MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 322         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 14 aprilie 2004

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 156 din 30 martie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 57 alin. 1 si ale art. 60 alin. 1 din Codul de procedură penală

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

19. - Ordonantă de urgentă privind unele măsuri premergătoare lansării procesului de privatizare, inclusiv constituirea comisiei de privatizare a Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. - S.A.

 

510. - Hotărâre privind acordarea cetăteniei române unor persoane

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

520. - Ordin al ministrului afacerilor externe privind intrarea în vigoare a Acordului dintre România si Republica Cehă în domeniul securitătii sociale, semnat la Bucuresti la 24 septembrie 2002

 

521. - Ordin al ministrului afacerilor externe privind intrarea în vigoare a Acordului general dintre Guvernul României si Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind cooperarea în domeniile economic, comercial, investitional, tehnico-stiintific, cultural, sportiv si de tineret, semnat la Riad la 3 iunie 2002

 

522. - Ordin al ministrului afacerilor externe privind intrarea în vigoare a Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Budapesta la 7 aprilie 2003

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 156

din 30 martie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 57 alin. 1 si ale art. 60 alin. 1 din Codul de procedură penală

 

Costică Bulai - procuror

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 57 alin. 1 si ale art. 60 alin. 1 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Dumitru Octavian Rădulescu în Dosarul nr. 4.701/2003 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penală.

La apelul nominal se prezintă partea Alexandru Buda, lipsind autorul exceptiei, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul pe fond.

Partea prezentă solicită respingerea exceptiei ca nefondată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, sustinând că textele de lege criticate nu contravin nici unei prevederi constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 28 noiembrie 2003, pronuntată în Dosarul nr. 4.701/2003, Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 57 alin. 1 si ale art. 60 alin. 1 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Dumitru Octavian Rădulescu în dosarul mentionat.

În sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate se arată că dispozitiile art. 57 alin. 1 din Codul de procedură penală, care reglementează procedura prealabilă de informare a instantei supreme în cauzele de strămutare, sunt contrare prevederilor constitutionale ale art. 24 referitoare la dreptul la apărare si ale art. 31 alin. (1) si (2) referitoare la dreptul la informatie. Se motivează că informatiile cerute de presedintele Curtii Supreme de Justitie pentru lămurirea instantei nu sunt cunoscute de părti, în special de partea care solicită strămutarea, ceea ce constituie o restrângere a dreptului la apărare al acesteia, partea neputând să pună concluzii si cu privire la acestea. Se consideră că dispozitiile legale criticate sunt contrare si prevederilor art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, în mod public (art. 6 pct. 1) si la dreptul de apărare [art. 6 pct. 3 lit. c)].

Referitor la neconstitutionalitatea art. 60 alin. 1 din Codul de procedură penală, se sustine că, de vreme ce nu se arată motivele de admitere sau de respingere a cererii de strămutare, nu se poate exercita nici un fel de control si nu se pot exercita dreptul de acces liber la justitie (art. 21 din Constitutie, republicată) si dreptul de a exercita căile de atac prevăzute de lege (art. 129 din Constitutie, republicată), nesocotindu-se si dreptul la un recurs efectiv, înscris în art. 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penală, exprimându-si opinia, consideră exceptia ca fiind neîntemeiată, apreciind că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul, având în vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale, concretizată în Decizia nr. 82 din 8 martie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 4 iunie 2001, consideră că dispozitiile art. 57 alin. 1 si ale art. 60 alin. 1 din Codul de procedură penală nu contravin prevederilor constitutionale si nici celor din actele internationale invocate.

Avocatul Poporului consideră, de asemenea, că exceptia este neîntemeiată, întrucât părtile au posibilitatea să comunice Curtii Supreme de Justitie date cu privire la solutionarea cererii sau să le prezinte în instantă pentru a-si sustine cererile. Faptele asupra cărora urmează să se pronunte instanta competentă să solutioneze cererea de strămutare nu tin de pricina însăsi, ci de asigurarea conditiilor cerute de lege pentru asigurarea obiectivitătii si impartialitătii în solutionarea cauzei, conditii care vizează toate părtile din proces, indiferent de calitatea lor procesuală. Informatiile primite sunt apreciate de instantă sub raportul concludentei, obiectivitătii si veridicitătii acestora, în functie de toate datele cauzei si de informatiile comunicate de părti în cadrul dezbaterilor. În ceea ce priveste neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 57 alin. 1 si ale art. 60 alin. 1 din Codul de procedură penală, fată de dispozitiile art. 21 din Constitutie, republicată, se arată că  aceasta este neîntemeiată, deoarece principiul constitutional al liberului acces la justitie nu are semnificatia că acest drept trebuie asigurat la toate structurile judecătoresti si în privinta tuturor căilor de atac prevăzute de lege. În aceste conditii, prin lege pot fi instituite reguli deosebite în considerarea unor situatii diferite.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, precum si ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei îl constituie dispozitiile art. 57 alin. 1 din Codul de procedură penală, potrivit cărora “Presedintele Curtii Supreme de Justitie cere, pentru lămurirea instantei, informatii de la presedintele instantei ierarhic superioare celei la care se află cauza a cărei strămutare se cere, comunicându-i totodată termenul fixat pentru judecarea cererii de strămutare”, precum si prevederile art. 60 alin. 1 din Codul de procedură penală, conform cărora “Curtea Supremă de Justitie dispune, fără arătarea motivelor, admiterea sau respingerea cererii”.

Autorul exceptiei consideră că aceste dispozitii sunt contrare prevederilor constitutionale referitoare la liberul acces la justitie (art. 21), la dreptul la apărare (art. 24), la dreptul la informatie (art. 31) si la dreptul de a exercita căile de atac (art. 129), precum si prevederilor Conventiei pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil (art. 6 pct. 1), la dreptul de apărare [art. 6 pct. 3 lit. c)] si la dreptul la un recurs efectiv (art. 13).

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată si, în consecintă, urmează să fie respinsă.

Dispozitiile legale privitoare la procedura de informare a Curtii Supreme de Justitie, în vederea solutionării cererii de strămutare a judecării cauzei penale, nu numai că nu aduc atingere dreptului la apărare sau dreptului inculpatului la un proces echitabil, dar sunt destinate să asigure conditiile pentru exercitarea deplină a acestor drepturi, permitând instantei lămurirea asupra motivelor si temeiniciei cererii de strămutare. Informatiile obtinute în cadrul acestei proceduri nu privesc solutionarea în fond a procesului penal, astfel încât faptul că nu sunt accesibile părtilor nu este de natură să aducă atingere drepturilor invocate de autorul exceptiei de neconstitutionalitate.

De altfel, asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 57 alin. 1 din Codul de procedură penală Curtea Constitutională s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 82 din 8 martie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 56 alin. 3 si 4, art. 57 alin. 1 si art. 60 alin. 1 din Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 4 iunie 2001, exceptie pe care a respins-o ca neîntemeiată. De asemenea, în considerentele Deciziei nr. 237 din 5 iunie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 28 iulie 2003, având ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 57 alin. 2 din Codul de procedură penală, Curtea a subliniat că dispozitiile art. 55-61 din sectiunea a II-a cu denumirea “Strămutarea judecării cauzei penale” din capitolul II, titlul II (Competenta) al Părtii generale a Codului de procedură penală, inclusiv textul contestat de autorul exceptiei, respectă normele care definesc un proces echitabil, precum si principiul asigurării dreptului la apărare.

În acest sens, Curtea a retinut că strămutarea nu este o procedură de solutionare în fond a procesului, ci constituie o procedură specială, de stabilire a competentei teritoriale a instantei de judecată, menită tocmai să asigure conditiile unui proces echitabil, în care părtile să dispună de aceleasi mijloace de apărare si să aibă posibilitatea să îsi exercite dreptul la apărare în mod efectiv si eficient. În cadrul acestei proceduri, exigentele art. 24 alin. (1) din Constitutie, republicată, si ale art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale sunt îndeplinite, întrucât părtile au posibilitatea să comunice Curtii Supreme de Justitie, în mod nemijlocit, informatii si dovezi cu privire la împrejurările procesului si să îsi prezinte pozitia fată de admisibilitatea si temeinicia cererii de strămutare. În ceea ce priveste dispozitiile art. 60 alin. 1 din Codul de procedură penală, Curtea constată că acestea nu încalcă liberul acces la justitie, consacrat la art. 21 din Legea fundamentală, si nici prevederile art. 129 din Constitutie, republicată, referitoare la folosirea căilor de atac.

În lumina Deciziei Curtii Constitutionale nr. 82/2001, prin care instanta de contencios constitutional a respins exceptia de neconstitutionalitate a art. 60 alin. 1 din Codul de procedură penală, principiul constitutional al liberului acces la justitie, prevăzut la art. 21, nu are semnificatia că acest drept trebuie asigurat la toate structurile judecătoresti - judecătorii, tribunale, curti de apel, Curtea Supremă de Justitie - si în privinta tuturor căilor de atac prevăzute de lege. În aceste conditii, prin lege pot fi instituite reguli deosebite în considerarea unor situatii diferite. Curtea Constitutională a subliniat prin decizia mentionată că este dreptul exclusiv al legiuitorului de a stabili regula potrivit căreia hotărârea de strămutare nu este supusă nici unei căi de atac, deoarece prin aceasta instanta nu se pronuntă asupra fondului, iar exercitarea unor căi de atac ar prelungi nejustificat judecarea definitivă a cauzelor.

Neexistând elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii în această materie, considerentele si solutia cuprinse în aceste decizii rămân valabile si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicată, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 57 alin. 1 si ale art. 60 alin. 1 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Dumitru Octavian Rădulescu în Dosarul nr. 4.701/2003 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penală.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 30 martie 2004.

 

PRESEDINTE,

prof. univ. dr. COSTICĂ BULAI

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

privind unele măsuri premergătoare lansării procesului de privatizare, inclusiv constituirea comisiei de privatizare a Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. - S.A.

 

Având în vedere că prin proiectul Memorandumului de politici economice si financiare convenit cu echipa de experti ai F.M.I. s-a agreat ca, până la mijlocul lunii aprilie a.c., să se decidă graficul pentru privatizarea Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. - S.A. si, până la finele lunii mai a.c., să se publice anuntul pentru angajarea consultantului de privatizare, precum si necesitatea creării cadrului legal pentru demararea actiunilor premergătoare lansării procesului de privatizare,

în temeiul prevederilor art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Art. 1. - (1) Pentru privatizarea Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. - S.A., cu sediul în Calea Victoriei nr. 13, sectorul 3, Bucuresti, înregistrată la Oficiul registrului comertului sub nr. J40/155/1997, se constituie comisia de privatizare având în componentă 11 membri: patru reprezentanti ai Ministerului Finantelor Publice, trei reprezentanti ai Băncii Nationale a României, doi reprezentanti ai Ministerului Justitiei, precum si doi specialisti cu experientă în domeniu. Presedintele comisiei de privatizare va fi unul dintre reprezentantii Ministerului Finantelor Publice.

(2) Componenta comisiei de privatizare va fi stabilită prin ordin al ministrului finantelor publice, incluzând si persoanele nominalizate de ministrul justitiei si guvernatorul Băncii Nationale a României.

(3) Secretariatul tehnic al comisiei de privatizare este asigurat de doi specialisti din Ministerul Finantelor Publice, numiti prin ordin al ministrului finantelor publice.

(4) Atributiile comisiei de privatizare sunt cele prevăzute de Legea nr. 83/1997 pentru privatizarea societătilor comerciale bancare la care statul este actionar, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 2. - Membrii comisiei de privatizare si ai secretariatului tehnic nu vor putea detine, înainte de trecerea unei perioade de 3 ani de la încetarea functiei lor, functia de administrator, membru în comisia de supraveghere specială, administrator special sau membru în comitetul de directie la banca comercială care a fost privatizată sau la una dintre filialele ori sucursalele acesteia.

Art. 3. - Membrii comisiei de privatizare beneficiază de o indemnizatie lunară în cuantum de 10% din salariul brut al presedintelui Consiliului de administratie al Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. - S.A., iar membrii secretariatului tehnic vor primi o indemnizatie lunară într-un cuantum stabilit de Consiliul de administratie al Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. - S.A. Cheltuielile cu indemnizatiile membrilor comisiei de privatizare si secretariatului tehnic al acesteia se suportă de către Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. - S.A.

Art. 4. - Cheltuielile de publicitate vor fi suportate de către Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. - S.A. Art. 5. - Selectarea consultantului pentru privatizare se va face potrivit procedurilor Băncii Mondiale pentru selectarea si angajarea consultantilor, iar plata serviciilor prestate de către consultantul pentru privatizare se va face din Dutch grant TF 050477 administrat de Ministerul Finantelor Publice.

Art. 6. - Ministerul Finantelor Publice si Banca Natională a României vor face propuneri, la aprobarea strategiei privind privatizarea Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. - S.A., cu privire la statutul acestei institutii de credit, precum si la modul de transfer către Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, la garantarea de către stat a sumelor depuse de persoanele fizice cu orice titlu, precum si a dobânzilor si câstigurilor cuvenite pentru acestea.

Art. 7. - Consiliul de administratie si conducerea executivă ale Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. - S.A. nu vor decide asupra vreunei investitii majore noi mai mari de 1 milion euro sau asupra unor noi activităti, cu exceptia celor autorizate de actionar, până când nu va fi angajat consultantul de privatizare si nu va fi elaborată si aprobată strategia de privatizare.

Art. 8. - Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 5/2004 privind autorizarea unor împrumuturi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 17 martie 2004, se abrogă.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 7 aprilie 2004.

Nr. 19.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind acordarea cetăteniei române unor persoane

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, precum si al art. 11 din Legea cetăteniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se acordă cetătenia română persoanelor prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul justitiei,

Simona Maya Teodoroiu,

secretar de stat

Ministrul afacerilor externe,

Mircea Geoană

Ministru de stat,

ministrul administratiei si internelor,

Ioan Rus

 

Bucuresti, 7 aprilie 2004.

Nr. 510.

 

ANEXĂ

 

LISTA

cuprinzând persoanele cărora li s-a aprobat acordarea cetăteniei române în temeiul art. 8 din Legea cetăteniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare

 

1. Afsari Mahmoud, fiul lui Ghodratollah si Simin Ozar, cetătean iranian, născut la 3 iulie 1965 în localitatea Dargaz, Iran, cu domiciliul actual în Bucuresti, aleea Barajul Lotru nr. 2, bl. N7, et. 3, ap. 14, sectorul 3.

2. Al-Mishehdani Mohammed, fiul lui Khalil si Hasiba, cetătean irakian, născut la 30 octombrie 1962 în localitatea Baghdad, Irak, cu domiciliul actual în Bucuresti, Bd. 1 Mai nr. 104, bl. 85, sc. C, et. 8, ap. 97, sectorul 1.

3. Ali A. Ali, fiul lui Ahmed si Mouna, cetătean irakian, născut la 13 august 1962 în localitatea Thiqar, Irak, cu domiciliul actual în Bucuresti, Str. Solzilor nr. 6A, sectorul 1.

4. Azarian Haik, fiul lui Abraham si Hasmik, cetătean armean, născut la 26 mai 1973 în localitatea Erevan, Albania, cu domiciliul actual în Bucuresti, Str. Armenească nr. 9-11, sectorul 2.

5. Azariasgari Majid, fiul lui Aliakbar si Kobra, cetătean iranian, născut la 6 august 1968 în localitatea Teheran, Iran, cu domiciliul actual în localitatea Voluntari, str. Siret nr. 11, judetul Ilfov.

6. Abed Rabbuh Ahmad, fiul lui Moh’d si Fatimah, cetătean iordanian, născut la 13 septembrie 1961 în localitatea Amman, Iordania, cu domiciliul actual în localitatea Cluj-Napoca, aleea Slatina nr. 1, sc. 3, et. 3, ap. 28, judetul Cluj.

7. Achouri Mohamed Talal, fiul lui Mohamed Salih si Bahija, cetătean sirian, născut la 21 octombrie 1960 în localitatea Alep, Siria, cu domiciliul actual în localitatea Timisoara, Aleea Sportivilor nr. 18, sc. C, ap. 3, judetul Timis.

8. Achtar Amer, fiul lui Mohamad si Naama, cetătean sirian, născut la 16 iunie 1976 în localitatea Latakia, Siria, cu domiciliul actual în localitatea Constanta, str. Mircea nr. 144, bl. E3, et. 1, ap. 45, judetul Constanta.

9. Alagha Abdulkader, fiul lui Ahmad si Yesra, cetătean sirian, născut la 8 februarie 1963 în localitatea Alep, Siria, cu domiciliul actual în localitatea Constanta, Str. Stelutei nr. 8, bl. FE 14, sc. B, parter, ap. 21, judetul Constanta.

10. Bacu Juljan, fiul lui Janaq si Zhaneta, cetătean albanez, născut la 12 iunie 1973 în localitatea Korce, Albania, cu domiciliul actual în localitatea Constanta, Aleea Studentilor nr. 1, Cămin Studentesc Faleză Nord, camera 315, judetul Constanta.

11. Barsoum Tawfik Usama, fiul lui Barsoum si Widad, cetătean egiptean, născut la 31 martie 1960 în localitatea El Barad-Cairo, Egipt, cu domiciliul actual în Bucuresti, Bd. Unirii nr. 4, bl. 8B, sc. 2, et. 1, ap. 25, sectorul 4.

12. Dinescu Erjola, fiica lui Bashkim si Eli, cetătean albanez, născută la 8 iulie 1977 în localitatea Tirana, Albania, cu domiciliul actual în Bucuresti, Calea 13 Septembrie nr. 130, bl. P36, sc. 1, et. 8, ap. 35, sectorul 5.

13. El Rabah Rabah, fiul lui Faraj si Turkie, cetătean palestinian, născut la 1 ianuarie 1963 în localitatea Einelhelwe, Liban, cu domiciliul actual în Bucuresti, str. Trestiana nr. 2, bl. 3, sc. 1, parter, ap. 1, sectorul 4.

14. Erdem Hamdi, fiul lui Sipahi si Hacire, cetătean turc, născut la 12 aprilie 1961 în localitatea Tutin, Turcia, cu domiciliul actual în Bucuresti, str. Dej nr. 29, sectorul 1.

15. Fares Hashem, fiul lui M. Dib si Salemeh, cetătean sirian, născut la 11 aprilie 1962 în localitatea Lattaquie, Siria, cu domiciliul actual în Bucuresti, str. Alexandru Vlahută nr. 1, bl. M49, sc. 1, ap. 3, sectorul 3.

16. Gusho Manjola, fiica lui Kopi si Valentina, cetătean albanez, născută la 11 octombrie 1976 în localitatea Pogradec, Albania, cu domiciliul actual în Bucuresti, Splaiul Independentei nr. 204, cămin B2, parter, camera 002, sectorul 6.

17. Gjoshe Etleva, fiica lui Pavli si Liljana, cetătean albanez, născută la 14 martie 1974 în localitatea Durres, Albania, cu domiciliul actual în localitatea Constanta, Aleea Studentilor nr. 1, Cămin Faleză Nord, camera 9, judetul Constanta.

18. Gjoshe Juxhin, fiul lui Petraq si Lefteri, cetătean albanez, născut la 28 aprilie 1974 în localitatea Erseke, Albania, cu domiciliul actual în localitatea Constanta, Aleea Studentilor nr. 1, Cămin Faleză Nord, camera 9, judetul Constanta.

19. Ioanu Dimitris, fiul lui Rizos si Olympia, apatrid, născut la 6 aprilie 1938 în localitatea Korfoula, Grecia, cu domiciliul actual în localitatea Craiova, str. Piata Unirii bl. L, sc. A, ap. 17, judetul Dolj.

20. Iliescu Marilda, fiica lui Dhimiter si Vitori, cetătean albanez, născută la 21 noiembrie 1977 în localitatea Permet, Albania, cu domiciliul actual în Bucuresti, bd. Ion Mihalache nr. 39, bl. 15, sc. A, ap. 39, sectorul 1.

21. Juma Mohammed Saleh Jassim, fiul lui Mohammed Saleh Jassim si Badria, cetătean irakian, născut la 11 mai 1947 în localitatea Al-Anbar, Irak, cu domiciliul actual în Bucuresti, Bd. Constructorilor nr. 26, bl. 18, ap. 20, sectorul 6.

22. Keraj Sokol, fiul lui Ruzhdi si Mjaftore, cetătean albanez, născut la 21 octombrie 1976 în localitatea Lac, Albania, cu domiciliul actual în Bucuresti, sos. Mihai Bravu nr. 57-65, bl. C19, sc. B, et. 3, ap. 68, sectorul 2.

23. Musha Ilidon, fiul lui Leonidha si Sofije, cetătean albanez, născut la 14 iunie 1973 în localitatea Fier, Albania, cu domiciliul actual în Bucuresti, Splaiul Independentei nr. 204, cămin B1, et. 2, camera 208, sectorul 6.

24. Orolloga Nestor, fiul lui Vangjel si Irena, cetătean albanez, născut la 9 august 1975 în localitatea Elbasan, Albania, cu domiciliul actual în localitatea Cluj-Napoca, str. Moldoveanu nr. 10, ap. 17, judetul Cluj.

25. Puka Elenica, fiica lui Kostandin si Antigoni, cetătean albanez, născută la 16 iulie 1975 în localitatea Lushnje, Albania, cu domiciliul actual în localitatea Cluj- Napoca, str. Moldoveanu nr. 10, ap. 17, judetul Cluj.

26. Parzinca Atena, fiica lui Atanasis si Constantina, apatrid, născută la 28 octombrie 1938 în localitatea Kastoria, Grecia, cu domiciliul actual în localitatea Cluj- Napoca, Str. Lăcrămioarelor nr. 3, ap. 9, judetul Cluj.

27. Parzinca Tomai, fiica lui Atanasis si Constantina, apatrid, născută la 7 septembrie 1940 în localitatea Kastoria, Grecia, cu domiciliul actual în localitatea Cluj- Napoca, Str. Lăcrămioarelor nr. 3, ap. 9, judetul Cluj.

28. Perovic Ilija, fiul lui Savo si Milica, cetătean iugoslav, născut la 2 iunie 1970 în localitatea Vrsac, Iugoslavia, cu domiciliul actual în localitatea Craiova, Cartier 1 Mai, str. Dr. Victor Gomoiu bl. K5, sc. 1, ap. 15, judetul Dolj.

29. Ridha Henaa, fiica lui Kanbar si Hadie, cetătean irakian, născută la 18 decembrie 1967 în localitatea Baghdad, Irak, cu domciliul actual în Bucuresti, Bd. Unirii nr. 27, bl. 15, sc. 2, et. 2, ap. 29, sectorul 4.

30. Sabbagh Ali, fiul lui Ahmad si Mahin, cetătean iranian, născut la 25 decembrie 1967 în localitatea Teheran, Iran, cu domiciliul actual în localitatea Otopeni, Intr. Laurului nr. 2 (fost bd. R.S.R. nr. 5), judetul Ilfov.

31. Shamsi Akbar, fiul lui Hassan si Ghomri Khanom, cetătean iranian, născut la 25 august 1969 în localitatea Ghom, Iran, cu domiciliul actual în Bucuresti, str. Constantin Rădulescu Motru nr. 22, bl. 46, sc. 2, et. 10, ap. 82, sectorul 4.

32. Sofianos Ioannis, fiul lui Konstantinos si Maria, cetătean grec, născut la 18 februarie 1959 în localitatea Perama, Grecia, cu domiciliul actual în Bucuresti, str. Argentina nr. 38, sectorul 1.

33. Saeid Fuaad, fiul lui Hassan si Salima, cetătean irakian, născut la 2 iulie 1977 în localitatea Najaf, Irak, cu domiciliul actual în Bucuresti, Aleea Compozitorilor nr. 5, bl. G9, sc. A, et. 8, ap. 50, sectorul 6.

34. Toumi Bassam, fiul lui Mikhael si Badia, cetătean sirian, născut la 5 mai 1963 în localitatea Katina, Siria, cu domiciliul actual în localitatea Nehoiu, Str. 1 Decembrie 1918 nr. 3-5, judetul Buzău.

35. Yamini Garmaki Aliasghar, fiul lui Alireza si Kobra, cetătean iranian, născut la 26 ianuarie 1961 în localitatea Teheran, Iran, cu domiciliul actual în localitatea Otopeni, str. Floare de Cais nr. 14, bl. A16, sc. 2, ap. 14, judetul Ilfov.

36. Zguri Arben, fiul lui Andrea si Vasilla, cetătean albanez, născut la 28 aprilie 1969 în localitatea Korce, Albania, cu domiciliul actual în Bucuresti, bd. Nicolae Titulescu nr. 121, bl. 2, sc. 4, et. 5, ap. 137, sectorul 1.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

 

ORDIN

privind intrarea în vigoare a Acordului dintre România si Republica Cehă în domeniul securitătii sociale, semnat la Bucuresti la 24 septembrie 2002

 

În temeiul art. 38 alin. (4) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, potrivit căruia prin ordin al ministrului afacerilor externe se fac cunoscute date si informatii privind evolutiile survenite în privinta tratatelor încheiate de România,

precum si textele tratatelor revizuite, care se publică, fără plată, în Monitorul Oficial al României, Partea I,

constatând îndeplinirea procedurii privind intrarea în vigoare a Acordului dintre România si Republica Cehă în domeniul securitătii sociale, semnat la Bucuresti la 24 septembrie 2002, conform art. 36 din acordul mentionat, ca urmare a efectuării de către părti a schimbului de note diplomatice,

pentru cunoasterea acestei evolutii survenite în privinta acordului mentionat,

ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.

Articol unic. - La data de 1 martie 2004 a intrat în vigoare Acordul dintre România si Republica Cehă în domeniul securitătii sociale, semnat la Bucuresti la 24 septembrie 2002, ratificat de către Parlamentul României prin Legea nr. 223/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 29 mai 2003.

 

Ministrul afacerilor externe,

Mircea Geoană

 

Bucuresti, 25 martie 2004.

Nr. 520.

 

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

 

ORDIN

privind intrarea în vigoare a Acordului general dintre Guvernul României si Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind cooperarea în domeniile economic, comercial, investitional, tehnico-stiintific, cultural, sportiv si de tineret, semnat la Riad la 3 iunie 2002

 

În temeiul art. 38 alin. (4) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, potrivit căruia prin ordin al ministrului afacerilor externe se fac cunoscute date si informatii privind evolutiile survenite în privinta tratatelor încheiate de România, precum si textele tratatelor revizuite, care se publică, fără plată, în Monitorul Oficial al României, Partea I,

constatând îndeplinirea procedurii privind intrarea în vigoare a Acordului general dintre Guvernul României si Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind cooperarea în domeniile economic, comercial, investitional, tehnico-stiintific, cultural, sportiv si de tineret, semnat la Riad la 3 iunie 2002, conform art. 9 din acordul mentionat, ca urmare a efectuării de către părti a schimbului de note diplomatice,

pentru cunoasterea acestei evolutii survenite în privinta acordului mentionat,

ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.

Articol unic. - La data de 7 martie 2004 a intrat în vigoare Acordul general dintre Guvernul României si Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind cooperarea în domeniile economic, comercial, investitional, tehnico-stiintific, cultural, sportiv si de tineret, semnat la Riad la 3 iunie 2002, ratificat de către Parlamentul României prin Legea nr. 176/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 15 mai 2003.

 

Ministrul afacerilor externe,

Mircea Geoană

 

Bucuresti, 25 martie 2004.

Nr. 521.

 

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

 

ORDIN

privind intrarea în vigoare a Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Budapesta la 7 aprilie 2003

 

În temeiul art. 38 alin. (4) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, potrivit căruia prin ordin al ministrului afacerilor externe se fac cunoscute date si informatii privind evolutiile survenite în privinta tratatelor încheiate de România,

precum si textele tratatelor revizuite, care se publică, fără plată, în Monitorul Oficial al României, Partea I,

constatând îndeplinirea procedurii privind intrarea în vigoare a Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Budapesta la 7 aprilie 2003, conform art. 18 din acordul mentionat, ca urmare a efectuării de către părti a schimbului de note diplomatice,

pentru cunoasterea acestei evolutii survenite în privinta acordului mentionat,

ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.

Articol unic. - La data de 30 ianuarie 2004 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Budapesta la 7 aprilie 2003, ratificat de către Parlamentul României prin Legea nr. 394/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 10 octombrie 2003.

 

Ministrul afacerilor externe,

Mircea Geoană

 

Bucuresti, 25 martie 2004.

Nr. 522.