimentare cu apă, irigatii, precum si în instalatiile hidroenergetice;

f) neluarea măsurilor pentru curătarea zonelor de pescuit si pentru protejarea si salvarea fondului piscicol la constructia sau golirea lacurilor de acumulare;

g) neasigurarea debitului de apă necesar în vederea dezvoltării normale a faunei piscicole în aval de o lucrare de barare.

Art. 61. - (1) Constituie infractiuni si se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei următoarele fapte:

a) prinderea pestelui cu unelte de plasă si cu pripoane în râurile si lacurile din zona de munte, precum si în râurile colinare si de ses, cu exceptia Dunării si Prutului;

b) pescuitul prin orice metode si mijloace al pestilor sau al altor vietuitoare acvatice si al reproducătorilor, în perioada de prohibitie, precum si distrugerea pontelor depuse în zonele de reproducere naturală;

c) reducerea debitului si a volumului de apă în amenajările piscicole si pe cursurile de apă, în scop de furt sau braconaj;

d) producerea, importul, comercializarea, detinerea sau folosirea la pescuit de către persoane neautorizate a năvoadelor, voloacelor, crâsnicelor, setcilor, avelor, prostovoalelor, vârselor, vintirelor sau a altor unelte de pescuit în scop comercial;

e) importul, confectionarea, producerea, detinerea sau comercializarea uneltelor de pescuit din plasă monofilament;

f) pescuitul comercial pe cursul Dunării si Prutului, în zona de 500 metri în aval de baraj, precum si pe toate apele curgătoare;

g) pescuitul comercial cu unelte de pescuit având ochiul de plasă sub dimensiunile minime prevăzute de lege;

h) deschiderea, închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescăresti sau cu unelte de pescuit de orice fel a canalelor si a gârlelor de legătură cu lacurile, băltile sau terenurile inundabile, fără autorizarea administratorilor statului;

i) procurarea, transportul sau comercializarea pestelui, icrelor si produselor din peste fără documente legale, dacă legea nu prevede circumstante agravante;

j) furtul de peste prin orice mijloace si metode din amenajările piscicole.

(2) Tentativa se pedepseste.

Art. 62. - (1) Constituie infractiuni si se pedepsesc cu închisoare de la 5 ani la 10 ani următoarele fapte:

a) pescuitul electric, cu exceptia celui practicat în scop stiintific, pescuitul cu materiale explozibile, cu substante toxice sau narcotice, pescuitul cu unelte de plasă monofilament, pescuitul neautorizat în timpul noptii cu unelte de plasă;

b) pescuitul sturionilor sau al lostritei sub dimensiunile legale în alt scop decât de repopulare;

c) detinerea, transportul sau comercializarea sturionilor, icrelor negre sau lostritei, fără documente legale.

(2) Tentativa se pedepseste.

(3) Urmărirea si judecarea infractiunilor prevăzute la alin. (1) se fac în regim de urgentă, potrivit procedurii privind infractiunile flagrante.

Art. 63. - Când infractiunile prevăzute la art. 61 si 62 sunt săvârsite de persoane cu atributii de constatare a infractiunilor si contraventiilor, pedepsele se majorează cu 2 ani.

Art. 64. - Orice hotărâre judecătorească care pronuntă o condamnare pentru infractiune în materie de pescuit poate exclude autorul infractiunii din asociatiile de pescuit pe o durată ce nu poate fi mai mică de un an si mai mare de 3 ani.

Art. 65. - (1) Cuantumul amenzilor contraventionale se indexează periodic, prin hotărâre a Guvernului, în functie de rata inflatiei.

(2) Împotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei se poate face plângere în termen de 15 zile de la data comunicării acestuia, la judecătoria în a cărei rază teritorială a fost săvârsită fapta.

Art. 66. - Cuantumul despăgubirilor datorate pentru pagube cauzate fondului piscicol prin fapte ce constituie infractiuni se stabileste de experti, se hotărăste de instantele judecătoresti si revine persoanei juridice care gestionează patrimoniul piscicol apartinând domeniului public sau amenajării piscicole. În cazul contraventiilor prevăzute la art. 58 despăgubirile datorate pentru pagubele cauzate fondului piscicol se vor calcula în functie de pretul mediu de piată multiplicat de 5 ori pentru aceleasi specii de pesti si alte vietuitoare acvatice sau pentru acelasi fel de bunuri. În situatia în care contraventiile s-au produs în perioada de prohibitie sau în perimetrul rezervatiilor, al pepinierelor si crescătoriilor piscicole, pretul pestilor si al altor vietuitoare acvatice, luat în calcul la stabilirea despăgubirii, va fi dublu fată de pretul zilei pe piata din zona în care s-a săvârsit fapta.

Art. 67. - (1) Sunt supuse confiscării uneltele si ambarcatiunile de pescuit, animalele, mijloacele de transport, armele de foc si orice alte bunuri care au fost folosite la săvârsirea faptei.

(2) Bunurile rezultate din săvârsirea contraventiei, constând în peste, icre, alte vietuitoare si produse acvatice, sunt, de asemenea, supuse confiscării.

(3) În cazurile de confiscare a bunurilor prevăzute la alin. (1) si (2) organele de constatare dispun, prin procesul-verbal încheiat, valorificarea lor în conditiile legii, contravaloarea făcându-se venit la bugetul de stat.

Art. 68. - Constatarea faptelor ce constituie contraventii si infractiuni la prezenta lege se face, în afară de organele de cercetare penală, de personalul cu drept de control si împuternicitii autoritătii publice centrale.

Art. 69. - Dispozitiile prezentei legi se întregesc cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modificările ulterioare*).

*) Legea nr. 32/1968 a fost abrogată prin Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002.

Potrivit art. 48 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, ori de câte ori într-o lege specială sau un alt act normativ anterior se face trimitere la Legea nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, aceasta se va socoti făcută la dispozitiile corespunzătoare din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001.

 

TITLUL VII

Dispozitii finale

 

Art. 70. - Din veniturile Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol se poate aloca o cotă de până la 16% pentru finantarea unor activităti de cercetare si studii aplicative.

Art. 71. - În exercitarea atributiilor de serviciu privind paza fondului piscicol, constatarea contraventiilor si a infractiunilor piscicole, personalul împuternicit cu drept de control, al Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol, este asimilat personalului care îndeplineste functii ce implică exercitiul autoritătii publice.

Art. 72. - Unitătile de politie, Garda de coastă, Politia de frontieră si Jandarmeria vor sprijini persoanele juridice cu activitate în domeniul piscicol, personalul împuternicit cu drept de control al Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol si al altor unităti cu activitate în domeniul piscicol, în organizarea si desfăsurarea actiunilor de prevenire si combatere a fenomenului infractional si contraventional din domeniul protectiei fondului piscicol, pescuit, piscicultură, transportul si comercializarea pestelui.

Art. 73. - (1) Terenurile ocupate de ape, din domeniul public si privat, sunt scutite de taxe si impozite.

(2) Pentru clădirile amplasate pe terenurile mentionate la alin. (1) se achită taxele si impozitele prevăzute de lege.

Art. 74. - (1) Contractele încheiate pentru exploatarea piscicolă a apelor din domeniul public si privat al statului se renegociază cu noua autoritate o dată cu intrarea în vigoare a prezentei legi.

(2) Noile contracte se vor încheia cu respectarea prevederilor prezentei legi.

Art. 75. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta lege.

Art. 76. - Persoanele fizice cu domiciliul stabil în localitătile din Rezervatia Biosferei “Delta Dunării” au dreptul de a pescui cu unelte proprii pentru consumul familial, fără plata vreunei taxe asupra produsului obtinut, cu respectarea prevederilor prezentei legi. Consumul mediu pe zi pentru o familie se consideră de 3 kg.

Art. 77. - (1) Autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentatie si silvicultură si autoritatea publică centrală de protectie a mediului emit reglementări si instructiuni în domeniul pescuitului, pisciculturii si protectiei faunei piscicole, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentatie si silvicultură întreprinde măsuri de stimulare a înfiintării si recunoasterii organizatiilor profesionale si interprofesionale, constituite la libera lor initiativă, în scopul realizării unui pescuit rational si al îmbunătătirii conditiilor de procesare si comercializare a pestelui si produselor din peste si a calitătii acestora.

Art. 78. - Autoritătile publice centrale pentru agricultură, alimentatie si silvicultură si de protectie a mediului prezintă anual Guvernului, în comun, un raport asupra situatiei pescuitului si protectiei faunei piscicole.

Art. 79. - La data intrării în vigoare a prezentei legi administratorii fondului piscicol natural sunt:

a) Regia Natională a Pădurilor - pentru fondul piscicol din apele de munte;

b) Administratia Rezervatiei Biosferei “Delta Dunării” - pentru apele de pe teritoriul rezervatiei;

c) Compania Natională de Administrare a Fondului Piscicol - pentru celelalte ape apartinând domeniului public si privat al statului;

d) consiliile locale.

Art. 80. - (1) Se înfiintează Comitetul Consultativ National pentru Sectorul Pescăresc, organ consultativ al autoritătii publice centrale care răspunde de pescuit si acvacultură, asupra tututor problemelor referitoare la

reglementările privind accesul la zonele si resursele piscicole, precum si stabilirea modului de exercitare a activitătilor de exploatare.

(2) Prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor se stabileste regulamentul de organizare si functionare al Comitetului Consultativ National pentru Sectorul Pescăresc.

Art. 81. - Comitetul Consultativ National pentru Sectorul Pescăresc este compus din minimum 17 membri, dintre care vor fi desemnati prin vot în sedinta de constituire un presedinte si doi vicepresedinti.

Art. 82. - Functia de membru al Comitetului Consultativ National pentru Sectorul Pescăresc este onorifică si dă dreptul la indemnizatie de transport, cazare si la diurna pentru participarea la sedinte.

Art. 83. - Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit si acvacultură asigură secretariatul tehnic si cheltuielile de functionare ale Comitetului Consultativ National pentru Sectorul Pescăresc.

Art. 84. - (1) Membrii Comitetului Consultativ National pentru Sectorul Pescăresc sunt nominalizati de către autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit si acvacultură.

(2) Prin ordinul de înfiintare a Comitetului Consultativ National pentru Sectorul Pescăresc se vor nominaliza membrii care reprezintă următoarele institutii, organizatii sau domenii, după caz:

a) Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor*);

b) Ministerul Finantelor Publice;

c) Ministerul de Interne*);

d) Ministerul Administratiei Publice*);

e) Ministerul Apelor si Protectiei Mediului*);

f) Ministerul Justitiei;

g) învătământ si cercetare stiintifică;

h) Academia Română;

i) Compania Natională de Administrare a Fondului Piscicol;

j) Inspectia piscicolă;

k) Administratia Rezervatiei Biosferei “Delta Dunării”;

l) Regia Natională a Pădurilor;

m) asociatii profesionale de profil;

n) Patronatul Român “Rompescaria”;

o) asociatia interprofesională de profil;

p) Asociatia Generală a Vânătorilor si Pescarilor Sportivi.

Art. 85. - În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentatie si silvicultură va elabora si va reglementa, prin ordin al ministrului, pescuitul comercial în apele Mării Negre.

Art. 86. - Legea nr. 12/1974 privind piscicultura si pescuitul, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 106 din 30 iulie 1974, Hotărârea Guvernului nr. 971/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de pescuit si de protectie a fondului piscicol, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 10 ianuarie 1995, sintagma aflate în afara cursurilor de apă din cuprinsul alin. (5) al art. 3, sintagma sau amenajate din cuprinsul alin. (3) al art. 5, precum si sintagma piscicultură, pescuit din cuprinsul alin. (1) al art. 33 din Legea apelor nr. 107/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi se abrogă.

*) Potrivit art. 9 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiintarea, organizarea, reorganizarea sau functionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale si a unor institutii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 29 iunie 2003, se înfiintează Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului prin comasarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor si a Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, care îsi încetează activitatea.

Prin art. 5 alin. (1) din aceeasi ordonantă de urgentă, s-a înfiintat Ministerul Administratiei si Internelor, prin comasarea Ministerului de Interne si a Ministerului Administratiei Publice.

 

ANEXA Nr. 1

 

PERIOADELE , DURATELE SI ZONELE DE PROHIBITIE A PESCUITULUI

 

Pescuitul oricăror specii de pesti, crustacee, moluste si al altor vietuitoare acvatice este prohibit, după cum urmează:

1. în apele colinare, de ses si ale Dunării cu delta sa, 60 de zile consecutive în perioada de la 1 aprilie până la 30 iunie;

2. în Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc si lacurile litorale în perioada de la 1 aprilie până la 30 iunie;

3. în stufăriile din Complexul Razelm-Sinoe si în fata acestora pe o distantă de 50 de metri spre larg, precum si în lacul Zmeeica, în tot cursul anului;

4. în Dunăre, în fata gârlelor, canalelor si privalelor de alimentare a băltilor, pe o distantă de câte 500 de metri de ambele părti ale gurilor de vărsare, precum si în interiorul acestora, în perioada de la 15 martie până la

15 iunie; 5. la gura de vărsare în Dunăre a râurilor Siret, Ialomita, Arges, Olt si Jiu, pe o distantă de 1 km de ambele părti ale gurilor si pe cursul acestor râuri pe o distantă de 10 km de la confluentă, în perioada de la 1 martie până la 1 iulie;

6. în fata gurii Dunării-Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, în perioada de la 1 aprilie până la 31 iulie; în aval de Ciotic, pe baza cercetărilor ce se vor efectua, Administratia Rezervatiei Biosferei “Delta Dunării” va stabili anual zonele de prohibitie a pescuitului cu taliene;

7. cu năvoadele de orice tip în Delta si lunca inundabilă a Dunării, în perioada de la 15 aprilie până la 15 septembrie, iar în Complexul Razelm-Sinoe si ghiolurile Belciuc si Erenciuc în perioada de la 1 aprilie până la 1 octombrie; 8. în apele de munte, diferentiat pe zonele geografice, pentru păstrăvul indigen, fântânel si coregon, în perioada de la 15 septembrie până la 30 aprilie, iar pentru păstrăvul curcubeu, lipan si lostrită, în perioada de la 1 ianuarie până la 31 mai;

9. pescuitul recreativ pe cursul unei ape curgătoare pe o distantă de 60 metri în aval si pe cursul unei salbe de iazuri, atât pe o distantă de 60 metri în amonte de primul iaz si 50 metri în aval de ultimul iaz în salbă, cât si pe tronsoanele de canal sau pe cursurile de apă dintre iazuri;

10. pescuitul comercial pe cursul unei ape curgătoare în zona de 200 metri în aval de baraj.

 

ANEXA Nr. 2

 

REGLEMENTAREA

pescuitului anumitor specii de pesti

 

Se interzice pescuitul anumitor specii de pesti, după cum urmează:

1. sturionilor si al scrumbiei, în tot cursul anului în fata gurilor de vărsare a Dunării în Marea Neagră, pe o adâncime de 5 km în largul mării si pe un coridor lat de 2 km, socotit câte 1 km de o parte si de alta a axului bratelor Sfântu Gheorghe si Sulina. În fata bratului Chilia lătimea coridorului interzis este de 1 km spre sud de axul bratului, iar spre nord până la limita apelor teritoriale române;

2. sturionilor, în tot cursul anului, cu carmace si cărmăcute în senalul Dunării, inclusiv bratele sale, iar în zona litorală, în perioada de la 15 februarie până la 15 mai, cu carmace si ohane;

3. sturionilor, în următoarele perioade:

a) în sectorul de la Marea Neagră până la gura Prutului, în perioada de la 15 martie până la 15 aprilie;

b) în sectorul de la gura Prutului până la gura Timocului, în perioada de la 15 aprilie până la 15 mai;

c) în sectorul de la gura Timocului până la barajul Portile de Fier II, în perioadele stabilite de comun acord cu partea iugoslavă, cuprinse între 15 mai până la 30 iunie;

4. scrumbiei de Dunăre, în perioadele si zonele următoare:

a) în sectorul de la Marea Neagră până la Ceatalul Ismail, 5 zile consecutive, în perioada de la 15 martie până la 1 mai;

b) în sectorul Ceatalul Ismail-Vadu Oii, 20 de zile consecutive, în perioada de la 1 aprilie până la 15 mai;

c) în sectorul de la Vadu Oii până la gura Timocului, 30 de zile consecutive, în perioada de la 17 aprilie până la 1 iulie;

5. lostritei, fără autorizatie specială;

6. sturionilor, sub dimensiunea legală, în alte scopuri decât repopularea;

7. stiucii, 40 de zile consecutive, diferentiat pe zone stabilite prin ordinul de prohibitie anuală a pescuitului;

8. salmonidelor cu momeli naturale;

9. în Marea Neagră, pescuitul cu setci si paragate de calcan, în perioada februarie-mai.

10. Pe baza cercetărilor de specialitate se vor stabili anual perioade de interzicere a pescuitului rechinului.

 

ANEXA Nr. 3

 

CONDITIILE

care trebuie îndeplinite pentru practicarea pescuitului recreativ în apele apartinând domeniului public

 

1. Pescuitul recreativ este permis numai în cursul zilei, de la răsăritul si până la apusul soarelui, cu respectarea următoarelor reguli:

a) în apele curgătoare si stătătoare din zona montană, numai cu o singură undită cu cel mult 2 cârlige sau cu o lansetă;

b) în apele din zona colinară si de ses, pe tot cursul Dunării si pe bratele sale, în Delta Dunării, cu cel mult 2 undite sau 2 lansete cu câte 2 cârlige fiecare;

c) în apele teritoriale ale Mării Negre, cu cel mult 2 undite, 2 lansete sau 2 taparine, cu câte 10 cârlige fiecare.copyrightdsc.net

2. Pescuitul recreativ se practică de pe mal în Dunărea teritorială de la Bazias până la vărsarea ei în mare, în Deltă si în lunca inundabilă a Dunării, în râurile de munte, colinare si de ses cu zonele lor inundabile, în reteaua de canale din sistemele hidroameliorative, de navigatie si hidroenergetice. În amenajările piscicole destinate acestui scop, în bălti, lacuri naturale, lacuri de acumulare, lacuri litorale si în zona economică exclusivă a Mării Negre pescuitul recreativ se practică de pe mal si din barcă. În timpul iernii pescuitul recreativ se poate practica si de pe gheată, cu exceptia zonelor de protectie specială a iernării pestelui.

3. La pescuitul recreativ se folosesc momeli naturale si artificiale, iar pescuitul salmonidelor în apele de munte este permis numai cu momeli artificiale.

4. În timpul unei zile de pescuit recreativ, în apele din zona colinară si de ses, în reteaua de canale din sistemele hidroameliorative, de navigatie si hidroenergetice, Dunărea cu lunca sa inundabilă, Delta Dunării si Marea Neagră se pot pescui cel mult 5 kg de peste sau numai un singur peste, dacă greutatea lui depăseste 5 kg. În apele de munte cu salmonide se pot pescui de către un pescar cel mult 10 bucăti în total, din speciile: păstrăv indigen, păstrăv curcubeu, fântânel, lipan si coregon.

 

ANEXA Nr. 4

 

DIMENSIUNILE

minime ale pestilor si ale altor vietuitoare acvatice care pot fi pescuite si dimensiunile minime ale ochiurilor uneltelor de pescuit

 

1. Dimensiunile minime, în centimetri, ale pestilor si ale altor vietuitoare acvatice, care pot fi pescuite în apele de suprafată din România, inclusiv în Marea Neagră, sunt următoarele:

1.1.

avat (Aspius aspius)

30

1.2.

aterină (Atherina mochon)

7

1.3.

babuscă (Rutilus rutilus)

15

1.4.

batcă (Blicca bj.erkna)

15

1.5.

biban (Perca fluviatilis)

12

1.6.

crap (Cyprinus carpio)

35

1.7.

caras (Carassius auratus)

15

1.8.

caracudă (Carassius carassius)

17

1.9.

cosac (Abramis sp.)

25

1.10.

clean (Leuciscus cephalus)

25

1.11.

cegă (Acipenser ruthenus)

45

1.12.

coregon (Coregonus sp.)

22

1.13.

calcan (Scophthalmus maeoticus)

40

1.14.

cambulă (Pleuronectes, Platichthys flesus)

20

1.15.

chefal (Mugil sp.)

25

1.16.

fusar (Aspro streber)

12

1.17.

gingirică (Clupeonela cultiventris)

7

1.18.

hamsie (Engraulis encrasicholus)

7

1.19.

lin (Tinca tinca)

25

1.20.

lipan (Thymallus thymallus)

25

1.21.

lostrită (Hucho hucho)

65

1.22.

morunas (Vimba vimba)

25

1.23.

mreană (Barbus barbus)

27

1.24.

morun (Huso huso)

170

1.25.

nisetru (Acipenser g.ldenstaedti)

140

1.26

oblete (Alburnus alburnus)

12

1.27.

plătică (Abramis brama)

25

1.28.

păstrăv (Salmo sp.)

20

1.29.

păstrugă (Acipenser stellatus)

100

1.30.

rosioară (Scardinius erythrophthalmus)

15

1.31.

rizeafcă (Alosa caspio)

15

1.32.

săbită (Pelecus cultratus)

20

1.33.

rechin (Squalus acanthias)

100

1.34.

scobar (Chondrostoma)

20

1.35.

somn (Silurus glanis)

50

1.36.

scrumbie de Dunăre (Alosa pontica)

22

1.37.

scrumbie albastră (Alosa maeotica)

23

1.38.

stavrid (Trachurus mediteraneus)

12

1.39.

salău (Stizostedion sp.)

40

1.40.

stiucă (Esox lucius)

40

1.41.

sip (Acipenser sturio)

110

1.42.

sprot (Spratus spratus)

7

1.43.

văduvită (Leuciscus idus)

30

1.44.

viză (Acipenser nudiventris)

100

1.45.

raci (Astacus sp.)

9

1.46.

scoica de râu (Unio pictorum)

8

1.47.

broaste (Rana sp.)

30 g/buc.

 

Mărimea pestelui stabilită pentru pescuit este determinată prin măsurarea distantei de la vârful botului până la baza înotătoarei caudale.

2. Speciile de pesti care nu sunt prevăzute la pct. 1 sunt libere la pescuit la orice dimensiune.

3. Puietul si pestele pescuit sub dimensiunea minimă din speciile stabilite la pct. 1 vor fi deversate în mod obligatoriu în apă, în stare vie.

4. La pescuitul comercial efectuat în toate băltile din Delta si lunca inundabilă a Dunării, Complexul RazelmSinoe, lacurile litorale, băltile si lacurile de acumulare, pentru toate uneltele admise la pescuit se permite un procent de pesti sub dimensiunile minime de cel mult 10% socotit la numărul de bucăti.

5. La pescuitul cu vintire si taliene de baltă se admite un procent de pesti sub dimensiunile minime de cel mult 2% socotit la numărul de bucăti.

6. La pescuitul marin se admite un procent de pesti sub dimensiunile legale din totalul cantitătii pescuite de 5% pentru scrumbie de Dunăre si de 20% pentru chefal, stavrid si scrumbie albastră.

7. Dimensiunile minime ale ochiurilor la uneltele de pescuit sunt următoarele:

a) 2,4 cm la Dunăre, bălti, lacuri, râuri colinare si de ses si în Delta Dunării;

b) 4,0 cm în Complexul Razelm-Sinoe, în ghiolurile si băltile din deltă si în lacurile litorale;

c) - pescuitul activ (traul): sprot 2a - 0,7 cm; hamsie 2a - 0,10 cm; stavrid 2a - 0,12 cm;

- pescuitul stationar (unelte pasive): la talian 2a - 0,8 cm; la setcă 2a - 0,100 cm.

 

NOTĂ:

Reproducem mai jos prevederile art. II din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 76/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 27 iunie 2002, prevederi care nu au fost incluse în forma republicată a Legii nr. 192/2001:

“Art. II. - În aplicarea prevederilor prezentei ordonante de urgentă se stabilesc următoarele termene, de la data intrării în vigoare a acesteia:

- 30 de zile pentru dispozitiile cuprinse la pct. 1 al art. I, cu referire la art. 8 alin. (3);

- 45 de zile pentru dispozitiile cuprinse la pct. 2 al art. I, cu referire la art. 9 alin. (3);

- 6 luni pentru dispozitiile cuprinse la pct. 9 al art. I, cu referire la art. 791 alin. (1)*).”

 

*) Prin renumerotare art. 791 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 76/2002 a devenit în forma republicată art. 80.