MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 287         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 1 aprilie 2004

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 90 din 4 martie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 8 si 9 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea si completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, precum si modificarea si completarea Legii nr. 18/1991, republicată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 400/2002

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

370. - Hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei nationale si a teritoriului pentru apărare

 

395. - Hotărâre pentru completarea art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 1.578/2002 privind conditiile în baza cărora politistul are dreptul la concedii de odihnă, concedii de studii si învoiri plătite, concedii fără plată, bilete de odihnă, tratament si recuperare

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

203. - Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale privind aprobarea Listei cuprinzând detinătorii de patrimoniu genetic al animalelor în anul 2004 pentru speciile ovine, păsări, animale de blană, viermi de mătase, albine, pesti, taurine, porcine si palmipede, pe rase si linii

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 90

din 4 martie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 8 si 9 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea si completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.  18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, precum si modificarea si completarea Legii nr. 18/1991, republicată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 400/2002

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Baltă - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 8 si 9 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea si completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, precum si modificarea si completarea Legii nr. 18/1991, republicată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 400/2002, exceptie ridicată de Victor Ruseti în Dosarul nr. 1.535 civ./2003 al Tribunalului Gorj - Sectia civilă.

La apelul nominal sunt prezenti autorul exceptiei, Ion D. Lupulet, Marinică Găinaru, Ion Dincă, Iosefina Rotaru, Vasile Nebancea, Radu N. Lupulet si Ion Barac, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Autorul exceptiei solicită admiterea exceptiei, arătând că nu face parte din categoria persoanelor prevăzute de textul art. I pct. 9 al Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 102/2001, întrucât zona unde sunt situate terenurile a căror restituire a solicitat-o nu a fost colectivizată, si ca atare a fost si este proprietarul acestui teren. Consideră că aplicarea acestei reglementări în situatia sa ar duce la o nouă expropriere.

Celelalte părti prezente solicită de asemenea admiterea exceptiei pentru aceleasi motive pe care le-a expus autorul exceptiei.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, ca neîntemeiată, arătând că prevederile constitutionale privind garantarea si ocrotirea dreptului de proprietate se aplică după reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 24 septembrie 2003, pronuntată în Dosarul nr. 1.535 civ./2003, Tribunalul Gorj - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 8 si 9 si ale art. 61 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea si completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, precum si modificarea si completarea Legii nr. 18/1991, republicată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 400/2002, exceptie ridicată de Victor Ruseti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că textele criticate contravin prevederilor art. 41 alin. (3) si ale art. 135 alin. (1) din Constitutie, deoarece “se dă ocazia ca cetătenii să fie expropriati pentru reconstituire si nu pentru utilitate publică”, si pentru că “Legile fondului funciar nu fac o referire clară la persoanele si terenurile acestor persoane, care nu au fost membri cooperatori în zonele cooperativizate”, creând astfel confuzie.

Autorul exceptiei propune înlocuirea termenului “revendicare”, considerat incorect, cu sintagma “reconstituirea dreptului de proprietate”.

Instanta de judecată consideră că textele legale criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate de autorul exceptiei.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că argumentele referitoare la neclaritatea reglementărilor nu au legătură cu normele si principiile constitutionale. Cu privire la critica referitoare la încălcarea dispozitiilor art. 41 alin. (3) si ale art. 135 alin. (1) din Constitutie, arată că este neîntemeiată, deoarece persoana care solicită reconstituirea dreptului de proprietate nu are calitatea de titular al acestui drept si în consecintă nu pot fi invocate dispozitii constitutionale privind ocrotirea proprietătii private sau exproprierea câtă vreme calitatea de proprietar nu există.

Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, apreciază că dispozitiile legale criticate nu încalcă prevederile din Constitutie referitoare la garantarea proprietătii, întrucât, asa cum în mod constant a statuat în jurisprudenta sa Curtea Constitutională, prevederea constitutională privind garantarea proprietătii private se aplică numai după reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate. În ceea ce priveste propunerea autorului exceptiei, de modificare a termenului “revendicare” cu sintagma “reconstituirea dreptului de proprietate”, se apreciază că aceasta nu este o problemă care intră în competenta Curtii Constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si cel al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Instanta de judecată, prin încheiere, a sesizat Curtea cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 8 si 9 si ale art. 61 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/2001. Curtea observă că reglementarea cuprinsă în art. 61 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/2001 este identică, în fond, cu cea cuprinsă în art. I pct. 9 din ordonanta ce face obiectul examenului de constitutionalitate prin această decizie.

Asadar, Curtea va exercita controlul de constitutionalitate asupra dispozitiilor art. I pct. 8 si 9 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea si completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, precum si modificarea si completarea Legii nr. 18/1991, republicată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 400/2002, a căror redactare este următoarea:

“8. Alineatul (3) al articolului 6 se abrogă.

9. După articolul 6 se introduce articolul 61 cu următorul cuprins:

«Art. 61. - (1) În situatia în care anumite suprafete sunt revendicate de 2 solicitanti, dintre care unul este proprietarul deposedat prin măsurile abuzive aplicate în perioada anilor 1945-1959, iar cel de-al doilea este persoana care a fost împroprietărită cu teren preluat de la fostul proprietar, teren ce a fost preluat în orice mod de cooperativă sau de stat, se va restitui în natură ambilor solicitanti, în limita resurselor de teren existente.

(2) În cazul în care resursele sunt insuficiente se va atribui în natură teren primului proprietar, iar cel de-al doilea va fi despăgubit în conditiile legii.

(3) În cazul lipsei resurselor se acordă despăgubiri, potrivit legii, ambilor proprietari.

(4) Aplicarea prevederilor alin. (1)-(3) nu poate afecta drepturile dobândite în conditiile art. 2 alin. (2)».

Textele constitutionale considerate de autorul exceptiei ca fiind cele ale art. 41 alin. (3) si ale art. 136 alin. (1) din Constitutia României, care, ulterior sesizării, a fost modificată si completată prin Legea de revizuire a Constitutiei României nr. 429/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicată de Consiliul Legislativ, în temeiul art. 152 din Constitutie, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, cu reactualizarea denumirilor si dându-se textelor o nouă numerotare. Astfel art. 41 alin. (3) a devenit art. 44 alin. (3), iar art. 135 alin. (1) a fost preluat de art. 44 alin. (2) având un continut mult mai complex.

Textele mentionate au următoarea redactare:

- Art. 44 alin. (2): “Proprietatea privată este garantată si ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetătenii străini si apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în conditiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană si din alte tratate internationale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în conditiile prevăzute prin lege organică, precum si prin mostenire legală.”

- Art. 44 alin. (3): “Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă si prealabilă despăgubire”.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, pentru considerentele ce urmează.

În ceea ce priveste solicitarea adresată Curtii Constitutionale de autorul exceptiei, de a declara ca fiind neconstitutionale “legile fondului funciar în general”, Curtea constată că nu pot fi retinute spre examinare decât acele prevederi cu privire la care au fost formulate critici de neconstitutionalitate motivate. Într-adevăr, sub acest aspect critica de neconstitutionalitate are în vedere faptul că “Legile fondului funciar nu fac o referire clară la persoanele si terenurile acestor persoane, care nu au fost membri cooperatori în zonele cooperativizate, creând confuzie.”, ceea ce, în mod evident, este insuficient pentru aprecierea concordantei dintre prevederile legii si dispozitiile Constitutiei.

Textele de lege criticate se referă, în esentă, la preferinta pe care legea întelege să o dea fostului proprietar al terenului fată de persoana căreia i s-a atribuit terenul acestuia, dacă restituirea în natură nu este cu putintă pentru amândoi.

Această apreciere nu contine nimic neconstitutional, astfel încât intră, netăgăduit, în competenta legiuitorului de a se pronunta asupra oportunitătii uneia dintre rezolvările posibile, în baza art. 61 alin. (1) din Constitutie.

Tocmai de aceea, astfel cum a statuat Curtea Constitutională prin Decizia nr. 73/1995, trebuie să se recunoască statului dreptul de a hotărî neîngrădit asupra regimului juridic al bunurilor intrate în patrimoniul său în baza unor titluri conforme cu legislatia existentă în momentul dobândirii lor, precum si de a stabili modul în care, prin restituire în natură, prin plata unor despăgubiri sau în orice altă modalitate - fostii proprietari sau mostenitorii acestora vor beneficia de reparatii pentru prejudiciile suferite prin aplicarea unor prevederi legislative în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

Autorul exceptiei îsi exprimă temerea că prin reglementarea dată de text cetătenii pot fi “expropriati pentru reconstituire si nu pentru utilitate publică”.

Un asemenea repros nu are însă nici o legătură cu constitutionalitatea textului criticat si nici nu priveste ocrotirea si garantarea proprietătii private. În conceptia constant promovată în deciziile Curtii Constitutionale (Decizia nr. 136 din 21 octombrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998), problema ocrotirii si garantării proprietătii private nu se poate pune decât după reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate.

În ceea ce priveste posibilele dificultăti în aplicarea dispozitiilor legale mentionate, evocate de autorul exceptiei, Curtea constată că solutionarea unor asemenea probleme nu cade în competenta acesteia, ele fiind chestiuni de aplicare si interpretare a legii.

În fine, aspectele invocate de autorul exceptiei de neconstitutionalitate se referă de fapt la o solutie legislativă care corespunde unei optiuni politice, ce tine de competenta exclusivă a legiuitorului, nefiind deci o problemă de resortul contenciosului constitutional.

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicată, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 8 si 9 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea si completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, precum si modificarea si completarea Legii nr. 18/1991, republicată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 400/2002, exceptie ridicată de Victor Ruseti în Dosarul nr. 1.535 civ./2003 al Tribunalului Gorj - Sectia civilă.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 4 martie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei nationale si a teritoriului pentru apărare

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 52 alin. (2) din Legea nr. 477/2003 privind pregătirea economiei nationale si a teritoriului pentru apărare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei nationale si a teritoriului pentru apărare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 1.290/1996 privind organizarea, coordonarea si controlul activitătilor de pregătire a economiei nationale si a teritoriului pentru apărare, nepublicată.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Seful Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale,

Petru Pană

Ministrul apărării nationale,

Ioan Mircea Pascu

Ministru de stat, ministrul administratiei si internelor,

Ioan Rus

Ministru de stat, ministrul economiei si comertului,

Dan Ioan Popescu

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Miron Tudor Mitrea

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 18 martie 2004.

Nr. 370.

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

de aplicare a Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei nationale si a teritoriului pentru apărare

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei nationale si a teritoriului pentru apărare asigură cadrul organizatoric si metodologia unitară pentru organizarea, coordonarea si controlul activitătilor ce se desfăsoară în timp de pace la nivelul economiei nationale în acest domeniu.

(2) Prezentele norme metodologice se adresează autoritătilor administratiei publice, institutiilor si agentilor economici care desfăsoară activităti de pregătire a economiei nationale si a teritoriului pentru apărare.

Art. 2. - (1) Aplicarea măsurilor referitoare la pregătirea economiei nationale si a teritoriului pentru apărare se asigură de către Guvern prin Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, denumit în continuare Oficiu.

(2) Oficiul elaborează, pe baza cererilor fortelor sistemului national de apărare si a estimărilor făcute de institutiile publice cu privire la necesarul pentru functionarea economiei si consumul populatiei, precum si la resursele existente, proiecte pentru: planul de mobilizare a economiei nationale pentru apărare, denumit în continuare plan de mobilizare; planul de pregătire a economiei nationale pentru apărare, denumit în continuare plan de pregătire;

programul cu obiectivele de pregătire operativă a teritoriului pentru apărare, denumit în continuare program de pregătire a teritoriului.

(3) Ministerul Finantelor Publice elaborează, după aprobarea planului de mobilizare, proiectul bugetului de stat pentru război, pe baza propunerilor ministerelor si ale celorlalte institutii cu atributii în caz de mobilizare sau de război, avizate de Oficiu.

Art. 3. - (1) Pentru coordonarea actiunilor si a măsurilor de pregătire a economiei nationale si a teritoriului pentru apărare, Oficiul elaborează metodologii referitoare la:

a) elaborarea planului de mobilizare;

b) elaborarea planului de pregătire;

c) alte activităti din domeniu, considerate necesare.

(2) Ministerele, celelalte autorităti ale administratiei publice centrale si locale, agentii economici si alte institutii desfăsoară activităti de pregătire pentru apărare si întocmesc documente de mobilizare, specifice domeniului lor de activitate, în conformitate cu metodologiile transmise de Oficiu.

Art. 4. - (1) Autoritătile administratiei publice, agentii economici si alte institutii care desfăsoară activităti de pregătire pentru apărare au obligatia să transmită la cererea Oficiului sau a Ministerului Finantelor Publice, pentru activitătile specifice, propuneri privind:

a) planul de mobilizare si bugetul de stat pentru război;

b) planul de pregătire;

c) programul de pregătire a teritoriului pentru apărare;

d) fundamentarea finantării activitătilor de pregătire a economiei nationale si a teritoriului pentru apărare;

e) alte actiuni considerate necesare pentru pregătirea economiei nationale si a teritoriului pentru apărare.

(2) La nivel judetean propunerile mentionate la alin. (1) se transmit compartimentelor din structura Oficiului, care functionează în teritoriu.

 

CAPITOLUL II

Planul de mobilizare a economiei nationale pentru apărare

 

Art. 5. - (1) Planul de mobilizare cuprinde responsabilităti si sarcini obligatorii pentru autoritătile administratiei publice, alte institutii si agenti economici, în scopul satisfacerii cererilor fortelor sistemului national de apărare, functionării institutiilor publice si agentilor economici, precum si al asigurării consumului rationalizat al populatiei în caz de mobilizare sau de război.

(2) În planul de mobilizare sunt incluse ca sarcini obligatorii produsele si serviciile stabilite prin nomenclatorul elaborat de Oficiu, pe baza propunerilor ministerelor, celorlalte autorităti ale administratiei publice si institutiilor publice.

Art. 6. - (1) Nomenclatorul cu produsele si serviciile pentru apărare cuprinde: armament, munitii, blindate, alte categorii de tehnică de luptă, carburanti - lubrifianti specifici acestora, servicii de transport, produse si servicii de comunicatii si asigurare a sănătătii, produse pentru consumul rationalizat al populatiei, produse de importantă vitală pentru economie si populatie, precum si pentru asigurarea cererilor unitătilor militare în perioada executării mobilizării.

(2) Nomenclatorul cu produsele si serviciile pentru apărare se comunică institutiilor interesate.

Art. 7. - Oficiul elaborează proiectul planului de mobilizare având în vedere:

a) cererile fortelor sistemului national de apărare;

b) nomenclatorul cu produsele si serviciile pentru apărare;

c) estimarea resurselor strategice necesare pentru functionarea institutiilor publice si agentilor economici care desfăsoară activităti de pregătire pentru apărare;

d) necesarul pentru consumul rationalizat al populatiei;

e) propunerile ministerelor, celorlalte autorităti ale administratiei publice si agentilor economici privind asigurarea resurselor pentru cererile fortelor sistemului national de apărare, consumul rationalizat al populatiei si pentru functionarea institutiilor publice si agentilor economici;

f) programul economic al Guvernului si strategiile sectoriale de dezvoltare;

g) date statistice si prognoze furnizate de institutiile specializate.

Art. 8. - (1) Institutiile cu atributii în domeniul apărării, ordinii publice si sigurantei nationale transmit Oficiului, potrivit legii, cererile de produse si servicii necesare în caz de mobilizare sau de război. Cererile se întocmesc potrivit metodologiei elaborate de Oficiu.

(2) Autoritătile administratiei publice transmit estimări ale resurselor necesare pentru functionarea economiei si pentru consumul rationalizat al populatiei, în caz de mobilizare sau de război.

(3) În cererile si estimările prevăzute la alin. (1) si (2) se includ produsele si serviciile care fac parte din nomenclatorul cu produsele si serviciile pentru apărare.

Art. 9. - Produsele cuprinse în planul de mobilizare trebuie să îndeplinească următoarele conditii: sunt omologate în productia de serie în tară; nu se găsesc în mod curent în comert; sunt în fabricatie curentă sau au productia sistată de cel mult 5 ani, cu exceptia munitiilor; cantitatea solicitată depăseste seria minimă realizabilă.

Art. 10. - Ministerele, celelalte autorităti ale administratiei publice si agentii economici transmit propuneri de asigurare a cererilor fortelor sistemului national de apărare si a necesarului pentru consumul economiei si populatiei în caz de război, conform metodologiei elaborate de Oficiu.

Art. 11. - (1) Planul de mobilizare se supune aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Tării de către Guvern, prin Oficiu.

(2) După aprobarea planului de mobilizare, Oficiul difuzează extrase din acesta autoritătilor administratiei publice centrale si locale, pentru activitătile specifice. Acestea defalchează indicatorii si sarcinile si le transmit agentilor economici si celorlalte institutii executante.

Art. 12. - În cazul agentilor economici sau al institutiilor care, în urma restructurării, reorganizării sau transformării nu mai pot să îsi îndeplinească obligatiile stabilite prin planul de mobilizare, ministerele de resort redistribuie sarcinile altor agenti economici, în măsura identificării acestora, informând în scris Oficiul.

Art. 13. - Institutiile publice cu atributii în domeniul apărării, ordinii publice si sigurantei nationale întocmesc, din timp de pace, comenzile de stat si alte documente de pregătire de mobilizare pentru a fi transmise agentilor economici producători în momentul aplicării planului de mobilizare.

Art. 14. - Actualizarea planului de mobilizare se face, conform art. 11 alin. (2) din Legea nr. 477/2003, ca urmare a modificării cererilor fortelor sistemului national de apărare transmise Oficiului, precum si ca urmare a unor schimbări importante apărute în posibilitătile de asigurare a resurselor materiale si energetice sau din alte cauze obiective.

Art. 15. - La declararea stării de mobilizare sau de război, Oficiul efectuează modificările cerute de fortele sistemului national de apărare în functie de situatia concretă pentru punerea în aplicare a planului de mobilizare si coordonează aplicarea sarcinilor si măsurilor stabilite, de trecere a economiei de la starea de pace la starea de război.

 

CAPITOLUL III

Planul de pregătire a economiei nationale pentru apărare

 

Art. 16. - Planul de pregătire stabileste măsurile si actiunile destinate asigurării conditiilor necesare pentru satisfacerea cererilor fortelor sistemului national de apărare si este structurat pe programe referitoare la păstrarea capacitătilor de apărare strict specializate, constituirea si păstrarea rezervelor de mobilizare, păstrarea si actualizarea documentatiilor tehnice, precum si alte activităti considerate necesare.

Art. 17. - (1) Proiectul planului de pregătire se elaborează anual, concomitent cu proiectul legii bugetare anuale, conform metodologiei întocmite de Oficiu, si are la bază sarcinile din planul de mobilizare si propunerile transmise de autoritătile administratiei publice, alte institutii si agenti economici, precum si resursele financiare necesare.

(2) Ministerele, celelalte autorităti ale administratiei publice, alte institutii si agenti economici care desfăsoară activităti de pregătire pentru apărare transmit anual, conform metodologiei, propuneri pentru elaborarea planului de pregătire.

(3) Propunerile prevăzute la alin. (2) cuprind măsuri, actiuni si resurse fundamentale conform normelor legale în vigoare.

(4) Proiectul planului de pregătire se utilizează la fundamentarea fondurilor destinate pregătirii economiei pentru apărare.

Art. 18. - (1) După aprobarea bugetului de stat, planul de pregătire se definitivează de către Oficiu si se supune aprobării Guvernului prin hotărâre.

(2) La definitivarea planului de pregătire, Oficiul va esalona activitătile în ordinea prioritătilor determinate de importanta acestora în pregătirea economiei pentru apărare, corelate cu fondurile alocate de la bugetul de stat.

(3) În situatia în care din cauze obiective nu pot fi realizate unele măsuri si actiuni din planul de pregătire, Oficiul poate planifica resursele pentru realizarea altor obiective.

Art. 19. - Planul de pregătire aprobat se transmite în extras ministerelor de resort si agentilor economici.

Art. 20. - Resursele financiare necesare punerii în aplicare a planului de pregătire se asigură de la bugetul de stat.

Art. 21. - Capacitătile agentilor economici producători de tehnică militară, cărora le revin sarcini din planul de mobilizare, a căror productie este sistată pe timp de pace, pot fi trecute în conservare în limita fondurilor alocate de la bugetul de stat.

Art. 22. - (1) În temeiul prevederilor planului de pregătire, aprobat prin hotărâre a Guvernului, Oficiul încheie contracte cu agentii economici si institutiile specializate pentru realizarea măsurilor si actiunilor de pregătire a economiei nationale pentru apărare.

(2) Contractele având ca obiect păstrarea capacitătilor de apărare, încheiate de Oficiu cu agentii economici, se transmit în copie ministerelor în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea cărora se află agentii economici respectivi.

(3) Evidenta obiectivelor realizate pe baza contractelor încheiate se tine la Oficiu si la agentii economici.

(4) Agentii economici sunt obligati să mentină obiectivele realizate prin planul de pregătire conform conditiilor stabilite în contractele încheiate cu Oficiul.

 

CAPITOLUL IV

Capacităti pentru apărare

 

Art. 23. - (1) Pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite prin planul de mobilizare, ministerele de resort identifică, în conditiile legii, capacitătile pentru apărare.

(2) Anual, în primul trimestru, ministerele si celelalte institutii, pe baza datelor primite de la agentii economici, comunică Oficiului lista cuprinzând situatia capacitătilor pentru apărare si starea acestora, în scopul luării lor în evidentă.

Art. 24. - Agentii economici care detin capacităti pentru apărare, constituite în conditiile legii, vor tine evidenta mijloacelor fixe din componenta acestora, distinct, împreună cu documentele de mobilizare.

Art. 25. - (1) Utilajele, instalatiile, liniile tehnologice si statiile pirotehnice din componenta capacitătilor pentru apărare, strict specializate, destinate productiei de armament si munitii, care nu au comenzi pe timp de pace, pot fi trecute în conservare prin planul de pregătire.

(2) Cheltuielile necesare trecerii în conservare, prevăzute la alin. (1), vor fi suportate din fondurile alocate pentru pregătirea economiei nationale si a teritoriului pentru apărare.

Art. 26. - (1) Capacitătile pentru apărare, definite în conditiile legii, pot fi utilizate în activitatea agentilor economici fără restrictii, cu exceptia celor trecute în conservare pe baza măsurilor cuprinse în planul de pregătire.

(2) Utilizarea capacitătilor pentru apărare aflate în stare de conservare se aprobă prin ordin al sefului Oficiului, în conditiile mentinerii profilului initial si a stării tehnice. Desconservarea si reconservarea se suportă din resursele agentilor economici.

(3) Scoaterea definitivă a capacitătilor pentru apărare din starea de conservare se face prin ordin al sefului Oficiului.

Art. 27. - În cazul schimbării profilului sau al dezafectării capacitătilor pentru apărare, dizolvării ori lichidării agentilor economici, ministerul de resort, pe baza notificării agentilor economici, redistribuie sarcinile altor întreprinderi si informează Oficiul. Dacă nu identifică alti agenti economici cărora să le fie redistribuite sarcinile, transmite Oficiului propuneri de actualizare a planului de mobilizare.

Art. 28. - În situatia divizării sau fuziunii unor agenti economici care detin capacităti pentru apărare, în documentele încheiate cu această ocazie se cuprind obligatiile privind preluarea sarcinilor stabilite pentru starea de mobilizare si se informează Oficiul prin ministerele de resort.

 

CAPITOLUL V

Rezerve de mobilizare

 

Art. 29. - (1) Rezervele de mobilizare cuprind resursele materiale deficitare sau cu ciclu lung de fabricatie, destinate realizării produselor cu specific militar sau serviciilor solicitate de fortele sistemului national de apărare, pentru starea de mobilizare sau de război.

(2) În Nomenclatorul rezervelor de mobilizare se inlcud:

a) în industrie: materii prime, materiale si produse deficitare pentru productia de armament, munitii si alte categorii de tehnică de luptă cu importantă deosebită pentru sustinerea efortului de apărare;

b) în transporturi: materiale, echipamente si produse destinate restabilirii infrastructurii scoase din functiune pe timpul actiunilor militare;

c) în comunicatii: materiale, echipamente si produse destinate restabilirii liniilor de comunicatii scoase din functiune pe timpul actiunilor militare;

d) în domeniul sănătătii: medicamente, seruri, vaccinuri, tehnică si produse sanitar-farmaceutice deficitare pentru spitalizarea rănitilor si bolnavilor, ca urmare a actiunilor militare.

(3) Nomenclatorul si nivelurile de constituire a rezervelor de mobilizare se elaborează de către Oficiu pe baza propunerilor agentilor economici, transmise prin ministerele de resort, si se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(4) În domeniul industriei se constitutie Nomenclatorul rezervelor de mobilizare numai pentru produsele care prezintă perspectivă în înzestrare de minimum 8 ani, transmise Oficiului de fortele sistemului national de apărare.

Art. 30. - (1) Rezervele de mobilizare se constituie si se păstrează la agentii economici si institutiile care au sarcini la mobilizare, precum si în spatiile de depozitare a rezervelor de stat, pe baza contractelor încheiate cu Oficiul.

(2) Materiile prime, materialele si alte produse consumabile se păstrează în custodie în depozite la agentii economici sau institutiile care au sarcini la mobilizare; medicamentele, serurile, vaccinurile si alte produse sanitar-faramceutice se păstrează în custodie la agentii economici producători; aparatura, utilajele, autospecialele sau alte echipamente se păstrează, de regulă, în exploatare pentru realizarea productiei sau prestarea de servicii, conform obiectului de activitate.

(3) Trecerea în exploatare a echipamentelor respective se face prin ordin al sefului Oficiului.

(4) Activitătile anuale privind crearea si păstrarea rezervelor de mobilizare se cuprind si se aprobă prin planul de pregătire.

Art. 31. - (1) Limitele nivelurilor de constituire a rezervelor de mobilizare pentru agentii economici si institutiile care au sarcini prin planul de mobilizare, propuse spre aprobare Consiliului Suprem de Apărare a Tării, se calculează astfel:

a) în industrie - pentru asigurarea productiei pe o perioadă de 3 luni;

b) în transporturi - pentru asigurarea materială a activitătii echipelor de interventie, pe o perioadă de două luni, în vederea restabilirii infrastructurii scoase din functiune;

c) în comunicatii - pentru asigurarea materială a activitătii echipelor de interventie, pe o perioadă de două luni, în vederea restabilirii liniilor de comunicatii scoase din functiune;

d) în domeniul sănătătii - pentru asigurarea asistentei medicale destinate fortelor sistemului national de apărare pe o perioadă de 2 luni.

(2) Nivelurile de constituire a rezervelor de mobilizare, prevăzute la alin. (1), includ si produsele similare din stocurile intangibile aflate în rezervele de stat.

Art. 32. - (1) Rezervele de mobilizare se constituie, se împrospătează si se valorifică pe baza planurilor anuale de pregătire, prin institutii si agenti economici, în baza contractelor încheiate cu Oficiul.

(2) Produsele specifice industriei de apărare care se introduc în rezervele de mobilizare se receptionează în mod similar cu cele destinate productiei de tehnică militară pe timp de pace si vor fi însotite de documente care să ateste starea lor calitativă, analizele, probele sau încercările efectuate, termenele de garantie, periodicitatea analizelor fizico-chimice, durata de serviciu si de depozitare.

(3) Achizitiile de realizează, conform legislatiei privind achizitiile publice de produse si servicii care implică apărarea natională, ordinea publică, siguranta si securitatea natională, de către Oficiu si se derulează prin agentii economici specializati.

Art. 33.- (1) Conditiile privind depozitarea produselor din rezervele de mobilizare, întretinerea, împrospătarea, inventarierea, paza si alte măsuri referitoare la păstrarea acestora se stabilesc prin contractele încheiate între Oficiu si agentii economici sau înstitutiile care le păstrează.

(2) Utilizarea aparaturii, utilajelor, autospecialelor sau a altor echipamente păstrate în exploatare la agentii economici se efectuează în conditiile tehnice si financiare cuprinse în contractele incheiate între Oficiu si utilizatori.

Art. 34. - Scoaterea materiilor prime, materialelor si a produselor din rezervele de mobilizare se face în următoarele situatii:

a) pentru împrospătare, pe baza prevederilor planurilor anuale de împrospătare întocmite în functie de modificarea în timp a calitătilor fizico-chimice sau a parametrilor functionali, precum si a duratei de functionare, stabilită conform reglementărilor în vigoare;

b) pentru împrumut, în mod exceptional, prin hotărâri ale Guvernului, elaborate în conditiile legii, în care sunt stipulate conditiile de restituire a materialelor respective;

c) pentru înlăturarea urmărilor unor dezastre, precum si la instituirea stării de asediu sau a stării de urgentă, în conditiile legii;

d) scoaterea definitivă ca urmare a modificării Nomenclatorului rezervelor de mobilizare si a nivelurilor de constituire si la atingerea limitei de valabilitate, a termenului de serviciu sau a duratei normale de functionare.

Art. 35. - (1) Produsele din rezervele de mobilizare, scoase la împrospătare, pot fi vândute si prin reducerea preturilor în conditiile art. 27 alin. (5) din Legea nr. 477/2003.

(2) Produsele din rezervele de mobilizare, care nu au putut fi împrospătate până la atingerea limitei de valabilitate, termenului de serviciu sau duratei normale de functionare prevăzute în actele normative, se scot definitiv de către Oficiu pentru valorificare sau casare, iar stocurile se reîntregesc în conditiile legii.

Art. 36. - Produsele scoase definitiv din rezervele de mobilizare ca urmare a modificării Nomenclatorului rezervelor de mobilizare sau/si a nivelurilor de constituire se valorifică sau se casează, după caz, potrivit prevederilor legale.

Art. 37. - (1) Oficiul întocmeste anual, pe baza propunerilor agentilor economici care păstrează produse în rezervele de mobilizare, planuri de împrospătare.

(2) Împrospătarea produselor din rezervele de mobilizare se realizează prin vânzarea acestora si reîntregirea stocurilor cu produse similare noi.

Art. 38. - (1) Agentii economici care scot, sub formă de împrumut în conditiile legii, produse din rezervele de mobilizare, încheie un contract de împrumut cu Oficiul. Acestia suportă toate cheltuielile ocazionate de scoatere si restituire, precum si eventualele diferente de pret.

(2) Agentii economici pot scoate produsele din rezervele de mobilizare numai după ce fac dovada depunerii garantiei în contul Oficiului deschis la Trezoreria Statului.

(3) Cuantumul garantiei care asigură reîntregirea stocului cuprinde valoarea de înlocuire a produselor respective, cheltuielile ocazionate de scoatere si restituire, transport, organizarea procedurii de achizitie si alte cheltuieli care urmează să fie efectuate în acest scop.

Art. 39.- Depăsirea cu până la 30 de zile a termenului de restituire a produselor scoase la împrumut din rezervele de mobilizare atrage plata penalitătilor prevăzute de lege. După acest termen se retine garantia, care se constituie venit la bugetul de stat. Reîntregirea stocurilor se face din fondurile publice cu această destinatie, prevăzute în bugetul de stat.

Art. 40.- Perisabilitătile care se aplică produselor din rezervele de mobilizare pentru perioada de depozitare, transport si manipulare sau probe de laborator sunt cele stabilite prin normele si instructiunile în vigoare.

Art. 41.- Inventarierea produselor aflate în rezervele de mobilizare se efectuează distinct de agentii economici sau institutiile care le păstrează, potrivit reglementărilor în vigoare. Rezultatul inventarierii, concluziile si propunerile desprinse cu ocazia acestei activităti se transmit Oficiului.

 

CAPITOLUL VI

Documentatia tehnică, tehnologică si S.D.V.

 

Art. 42. - (1) Documentatia tehnică necesară realizării produselor de tehnică militară cuprinse în planul de mobilizare, care au fabricatia sistată, inclusiv pentru colaborările aferente acestora, se asigură din timp de pace de către beneficiari si se păstrează la agentul economic producător în conditiile stabilite pentru rezerva de mobilizare, cu respectarea, după caz, a reglementărilor privind protectia informatiilor clasificate. Produsele pentru care nu se asigură documentatia tehnică se scot din planul de mobilizare.

(2) Documentatia tehnică provenită din import va fi pusă la dispozitia agentilor economici producători tradusă în limba română.

Art. 43. - Modificările care se aduc la documentatia tehnică a produselor de tehnică militară se efectuează si în documentatia destinată productiei la mobilizare prin grija agentilor economici producători.

Art. 44. - (1) Documentatia tehnologică se asigură de către agentii economici producători, cu exceptia celei destinate produselor cu fabricatia sistată pe o perioadă mai mare de 8 ani, care se asigură pe cheltuiala beneficiarului.

(2) Pentru produsele de tehnică militară prevăzute în planul de mobilizare, a căror fabricatie pe timp de pace este sistată, documentatia tehnologică se inventariază, se completează, se actualizează si se păstrează în conditiile rezervei de mobilizare, în vederea folosirii acesteia în caz de mobilizare sau război.

Art. 45. - La sistarea fabricatiei de tehnică militară cuprinsă în planul de mobilizare, sculele, dispozitivele si verificatoarele cu destinatie specială, denumite în cuprinsul prezentelor norme metodologice S.D.V., se inventariază si se păstrează la agentul economic, în vederea folosirii acestora la reluarea fabricatiei.

Art. 46. - Beneficiarii care solicită repararea tehnicii militare în economia natională, în caz de mobilizare sau război, sunt obligati să asigure agentilor economici executanti documentatia de reparatie, din timp de pace.

Art. 47. - (1) Produsele de tehnică militară pot fi fabricate sau reparate în caz de mobilizare sau război si în conditii derogatorii fată de cele de la pace, fără a fi afectate caracteristicile tehnico-tactice ale produselor respective.

(2) Documentatia destinată realizării productiei în conditii derogatorii se asigură din timp de pace de către beneficiari.

Art. 48. - (1) Documentatia tehnică a produselor de tehnică militară cuprinse în planul de mobilizare, a căror fabricatie a fost sistată pentru o perioadă mai mare de 3 ani, poate fi actualizată.

(2) Actualizarea documentatiilor pentru produsele cu fabricatia sistată, precum si elaborarea documentatiilor destinate fabricării sau reparării tehnicii militare în conditii derogatorii se realizează din timp de pace de către institutele de cercetare-proiectare de profil, pe baza unor teme-program avizate de către organele cu sarcini de înzestrare ale beneficiarilor si aprobate de către Oficiu.

În acest scop se va urmări punerea de acord a documentatiilor cu modificările intervenite în ceea ce priveste: standardele; normele si conditiile tehnice; mărcile si sortotipodimensiunile de materiale, substante, elemente de asamblare sau elemente electronice; tehnologiile disponibile privind tolerantele, tratamentele termice, termochimice si acoperirile de suprafată. După elaborare documentatia respectivă se aprobă conform reglementărilor existente pentru realizarea documentatiei în timp de pace.

(3) În situatia în care actualizarea documentatiei tehnice impune si actualizarea documentatiei tehnologice, această actiune se poate face de către agentul economic producător si se finantează de la bugetul de stat, prin planul de pregătire.

Art. 49. - (1) Documentatiile tehnice si tehnologice destinate realizării produselor de tehnică militară scoase definitiv din planul de mobilizare se predau institutiilor care le-au asigurat sau se distrug pe baza aprobării institutiilor respective.

(2) În cazul redistribuirii sarcinilor de mobilizare, documentatia tehnică se transferă noului producător pe baza dispozitiei ministerului de resort, care se comunică Oficiului si institutiilor care le-au asigurat.

Art. 50. - La reluarea, în timp de pace, a productiei pentru tehnica militară cu fabricatia sistată, documentatia tehnologică si S.D.V. destinate acesteia se folosesc în procesul de fabricatie.

 

CAPITOLUL VII

Pregătirea teritoriului pentru apărare

 

Art. 51. - Pregătirea teritoriului pentru apărare se efectuează din timp de pace si are ca scop: satisfacerea nevoilor strategice si operative ale fortelor sistemului national de apărare, prin realizarea unor obiective care vor fi folosite exclusiv pentru apărare si prin identificarea si luarea în evidentă a infrastructurii teritoriale de interes pentru apărare; protectia populatiei si a bunurilor materiale, inclusiv a celor ce apartin patrimoniului national, prin realizarea unor obiective specifice, potrivit legii.

Art. 52. - (1) Obiectivele necesare satisfacerii nevoilor strategice si operative, folosite exclusiv în scopul apărării, se stabilesc în conditiile legii si se cuprind în programul de pregătire a teritoriului.

(2) Oficiul elaborează programul de pregătire a teritoriului pe baza propunerilor transmise de institutiile cu atributii în domeniul apărării, sigurantei nationale si ordinii publice, avizate de Statul Major General.

Art. 53. - (1) Obiectivele aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Tării se transmit de Oficiu autoritătilor administratiei publice centrale si locale sau, după caz, institutiilor cu atributii în domeniul apărării, sigurantei nationale si ordinii publice, pentru a fi incluse în programele de investitii proprii.

(2) Programele de investitii privind realizarea obiectivelor de pregătire a teritoriului pentru apărare, aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Tării, se duc la îndeplinire cu resurse bugetare alocate autoritătilor administratiei publice executante, solicitate de acestea.

(3) Stadiul realizării lucrărilor la aceste obiective si propunerile de actualizare a programului de pregătire a teritoriului se comunică Oficiului anual, în primul trimestru, de către ministere si celelalte autorităti ale administratiei publice.

Art. 54. - Ministerele si celelalte autorităti ale administratiei publice tin evidenta obiectivelor de infrastructură teritorială importante pentru sistemul national de apărare si comunică Oficiului si Statului Major General, anual, situatia acestora.

Art. 55. - Autoritătile administratiei publice care administrează si exploatează obiectivele de pregătire a teritoriului si elementele de infrastructură teritorială importante pentru sistemul national de apărare sunt obligate să le mentină permanent într-o stare corespunzătoare scopului pentru care au fost create.

Art. 56. - Autoritătile administratiei publice transmit Oficiului, la solicitarea acestuia, propuneri pentru obiectivele de importantă deosebită pentru apărare care urmează să fie luate în pază, la mobilizare sau război, cu efective de jandarmi. Acestea se vor încadra în următoarele categorii:

a) sedii pentru autoritătile publice care au atributii de conducere a activitătilor pe timp de mobilizare sau război;

b) incinte ale agentilor economici producători de tehnică militară, resurse materiale strategice si resurse energetice;

c) depozite pentru produse militare, combustibili sau substante periculoase;

d) lucrări de artă, puncte obligatorii de trecere, noduri de comunicatii, triaje de mare capacitate, aeroporturi, porturi, baraje hidroenergetice, conducte de transport de mare capacitate;

e) statii electrice de transformare de mare capacitate, centre de comunicatii, radiorelee si radiofaruri, statii de radio si televiziune.

Art. 57. - (1) Oficiul supune aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Tării lista obiectivelor care urmează să fie luate în pază cu efective de jandarmi, la război, si o actualizează ori de câte ori este nevoie.

(2) Pe baza listei aprobate ministerul de resort organizează activitătile si întocmeste planurile de pază a obiectivelor cu efective de jandarmi, potrivit legii.

 

CAPITOLUL VIII

Coordonarea si controlul activitătilor de pregătire a economiei nationale si a teritoriului pentru apărare

 

Art. 58. - (1) Coordonarea activitătilor de pregătire a economiei nationale si a teritoriului pentru apărare se face de către:

a) Oficiu, prin metodologii, ordine si instructiuni, pentru toate activitătile de pregătire a economiei nationale pentru apărare ce se desfăsoară în economie, si alte precizări sau dispozitii, pentru desfăsurarea activitătilor curente;

b) Ministerul Finantelor Publice, prin metodologii, norme si instructiuni specifice în vederea elaborării proiectului bugetului de stat pentru război si pentru finantarea de la bugetul de stat a cheltuielilor necesare realizării activitătilor cuprinse în planul de pregătire, programul de pregătire a teritoriului pentru apărare si pentru alte activităti specifice;

c) ministere si celelalte autorităti ale administratiei publice, prin metodologii, ordine si dispozitii specifice, pentru pregătirea domeniului în care îsi desfăsoară activitatea, pentru apărare;

d) prefecti, prin compartimentele din structura Oficiului care functionează în teritoriu, pentru toate activitătile de pregătire a economiei nationale si a teritoriului pentru apărare din judete, respectiv din municipiul Bucuresti.

(2) Coordonarea de către institutiile mentionate se face si prin instructaje si analize specifice pe diverse activităti cu factorii responsabili.

Art. 59. - (1) Controlul pregătirii economiei nationale si a teritoriului pentru apărare are ca scop verificarea stadiului de realizare a măsurilor si actiunilor care se desfăsoară în vederea creării conditiilor necesare pentru punerea în aplicare a planului de mobilizare, precum si a modului în care sunt îndeplinite obligatiile ce revin, potrivit legii, ministerelor, celorlalte autorităti ale administratiei publice si agentilor economici pe linia pregătirii economiei nationale si a teritoriului pentru apărare si se face de către:

a) Oficiu, la ministere, celelalte autorităti ale administratiei publice, agentii economici si alte institutii, pentru toate activitătile de pregătire a economiei nationale si a teritoriului pentru apărare;

b) Ministerul Finantelor Publice, cu privire la modul de administrare si utilizare a fondurilor bugetare alocate institutiilor publice si agentilor economici pentru pregătirea economiei nationale si a teritoriului pentru apărare;

c) ministerele si celelalte autorităti ale administratiei publice, la agentii economici din resortul lor de activitate, cu privire la îndeplinirea obligatiilor ce le revin pentru pregătirea domeniilor proprii pentru apărare, potrivit legii;

d) prefecti, prin compartimentele din structura Oficiului care functionează în teritoriu, pentru toate activitătile de pregătire a economiei nationale si a teritoriului pentru apărare din judete, respectiv din municipiul Bucuresti.

(2) Stadiul pregătirii economiei nationale si a teritoriului pentru apărare se verifică prin exercitii si antrenamente de mobilizare, conduse de Oficiu, cu participarea reprezentantilor Ministerului Apărării Nationale si a autoritătilor administratiei publice implicate, pe baza planului aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Tării în acest scop.

Art. 60. - La autoritătile administratiei publice locale, serviciile publice deconcentrate si la agentii economici se înfiintează si functionează ca organe de specialitate, conform art. 41 alin. (2) din Legea nr. 477/2003, comisii de apărare formate din salariati cuprinsi în organigramele proprii.

Art. 61. - (1) Comisia pentru probleme de apărare, denumită în continuare comisie, are în compunere până la 5 membri, în functie de complexitatea obligatiilor ce revin institutiei la mobilizare. Din comisie fac parte sefii compartimentelor cărora le revin sarcini pentru pregătirea de mobilizare a institutiei respective, precum si personal tehnico-economic de specialitate.

(2) Comisia are în compunere, de regulă, un presedinte, persoană cu functie de conducere, 4 membri si un secretar, numiti prin decizie a conducătorului unitătii.

(3) Persoanele care fac parte din comisie vor fi autorizate pentru desfăsurarea activitătilor cu informatii clasificate, conform legii.

Art. 62. - Comisia întocmeste anual planul de activitate si are următoarele atributii principale:

a) organizează, coordonează si îndrumă activitătile referitoare la pregătirea economiei nationale si a teritoriului pentru apărare ce se desfăsoară în cadrul institutiei, potrivit legii;

b) stabileste măsurile tehnico-organizatorice pentru institutie în caz de mobilizare si responsabilitătile ce revin compartimentelor functionale ale acesteia;

c) elaborează si actualizează documentele de mobilizare;

d) controlează întreaga pregătire de mobilizare: întocmirea documentelor; activitătile privind capacitătile de apărare si rezervele de mobilizare; modul de desfăsurare a lucrărilor, măsurilor si actiunilor cuprinse în documentele de mobilizare; derularea contractelor referitoare la pregătirea pentru apărare; modul de cheltuire a fondurilor alocate de la buget în acest scop;

e) elaborează propunerile pentru proiectele planului de mobilizare si planului de pregătire;

f) analizează anual, în primul trimestru, stadiul pregătirii de mobilizare si stabileste măsurile si actiunile necesare pentru îmbunătătirea acestuia;

g) întocmeste propuneri privind alocarea anuală de la bugetul de stat a fondurilor necesare realizării măsurilor si actiunilor de pregătire pentru apărare;

h) alte atributii considerate necesare în acest domeniu.

Art. 63. - (1) La nivelul agentilor economici si al unitătilor similare acestora, comisia, pe lângă atributiile mentionate mai sus, execută anual următoarele:

a) verifică existentul si starea tehnică a utilajelor, instalatiilor si constructiilor din cadrul capacitătilor de apărare;

b) verifică existentul si starea calitativă a rezervelor de mobilizare aflate în păstrare;

c) verifică existentul si starea tehnică a S.D.V. si a documentatiei tehnice păstrate cu regim de rezervă de mobilizare.

(2) Rezultatul verificărilor se consemnează într-un act de constatare. Deficientele constatate se analizează de către conducerea institutiei, care va lua măsuri de remediere.

 

CAPITOLUL IX

Dispozitii finale si tranzitorii

 

Art. 64. - Întocmirea si derularea contractelor încheiate între Oficiu si agentii economici privind realizarea măsurilor si actiunilor de pregătire a economiei nationale pentru apărare se efectuează potrivit prevederilor legislatiei în domeniu.

Art. 65. - (1) Agentii economici si celelalte institutii implicate prezintă dări de seamă privind realizarea măsurilor si actiunilor cuprinse în planul de pregătire, potrivit metodologiei stabilite de Oficiu.

(2) Toate datele si informatiile referitoare la pregătirea economiei nationale pentru apărare se transmit si în format electronic folosind codurile stabilite de Oficiu.

Art. 66. - (1) Datele si informatiile prevăzute la art. 41 alin. (4) din Legea nr. 477/2003 se pun la dispozitie fără plată.

(2) Datele comunicate sunt protejate conform legislatiei privind informatiile clasificate sau pe baza unui acord de confidentialitate încheiat între părti, după caz.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru completarea art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 1.578/2002 privind conditiile în baza cărora politistul are dreptul la concedii de odihnă, concedii de studii si învoiri plătite, concedii fără plată, bilete de odihnă, tratament si recuperare

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La articolul 4 din Hotărârea Guvernului nr. 1.578/2002 privind conditiile în baza cărora politistul are dreptul la concedii de odihnă, concedii de studii si învoiri plătite, concedii fără plată, bilete de odihnă, tratament si recuperare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 20 ianuarie 2003, cu completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

“(2) Dacă, din motive întemeiate, unii politisti nu au putut efectua concediul de odihnă la care aveau dreptul într-un an calendaristic, la cerere, unitatea este obligată să le acorde concediul până la sfârsitul anului calendaristic următor.”

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul de stat, ministrul administratiei si internelor,

Toma Zaharia,

secretar de stat

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Elena Dumitru

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 18 martie 2004.

Nr. 395.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR SI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind aprobarea Listei cuprinzând detinătorii de patrimoniu genetic al animalelor în anul 2004 pentru speciile ovine, păsări, animale de blană, viermi de mătase, albine, pesti, taurine, porcine si palmipede, pe rase si linii

 

Având în vedere prevederile art. 6 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 33/2000 privind finantarea de la bugetul de stat a unor măsuri pentru protejarea patrimoniului genetic al animalelor, aprobată prin Legea nr. 362/2001,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 739/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului,

ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Lista cuprinzând detinătorii de patrimoniu genetic al animalelor în anul 2004 pentru speciile ovine, păsări, animale de blană, viermi de mătase, albine, pesti, taurine, porcine si palmipede, pe rase si linii, prezentată în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Petre Daea,

secretar de stat

 

Bucuresti, 19 martie 2004.

Nr. 203.

 

ANEXĂ*)

 

LISTA

cuprinzând detinătorii de patrimoniu genetic al animalelor în anul 2004 pentru speciile ovine, păsări, animale de blană, viermi de mătase, albine, pesti, taurine, porcine si palmipede, pe rase si linii

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

Pagina a 7-a