MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P
A R T E A I
Anul
172 (XVI) - Nr. 340 LEGI,
DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE
Luni, 19 aprilie 2004
SUMAR
DECIZII
ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 151 din 25 martie 2004 referitoare la exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind
taxele judiciare de timbru, cu modificările si completările ulterioare
HOTĂRÂRI
ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
451. - Hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane si
prelevarea organelor si tesuturilor de la cadavre în vederea transplantului
ACTE
ALE CONSILIULUI CONCURENTEI
55. - Ordin privind punerea în aplicare a Regulamentului
privind ajutorul de stat pentru întreprinderile mici si mijlocii si a
Regulamentului privind ajutorul de stat regional
DECIZII
ALE CURTII CONSTITUTIONALE
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
din
25 martie 2004
referitoare la exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind
taxele judiciare de timbru, cu modificările si completările ulterioare
Nicolae
Popa - presedinte
Costică
Bulai - judecător
Nicolae
Cochinescu - judecător
Constantin
Doldur - judecător
Kozsokár
Gábor - judecător
Petre
Ninosu - judecător
Serban
Viorel Stănoiu - judecător
Lucian
Stângu - judecător
Ioan
Vida - judecător
Florentina
Baltă - procuror
Doina
Suliman - magistrat-asistent sef
Pe rol
se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1
din Legea nr.
146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările si
completările ulterioare, exceptie ridicată de Aneta Anton în Dosarul nr.
2.173/C/2003 al Tribunalului Galati - Sectia civilă.
La
apelul nominal lipseste autorul exceptiei, fată de care procedura de citare
este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta constantă în materie a Curtii Constitutionale, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin
Încheierea din 18 decembrie 2003, pronuntată în Dosarul nr. 2.173/C/2003, Tribunalul
Galati - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 din Legea nr.
146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările si
completările ulterioare. Exceptia a fost ridicată de Aneta Anton cu ocazia
solutionării apelului declarat împotriva Sentintei civile nr. 2.618 din 25
aprilie 2003, pronuntată de Judecătoria Galati în Dosarul nr. 9.879/2002.
În
motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine, în
esentă, că dispozitiile legale criticate contravin prevederilor constitutionale
ale art. 1, 4, 11, 15, 20, 21, 24, 31, 53 si 125. De asemenea, consideră că
sunt înfrânte si dispozitiile art. 6 si 14 din Conventia pentru apărarea
drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, precum si cele ale art. 1,
2, 3, 7, 9, 10 si 30 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului. În acest
sens, arată că, pentru justitiabilul care nu are posibilităti financiare să
achite taxele judiciare de timbru, liberul acces la justitie, dreptul la un
proces echitabil si nepărtinitor, principiul egalitătii, dreptul la apărare si
dreptul la informare nu mai sunt garantate, fapt ce “situează statul mai presus
de lege si de cetătean”.
Instanta
de judecată consideră
că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că
“accesul liber la justitie nu trebuie să fie în toate cazurile gratuit”.
Astfel, observă că art. 21 din Constitutie nu instituie nici o interdictie cu
privire la taxele în justitie, “fiind legal si normal ca justitiabilii care
trag un folos nemijlocit din activitatea desfăsurată de autoritătile
judecătoresti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora”. În sprijinul
acestor argumente este invocată si jurisprudenta Curtii Constitutionale,
amintind, printre altele, si Decizia nr.
422/2003 în care, pronuntându-se asupra constitutionalitătii art. 1 din
Legea nr.
146/1997, Curtea a statuat că “reclamantul care a plătit taxele judiciare
de timbru va suporta pierderea sumelor de bani plătite cu titlul acesta, numai
atunci când instanta hotărăste că actiunea sa nu este întemeiată sau nu
îndeplineste alte conditii prevăzute de lege pentru a fi admisă, altfel spus,
atunci când reclamantul a pus în miscare în mod nejustificat serviciul public
al justitiei. În cazul în care actiunea introdusă de reclamant a fost admisă,
instanta de judecată îl obligă pe pârât la plata cheltuielilor de judecată, în
acestea cuprinzându-se si taxele judiciare de timbru”. În final, arată că plata
de taxe si impozite nu reprezintă un drept, ci o obligatie constitutională a
cetătenilor, prevăzută de dispozitiile constitutionale, iar legiuitorul este
suveran în a acorda scutiri de la plata taxelor de timbru în considerarea unor
situatii determinate.
Potrivit
prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată
presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate,
iar în conformitate cu art. 181 din
Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, a fost solicitat punctul de
vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Avocatul
Poporului apreciază
că sustinerile autorului exceptiei referitoare la neconstitutionalitatea art. 1
din Legea nr.
146/1997 nu sunt întemeiate. Astfel, în ceea ce priveste
neconstitutionalitatea prevederilor legale criticate fată de dispozitiile art.
21 din Constitutia republicată, retine că în jurisprudenta Curtii
Constitutionale s-a statuat, în mod constant, că liberul acees la justitie nu
presupune si gratuitatea acestuia. Legea fundamentală nu interzice stabilirea
taxelor judiciare de timbru, “fiind justificat ca persoanele care se adresează
autoritătii judecătoresti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite
de realizarea actului de justitie”. De asemenea, retine că regula este cea a
timbrării actiunilor în justitie, exceptiile fiind posibile numai în măsura în
care sunt stabilite de legiuitor. Taxa judiciară de timbru apare astfel ca o
modalitate de acoperire, în parte, a cheltuielilor pe care le implică serviciul
public al justitiei, contribuabilul având posibilitatea, în virtutea legii, de
a recupera contributia sa de la partea care cade în pretentii. În acest sens
invocă si jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, concretizată prin
Decizia nr. 7/1993, Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1/1994, Decizia
nr. 18/1997 si Decizia nr.
198/1999.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul
întocmit în cauză de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse de autorul
exceptiei, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei
republicate, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia republicată, ale art. 1 alin.
(1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr.
47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate
ridicată.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1 din Legea nr.
146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările si
completările ulterioare. Aceste dispozitii legale au următoarea redactare:
- Art.
1: “Actiunile si cererile introduse la instantele judecătoresti, precum si cererile
adresate Ministerului Justitiei si Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de
Justitie sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevăzute în prezenta lege,
si se taxează în mod diferentiat, după cum obiectul acestora este sau nu
evaluabil în bani, cu exceptiile prevăzute de lege”.
În
sustinerea neconstitutionalitătii acestui text de lege, autorul exceptiei
invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 1, 4, 11, 15, 20, 21,
24, 31, 53 si 125, dispozitii care, în urma revizuirii si republicării
Constitutiei, au dobândit următoarea redactare si numerotare:
- Art.
1 alin. (1), (2) si (3): “(1) România este stat national, suveran si
independent, unitar si indivizibil.
(2)
Forma de guvernământ a statului român este republica.
(3)
România este stat de drept, democratic si social, în care demnitatea omului,
drepturile si libertătile cetătenilor, libera dezvoltare a personalitătii
umane, dreptatea si pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul
traditiilor democratice ale poporului român si idealurilor Revolutiei din
decembrie 1989, si sunt garantate.”;
- Art.
4: “(1) Statul are ca fundament unitatea poporului român si solidaritatea
cetătenilor săi.
(2)
România este patria comună si indivizibilă a tuturor cetătenilor săi, fără
deosebire de rasă, de nationalitate, de origine etnică, de limbă, de religie,
de sex, de opinie, de apartenentă politică, de avere sau de origine socială.”;
- Art.
11 alin. (1) si (2): “(1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai
si cu bună-credintă obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2)
Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul
intern.”;
- Art.
15: “(1) Cetătenii beneficiază de drepturile si de libertătile consacrate
prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevăzute de acestea.
(2)
Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau
contraventionale mai favorabile.”;
- Art.
20: “(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertătile
cetătenilor vor fi interpretate si aplicate în concordantă cu Declaratia
Universală a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care
România este parte.
(2)
Dacă există neconcordante între pactele si tratatele privitoare la drepturile
fundamentale ale omului, la care România este parte, si legile interne, au
prioritate reglementările internationale, cu exceptia cazului în care
Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.”;
- Art.
21 alin. (1) si (2): “(1) Orice persoană se poate adresa justitiei pentru
apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime.
(2)
Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.”;
- Art.
24: “(1) Dreptul la apărare este garantat.
(2)
În tot cursul procesului, părtile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales
sau numit din oficiu.”;
- Art.
31: “(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes
public nu poate fi îngrădit.
(2)
Autoritătile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate să
asigure informarea corectă a cetătenilor asupra treburilor publice si asupra
problemelor de interes personal.
(3)
Dreptul la informatie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protectie a
tinerilor sau securitatea natională.
(4)
Mijloacele de informare în masă, publice si private, sunt obligate să asigure
informarea corectă a opiniei publice.
(5)
Serviciile publice de radio si de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să
garanteze grupurilor sociale si politice importante exercitarea dreptului la
antenă. Organizarea acestor servicii si controlul parlamentar asupra
activitătii lor se reglementează prin lege organică.”;
- Art.
56: “(1) Cetătenii au obligatia să contribuie, prin impozite si prin taxe,
la cheltuielile publice.
(2)
Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure asezarea justă a sarcinilor
fiscale.
(3)
Orice alte prestatii sunt interzise, în afara celor stabilite prin lege, în
situatii exceptionale.”;
- Art.
126 alin. (1), (2) si (5): “(1) Justitia se realizează prin Înalta Curte de
Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecătoresti stabilite de lege.
(2)
Competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute
numai prin lege.
.........................................................................................
(5)
Este interzisă înfiintarea de instante extraordinare. Prin lege organică pot fi
înfiintate instante specializate în anumite materii, cu posibilitatea
participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii.”
Autorul
exceptiei invocă, de asemenea, si încălcarea prevederilor art. 6 si 14 din
Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale,
prevederi ce au următorul continut:
- Art.
6: “1. Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod
public si într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instantă
independentă si impartială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra
încălcării drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra
temeiniciei oricărei acuzatii în materie penală îndreptate împotriva sa.
Hotărârea trebuie să fie pronuntată în mod public, dar accesul în sala de
sedintă poate fi interzis presei si publicului pe întreaga durată a procesului
sau a unei părti a acestuia în interesul moralitătii, al ordinii publice ori al
securitătii nationale într-o societate democratică, atunci când interesele
minorilor sau protectia vietii private a părtilor la proces o impun, sau în
măsura considerată absolut necesară de către instantă atunci când, în
împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere
intereselor justitiei.
2.
Orice persoană acuzată de o infractiune este prezumată nevinovată până ce
vinovătia sa va fi legal stabilită.
3.
Orice acuzat are, în special, dreptul:
a)
să fie informat, în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o întelege si
în mod amănuntit, asupra naturii si cauzei acuzatiei aduse împotriva sa;
b)
să dispună de timpul si de înlesnirile necesare pregătirii apărării sale;
c)
să se apere el însusi sau să fie asistat de un apărător ales de el si, dacă nu
dispune de mijloacele necesare pentru a plăti un apărător, să poată fi asistat
în mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci când interesele justitiei o cer;
d)
să întrebe sau să solicite audierea martorilor acuzării si să obtină citarea si
audierea martorilor apărării în aceleasi conditii ca si martorii acuzării;
e)
să fie asistat în mod gratuit de un interpret, dacă nu întelege sau nu vorbeste
limba folosită la audiere.”;
- Art.
14: “Exercitarea drepturilor si libertătilor recunoscute de prezenta conventie
trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată, în special, pe sex,
rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine
natională sau socială, apartenentă la o minoritate natională, avere, nastere
sau orice altă situatie.”
Autorul
sustine, de asemenea, că dispozitiile legale criticate contravin si
următoarelor prevederi din Declaratia Universală a Drepturilor Omului:
- Art.
1: “Toate fiintele umane se nasc libere si egale în demnitate si în
drepturi. Ele sunt înzestrate cu ratiune si constiintă si trebuie să se
comporte unele fată de altele în spiritul fraternitătii.”;
- Art.
2: “1. Fiecare om se poate prevala de toate drepturile si libertătile
proclamate în prezenta declaratie, fără nici un fel de deosebire, ca de pildă
deosebirea de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau orice
altă opinie, de origine natională sau socială, avere, nastere sau orice alte
împrejurări.
2.
Pe lângă aceasta, nu se va face nici o deosebire bazată pe statutul politic,
juridic sau international al tării sau al teritoriului de care apartine o
persoană, fie această tară sau teritoriu sunt independente, sub tutelă,
neautonome sau supuse unei limitări oarecare a suveranitătii.”;
- Art.
3: “Orice fiintă umană are dreptul la viată, la libertate si la securitatea
persoanei sale.”;
- Art.
7: “Toti oamenii sunt egali în fata legii si au dreptul fără nici o
deosebire la o protectie egală a legii. Toti oamenii au dreptul la o protectie
egală împotriva oricărei discriminări care ar încălca prezenta declaratie si
împotriva oricărei provocări la o astfel de discriminare.”;
- Art.
9: “Nimeni nu trebuie să fie arestat, detinut sau exilat în mod arbitrar.”;
- Art.
10: “Orice persoană are dreptul, în deplină egalitate, să fie ascultată în
mod echitabil si public de un tribunal independent si impartial, care va hotărî
fie asupra drepturilor si obligatiilor sale, fie asupra temeiniciei oricărei
acuzatii în materie penală îndreptată împotriva sa.”;
- Art.
30: “Nici o dispozitie a prezentei declaratii nu poate fi interpretată ca
implicând pentru vreun stat, grupare sau persoană, dreptul de a se deda la vreo
activitate sau de a săvârsi vreun act îndreptat spre desfiintarea unor drepturi
sau libertăti enuntate în prezenta declaratie.”
Examinând
exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, în jurisprudenta sa,
Curtea Constitutională a dezbătut în numeroase rânduri problema
constitutionalitătii unor prevederi legale prin care s-au instituit taxe de
timbru pentru introducerea unor cereri în justitie, prevederi între care se
numără si art. 1 din Legea nr.
146/1997. În acest sens pot fi amintite Decizia Plenului Curtii
Constitutionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Decizia nr.
198 din 23 noiembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 4 din 7 ianuarie 2000, si Decizia nr.
422 din 13 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 908 din 19 decembrie 2003. În toate aceste cazuri, Curtea a
statuat, în mod constant, că accesul liber la justitie nu înseamnă că acesta
trebuie să fie în toate cazurile gratuit.
Astfel,
s-a retinut că art. 21 din Constitutie nu instituie nici o interdictie cu
privire la taxele în justitie, fiind legal si normal ca justitiabilii care trag
un folos nemijlocit din activitatea desfăsurată de autoritătile judecătoresti
să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora.
Pe de
altă parte, s-a arătat că echivalentul taxelor judiciare de timbru este
integrat în valoarea cheltuielilor de judecată stabilite de instanta de
judecată prin hotărârea pe care o pronuntă în cauză, plata acestora revenind
părtii care cade în pretentii.
Curtea
observă, de asemenea, că Legea nr.
146/1997, cu modificările ulterioare, consacră, prin dispozitiile art. 21,
posibilitatea Ministerului Finantelor Publice de a acorda scutiri, reduceri,
esalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru.
Având
în vedere toate aceste argumente, Curtea consideră că nu poate fi retinută
critica autorului exceptiei referitoare la încălcarea principiului
constitutional al liberului acces la justitie si a dreptului la apărare.
De
asemenea, Curtea constată că prevederile legale criticate nu aduc atingere nici
principiului egalitătii în drepturi, deoarece nu fac nici un fel de
diferentiere între contribuabili.
În
ceea ce priveste problema constitutionalitătii art. 1 din Legea nr.
146/1997, cu modificările ulterioare, în raport cu art. 56 din Constitutia
republicată, Curtea retine că textul de lege criticat nu numai că nu contravine
acestor prevederi constitutionale, dar reprezintă o aplicare a literei si
spiritului acestora. Astfel, Curtea observă că, potrivit art. 56 alin. (1) din
Constitutia republicată, care consacră obligatia cetătenilor de a contribui,
prin impozite si taxe, la cheltuielile publice, regula este aceea că pentru
anumite activităti desfăsurate de institutiile publice, inclusiv pentru
solutionarea contestatiilor la impuneri si taxe, se datorează taxe de timbru,
cu exceptia persoanelor care beneficiază de scutire, aceste taxe având rolul de
contributie la cheltuielile publice.
În
legătură cu invocarea principiilor si normelor constitutionale prevăzute la
art. 1 alin. (1), (2) si (3), art. 4, 15, 31 si art. 126 alin. (1), (2) si (5),
Curtea constată că aceste critici sunt nerelevante pentru solutionarea
exceptiei de fată, neavând incidentă cu obiectul acesteia.
De
asemenea, nu poate fi retinută nici critica ce priveste încălcarea art. 11 si
20 din Constitutia republicată, prin raportare la prevederile Conventiei pentru
apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si ale
Declaratiei
Universale a Drepturilor Omului, deoarece aceste acte internationale nu contin
prevederi care să consacre gratuitatea actului de justitie.
De
altfel, în jurisprudenta sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că
o caracteristică a principiului liberului acces la justitie este aceea că nu
este un drept absolut. (Ashingdane contra Regatului Unit al Marii Britanii,
1985). Astfel, acest drept, care cere, prin însăsi natura sa, o
reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări atât timp
cât nu este atinsă însăsi substanta sa.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutia republicată, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 23 alin. (1) si (6), precum si al art. 25 alin. (1) si (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,
CURTEA
În
numele legii
DECIDE:
Respinge
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 din Legea nr.
146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările si
completările ulterioare, exceptie ridicată de Aneta Anton în Dosarul nr.
2.173/C/2003 al Tribunalului Galati - Sectia civilă.
Definitivă
si obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 25 martie 2004.
PRESEDINTELE
CURTII CONSTITUTIONALE,
prof.
univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent
sef,
Doina
Suliman
HOTĂRÂRI
ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL
ROMÂNIEI
pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 104/2003 privind manipularea
cadavrelor umane si prelevarea organelor si tesuturilor de la cadavre în
vederea transplantului
În temeiul art. 108
din Constitutia României, republicată, si al art. 28 din Legea nr.
104/2003 privind manipularea cadavrelor umane si prelevarea organelor si
tesuturilor de la cadavre în vederea transplantului,
Guvernul
României adoptă
prezenta hotărâre.
Articol
unic. - Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii nr.
104/2003 privind manipularea cadavrelor umane si prelevarea organelor si
tesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, prevăzute în anexa care
face parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN
NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul
sănătătii,
Ovidiu
Brînzan
Ministrul
mediului si gospodăririi apelor,
Speranta
Maria Ianculescu
Ministrul
muncii, solidaritătii sociale
si
familiei,
Elena
Dumitru
Ministrul
finantelor publice,
Mihai
Nicolae Tănăsescu
Bucuresti, 1 aprilie 2004.
Nr. 451.
ANEXĂ
NORME
METODOLOGICE
de
aplicare a Legii nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane si
prelevarea organelor si tesuturilor de la cadavre în vederea transplantului
Art.
1. - Prezentele norme metodologice, denumite în continuare norme,
reglementează regulile obligatorii pentru punerea în aplicare a Legii nr.
104/2003 privind manipularea cadavrelor umane si prelevarea organelor si
tesuturilor de la cadavre în vederea transplantului.
Art.
2. - (1) În stabilirea decesului unei persoane, definitorie este încetarea
ireversibilă a activitătii cerebrale sau a activitătii cardiace, stabilită prin
mijloace medicale.
(2) Protocolul
de declarare a mortii cerebrale, aprobat de Comisia de transplant de tesuturi
si organe umane a Ministerului Sănătătii, este prevăzut în anexa nr. 1.
(3)
Pentru confirmarea medicală a mortii cerebrale, în cazul adultului trebuie
efectuate două examinări la interval de cel putin 6 ore, iar pentru copilul cu
vârsta sub 7 ani, două examinări la interval de cel putin 12 ore.
Art.
3. - (1) Manipularea cadavrelor în cadrul spitalelor se face după cum urmează:
a)
decesul se constată de către medicul curant sau de medicul de gardă, după caz,
care consemnează data si ora decesului în foaia de observatie cu semnătură si
parafă; medicul curant sau, în lipsa acestuia, medicul de gardă care a
constatat decesul scrie epicriza de deces, mentionând data completării
acesteia, semnează si parafează. În cazul declarării mortii cerebrale,
confirmarea medicală a acesteia de către medicul curant se face cu respectarea
criteriilor prevăzute la art. 2 alin. (2);
b)
după constatarea decesului, cadavrul este păstrat două ore în sectia unde a
fost internat pacientul, într-o cameră special amenajată;
c)
anuntarea apartinătorilor sau reprezentantului legal despre survenirea
decesului se face după două ore de la constatarea acestuia de către un
reprezentant al spitalului, special desemnat;
d)
după două ore de la deces, cadavrul este transferat la morgă de către
brancardierii sectiei unde a decedat bolnavul si este depus în frigiderul
mortuar/camera frigorifică;
e)
decedatul este transportat dezbrăcat, fără obiecte pretioase, precum: inele,
cercei etc., învelit într-un cearsaf sau introdus într-un sac de plastic opac;
se va mentiona în scris, pe biletul de însotire a decedatului, prezenta de
proteze dentare fixe din aur;
f)
decedatului i se va aplica, de preferintă pe antebrat, o brătară de
identificare cu: numele si prenumele, vârsta, sectia unde a fost internat, data
si ora decesului, numărul foii de observatie;
g) în
cazul donatorilor de organe si tesuturi este obligatorie respectarea normelor
pentru procedurile de prelevare, aprobate potrivit Legii nr.
104/2003.
(2)
Decedatul este transportat către serviciul de anatomie patologică împreună cu
următoarele acte:
a)
biletul de însotire a decedatului către serviciul de anatomie patologică,
prevăzut în anexa nr. 2;
b)
foaia de observatie cu evolutia completată la zi, inclusiv constatarea
decesului si epicriza de deces, cu semnătură, parafă si data efectuării;
c)
buletinul de identitate/cartea de identitate/pasaportul decedatului;
d)
actele care însotesc decedatul se transmit către medicul anatomopatolog prin
intermediul unui cadru medical din cadrul sectiei unde a decedat bolnavul;
foaia de observatie si actul de identitate ale decedatului se aduc în serviciul
de anatomie patologică cel mai târziu până la ora 9,00 a zilei următoare
survenirii decesului.
(3)
Decedatul este înscris în registrul de înregistrare a decedatilor, care
include: numele si prenumele, vârsta, ultimul domiciliu, data nasterii, codul
numeric personal, data si ora decesului, sectia unde a fost internat pacientul,
numărul foii de observatie, diagnosticul de deces, numele medicului curant.
(4)
Următoarele acte/manevre medicale post-mortem se efectuează numai după
împlinirea a 24 de ore de la deces:
a)
autopsia;
b)
certificatul medical constatator de deces;
c)
îmbălsămarea.
Art.
4. - Pentru stabilirea diagnosticului de certitudine, serviciile de anatomie
patologică vor efectua tehnicile histopatologice uzuale si, dacă au dotarea
necesară, vor executa si alte explorări specifice pe produsele biologice
trimise: histochimie, histoenzimologie, imunofluorescentă, imunohistochimie,
microscopie electronică, citogenetică, tehnici de biologie moleculară.
Art.
5. - (1) Serviciile de anatomie patologică, în aplicarea prezentelor norme, au
următoarele atributii:
a)
efectuarea diagnosticului histopatologic sau citopatologic, după caz, asupra
produselor biologice recoltate, si anume: piese operatorii, material bioptic,
biopsii de tract digestiv, bronsice, hepatice, pancreatice, renale, punctii
medulare, ganglionare, lichide biologice, material aspirat cu ac fin, frotiuri
exfoliative, organe, fragmente tisulare si altele asemenea;
b)
efectuarea de autopsii tuturor pacientilor decedati în spital, care nu sunt
cazuri medico-legale, si, unde este necesară confirmarea, precizarea sau
completarea diagnosticului clinic, inclusiv tuturor copiilor până la vârsta de
un an, indiferent de locul decesului, precum si deceselor materne care nu sunt
cazuri medico-legale;
c)
efectuarea de îmbălsămări, spălarea, îmbrăcarea si cosmetizarea cadavrelor.
(2)
Este obligatorie trimiterea pentru diagnostic histopatologic în serviciile de
anatomie patologică a tuturor fragmentelor tisulare recoltate de la pacienti în
cursul interventiilor chirurgicale si a materialului bioptic, împreună cu fisa
de însotire a materialului bioptic prevăzută în anexa nr. 3.
Art.
6. - Regimul produselor biologice examinate în serviciul de anatomie patologică
este următorul:
a) fragmentele
tisulare incluse în blocuri de parafină, lamele histopatologice preparate din
acestea, precum si frotiurile citologice se păstrează în histoteca serviciului
de anatomie patologică timp de cel putin 10 ani pentru lame si de cel putin 30
de ani pentru blocurile de parafină;
b)
medicul anatomopatolog este obligat ca, la cererea pacientului/apartinătorilor
acestuia sau a reprezentantului legal, a medicului curant sau a medicului
anatomopatolog din alt spital, să elibereze blocurile de parafină si/sau lamele
histopatologice în vederea unui consult, cu conditia asumării responsabilitătii
returnării lor de către persoana care le solicită în scris si cu mentionarea
datelor de identitate ale acesteia;
c)
pacientului, apartinătorilor acestuia sau reprezentantului legal, după caz, i
se solicită exprimarea acordului, în scris, conform modelului prevăzut în anexa
nr. 4, pentru: distrugerea tesuturilor care rămân după orientarea macroscopică
a pieselor chirurgicale, biopsiilor sau fragmentelor recoltate la autopsie,
numai după definitivarea diagnosticului histopatologic; folosirea unor
fragmente tisulare/organe în scop didactic sau ca piese de muzeu, fără însă ca
această situatie să prejudicieze diagnosticul histopatologic; folosirea
produselor biologice recoltate în studii medicale; folosirea în scop
didactic/stiintific a imaginilor fotografice ale tesuturilor sau organelor
recoltate/ examinate;
d)
nou-născutii decedati, mort-născutii si avortonii vor fi adusi în serviciul de
anatomie patologică însotiti de un bilet privind acordul de incinerare,
prevăzut în anexa nr. 5, semnat de către părinte, apartinător sau de
reprezentantul legal;
e)
dacă pacientul, apartinătorul acestuia sau, după caz, reprezentantul legal îsi
exprimă dezacordul pentru distrugerea tesuturilor care rămân după orientarea
macroscopică, pacientul, apartinătorul acestuia sau reprezentantul legal, după
caz, îsi asumă în scris obligatia să distrugă tesuturile, prin incinerare sau
înhumare, pentru a nu aduce prejudicii sănătătii publice si să aducă dovada
efectuării acesteia.
Art.
7. - Produsele biologice examinate în compartimentul de histopatologie pot avea
următoarea provenientă:
a)
piese operatorii;
b)
material bioptic: biopsii de tract digestiv, bronsice, hepatice, pancreatice,
renale, ganglionare, punctie medulară si altele asemenea;
c)
fragmente tisulare recoltate la autopsie;
d)
material destinat examenului citologic.
Art.
8. - Modalitatea de aducere a produselor biologice în serviciul de anatomie
patologică este următoarea:
a)
produsele biologice vor fi însotite de un bilet de trimitere care trebuie să
cuprindă: numele si prenumele pacientului; sexul; vârsta; codul numeric
personal; numărul foii de observatie; date clinice si tratamente aplicate
anterior; datele examenului macroscopic intraoperator al piesei prelevate, în
cazul pieselor chirurgicale; rezultate histopatologice sau citopatologice
anterioare; diagnosticul prezumtiv; data operatiei sau efectuării biopsiei;
semnătura si parafa medicului care trimite aceste produse;
b)
produsele biologice vor fi înregistrate în registrul de biopsii, cu următoarele
rubrici: numărul de ordine, numele si prenumele pacientului, codul numeric
personal, sexul, vârsta, piesa trimisă, numărul foii de observatie,
diagnosticul clinic, sectia care trimite piesa, numele operatorului, data
primirii piesei;
c)
piesele operatorii se trimit în totalitate; nu sunt admise împărtirea piesei si
trimiterea de tesut în mai multe servicii de anatomie patologică simultan;
piesa se poate trimite proaspătă (nefixată) în maximum două ore de la operatie
sau în formol tamponat 10% după acest interval, într-un container care trebuie
să contină un volum de formol de 2-10 ori mai mare decât volumul piesei;
containerul va fi inscriptionat cu numele si prenumele pacientului, numele piesei
trimise, data operatiei, numele operatorului; piesa chirurgicală va fi trimisă
nesectionată, deschiderea ei făcându-se de către medicul anatomopatolog; când
acesta consideră necesar, poate solicita prezenta medicului operator la
orientarea macroscopică; medicul anatomopatolog consemnează numărul,
dimensiunile, aspectul pe suprafată, aspectul pe sectiune al pieselor
operatorii, date care vor fi incluse în buletinul histopatologic la rubrica
examenului macroscopic al piesei; se reperează zonele interesante din punct de
vedere al diagnosticului, se recoltează si se prelucrează corespunzător;
piesele operatorii restante după recoltarea fragmentelor pentru examinarea
histopatologică se vor tine minimum 3 luni după elaborarea diagnosticului
anatomopatologic în containere cu formol tamponat 10%, etichetate cu numărul de
înregistrare din registrul de biopsii, după care vor fi distruse; lamele
histopatologice rezultate se vor păstra o perioadă de minimum 10 ani, iar
blocurile de parafină rezultate se vor păstra o perioadă de minimum 30 de ani;
d)
biopsiile se trimit în formol tamponat 10%; containerul trebuie inscriptionat
cu datele de identitate ale pacientului si sectia care trimite; se consemnează
numărul, dimensiunile si aspectul macroscopic, după caz; se prelucrează
corespunzător standardelor histopatologice; lamele histopatologice rezultate se
vor păstra o perioadă de minimum 10 ani, iar blocurile rezultate se vor păstra
o perioadă de minimum 30 de ani.
Art.
9. - Tipurile de diagnostic histopatologic sunt următoarele:
a)
diagnostic histopatologic la parafină;
b)
diagnostic histopatologic la gheată/examen extemporaneu.
Art.
10. - (1) Elaborarea diagnosticului histopatologic se face de către medicul
anatomopatolog, folosind tehnicile de anatomie patologică de care dispune:
obligatoriu coloratie uzuală - hematoxilină eozină - si, după caz, coloratii
speciale, în maximum 30 de zile lucrătoare din momentul primirii pieselor, cel
putin ca diagnostic de etapă.
(2)
Dacă medicul anatomopatolog consideră că, pentru stabilirea cu precizie a
diagnosticului, sunt necesare tehnici speciale de anatomie patologică care nu
sunt disponibile în serviciul respectiv, precum: imunohistochimie, biologie
moleculară, imunofluorescentă sau microscopie electronică, va consemna acest
lucru în buletinul histopatologic pe care îl eliberează.
Art.
11. - (1) Examenele extemporanee se efectuează la cererea clinicianului, fiind
recomandabil să fie anuntate cu 24 de ore înainte de interventia chirurgicală.
(2)
Medicul anatomopatolog are dreptul să refuze examenul extemporaneu în oricare
dintre următoarele situatii:
a)
tesutul trimis este impropriu, din punct de vedere tehnic, examenului
histopatologic la gheată, de exemplu: os/zone calcificate, debriuri necrotice
etc.;
b)
piesa trimisă sau leziunea este foarte mică, existând riscul prejudicierii
diagnosticului la parafină;
c) în
circumstante speciale, care se apreciază de medicul anatomopatolog după
sectionarea la gheată, de exemplu: noduli tiroidieni, ganglion limfatic suspect
de malignitate limfoidă.
(3)
Rezultatul histopatologic al examenului extemporaneu este comunicat sectiei;
acesta poate cuprinde numai afirmarea sau infirmarea malignitătii si este
utilizat numai pentru luarea deciziei terapeutice intraoperatorii; orice altă
decizie terapeutică se ia doar pe baza diagnosticului definitiv la parafină.
(4)
Este obligatorie prelucrarea la parafină a fragmentului tisular examinat la
examenul extemporaneu.
Art.
12. - (1) Buletinul histopatologic este elaborat numai de medicul
anatomopatolog; acesta cuprinde diagnosticul histopatologic si va avea
obligatoriu următoarele puncte: numărul de ordine din registrul de biopsii si
data înregistrării, datele din biletul de trimitere, descrierea macroscopică a
piesei, descrierea microscopică a piesei, concluzia diagnostică, semnătura si
parafa medicului anatomopatolog.
(2) Se
eliberează buletin histopatologic separat pentru examenul extemporaneu,
rezultatul acestuia fiind inclus si în buletinul histopatologic elaborat după
examinarea la parafină.
(3) Originalul
buletinului histopatologic se păstrează în arhiva serviciului de anatomie
patologică împreună cu biletul de trimitere a produsului biologic, minimum 30
de ani.
(4)
Copii ale buletinului histopatologic se eliberează în două exemplare: un
exemplar este destinat medicului care a solicitat examenul histopatologic,
celălalt exemplar este înmânat pacientului. Buletinul histopatologic poate fi
eliberat unui apartinător legal, pe bază de procură, conform dreptului la
confidentialitatea informatiilor.
(5)
Exemplarul destinat medicului care a solicitat examenul histopatologic se
atasează de către acesta în mod obligatoriu la foaia de observatie a
pacientului.
Art.
13. - Metodologia examinării histopatologice în consult este următoarea:
a)
lamele/blocurile în consult vor fi înregistrate în registrul de biopsii cu
mentiunea de lame/blocuri în consult, cu acordarea unui număr de înregistrare
din serviciul propriu;
b)
diagnosticul histopatologic va îndeplini aceleasi conditii ca cel elaborat
pentru piesele prelucrate în serviciul propriu.
Art.
14. - Produsele biologice examinate în compartimentul de citologie pot avea
următoarea provenientă:
a)
lichide biologice;
b)
material aspirat cu ac fin;
c)
frotiuri exfoliative;
d)
amprente.
Art.
15. - Produsele biologice citologice vor fi însotite de un bilet de trimitere
care trebuie să cuprindă următoarele:
a)
datele de identitate ale pacientului;
b)
informatii medicale privind afectiunile pacientului;
c)
precizarea zonei anatomice din care s-a recoltat produsul citologic;
d)
tehnica de recoltare;
e)
diagnosticul prezumtiv;
f)
semnătura si parafa medicului care solicită examenul citopatologic.
Art.
16. - (1) Diagnosticul citopatologic se elaborează de medicul anatomopatolog,
folosind tehnicile de care dispune, obligatoriu coloratie Papanicolau pentru
frotiurile cervico-vaginale si, facultativ, după caz, coloratii speciale.
(2)
Dacă medicul anatomopatolog consideră că pentru stabilirea cu precizie a
diagnosticului sunt necesare tehnici speciale de anatomie patologică care nu
sunt disponibile în serviciul respectiv, de exemplu: imunohistochimie, biologie
moleculară, imunofluorescentă, va consemna acest lucru în buletinul
citopatologic pe care îl eliberează.
Art.
17. - (1) Buletinul citopatologic cuprinde diagnosticul citopatologic si este
elaborat numai de către medicul anatomopatolog.
(2)
Originalul buletinului citopatologic se păstrează în arhiva serviciului de
anatomie patologică împreună cu biletul de trimitere a produsului biologic,
minimum 30 de ani.
(3)
Copia buletinului citopatologic se eliberează medicului care a solicitat
examenul citopatologic si/sau pacientului ori apartinătorilor acestuia, cu
procură din partea pacientului, după caz.
(4)
Copia buletinului citopatologic se atasează în mod obligatoriu la foaia de observatie
a pacientului.
Art.
18. - (1) Autopsia se efectuează de medicul anatomopatolog după studierea foii
de observatie a decedatului.
(2) La
autopsie asistă obligatoriu medicul sef de sectie al sectiei unde a decedat
bolnavul, medicul curant sau un medic desemnat de medicul sef de sectie al
sectiei unde a decedat bolnavul.
(3) La
autopsie pot asista, în functie de circumstantă, alti medici, studenti la
medicină sau elevi la scoli sanitare, dar numai cu acordul medicului sef de
sectie al serviciului de anatomie patologică.
Art.
19. - (1) Tehnica de autopsie anatomopatologică poate cuprinde autopsii
generale sau partiale.
(2)
Autopsia se efectuează cu instrumentarul special din trusa de necropsie:
bisturie, cutite de amputatie, ferăstrău electric, pense anatomice si Pean,
depărtătoare, sonde, foarfece etc.; nu este permisă folosirea în cursul
necropsiei a instrumentarului utilizat pentru orientarea pieselor în
compartimentul de histopatologie.
(3)
Persoanele care efectuează autopsia vor purta echipament de protectie: halat,
sort de cauciuc, mască, ochelari, mănusi lungi.
(4) În
cursul autopsiei se recoltează fragmente din organele examinate pentru
diagnosticul histopatologic, care este obligatoriu.
Art.
20. - (1) Rezultatul autopsiei anatomopatologice va cuprinde stabilirea
tanatogenezei.
(2)
Certificatul medical constatator de deces se completează după cum urmează:
a) de
către medicul anatomopatolog, în cazul în care se efectuează autopsia;
b) în
cazul în care nu se efectuează autopsia si decesul nu constituie caz
medico-legal, certificatul medical constatator de deces se eliberează de către
medicul curant care a îngrijit bolnavul înaintea decesului;
c)
diagnosticul din certificatul medical constatator de deces se trece în foaia de
observatie, pe biletul de însotire a decedatului si în registrul de
înregistrare a decedatilor.
Art.
21. - (1) Diagnosticul anatomopatologic macroscopic postnecroptic se
completează în foaia de observatie si în registrul de protocoale de autopsie al
serviciului de anatomie patologică.
(2)
Medicul anatomopatolog le explică apartinătorilor leziunile găsite, mecanismul
mortii, cu precizarea că rezultatul definitiv este stabilit numai după examenul
microscopic.
(3)
Medicul anatomopatolog redactează protocolul de autopsie în maximum 48 de ore
de la efectuarea autopsiei, conform standardelor în vigoare ale specialitătii,
si îl trece în registrul de protocoale de autopsie al serviciului de anatomie
patologică.
(4)
Examenul histopatologic al fragmentelor recoltate în cursul autopsiei se
efectuează în maximum două luni de la data acesteia si se stabileste
diagnosticul final postnecroptic care:
a) se
anexează protocolului de autopsie în registrul de protocoale de autopsie;
b) se
comunică în scris medicului curant al decedatului, care are obligatia de a-l
anexa în foaia de observatie a pacientului;
c) se
comunică în scris apartinătorilor decedatului, dacă apartinătorii solicită în
scris directiei spitalului eliberarea acestuia.
(5)
Gradul concordantei anatomoclinice se stabileste după cum urmează:
a)
neconcordanta anatomoclinică se comunică medicului curant si medicului sef de
sectie al sectiei unde a decedat bolnavul;
b)
serviciul de anatomie patologică comunică trimestrial directiei spitalului,
care are obligatia de a comunica în scris casei de asigurări de sănătate
situatia cazurilor finalizate sub următoarele rubrici: numărul de cazuri
autopsiate, numărul de cazuri scutite de autopsie, numărul de cazuri cu
diagnostic concordant, numărul de cazuri cu diagnostic discordant partial si
numărul de cazuri de discordantă majoră între diagnosticul final si
diagnosticul la deces stabilit în sectie.
(6) În
cadrul spitalelor clinice universitare se vor organiza sedinte de confruntări
anatomoclinice, prin colaborarea dintre sectiile clinice si cele de anatomie
patologică.
(7)
Actele compartimentului de prosectură se păstrează după cum urmează:
a)
registrul de înregistrare a decedatilor - permanent;
b)
biletul de însotire a cadavrului, la care se atasează cererea de scutire de
autopsie si copia de pe actul de identitate al solicitatorului, după caz -
minimum 30 de ani;
c)
protocolul de autopsie: macroscopie, microscopie - minimum 30 de ani.
Art.
22. - (1) Serviciul de anatomie patologică este încadrat cu personal medical
conform normativelor de personal din unitătile sanitare.
(2)
Serviciul de anatomie patologică trebuie încadrat cel putin cu:
a) 2
medici anatomopatologi, cel putin unul dintre ei medic specialist, încadrat ca
medic sau cercetător stiintific;
b) 2
asistenti de anatomie patologică;
c) 2
autopsieri;
d) 2
băiesi/îngrijitoare.
(3) În
cadrul serviciului de anatomie patologică pot activa medici anatomopatologi,
biologi, chimisti, asistenti de anatomie patologică, registratori medicali, laboranti,
autopsieri, îngrijitoare, băiesi.
(4)
Datorită specificului activitătii, riscului de contaminare si implicatiilor
medico-legale ale activitătii, nu este permisă rotarea personalului care
lucrează în cadrul serviciului de anatomie patologică cu personal din cadrul
restului sectiilor spitalului.
(5)
Asistentii medicali trebuie să fie în mod obligatoriu absolventi ai unei
institutii de învătământ medical, pregătiti în specialitatea asistent medical
de laborator.
(6)
Seful serviciului de anatomie patologică este în mod obligatoriu medic
anatomopatolog, cel putin specialist, încadrat ca medic sau cercetător
stiintific.
(7)
Pentru perioada concediului de odihnă sau, după caz, a sărbătorilor legale,
seful serviciului de anatomie patologică va delega în scris un alt medic
anatomopatolog din serviciu, care va prelua atributiile sefului de sectie.
Art.
23. - Efectuarea autopsiei anatomopatologice se face cu respectarea
următoarelor conditii:
a)
autopsia este obligatorie pentru toate situatiile prevăzute la art. 5 alin. (1)
lit. b);
b) la
cerere si contra cost se pot efectua autopsii ale unor persoane decedate la
domiciliu, dacă acestea nu constituie cazuri medico-legale;
c)
dacă în cursul autopsiei medicul anatomopatolog constată leziuni cu implicatii
medico-legale, opreste autopsia si anuntă organul judiciar competent, potrivit
legii;
d)
decizia autopsiei anatomopatologice (versus cea medico-legală) o ia medicul sef
de serviciu de anatomie patologică, care răspunde pentru ea; cazurile ce
necesită o autopsie medico-legală sunt precizate prin lege.
Art.
24. - În situatia în care decesul survine în ambulantă sau în camera de gardă a
spitalului, se va întocmi foaia de examinare pentru decedatul respectiv si va
fi anuntat Serviciul de interventie la evenimente din cadrul Politiei, care va
proceda conform reglementărilor legale în vigoare.
Art.
25. - În cazul decesului copilului cu vârsta sub 1 an la domiciliu, se va
proceda după cum urmează:
a)
constatarea decesului se face de către medicul de familie/medicul ambulantei;
b)
medicul care a constatat decesul anuntă Serviciul de interventie la evenimente
din cadrul Politiei, care va proceda conform reglementărilor legale în vigoare.
Art.
26. - În situatia în care apartinătorii/reprezentantii legali solicită scutirea
de autopsie si sunt întrunite conditiile legale acordării acesteia, se va
proceda după cum urmează:
a)
apartinătorii/reprezentantii legali vor completa formularul privind scutirea de
autopsie, prevăzut în anexa nr. 6;
b)
solicitarea scutirii de autopsie se va face în cel mai scurt timp de la
anuntarea decesului, de preferintă în primele 24 de ore;
c)
scutirea de autopsie, la care se atasează o copie de pe actul de identitate al
apartinătorului/reprezentantului legal, va fi aprobată de medicul curant, seful
de sectie unde a decedat bolnavul, seful serviciului de anatomie patologică si
directorul spitalului si va fi păstrată împreună cu biletul de însotire a
decedatului;
d) se
poate acorda scutire de autopsie, dacă nu există dubii asupra tratamentului
aplicat sau asupra diagnosticului de deces, precum si în cazul decesului
survenit în cursul internării pentru o cură periodică a unei afectiuni cronice
terminale.
Art.
27. - În situatia în care nu este posibilă contactarea apartinătorilor
decedatului si nu se întrunesc conditiile legale pentru prelevarea de organe si
tesuturi, se va proceda după cum urmează:
a)
după 3 zile de la deces va fi anuntată, în scris, Politia de către sectia
spitalului unde a decedat bolnavul;
b)
dacă, într-un interval de 10 zile de la survenirea decesului, nu se prezintă
apartinătorii, decedatul va fi considerat caz social;
c) în
situatia în care între spital si institutiile de învătământ medical superior
uman există norme comune semnate de ambele institutii, dacă nu există probleme
referitoare la diagnosticul si tratamentul aplicat si dacă pacientul nu a
suferit de boli infectocontagioase, de exemplu: tuberculoză, SIDA etc.,
cadavrul poate fi preluat de serviciul pentru exploatarea cadavrelor al
catedrei de anatomie din institutia de învătământ medical superior;
d)
pentru cadavrele nerevendicate si nepreluate de serviciile pentru exploatarea
cadavrelor ale catedrelor de anatomie din institutiile de învătământ medical
superior, se va efectua autopsia si va fi anuntată în scris primăria din raza
teritorială a spitalului.
Art.
28. - (1) Cheltuielile aferente serviciilor medicale efectuate în serviciul de
anatomie patologică sunt suportate prin contractul încheiat de spital cu casa
de asigurări de sănătate.
(2) În
conditiile în care spitalul nu are serviciu propriu de anatomie patologică, se
va încheia un contract cu un spital care are serviciu de anatomie patologică,
cheltuielile aferente serviciilor medicale de anatomie patologică fiind
suportate din bugetul spitalului care solicită examenele histopatologice.
(3)
Cheltuielile aferente serviciilor medicale de anatomie patologică se suportă
direct de către pacient, în conditiile în care:
a)
recoltarea produselor biologice de examinat se face într-un cabinet sau spital
privat;
b) pacientul
doreste ca examenul histopatologic să fie efectuat în alt serviciu de anatomie
patologică decât cel care deserveste unitatea medicală în care s-a făcut
recoltarea; pentru aceasta, pacientul trebuie să solicite în scris efectuarea
examenului histopatologic în altă unitate, precizând care este această unitate
si asumându-si responsabilitatea pentru remiterea buletinului histopatologic
medicului operator/recoltator; medicul operator/recoltator va asigura
introducerea piesei într-un container etans, care să îndeplinească toate
cerintele trimiterii unei piese operatorii la mai mult de două ore de la
recoltare, într-un volum de formol tamponat 10% de 2-10 ori mai mare decât
volumul piesei; containerul va fi inscriptionat cu numele si prenumele pacientului,
numele piesei trimise, data operatiei, numele operatorului;
c)
pacientul solicită un consult histopatologic;
d)
pacientul este internat în spital, în regim cu plată.
Art.
29. - (1) Spitalul va organiza contabilitatea costurilor pentru sectia de
terapie intensivă, în vederea stabilirii cheltuielilor specifice serviciilor
medicale aferente mentinerii în conditii fiziologice a cadavrului, din momentul
declarării mortii cerebrale. Aceste deconturi vor include si cheltuielile
efectuate pentru diagnosticarea mortii cerebrale.
Ora
decesului este considerată ora la care s-a efectuat a doua diagnosticare a
mortii cerebrale.
(2)
Plata coordonatorului de transplant se va face, cu timp partial de muncă, în
cadrul Programului national de transplant de organe si tesuturi, din fondurile
alocate pentru cheltuieli de personal.
(3)
Plătile către spitale se vor face în termen de 30 de zile din momentul
facturării de către spital a serviciilor medicale respective.
Art.
30. - (1) Solicitarea acceptării prealabile, exprimată în scris în timpul
vietii pentru prelevarea de tesuturi si organe în vederea transplantului, se va
efectua în momentul introducerii cărtii de donator.
(2)
Acordul scris privind prelevarea de organe si tesuturi se obtine după
declararea mortii cerebrale si este explicit în privinta organelor si
tesuturilor ce urmează a fi prelevate.
(3)
Prin persoane nerevendicate se întelege acei pacienti nerevendicati
legal de nici un apartinător de gradul I, de sot/sotie sau reprezentant legal,
după caz, pe toată durata spitalizării, până la declararea legală a decesului
si ale căror servicii funerare intră în grija statului. De asemenea, în această
categorie intră si persoanele fără apartinători aflate în unitătile de
îngrijire socială, cum sunt: cămine de bătrâni, cămine-spital etc.
(4)
Prelevarea de organe si/sau tesuturi de la cadavrele aflate în situatia
mentionată la alin. (3) se face cu acordul scris al sefului de sectie sau al
directorului institutiei, al unui reprezentant al Comisiei de transplant de
tesuturi si organe a Ministerului Sănătătii si, după caz, al unui medic legist.
Art.
31. - Comisia de transplant de tesuturi si organe a Ministerului Sănătătii va
fi înstiintată asupra prelevării de organe si/sau tesuturi de la cadavru,
efectuată în scopul transplantului.
Art.
32. - Prelevarea de organe si tesuturi se face numai după testarea clinică si
biologică, în conformitate cu criteriile evidentiate în Legea nr. 2/1998
privind prelevarea si transplantul de tesuturi si organe umane, cu modificările
ulterioare. Responsabilitatea privind calitatea acestor organe si tesuturi
revine Comisiei de transplant de tesuturi si organe a Ministerului Sănătătii.
Art.
33. - Ministerul Sănătătii va înfiinta si va gestiona Registrul national de
transplant.
Art.
34. - Orice prelevare de la cadavru, în cazul decesului care face obiectul unei
anchete medico-legale, se va efectua numai cu aprobarea scrisă a medicului
legist.
Art.
35. - Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentele norme.
ANEXA Nr. 1
la norme
PROTOCOL
de
declarare a mortii cerebrale
Numele donatorului .................................................................................., vârsta ......................, FO nr. ....................., cauza mortii cerebrale ..........................................................................,
Debutul
comei: data ..................... ora ...............
Criterii
de diagnosticare a mortii cerebrale:
|
|
Evaluare |
|
|
I |
II |
|
|
Examen neurologic |
Ziua |
|
|
Ora |
|
|
1.
Reflex pupilar fotomotor (a se folosi lumină puternică)
2.
Reflex cornean
3.
Reflex de vomă
4.
Reflex de tuse
5. Răspuns motor în
aria nervilor cranieni (a se apăsa patul unghial, santul nazo-genian si zona supraciliară)
6.
Reflex oculo-cefalic (deviatie conjugată a privirii la miscarea bruscă a
capului în plan orizontal si vertical)
7.
Reflex oculo-vestibular (deviatia conjugată a privirii când se irigă conductul
auditiv extern cu 50 ml apă la 4şC. Trebuie să se sigure în prealabil de
integritatea timpanului).
8.
Evaluarea respiratiei spontane:
-
prezenta miscărilor respiratorii spontane
-
testul de apnee:
|
|
|
PaCO2 |
pH |
PaO2 |
|
1. se preoxigenează pacientul
timp de 10 min. cu oxigen 100% |
0’ |
I |
|
|
|
2. se realizează gazometria:
PaCO2 bazal trebuie să fie 36-40 mmHg |
5’ |
I |
|
|
|
II |
|
|
||
|
3. se deconectează pacientul de
la ventilator timp II de 10 min. Se mentine sonda de oxigen cu un debit de
6-12 l/min. pe sonda endotraheală |
10’ |
I |
|
|
|
II |
|
|
||
|
4. se realizează din nou
gazometria: PaCO2 trebuie să fie minimum 60 mmHg la sfârsitul perioadei de
deconectare |
15’ |
I |
|
|
|
|
|
II |
|
|
-
prezenta miscărilor respiratorii spontane
Electroencefalograma:
A = Medic
primar ATI B = Medic primar neurolog, neurochirurg sau ATI
ANEXA Nr. 2
la norme
Unitatea
.............................
Clinica/Sectia
.....................
Către
Departamentul/Sectia
de anatomie patologică
Vă
trimitem decedatul/decedata .........................................................,
în vârstă de .......... ani, cu ultimul domiciliu în orasul
..........................., str. .......................... nr. .......,
judetul ....................., data nasterii ........................, CNP
…........................., internat în clinica/sectia .....................,
FO nr. ....................., care a decedat la data de .....................,
ora .........., cu diagnosticul
...............................................................................................................................................................
|
Data ...................... |
Medic, ...............……......... (semnătura
si parafa) |
ANEXA Nr. 3
la norme
|
Localitatea ............................ Unitatea sanitară
................. Data primirii ................. |
Adus de .......................
Primit de
...................... |
Către
Departamentul/Sectia
de anatomie patologică
Clinica/Sectia
................................................. trimite material
bioptic/citologic de la bolnavul ........................................., sex
M/F, vârsta ......., CNP ..............., FO nr. ........................
Diagnosticul
clinic
....................................................................................................................... .................................................................................................................................................
Piesa
trimisă
...............................................................................................................................
Examenul
cerut extemporaneu/histopatologic la parafină/citologic
Date anatomoclinice
în legătură cu examenul histopatologic cerut (date clinice, terapie anterioară
examenului macroscopic intraoperator al piesei prelevate):
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Rezultate
histopatologice sau citopatologice anterioare
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Fixare
prealabilă în ................. (dacă este cazul)
Data
recoltării (operatiei) ................
Medic,
.............................
(semnătura
si parafa)
ANEXA Nr. 4
la norme
Domnule
director,
Subsemnatul/Subsemnata
............................................................................,
domiciliat/domiciliată în orasul ......................, str.
.................................... nr. .............., bl. ........., sc.
........, et. ........., ap. .........., judetul
..................................., telefon ......................., posesor
al actului de identitate seria ........ nr. ............., eliberat la data de
.............................., de către .................., declar că sunt/nu
sunt de acord cu următoarele:
1. distrugerea tesuturilor care rămân după orientarea macroscopică a pieselor chirurgicale/biopsiilor (după definitivarea diagnosticului histopatologic)
DA
(semnătura) ...........................
NU si
în acest caz mă oblig să distrug tesuturile rămase prin incinerare la
crematoriul uman pentru a nu aduce prejudicii sănătătii publice; în plus, mă
oblig să aduc o adeverintă scrisă de la crematoriul uman în acest sens
(semnătura)
................................
2. folosirea
unor fragmente tisulare/organe în scop didactic (piese de muzeu), cu conditia
ca această situatie să nu prejudicieze diagnosticul histopatologic si să se
păstreze secretul identitătii mele
DA
(semnătura) ........................... NU (semnătura)
...........................
3.
folosirea în studii medicale a produselor biologice care îmi sunt recoltate
DA
(semnătura) ........................... NU (semnătura)
...........................
4.
folosirea în scop didactic/stiintific a imaginilor fotografice ale tesuturilor
sau organelor recoltate/examinate, cu conditia păstrării secretului identitătii
mele
DA
(semnătura) ........................... NU (semnătura)
...........................
Data
.........................
ANEXA Nr. 5
la norme
Domnule
director,
Subsemnatul/Subsemnata
............................................................,
domiciliat/domiciliată în ........................., str.
..................................... nr. ..........., bl. ............, sc.
.........., et. ......, ap. ..............., judetul ............., telefon
........................., posesor al actului de identitate seria ...... nr.
......, eliberat la data de ..............................., de către
..........................., în calitate de ......................... al
copilului meu decedat, născut la data de .........................., declar
următoarele:
|
-
sunt de acord cu incinerarea cu incinerarea copilului meu decedat |
-
nu sunt de acord copilului meu decedat si în acest caz mă oblig să aduc o copie
de pe adeverinta de înhumare. |
|
Semnătura .................... |
Semnătura .................... |
Data
...........
ANEXA Nr. 6
la norme
|
Se
aprobă. Director, ........................ |
Aviz
sef sectie |
Aviz
serviciu prosectură |
Domnule
director,
Subsemnatul/Subsemnata
.....................................................................,
domiciliat/domiciliată în orasul................................, str.
..................................... nr. ..........., bl. ..............., sc.
..........., et. ..........., ap. ......, judetul ........................, în
calitate de ...................................... fată de decedatul/decedata
..........................., vă rog să binevoiti a aproba scutirea de autopsie.
Mentionez
că nu am nici un fel de obiectii asupra tratamentului si diagnosticului
stabilit în clinica/sectia ........................... a
spitalului................................. . Îmi asum întreaga
responsabilitate în fata familiei privind orice revendicări ulterioare.
|
Data ...................................
|
Semnătura ........................................................ |
Act de identitate seria
.............. nr. ................,
eliberat de .................. la
data de ....................
CONSILIUL CONCURENTEI
privind punerea în
aplicare a Regulamentului privind ajutorul de stat pentru întreprinderile mici
si mijlocii si a Regulamentului privind ajutorul de stat regional
În
baza:
- prevederilor art. 21
alin. (4) lit. f), ale art. 28 alin. (1) si ale art. 29 alin. (1) din Legea
concurentei nr.
21/1996, modificată si completată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
121/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din
10 decembrie 2003;
-
prevederilor art. 22 alin. (1) si (5) din Legea nr.
143/1999 privind ajutorul de stat, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 370 din 3 august 1999, cu modificările ulterioare,
si
având în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ referitor la
proiectele de Regulament privind ajutorul de stat pentru întreprinderile mici
si mijlocii si Regulament privind ajutorul de stat regional,
presedintele
Consiliului Concurentei emite următorul ordin:
Art.
1. - În urma adoptării în plenul Consiliului Concurentei, se pun în aplicare
următoarele regulamente: Regulamentul privind ajutorul de stat pentru
întreprinderile mici si mijlocii si Regulamentul privind ajutorul de stat
regional, prevăzute în anexele nr. I si II care fac parte integrantă din
prezentul ordin.
Art.
2. - Compartimentele de specialitate din cadrul Consiliului Concurentei vor
urmări punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin.
Art.
3. - Prezentul ordin si regulamentele mentionate la art. 1 vor fi publicate în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
Presedintele
Consiliului Concurentei,
Mihai
Berinde
Bucuresti, 23 martie 2004.
Nr. 55.
ANEXE
