MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 171 (XV) - Nr. 636 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Vineri, 5 septembrie 2003

SUMAR

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

941. - Hotãrâre privind stabilirea conditiilor de introducere pe piatã si utilizare repetatã a echipamentelor sub presiune transportabile

ACTE ALE CONSILIULUI CONCURENTEI

346. - Decizie privind autorizarea operatiunii de concentrare economicã realizatã de cãtre Societatea Comercialã “Microsoft Corporation” - S.U.A. prin dobândirea controlului asupra Activelor RAV ale Societãtii Comerciale “GeCAD Software” - S.R.L. – România

364. - Decizie referitoare la stabilirea sanctiunilor pentru încãlcarea prevederilor Legii concurentei nr. 21/1996 de cãtre Societatea de Asigurare Reasigurare ARDAF - S.A.

365. - Decizie referitoare la stabilirea sanctiunilor pentru încãlcarea prevederilor Legii concurentei nr. 21/1996 de cãtre Societatea Comercialã ASITRANS - S.A. Asigurãri Reasigurãri

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind stabilirea conditiilor de introducere pe piatã si utilizare repetatã a echipamentelor sub presiune transportabile

În temeiul art. 107 din Constitutie si având în vedere prevederile Acordului european instituind o asociere între România, pe de o parte, si Comunitãtile Europene si statele membre ale acestora, pe de altã parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, ratificat prin Legea nr. 20/1993,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Domeniul de aplicare

Art. 1. - (1) Prevederile prezentei hotãrâri se aplicã echipamentelor sub presiune transportabile, aprobate pentru transportul rutier si feroviar terestru al mãrfurilor periculoase, având ca scop sporirea sigurantei si asigurarea liberei circulatii a acestor echipamente pe teritoriul României si al Comunitãtii Europene.

(2) Prezenta hotãrâre reglementeazã conditiile de introducere pe piatã si aspectele privind punerea în functiune în mod repetat si utilizarea repetatã a echipamentelor sub presiune transportabile, prevãzute la art. 2.

Art. 2. - Prevederile prezentei hotãrâri se aplicã:

a) în scopul introducerii pe piatã a echipamentelor sub presiune transportabile noi, prevãzute la art. 4 lit. a);

b) în scopul reevaluãrii conformitãtii echipamentelor sub presiune transportabile existente, prevãzute la art. 4 lit. a), care satisfac cerintele tehnice prevãzute în:

- Acordul european referitor la transportul rutier international al mãrfurilor periculoase, încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994 si care se aplicã transporturilor interne în baza Ordonantei Guvernului nr. 48/1999 privind transportul rutier al mãrfurilor periculoase, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 122/2002, denumit în continuare ADR; si

- Regulamentul privind transportul international feroviar al mãrfurilor periculoase, anexa la apendicele B – Reguli uniforme privind contractul de transport international feroviar al mãrfurilor CIM - al Conventiei cu privire la transporturile internationale feroviare (COTIF), semnatã la Berna la 9 mai 1980, ratificatã de România prin Decretul nr. 100/1983, care se aplicã transporturilor interne în baza Ordonantei Guvernului nr. 49/1999 privind transportul mãrfurilor periculoase pe calea feratã, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 788/2001, denumit în continuare RID;

(i) echipamentelor sub presiune transportabile, prevãzute la lit. a) si b);

(ii) recipientelor-butelii existente, care poartã marcajul de conformitate prevãzut în Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 113/2001 privind aprobarea unor reglementãri tehnice pentru recipiente-butelii, cu modificãrile ulterioare.

Art. 3. - Prevederile prezentei hotãrâri nu se aplicã:

a) echipamentelor sub presiune transportabile, care au fost introduse pe piatã pânã la 31 decembrie 2004 sau, în cazul prevãzut la art. 24, pânã la 31 decembrie 2005 si care nu au fost reevaluate pentru a se constata dacã mai sunt conforme cu cerintele ADR si RID;

b) echipamentelor sub presiune transportabile, utilizate exclusiv pentru transportul mãrfurilor periculoase între România si Comunitatea Europeanã, pe de o parte, si terte tãri, pe de altã parte, efectuat în conformitate cu ADR si RID.

Definitii

Art. 4. - În sensul prezentei hotãrâri, urmãtorii termeni se definesc astfel:

a) echipamente sub presiune transportabile:

(i) toate recipientele sub presiune, cum ar fi buteliile, tuburile, recipientele-butoi, recipientele criogenice, bateriile de recipiente-butelii, definite în ADR;

(ii) toate cisternele, inclusiv cisternele demontabile, cisternele-container, cum ar fi cisternele mobile, cisternele vagoanelor-cisternã, cisternele sau recipientele montate în baterie pe vagoane de cale feratã sau pe sasiu auto, cisternele autocisternelor care sunt utilizate pentru transportul gazelor din clasa a 2-a, potrivit clasificãrii prevãzute în ADR si RID, si pentru transportul anumitor substante periculoase încadrate în alte clase prevãzute în anexa nr. 1, incluzând armãturile si alte accesorii ale acestora utilizate în transport.

Sunt excluse din aceastã definitie echipamentele supuse principiilor generale de exceptare aplicabile pentru cantitãti mici si pentru cazuri speciale prevãzute în ADR si RID, precum si recipientele pulverizatoare de aerosoli reglementate de Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 595/2002 pentru aprobarea Reglementãrilor tehnice cu privire la recipientele pulverizatoare de aerosoli, RT 75/324, si buteliile de gaz pentru aparatele de respirat;

b) marcaj - simbolul prevãzut la art. 12;

c) proceduri de evaluare a conformitãtii – procedurile prevãzute în anexa nr. 2 partea I;

d) reevaluarea conformitãtii - procedura pentru evaluarea ulterioarã a conformitãtii echipamentelor sub presiune transportabile deja fabricate si puse în functiune pânã la data de 31 decembrie 2004 sau pentru echipamentele sub presiune transportabile introduse pe piatã pânã la data de 31 decembrie 2005, care se efectueazã la cererea proprietarului sau a reprezentantului autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, sau a detinãtorului;

e) organism notificat - organism de inspectie desemnat de Ministerul Economiei si Comertului în conformitate cu prevederile art. 10 si cu respectarea criteriilor prevãzute în anexele nr. 3 si 4 sau de autoritatea nationalã competentã dintr-un stat membru al Uniunii Europene;

f) organism aprobat - organism de inspectie desemnat de Ministerul Economiei si Comertului în conformitate cu prevederile art. 11 si cu respectarea criteriilor prevãzute în anexele nr. 3 si 5 sau de autoritatea nationalã competentã dintr-un stat membru al Uniunii Europene.

Evaluarea conformitãtii pentru introducerea pe piatã a echipamentelor sub presiune transportabile noi

Art. 5. - (1) Recipientele si cisternele noi trebuie sã respecte prevederile aplicabile din ADR si RID.

Conformitatea unor astfel de echipamente sub presiune transportabile cu respectivele prevederi se stabileste de cãtre un organism notificat, numai prin aplicarea exclusivã a procedurilor de evaluare a conformitãtii prevãzute în anexa nr. 2 partea I si în anexa nr. 6.

(2) Armãturile si alte accesorii noi utilizate în transport trebuie sã respecte prevederile relevante din ADR si RID.

(3) Armãturile si alte accesorii care au functie directã de securitate pentru echipamentele sub presiune transportabile, în special supapele de sigurantã, armãturile de umplere si golire si armãturile buteliilor, trebuie supuse unei proceduri de evaluare a conformitãtii cel putin la fel de severã ca cea aplicatã recipientelor si cisternelor pe care sunt montate. Astfel de armãturi si alte accesorii utilizate în transport pot fi supuse unei proceduri de evaluare a conformitãtii diferite fatã de procedura utilizatã pentru recipiente sau cisterne.

(4) Dacã ADR si RID nu contin prevederi tehnice detaliate pentru armãturile si accesoriile prevãzute la alin. (3), aceste armãturi si accesorii trebuie sã respecte cerintele Hotãrârii Guvernului nr. 752/2002 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piatã a echipamentelor sub presiune si, conform prevederilor acesteia, trebuie supuse unei proceduri de evaluare a conformitãtii pentru categoriile II, III sau IV, stabilite în art. 13 din Hotãrârea Guvernului nr. 752/2002, în functie de încadrarea recipientelor sau cisternelor în categoria 1, 2 sau 3, conform prevederilor din anexa nr. 6.

(5) Introducerea pe piatã si punerea în functiune a echipamentelor sub presiune transportabile, prevãzute la art. 2 lit. a), care satisfac cerintele prezentei hotãrâri si poartã marcajul prevãzut la art. 12 alin. (1) si (2), nu pot fi interzise, limitate sau împiedicate.

Art. 6. - (1) Prin derogare de la prevederile art. 5, se admit introducerea pe piatã, transportul si punerea în functiune de cãtre utilizatori a recipientelor sub presiune, incluzând armãturile si alte accesorii ale acestora utilizate pentru transport, prevãzute la art. 2 lit. a), a cãror conformitate a fost evaluatã de cãtre un organism aprobat.

(2) Echipamentele sub presiune transportabile a cãror conformitate a fost evaluatã de cãtre un organism aprobat nu pot sã poarte marcajul prevãzut la art. 12 alin. (1).

(3) Organismul aprobat activeazã în exclusivitate pentru grupul de firme din care face parte.

(4) Procedurile care se aplicã în scopul evaluãrii conformitãtii de cãtre organisme aprobate sunt modulele A1, C1, F si G, prevãzute în anexa nr. 2 partea I.

Reevaluarea conformitãtii echipamentelor sub presiune transportabile existente

Art. 7. - (1) Conformitatea echipamentelor sub presiune transportabile, prevãzute la art. 2 lit. b), cu prevederile aplicabile din anexele la ADR si RID se stabileste de un organism notificat, în conformitate cu procedura de reevaluare a conformitãtii prevãzutã în anexa nr. 2 partea a II-a.

Dacã astfel de echipamente au fost fabricate în serie, se poate autoriza reevaluarea conformitãtii recipientelor sub presiune, incluzând armãturile si alte accesorii ale acestora utilizate în transport, de cãtre un organism aprobat în conditiile în care conformitatea cu tipul este reevaluatã de un organism notificat.

(2) Introducerea pe piatã si punerea în functiune a echipamentelor sub presiune transportabile, prevãzute la art. 2 lit. b), care satisfac cerintele prezentei hotãrâri si poartã marcajul prevãzut la art. 12 alin. (1), nu pot fi interzise, limitate sau împiedicate.

Inspectia periodicã si utilizarea repetatã

Art. 8. - (1) Inspectiile periodice ale recipientelor sub presiune, incluzând armãturile si accesoriile acestora utilizate în transport, prevãzute la art. 2 lit. c), trebuie stabilite de cãtre un organism notificat sau de cãtre un organism aprobat, în conformitate cu procedura prevãzutã în anexa nr. 2 partea a III-a. Inspectiile periodice ale cisternelor, incluzând armãturile si alte accesorii ale acestora utilizate în transport, trebuie stabilite de cãtre un organism notificat, în conformitate cu procedura prevãzutã în anexa nr. 2 partea a III-a modulul 1. Este permisã efectuarea inspectiilor periodice ale cisternelor pe teritoriul României si de cãtre organisme aprobate, recunoscute pentru efectuarea de inspectii periodice ale cisternelor si care functioneazã sub supravegherea unui organism notificat, potrivit procedurii prevãzute în anexa nr. 2 partea a III-a modulul 2 - Inspectia periodicã prin asigurarea calitãtii.

(2) Echipamentele sub presiune transportabile, prevãzute la art. 2, pot fi supuse inspectiei periodice în România sau în orice stat membru al Uniunii Europene.

(3) Utilizarea, inclusiv umplerea, depozitarea, golirea sau reumplerea:

a) echipamentelor sub presiune transportabile, prevãzute la art. 2 lit. a), b) si c), care satisfac cerintele prezentei hotãrâri si poartã marcajul prevãzut la art. 12 alin. (1);

b) recipientelor-butelii existente, care poartã marcajul prevãzut în Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 113/2001, cu modificãrile ulterioare, precum si marcajul si numãrul de identificare prevãzut la art. 12 alin. (3), careindicã faptul cã recipientele-butelii au fost supuse unei inspectii periodice, nu poate fi interzisã, limitatã sau împiedicatã din considerente referitoare la echipamentul sub presiune transportabil ca atare.

(4) În România echipamentele sub presiune transportabile, cu exceptia echipamentului sub presiune transportabil ca atare sau a accesoriilor necesare în timpul transportului, trebuie sã respecte cerintele aplicabile pentru depozitare sau utilizare cuprinse în reglementãri tehnice specifice elaborate în acest scop, care se aprobã prin ordin al ministrului economiei si comertului si care se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Dispozitii nationale

Art. 9. - (1) Pentru dispozitivele destinate a fi conectate la alt echipament si pentru codurile de culoare aplicabile la echipamentele sub presiune transportabile se aplicã prevederile în vigoare ale cap. 6 pct. 2 din anexa A la ADR si din RID. Dacã apar probleme de sigurantã la transportul sau la utilizarea anumitor tipuri de gaz, este permisã o perioadã scurtã de tranzitie, astfel încât reglementãrile nationale aplicabile sã poatã fi mentinute chiar si dupã adãugarea standardelor europene la ADR si RID.

(2) În conditiile în care temperatura mediului ambiant este de obicei mai micã de -20ºC pot fi impuse standarde mai severe cu privire la temperatura de functionare a materialelor destinate a fi utilizate în transportul national al mãrfurilor periculoase, pânã la includerea în anexele la ADR si RID a dispozitiilor referitoare la temperaturile de referintã corespunzãtoare pentru anumite zone climatice.

Organisme notificate

Art. 10. - (1) Ministerul Economiei si Comertului evalueazã competenta organismelor din România care solicitã sã fie notificate conform prevederilor prezentei hotãrâri, pe baza normelor metodologice elaborate avându-se în vedere criteriile enuntate în anexele nr. 3 si 4, aprobate prin ordin al ministrului economiei si comertului, care se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I. Fiecare organism care doreste sã fie desemnat comunicã Ministerului Economiei si Comertului informatii complete si dovezi privind respectarea criteriilor prevãzute în anexele nr. 3 si 4.

(2) Ministerul Economiei si Comertului va comunica Comisiei Europene si statelor membre lista organismelor notificate pe care le-a desemnat sã efectueze procedurile de evaluare a conformitãtii prevãzute în anexa nr. 2 partea I, pentru echipamente sub presiune transportabile noi, sã reevalueze conformitatea tipurilor sau a echipamentelor existente conform anexei nr. 2 partea a II-a cu cerintele din anexele la ADR si RID si/sau sã efectueze inspectii periodice conform anexei nr. 2 partea a III-a modulul 1 si/sau sã efectueze functia de supraveghere conform anexei nr. 2 partea a III-a modulul 2. Ministerul Economiei si Comertului va comunica si numãrul de identificare alocat acestor organisme anterior de cãtre Comisia Europeanã.

(3) Lista organismelor notificate si numãrul alocat acestora, precum si sarcinile specifice pentru care au fost notificate se publicã si se actualizeazã în Jurnalul Oficial al Comunitãtilor Europene.

(4) În conditiile în care se constatã cã un organism notificat nu mai întruneste criteriile prevãzute la alin. (1), Ministerul Economiei si Comertului retrage notificarea acestuia.

(5) Ministerul Economiei si Comertului va informa imediat Comisia Europeanã si statele membre ale Uniunii Europene cu privire la deciziile adoptate conform alin. (4).

Organisme aprobate

Art. 11. - (1) Ministerul Economiei si Comertului evalueazã competenta organismelor din România care solicitã sã activeze ca organisme aprobate conform prevederilor prezentei hotãrâri, pe baza normelor metodologice elaborate avându-se în vedere criteriile enuntate în anexele nr. 3 si 5, aprobate prin ordin al ministrului economiei si comertului, care se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I. Fiecare organism care doreste sã fie recunoscut comunicã Ministerului Economiei si Comertului informatii complete si dovezi privind respectarea criteriilor prevãzute în anexele nr. 3 si 5.

(2) Ministerul Economiei si Comertului va comunica Comisiei Europene si statelor membre organismele aprobate, pe care le-a desemnat conform alin. (1) sã efectueze inspectiile periodice ale recipientelor sub presiune, inclusiv ale armãturilor si ale altor accesorii utilizate în transport, prevãzute la art. 4 lit. a) pct. (i), sau pentru reevaluarea conformitãtii recipientelor sub presiune transportabile existente, incluzând armãturile si alte accesorii utilizate în transport, care corespund unui tip reevaluat de un organism notificat, pentru a asigura respectarea continuã a prevederilor aplicabile din ADR si RID în conformitate cu procedurile stabilite în anexa nr. 2 partea a III-a modulul 1. Ministerul Economiei si Comertului va comunica si numãrul de identificare alocat acestor organisme anterior de cãtre Comisia Europeanã.

(3) Ministerul Economiei si Comertului va comunica Comisiei Europene si statelor membre organismele aprobate, pe care le-a desemnat conform alin. (1) sã efectueze inspectiile periodice ale cisternelor în conditiile prevãzute la art. 8 alin. (1). Ministerul Economiei si Comertului va comunica si numãrul de identificare alocat acestor organisme anterior de cãtre Comisia Europeanã.

(4) Lista organismelor aprobate si numãrul alocat acestora, precum si sarcinile specifice pentru care au fost recunoscute se publicã si se actualizeazã în Jurnalul Oficial al Comunitãtilor Europene.

(5) În conditiile în care constatã cã un organism recunoscut nu mai întruneste criteriile prevãzute la alin. (1), inisterul Economiei si Comertului retrage aprobarea cestuia.

(6) Ministerul Economiei si Comertului va informa imediat Comisia Europeanã si statele membre ale Uniunii uropene cu privire la deciziile adoptate conform alin. (5).

Marcare

Art. 12. - (1) Fãrã a aduce atingere cerintelor privind marcarea recipientelor sub presiune si cisternelor din cadrul echipamentelor sub presiune transportabile, prevãzute în ADR si RID, cisternele si recipientele sub presiune care satisfac prevederile art. 5 alin. (1) si ale art. 7 alin. (1) trebuie sã poarte marcaj aplicat conform prevederilor din anexa nr. 2 partea I. Elementele de identificare ale marcajului care trebuie utilizat sunt prevãzute în anexa nr. 7.

Acest marcaj se aplicã în mod vizibil, lizibil si durabil si trebuie sã fie însotit de numãrul de identificare al organismului notificat care a efectuat procedura de evaluare a conformitãtii recipientelor sub presiune si cisternelor. În cazul unei reevaluãri acest marcaj trebuie însotit de numãrul de identificare al organismului notificat sau al organismului aprobat. Pentru echipamentele sub presiune transportabile, care respectã prevederile art. 9 alin. (2), numãrul de identificare al organismului notificat sau al organismului aprobat trebuie sã fie urmat de inscriptia “-40ºC”.

(2) Armãturile noi si alte accesorii, care au o functie directã de sigurantã, trebuie sã poarte marcajul prevãzut în anexa nr. 7 sau marcajul european de conformitate CE, ale cãrui elemente de identificare sunt prevãzute în anexa nr. 3 la Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitãtii produselor. Aceste marcaje nu trebuie sã fie însotite de numãrul de identificare al organismului notificat care efectueazã evaluarea conformitãtii la armãturi si alte accesorii utilizate pentru transport. Celelalte armãturi si accesorii nu vor fi supuse nici unei cerinte speciale de marcare.

(3) Fãrã a aduce atingere cerintelor referitoare la marcarea recipientelor sub presiune si cisternelor stabilite în ADR si RID, în scopul inspectiilor periodice, toate echipamentele sub presiune transportabile, prevãzute la art. 8 alin. (1), trebuie sã poarte numãrul de identificare al organismului care a efectuat inspectiile periodice ale echipamentului, pentru a indica faptul cã acesta poate sã fie utilizat în continuare. Pentru recipientele-butelii reglementate prin Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 113/2001, cu modificãrile ulterioare, atunci când se efectueazã prima inspectie periodicã, conform prevederilor prezentei hotãrâri, numãrul de identificare mai sus mentionat trebuie sã fie precedat de marcajul prevãzut în anexa nr. 7.

(4) Atât în cazul evaluãrii conformitãtii, cât si în cazul reevaluãrii si al inspectiilor periodice, numãrul de identificare al organismului notificat sau al organismului aprobat se aplicã în mod vizibil si durabil pe propria rãspundere de cãtre organism sau sub responsabilitatea acestuia:

(i) de producãtor sau de reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene; sau

(ii) de proprietar sau de reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene; sau

(iii) de cãtre detinãtor.

(5) Este interzisã aplicarea marcajelor pe echipamentele sub presiune transportabile care ar putea sã inducã în eroare pãrtile terte în privinta semnificatiei sau a reprezentãrii grafice a marcajului prevãzute de prezenta hotãrâre. Orice alt marcaj se poate aplica pe echipamente, cu conditia ca vizibilitatea si lizibilitatea marcajului prevãzut în anexa nr. 7 sã nu fie astfel reduse.

Art. 13. - (1) În situatia în care care organismul de control prevãzut la art. 15 constatã cã echipamentele sub presiune transportabile, atunci când sunt întretinute corect si utilizate conform scopului prevãzut, ar putea sã punã în pericol sãnãtatea si/sau securitatea persoanelor si, dupã caz, a animalelor domestice ori a proprietãtii în timpul transportului si/sau utilizãrii, desi poartã un marcaj, aceasta poate:

a) limita sau interzice introducerea pe piatã, transportul sau utilizarea echipamentului respectiv; sau

b) retrage de pe piatã sau din circulatie echipamentul.

(2) Organismul de control prevãzut la alin. (1) informeazã într-un interval de 72 de ore Ministerul Economiei si Comertului în legãturã cu luarea oricãreia dintre mãsurile prevãzute la alin. (1), precizând motivele deciziei sale.

(3) Atunci când organismul de control constatã cã echipamentele sub presiune care nu sunt conforme poartã marcajul prevãzut la art. 12, ia mãsuri corespunzãtoare împotriva celui care a aplicat marcajul si informeazã Ministerul Economiei si Comertului într-un interval de 72 de ore cu privire la orice decizie adoptatã.

(4) Ministerul Economiei si Comertului va informa imediat Comisia Europeanã si statele membre ale Uniunii Europene asupra oricãrei decizii adoptate conform prevederilor alin. (1) si (3).

Marcarea necorespunzãtoare

Art. 14. - (1) Dacã organismul de control constatã cã marcajul prevãzut în anexa nr. 7 este aplicat necorespunzãtor, fãrã a aduce atingere prevederilor art. 13, acesta obligã:

a) pe proprietar sau pe reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene; sau

b) pe detinãtor sau pe producãtor ori pe reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene, sã aducã echipamentele sub presiune transportabile în stare de conformitate cu cerintele referitoare la marcare si sã înceteze încãlcarea prevederilor prezentei hotãrâri.

(2) Dacã neconformitatea continuã, organismul de control ia toate mãsurile corespunzãtoare pentru:

a) a limita sau a interzice introducerea pe piatã, transportul ori utilizarea echipamentului în cauzã; sau

b) a asigura retragerea de pe piatã sau din circulatie a acestuia, conform procedurii stabilite la art. 13.

(3) Organismul de control prevãzut la alin. (1) informeazã într-un interval de 72 de ore Ministerul Economiei si Comertului în legãturã cu luarea oricãreia dintre mãsurile prevãzute la alin. (2), precizând motivele deciziei sale.

(4) Ministerul Economiei si Comertului va informa imediat Comisia Europeanã asupra oricãrei decizii adoptate conform prevederilor alin. (1) si (2).

Rãspunderi si sanctiuni

Art. 15. - Organismul de control care verificã respectarea prevederilor prezentei hotãrâri este Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat - Departamentul supraveghere piatã - ISCIR-SP.

Art. 16. - (1) Încãlcarea prevederilor prezentei hotãrâri atrage rãspunderea materialã, civilã, contraventionalã sau

penalã, dupã caz, a celor vinovati, în conditiile legii.

(2) Urmãtoarele fapte constituie contraventii:

a) nerespectarea prevederilor art. 5 alin. (1)-(4), referitoare la cerintele aplicabile din ADR si RID, se sanctioneazã cu amendã de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei si se aplicã mãsuri conform prevederilor art. 13 alin. (1);

b) nerespectarea prevederilor art. 7 alin. (1), referitoare la reevaluarea echipamentelor sub presiune transportabile, prevãzute la art. 4 lit. a), se sanctioneazã cu amendã de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei si se aplicã mãsuri conform prevederilor art. 13 alin. (1);

c) nerespectarea prevederilor art. 8 alin. (1) si (2), referitoare la inspectia periodicã si utilizarea repetatã, se sanctioneazã cu amendã de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei si se aplicã mãsuri conform prevederilor art. 13 alin. (1);

d) nerespectarea prevederilor art. 5 alin. (1), art. 7 alin. (1) si art. 8 alin. (1), referitoare la detinerea documentatiei tehnice prevãzute în modulele de evaluare a conformitãtii aplicabile din anexa nr. 2 partea I sau în anexa nr. 2 partea a III-a, se sanctioneazã cu amendã de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei si se aplicã mãsuri conform prevederilor art. 13 alin. (1) lit. a), pânã la o datã stabilitã de organismul de inspectie de comun acord cu producãtorul, detinãtorul sau utilizatorul echipamentelor sub presiune transportabile, dupã caz, sau cu reprezentantul autorizat al acestora, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, în scopul eliminãrii neconformitãtilor;

e) nerespectarea prevederilor art. 12 alin. (1)-(4), referitoare la aplicarea marcajului, se sanctioneazã cu amendã de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei si se aplicã mãsuri conform prevederilor art. 14 alin. (1) si (2).

(3) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevãzute la alin. (2) se realizeazã de cãtre persoane împuternicite din cadrul Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat - Departamentul supraveghere piatã - ISCIR-SP.

(4) Dispozitiile referitoare la contraventii prevãzute la alin. (2) si (3) se completeazã cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 180/2002, cu modificãrile ulterioare.

Art. 17. - Orice decizie luatã în baza prezentei hotãrâri de cãtre Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat - Departamentul supraveghere piatã - ISCIR-SP, din care rezultã sanctiuni si restrictii de introducere pe piatã, transport sau utilizare a echipamentelor sub presiune transportabile ori retragerea de pe piatã sau din circulatie a acestora, trebuie sã mentioneze:

- temeiul legal al deciziei, în conditiile prezentei hotãrâri;

- cãile de atac împotriva deciziei Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat - Departamentul supraveghere piatã - ISCIR-SP, în conditiile legii;

- termenele pentru exercitarea cãilor de atac si se aduce la cunostintã celui sanctionat într-un interval de 72 de ore.

Aplicabilitatea prevederilor altor acte normative care transpun în legislatia românã directive ale Uniunii Europene

Art. 18. - (1) Începând cu data de 1 ianuarie 2005, Reglementãrile tehnice cu privire la prevederi comune pentru recipiente-butelii si metode de verificare a acestora - RT 76/767, aprobate prin Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 113/2001, astfel cum a fost modificat prin Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 59/2002, îsi înceteazã aplicabilitatea pentru echipamentele sub presiune transportabile reglementate de prezenta hotãrâre, cu exceptia prevederilor:

- art. 1 si celor din anexa nr. 2A pct. 1-3;

- art. 1 si celor din anexa nr. 3A pct. 1-3;

- art. 1 si celor din anexa nr. 4A pct. 1-3,

ale fiecãreia dintre anexele nr. 2, 3 si, respectiv, 4 la ordinul sus-mentionat.

(2) De la data prevãzutã la alin. (1) certificatele de aprobare de model CS pentru recipiente-butelii, emise în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului industriei si resurselor nr. 113/2001, cu modificãrile si completãrile ulterioare, sunt recunoscute ca fiind echivalente cu certificatele de examinare CE de tip prevãzute în prezenta hotãrâre.

Dispozitii finale si tranzitorii

Art. 19. - (1) Pânã la data aderãrii României la Uniunea Europeanã se admit introducerea pe piatã si punerea în functiune în mod repetat si a echipamentelor sub presiune transportabile care, conform prevederilor art. 5 alin. (4), cuprind armãturi si alte accesorii care poartã marcajul national de conformitate CS. Elementele de identificare ale marcajului national de conformitate CS sunt prevãzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 608/2001.

(2) De la data aderãrii României la Uniunea Europeanã se admit introducerea pe piatã si punerea în functiune în mod repetat numai a echipamentelor sub presiune transportabile care, conform prevederilor art. 5 alin. (4), cuprind armãturi si alte accesorii care poartã marcajul CE.

(3) Se interzice aplicarea pe armãturi si alte accesorii a marcajului CS concomitent cu marcajul CE, în conditiile prezentei hotãrâri.

Art. 20. - (1) Pânã la data aderãrii României la Uniunea Europeanã, pentru realizarea procedurilor de evaluare a conformitãtii prevãzute de prezenta hotãrâre, Ministerul Economiei si Comertului recunoaste si desemneazã organismele care realizeazã evaluarea conformitãtii potrivit prevederilor art. 5 si 6.

(2) Recunoasterea si desemnarea organismelor prevãzute la alin. (1) se realizeazã conform normelor metodologice elaborate avându-se în vedere criteriile minime enuntate în anexele nr. 3, 4 si 5, dupã caz, aprobate prin ordin al ministrului economiei si comertului, care se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Lista cuprinzând organismele prevãzute la alin. (1), sarcinile specifice pentru care acestea au fost desemnate si numerele lor de identificare se aprobã si se actualizeazã, ori de câte ori este necesar, prin ordin al ministrului economiei si comertului, care se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 21. - În situatia în care evaluarea conformitãtii echipamentelor sub presiune transportabile, destinate pietei nationale, se realizeazã prin utilizarea procedurilor prevãzute de prezenta hotãrâre de cãtre organisme recunoscute si desemnate la nivel national, în conditiile prezentei hotãrâri, producãtorul, proprietarul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România, trebuie sã aplice marcajul prevãzut la art. 12 alin. (1) ori marcajul national de conformitate CS, în cazul prevãzut la art. 12 alin. (2).

Art. 22. - (1) Pânã la data aderãrii României la Uniunea Europeanã prevederile referitoare la marcajul CE sunt aplicabile si pentru marcajul CS.

(2) Sanctiunile si mãsurile prevãzute la art. 16 se aplicã si în cazul produselor reglementate de prezenta hotãrâre, care sunt introduse pe piatã cu marcaj CS.

Art. 23. - Se admit introducerea pe piatã si punerea în functiune a recipientelor-butoi, bateriilor de butelii si cisternelor pânã la data de 31 decembrie 2005, care sunt conforme prevederilor din prescriptiile tehnice – colectia Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat - ISCIR aplicabile, în vigoare pânã la 1 ianuarie 2005, prevãzute în anexa nr. 8, si se autorizeazã punerea ulterioarã în functiune a unui astfel de echipament în situatia în care a fost doar introdus pe piatã anterior datei de 31 decembrie 2005.

Art. 24. - Se admit introducerea pe piatã si punerea în functiune a echipamentelor sub presiune transportabile pânã la data de 31 decembrie 2005, care sunt conforme prevederilor din prescriptiile tehnice - colectia Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat - ISCIR aplicabile, în vigoare pânã la 1 ianuarie 2005, prevãzute în anexa nr. 8, si se autorizeazã punerea ulterioarã în functiune a unui astfel de echipament în situatia în care a fost doar introdus pe piatã anterior datei de 31 decembrie 2005.

Art. 25. - Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri prescriptiile tehnice - colectia Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat - ISCIR, prevãzute în anexa nr. 8, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei hotãrâri îsi înceteazã aplicabilitatea.

Art. 26. - Anexele nr. 1-8 fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.

Art. 27. - Prezenta hotãrâre transpune în legislatia nationalã Directiva 99/36/EC a Consiliului Uniunii Europene din 29 aprilie 1999 privind echipamentele sub presiune transportabile, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãtilor Europene L nr. 138, pag. 20-56, cu modificãrile introduse de:

- Directiva 2001/2/EC a Comisiei Comunitãtilor Europene din 4 ianuarie 2001, care adapteazã la progresul tehnic Directiva 99/36/EC, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãtilor Europene L nr. 5 din 10 ianuarie 2001, pag. 4;

- Decizia 2001/107/EC a Comisiei Comunitãtilor Europene din 25 ianuarie 2001, prin care pentru anumite echipamente sub presiune transportabile se amânã data implementãrii Directivei 99/36/EC, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãtilor Europene L nr. 39 din 9 februarie 2001, pag. 43;

- Directiva 2002/50/EC a Comisiei Comunitãtilor Europene din 6 iunie 2002, care adapteazã la progresul tehnic Directiva 99/36/EC, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãtilor Europene L nr. 149 din 7 iunie 2002, pag. 28;

- Corrigendum 31999L0036R(3), publicat în Jurnalul Oficial al Comunitãtilor Europene L nr. 168 din 27 iunie 2002, pag. 58.

Art. 28. - (1) Prevederile prezentei hotãrâri intrã în vigoare la data de 1 ianuarie 2005. (2) Prevederile art. 10 alin. (5), ale art. 11 alin. (6), ale art 13 alin. (3) si ale art. 14 alin. (3) vor intra în vigoare la data aderãrii României la Uniunea Europeanã.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

p. Ministrul economiei si comertului,

Mihai Berinde,

secretar de stat

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Miron Tudor Mitrea

Bucuresti, 14 august 2003.

Nr. 941.

ANEXA Nr. 1

LISTA

substantelor periculoase, altele decât cele din clasa a 2-a

Numãrul UN	Clasa	Cifrele ADR/RID	Substantele periculoase
1.051	6.1	1	Acid cianhidric stabilizat
1.052	8	6	Acid fluorhidric anhidru
1.790	8	6	Acid fluorhidric

ANEXA Nr. 2

PARTEA I

Proceduri de evaluare a conformitãtii

Modulul A - Controlul intern al productiei

1. Controlul intern al productiei este procedura prin careproducãtorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, care îndeplineste obligatiile prevãzute la pct. 2, garanteazã si declarã cã echipamentele sub presiune transportabile satisfac cerintele prezentei hotãrâri. Producãtorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, trebuie sã aplice marcajul .¹” pe toate echipamentele sub presiune transportabile si sã întocmeascã o declaratie de conformitate scrisã.

2. Producãtorul trebuie sã întocmeascã documentatia tehnicã descrisã la pct. 3 si producãtorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, dupã caz, trebuie sã tinã la dispozitia autoritãtilor de control, în scopul efectuãrii controlului, aceastã documentatie o perioadã de 10 ani de la fabricarea ultimului echipament sub presiune transportabil. Dacã nici producãtorul, nici reprezentantul autorizat al acestuia nu este persoanã juridicã cu sediul în România ori pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, obligatia de a tine disponibilã documentatia tehnicã revine persoanei care introduce pe piatã echipamentele sub presiune transportabile.

3. Documentatia tehnicã trebuie sã permitã efectuarea unei evaluãri a conformitãtii echipamentelor sub presiune transportabile cu cerintele prezentei hotãrâri. În mãsura în care este necesar pentru o astfel de evaluare, documentatia tehnicã trebuie sã cuprindã proiectul, fabricatia si functionarea echipamentelor sub presiune transportabile si sã continã urmãtoarele:

a) o descriere generalã a echipamentelor sub presiune transportabile;

b) proiectul, planuri de fabricatie si diagrame ale componentelor, subansamblurilor, scheme electrice etc.;

c) descrieri si explicatii necesare pentru întelegerea desenelor si diagramelor mentionate si a modului de functionare a echipamentelor sub presiune transportabile;

d) descrierea solutiilor adoptate pentru a satisface cerintele prezentei hotãrâri;

e) rezultatele calculelor de proiectare, examinãrile efectuate etc.;

f) rapoarte de încercãri.

4. Producãtorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, trebuie sã pãstreze împreunã cu documentatia tehnicã o copie a declaratiei de conformitate.

5. Producãtorul trebuie sã ia toate mãsurile necesare ca sã asigure cã procesul de fabricatie impune ca echipamentele sub presiune transportabile fabricate sã fie conforme cu documentatia tehnicã prevãzutã la pct. 2 si cu cerintele aplicabile din prezenta hotãrâre.

Modulul A1 - Verificãri interne ale fabricatiei suplimentate cu monitorizarea evaluãrii finale

Modulul A1 constã din modulul A, la care se adaugã urmãtoarele cerinte suplimentare:

Evaluarea finalã trebuie sã fie efectuatã de producãtor si supravegheatã prin vizite inopinate de cãtre un organism notificat ales de producãtor.

În timpul acestor vizite organismul notificat trebuie:

a) sã se asigure cã producãtorul realizeazã efectiv evaluarea finalã;

b) sã preleveze mostre de echipamente sub presiune transportabile din sectiile de fabricatie sau din depozite pentru a efectua verificãri. Organismul notificat decide asupra numãrului mostrelor de echipamente sub presiune transportabile pe care le preleveazã, precum si dacã este necesar sã efectueze sau sã dispunã efectuarea evaluãrii finale, partial ori în întregime, pe mostrele de echipament. În caz de neconformitate a unuia sau a mai multor echipamente sub presiune transportabile, organismul notificat trebuie sã adopte mãsurile necesare pentru obtinerea conformitãtii. Sub responsabilitatea organismului notificat producãtorul trebuie sã aplice numãrul de identificare al organismului notificat pe fiecare echipament sub presiune transportabil.

Modulul B - Examinarea CE de tip

1. Examinarea CE de tip este procedura prin care un organism notificat constatã si atestã cã un exemplar reprezentativ din productia avutã în vedere îndeplineste prevederile aplicabile din prezenta hotãrâre.

2. Cererea pentru efectuarea examinãrii CE de tip trebuie înaintatã de producãtor sau de reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, unui singur organism notificat ales de acesta.

Cererea trebuie sã cuprindã urmãtoarele:

a) denumirea si adresa producãtorului si denumirea si adresa reprezentantului autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, dacã cererea este înaintatã de cãtre acesta;

b) o declaratie scrisã din care sã rezulte cã aceeasi cerere nu a fost înaintatã nici unui alt organism notificat;

c) documentatia tehnicã prevãzutã la pct. 3.

Solicitantul trebuie sã punã la dispozitie organismului notificat un exemplar reprezentantiv din productia avutã în vedere, denumit în continuare tip. Organismul notificat poate sã solicite un numãr rezonabil de exemplare, dacã considerã cã sunt necesare pentru realizarea programului de încercãri.

Un tip poate sã acopere câteva variante de echipamente sub presiune transportabile, cu conditia ca diferentele dintre variante sã nu afecteze nivelul de securitate.

3. Documentatia tehnicã trebuie sã permitã efectuarea unei evaluãri a conformitãtii echipamentelor sub presiune transportabile cu cerintele aplicabile din prezenta hotãrâre. În mãsura în care este necesar pentru o astfel de evaluare, documentatia tehnicã trebuie sã acopere proiectarea, fabricatia si modul de functionare a echipamentelor sub presiune transportabile si trebuie sã cuprindã urmãtoarele:

a) o descriere generalã a tipului;

b) proiectul si desenele de executie, diagramele componentelor, subansamblurilor, circuitelor etc.;

c) descrieri si explicatii necesare pentru întelegerea desenelor prevãzute la lit. b) si a functionãrii echipamentelor sub presiune transportabile;

d) o descriere a solutiilor adoptate pentru a satisface cerintele prezentei hotãrâri;

e) rezultatele calculelor de proiectare, examinãrile efectuate etc.;

f) rapoarte de încercãri;

g) informatii referitoare la încercãrile prevãzute în procesul de fabricatie;

h) informatii referitoare la calificãri sau aprobãri.

4. Organismul notificat trebuie:

4.1. sã examineze documentatia tehnicã, sã verifice dacã tipul a fost fabricat în conformitate cu aceasta si sã identifice componentele proiectate în conformitate cu prevederile relevante ale prezentei hotãrâri.

Organismul notificat trebuie sã efectueze, în special, urmãtoarele activitãti:

a) sã examineze documentatia tehnicã referitoare la proiectare si procedeele de fabricatie;

b) sã evalueze materialele utilizate, în cazul în care acestea nu sunt în conformitate cu prevederile relevante ale prezentei hotãrâri, si sã verifice certificatul emis de cãtre producãtorul materialelor;

c) sã aprobe procedurile pentru îmbinãrile nedemontabile ale pãrtilor echipamentelor sub presiune sau sã verifice dacã aceste proceduri au fost aprobate anterior;

d) sã verifice dacã personalul care efectueazã îmbinãrile nedemontabile ale pãrtilor de echipamente sub presiune si examinãrile nedistructive este calificat sau aprobat;

4.2. sã efectueze sau sã dispunã efectuarea examinãrilor corespunzãtoare si a încercãrilor necesare pentru a stabili dacã solutiile adoptate de cãtre producãtor îndeplinesc cerintele prezentei hotãrâri;

4.3. sã efectueze sau sã dispunã efectuarea examinãrilor corespunzãtoare si a încercãrilor necesare pentru a stabili dacã au fost aplicate prevederile relevante ale prezentei hotãrâri;

4.4. sã stabileascã, de acord cu solicitantul, locul unde se vor efectua examinãrile si încercãrile necesare.

5. În cazul în care tipul respectã prevederile prezentei hotãrâri aplicabile acestuia, organismul notificat trebuie sã elibereze solicitantului un certificat de examinare CE de tip.

Acest certificat, care poate avea o valabilitate de 10 ani, ce poate fi prelungitã, trebuie sã continã denumirea si adresa producãtorului, concluziile examinãrii si datele nece- sare pentru identificarea tipului aprobat.

O listã cu cele mai importante pãrti din documentatia tehnicã se anexeazã la certificatul de examinare CE de tip, iar o copie se pãstreazã de cãtre organismul notificat.

Dacã organismul notificat refuzã acordarea certificatului de examinare CE de tip producãtorului sau reprezentantului autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, organismul respectiv trebuie sã prezinte motivele detaliate ale acestui refuz. În situatia în care i se refuzã unui producãtor certificarea unui proiect, organismul notificat trebuie sã indice cãile legale de atac împotriva deciziei adoptate.

6. Solicitantul trebuie sã informeze organismul notificat, care detine documentatia tehnicã referitoare la certificatul de examinare CE de tip, asupra tuturor modificãrilor aduse echipamentului sub presiune transportabil aprobat.

Organismul notificat va emite o completare la certificatul de examinare CE de tip original, în cazul în care modificãrile aduse pot afecta conformitatea cu cerintele prezentei hotãrâri sau cu conditiile prescrise pentru utilizarea echipamentului.

7. Fiecare organism notificat trebuie sã comunice Ministerului Economiei si Comertului, iar de la data aderãrii României la Uniunea Europeanã si statelor membre ale Uniunii Europene informatiile relevante referitoare la certificatele de examinare CE de tip pe care le-a restras si, la cerere, pe care le-a acordat.

Fiecare organism notificat trebuie sã comunice, de asemenea, si celorlalte organisme notificate informatii relevante referitoare la certificatele de examinare CE de tip pe care le-a retras sau le-a refuzat.

8. Celelalte organisme notificate pot primi copii ale certificatelor de examinare CE de tip si/sau ale completãrilor la acestea. Anexele la certificate trebuie puse la dispozitie celorlalte organisme notificate.

9. Producãtorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, trebuie sã pãstreze împreunã cu documentatia tehnicã copii ale certificatelor de examinare CE de tip si completãrile la acestea, o perioadã de 10 ani de la data fabricãrii ultimului echipament sub presiune transportabil.

În situatia în care nici producãtorul, nici reprezentantul autorizat al acestuia nu este persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, obligatia de a pãstra disponibilã documentatia tehnicã îi revine persoanei care introduce produsul pe piatã.

Modulul B1 - Examinarea CE a proiectului

1. Examinarea CE a proiectului este procedura prin care organismul notificat verificã si confirmã cã proiectul unui echipament sub presiune transportabil corespunde prevederilor aplicabile acestuia din prezenta hotãrâre.

2. Cererea pentru examinarea CE a proiectului trebuie transmisã de producãtor sau de reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, numai unui singur organism notificat.

Cererea pentru examinarea CE a proiectului trebuie sã cuprindã urmãtoarele:

a) denumirea si adresa producãtorului, iar dacã cererea este înaintatã de cãtre reprezentantul autorizat al acestuia, denumirea si adresa reprezentantului autorizat;

b) o declaratie scrisã din care sã rezulte cã aceeasi cerere nu a mai fost înaintatã nici unui alt organism notificat;

c) documentatia tehnicã prevãzutã la pct. 3.

Cererea pentru examinarea CE a proiectului poate sã acopere mai multe variante ale echipamentului sub presiune transportabil, cu conditia ca diferentele dintre variante sã nu afecteze nivelul de securitate.

3. Documentatia tehnicã trebuie sã permitã evaluarea conformitãtii echipamentului sub presiune transportabil cu cerintele aplicabile din prezenta hotãrâre. În mãsura în care este necesar pentru evaluare, documentatia tehnicã trebuie sã acopere proiectarea, fabricatia si modul de functionare a echipamentului sub presiune transportabil si trebuie sã cuprindã urmãtoarele:

a) o descriere generalã a echipamentului sub presiune transportabil;

b) proiectul si desenele de executie, diagramele componentelor, subansamblurilor, circuitelor etc.;

c) descrieri si explicatii necesare pentru întelegerea desenelor prevãzute la lit. b) si a functionãrii echipamentelor sub presiune transportabile;

d) o descriere a solutiilor adoptate pentru îndeplinirea cerintelor prezentei hotãrâri;

e) dovezile necesare prin care se demonstreazã cã solutiile alese pentru proiectare sunt adecvate. Aceste dovezi trebuie sã includã si rezultatele încercãrilor care au fost efectuate în laboratoare adecvate ale producãtorului sau au fost efectuate în numele sãu;

f) rezultatele calculelor de proiectare, ale examinãrilor efectuate etc.;

g) informatii privind calificãrile sau aprobãrile.

4. Organismul notificat trebuie:

4.1. sã examineze documentatia tehnicã si sã identifice componentele care au fost proiectate în conformitate cu prevederile relevante ale hotãrârii.

Organismul notificat are, în special, urmãtoarele sarcini:

a) sã evalueze materialele utilizate, dacã acestea nu sunt în conformitate cu prevederile relevante ale hotãrârii;

b) sã aprobe procedurile pentru îmbinãrile nedemontabile ale pãrtilor echipamentelor sub presiune sau sã verifice dacã aceste proceduri au fost aprobate anterior;

c) sã verifice dacã personalul care efectueazã îmbinãrile nedemontabile ale pãrtilor de echipamente sub presiune si examinãrile nedistructive este calificat sau aprobat.

4.2. sã efectueze examinãrile necesare, pentru a constata dacã solutiile adoptate de producãtor satisfac cerintele prezentei hotãrâri.

4.3. sã efectueze examinãrile necesare, pentru a constata dacã prevederile relevante ale hotãrârii au fost într-adevãr aplicate.

5. În cazul în care proiectul corespunde prevederilor aplicabile din prezenta hotãrâre, organismul notificat trebuie sã elibereze solicitantului un certificat de examinare CE a proiectului. Acest certificat trebuie sã continã denumirea si adresa producãtorului, concluziile examinãrilor si conditiile de valabilitate a certificatului, precum si datele necesare identificãrii proiectului aprobat.

O listã cu cele mai importante documente din documentatia tehnicã se anexeazã la certificat si o copie se pãstreazã de cãtre organismul notificat.

În cazul în care organismul notificat refuzã acordarea certificatului de examinare CE a proiectului pentru producãtor sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, organismul notificat trebuie sã furnizeze solicitantului motivele detaliate ale acestui refuz. În situatia în care i se refuzã unui producãtor certificarea unui proiect, organismul notificat trebuie sã indice cãile legale de atac împotriva deciziei adoptate.

6. Producãtorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, trebuie sã informeze organismul notificat, care detine documentatia referitoare la certificatul de examinare CE a proiectului, asupra tuturor modificãrilor pe care le-a efectuat la proiectul aprobat.

Organismul notificat va emite o completare la certificatul original de examinare CE a proiectului, în cazul în care modificãrile aduse pot afecta conformitatea cu cerintele prezentei hotãrâri sau cu conditiile prescrise pentru utilizarea echipamentului.

7. Fiecare organism notificat trebuie sã comunice Ministerului Economiei si Comertului, iar de la data aderãrii României la Uniunea Europeanã si statelor membre ale Uniunii Europene informatiile relevante referitoare la certificatele de examinare CE a proiectului pe care le-a retras si, la cerere, pe care le-a acordat.

Fiecare organism notificat trebuie sã comunice, de asemenea, si celorlalte organisme notificate informatii relevante referitoare la certificatele de examinare CE a proiectului pe care le-a retras sau le-a refuzat.

8. Celelalte organisme notificate pot sã obtinã, la cerere, informatii relevante despre:

a) certificatele de examinare CE a proiectului si completãrile la acestea, care au fost acordate;

b) certificatele de examinare CE a proiectului si completãrile la acestea, care au fost retrase.

9. Producãtorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, pesoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, trebuie sã pãstreze împreunã cu documentatia tehnicã prevãzutã la pct. 3 copii ale certificatelor de examinare CE a proiectului emise si ale completãrilor la acestea o perioadã de 10 ani de la data fabricãrii ultimului echipament sub presiune transportabil.

În situatia în care nici producãtorul nici reprezentantul autorizat al acestuia nu este persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, obligatia de a pãstra disponibilã documentatia tehnicã îi revine persoanei care introduce produsul pe piatã.

Modulul C1 - Conformitatea cu tipul

1. Conformitatea cu tipul este procedura prin care producãtorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, garanteazã si declarã cã echipamentul sub presiune transportabil este în conformitate cu tipul descris în certificatul de examinare CE de tip si satisface cerintele aplicabile din prezenta hotãrâre. Producãtorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, trebuie sã aplice marcajul .¹” pe toate echipamentele sub presiune transportabile si sã întocmeascã o declaratie de conformitate scrisã.

2. Producãtorul trebuie sã ia toate mãsurile necesare pentru a garanta cã procesul de fabricatie impune ca echipamentul sub presiune transportabil fabricat sã fie în conformitate cu tipul descris în certificatul de examinare CE de tip si cu cerintele aplicabile din prezenta hotãrâre.

3. Producãtorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, trebuie sã pãstreze o copie a declaratiei de conformitate o perioadã de 10 ani de la fabricarea ultimului echipament sub presiune transportabil.

Dacã nici producãtorul nici reprezentantul autorizat al acestuia nu este persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, obligatia de a pãstra la dispozitie documentatia tehnicã revine persoanei responsabile cu introducerea pe piatã a echipamentului sub presiune transportabil.

4. Evaluarea finalã trebuie sã fie supusã unei supravegheri sub forma unor vizite inopinate efectuate de organismul notificat, ales de producãtor.

În timpul acestor vizite organismul notificat trebuie:

a) sã stabileascã dacã producãtorul efectueazã într-adevãr evaluarea finalã;

b) sã preleveze mostre de echipamente sub presiune transportabile din sectiile de fabricatie sau din depozite pentru a efectua verificãri. Organismul notificat decide asupra numãrului mostrelor de echipamente sub presiune transportabile, precum si asupra faptului dacã este necesar sã efectueze sau sã dispunã sã fie efectuatã evaluarea finalã, în întregime sau partial.

În caz de neconformitate a unuia sau a mai multor echipamente sub presiune transportabile, organismul notificat trebuie sã adopte mãsurile necesare.

Producãtorul trebuie sã aplice numãrul de identificare al organismului notificat pe fiecare echipament sub presiune transportabil, sub responsabilitatea organismului notificat.

Modulul D - Asigurarea calitãtii productiei

1. Asigurarea calitãtii productiei este procedura prin care producãtorul care satisface obligatiile prevãzute la pct. 2 garanteazã si declarã cã echipamentul sub presiune transportabil în cauzã este în conformitate cu tipul descris în certificatul de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului si satisface cerintele aplicabile din prezenta hotãrâre.

Producãtorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, trebuie sã aplice marcajul “π” pe toate echipamentele sub presiune transportabile si sã întocmeascã o declaratie de conformitate scrisã. Marcajul “π” trebuie sã fie însotit de numãrul de identificare al organismului notificat responsabil cu supravegherea, conform prevederilor pct. 4.

2. Producãtorul trebuie sã aplice un sistem al calitãtii aprobat pentru productie, inspectie finalã si încercãri, conform prevederilor pct. 3, si sã se supunã supravegherii conform prevederilor pct. 4.

3. Sistemul calitãtii

3.1. Producãtorul trebuie sã solicite unui organism notificat ales de acesta evaluarea propriului sistem al calitãtii.

Cererea pentru evaluarea sistemului calitãtii trebuie sã cuprindã:

a) toate informatiile relevante despre echipamentul sub presiune transportabil avut în vedere;

b) documentatia privind sistemul calitãtii;

c) documentatia tehnicã pentru tipul aprobat si o copie a certificatului de examinare CE de tip sau a certificatului de examinare CE a proiectului.

3.2. Sistemul calitãtii trebuie sã garanteze conformitatea echipamentului sub presiune cu tipul aprobat, asa cum este descris în certificatul de examinare CE de tip sau în certificatul de examinare CE a proiectului, si cu cerintele aplicabile din prezenta hotãrâre.

Toate elementele, cerintele si dispozitiile adoptate de producãtor trebuie sã fie reunite într-o documentatie sistematicã si ordonatã sub formã de mãsuri, proceduri si instructiuni scrise. Documentatia privind sistemul calitãtii trebuie sã permitã o interpretare uniformã a programelor, planurilor, manualelor si înregistrãrilor privind calitatea.

Documentatia privind sistemul calitãtii trebuie sã continã, în special, o descriere corespunzãtoare a urmãtoarelor:

a) obiectivele legate de calitatea si structura organizatoricã, responsabilitãtile si atributiile conducerii cu privire la calitatea echipamentelor sub presiune transportabile;

b) tehnicile, procedurile si mãsurile sistematice care vor fi utilizate în procesul de fabricatie, în special tehnicile de control si de asigurare a calitãtii;

c) examinãrile si încercãrile efectuate înainte, în timpul si dupã fabricare, cu indicarea frecventei la care acestea se efectueazã;

d) înregistrãrile privind calitatea, cum ar fi rapoartele de inspectie si rezultatele încercãrilor, rezultatele etalonãrilor, rapoartele privind calificarea sau aprobarea personalului implicat;

e) mijloacele de supraveghere a realizãrii calitãtii cerute si functionarea efectivã a sistemului calitãtii.

3.3. Organismul notificat trebuie sã evalueze sistemul calitãtii pentru a stabili dacã satisface cerintele prevãzute la pct. 3.2.

Echipa de audit trebuie sã aibã cel putin un membru cu experientã în evaluarea echipamentului sub presiune transportabil în cauzã. Procedura de evaluare trebuie sã includã o vizitã de inspectare la întreprinderea producãtorului.

Decizia motivatã a echipei de audit, care trebuie sã cuprindã si concluziile examinãrii, trebuie adusã la cunostintã producãtorului. Acesta trebuie sã indice totodatã cãile legale de atac împotriva deciziei adoptate.

3.4. Producãtorul trebuie sã se angajeze cã îndeplineste obligatiile care decurg din sistemul calitãtii, asa cum a fost aprobat, si trebuie sã asigure cã acesta este mentinut la un nivel corespunzãtor si eficient.

Producãtorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, trebuie sã informeze organismul notificat care a aprobat sistemul calitãtii asupra oricãrei intentii de modificare a acestuia.

Organismul notificat trebuie sã evalueze modificãrile propuse si sã decidã dacã sistemul calitãtii modificat va mai satisface în continuare cerintele prevãzute la pct. 3.2 sau dacã este necesarã o nouã procedurã de evaluare. Acesta trebuie sã comunice producãtorului decizia adoptatã, care va cuprinde si concluziile examinãrii si decizia motivatã a evaluãrii.

4. Supravegherea sub responsabilitatea organismului notificat

4.1. Scopul supravegherii sistemului calitãtii este acela de a asigura cã producãtorul îndeplineste în totalitate obligatiile care îi revin din sistemul calitãtii aprobat.

4.2. Producãtorul trebuie sã permitã accesul organismului notificat pentru efectuarea de inspectii la locurile de fabricatie, control, încercãri si depozitare si trebuie sã punã la dispozitie acestuia toate informatiile necesare, în special:

a) documentatia privind sistemul calitãtii;

b) înregistrãrile privind calitatea, cum ar fi rapoartele de inspectie si rezultatele încercãrilor, rezultatele etalonãrilor, rapoartele privind calificãrile personalului implicat etc.

4.3. Organismul notificat trebuie sã efectueze audituri periodice pentru a se asigura cã producãtorul mentine si aplicã sistemul calitãtii si trebuie sã emitã producãtorului un raport de audit. Frecventa auditurilor periodice trebuie sã fie stabilitã astfel încât la fiecare 3 ani sã se facã o reevaluare totalã.

4.4. Suplimentar fatã de auditurile periodice, organismul notificat poate efectua vizite inopinate la producãtor.

Necesitatea si frecventa acestor vizite suplimentare vor fi determinate pe baza unui sistem de control al vizitelor aplicat de organismul notificat. În cadrul sistemului de control al vizitelor trebuie avute în vedere, în mod special, urmãtoarele:

a) categoria echipamentului;

b) rezultatele vizitelor de supraveghere anterioare;

c) necesitatea urmãririi actiunilor corective;

d) dupã caz, conditii speciale legate de aprobarea sistemului calitãtii;

e) modificãri esentiale în organizarea, procedurile sau tehnicile de fabricatie. În timpul unor astfel de vizite organismul notificat poate sã efectueze sau sã solicite sã fie efectuate încercãri pentru a verifica buna functionare a sistemului calitãtii, dacã considerã necesar. Organismul notificat trebuie sã predea producãtorului un raport al vizitei si, dacã s-a efectuat o încercare, un raport de încercare.

5. Producãtorul trebuie sã pãstreze si sã poatã pune la dispozitie Ministerului Economiei si Comertului sau Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat – Departamentul supraveghere piatã - ISCIR-SP, pe o perioadã de 10 ani de la data la care a fost fabricat ultimul echipament sub presiune, urmãtoarele documente:

a) documentatia prevãzutã la pct. 3.1 lit. b);

b) informatiile privind modificarea sistemului calitãtii, prevãzute la pct. 3.4 al doilea paragraf;

c) deciziile si rapoartele organismului notificat, prevãzute la pct. 3.3 ultimul paragraf, la pct. 3.4 ultimul paragraf si la pct. 4.3 si 4.4.

6. Fiecare organism notificat trebuie sã comunice Ministerului Economiei si Comertului, iar de la data aderãrii României la Uniunea Europeanã si statelor membre ale Uniunii Europene informatiile relevante cu privire la aprobãrile sistemelor de calitate pe care le-a retras si, la cerere, cu privire la cele pe care le-a acordat.

De asemenea, fiecare organism notificat trebuie sã comunice si celorlalte organisme notificate informatiile relevante cu privire la aprobãrile sistemelor de calitate pe care le-a retras sau le-a refuzat.

Modulul D1 - Asigurarea calitãtii productiei

1. Asigurarea calitãtii productiei este procedura prin care producãtorul care satisface obligatiile de la pct. 3 asigurã si declarã cã echipamentul sub presiune transportabil în cauzã satisface cerintele aplicabile din prezenta hotãrâre.

Producãtorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, trebuie sã aplice marcajul “π” pe oate echipamentele sub presiune transportabile si sã întocmeascã o declaratie scrisã de conformitate. Marcajul “π” trebuie sã fie însotit de numãrul de identificare al organismului notificat responsabil cu supravegherea prevederilor pct. 5.

2. Producãtorul trebuie sã întocmeascã documentatia tehnicã descrisã în continuare.

Documentatia tehnicã trebuie sã permitã efectuarea unei evaluãri a conformitãtii echipamentului sub presiune transportabil cu cerintele aplicabile din prezenta hotãrâre. În mãsura în care este necesar pentru o astfel de evaluare, documentatia tehnicã trebuie sã acopere proiectarea, fabricatia si modul de functionare a echipamentului sub presiune transportabil si trebuie sã cuprindã urmãtoarele:

a) o descriere generalã a echipamentului în cauzã;

b) proiectul si desenele de executie, diagramele componentelor, subansamblurilor, circuitelor etc.;

c) descrieri si explicatii necesare pentru întelegerea desenelor prevãzute la lit. b) si a functionãrii echipamentelor sub presiune transportabile;

d) o descriere a solutiilor adoptate pentru îndeplinirea cerintelor prezentei hotãrâri;

e) rezultatele calculelor de proiectare, examinãrilor efectuate etc.;

f) rapoarte de încercãri.

3. Producãtorul trebuie sã aplice un sistem al calitãtii aprobat pentru productie, inspectie finalã si încercãri, conform prevederilor pct. 4, si sã se supunã supravegherii conform prevederilor pct. 5.

4. Sistemul calitãtii

4.1. Producãtorul trebuie sã solicite unui organism notificat ales de acesta evaluarea propriului sistem al calitãtii.

Cererea pentru evaluarea sistemului calitãtii trebuie sã cuprindã:

a) toate informatiile relevante despre echipamentul sub presiune transportabil avut în vedere;

b) documentatia privind sistemul calitãtii.

4.2. Sistemul calitãtii trebuie sã asigure conformitatea echipamentului sub presiune transportabil cu cerintele aplicabile din prezenta hotãrâre.

Toate elementele, cerintele si dispozitiile adoptate de un producãtor trebuie sã fie reunite într-o documentatie sistematicã si ordonatã sub formã de mãsuri, proceduri si instructiuni scrise. Documentatia privind sistemul calitãtii trebuie sã permitã o interpretare uniformã a programelor, planurilor, manualelor si înregistrãrilor privind calitatea.

Documentatia privind sistemul calitãtii trebuie sã continã, în special, o descriere corespunzãtoare a urmãtoarelor:

a) obiectivele legate de calitate si structura organizatoricã, responsabilitãtile si atributiile conducerii cu privire la calitatea echipamentului sub presiune transportabil;

b) tehnicile, procedurile si mãsurile sistematice care vor fi utilizate în procesul de fabricatie, în special tehnicile de control si de asigurare a calitãtii;

c) examinãrile si încercãrile efectuate înainte, în timpul si dupã fabricare, cu indicarea frecventei la care acestea se efectueazã;

d) înregistrãrile privind calitatea, cum ar fi rapoartele de inspectie si rezultatele încercãrilor, rezultatele etalonãrilor, rapoarte privind calificãrile sau aprobãrile personalului implicat;

e) mijloacele de supraveghere a realizãrii calitãtii cerute si functionarea efectivã a sistemului calitãtii.

4.3. Organismul notificat trebuie sã evalueze sistemul calitãtii pentru a stabili dacã satisface cerintele prevãzute la pct. 4.2.

Echipa de audit trebuie sã aibã cel putin un membru cu experientã în evaluarea echipamentului sub presiune transportabil în cauzã. Procedura de evaluare trebuie sã includã o vizitã de inspectare la întreprinderea producãtorului.

Decizia motivatã a echipei de audit, care trebuie sã cuprindã si concluziile examinãrii, trebuie adusã la cunostintã producãtorului. Acesta trebuie sã indice totodatã cãile legale de atac împotriva deciziei adoptate.

4.4. Producãtorul trebuie sã se angajeze cã îndeplineste obligatiile care decurg din sistemul calitãtii, asa cum a fost aprobat, si trebuie sã asigure cã acesta este mentinut la un nivel corespunzãtor si eficient.

Producãtorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, trebuie sã informeze organismul notificat care a aprobat sistemul calitãtii asupra oricãrei intentii de modificare a sistemului calitãtii.

Organismul notificat trebuie sã evalueze modificãrile propuse si sã decidã dacã sistemul calitãtii modificat continuã sã satisfacã cerintele prevãzute la pct. 4.2 sau dacã este necesarã o nouã procedurã de evaluare.

Decizia motivatã a organismului notificat, care va cuprinde si concluziile examinãrii, trebuie adusã la cunostintã producãtorului.

5. Supravegherea sub responsabilitatea organismului notificat

5.1. Scopul supravegherii sistemului calitãtii este acela de a asigura cã producãtorul îndeplineste în totalitate obligatiile care îi revin din sistemul calitãtii aprobat.

5.2. Producãtorul trebuie sã permitã accesul organismului notificat pentru efectuarea de inspectii la locurile de fabricatie, control, încercãri si depozitare si trebuie sã punã la dispozitie acestuia toate informatiile necesare, în special:

a) documentatia privind sistemul calitãtii;

b) înregistrãrile privind calitatea, cum ar fi rapoartele de inspectie si rezultatele încercãrilor, rezultatele etalonãrilor, rapoartele privind calificarea personalului implicat etc.

5.3. Organismul notificat trebuie sã efectueze audituri periodice, pentru a se asigura cã producãtorul mentine si aplicã sistemul calitãtii, si trebuie sã emitã producãtorului un raport de audit. Frecventa auditurilor periodice trebuie sã fie stabilitã astfel încât la fiecare 3 ani sã se facã o reevaluare totalã.

5.4. Suplimentar fatã de auditurile periodice, organismul notificat poate efectua vizite inopinate la sediul producãtorului. Necesitatea si frecventa acestor vizite suplimentare vor fi determinate pe baza unui sistem de control al vizitelor aplicat de organismul notificat. În cadrul sistemului de control al vizitelor trebuie avute în vedere, în mod special, urmãtoarele:

a) categoria echipamentului;

b) rezultatele vizitelor de supraveghere anterioare;

c) necesitatea urmãririi actiunilor corective;

d) dupã caz, conditii speciale legate de aprobarea sistemului;

e) modificãri esentiale în organizarea, procedurile sau tehnicile de fabricatie.

În timpul unor astfel de vizite organismul notificat poate sã efectueze sau sã solicite sã fie efectuate încercãri pentru a verifica buna functionare a sistemului calitãtii, dacã considerã necesar.

Organismul notificat trebuie sã predea producãtorului un raport al vizitei si, dacã s-a efectuat o încercare, un raport de încercare.

6. Producãtorul trebuie sã pãstreze si sã poatã pune la dispozitie Ministerului Economiei si Comertului sau Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat – Departamentul supraveghere piatã - ISCIR-SP, pe o perioadã de 10 ani de la data la care a fost fabricat ultimul echipament sub presiune transportabil, urmãtoarele documente:

a) documentatia prevãzutã la pct. 2;

b) documentatia prevãzutã la pct. 4.1 lit. b);

c) informatiile privind modificarea sistemului calitãtii, prevãzute la pct. 4.4 al doilea paragraf;

d) deciziile si rapoartele organismului notificat, prevãzute la pct. 4.3 ultimul paragraf, la pct. 4.4 ultimul paragraf si la pct. 5.3 si 5.4.

7. Fiecare organism notificat trebuie sã comunice Ministerului Economiei si Comertului, iar de la data aderãrii României la Uniunea Europeanã si statelor membre ale Uniunii Europene informatiile relevante referitoare la toate aprobãrile privind sistemul calitãtii pe care le-a retras si, la cerere, despre cele pe care le-a emis.

Fiecare organism notificat trebuie sã comunice celorlalte organisme notificate informatiile relevante referitoare la toate aprobãrile privind sistemul calitãtii, retrase sau refuzate.

Modulul E - Asigurarea calitãtii produsului

1. Asigurarea calitãtii produsului este procedura prin care producãtorul care îndeplineste prevederile pct. 2 asigurã si declarã cã echipamentul sub presiune transportabil este în conformitate cu tipul descris în certificatul de examinare CE de tip si satisface cerintele aplicabile din prezenta hotãrâre.

Producãtorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, trebuie sã aplice marcajul “π” pe fiecare produs si sã întocmeascã în scris o declaratie de conformitate. Marcajul “π” trebuie sã fie însotit de numãrul de identificare al organismului notificat responsabil cu supravegherea, conform prevederilor pct. 4.

2. Producãtorul trebuie sã aplice în procesul de productie, la inspectia finalã si la încercãri, un sistem al calitãtii aprobat conform prevederilor pct. 3, care trebuie sã se supunã supravegherii conform prevederilor pct. 4.

3. Sistemul calitãtii

3.1. Producãtorul trebuie sã depunã o cerere pentru evaluarea propriului sistem al calitãtii la un organism de notificare ales de el.

Cererea pentru evaluarea sistemului calitãtii trebuie sã cuprindã:

a) toate informatiile relevante pentru echipamentul sub presiune transportabil avut în vedere;

b) documentatia privind sistemul calitãtii;

c) documentatia tehnicã pentru tipul aprobat si o copie a certificatului de examinare CE de tip.

3.2. În cadrul sistemului calitãtii trebuie examinat fiecare articol de echipament sub presiune transportabil si trebuie efectuate încercãrile corespunzãtoare pentru a se asigura conformitatea acestuia cu cerintele aplicabile din prezenta hotãrâre.

Toate elementele, cerintele si deciziile adoptate de cãtre producãtor trebuie sã fie reunite într-o documentatie sistematicã si ordonatã sub formã de mãsuri, proceduri si instructiuni scrise. Documentatia privind sistemul calitãtii trebuie sã asigure o întelegere uniformã a programelor, planurilor, manualelor si înregistrãrilor privind calitatea.

Documentatia privind sistemul calitãtii trebuie sã continã, în special, o descriere adecvatã a urmãtoarelor:

a) obiectivele privind calitatea, structura organizatoricã a întreprinderii, responsabilitãtile si atributiile conducerii întreprinderii în ceea ce priveste calitatea echipamentului sub presiune transportabil;

b) examinãrile si încercãrile care vor fi efectuate dupã fabricatie;

c) mijloacele de supraveghere a functionãrii efective a sistemului calitãtii;

d) înregistrãrile privind calitatea, cum ar fi rapoartele de inspectie si rezultatele încercãrilor, rezultatele etalonãrilor, rapoartele, calificãrile sau aprobãrile personalului implicat.

3.3. Organismul notificat trebuie sã evalueze sistemul calitãtii pentru a stabili dacã acesta îndeplineste cerintele prevãzute la pct. 3.2.

Echipa de audit trebuie sã aibã cel putin un membru cu experientã în evaluarea echipamentului sub presiune transportabil în cauzã. Procedura de evaluare trebuie sã includã o vizitã de inspectie la întreprinderea producãtorului.

Decizia motivatã a echipei de audit, care trebuie sã cuprindã si concluziile examinãrii, trebuie adusã la cunostintã producãtorului. Acesta trebuie sã indice totodatã cãile legale de atac împotriva deciziei adoptate.

3.4. Producãtorul trebuie sã se angajeze cã îndeplineste obligatiile care decurg din sistemul calitãtii, asa cum a fost aprobat, si trebuie sã asigure cã acesta este mentinut la un nivel corespunzãtor si eficient.

Producãtorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, trebuie sã informeze organismul notificat care a aprobat sistemul calitãtii asupra oricãrei intentii de modificare a acestuia.

Organismul notificat trebuie sã evalueze modificãrile propuse si sã decidã dacã sistemul calitãtii modificat continuã sã satisfacã cerintele prevãzute la pct. 3.2 sau dacã este necesarã o nouã procedurã de evaluare.

Decizia motivatã a echipei de audit, care trebuie sã cuprindã si concluziile examinãrii, trebuie adusã la cunostintã producãtorului. Acesta trebuie sã indice totodatã cãile legale de atac împotriva deciziei adoptate.

4. Supravegherea sub responsabilitatea organismului notificat

4.1. Scopul supravegherii sistemului calitãtii este acela de a asigura cã producãtorul îndeplineste în totalitate obligatiile care îi revin din sistemul calitãtii aprobat.

4.2. Producãtorul trebuie sã permitã accesul organismului notificat pentru efectuarea de inspectii la locurile de fabricatie, control, încercãri si depozitare si trebuie sã punã la dispozitie acestuia toate informatiile necesare, în special urmãtoarele:

a) documentatia privind sistemul calitãtii;

b) documentatia tehnicã;

c) înregistrãrile privind calitatea, cum ar fi rapoartele de inspectie si rezultatele încercãrilor, rezultatele etalonãrilor, rapoartele privind calificarea personalului implicat etc.

4.3. Organismul notificat trebuie sã efectueze audituri periodice pentru a se asigura cã producãtorul mentine si aplicã sistemul calitãtii si trebuie sã emitã producãtorului un raport de audit. Frecventa auditurilor periodice trebuie sã fie stabilitã astfel încât la fiecare 3 ani sã se facã o reevaluare totalã.

4.4. Suplimentar fatã de auditurile periodice, organismul notificat poate efectua vizite inopinate la sediul producãtorului. Necesitatea si frecventa acestor vizite suplimentare vor fi determinate pe baza unui sistem de control al vizitelor aplicat de organismul notificat. În cadrul sistemului de control al vizitelor trebuie avute în vedere, în mod special, urmãtoarele:

a) categoria echipamentului;

b) rezultatele vizitelor de supraveghere anterioare;

c) necesitatea urmãririi actiunilor corective;

d) dupã caz, conditii speciale legate de aprobarea sistemului;

e) modificãri esentiale în organizarea, procedurile sau tehnicile de fabricatie.

În timpul unor astfel de vizite organismul notificat poate sã efectueze sau sã solicite sã fie efectuate încercãri pentru a verifica buna functionare a sistemului calitãtii, dacã considerã necesar. Organismul notificat trebuie sã predea producãtorului un raport al vizitei si, dacã s-a efectuat o încercare, un raport de încercare.

5. Producãtorul trebuie sã pãstreze si sã punã la dispozitie Ministerului Economiei si Comertului sau Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat - Departamentul supraveghere piatã - ISCIR-SP, pe o perioadã de 10 ani de la data la care a fost fabricat ultimul echipament sub presiune transportabil, urmãtoarele documente:

a) documentatia prevãzutã la pct. 3.1 lit. b);

b) informatiile privind modificarea sistemului calitãtii, prevãzute la pct. 3.4 al doilea paragraf;

c) deciziile si rapoartele organismului notificat, prevãzute la pct. 3.3 ultimul paragraf, la pct. 3.4 ultimul paragraf si la pct. 4.3 si 4.4.

6. Fiecare organism notificat trebuie sã comunice Ministerului Economiei si Comertului, iar de la data aderãrii României la Uniunea Europeanã si statelor membre ale Uniunii Europene informatiile relevante referitoare la toate aprobãrile privind sistemul calitãtii pe care le-a retras si, la cerere, despre cele pe care le-a emis.

Fiecare organism notificat trebuie sã comunice si celorlalte organisme notificate informatiile relevante referitoare la toate aprobãrile privind sistemul calitãtii, retrase sau refuzate.

Modulul E1 - Asigurarea calitãtii produsului

1. Asigurarea calitãtii produsului este procedura prin care producãtorul care îndeplineste prevederile pct. 3 asigurã si declarã cã echipamentul sub presiune transportabil satisface cerintele aplicabile din prezenta hotãrâre. Producãtorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, trebuie sã aplice marcajul “π” pe fiecare echipament sub presiune transportabil si sã întocmeascã în scris o declaratie de conformitate. Marcajul “π” trebuie sã fie însotit de numãrul de identificare al organismului notificat responsabil cu supravegherea, conform prevederilor pct. 5.

2. Producãtorul trebuie sã întocmeascã documentatia tehnicã descrisã în continuare.

Documentatia tehnicã trebuie sã permitã evaluarea conformitãtii echipamentului sub presiune transportabil cu cerintele aplicabile din prezenta hotãrâre. În mãsura în care este necesar pentru evaluare, documentatia tehnicã trebuie sã acopere proiectarea, fabricatia si modul de functionare a echipamentului sub presiune transportabil si trebuie sã cuprindã urmãtoarele:

a) o descriere generalã a echipamentului în cauzã;

b) proiectul si desenele de executie, diagramele componentelor, subansamblurilor, circuitelor etc.;

c) descrieri si explicatii necesare pentru întelegerea desenelor prevãzute la lit. b) si a functionãrii echipamentelor sub presiune transportabile;

d) o descriere a solutiilor adoptate pentru îndeplinirea cerintelor prezentei hotãrâri;

e) rezultatele calculelor de proiectare, ale examinãrilor efectuate etc.;

f) rapoarte de încercãri.

3. Producãtorul trebuie sã aplice un sistem al calitãtii aprobat pentru inspectia finalã si încercãri, conform prevederilor pct. 4, si trebuie sã se supunã supravegherii prevãzute la pct. 5.

4. Sistemul calitãtii

4.1. Producãtorul trebuie sã solicite unui organism notificat ales de acesta evaluarea propriului sistem al calitãtii.

Cererea pentru evaluarea sistemului calitãtii trebuie sã cuprindã:

a) toate informatiile relevante despre echipamentul sub presiune transportabil avut în vedere;

b) documentatia privind sistemul calitãtii.

4.2. În cadrul sistemului calitãtii, fiecare articol de echipament sub presiune transportabil trebuie examinat si trebuie efectuate încercãrile corespunzãtoare pentru a se garanta conformitatea echipamentului sub presiune transportabil cu cerintele aplicabile din prezenta hotãrâre.

Toate elementele, cerintele si dispozitiile adoptate de un producãtor trebuie sã fie reunite într-o documentatie sistematicã si ordonatã sub formã de mãsuri, proceduri si instructiuni scrise. Documentatia privind sistemul calitãtii trebuie sã permitã o interpretare uniformã a programelor, planurilor, manualelor si înregistrãrilor privind calitatea.

Documentatia privind sistemul calitãtii trebuie sã continã, în special, o descriere corespunzãtoare a urmãtoarelor:

a) obiectivele legate de calitate si structura organizatoricã, responsabilitãtile si atributiile conducerii cu privire la calitatea echipamentului sub presiune transportabil;

b) procedurile utilizate la asamblarea pãrtilor;

c) examinãrile si încercãrile care se efectueazã dupã fabricatie;

d) mijloacele de supraveghere a functionãrii eficiente a sistemului calitãtii;

e) înregistrãrile privind calitatea, cum ar fi rapoartele de inspectie si rezultatele încercãrilor, rezultatele etalonãrilor, rapoartele privind calificarea sau aprobarea personalului implicat.

4.3. Organismul notificat trebuie sã evalueze sistemul calitãtii pentru a stabili dacã satisface cerintele prevãzute la pct. 4.2.

Echipa de audit trebuie sã aibã cel putin un membru cu experientã în evaluarea echipamentului sub presiune transportabil în cauzã. Procedura de evaluare trebuie sã includã o vizitã de inspectie la întreprinderea producãtorului.

Decizia motivatã a echipei de audit, care trebuie sã cuprindã si concluziile examinãrii, trebuie adusã la cunostintã producãtorului. Acesta trebuie sã indice totodatã cãile legale de atac împotriva deciziei adoptate.

4.4. Producãtorul trebuie sã se angajeze cã îndeplineste obligatiile care decurg din sistemul calitãtii, asa cum a fost aprobat, si trebuie sã asigure cã acesta este mentinut la un nivel corespunzãtor si eficient.

Producãtorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, trebuie sã informeze organismul notificat care a aprobat sistemul calitãtii asupra oricãrei intentii de modificare a sistemului calitãtii.

Organismul notificat trebuie sã evalueze modificãrile propuse si sã decidã dacã sistemul calitãtii modificat continuã sã satisfacã cerintele prevãzute la pct. 2 sau dacã este necesarã o nouã procedurã de evaluare.

Decizia motivatã a echipei de audit, care va cuprinde si concluziile evaluãrii, trebuie adusã la cunostintã producãtorului.

5. Supravegherea sub responsabilitatea organismului notificat

5.1. Scopul supravegherii sistemului calitãtii este acela de a asigura cã producãtorul îndeplineste în totalitate obligatiile care îi revin din sistemul calitãtii aprobat.

5.2. Producãtorul trebuie sã permitã accesul organismului notificat pentru efectuarea de inspectii la locurile de fabricatie, control, încercãri si depozitare si trebuie sã punã la dispozitie acestuia toate informatiile necesare, în special:

a) documentatia privind sistemul calitãtii;

b) documentatia tehnicã;

c) înregistrãrile privind calitatea, cum ar fi rapoartele de inspectie si rezultatele încercãrilor, rezultatele etalonãrilor, rapoartele privind calificarea personalului implicat etc.

5.3. Organismul notificat trebuie sã efectueze audituri periodice, pentru a se asigura cã producãtorul mentine si aplicã sistemul calitãtii, si trebuie sã emitã producãtorului un raport de audit. Frecventa auditurilor periodice trebuie sã fie stabilitã astfel încât la fiecare 3 ani sã se facã o reevaluare totalã.

5.4. Suplimentar fatã de auditurile periodice, organismul notificat poate efectua vizite inopinate la sediul producãtorului. Necesitatea si frecventa acestor vizite suplimentare vor fi determinate pe baza unui sistem de control al vizitelor aplicat de organismul notificat. În cadrul sistemului de control al vizitelor trebuie avute în vedere, în mod special, urmãtoarele:

a) categoria echipamentului;

b) rezultatele vizitelor de supraveghere anterioare;

c) necesitatea urmãririi actiunilor corective;

d) dupã caz, conditii speciale legate de aprobarea sistemului;

e) modificãri esentiale în organizarea, procedurile sau tehnicile de fabricatie.

În timpul unor astfel de vizite organismul notificat poate sã efectueze sau sã solicite sã fie efectuate încercãri pentru a verifica buna functionare a sistemului calitãtii, dacã considerã necesar. Organismul notificat trebuie sã predea producãtorului un raport al vizitei si, dacã s-a efectuat o încercare, un raport de încercare.

6. Producãtorul trebuie sã pãstreze si sã punã la dispozitie Ministerului Economiei si Comertului sau Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat - Departamentul supraveghere piatã - ISCIR - SP, pe o perioadã de 10 ani de la data la care a fost fabricat ultimul echipament sub presiune transportabil, urmãtoarele documente:

a) documentatia prevãzutã la pct. 2;

b) documentatia prevãzutã la pct. 4.1 lit. b);

c) informatiile privind modificarea sistemului calitãtii prevãzute la pct. 4.4 al doilea paragraf;

d) deciziile si rapoartele organismului notificat prevãzute la pct. 4.3 ultimul paragraf, la pct. 4.4 ultimul paragraf si la pct. 5.3 si 5.4.

7. Fiecare organism notificat trebuie sã comunice Ministerului Economiei si Comertului, iar de la data aderãrii României la Uniunea Europeanã si statelor membre ale Uniunii Europene informatiile relevante referitoare la toate aprobãrile privind sistemul calitãtii pe care le-a retras si, la cerere, despre cele pe care le-a emis.

Fiecare organism notificat trebuie sã comunice celorlalte organisme notificate informatiile relevante referitoare la toate aprobãrile privind sistemul calitãtii, retrase sau refuzate.

Modulul F - Verificarea produsului

1. Verificarea produsului este procedura prin care producãtorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, asigurã si declarã faptul cã echipamentele sub presiune transportabile care se supun prevederilor pct. 3 sunt în conformitate cu tipul descris în:

a) certificatul de examinare CE de tip; sau

b) certificatul de examinare CE a proiectului

si cã satisfac cerintele aplicabile din prezenta hotãrâre.

2. Producãtorul trebuie sã ia toate mãsurile necesare pentru a garanta cã procesul de fabricatie impune ca echipamentele sub presiune transportabile fabricate sã fie conforme cu tipul, asa cum este descris în:

a) certificatul de examinare CE de tip; sau

b) certificatul de examinare CE a proiectului si cu cerintele aplicabile din prezenta hotãrâre.

Producãtorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, trebuie sã aplice marcajul “π” pe toate echipamentele sub presiune transportabile si sã întocmeascã în scris o declaratie de conformitate.

3. Organismul notificat trebuie sã efectueze examinãrile si încercãrile adecvate, pentru a verifica conformitatea echipamentului sub presiune transportabil cu cerintele aplicabile din prezenta hotãrâre, prin examinarea si încercarea fiecãrui produs, conform prevederilor pct. 4. Producãtorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, trebuie sã pãstreze o copie a declaratiei de conformitate pe o perioadã de 10 ani de la data fabricatiei ultimului echipament sub presiune transportabil.

4. Verificarea prin examinarea si încercarea fiecãrui echipament sub presiune transportabil

4.1. Toate echipamentele sub presiune trebuie sã fie examinate individual si trebuie supuse unor examinãri si încercãri adecvate, în scopul verificãrii conformitãti acestora cu tipul si cu cerintele aplicabile din prezenta hotãrâre.

Organismului notificat îi revin, în special, urmãtoarele sarcini:

a) sã verifice dacã personalul responsabil cu efectuarea asamblãrilor nedemontabile ale pãrtilor si cu încercãrile nedistructive este calificat sau aprobat;

b) sã verifice certificatele emise de producãtorul de materiale;

c) sã efectueze sau sã dispunã efectuarea inspectiei finale si a încercãrii de rezistentã si, dupã caz, sã examineze dispozitivele de securitate.

4.2. Organismul notificat trebuie sã aplice sau sã dispunã aplicarea numãrului sãu de identificare pe fiecare echipament sub presiune transportabil si sã întocmeascã în scris un certificat de conformitate pentru încercãrile efectuate.

4.3. Producãtorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, trebuie sã fie în mãsurã sã prezinte, la cerere, certificatele de conformitate emise de organismul notificat.

Modulul G - Verificarea CE a unitãtii de produs

1. Verificarea CE a unitãtii de produs este procedura prin care producãtorul asigurã si declarã cã echipamentul sub presiune transportabil, pentru care a fost eliberat certificatul prevãzut la pct. 4.1, satisface prevederile aplicabile din prezenta hotãrâre. Producãtorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, trebuie sã aplice marcajul “π” pe echipament si sã întocmeascã în scris o declaratie de conformitate.

2. Cererea pentru efectuarea verificãrii unitãtii de produs se înainteazã de cãtre producãtor unui singur organism notificat ales de cãtre acesta. Cererea trebuie sã cuprindã urmãtoarele:

a) denumirea si adresa producãtorului si locul unde se aflã echipamentul sub presiune transportabil;

b) o declaratie scrisã din care sã rezulte cã cererea nu a mai fost înaintatã nici unui alt organism notificat;

c) documentatia tehnicã.

3. Documentatia tehnicã trebuie sã permitã evaluarea conformitãtii echipamentului sub presiune transportabil cu cerintele aplicabile din prezenta hotãrâre si întelegerea proiectului, fabricatiei si modului de functionare a echipamentului sub presiune transportabil. Documentatia tehnicã trebuie sã cuprindã urmãtoarele:

a) o descriere generalã a echipamentului în cauzã;

b) proiectul si desenele de executie, diagramele componentelor, subansamblurilor, circuitelor etc.;

c) descrieri si explicatii necesare pentru întelegerea desenelor prevãzute la lit. b) si a functionãrii echipamentului;

d) rezultatele calculelor de proiectare, ale examinãrilor efectuate etc.;

e) rapoarte de încercãri;

f) detalii corespunzãtoare privind aprobarea tehnologiei de fabricatie si a metodelor de încercare si calificãrile sau aprobãrile personalului implicat.

4. Organismul notificat trebuie sã examineze proiectul si constructia fiecãrui echipament sub presiune transportabil si în timpul procesului de fabricatie sã efectueze încercãrile corespunzãtoare pentru a asigura conformitatea acestuia cu cerintele aplicabile din prezenta hotãrâre.

4.1. Organismul notificat trebuie sã aplice numãrul sãu e identificare pe echipamentul sub presiune transportabil sau sã dispunã aplicarea acestuia si sã întocmeascã un certificat de conformitate cu privire la încercãrile efectuate.

Acest certificat se pãstreazã o perioadã de 10 ani.

4.2. Producãtorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, trebuie sã fie în mãsurã sã prezinte, la cerere, declaratia de conformitate si certificatul de conformitate emise de organismul notificat.

Organismul notificat are, în special, urmãtoarele sarcini:

a) sã verifice documentatia tehnicã cu privire la proiectare si la tehnologia de fabricatie;

b) sã evalueze materialele utilizate, dacã acestea nu sunt în conformitate cu prevederile relevante din prezenta hotãrâre, si sã verifice certificatele emise de producãtorul de materiale;

c) sã aprobe procedurile pentru asamblarea nedemontabilã a pãrtilor de echipament sub presiune;

d) sã verifice calificãrile sau aprobãrile cerute;

e) sã efectueze inspectia finalã si sã efectueze sau sã impunã efectuarea încercãrii de rezistentã si, dupã caz, sã examineze dispozitivele de securitate.

Modulul H - Asigurarea totalã a calitãtii

1. Asigurarea calitãtii este procedura prin care producãtorul care îndeplineste obligatiile prevãzute la pct. 2 asigurã si declarã cã echipamentele sub presiune transportabile în cauzã satisfac cerintele aplicabile din prezenta hotãrâre. Producãtorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, trebuie sã aplice marcajul “π” pe fiecare echipament sub presiune si sã întocmeascã în scris o declaratie de conformitate. Marcajul “π” trebuie sã fie însotit de numãrul de identificare al organismului notificat responsabil cu supravegherea, conform prevederilor pct. 4.

2. Producãtorul trebuie sã aplice un sistem al calitãtii aprobat pentru fazele de proiectare, fabricatie, inspectie finalã si încercãri, conform prevederilor pct. 3, si sã se supunã supravegherii conform prevederilor pct. 4.

3. Sistemul calitãtii

3.1. Producãtorul trebuie sã solicite unui organism notificat ales de acesta evaluarea propriului sistem al calitãtii.

Cererea pentru evaluarea sistemului calitãtii trebuie sã cuprindã:

a) toate informatiile relevante privind echipamentul sub presiune transportabil în cauzã;

b) documentatia privind sistemul calitãtii.

3.2. Sistemul calitãtii trebuie sã asigure conformitatea echipamentelor sub presiune transportabile cu cerintele aplicabile din prezenta hotãrâre.

Toate elementele, cerintele si deciziile adoptate de cãtre producãtor trebuie sã fie reunite într-o documentatie sistematicã si ordonatã sub formã de mãsuri, proceduri si instructiuni scrise. Documentatia privind sistemul calitãtii trebuie sã permitã o interpretare uniformã a mãsurilor procedurale sau privind calitatea, cum ar fi programele, planurile, manualele si înregistrãrile referitoare la acestea.

Documentatia privind sistemul calitãtii trebuie sã cuprindã o descriere adecvatã a urmãtoarelor:

a) obiectivele legate de calitate si structura organizatoricã, responsabilitãtile si atributiile conducerii cu privire la calitatea proiectului si a echipamentului sub presiune transportabil;

b) specificatii tehnice pentru proiectare, inclusiv standardele care se aplicã;

c) tehnicile de control si verificare ale proiectului, procedurile si mãsurile sistematice care se utilizeazã la proiectarea echipamentului sub presiune transportabil;

d) procesul de fabricatie, tehnicile de control si de asigurare a calitãtii corespunzãtoare, precum si procesele si mãsurile sistematice care vor fi utilizate;

e) examinãrile si încercãrile efectuate înainte, în timpul si dupã fabricatie, cu indicarea frecventei la care acestea se efectueazã;

f) înregistrãrile privind calitatea, cum ar fi rapoartele de inspectie si rezultatele încercãrilor, rezultatele etalonãrilor, rapoartele privind calificarea sau aprobarea personalului implicat;

g) mijloacele de supraveghere a realizãrii proiectului si calitãtii, cerute pentru echipamentul sub presiune transportabil, si a functionãrii efective a sistemului calitãtii.

3.3. Organismul notificat trebuie sã evalueze sistemul calitãtii pentru a stabili dacã satisface cerintele prevãzute la pct. 3.2.

Echipa de audit trebuie sã aibã cel putin un membru cu experientã în evaluarea echipamentului sub presiune transportabil în cauzã. Procedura de evaluare trebuie sã includã o vizitã de inspectare la întreprinderea producãtorului.

Decizia motivatã a echipei de audit, care trebuie sã cuprindã si concluziile examinãrii, trebuie adusã la cunostintã producãtorului. Acesta trebuie sã indice totodatã cãile legale de atac împotriva deciziei adoptate.

3.4. Producãtorul trebuie sã se angajeze cã îndeplineste obligatiile care decurg din sistemul calitãtii, asa cum a fost aprobat, si trebuie sã asigure cã acesta este mentinut la un nivel corespunzãtor si eficient.

Producãtorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, trebuie sã informeze organismul notificat care a aprobat sistemul calitãtii asupra oricãrei intentii de modificare a sistemului calitãtii.

Organismul notificat trebuie sã evalueze modificãrile propuse si sã decidã dacã sistemul calitãtii modificat continuã sã satisfacã cerintele prevãzute la pct. 3.2 sau dacã este necesarã o nouã procedurã de evaluare.

Decizia motivatã a echipei de audit, care va cuprinde si concluziile evaluãrii, trebuie adusã la cunostintã producãtorului.

4. Supravegherea sub responsabilitatea organismului notificat

4.1. Scopul supravegherii sistemului calitãtii este acela de a asigura cã producãtorul îndeplineste în totalitate obligatiile care îi revin din sistemul calitãtii aprobat.

4.2. Producãtorul trebuie sã permitã accesul organismului notificat pentru efectuarea de inspectii la locurile de proiectare, fabricatie, control, încercãri si depozitare si trebuie sã punã la dispozitie acestuia toate informatiile necesare, în special:

a) documentatia privind sistemul calitãtii;

b) înregistrãrile privind calitatea, prevãzute în capitolul referitor la proiectare din cadrul sistemului calitãtii, cum ar fi rapoartele analizelor, calculelor si încercãrilor etc.;

c) înregistrãrile privind calitatea, prevãzute în capitolul referitor la fabricatie din cadrul sistemului calitãtii, cum ar fi rapoartele inspectiilor si rezultatele încercãrilor, rezultatele etalonãrilor, rapoartele privind calificarea personalului implicat etc.

4.3. Organismul notificat trebuie sã efectueze audituri periodice, pentru a se asigura cã producãtorul mentine si aplicã sistemul calitãtii, si trebuie sã emitã producãtorului un raport de audit. Frecventa auditurilor periodice trebuie sã fie stabilitã astfel încât la fiecare 3 ani sã se facã o reevaluare totalã.

4.4. Suplimentar fatã de auditurile periodice, organismul notificat poate efectua vizite inopinate la sediul producãtorului. Necesitatea si frecventa acestor vizite suplimentare vor fi determinate pe baza unui sistem de control al vizitelor aplicat de organismul notificat. În cadrul sistemului de control al vizitelor trebuie avute în vedere, în mod special, urmãtoarele:

a) categoria echipamentului;

b) rezultatele vizitelor de supraveghere anterioare;

c) necesitatea urmãririi actiunilor corective;

d) dupã caz, conditii speciale legate de aprobarea sistemului;

e) modificãri esentiale în organizarea, procedurile si tehnologiile de fabricatie.

În timpul unor astfel de vizite organismul notificat poate sã efectueze sau sã solicite sã fie efectuate încercãri pentru a verifica buna functionare a sistemului calitãtii, dacã considerã necesar. Organismul notificat trebuie sã predea producãtorului un raport al vizitei si, dacã s-a efectuat o încercare, un raport de încercare.

5. Producãtorul trebuie sã pãstreze si sã punã la dispozitie Ministerului Economiei si Comertului sau Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat - Departamentul supraveghere piatã - ISCIR-SP, pe o perioadã de 10 ani de la data la care a fost fabricat ultimul echipament sub presiune transportabil, urmãtoarele documente:

a) documentatia prevãzutã la pct. 3.1 lit. b);

b) informatiile privind modificarea sistemului calitãtii, prevãzute la pct. 3.4 al doilea paragraf;

c) deciziile si rapoartele organismului notificat, prevãzute la pct. 3.3 ultimul paragraf, la pct. 3.4 ultimul paragraf si la pct. 4.3 si 4.4.

6. Fiecare organism notificat trebuie sã comunice Ministerului Economiei si Comertului, iar de la data aderãrii României la Uniunea Europeanã si statelor membre ale Uniunii Europene informatii referitoare la toate aprobãrile privind sistemul calitãtii pe care le-a retras si, la cerere, despre cele pe care le-a emis.

Fiecare organism notificat trebuie sã comunice celorlalte organisme notificate informatiile relevante referitoare la toate aprobãrile privind sistemul calitãtii, retrase sau refuzate.

Modulul H1 - Asigurarea totalã a calitãtii, cu examinarea proiectului si supravegherea specialã a încercãrii finale

1. Modulul H1 constã din modulul H, la care se adaugã urmãtoarele cerinte suplimentare:

a) producãtorul trebuie sã înainteze organismului notificat o solicitare pentru examinarea proiectului;

b) solicitarea trebuie sã permitã întelegerea proiectului, fabricatiei si functionãrii echipamentului sub presiune transportabil si sã permitã evaluarea conformitãtii cu cerintele relevante din prezenta hotãrâre.

Solicitarea trebuie sã cuprindã:

(i) specificatiile tehnice pentru proiectare, inclusiv indicarea standardelor care au fost aplicate;

(ii) dovezile necesare prin care se demonstreazã cã solutiile alese sunt adecvate. Aceste dovezi trebuie sã includã si rezultatele încercãrilor care au fost efectuate în laboratoarele adecvate ale producãtorului sau au fost efectuate în numele sãu;

c) organismul notificat trebuie sã analizeze solicitarea si, în situatia în care proiectul respectã prevederile aplicabile din prezenta hotãrâre, trebuie sã emitã un certificat de examinare CE a proiectului pentru solicitant. Certificatul de examinare CE a proiectului trebuie sã continã concluziile examinãrii, conditiile de valabilitate a acestuia si datele necesare pentru identificarea proiectului aprobat si, dupã caz, o descriere a modului de functionare a echipamentului sub presiune transportabil;

d) solicitantul trebuie sã informeze organismul notificat care i-a acordat certificatul de examinare CE a proiectului cu privire la toate modificãrile aduse la proiectul aprobat. Modificãrile aduse la proiectul aprobat trebuie sã primeascã o aprobare suplimentarã care se emite de cãtre organismul notificat care a acordat certificatul de examinare CE a proiectului, în cazul în care aceste modificãri pot afecta conformitatea cu cerintele prezentei hotãrâri sau cu conditiile prescrise pentru utilizarea echipamentului sub presiune transportabil. Aceastã aprobare suplimentarã se emite sub forma unui act aditional la certificatul original de examinare CE a proiectului;

e) fiecare organism notificat trebuie sã comunice celorlalte organisme notificate toate informatiile necesare cu privire la certificatele de examinare CE a proiectului retrase sau refuzate.

2. Evaluarea finalã este supusã unei supravegheri mai severe, care constã în vizite inopinate efectuate de organismul notificat. În timpul acestor vizite organismul notificat efectueazã controlul echipamentelor sub presiune transportabile.

PARTEA a II-a

Procedura de reevaluare a conformitãtii

1. Procedura de reevaluare a conformitãtii descrie metoda prin care se asigurã cã echipamentele sub presiune transportabile introduse pe piatã, prevãzute la art. 2 lit. b) din hotãrâre, corespund cerintelor relevante din ADR si RID.

2. Utilizatorul trebuie sã punã la dispozitie unui organism notificat informatii referitoare la echipamentele sub presiune transportabile introduse pe piatã, care sã permitã organismului identificarea cu precizie a echipamentului privind: originea, regulile de proiectare si, în cazul buteliilor de acetilenã, masa poroasã. Acolo unde este cazul, utilizatorul trebuie sã indice orice restrictii prescrise pentru utilizare si sã transmitã rapoarte referitoare la orice defectiune apãrutã sau despre reparatiile care au fost efectuate.

De asemenea, organismul notificat trebuie sã verifice dacã armãturile si alte accesorii care au o functie de securitate directã asigurã un grad de securitate echivalent cu cel prevãzut la art. 5 din hotãrâre.

3. Organismul notificat trebuie sã verifice dacã echipamentele sub presiune transportabile, care au fost introduse pe piatã, asigurã cel putin acelasi grad de securitate cu echipamentele sub presiune transportabile, prevãzute în ADR si RID.

Verificarea trebuie sã fie efectuatã pe baza documentelor elaborate în conformitate cu pct. 2 si, dacã este cazul, pe baza inspectiilor suplimentare.

4. Dacã rezultatele verificãrilor de mai sus sunt satisfãcãtoare, echipamentele sub presiune transportabile trebuie supuse inspectiilor periodice prevãzute în partea a III-a.

5. Pentru recipientele sub presiune fabricate în serie, incluzând armãturile si alte accesorii utilizate în transport, operatiunile relevante de reevaluare a conformitãtii legate de inspectiile individuale ale echipamentelor, conform prevederilor pct. 3 si 4, pot fi efectuate de cãtre un organism aprobat, cu conditia ca un organism notificat sã fi efectuat anterior operatiunile relevante de reevaluare a conformitãtii cu tipul, prevãzute la pct. 3.

PARTEA a III-a

Procedurile pentru inspectia periodicã

Modulul 1 - Inspectia periodicã a produselor

1. Inspectia periodicã a produselor este procedura prin care un proprietar sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, sau detinãtorul asigurã faptul cã echipamentul sub presiune transportabil supus procedurii prevãzute de la pct. 3 continuã sã satisfacã cerintele prezentei hotãrâri.

2. Pentru a satisface cerintele prevãzute la pct. 1, proprietarul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, sau detinãtorul trebuie sã ia toate mãsurile necesare astfel încât conditiile de utilizare si întretinere sã asigure în permanentã conformitatea echipamentului sub presiune transportabil cu cerintele prezentei hotãrâri si, în special, trebuie sã se asigure urmãtoarele:

- echipamentul sub presiune transportabil sã fie utilizat în scopul prevãzut;

- sã fie umplut în centre de umplere corespunzãtoare;

- dupã caz, sunt efectuate lucrãrile de întretinere sau reparare; si

- sunt efectuate inspectiile periodice necesare.

Toate mãsurile aplicate trebuie sã fie înregistrate în documente care trebuie tinute si puse la dispozitie Ministerului Economiei si Comertului sau Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat - Departamentul supraveghere piatã - ISCIR-SP de cãtre proprietar sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, sau de cãtre detinãtor.

3. Organismul de inspectie trebuie sã efectueze examinãrile si încercãrile corespunzãtoare, pentru a verifica conformitatea echipamentului sub presiune transportabil cu cerintele relevante din prezenta hotãrâre, prin examinarea si încercarea fiecãrui produs.

3.1. Toate echipamentele sub presiune transportabile trebuie examinate în mod individual si trebuie efectuate încercãrile corespunzãtoare, conform prevederilor din anexele la ADR si RID, pentru a se verifica dacã echipamentul satisface cerintele cuprinse în reglementãrile respective.

3.2. Organismul de inspectie trebuie sã aplice sau sã dispunã aplicarea numãrului sãu de identificare pe fiecare produs inspectat periodic, imediat dupã data efectuãrii inspectiei periodice, si sã întocmeascã în scris un certificat de inspectie periodicã. Acest certificat poate acoperi un numãr de exemplare de echipamente, în astfel de situatii fiind certificat de grup.

3.3. Proprietarul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, sau detinãtorul trebuie sã pãstreze certificatul de inspectie periodicã prevãzut la pct. 3.2, precum si documentele prevãzute la pct. 2, cel putin pânã la urmãtoarea inspectie periodicã.

Modulul 2 - Inspectia periodicã prin asigurarea calitãtii

1. Inspectia periodicã prin asigurarea calitãtii descrie urmãtoarele proceduri:

a) procedura prin care proprietarul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, care satisface obligatiile prevãzute la pct. 2, asigurã si declarã cã echipamentul sub presiune transportabil continuã sã satisfacã cerintele prezentei hotãrâri. Proprietarul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, sau detinãtorul trebuie sã aplice pe toate echipamentele sub presiune transportabile data inspectiei periodice si sã întocmeascã o declaratie scrisã de conformitate. Data inspectiei periodice trebuie sã fie însotitã de numãrul de identificare al organismului notificat responsabil cu supravegherea, conform prevederilor pct. 4;

b) procedura prin care, în cazul inspectiei periodice a cisternelor, efectuatã de cãtre organismul aprobat conform prevederilor art. 8 alin. (1) a treia frazã din hotãrâre, organismul aprobat care satisface obligatiile de la pct. 2 ultimul paragraf certificã faptul cã echipamentul sub presiune transportabil continuã sã satisfacã cerintele prezentei hotãrâri. Organismul aprobat trebuie sã aplice data inspectiei periodice pe toate echipamentele sub presiune transportabile si sã întocmeascã în scris un certificat de inspectie periodicã. Data inspectiei periodice trebuie sã fie însotitã de numãrul de identificare al organismului aprobat.

2. Proprietarul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, sau detinãtorul trebuie sã ia toate mãsurile necesare astfel încât conditiile de utilizare si întretinere sã asigure în permanentã conformitatea echipamentului sub presiune transportabil cu cerintele prezentei hotãrâri si, în special, trebuie sã se asigure urmãtoarele:

- echipamentul sub presiune transportabil sã fie utilizat în scopul prevãzut;

- sã fie umplut în centre de umplere corespunzãtoare;

- dupã caz, sunt efectuate lucrãrile de întretinere sau reparare; si

- sunt efectuate inspectiile periodice necesare.

Toate mãsurile aplicate trebuie sã fie înregistrate în documente care trebuie tinute si puse la dispozitie Ministerului Economiei si Comertului sau Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat - Departamentul supraveghere piatã - ISCIR-SP de cãtre proprietar sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, sau de cãtre detinãtor.

Proprietarul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, sau detinãtorul trebuie sã asigure cã are la dispozitie personalul calificat si dotãrile necesare, conform prevederilor din anexa nr. 3 pct. 3-6, pentru inspectiile periodice.

Proprietarul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, sau detinãtorul ori organismul aprobat trebuie sã aplice un sistem al calitãtii aprobat pentru inspectiile si încercãrile periodice ale echipamentului, conform prevederilor pct. 3, si sã se supunã supravegherii, conform prevederilor pct. 4.

3. Sistemul calitãtii

3.1. Proprietarul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, sau detinãtorul ori organismul aprobat trebuie sã solicite unui organism notificat ales de acesta evaluarea propriului sistem al calitãtii.

Cererea pentru evaluarea sistemului calitãtii trebuie sã cuprindã:

a) toate informatiile relevante privind echipamentul sub presiune transportabil supus inspectiei periodice;

b) documentatia privind sistemul calitãtii.copyrightdsc.net

3.2. În cadrul sistemului calitãtii trebuie examinat fiecare echipament sub presiune transportabil si trebuie efectuate încercãri adecvate pentru a asigura conformitatea acestuia cu cerintele prevãzute în anexele la ADR si RID.

Toate elementele, cerintele si deciziile adoptate de cãtre producãtor trebuie sã fie reunite într-o documentatie sistematicã si ordonatã sub formã de mãsuri, proceduri si instructiuni scrise. Documentatia privind sistemul calitãtii trebuie sã permitã o interpretare uniformã a mãsurilor privind calitatea, cum ar fi programele, planurile, manualele si înregistrãrile referitoare la acestea.

Documentatia privind sistemul calitãtii trebuie sã cuprindã o descriere adecvatã a urmãtoarelor:

a) obiectivele legate de calitate si structura organizatoricã, responsabilitãtile si atributiile conducerii cu privire la calitatea proiectului si a echipamentului sub presiune transportabil;

b) examinãrile si încercãrile care se efectueazã pentru inspectia periodicã;

c) mijloacele de supraveghere a functionãrii efective a sistemului calitãtii;

d) înregistrãrile privind calitatea, cum ar fi rapoartele de inspectie si rezultatele încercãrilor, rezultatele etalonãrilor, rapoartele privind calificarea sau aprobarea personalului implicat.

3.3. Organismul notificat trebuie sã evalueze sistemul calitãtii pentru a stabili dacã satisface cerintele prevãzute la pct. 3.2.

Echipa de audit trebuie sã aibã cel putin un membru cu experientã în evaluarea echipamentului sub presiune transportabil în cauzã. Procedura de evaluare trebuie sã includã o vizitã de inspectie la proprietar sau la reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, sau la detinãtor ori la organismul aprobat.

Decizia motivatã a echipei de audit, care trebuie sã cuprindã si concluziile examinãrii, trebuie adusã la cunostintã proprietarului sau reprezentantului autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, sau detinãtorului ori organismului aprobat.

3.4. Proprietarul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, sau detinãtorul ori organismul aprobat trebuie sã îsi asume angajamentul cã îndeplineste obligatiile ce decurg din sistemul calitãtii, asa cum a fost aprobat, si sã se asigure cã acesta este mentinut la un nivel satisfãcãtor si eficient.

Proprietarul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, sau detinãtorul ori organismul aprobat trebuie sã informeze organismul notificat care a aprobat sistemul calitãtii despre orice intentie de modificare a sistemului calitãtii.

Organismul notificat trebuie sã evalueze modificãrile propuse si sã decidã dacã sistemul calitãtii modificat continuã sã satisfacã cerintele prevãzute la pct. 3.2 sau dacã este necesarã o nouã procedurã de evaluare.

Decizia motivatã a organismului notificat trebuie sã cuprindã concluziile examinãrii si trebuie adusã la cunostintã proprietarului sau reprezentantului autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, sau detinãtorului ori organismului aprobat.

4. Supravegherea sub responsabilitatea organismului notificat

4.1. Scopul supravegherii este de a se asigura cã proprietarul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, sau detinãtorul ori organismul aprobat îndeplineste în totalitate obligatiile ce decurg din sistemul calitãtii aprobat.

4.2. Proprietarul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, sau detinãtorul ori organismul aprobat trebuie sã permitã organismului notificat accesul în scopuri de inspectie la locurile de inspectie, încercare si depozitare si sã punã la dispozitie acestuia toate informatiile necesare, în special cele referitoare la:

a) documentatia privind sistemul calitãtii;

b) documentatia tehnicã;

c) înregistrãrile privind calitatea, cum ar fi rapoartele inspectiilor si rezultatele încercãrilor, rezultatele etalonãrilor, rapoartele privind calificarea personalului implicat etc.

4.3. Organismul notificat trebuie sã efectueze audituri periodice pentru a se asigura cã proprietarul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, sau detinãtorul ori organismul aprobat mentine si aplicã sistemul calitãtii si sã emitã un raport de audit proprietarului sau reprezentantului autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, sau detinãtorului ori organismului aprobat.

4.4. În plus, organismul notificat poate efectua vizite inopinate la proprietar sau la reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, sau la detinãtor ori la organismul aprobat. În timpul acestor vizite organismul notificat poate sã efectueze, dacã este necesar, încercãri sau sã dispunã efectuarea lor pentru a verifica dacã sistemul calitãtii functioneazã corect. Organismul notificat trebuie sã predea proprietarului sau reprezentantului autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, sau detinãtorului ori organismului aprobat un raport al vizitei si, dacã s-a efectuat o încercare, un raport de încercare.

5. Proprietarul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoanã juridicã cu sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, sau detinãtorul ori organismul aprobat trebuie sã pãstreze si sã punã la dispozitie Ministerului Economiei si Comertului sau Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat - Departamentul supraveghere piatã - ISCIR-SP, pe o perioadã de 10 ani de la data la care a fost efectuatã ultima inspectie periodicã a echipamentului sub presiune transportabil, urmãtoarele:

a) documentatia prevãzutã la pct. 3.1 lit. b);

b) informatiile privind modificarea sistemului calitãtii, prevãzute la pct. 3.4 al doilea paragraf;

c) deciziile si rapoartele organismului notificat, prevãzute la pct. 3.3 ultimul paragraf, la pct. 3.4 ultimul paragraf si la pct. 4.3 si 4.4.

ANEXA Nr. 3

CRITERII MINIME

care trebuie îndeplinite de cãtre organismele notificate sau aprobate

1. Un organism de inspectie notificat sau un organism de inspectie aprobat, care face parte dintr-o organizatie implicatã în alte activitãti decât cea de inspectie, trebuie sã fie identificabil în cadrul organizatiei respective.

2. Organismul de inspectie si personalul acestuia nu trebuie sã se angajeze în nici un fel de activitãti care pot fi incompatibile cu independenta în luarea deciziilor si cu integritatea referitoare la activitãtile lor de inspectie. În special, personalul organismului de inspectie nu trebuie sã fie supus la presiuni de naturã comercialã, financiarã sau de alt tip, care ar putea afecta luarea deciziilor, în special din partea persoanelor sau organizatiilor din exteriorul organismului de inspectie, care sunt interesate de rezultatele inspectiilor efectuate. Trebuie garantatã impartialitatea personalului de inspectie al organismului.

3. Organismul de inspectie trebuie sã aibã la dispozitie personalul necesar si sã dispunã de dotãrile necesare pentru a-si îndeplini în mod corespunzãtor sarcinile tehnice si administrative legate de operatiunile de inspectie si de verificare. De asemenea, acesta trebuie sã aibã acces la echipamentul necesar pentru efectuarea de verificãri speciale.

4. Personalul organismului de inspectie care rãspunde de inspectie trebuie sã aibã calificare adecvatã, un înalt grad de specializare profesionalã si tehnicã, precum si cunostinte satisfãcãtoare cu privire la cerintele inspectiilor care trebuie efectuate si experientã adecvatã în astfel de activitãti.

Pentru a garanta un nivel înalt de securitate organismul de inspectie trebuie sã poatã asigura expertizã în domeniul securitãtii echipamentelor sub presiune transportabile.

Personalul trebuie sã aibã capacitatea de a face aprecieri profesionale privind conformitatea cu cerintele generale, utilizând rezultatele examinãrii, si sã raporteze cu privire la acestea. De asemenea, personalul organismului trebuie sã aibã capacitatea necesarã pentru a întocmi certificate, înregistrãri si rapoarte prin care sã demonstreze cã inspectiile au fost efectuate.

5. Personalul trebuie, de asemenea, sã detinã cunostinte necesare cu privire la tehnologia utilizatã la fabricarea echipamentului sub presiune transportabil, incluzând accesoriile, pe care îl inspecteazã, despre modul în care echipamentul supus inspectiilor sale este utilizat sau se intentioneazã a fi utilizat si cu privire la defectele care pot apãrea în timpul utilizãrii sau functionãrii.

6. Organismul de inspectie si personalul acestuia trebuie sã efectueze evaluãrile si verificãrile cu cel mai înalt grad de integritate profesionalã si competentã tehnicã.

Organismul de inspectie trebuie sã asigure confidentialitatea informatiilor obtinute în cursul activitãtilor sale de inspectie. Drepturile de proprietate trebuie protejate.

7. Remunerarea persoanelor angajate în activitãti de inspectie nu trebuie sã depindã direct de numãrul de inspectii efectuate si în nici un caz de rezultatele unor astfel de inspectii.

8. Organismul de inspectie trebuie sã încheie o asigurare de rãspundere civilã corespunzãtoare, în conformitate cu legislatia nationalã în domeniu, cu exceptia situatiei în care rãspunderea civilã revine prin lege statului.

9. În mod normal organismul de inspectie trebuie sã efectueze el însusi inspectiile pe care le-a contractat. Dacã un organism de inspectie subcontracteazã oricare parte a inspectiei, acesta trebuie sã garanteze si sã poatã demonstra cã subcontractantul sãu este competent pentru a efectua serviciile în cauzã si trebuie sã îsi asume întreaga responsabilitate pentru acea subcontractare.

ANEXA Nr. 4

CRITERII SUPLIMENTARE

care trebuie îndeplinite de organismele notificate

1. Un organism notificat trebuie sã fie independent de pãrtile implicate si prin urmare sã ofere servicii de inspectie de tipul “tertã parte”.

Organismul notificat si personalul responsabil cu efectuarea inspectiei trebuie sã fie altii decât proiectantul, producãtorul, furnizorul, cumpãrãtorul, proprietarul, detinãtorul, utilizatorul sau cel care asigurã întretinerea echipamentelor sub presiune transportabile, incluzând accesoriile, pe care organismul respectiv le inspecteazã, si decât reprezentantul autorizat al oricãreia dintre aceste pãrti. Acestia nu trebuie sã fie direct implicati în proiectarea, fabricatia, marketingul sau întretinerea echipamentelor sub presiune transportabile, incluzând accesoriile, nici sã reprezinte pãrtile angajate în aceste activitãti. Aceasta nu exclude posibilitatea schimburilor de informatii tehnice între producãtorul de echipamente sub presiune transportabile si organismul de inspectie.

2. Toate pãrtile interesate trebuie sã aibã acces la serviciile organismului de inspectie. Acesta nu trebuie sã impunã nici o conditie abuzivã de ordin financiar sau de altã naturã. Organismul notificat trebuie sã aplice în mod nediscriminatoriu procedurile sale de operare.

ANEXA Nr. 5

CRITERII SUPLIMENTARE

care trebuie îndeplinite de organismele aprobate

1. Organismul aprobat trebuie sã constituie o parte separatã si identificabilã dintr-o organizatie implicatã în proiectarea, fabricatia, furnizarea, utilizarea sau întretinerea produselor pe care le inspecteazã.

2. Organismul aprobat nu trebuie sã devinã direct implicat în proiectarea, fabricatia, furnizarea sau utilizarea echipamentelor sub presiune transportabile, incluzând accesoriile inspectate, sau a echipamentelor similare concurente.

3. Trebuie sã existe o diferentiere clarã a responsabilitãtilor personalului de inspectie de cele ale personalului angajat în alte functii; diferentierea trebuie stabilitã prin structura organizatoricã si prin metodele de raportare ale organismului de inspectie aprobat în cadrul organizatiei din care face parte.

ANEXA Nr. 6

MODULELE

care trebuie aplicate pentru evaluarea conformitãtii

Urmãtorul tabel indicã modulele pentru evaluarea conformitãtii, descrise în anexa nr. 2 partea I, care trebuie aplicate echipamentelor sub presiune transportabile, definite la art. 4 lit. a) din hotãrâre.

Categoriile de echipament sub presiune transportabil	Modulele
1. Recipiente sub presiune pentru care produsul dintre presiunea de încercare si volum nu depãseste 30 MPa x litru (300 bar x litru)	A1 sau
	D1 sau
	E1
2. Recipiente sub presiune pentru care produsul dintre mare de B în combinatie cu presiunea de încercare si volum este mai 30 MPa x litru, dar nu depãseste 150 MPa x litru B în combinatie cu(300 si, respectiv, 1.500 bar x litru)	H sau
	E sau
	C1 sau
	B1 în combinatie cu F sau
	B1 în combinatie cu D
3. Recipiente sub presiune pentru care produsul dintre presiunea de încercare si volum este mai mare de 150 MPa x litru (1.500 bar x litru) si, în mod similar, cu pentru cisterne	G sau
	H1 sau
	B în combinatie D sau
	B în combinatie cu F

NOTA 1:

La alegerea producãtorului, echipamentele sub presiune transportabile trebuie supuse unei proceduri de evaluare a conformitãtii, stabilitã pentru categoria în care sunt clasificate. În cazul recipientelor sub presiune sau în cazul armãturilor ori al altor accesorii folosite în transport, producãtorul poate sã aleagã aplicarea unei proceduri sau a unui set de proceduri pentru categorii mai severe.

NOTA 2:

Ca parte a procedurilor de asigurare a calitãtii, atunci când se efectueazã vizite neanuntate, organismele notificate trebuie sã preleveze o mostrã de echipament din faza de productie sau depozitare în scopul efectuãrii unei verificãri ori pentru a dispune efectuarea unei verificãri, pentru a determina conformitatea cu cerintele prezentei hotãrâri. În acest scop, producãtorul trebuie sã informeze organismul notificat în legãturã cu programul de productie planificat.

Organismul notificat va efectua cel putin douã vizite în decursul primului an de fabricatie.

Frecventa vizitelor ulterioare va fi determinatã de organismul notificat, pe baza criteriilor prevãzute la pct. 4.4 al modulelor relevante din anexa nr. 2 partea I.

ANEXA Nr. 7

MARCAJ DE CONFORMITATE

Marcajul de conformitate “π” constã în simbolul π având urmãtoarea formã de prezentare:

În cazul în care marcajul este redus sau mãrit, este necesar sã se respecte proportiile prezentate în figura de mai sus.

Componentele marcajului trebuie sã aibã în mare mãsurã aceeasi dimensiune pe verticalã, dar aceasta nu trebuie sã fie mai micã de 5 mm.

În cazul dispozitivelor mici, se poate renunta la aceastã dimensiune minimã.

ANEXA Nr. 8

LISTA

reglementãrilor aplicabile pentru depozitarea sau utilizarea echipamentelor sub presiune transportabile si care îsi înceteazã aplicabilitatea pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri

Nr. crt.	Prescriptia tehnicã - PT-	Titlul prescriptiei tehnice	Documentul prin care au fost aprobate
1.	C3-99	PT pentru proiectarea, executia, repararea, încãrcarea, utilizarea, verificarea si scoaterea din uz a recipientelor- butelii având capacitatea de pânã la 26 l pentru butan (aragaz)	Ordinul ministrului industriei si comertului nr. 303/1999
2.	C4-90	PT pentru proiectarea, executia, instalarea, exploatarea, repararea si verificarea recipientelor metalice stabile sub presiune	Decizia ministrului economiei nationale nr. 4/1990
3.	C5-98	PT pentru proiectarea, executia, repararea, transportul, depozitarea si verificarea recipientelor-butelii pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune	Ordinul ministrului industriei si comertului nr. 1.613/1998
4.	C27-91	PT pentru recipiente-cisterne, recipiente-containere si butoaie metalice pentru gaze comprimate, lichefiate sau nationale dizolvate sub presiune	Ordinul ministrului economiei nr. 1.592/1991

NOTÃ:

Prescriptiile tehnice care fac obiectul actelor normative corespunzãtoare au fost publicate de Editura Tehnicã.

ACTE ALE CONSILIULUI CONCURENTEI

CONSILIUL CONCURENTEI

DECIZIE

privind autorizarea operatiunii de concentrare economicã realizatã de cãtre Societatea Comercialã “Microsoft Corporation” - S.U.A. prin dobândirea controlului asupra Activelor RAV ale Societãtii Comerciale “GeCAD Software” - S.R.L. – România

Presedintele Consiliului Concurentei,

în baza:

1. Decretului nr. 1.075/2001 privind numirea membrilor Consiliului Concurentei;

2. Legii concurentei nr. 21/1996;

3. Regulamentului privind autorizarea concentrãrilor economice;

4. Regulamentului de organizare, functionare si procedurã al Consiliului Concurentei, cu modificãrile ulterioare;

5. materialelor din Dosarul cauzei (RS-218 din 10 iunie 2003);

6. Notei Departamentului servicii (V2-1.461 din 30 iulie 2003), luând în considerare cã:

1. Prin contractul de vânzare-cumpãrare active încheiat la data de 12 mai 2003 între Societatea Comercialã “GeCAD Software” - S.R.L. - România, Societatea Comercialã “Microsoft Corporation” - S.U.A. si domnul Radu Georgescu, Societatea Comercialã “Microsoft Corporation” - S.U.A. a achizitionat Activele RAV de la Societatea Comercialã “GeCAD Software” - S.R.L. - România, dobândind astfel controlul asupra acestor active.

2. Dobândirea controlului de cãtre Societatea Comercialã “Microsoft Corporation” - S.U.A. asupra Activelor RAV constituie o concentrare economicã în sensul art. 11 alin. (2) lit. b) din Legea concurentei nr. 21/1996.

3. Cifra de afaceri a grupului “Microsoft”, pe teritoriul României, în anul 2002, a depãsit pragul prevãzut la art. 15 din Legea nr. 21/1996, majorat prin Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 216/2002 pentru modificarea plafoanelor prevãzute la art. 8 si 15 din Legea concurentei nr. 21/1996.

4. Formularul de notificare a concentrãrii economice realizate de cãtre Societatea Comercialã “Microsoft Corporation” - S.U.A., prin achizitionarea Activelor RAV de la Societatea Comercialã “GeCAD Software” - S.R.L. - România, a fost înregistrat la Consiliul Concurentei cu nr. RS-218 din 10 iunie 2003.

Notificarea a fost consideratã efectivã la data de 7 iulie 2003.

5. Conform notificãrii, piata relevantã este piata româneascã de software antivirus.

6. Anterior operatiunii de concentrare economicã grupul “Microsoft” nu era prezent pe piata româneascã de software antivirus, iar cota de piatã corespunzãtoare vânzãrilor de produse RAV antivirus este situatã în intervalul 8-11%.

7. Indiferent de pozitia pe care o are grupul “Microsoft” pe alte segmente din cadrul pietei de software comercial, acesta nu se poate folosi de respectiva pozitie pentru a elimina concurentii de pe piata de software antivirus, deoarece existã concurenti importanti pe aceastã piatã cãtre care clientii se pot îndrepta, iar nivelul minim al barierelor la intrare poate permite pãtrunderea noilor concurenti.

8. Operatiunea de concentrare economicã notificatã nu conduce la restrângerea, înlãturarea sau denaturarea sem- nificativã a concurentei pe piata relevantã identificatã,

DECIDE:

Art. 1. - În conformitate cu dispozitiile art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 21/1996 si cu prevederile Regulamentului privind autorizarea concentrãrilor economice, se autorizeazã concentrarea economicã realizatã de cãtre Societatea Comercialã “Microsoft Corporation” - S.U.A., prin dobândirea controlului asupra Activelor RAV ale Societãtii Comerciale “GeCAD Software” - S.R.L. - România, constatând cã, desi cade sub incidenta legii, nu existã motive pentru a fi refuzatã.

Art. 2. - Societatea Comercialã “Microsoft Corporation” - S.U.A. este obligatã, conform prevederilor art. 33 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1996, sã plãteascã taxa de autorizare a concentrãrii economice notificate.

Art. 3. - Taxa de autorizare, conform prevederilor Instructiunilor Consiliului Concurentei date în aplicarea art. 33 alin. (2) din Legea nr. 21/1996 cu privire la calculul taxei de autorizare a concentrãrilor economice, calculatã pe baza cifrei de afaceri comunicate de cãtre Societatea Comercialã “Microsoft Corporation” - S.U.A., în Adresa din data de 17 iulie 2003, înregistratã la Consiliul Concurentei cu nr. V2-1.369 din 17 iulie 2003, corectatã prin Adresa din data de 24 iulie 2003, înregistratã la Consiliul Concurentei cu nr. V2-1.429 din 24 iulie 2003, este de 6.876.000 lei (sase milioane opt sute saptezeci si sase mii lei).

Art. 4. - Suma reprezentând taxa de autorizare se va vira în termen de maximum 30 (treizeci) de zile de la data comunicãrii prezentei decizii, de cãtre Societatea Comercialã “Microsoft Corporation” - S.U.A. la bugetul de stat, cu ordin de platã tip trezorerie, în contul 361280051300 deschis la Banca Nationalã a României - Sucursala Municipiului Bucuresti, beneficiar Trezoreria Sectorului 1, cu mentiunea: “Taxã pentru autorizarea concentrãrii economice conform Legii concurentei nr. 21/1996”.

Pe versoul ordinului de platã, în rubrica “Cod cont”, se va înscrie: “20 17 01 03 - Taxe si tarife pentru eliberarea delicente si autorizatii de functionare”. O copie de pe ordinul de platã va fi transmisã neîntârziat Consiliului Concurentei.

Art. 5. - Prezenta decizie va fi publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala Societãtii Comerciale “Microsoft Corporation” - S.U.A. O copie de pe ordinul de platã va fi transmisã neîntârziat Consiliului Concurentei.

Art. 6. - Neîndeplinirea unei obligatii sau a unei conditii impuse printr-o decizie constituie contraventie si se sanctioneazã conform art. 56 din Legea nr. 21/1996.

Art. 7. - Decizia Consiliului Concurentei poate fi contestatã, conform prevederilor art. 52 alin. (3) din Legea nr. 21/1996, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia contencios administrativ.

Art. 8. - Prezenta decizie devine aplicabilã de la data comunicãrii ei.

Art. 9. - Departamentul servicii si Secretariatul general vor urmãri ducerea la îndeplinire a prezentei decizii.

Art. 10. - Secretariatul general va transmite prezenta decizie la:

Societatea Comercialã “Microsoft Corporation” - S.U.A.

Sediul social: One Microsoft Way, Redmond, Washington 98052 - 6399, U.S.A. prin Societatea Civilã de Avocati “Nestor, Nestor, Diculescu, Kingston Petersen”

Sediul: Neocity Tower - etajul 9-12,

Calea Dorobantilor nr. 237B, sectorul 1, Bucuresti, cod postal 71281, România, Tel.: 201.12.00. Fax: 201.12.10.

Presedintele Consiliului Concurentei,

Theodor Valentin Purcãrea

Bucuresti, 31 iulie 2003.

Nr. 346.

CONSILIUL CONCURENTEI

DECIZIE

referitoare la stabilirea sanctiunilor pentru încãlcarea prevederilor Legii concurentei nr. 21/1996 de cãtre Societatea de Asigurare Reasigurare ARDAF - S.A.

Comisia Consiliului Concurentei

I. În baza:

1. Decretului nr. 1.075 din 21 decembrie 2001 privind numirea membrilor Consiliului Concurentei;

2. Legii concurentei nr. 21/1996, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 30 aprilie 1996;

3. Regulamentului de organizare, functionare si procedurã al Consiliului Concurentei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 bis din 25 martie 1997, cu modificãrile si completãrile ulterioare;

4. Regulamentului pentru aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din Legea concurentei nr. 21/1996, privind practicile anticoncurentiale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 bis din 9 iunie 1997;

5. Instructiunilor cu privire la definirea pietei relevante, în scopul stabilirii pãrtii substantiale de piatã, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 bis din 4 aprilie 1997;

6. Investigatiei declansate în Dosarul RS-171 din 22 iunie 2000 prin Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 59 din 19 iulie 2000;

7. Prevederilor Deciziei Plenului Consiliului Concurentei nr. 317 din 14 iulie 2003, prin care s-a finalizat investigatia;

8. Ordinului presedintelui Consiliului Concurentei nr. 142 din 15 iulie 2003, prin care s-a stabilit componenta comisiei care va decide cuantumul amenzilor aplicate pentru practicile anticoncurentiale sãvârsite de cãtre 12 societãti de asigurare, prin încheierea unei întelegeri privind stabilirea nivelului minim al primelor de asigurare pentru asigurarea de rãspundere civilã auto cu valabilitate în afara teritoriului României (asigurare tip Carte Verde);

9. Procesului-verbal nr. V2-1.463 din 30 iulie 2003.

II. Având în vedere:

1. Decizia Plenului Consiliului Concurentei nr. 317 din 14 iulie 2003

1.1. Prin aceastã decizie Plenul Consiliului Concurentei a stabilit ca societãtile de asigurãri Societatea Comercialã Asigurarea Româneascã ASIROM - S.A. (denumitã în continuare ASIROM)1), Societatea de Asigurare Reasigurare ASTRA - S.A. (denumitã în continuare ASTRA)2), Societatea Comercialã METROPOL - Compania Internationalã de Asigurãri si Reasigurãri - S.A. (denumitã în continuare METROPOL)3), Societatea de Asigurare Reasigurare ARDAF - S.A. (denumitã în continuare ARDAF)4), Societatea Comercialã ALLIANZ TIRIAC Asigurãri - S.A. (denumitã în continuare ALLIANZ)5), Societatea de Asigurare Reasigurare OMNIASIG - S.A. (denumitã în continuare OMNIASIG)6), Grupul de Asigurãri Român GRUP AS - S.A. (denumitã în continuare GRUP AS)7), Societatea de Asigurare UNITA - S.A. (denumitã în continuare UNITA)8) si Societatea Comercialã Asigurare Reasigurare AGI ROMÂNIA - S.A. (denumitã în continuare AGI ROMÂNIA)9), INTERAMERICAN ROMANIA INSURANCE - S.A. (denumitã în continuare INTERAMERICAN)10), ASITRANS - S.A. Asigurãri Reasigurãri (denumitã în continuare ASITRANS)11) si ASA Asigurãri ATLASSIB - S.A. (denumitã în continuare ATLASSIB)12) se fac vinovate de încãlcarea dispozitiilor art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1996 prin încheierea si/sau punerea în practicã a unei întelegeri având ca obiect fixarea - în cadrul Biroului Asigurãtorilor de Autovehicule din România (denumit în continuare BAAR) - a unor niveluri minime de prime la asigurarea de rãspundere civilã auto cu valabilitate în afara teritoriului României (Carte Verde).

1.2. La data de 20 mai 1999, la sediul BAAR13) a fost organizatã întâlnirea reprezentantilor urmãtoarelor societãti de asigurãri: ASIROM, ASTRA, METROPOL, ARDAF, ALLIANZ, OMNIASIG, GRUP AS, UNITA si AGI ROMÂNIA. Aceastã întâlnire a avut ca scop analizarea nivelului primei pentru asigurarea de rãspundere civilã auto cu valabilitate în afara teritoriului României (denumitã în continuare asigurare tip Carte Verde).

Dupã analizarea propunerilor concrete avansate de cãtre participanti, acestia au hotãrât ca BAAR “sã recomande societãtilor de asigurare un nivel minim al primelor de asigurare, care sã fie avut în vedere de cãtre societãtile de asigurare la stabilirea primelor ce vor fi practicate începând cu data de 15 iunie 1999 ora 0”, nivel majorat fatã de cel practicat la acea datã. Aceastã hotãrâre, incluzând si nivelul minim recomandat al primelor de asigurare, a fost transmisã de cãtre BAAR prin Circulara nr. 5.067 din 24 mai 1999 cãtre “toti membrii BAAR autorizati sã elibereze documente internationale de asigurare - Carte Verde”.

1.3. La data de 22 iunie 1999, în sedinta Comitetului de directie al BAAR s-a hotãrât ca “nivelul minim de prime la asigurarea de rãspundere civilã auto, stabilit în sedinta din 20 mai 1999, sã se aplice începând cu data de 15 iulie 1999, ora 0,00, si nu din 15 iunie 1999”; aceastã hotãrâre a fost transmisã membrilor BAAR prin Circulara BAAR nr. 5.813 din 28 iunie 1999.

1.4. Transmiterea de cãtre BAAR a hotãrârii luate de cãtre reprezentantii celor 9 societãti de asigurare a fãcut ca aceste niveluri minime “recomandate” ale primelor sã capete caracter de “obligatii” pentru toate societãtile de asigurare membre BAAR, care erau autorizate sã practice asigurarea tip Carte Verde. Prin urmare, societãtile de asigurare autorizate sã elibereze documente de asigurare internationalã tip Carte Verde au considerat cã aceste niveluri minime “recomandate” ale primelor au un caracter obligatoriu si le-au aplicat în consecintã. Cu titlu exemplificativ, la data de 25 octombrie 2001, ASTRA a mentionat14) cã “prima de asigurare practicatã de ASTRA privind asigurarea de rãspundere civilã pentru autovehicule cu valabilitate în afara teritoriului României este de 45 de USD [...] Primele sunt fixe, nenegociabile si sunt practicate de toate societãtile de asigurare printr-o conventie ce a fost agreatã în cadrul BAAR”; în acelasi sens, UNITA15) a precizat: “societatea UNITA a înteles sã se alinieze acestor tarife minimale”. De asemenea, conform celor declarate de cãtre ASIROM16), “prima de asigurare pentru asigurarea tip Carte Verde pentru o perioadã de 15 zile, pentru autoturisme, este de 45 de USD”.

1.5. Aplicarea de cãtre societãtile de asigurare a nivelurilor minime “recomandate” ca fiind obligatorii rezultã si din adresele înaintate BAAR de cãtre unii dintre membrii sãi privind nerespectarea, de cãtre alte societãti de asigurare membre BAAR, a nivelurilor minime “recomandate”. Cu titlu exemplificativ, la data de 22 iulie 199917), UNITA a înstiintat BAAR cã ASTRA, sucursala Arad, nu a respectat hotãrârea Comitetului de directie al BAAR din data de 22 iunie 1999 referitoare la stabilirea nivelului minim al primelor la asigurarea de rãspundere civilã auto cu valabilitate în afara teritoriului României. De asemenea, la data de 19 august 199918), ASIT aduce la cunostinta BAAR cã “ASIT a respectat si continuã sã respecte întocmai tariful minimal recomandat de BAAR prin Circulara nr. 5.813 din 28 iunie 1999. Din pãcate, am constatat cã nu toti membrii înteleg sã respecte recomandãrile BAAR, desi reprezentantii societãtilor autorizate de acesta sã elibereze documente de asigurare Carte Verde au fost în unanimitate de acord cu acest tarif în sedinta din 20 mai 1999 […]. Societatea noastrã a considerat cã atât conducerea, cât si membrii BAAR trebuie sã înteleagã consecintele grave pe care le-ar putea avea o practicã gresitã de vânzare a documentelor de asigurare Carte Verde la preturi de dumping […], avându-se în vedere principiul solidaritãtii între societãtile membre BAAR”.

1.6. Ca urmare a informatiilor primite de cãtre BAAR cu privire la nerespectarea, de cãtre unii dintre membrii sãi, a acestor niveluri minime, în sedinta din data de 3 septembrie 1999, Adunarea generalã extraordinarã a membrilor BAAR a hotãrât cã se vor sanctiona societãtile de asigurare care nu vor respecta nivelurile minime “recomandate”, accentuând prin aceastã mãsurã punitivã caracterul lor obligatoriu, si nu de “recomandare”, stiut fiind faptul cã nu se poate sanctiona nerespectarea unei “recomandãri”, ci numai a unei obligatii asumate. Astfel, potrivit rezolutiei Adunãrii generale extraordinare BAAR, începând cu data de 20 septembrie 1999, ora 0,00, s-a decis “sã se respecte cu strictete Circulara BAAR nr. 5.813 din 28 iunie 1999 cu referire la recomandarea privind tariful minimal de prime la asigurarea de rãspundere civilã auto cu valabilitateîn afara teritoriului României [...] nerespectarea acesteia poate atrage chiar retragerea dreptului societãtii dumneavoastrã de a elibera documente internationale de asigurare Carte Verde”. Aceastã rezolutie a Adunãrii generale extraordinare BAAR a fost transmisã membrilor BAAR prin Circulara BAAR nr. 8.165 din 10 septembrie 1999.

1.7. Întelegerea intervenitã în cadrul BAAR între societãtile membre BAAR, având ca obiect fixarea în mod concertat a nivelului minim de prime pentru asigurarea tip Carte Verde, a avut ca efect majorarea primelor de asigurare cu aproximativ 10 USD. Totodatã fixarea acestor niveluri minime ale primelor a avut ca efect eliminarea concurentei pe piata relevantã si prejudicierea consumatorilor, deoarece, începând cu momentul aplicãrii acestora, consumatorul a fost privat astfel de posibilitatea de a alege, societãtile autorizate practicând aceleasi niveluri de prime, mai mari decât cele practicate anterior.

1.8. La momentul încheierii întelegerii, 26 de societãti de asigurãri de autovehicule erau membre BAAR, dintre acestea 9 fiind autorizate sã practice asigurarea tip Carte Verde, si anume: ASIROM, UNITA, ARDAF, ALLIANZ, OMNIASIG, GRUP AS, METROPOL, ASTRA si AGI ROMÂNIA. Începând cu data de 1 decembrie 1999, au mai fost autorizate sã practice aceastã categorie de asigurãri si societãtile: INTERAMERICAN (1 decembrie 1999 - 18 februarie 2002), ASIGURARE-REASIGURARE “INDUSTRIILOR ARGES” - S.A.19), denumitã în continuare ASIRAG (1 iunie 2000), ASITRANS (1 ianuarie 2001) si ATLASSIB (1 iulie 2001). Cu exceptia societãtii ASIRAG, celelalte 3 societãti de asigurãri, autorizate ulterior sã practice asigurarea tip Carte Verde, desi nu s-au numãrat printre initiatorii întelegerii în cauzã, au aplicat în practicã nivelurile minime de prime pentru aceastã categorie de asigurare, stabilite în cadrul BAAR de cãtre celelalte 9 societãti de asigurãri autorizate anterior.

1.9. BAAR este o organizatie profesionalã, înfiintatã de asigurãtorii de autovehicule din România, neguvernamentalã, creatã în scopul dezvoltãrii si cooperãrii în domeniul asigurãrilor de autovehicule si reprezentãrii societãtilor membre în relatiile cu alte organizatii din tarã si din strãinãtate. BAAR a fost înfiintat si îsi desfãsoarã activitatea în conformitate cu prevederile art. 24 din Legea nr. 47/1991 privind constituirea, organizarea si functionarea societãtilor comerciale din domeniul asigurãrilor, abrogatã prin Legea nr. 32/2000 privind societãtile de asigurare si supravegherea asigurãrilor, si ale art. 102 din Legea nr. 21/1924 pentru persoanele juridice, abrogatã prin Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii.

1.10. BAAR, asa cum era constituit si conform statutului în vigoare la data sãvârsirii practicii anticoncurentiale, avea misiunea de a apãra interesele legale ale membrilor sãi în relatiile interne si internationale, fãrã a îndeplini si rolul de Birou plãtitor si Birou gestionar, în sensul rambursãrii cãtre birourile gestionare din strãinãtate a sumelor plãtite de acestea cu titlu de despãgubiri pentru pagube produse de asiguratii de rãspundere civilã Carte Verde ai societãtilor de asigurare membre ale BAAR, respectiv de a plãti sumele datorate cãtre terte persoane pãgubite, în România; functia de administrare si gestionare a Fondului Comun Carte Verde, în calitate de Birou plãtitor si Birou gestionar, i-a fost conferitã prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor nr. 8/2002; Adunarea generalã si Comitetul de directie ale BAAR nu aveau atributii în stabilirea nivelului primelor de asigurãri.

1.11. Prin urmare, societãtile de asigurare: ASIROM, ASTRA, METROPOL, ARDAF, ALLIANZ, OMNIASIG, GRUP AS, UNITA si AGI ROMÂNIA au încãlcat dispozitiile art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1996 prin încheierea si punerea în practicã a unei întelegeri având ca obiect fixarea, în cadrul BAAR, a unor niveluri minime de prime la asigurarea tip Carte Verde. Totodatã, desi nu au participat la încheierea întelegerii anticoncurentiale în cauzã, fiind autorizate de cãtre BAAR ulterior, societãtile INTERAMERICAN, ASITRANS si ATLASSIB au pus în practicã aceastã întelegere, încãlcând astfel prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1996. ASIRAG nu a fost membrã a întelegerii anticoncurentiale în cauzã si nu a pus în practicã aceastã întelegere.

1.12. Includerea prevederilor conform cãrora BAAR stabileste tarife de prime tehnice minimale pentru asigurãrile tip Carte Verde si cuantumul cheltuielilor maximale pentru achizitionarea acestor asigurãri atât în art. 5 lit. c) din noul Statut al BAAR, cât si în art. 2 alin. (1) pct. 3 din Normele privind mãsurile prudentiale pentru practicarea asigurãrii de rãspundere civilã pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule în afara teritoriului României (Carte Verde), puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor nr. 8/2002, a întãrit caracterul obligatoriu al acestor niveluri minime de prime si a “legiferat” practic întelegerea anticoncurentialã deja existentã între societãtile de asigurare în cadrul BAAR.

Aceste prevederi contravin legislatiei în domeniul concurentei, fixarea unor tarife minime pentru asigurãrile tip Carte Verde fiind de naturã a împiedica concurenta în detrimentul beneficiarilor acestor servicii. De la data intrãrii în vigoare a Ordinului presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor nr. 8/2002 nu se mai poate retine vinovãtia societãtilor de asigurare.

1.13. Consiliul Concurentei, în temeiul art. 54 din Legea nr. 21/1996, a constatat nulitatea art. 5 lit. c) din noul Statut al BAAR, aprobat de Adunarea generalã BAAR în sedinta din 18 decembrie 2001. În mod concret, aceastã prevedere are urmãtorul continut: “BAAR stabileste tarife de prime tehnice minimale pentru asigurãrile Carte Verde si cuantumul cheltuielilor maximale pentru achizitionarea acestor asigurãri”. Totodatã, în temeiul art. 27 lit. a) si al art. 50 lit. a) din Legea nr. 21/1996, Consiliul Concurentei a solicitat Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor modificarea Normelor privind mãsurile prudentiale pentru practicarea asigurãrii de rãspundere civilã pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule în afara teritoriului României (Carte Verde), puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor nr. 8/2002, în sensul eliminãrii pct. 3 de la art. 2 alin. (1), conform cãruia BAAR “stabileste nivelul minim al tarifelor de prime si limita maximã a cheltuielilor de achizitionare pentru asigurarea Carte Verde, cu avizul prealabil al Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor”.

1.14. Motivatiile BAAR si ale societãtilor de asigurare nu pot fi de naturã sã justifice o întelegere asupra fixãrii, în mod concertat, a nivelurilor minime ale primelor si aplicarea acestora de cãtre societãtile de asigurare.

1.15. Cu toate acestea, nu se poate face abstractie de faptul cã fixarea unor niveluri minime ale primelor a avut loc în contextul sanctiunilor impuse de Conventie în cazul neîndeplinirii obligatiei de restituire a sumelor plãtite de cãtre Biroul gestionar tertelor persoane pãgubite, ceea ce atrage rãspunderea biroului sub egida cãruia a fost eliberat documentul de asigurare - BAAR; BAAR trebuia, în ultimã instantã, sã suporte contravaloarea despãgubirii. Imposibilitatea onorãrii obligatiilor de platã ar fi condus la eliminarea României din sistemul international Carte Verde.

1.16. Piata produsului

Produsul care defineste piata îl reprezintã asigurarea de rãspundere civilã auto cu valabilitate în afara teritoriului României, eliberatã de cãtre o societate de asigurãri autorizatã, pentru a acoperi rãspunderea ce rezultã din folosirea unui autovehicul.

Aceastã asigurare acoperã despãgubirile acordate pentru daunele materiale si vãtãmãrile corporale provocate de autoturismul pentru care s-a eliberat documentul de asigurare în urma unui accident în care acesta a fost implicat si gãsit rãspunzãtor pentru provocarea lui.

1.17. La data de 25 ianuarie 1949, Subcomitetul de transporturi rutiere al Comisiei Economice ONU pentru Europa a sugerat asigurãtorilor - în vederea protejãrii tertilor pãgubiti prin accidente de autovehicule - crearea unui document de asigurare de tip uniform, a unui Birou national în fiecare tarã care aderã la acest sistem si a unui organ central – Consiliul Birourilor, cu sediul la Londra. Conventia Tip Interbirouri (denumitã în continuare Conventie) are ca obiect punerea în practicã a acestor dispozitii adoptate la 25 ianuarie 1949, înlocuite prin anexa nr. 2 a Rezolutiei unificate asupra facilitãtii transporturilor rutiere adoptate de Comitetul permanent de lucru la cea de-a 74-a sesiune din 25-29 iunie 1949 (denumitã Recomandãrile de la Geneva).

1.18. Conform acestei Conventii: (i) certificat de asigurare înseamnã Cartea internationalã de asigurare auto (Carte Verde), în modelul sau modelele aprobate de Comitetul permanent de lucru pentru transporturi rutiere; (ii) polita de asigurare înseamnã o politã de asigurare eliberatã de un membru al Biroului emitent unui asigurat, pentru a acoperi rãspunderea ce rezultã din folosirea unui autovehicul; (iii) Birou înseamnã organizatia înfiintatã de asigurãtori si recunoscutã de guvernul din acea tarã ca organizatie care îndeplineste solicitãrile si dispozitiile din Recomandãrile de la Geneva; (iv) Birou gestionar înseamnã biroul (si/sau un membru al acelui birou care actioneazã sub autorizarea acestuia) care are rãspunderea în tara sa pentru gestionarea si regularizarea daunelor în conformitate cu prevederile Conventiei si legii sale nationale; (v) Birou emitent înseamnã biroul (si/sau un membru al acestui birou) sub autorizarea cãruia a fost eliberat un certificat de asigurare si care este rãspunzãtor pentru îndeplinirea obligatiilor Biroului gestionar, în conformitate cu prevederile Conventiei; (vi) Birou de asistentã înseamnã biroul care este autorizat sã gestioneze si sã regularizeze o reclamatie, în conformitate cu prevederile Conventiei. 1.19. Pe lângã facilitarea liberei circulatii transfrontaliere a persoanelor si a bunurilor, Conventia are drept scop atât indemnizarea victimelor accidentelor de autovehicule, de cãtre Biroul gestionar al tãrii unde s-a produs accidentul, cât si rambursarea cu maximã rapiditate (în vederea reîntregirii fondului de garantie din care sunt indemnizate aceste victime) a sumelor plãtite de Biroul gestionar, de cãtre Biroul emitent (plãtitor) sau de cãtre un membru al acestui birou, sub autorizarea cãruia a fost eliberat un certificat de asigurare si care este rãspunzãtor pentru îndeplinirea obligatiilor Biroului gestionar.

1.20. În conformitate cu dispozitiile Conventiei, documentul international de asigurare “Carte Verde” este emis sub autoritatea si egida Biroului emitent si este oferit de cãtre societãtile de asigurare membre ale acestui birou posesorilor de autovehicule care doresc sã cãlãtoreascã în strãinãtate si care încheie cu acestea un contract de asigurare de rãspundere civilã auto cu valabilitate în afara teritoriului României. Acest document garanteazã cã, în fiecare tarã tranzitatã de asigurat, Biroul gestionar al acelei tãri îsi asumã pentru acel autovehicul, în mod obligatoriu, rãspunderea pe care ar avea-o o societate de asigurare localã, potrivit reglementãrilor legale privitoare la rãspunderea pentru prejudiciile cauzate prin accidente de autovehicule în vigoare în tara Biroului gestionar.

1.21. Dacã asiguratul de rãspundere civilã auto aflat în tara Biroului gestionar produce un accident, victima se va adresa Biroului gestionar, care o va despãgubi în numele Biroului emitent. Dupã efectuarea plãtii, Biroul gestionar care a regularizat dauna se va adresa, în mod direct sau prin intermediul Biroului emitent, asigurãtorului care a eliberat documentul international de asigurare, iar în cazul în care acest asigurãtor nu efectueazã plata, din orice motiv, inclusiv din cauze de insolvabilitate, Biroul gestionar se va regresa împotriva Biroului emitent, care va suporta întotdeauna, în ultimã instantã, despãgubirea acordatã de cãtre Biroul gestionar.

1.22. În România BAAR este recunoscut de Guvernul României ca organizatie care dã curs solicitãrilor si dispozitiilor din Recomandãrile de la Geneva, în conformitate cu art. 3 lit. g) din Conventie.

1.23. Piata relevantã geograficã

Având în vedere repartizarea în teritoriu a societãtilor de asigurare autorizate sã practice asigurarea de rãspundere civilã auto cu valabilitate în afara teritoriului României, precum si a beneficiarilor, piata geograficã relevantã este piata nationalã.

1.24. Plenul Consiliului Concurentei a autorizat Comisia sã stabileascã amenzile ce vor fi aplicate societãtilor de asigurãri sub nivelul minim prevãzut de Normele Consiliului Concurentei privind individualizarea si dozarea sanctiunilor prevãzute la art. 55 si 56 din Legea concurentei nr. 21/1996.

2. Dispozitiile art. 56 din Legea nr. 21/1996

Conform dispozitiilor art. 56 teza a 2-a lit. a) din Legea nr. 21/1996, încãlcarea art. 5 alin. (1) din lege se sanctioneazã cu amendã de la 5 la 250 milioane lei, iar pentru agentii economici cu o cifrã de afaceri de peste 2,5 miliarde lei, cu o amendã în sumã de pânã la 10% din cifra de afaceri.

Cifrele de afaceri ale societãtilor de asigurãri au fost calculate conform art. 68 lit. b) din Legea nr. 21/1996 si transmise Comisiei Consiliului Concurentei de cãtre societãtile de asigurare în cauzã si de cãtre Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor.

Având în vedere cã cifra de afaceri a ARDAF20) a fost în anul 2002 de 653.866.118.000 lei, deci a depãsit 2.500.000.000 lei, rezultã cã amenda ce va fi aplicatã acestui agent economic vinovat de încãlcarea art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1996 va reprezenta pânã la 10% din cifra de afaceri.

3. Prevederile Normelor privind individualizarea si dozarea sanctiunilor prevãzute la art. 55 si 56 din Legea concurentei nr. 21/1996, emise în aplicarea art. 57 din Legea nr. 21/1996

Conform acestor norme, la individualizarea sanctiunilor ce vor fi aplicate agentilor economici pentru încãlcarea prevederilor Legii nr. 21/1996 se va tine cont de urmãtoarele aspecte:

3.1. Impactul si consecintele practicii anticoncurentiale asupra mediului concurential si asupra consumatorilor: efectul negativ se estimeazã prin analiza pietelor relevante, a cotei de piatã detinute de cãtre agentul economic implicat, a duratei practicii anticoncurentiale, a efectelor structurale si/sau conjuncturale ale acesteia.

3.1.1. Durata practicii si efectele acesteia asupra mediului concurential

Nivelul minim al primelor de asigurare de rãspundere civilã auto cu valabilitate în afara teritoriului României a fost stabilit de cãtre “reprezentantii societãtilor de asigurare autorizate sã elibereze documente de asigurare tip «Carte Verde» în sedinta din 20 mai 1999”, conform Circularei BAAR nr. 5.813 din 28 iunie 1999.

Hotãrârea BAAR, cuprinzând nivelul minim “recomandat” al primelor de asigurare de rãspundere civilã auto cu valabilitate în afara teritoriului României a fost transmisã de cãtre acesta, prin circularele nr. 5.067 din 24 mai 1999 si nr. 5.813 din 28 iunie 1999, cãtre “toti membrii BAAR autorizati sã elibereze documente internationale de asigurare - Carte Verde”; aceastã “recomandare” privind nivelul minim al primelor pentru asigurarea tip Carte Verde a avut în fapt caracter obligatoriu, aspect confirmat de aplicarea în practicã a acestor niveluri minime de cãtre toate societãtile care au participat la luarea deciziei în cadrul BAAR si de cãtre 3 dintre cele 4 societãti autorizate ulterior sã elibereze documentul international de asigurare Carte Verde. Întelegerea intervenitã în cadrul BAAR între societãtile membre BAAR, având ca obiect fixarea în mod concertat a nivelului minim de prime pentru asigurarea tip Carte Verde, a avut ca efect majorarea primelor de asigurare cu aproximativ 10 USD. Totodatã fixarea acestor niveluri minime ale primelor a avut ca efect eliminarea concurentei pe piata relevantã si prejudicierea consumatorilor, deoarece, începând cu momentul aplicãrii acestora, consumatorul a fost privat astfel de posibilitatea de a alege, societãtile autorizate practicând aceleasi niveluri de prime, mai mari decât cele practicate anterior.

Totodatã includerea prevederilor conform cãrora BAAR stabileste tarife de prime tehnice minimale pentru asigurãrile tip Carte Verde si cuantumul cheltuielilor maximale pentru achizitionarea acestor asigurãri, atât în art. 5 lit. c) din noul Statut al BAAR, cât si în art. 2 alin. (1) pct. 3 din Normele privind mãsurile prudentiale pentru practicarea asigurãrii de rãspundere civilã pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule în afara teritoriului României (Carte Verde), puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor nr. 8/2002, a întãrit caracterul obligatoriu al acestor niveluri minime de prime si a “legiferat” practic întelegerea anticoncurentialã deja existentã între societãtile de asigurare în cadrul BAAR.

Aceste prevederi contravin legislatiei în domeniul concurentei, fixarea unor tarife minime pentru asigurãrile tip Carte Verde fiind de naturã a împiedica concurenta în detrimentul beneficiarilor acestor servicii.

CONCLUZIE: Încãlcarea prevederilor legale s-a materializat în încheierea si punerea în practicã a unei întelegeri pe orizontalã, intervenitã între societãtile de asigurare: ASIROM, ASTRA, METROPOL, ARDAF, ALLIANZ, OMNIASIG, GRUP AS, UNITA si AGI ROMÂNIA, având ca obiect fixarea, în cadrul BAAR, a unor niveluri minime de prime la asigurarea tip Carte Verde. Totodatã, desi nu au participat la încheierea întelegerii anticoncurentiale în cauzã, fiind autorizate de cãtre BAAR ulterior, societãtile INTERAMERICAN, ASITRANS si ATLASSIB au pus în practicã aceastã întelegere. Prin urmare, cele 12 societãti de asigurãri au încãlcat dispozitiile art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1996. Societatea ASIRAG nu a fost membrã a întelegerii anticoncurentiale în cauzã si nu a pus în practicã aceastã întelegere.

Durata în care întelegerea anticoncurentialã a afectat piata relevantã definitã în cauzã a fost de 3,5 ani (iunie 1999-octombrie 2002). Începând cu data intrãrii în vigoare a Ordinului presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor nr. 8/2002, prin care s-au pus în aplicare Normele privind mãsurile prudentiale pentru practicarea asigurãrii de rãspundere civilã pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule în afara teritoriului României (Carte Verde), s-a legiferat ca atributie a BAAR stabilirea tarifelor de prime tehnice minimale pentru asigurãrile tip Carte Verde si cuantumul cheltuielilor maximale pentru achizitionarea acestor asigurãri, întãrindu-se astfel caracterul obligatoriu al acestor niveluri minime de prime. De la data intrãrii în vigoare a Ordinului presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor nr. 8/2002 (octombrie 2002), nu se mai poate retine vinovãtia societãtilor de asigurare.

Având în vedere aceste aspecte, din punct de vedere al gravitãtii fapta se înscrie în categoria încãlcãrilor grave ale regulilor de concurentã, pe urmãtoarea scarã:

- încãlcãri minore;

- încãlcãri grave;

- încãlcãri foarte grave.

Din punct de vedere al perioadei în care întelegerea anticoncurentialã a afectat piata relevantã definitã în spetã - 3,5 ani - fapta se înscrie în categoria încãlcãrilor de duratã medie ale concurentei, pe urmãtoarea scarã:

- încãlcãri de scurtã duratã: în general, mai putin de 1 an;

- încãlcãri de duratã medie: 1-5 ani;

- încãlcãri de duratã mare: în general, mai mult de 5 ani.

Aceste încadrãri au fost realizate avându-se în vedere prevederile Instructiunilor Comisiei Europene referitoare la metoda de stabilire a amenzilor impuse conform art. 15(2) din Reglementarea nr. 17/1962 si art. 65(5) din Tratatul ECSC (98/C9/03), publicate în Jurnalul Oficial C 009 din 14 ianuarie 199821).

3.1.2. Cota de piatã

Cota de piatã detinutã de cãtre ARDAF în anul 2002, cotã calculatã în functie de volumul primelor brute încasate din asigurãri tip Carte Verde, a fost de 11,84%.

3.2. Situatia economicã si financiarã a contravenientului, pozitia pe piatã, puterea de influentare asupra pietei: situatia financiarã a agentului economic implicat într-o practicã anticoncurentialã este caracterizatã de cifra de afaceri si de alti indicatori financiari, dupã caz.

ARDAF

Anul 2002 (anul anterior emiterii deciziei):

Cifra de afaceri: 653.866.118.000 lei

Profit net: 109,968 milioane lei

3.3. Pozitia autorului fatã de fapta si consecintele acesteia, prin sãvârsirea ei din culpã sau cu intentie (constând din fapte si acte anticoncurentiale care au ca scop împiedicarea, denaturarea sau restrângerea concurentei ori cauze care au mai fãcut obiectul unor decizii anterioare ale Consiliului Concurentei în care au fost incriminati aceiasi agenti economici), amploarea si repetarea actiunilor anticoncurentiale

ARDAF nu a mai fost anterior sanctionatã pentru încãlcarea prevederilor Legii nr. 21/1996.

3.4. Circumstante agravante si/sau circumstante atenuante

3.4.1. Circumstante atenuante:

- fixarea unor niveluri minime ale primelor a avut loc în contextul sanctiunilor impuse de Conventie în cazul neîndeplinirii obligatiei de restituire a sumelor plãtite de cãtre Biroul gestionar tertelor persoane pãgubite, ceea ce atrãgea rãspunderea biroului sub egida cãruia a fost eliberat documentul de asigurare - BAAR; BAAR trebuia, în ultimã instantã, sã suporte contravaloarea despãgubirii;

- imposibilitatea onorãrii obligatiilor de platã ar fi condus la eliminarea României din sistemul international Carte Verde.

3.5. Nivelul minim al amenzii pentru contraventia sãvârsitã de cãtre ARDAF, prevãzut de Normele Consiliului Concurentei privind individualizarea si dozarea sanctiunilor prevãzute la art. 55 si 56 din Legea concurentei nr. 21/1996 este de 2.000.000.000 lei.

În temeiul art. 56 lit. a), coroborat cu art. 57 si cu art. 60 alin. (3) din Legea nr. 21/1996,

DECIDE:

Art. 1. - Cuantumul amenzii ce va fi aplicat Societãtii de Asigurare Reasigurare ARDAF - S.A. pentru încãlcarea dispozitiilor art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1996 prin încheierea si punerea în practicã a unei întelegeri având ca obiect fixarea - în cadrul BAAR - a unor niveluri minime de prime la asigurarea de rãspundere civilã auto cu valabilitate în afara teritoriului României (Carte Verde) este de 500.000.000 (cincisutemilioane) lei.

Art. 2. - Suma reprezentând amenda se va vira în termen de maximum 15 (cincisprezece) zile de la data primirii prezentei decizii de cãtre Societatea de Asigurare Reasigurare ARDAF - S.A. la bugetul de stat, cu ordin de platã tip trezorerie, în contul 361280013302 deschis la Banca Nationalã a României - Sucursala Judetului Cluj, beneficiar Trezoreria Cluj, cu mentiunea: “amenzi aplicate conform Legii nr. 21/1996”. Pe versoul ordinului de platã se va mentiona: cod cont: 20220103. O copie de pe ordinul de platã va fi transmisã neîntârziat Consiliului Concurentei.

Art. 3. - Prezenta decizie va fi publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala Societãtii de Asigurare Reasigurare ARDAF - S.A., în termen de 30 de zile de la comunicare.

Art. 4. - Prezenta decizie intrã în vigoare la data comunicãrii sale de cãtre Secretariatul general al Consiliului Concurentei.

Art. 5. - Prezenta decizie poate fi atacatã, conform art. 60 alin. (4) din Legea nr. 21/1996, la presedintele Consiliului Concurentei, în termen de 15 zile de la comunicare.

Art. 6. - Departamentul servicii si Secretariatul general din cadrul Consiliului Concurentei vor urmãri ducerea la îndeplinire a prezentei decizii.

Art. 7. - Secretariatul general va transmite aceastã decizie la: Societatea de Asigurare Reasigurare ARDAF - S.A.

Sediul social: str. Samuil Micu nr. 7, Cluj-Napoca, judetul Cluj

Nr. de înregistrare la oficiul registrului comertului: J 12/4169/1992

Telefon/fax: 0264/19.82.61/19.82.66

COMISIA CONSILIULUI CONCURENTEI

Vicepresedinte,

Vasile Seclãman

Consilieri de concurentã,
Viorel Munteanu	Alexe Gavrilã

Bucuresti, 5 august 2003.

Nr. 364.

---

1) Sediul social: bd. Carol I nr. 31-33, sectorul 2, Bucuresti; nr. de înregistrare la oficiul registrului comertului: J 40/304/1991.

2) Sediul social: str. Puskin nr. 1, sectorul 1, Bucuresti; nr. de înregistrare la oficiul registrului comertului: J 40/305/1991.

3) Sediul social: bd. Dimitrie Cantemir nr. 1, sectorul 3, Bucuresti; nr. de înregistrare la oficiul registrului comertului: J 40/12.428/1991.

4) Sediul social: str. Samuil Micu nr. 7, Cluj-Napoca, judetul Cluj; nr. de înregistrare la oficiul registrului comertului: J 12/4.169/1992.

5) Sediul social: str. Cãderea Bastiliei nr. 80-84, sectorul 1, Bucuresti; nr. de înregistrare la oficiul registrului comertului: J 40/15.882/1994.

6) Sediul social: aleea Alexandru nr. 48, sectorul 1, Bucuresti; nr. de înregistrare la oficiul registrului comertului: J 40/8.364/1994.

7) Sediul social: Bd. Unirii nr. 67, bl. G2A, sectorul 3, Bucuresti; nr. de înregistrare la oficiul registrului comertului: J 40/6.961/1995.

8) Sediul social: str. Ofcea nr. 9, Timisoara, judetul Timis; nr. de înregistrare la oficiul registrului comertului: J 35/21/1991.

9) Sediul social: bd. Mircea Vodã nr. 34, bl. M1, et. 2, sectorul 3, Bucuresti; nr. de înregistrare la oficiul registrului comertului: J 40/10.595/1995.

10) Sediul social: sos. Cotroceni nr. 20, sectorul 6, Bucuresti; nr. de înregistrare la oficiul registrului comertului: J 40/15.656/1994.

11) Sediul social: str. Gramond nr. 8, sectorul 4, Bucuresti; nr. de înregistrare la oficiul registrului comertului: J 40/2.241/1994.

12) Sediul social: str. Noica bl. 4, ap. 20, sc. b, et. 4, Sibiu; nr. de înregistrare la oficiul registrului comertului: J 32/1.053/1996.

13) Sediul social: sos. Stefan cel Mare nr. 30, bl. 26, sc. A, et. 6, ap. 16, sectorul 2, Bucuresti.

14) Prin Adresa înregistratã la Consiliul Concurentei cu nr. SG-1.008 din 26 octombrie 2001.

15) Prin Adresa UNITA nr. SIAR/92.591 din 5 iulie 2000, înregistratã la Consiliul Concurentei cu nr. V2 639 din 6 iulie 2000.

16) Prin Adresa ASIROM nr. 25.870 din 26 octombrie 2001, înregistratã la Consiliul Concurentei cu nr. SG 1.015 din 26 octombrie 2001.

17) Prin Adresa nr. AB 41.716 din 16 iulie 1999, înregistratã la BAAR cu nr. 6.139 din 22 iulie 1999.

18) Prin Adresa nr. 5.130 din 19 august 1999, înregistratã la BAAR cu nr. 8.120 din 30 august 1999.

19) Sediul social: bd. I.C. Brãtianu bl. A5-A7, parter, Pitesti, judetul Arges.

20) Transmisã prin Adresa ARDAF nr. 8.407 din 18 iulie 2003, înregistratã la Consiliul Concurentei cu nr. V2-1.382 din 18 iulie 2003.

21) Art 15(2) din Reglementarea nr. 17/1962 este similar art. 56 din Legea nr. 21/1996.

CONSILIUL CONCURENTEI

DECIZIE

referitoare la stabilirea sanctiunilor pentru încãlcarea prevederilor Legii concurentei nr. 21/1996 de cãtre Societatea Comercialã ASITRANS - S.A. Asigurãri Reasigurãri

Comisia Consiliului Concurentei

I. În baza:

1. Decretului nr. 1.075/2001 privind numirea membrilor Consiliului Concurentei;

2. Legii concurentei nr. 21/1996, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 30 aprilie 1996;

3. Regulamentului de organizare, functionare si procedurã a Consiliului Concurentei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 bis din 25 martie 1997, cu modificãrile si completãrile ulterioare;

4. Regulamentului pentru aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din Legea concurentei nr. 21/1996, privind practicile anticoncurentiale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 bis din 9 iunie 1997;

5. Instructiunilor cu privire la definirea pietei relevante, în scopul stabilirii pãrtii substantiale de piatã, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 bis din 4 aprilie 1997;

6. Investigatiei declansate în Dosarul RS-171 din 22 iunie 2000 prin Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 59 din 19 iulie 2000;

7. prevederilor Deciziei Plenului Consiliului Concurentei nr. 317 din 14 iulie 2003, prin care s-a finalizat investigatia;

8. Ordinului presedintelui Consiliului Concurentei nr. 142 din 15 iulie 2003, prin care s-a stabilit componenta comisiei care va decide cuantumul amenzilor aplicate pentru practicile anticoncurentiale sãvârsite de cãtre 12 societãti de asigurare, prin încheierea unei întelegeri privind stabilirea nivelului minim al primelor de asigurare pentru asigurarea de rãspundere civilã auto cu valabilitate în afara teritoriului României (asigurare tip Carte Verde);

9. Procesului-verbal nr. V2-1463 din 30 iulie 2003.

II. Având în vedere:

1. Decizia Plenului Consiliului Concurentei nr. 317 din 14 iulie 2003

1.1. Prin aceastã decizie Plenul Consiliului Concurentei a stabilit cã societãtile de asigurãri: Societatea Comercialã Asigurarea Româneascã ASIROM - S.A. (denumitã în continuare ASIROM)1), Societatea de Asigurare Reasigurare ASTRA - S.A. (denumitã în continuare ASTRA)2), Societatea Comercialã METROPOL - Compania Internationalã de Asigurãri si Reasigurãri - S.A. (denumitã în continuare METROPOL)3), Societatea de Asigurare Reasigurare ARDAF - S.A. (denumitã în continuare ARDAF)4), Societatea Comercialã ALLIANZ TIRIAC Asigurãri - S.A. (denumitã în continuare ALLIANZ)5), Societatea de Asigurare Reasigurare OMNIASIG - S.A. (denumitã în continuare OMNIASIG)6), Grupul de Asigurãri Român GRUP AS - S.A. (denumit în continuare GRUP AS)7), Societatea de Asigurare UNITA - S.A. (denumitã în continuare UNITA)8) si Societatea Comercialã Asigurare Reasigurare AGI ROMÂNIA - S.A. (denumitã în continuare AGI ROMÂNIA)9), INTERAMERICAN ROMÂNIA INSURANCE - S.A. (denumitã în continuare INTERAMERICAN)10), ASITRANS - S.A. Asigurãri Reasigurãri (denumitã în continuare ASITRANS)11) si ASA Asigurãri ATLASSIB - S.A. (denumitã în continuare ATLASSIB)12) se fac vinovate de încãlcarea dispozitiilor art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea concurentei nr. 21/1996 prin încheierea si/sau punerea în practicã a unei întelegeri având ca obiect fixarea - în cadrul Biroului Asigurãtorilor de Autovehicule din România (denumit în continuare BAAR) – a unor niveluri minime de prime la asigurarea de rãspundere civilã auto cu valabilitate în afara teritoriului României (Carte Verde).

1.2. La data de 20 mai 1999, la sediul BAAR13) a fost organizatã întâlnirea reprezentantilor urmãtoarelor societãti de asigurãri: ASIROM, ASTRA, METROPOL, ARDAF, ALLIANZ, OMNIASIG, GRUP AS, UNITA si AGI ROMÂNIA. Aceastã întâlnire a avut ca scop analizarea nivelului primei pentru asigurarea de rãspundere civilã auto cu valabilitate în afara teritoriului României (denumitã în continuare asigurare tip Carte Verde.) Dupã analizarea propunerilor concrete avansate de cãtre participanti, acestia au hotãrât ca BAAR “sã recomande societãtilor de asigurare un nivel minim al primelor de asigurare, care sã fie avut în vedere de cãtre societãtile de asigurare la stabilirea primelor ce vor fi practicate începând cu data de 15 iunie 1999 ora 0,00”, nivel majorat fatã de cel practicat la acea datã. Aceastã hotãrâre, incluzând si nivelul minim recomandat al primelor de asigurare, a fost transmisã de cãtre BAAR prin Circulara nr. 5.067 din 24 mai 1999 cãtre “toti membrii BAAR autorizati sã elibereze documente internationale de asigurare - Carte Verde”.

1.3. La data de 22 iunie 1999, în sedinta Comitetului de directie al BAAR s-a hotãrât ca “nivelul minim de prime la asigurarea de rãspundere civilã auto, stabilit în sedinta din 20 mai 1999, sã se aplice începând cu data de 15 iulie 1999, ora 0,00 si nu din 15 iunie 1999”; aceastã hotãrâre a fost transmisã membrilor BAAR prin Circulara BAAR nr. 5.813 din 28 iunie 1999.

1.4. Transmiterea de cãtre BAAR a hotãrârii luate de cãtre reprezentantii celor 9 societãti de asigurare a fãcut ca aceste niveluri minime “recomandate” ale primelor sã capete caracter de “obligatii” pentru toate societãtile de asigurare membre BAAR, care erau autorizate sã practice asigurarea tip Carte Verde. Prin urmare, societãtile de asigurare autorizate sã elibereze documente de asigurare internationalã tip Carte Verde au considerat cã aceste niveluri minime “recomandate” ale primelor au un caracter obligatoriu si le-au aplicat în consecintã. Cu titlu exemplificativ, la data de 25 octombrie 2001, ASTRA a mentionat14) cã “prima de asigurare practicatã de ASTRA privind asigurarea de rãspundere civilã pentru autovehicule cu valabilitate în afara teritoriului României este de 45 de USD [...] Primele sunt fixe, nenegociabile si sunt practicate de toate societãtile de asigurare printr-o conventie ce a fost agreatã în cadrul BAAR”; în acelasi sens, UNITA15) a precizat: “societatea UNITA a înteles sã se alinieze acestor tarife minimale”. De asemenea, conform celor declarate de cãtre ASIROM16), “prima de asigurare pentru asigurarea tip Carte Verde pentru o perioadã de 15 zile, pentru autoturisme, este de 45 de USD”.

1.5. Aplicarea de cãtre societãtile de asigurare a nivelurilor minime “recomandate” ca fiind obligatorii rezultã si din adresele înaintate BAAR de cãtre unii dintre membrii sãi privind nerespectarea de cãtre alte societãti de asigurare membre BAAR a nivelurilor minime “recomandate”. Cu titlu exemplificativ, la data de 22 iulie 199917), UNITA a înstiintat BAAR cã ASTRA, sucursala Arad, nu a respectat hotãrârea Comitetului de directie al BAAR din data de 22 iunie 1999 referitoare la stabilirea nivelului minim al primelor la asigurarea de rãspundere civilã auto cu valabilitate în afara teritoriului României. De asemenea, la data de 19 august 199918) ASIT aduce la cunostintã BAAR cã “ASIT a respectat si continuã sã respecte întocmai tariful minimal recomandat de BAAR prin Circulara nr. 5.813 din 28 iunie 1999. Din pãcate, am constatat cã nu toti membrii înteleg sã respecte recomandãrile BAAR, desi reprezentantii societãtilor autorizate de acesta sã elibereze documente de asigurare tip Carte Verde au fost în unanimitate de acord cu acest tarif în sedinta din 20 mai 1999 [...] Societatea noastrã a considerat cã atât conducerea, cât si membrii BAAR trebuie sã înteleagã consecintele grave pe care le-ar putea avea o practicã gresitã de vânzare a documentelor de asigurare Carte Verde la preturi de dumping [...], avându-se în vedere principiul solidaritãtii între societãtile membre BAAR.”

1.6. Ca urmare a informatiilor primite de cãtre BAAR cu privire la nerespectarea de cãtre unii dintre membrii sãi a acestor niveluri minime, în sedinta din data de 3 septembrie 1999, Adunarea generalã extraordinarã a membrilor BAAR a hotãrât cã se vor sanctiona societãtile de asigurare care nu vor respecta nivelurile minime “recomandate”, accentuând prin aceastã mãsurã punitivã caracterul lor obligatoriu, si nu de “recomandare”, stiut fiind faptul cã nu se poate sanctiona nerespectarea unei “recomandãri”, ci numai a unei obligatii asumate. Astfel, potrivit rezolutiei Adunãrii generale extraordinare BAAR, începând cu data de 20 septembrie 1999, ora 0,00, s-a decis “sã se respecte cu strictete Circulara BAAR nr. 5.813 din 28 iunie 1999 cu referire la recomandarea privind tariful minimal de prime la asigurarea de rãspundere civilã auto cu valabilitate în afara teritoriului României [...] nerespectarea acesteia poate atrage chiar retragerea dreptului societãtii dumneavoastrã de a elibera documente internationale de asigurare Carte Verde”. Aceastã rezolutie a Adunãrii generale extraordinare BAAR a fost transmisã membrilor BAAR prin Circulara BAAR nr. 8.165 din 10 septembrie 1999.

1.7. Întelegerea intervenitã în cadrul BAAR între societãtile membre BAAR, având ca obiect fixarea în mod concertat a nivelului minim de prime pentru asigurarea tip Carte Verde a avut ca efect majorarea primelor de asigurare cu aproximativ 10 USD. Totodatã fixarea acestor niveluri minime ale primelor a avut ca efect eliminarea concurentei pe piata relevantã si prejudicierea consumatorilor, deoarece, începând cu momentul aplicãrii acestora, consumatorul a fost privat astfel de posibilitatea de a alege, societãtile autorizate practicând aceleasi niveluri de prime, mai mari decât cele practicate anterior.

1.8. La momentul încheierii întelegerii, 26 de societãti de asigurãri de autovehicule erau membre BAAR, dintre acestea 9 fiind autorizate sã practice asigurarea tip Carte Verde, si anume: ASIROM, UNITA, ARDAF, ALLIANZ, OMNIASIG, GRUP AS, METROPOL, ASTRA si AGI ROMÂNIA. Începând cu data de 1 decembrie 1999, au mai fost autorizate sã practice aceastã categorie de asigurãri si societãtile: INTERAMERICAN (1 decembrie 1999-18 februarie 2002), ASIGURARE-REASIGURARE “INDUSTRIILOR ARGES” - S.A.19), denumitã în continuare ASIRAG (1 iunie 2000), ASITRANS (1 ianuarie 2001) si ATLASSIB (1 iulie 2001). Cu exceptia societãtii ASIRAG, celelalte 3 societãti de asigurãri, autorizate ulterior sã practice asigurarea tip Carte Verde, desi nu s-au numãrat printre initiatorii întelegerii în cauzã, au aplicat în practicã nivelurile minime de prime pentru aceastã categorie de asigurare, stabilite în cadrul BAAR de cãtre celelalte 9 societãti de asigurãri autorizate anterior.

1.9. BAAR este o organizatie profesionalã, înfiintatã de asigurãtorii de autovehicule din România, neguvernamentalã, creatã în scopul dezvoltãrii si cooperãrii în domeniul asigurãrilor de autovehicule si reprezentãrii societãtilor membre în relatiile cu alte organizatii din tarã si din strãinãtate. BAAR a fost înfiintat si îsi desfãsoarã activitatea în conformitate cu prevederile art. 24 din Legea nr. 47/1991 privind constituirea, organizarea si functionarea societãtilor comerciale din domeniul asigurãrilor, abrogatã prin Legea nr. 32/2000 privind societãtile de asigurare si supravegherea asigurãrilor, si ale art. 102 din Legea nr. 21/1924 pentru persoanele juridice, abrogatã prin Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii.

1.10. BAAR, asa cum era constituit si conform statutului în vigoare la data sãvârsirii practicii anticoncurentiale, avea misiunea de a apãra interesele legale ale membrilor sãi în relatiile interne si internationale, fãrã a îndeplini si rolul de Birou plãtitor si Birou gestionar, în sensul rambursãrii cãtre birourile gestionare din strãinãtate a sumelor plãtite de acestea cu titlu de despãgubiri pentru pagube produse de asiguratii de rãspundere civilã Carte Verde ai societãtilor de asigurare membre ale BAAR, respectiv de a plãti sumele datorate cãtre terte persoane pãgubite, în România; functia de administrare si gestionare a Fondului comun Carte Verde, în calitate de Birou plãtitor si Birou gestionar, i-a fost conferitã prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor nr. 8/2002 pentru punerea în aplicare a Normelor privind mãsurile prudentiale pentru practicarea asigurãrii de rãspundere civilã pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule în afara teritoriului României (Carte Verde); Adunarea generalã si Comitetul de directie ale BAAR nu aveau atributii în stabilirea nivelului primelor de asigurãri.

1.11. Prin urmare, societãtile de asigurare: ASIROM, ASTRA, METROPOL, ARDAF, ALLIANZ, OMNIASIG, GRUP AS, UNITA si AGI ROMÂNIA au încãlcat dispozitiile art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1996 prin încheierea si punerea în prac- ticã a unei întelegeri având ca obiect fixarea, în cadrul BAAR, a unor niveluri minime de prime la asigurarea tip Carte Verde.

Totodatã, desi nu au participat la încheierea întelegerii anticoncurentiale în cauzã, fiind autorizate de cãtre BAAR ulterior, societãtile INTERAMERICAN, ASITRANS si ATLASSIB au pus în practicã aceastã întelegere, încãlcând astfel prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1996. ASIRAG nu a fost membrã a întelegerii anticoncurentiale în cauzã si nu a pus în practicã aceastã întelegere.

1.12. Includerea prevederilor conform cãrora BAAR stabileste tarife de prime tehnice minimale pentru asigurãrile tip Carte Verde si cuantumul cheltuielilor maximale pentru achizitionarea acestor asigurãri atât în art. 5 lit. c) din noul Statut al BAAR, cât si în art. 2 alin. (1) pct. 3 din Normele privind mãsurile prudentiale pentru practicarea asigurãrii de rãspundere civilã pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule în afara teritoriului României (Carte Verde), puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor nr. 8/2002, a întãrit caracterul obligatoriu al acestor niveluri minime de prime si a “legiferat” practic întelegerea anticoncurentialã deja existentã între societãtile de asigurare în cadrul BAAR.

Aceste prevederi contravin legislatiei în domeniul concurentei, fixarea unor tarife minime pentru asigurãrile tip Carte Verde fiind de naturã a împiedica concurenta în detrimentul beneficiarilor acestor servicii. De la data intrãrii în vigoare a Ordinului presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor nr. 8/2002 nu se mai poate retine vinovãtia societãtilor de asigurare.

1.13. Consiliul Concurentei, în temeiul art. 54 din Legea nr. 21/1996, a constatat nulitatea art. 5 lit. c) din noul statut al BAAR aprobat de Adunarea generalã BAAR în sedinta din 18 decembrie 2001. În mod concret, aceastã prevedere are urmãtorul continut: “BAAR stabileste tarife de prime tehnice minimale pentru asigurãrile Carte Verde si cuantumul cheltuielilor maximale pentru achizitionarea acestor asigurãri”. Totodatã, în temeiul art. 27 lit. a) si al art. 50 lit. a) din Legea nr. 21/1996, Consiliul Concurentei a solicitat Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor modificarea Normelor privind mãsurile prudentiale pentru practicarea asigurãrii de rãspundere civilã pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule în afara teritoriului României (Carte Verde), puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor nr. 8/2002, în sensul eliminãrii pct. 3 al art. 2 alin. (1), conform cãruia BAAR “stabileste nivelul minim al tarifelor de prime si limita maximã a cheltuielilor de achizitionare pentru asigurarea Carte Verde, cu avizul prealabil al Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor”.

1.14. Motivatiile BAAR si ale societãtilor de asigurare nu pot fi de naturã sã justifice o întelegere asupra fixãrii, în mod concertat, a nivelurilor minime ale primelor si aplicarea acestora de cãtre societãtile de asigurare.

1.15. Cu toate acestea, nu se poate face abstractie de faptul cã fixarea unor niveluri minime ale primelor a avut loc în contextul sanctiunilor impuse de Conventie în cazul neîndeplinirii obligatiei de restituire a sumelor plãtite de cãtre Biroul gestionar tertelor persoane pãgubite, ceea ce atrãgea rãspunderea biroului sub egida cãruia a fost eliberat documentul de asigurare - BAAR; BAAR trebuia, în ultimã instantã, sã suporte contravaloarea despãgubirii. Imposibilitatea onorãrii obligatiilor de platã ar fi condus la eliminarea României din sistemul international Carte Verde.

1.16. Piata produsului

Produsul care defineste piata îl reprezintã asigurarea de rãspundere civilã auto cu valabilitate în afara teritoriului României, eliberatã de cãtre o societate de asigurãri autorizatã, pentru a acoperi rãspunderea ce rezultã din folosirea unui autovehicul. Aceastã asigurare acoperã despãgubirile acordate pentru daunele materiale si vãtãmãrile corporale provocate de autoturismul pentru care s-a eliberat documentul de asigurare în urma unui accident în care acesta a fost implicat si gãsit rãspunzãtor pentru provocarea lui.

1.17. La data de 25 ianuarie 1949 Subcomitetul de transporturi rutiere al Comisiei Economice ONU pentru Europa a sugerat asigurãtorilor - în vederea protejãrii tertilor pãgubiti prin accidente de autovehicule - crearea unui document de asigurare de tip uniform, a unui Birou national în fiecare tarã care aderã la acest sistem si a unui organ central – Consiliul Birourilor, cu sediul la Londra. Conventia Tip Interbirouri (denumitã în continuare Conventie) are ca obiect punerea în practicã a acestor dispozitii adoptate la 25 ianuarie 1949, înlocuite prin anexa nr. 2 la Rezolutia unificatã asupra facilitãtii transporturilor rutiere, adoptatã de Comitetul permanent de lucru la cea de-a 74-a sesiune din 25-29 iunie 1949 (denumitã Recomandãrile de la Geneva).

1.18. Conform acestei Conventii: (i) certificat de asigurare înseamnã Cartea internationalã de asigurare auto (Carte Verde), în modelul sau modelele aprobate de Comitetul permanent de lucru pentru transporturi rutiere; (ii) polita de asigurare înseamnã o politã de asigurare eliberatã de un membru al Biroului emitent unui asigurat, pentru a acoperi rãspunderea ce rezultã din folosirea unui autovehicul; (iii) Birou înseamnã organizatia înfiintatã de asigurãtori si recunoscutã de guvernul din acea tarã ca organizatie care îndeplineste solicitãrile si dispozitiile din Recomandãrile de la Geneva; (iv) Birou gestionar înseamnã biroul (si/sau un membru al acelui birou care actioneazã sub autorizarea acestuia) care are rãspunderea în tara sa pentru gestionarea si regularizarea daunelor în conformitate cu prevederile Conventiei si legii sale nationale; (v) Birou emitent înseamnã biroul (si/sau un membru al acestui birou) sub autorizarea cãruia a fost eliberat un certificat de asigurare si care este rãspunzãtor pentru îndeplinirea obligatiilor Biroului gestionar, în conformitate cu prevederile Conventiei; (vi) Birou de asistentã înseamnã biroul care este autorizat sã gestioneze si sã regularizeze o reclamatie, în conformitate cu prevederile Conventiei.

1.19. Pe lângã facilitarea liberei circulatii transfrontaliere a persoanelor si a bunurilor, Conventia are drept scop atât indemnizarea victimelor accidentelor de autovehicule, de cãtre Biroul gestionar al tãrii unde s-a produs accidentul, cât si rambursarea cu maximã rapiditate (în vederea reîntregirii fondului de garantie din care sunt indemnizate aceste victime) a sumelor plãtite de Biroul gestionar, de cãtre Biroul emitent (Plãtitor) sau de cãtre un membru al acestui birou, sub autorizarea cãruia a fost eliberat un certificat de asigurare si care este rãspunzãtor pentru îndeplinirea obligatiilor Biroului gestionar.

1.20. În conformitate cu dispozitiile Conventiei, documentul international de asigurare “Carte Verde” este emis sub autoritatea si egida Biroului emitent si este oferit de cãtre societãtile de asigurare membre ale acestui birou posesorilor de autovehicule care doresc sã cãlãtoreascã în strãinãtate si care încheie cu acestea un contract de asigurare de rãspundere civilã auto cu valabilitate în afara teritoriului României. Acest document garanteazã cã, în fiecare tarã tranzitatã de asigurat, Biroul gestionar al acelei tãri îsi asumã pentru acel autovehicul, în mod obligatoriu, rãspunderea pe care ar avea-o o societate de asigurare localã, potrivit reglementãrilor legale privitoare la rãspunderea pentru prejudiciile cauzate prin accidente de autovehicule în vigoare în tara Biroului gestionar.

1.21. Dacã asiguratul de rãspundere civilã auto aflat în tara Biroului gestionar produce un accident, victima se va adresa Biroului gestionar, care o va despãgubi în numele Biroului emitent. Dupã efectuarea plãtii, Biroul gestionar care a regularizat dauna se va adresa, în mod direct sau prin intermediul Biroului emitent, asigurãtorului care a eliberat documentul international de asigurare, iar, în cazul în care acest asigurãtor nu efectueazã plata, din orice motiv, inclusiv din cauze de insol- vabilitate, Biroul gestionar se va regresa împotriva Biroului emitent, care va suporta întotdeauna, în ultimã instantã, despãgubirea acordatã de cãtre Biroul gestionar.

1.22. În România BAAR este recunoscut de Guvernul României ca organizatie care dã curs solicitãrilor si dispozitiilor din Recomandãrile de la Geneva, în conformitate cu art. 3 lit. g) din Conventie.

1.23. Piata relevantã geograficã

Având în vedere repartizarea în teritoriu a societãtilor de asigurare autorizate sã practice asigurarea de rãspundere civilã auto cu valabilitate în afara teritoriului României, precum si a beneficiarilor, piata geograficã relevantã este piata nationalã.

1.24. Plenul Consiliului Concurentei a autorizat Comisia sã stabileascã amenzile ce vor fi aplicate societãtilor de asigurãri sub nivelul minim prevãzut de Normele Consiliului Concurentei privind individualizarea si dozarea sanctiunilor prevãzute la art. 55 si 56 din Legea concurentei nr. 21/1996.

2. Dispozitiile art. 56 din Legea nr. 21/1996

Conform dispozitiilor art. 56 teza a 2-a lit. a) din Legea nr. 21/1996, încãlcarea art. 5 alin. (1) din lege se sanctioneazã cu amendã de la 5-250 milioane lei, iar pentru agentii economici cu o cifrã de afaceri de peste 2,5 miliarde lei, cu o amendã în sumã de pânã la 10% din cifra de afaceri.

Cifrele de afaceri ale societãtilor de asigurãri au fost calculate conform art. 68 lit. b) din Legea nr. 21/1996 si transmise Comisiei Consiliului Concurentei de cãtre societãtile de asigurare în cauzã si de cãtre Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor.

Având în vedere cã cifra de afaceri a ASITRANS20) a fost în anul 2002 de 146.224.364.000 lei, deci a depãsit 2.500.000.000 lei, rezultã cã amenda ce va fi aplicatã acestui agent economic vinovat de încãlcarea art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1996 va reprezenta pânã la 10% din cifra de afaceri.

3. Prevederile Normelor privind individualizarea si dozarea sanctiunilor prevãzute la art. 55 si 56 din Legea concurentei nr. 21/1996, emise în aplicarea art. 57 din Legea nr. 21/1996

Conform acestor norme, la individualizarea sanctiunilor ce vor fi aplicate agentilor economici pentru încãlcarea prevederilor Legii nr. 21/1996 se va tine cont de urmãtoarele aspecte:

3.1. Impactul si consecintele practicii anticoncurentiale asupra mediului concurential si asupra consumatorilor: efectul negativ se estimeazã prin analiza pietelor relevante, a cotei de piatã detinute de cãtre agentul economic implicat, a duratei practicii anticoncurentiale, a efectelor structurale si/sau conjuncturale ale acesteia.

3.1.1. Durata practicii si efectele acesteia asupra mediului concurential

Nivelul minim al primelor de asigurare de rãspundere civilã auto cu valabilitate în afara teritoriului României a fost stabilit de cãtre “reprezentantii societãtilor de asigurare autorizate sã elibereze documente de asigurare tip Carte Verde în sedinta din 20 mai 1999, conform Circularei BAAR nr. 5.813 din 28 iunie 1999.

Hotãrârea BAAR, cuprinzând nivelul minim “recomandat” al primelor de asigurare de rãspundere civilã auto cu valabilitate în afara teritoriului României a fost transmisã de cãtre acesta, prin circularele nr. 5.067 din 24 mai 1999 si nr. 5.813 din 28 iunie 1999 cãtre “toti membrii BAAR autorizati sã elibereze documente internationale de asigurare - Carte Verde”; aceastã recomandare” privind nivelul minim al primelor pentru asigurarea tip Carte Verde a avut în fapt caracter obligatoriu, aspect confirmat de aplicarea în practicã a acestor niveluri minime de cãtre toate societãtile care au participat la luarea deciziei în cadrul BAAR si de cãtre 3 dintre cele 4 societãti autorizate ulterior sã elibereze documentul international de asigurare Carte Verde.

Întelegerea intervenitã în cadrul BAAR între societãtile membre BAAR, având ca obiect fixarea în mod concertat a nivelului minim de prime pentru asigurarea tip Carte Verde, a avut ca efect majorarea primelor de asigurare cu aproximativ

10 USD. Totodatã fixarea acestor niveluri minime ale primelor a avut ca efect eliminarea concurentei pe piata relevantã si prejudicierea consumatorilor, deoarece, începând cu momentul aplicãrii acestora, consumatorul a fost privat astfel de posibilitatea de a alege, societãtile autorizate practicând aceleasi niveluri de prime, mai mari decât cele practicate anterior.

Totodatã includerea prevederilor conform cãrora BAAR stabileste tarife de prime tehnice minimale pentru asigurãrile tip Carte Verde si cuantumul cheltuielilor maximale pentru achizitionarea acestor asigurãri, atât în art. 5 lit. c) din noul Statut al BAAR, cât si în art. 2 alin. (1) pct. 3 din Normele privind mãsurile prudentiale pentru practicarea asigurãrii de rãspundere civilã pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule în afara teritoriului României (Carte Verde), puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor nr. 8/2002, a întãrit caracterul obligatoriu al acestor niveluri minime de prime si a “legiferat” practic întelegerea anticoncurentialã deja existentã între societãtile de asigurare în cadrul BAAR.

Aceste prevederi contravin legislatiei în domeniul concurentei, fixarea unor tarife minime pentru asigurãrile tip Carte Verde fiind de naturã a împiedica concurenta în detrimentul beneficiarilor acestor servicii.

CONCLUZIE: Încãlcarea prevederilor legale s-a materializat în încheierea si punerea în practicã a unei întelegeri pe orizontalã, intervenitã între societãtile de asigurare: ASIROM, ASTRA, METROPOL, ARDAF, ALLIANZ, OMNIASIG, GRUP AS, UNITA si AGI ROMÂNIA, având ca obiect fixarea, în cadrul BAAR, a unor niveluri minime de prime la asigurarea tip Carte Verde. Totodatã, desi nu au participat la încheierea întelegerii anticoncurentiale în cauzã, fiind autorizate de cãtre BAAR ulterior, societãtile INTERAMERICAN, ASITRANS si ATLASSIB au pus în practicã aceastã întelegere. Prin urmare, cele 12 societãti de asigurãri au încãlcat dispozitiile art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1996. Societatea ASIRAG nu a fost membrã a întelegerii anticoncurentiale în cauzã si nu a pus în practicã aceastã întelegere.

Durata în care întelegerea anticoncurentialã a afectat piata relevantã definitã în cauzã a fost de 3,5 ani (iunie 1999 - octombrie 2002). Începând cu data intrãrii în vigoare a Ordinului presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor nr. 8/2002, prin care s-au pus în aplicare Normele privind mãsurile prudentiale pentru practicarea asigurãrii de rãspundere civilã pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule în afara teritoriului României (Carte Verde), s-a legiferat ca atributie a BAAR stabilirea tarifelor de prime tehnice minimale pentru asigurãrile tip Carte Verde si cuantumul cheltuielilor maximale pentru achizitionarea acestor asigurãri, întãrindu-se astfel caracterul obligatoriu al acestor niveluri minime de prime. De la data intrãrii în vigoare a Ordinului resedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor nr. 8/2002 (octombrie 2002) nu se mai poate retine vinovãtia societãtilor de asigurare.

Având în vedere aceste aspecte, din punct de vedere al gravitãtii fapta se înscrie în categoria încãlcãrilor grave ale regulilor de concurentã pe urmãtoarea scarã:

- încãlcãri minore;

- încãlcãri grave;

- încãlcãri foarte grave.

Din punct de vedere al perioadei în care întelegerea anticoncurentialã a afectat piata relevantã definitã în spetã - 3,5 ani - fapta se înscrie în categoria încãlcãrilor de duratã medie ale concurentei pe urmãtoarea scarã:

- încãlcãri de scurtã duratã: în general, mai putin de 1 an;

- încãlcãri de duratã medie: 1-5 ani;

- încãlcãri de duratã mare: în general, mai mult de 5 ani.

Aceste încadrãri au fost realizate avându-se în vedere prevederile Instructiunilor Comisiei Europene referitoare la metoda de stabilire a amenzilor impuse conform art. 15(2) din Reglementarea nr. 17/1962 si art. 65(5) din Tratatul ECSC (98/C9/03), publicate în Jurnalul Oficial C 009 din 14 ianuarie 199821).

Se mentioneazã faptul cã ASITRANS a fost autorizatã de cãtre BAAR sã practice asigurarea tip Carte Verde la data de 1 ianuarie 2001. Deci, ASITRANS a pus în practicã întelegerea anticoncurentialã începând de la aceastã datã.

3.1.2. Cota de piatã

Cota de piatã detinutã de cãtre ASITRANS în anul 2002, cotã calculatã în functie de volumul primelor brute

încasate din asigurãri tip Carte Verde, a fost de 3,46%.

3.2. Situatia economicã si financiarã a contravenientului, pozitia pe piatã, puterea de influentare asupra pietei:

situatia financiarã a agentului economic implicat într-o practicã anticoncurentialã este caracterizatã de cifra de afaceri si

de alti indicatori financiari, dupã caz.

ASITRANS

Anul 2002 (anul anterior emiterii deciziei):

Cifra de afaceri: 146.224.364.000 lei

Profit net: 16,691 milioane lei

3.3. Pozitia autorului fatã de fapta si consecintele acesteia, prin sãvârsirea ei din culpã sau cu intentie (constând în fapte si acte anticoncurentiale care au ca scop împiedicarea, denaturarea sau restrângerea concurentei ori cauze care au mai fãcut obiectul unor decizii anterioare ale Consiliului Concurentei în care au fost incriminati aceiasi agenti economici), amploarea si repetarea actiunilor anticoncurentiale.

ASITRANS nu a mai fost anterior sanctionatã pentru încãlcarea prevederilor Legii nr. 21/1996.

3.4. Circumstante agravante si/sau circumstante atenuante

3.4.1. Circumstante atenuante:

- fixarea unor niveluri minime ale primelor a avut loc în contextul sanctiunilor impuse de Conventie în cazul neîndeplinirii obligatiei de restituire a sumelor plãtite de cãtre Biroul gestionar tertelor persoane pãgubite, ceea ce atrãgea rãspunderea biroului sub egida cãruia a fost eliberat documentul de asigurare - BAAR; BAAR trebuia, în ultimã instantã, sã suporte contravaloarea despãgubirii;

- imposibilitatea onorãrii obligatiilor de platã ar fi condus la eliminarea României din sistemul international Carte Verde;

- nu s-a numãrat printre initiatorii întelegerii anticoncurentiale, neparticipând la încheierea acesteia (a fost autorizatã de cãtre BAAR sã practice asigurarea tip Carte Verde ulterior datei la care s-a încheiat întelegerea

anticoncurentialã), dar a pus în practicã aceastã întelegere, practicând nivelurile minime de prime stabilite de cãtre celelalte 9 societãti de asigurãri în cadrul BAAR.

3.5. Nivelul minim pentru contraventia sãvârsitã de cãtre ASITRANS, prevãzut de Normele Consiliului Concurentei privind individualizarea si dozarea sanctiunilor prevãzute la art. 55 si 56 din Legea concurentei nr. 21/1996 este de 1.000.000.000 lei.

În temeiul art. 56 lit. a), coroborat cu art. 57 si cu art. 60 alin. (3) din Legea nr. 21/1996,

DECIDE:

Art. 1. - Cuantumul amenzii ce va fi aplicat Societãtii Comerciale ASITRANS - S.A. Asigurãri Reasigurãri pentru încãlcarea dispozitiilor art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1996 prin încheierea si punerea în practicã a unei întelegeri având ca obiect fixarea - în cadrul BAAR – a unor niveluri minime de prime la asigurarea de rãspundere civilã auto cu valabilitate în afara teritoriului României (Carte Verde) este de 120.000.000 (unasutãdouãzecimilioane) lei.

Art. 2. - Suma reprezentând amenda se va vira în termen de maximum 15 (cincisprezece) zile de la data primirii prezentei decizii de cãtre Societatea Comercialã ASITRANS - S.A. Asigurãri Reasigurãri la bugetul de stat, cu ordin de platã tip trezorerie, în contul 361280054300 deschis la Banca Nationalã a României – Sucursala Municipiului Bucuresti, beneficiar Trezoreria Sectorului 4, cu mentiunea: “amenzi aplicate conform Legii nr. 21/1996”. Pe versoul ordinului de platã se va mentiona: cod cont: 20220103. O copie de pe ordinul de platã va fi transmisã neîntârziat Consiliului Concurentei.

Art. 3. - Prezenta decizie va fi publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala Societãtii Comerciale ASITRANS - S.A. Asigurãri Reasigurãri, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Art. 4. - Prezenta decizie intrã în vigoare la data comunicãrii sale de cãtre Secretariatul general al Consiliului Concurentei.

Art. 5. - Prezenta decizie poate fi atacatã, conform art. 60 alin. (4) din Legea nr. 21/1996, la presedintele Consiliului Concurentei, în termen de 15 zile de la comunicare.

Art. 6. - Departamentul servicii si Secretariatul general din cadrul Consiliului Concurentei vor urmãri ducerea la îndeplinire a prezentei decizii.

Art. 7. - Secretariatul general va transmite prezenta decizie la:

Societatea Comercialã ASITRANS - S.A. Asigurãri Reasigurãri

Sediul social: Str. Gramond nr. 8, sectorul 4, Bucuresti.

Nr. de înregistrare la Oficiul registrului comertului: J40/2241/1994

Telefon/fax: 336.70.61/336.96.01

COMISIA CONSILIULUI CONCURENTEI

Vicepresedinte,

Vasile Seclãman

Consilieri de concurentã,
Viorel Munteanu	Alexe Gavrilã

Bucuresti, 5 august 2003.

Nr. 365.

---

1) Sediul social: bd. Carol I nr. 31-33, sectorul 2, Bucuresti; nr. de înregistrare la oficiul registrului comertului J 40/304/1991.

2) Sediul social: str. Puskin nr. 1, sectorul 1, Bucuresti; nr. de înregistrare la oficiul registrului comertului J 40/305/1991.

3) Sediul social: bd. Dimitrie Cantemir nr. 1, sectorul 3, Bucuresti; nr. de înregistrare la oficiul registrului comertului J 40/12428/1991.

4) Sediul social: str. Samuil Micu nr. 7, Cluj-Napoca, judetul Cluj; nr. de înregistrare la oficiul registrului comertului J 12/4169/1992.

5) Sediul social: str. Cãderea Bastiliei nr. 80-84, sectorul 1, Bucuresti; nr. de înregistrare la oficiul registrului comertului J 40/15882/1994.

6) Sediul social: aleea Alexandru nr. 48, sectorul 1, Bucuresti; nr. de înregistrare la oficiul registrului comertului J 40/8364/1994.

7) Sediul social: Bd. Unirii nr. 67, bl. G2A, sectorul 3, Bucuresti; nr. de înregistrare la oficiul registrului comertului J 40/6961/1995.

8) Sediul social: str. Ofcea nr. 9, Timisoara, judetul Timis; nr. de înregistrare la oficiul registrului comertului J 35/21/1991.

9) Sediul social: bd. Mircea Vodã nr. 34, bl. M1, et. 2, sectorul 3, Bucuresti; nr. de înregistrare la oficiul registrului comertului J 40/10595/1995.

10) Sediul social: sos. Cotroceni nr. 20, sectorul 6, Bucuresti; nr. de înregistrare la oficiul registrului comertului J 40/15656/1994.

11) Sediul social: str. Gramond nr. 8, sectorul 4, Bucuresti; nr. de înregistrare la oficiul registrului comertului J 40/2241/1994.

12) Sediul social: str. Noica bl. 4, ap. 20, sc. b, et. 4, Sibiu; nr. de înregistrare la oficiul registrului comertului J 32/1053/1996.

13) Sediul social: sos. Stefan cel Mare nr. 30, bl. 26, sc. A, et. 6, ap. 16, sectorul 2, Bucuresti.

14) Prin Adresa înregistratã la Consiliul Concurentei cu nr. SG - 1.008 din 26 octombrie 2001.

15) Prin Adresa UNITA nr. SIAR/92591 din 5 iulie 2000, înregistratã la Consiliul Concurentei cu nr. V2 639 din 6 iulie 2000.

16) Prin Adresa ASIROM nr. 25.870 din 26 octombrie 2001, înregistratã la Consiliul Concurentei cu nr. SG 1.015 din 26 octombrie 2001.

17) Prin Adresa nr. AB 41.716 din 16 iulie 1999, înregistratã la BAAR cu nr. 6.139 din 22 iulie 1999.

18) Prin Adresa nr. 5.130 din 19 august 1999, înregistratã la BAAR cu nr. 8.120 din 30 august 1999.

19) Sediul social: bd. I.C. Brãtianu bl. A5-A7, parter, Pitesti, judetul Arges.

20) Transmisã prin Adresa ASITRANS nr. 2.203 din 16 iulie 2003, înregistratã la Consiliul Concurentei cu nr. V2 - 1.366 din 17 iulie 2003.

21) Art. 15(2) din Reglementarea nr. 17/1962 este similar art. 56 din Legea nr. 21/1996.