MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 172 (XVI) - Nr. 348 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Miercuri, 21 aprilie 2004

SUMAR

LEGI SI DECRETE

93. - Lege pentru ratificarea Tratatului dintre România si Ucraina privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea si asistenta

mutualã în problemele de frontierã, semnat la Cernãuti la 17 iunie 2003

Tratat între România si Ucraina privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea si asistenta mutualã în problemele de frontierã

204. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Tratatului dintre România si Ucraina privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea si asistenta mutualã în problemele de frontierã, semnat la Cernãuti la 17 iunie 2003

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

458. - Hotãrâre privind recunoasterea Asociatiei Nationale a Veteranilor de Rãzboi ca fiind de utilitate publicã

473. - Hotãrâre pentru modificarea Hotãrârii Guvernului nr. 568/2002 privind iodarea universalã a sãrii destinate consumului uman, hranei animalelor si utilizãrii în industria alimentarã

481. - Hotãrâre privind acordarea Consiliului Local al Municipiului Tulcea a unui împrumut din disponibilitãtile contului curent general al Trezoreriei Statului, pentru reconversia si modernizarea cazanului de apã fierbinte pe gaze naturale

482. - Hotãrâre privind stabilirea conditiilor de introducere pe piatã a aparatelor electrocasnice în functie de nivelul zgomotului transmis prin aer

492. - Hotãrâre privind organizarea si functionarea institutelor culturale românesti din strãinãtate prin reorganizarea centrelor culturale din strãinãtate, precum si înfiintarea unor institute noi

511. - Hotãrâre pentru modificarea si completarea Normelor metodologice privind etichetarea alimentelor, prevãzute în anexa nr. 1 la Hotãrârea Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE

pentru ratificarea Tratatului dintre România si Ucraina privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea si asistenta mutualã în problemele de frontierã, semnat la Cernãuti la 17 iunie 2003

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

Articol unic. - Se ratificã Tratatul dintre România si Ucraina privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea si asistenta mutualã în problemele de frontierã, semnat la Cernãuti la 17 iunie 2003.

Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 16 februarie 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicatã.

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

RADU VASILE

Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 16 martie 2004, cu respectarea prevederilor art. 76

alin. (1) din Constitutia României, republicatã.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

Bucuresti, 5 aprilie 2004.

Nr. 93.

TRATAT

între România si Ucraina privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea

si asistenta mutualã în problemele de frontierã

România si Ucraina, denumite în continuare pãrti contractante,

în dorinta de a dezvolta relatiile prietenesti în interesul ambelor state si popoarelor lor,

pornind de la principiile egalitãtii suverane, integritãtii teritoriale, inviolabilitãtii frontierelor de stat existente si respectului reciproc,

în dorinta de a dezvolta relatiile de colaborare pe baza principiilor si prevederilor cuprinse în Tratatul cu privire la relatiile de bunã vecinãtate si cooperare dintre România si Ucraina si în Acordul conex acestuia, sub forma schimbului de scrisori între ministrii afacerilor externe ai României si Ucrainei, semnate la Constanta la 2 iunie 1997,

luând în considerare prevederile legislatiilor interne ale pãrtilor contractante pe problemele frontierei de stat, precum si normele si principiile de drept international în domeniul respectiv,

au convenit urmãtoarele:

CAPITOLUL I

Traseul liniei frontierei de stat

ARTICOLUL 1

Frontiera de stat dintre România si Ucraina trece pe teren astfel cum este definitã si descrisã în Tratatul dintre Guvernul Republicii Populare Române si Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind regimul frontierei de stat româno-sovietice, colaborarea si asistenta mutualã în probleme de frontierã, semnat la Bucuresti la 27 februarie 1961, precum si în toate documentele de demarcare corespunzãtoare, hãrtile frontierei de stat între fostele Republica Popularã Românã si Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, procesele-verbale ale semnelor de frontierã cu schitele crochiu, anexele corespunzãtoare si completãrile la acestea, precum si în documentele verificãrilor traseului liniei frontierei de stat în vigoare între fostele Republica Popularã Românã/Republica Socialistã România si Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste la 16 iulie 1990 - data adoptãrii Declaratiei privind suveranitatea de stat a Ucrainei si în completãrile si anexele la documentele de demarcare mentionate mai sus, care pot fi încheiate între pãrtile contractante în perioada de valabilitate a prezentului tratat, cu exceptia acelui sector al liniei frontierei de stat definite mai sus, care trece de la punctul nordic de întâlnire a frontierelor de stat ale României, Ucrainei si Republicii Moldova pânã la punctul sudic de întâlnire a frontierelor de stat ale acestor state, si se continuã de la semnul de frontierã nr. 1439 (balizã) pe limita exterioarã a mãrii teritoriale a Ucrainei din jurul Insulei Serpilor pânã la punctul cu coordonatele 45º05’21” latitudine nordicã si 30º02’27” longitudine esticã, care este punctul de întâlnire cu frontiera de stat a României care trece pe limita exterioarã a mãrii sale teritoriale. Marea teritorialã a pãrtilor contractante, mãsuratã de la liniile de bazã la punctul de intersectie a limitelor exterioare ale acesteia, va avea, în permanentã, lãtimea de 12 mile marine.

În cazul în care se va constata existenta unor modificãri obiective ca urmare a unor fenomene naturale care nu sunt legate de activitãti umane si care vor face necesarã schimbarea acestor coordonate, Comisia mixtã de frontierã va întocmi noi procese-verbale.

Linia frontierei de stat, pe întreaga sa întindere, va rãmâne nemodificatã dacã pãrtile contractante nu vor conveni altfel.

Întocmirea noilor documente privind frontiera de stat nu reprezintã o revizuire a frontierei existente între România si Ucraina.

CAPITOLUL II

Marcarea si întretinerea liniei frontierei de stat

ARTICOLUL 2

1. Frontiera de stat este marcatã în teren prin semne de frontierã. Caracteristicile fiecãrui semn de frontierã si pozitia lui fatã de linia de frontierã sunt stabilite prin documente de demarcare si verificare, documente privind semnele triplex confinium, precum si alte documente care vor fi întocmite ulterior.

2. Pentru sectoarele apelor de frontierã unde, ca urmare a unor fenomene naturale, s-a modificat configuratia malurilor sau a albiei acestora ori se constatã schimbãri fatã de situatia existentã la data încheierii documentelor de demarcare în vigoare la data efectuãrii verificãrii traseului frontierei de stat, pãrtile contractante, luând în considerare dispozitiile art. 12 din prezentul tratat, întocmesc noi documente privind traseul liniei frontierei de stat, în douã exemplare, fiecare în limbile românã si ucraineanã, care intrã în vigoare la data primirii ultimei notificãri privind îndeplinirea de cãtre pãrtile contractante a procedurilor interne necesare.

ARTICOLUL 3

1. Pãrtile contractante se obligã sã întretinã frontiera de stat pe toatã lungimea ei, astfel ca traseul acesteia sã fie clar si vizibil.

2. În sectoarele de uscat ale frontierei de stat se constituie culoarul de frontierã cu o lãtime de 10 metri - câte 5 metri fatã de linia frontierei în ambele pãrti -, care trebuie sã fie curãtat de vegetatie. În acest culoar se interzice realizarea de instalatii si constructii în afara celor care sunt destinate pazei frontierei de stat.

3. Curãtarea culoarului de frontierã se realizeazã de cãtre fiecare parte contractantã pe teritoriul propriu. Organele corespunzãtoare ale pãrtilor contractante se vor informa reciproc cu privire la termenele de executare a lucrãrilor de curãtare cu cel putin 5 zile înainte de începerea acestora.

4. În sectoarele apelor de frontierã, locurile din jurul stâlpilor de frontierã se vor curãta pe o razã de 2 metri si se va asigura vizibilitatea directã între stâlpii de frontierã care au acelasi numãr.

ARTICOLUL 4

1. Pãrtile contractante vor lua mãsurile necesare pentru paza si întretinerea semnelor de frontierã si vor trage la rãspundere persoanele vinovate de mutarea, deteriorarea sau distrugerea semnelor de frontierã ori a pãrtilor componente ale acestora.

2. În cazul disparitiei, distrugerii sau deteriorãrii semnelor de frontierã, organele corespunzãtoare ale pãrtilor contractante iau imediat mãsuri pentru restabilirea sau repararea acestora. Organele corespunzãtoare ale pãrtii contractante care efectueazã lucrãrile privind restabilirea sau repararea semnelor de frontierã ori a unor pãrti componente ale acestora vor înstiinta în scris organele corespunzãtoare ale celeilalte pãrti contractante cu cel putin 10 zile înainte de începerea activitãtilor respective.

3. Semnele de frontierã mutate, deteriorate ori distruse sau pãrtile componente ale acestora vor fi refãcute ori reparate de cãtre acea parte contractantã ai cãrei cetãteni au produs prejudiciul mentionat. Dacã vinovatii nu sunt identificati, refacerea sau repararea semnelor de frontierã se va efectua de cãtre acea parte contractantã care rãspunde de întretinerea acestora.

Orice activitãti referitoare la reconstituirea, înlocuirea sau mutarea semnelor de frontierã se realizeazã cu acordul si în prezenta reprezentantilor celeilalte pãrti contractante.

4. În cazul în care este necesar, organele corespunzãtoare ale pãrtilor contractante pot sã instaleze semne de frontierã suplimentare, de comun acord. În acelasi mod, ele pot sã schimbe locul de dispunere a semnelor de frontierã distruse, deteriorate sau care sunt în pericol de distrugere ori deteriorare si sã le restabileascã în locuri care prezintã sigurantã. Pe timpul executãrii acestor lucrãri, traseul liniei frontierei de stat stabilit prin documentele de demarcare nu se modificã.

5. Despre executarea lucrãrilor de reconstituire si fixare în teren a semnelor de frontierã în locurile ce prezintã sigurantã se întocmesc acte si procese-verbale pentru semnele de frontierã, în douã exemplare, fiecare în limbile românã si ucraineanã, care trebuie sã corespundã cu celelalte documente la care se anexeazã. Astfel de documente se întocmesc si pentru semnele de frontierã suplimentare.

ARTICOLUL 5

1. Întretinerea semnelor de frontierã se efectueazã de cãtre pãrtile contractante astfel:

a) partea românã întretine stâlpii de frontierã si semnele de directie de pe teritoriul propriu, precum si geamandurile, balizele si bornele de centru cu numãr impar care sunt dispuse pe linia frontierei de stat;

b) partea ucraineanã întretine stâlpii de frontierã si semnele de directie de pe teritoriul propriu, precum si geamandurile, balizele si bornele de centru cu numãr par care sunt dispuse pe linia frontierei de stat.

2. Întretinerea semnelor triplex confinium se realizeazã pe baza unor întelegeri separate între:

- guvernele României, Ucrainei si Republicii Ungare;

- guvernele României, Ucrainei si Republicii Moldova.

3. Pãrtile contractante se obligã sã mentinã forma, dimensiunile, culoarea si locul de dispunere ale semnelor de frontierã în conformitate cu prevederile ce rezultã din documentele de demarcare a frontierei de stat.

4. Fiecare parte contractantã va informa cealaltã parte contractantã, pe cale diplomaticã, cu privire la culoarea stâlpilor de frontierã care sunt stabiliti pe teritoriul propriu si la simbolurile nationale de pe acesti stâlpi.

ARTICOLUL 6

1. Verificarea stãrii si pozitiei în teren a semnelor de frontierã si a stãrii culoarelor de frontierã de pe teritoriul propriu se executã de cãtre fiecare parte contractantã individual.

2. Verificãrile comune ale semnelor si culoarelor de frontierã se executã o datã la 2 ani, vara, la termenele stabilite de comun acord.

3. În cazul în care se impune o verificare comunã suplimentarã a semnelor si culoarelor de frontierã, organele corespunzãtoare ale unei pãrti contractante vor înstiinta în scris despre aceasta organele corespunzãtoare ale celeilalte pãrti contractante. O astfel de verificare trebuie sã înceapã nu mai târziu de 15 zile din momentul primirii înstiintãrii.

4. La terminarea verificãrii comune se va întocmi un proces-verbal, în douã exemplare, fiecare în limbile românã si ucraineanã.

ARTICOLUL 7

1. Semnele de frontierã restabilite si suplimentare trebuie sã corespundã ca formã, dimensiuni si aspect semnelor de frontierã existente.

2. Fixarea semnelor de frontierã suplimentare se face în comun de cãtre organele corespunzãtoare ale pãrtilor contractante, iar cheltuielile legate de aceastã activitate se împart în mod egal.

3. Reconstituirea semnelor de frontierã dispãrute, distruse sau deteriorate se efectueazã de organele corespunzãtoare ale pãrtilor contractante, cu participarea expertilor.

CAPITOLUL III

Modul de folosire a apelor de frontierã, cãilor ferate si soselelor, precum si a altor instalatii de comunicatii

care traverseazã frontiera de stat

ARTICOLUL 8

1. Toate râurile, pâraiele, canalele si apele maritime, în limitele sectoarelor pe care trece linia frontierei de stat, se considerã ape de frontierã.

2. Pãrtile contractante vor lua mãsurile necesare pentru ca pe timpul folosirii apelor de frontierã sã se respecte prevederile prezentului tratat si ale altor acorduri bilaterale si multilaterale în acest domeniu.

ARTICOLUL 9

1. Pe râurile de frontierã navigabile navele celor douã pãrti contractante au dreptul sã navigheze pe senalul navigabil principal, indiferent de traseul liniei frontierei de stat pe aceste râuri. Altor mijloace de navigatie li se permite sã navigheze pe apele de frontierã numai pânã la linia frontierei de stat.

2. Mijloacele de navigatie ale uneia dintre pãrtile contractante pot sã acosteze la malul râului sau la tãrmul mãrii celeilalte pãrti contractante în caz de pericol (calamitate, avarie etc.). Proprietarii acestor mijloace sunt obligati sã informeze în cel mai scurt timp reprezentantii autoritãtilor de frontierã sau locale ale pãrtii contractante pe teritoriul cãreia se gãsesc acestea. În astfel de cazuri, aceste autoritãti le vor acorda ajutorul necesar.

ARTICOLUL 10

Toate mijloacele de navigatie ale pãrtilor contractante, care navigheazã în apele de frontierã, trebuie sã aibã:

a) navele - pavilioanele de stat proprii, denumirea sau numerele de înregistrare ale acestora;

b) bãrcile - pavilioanele de stat proprii sau simbolurile drapelelor de stat în pupa sau în prova si numerele de înregistrare ale acestora.

Denumirile si numerele se înscriu cu culoare albã sau neagrã si trebuie sã fie clar vizibile de pe ambele maluri. Pe timp de noapte, toate mijloacele de navigatie trebuie sã aibã în functiune luminile de navigatie.

ARTICOLUL 11

Regulile de navigatie pe apele de frontierã pentru mijloacele de navigatie apartinând autoritãtilor de frontierã ale pãrtilor contractante, precum si modul de cooperare pe timpul executãrii pazei frontierei de stat se stabilesc de comun acord printr-un protocol separat între autoritãtile de frontierã ale pãrtilor contractante, care va intra în vigoare la data primirii ultimei notificãri privind aprobarea sa.

ARTICOLUL 12

1. Pãrtile contractante se vor preocupa de întretinerea în stare corespunzãtoare a apelor de frontierã si vor lua mãsurile necesare pentru prevenirea distrugerii premeditate a malurilor acestora.

2. În cazul modificãrii albiei râului, pârâului sau canalului de frontierã ca urmare a unor fenomene naturale, pãrtile contractante vor lua mãsuri în conformitate cu întelegerile bilaterale în vigoare.

3. În scopul asigurãrii stabilitãtii traseului liniei frontierei de stat, albia apelor de frontierã nu poate fi modificatã în mod unilateral.

4. În cazul în care, ca urmare a actiunilor uneia dintre pãrtile contractante pe apele de frontierã, au fost deteriorate malurile sau a fost modificatã albia ori regimul de scurgere ale acestora, acea parte contractantã este obligatã sã reconstituie malurile deteriorate si sã readucã albia în pozitia initialã, conform documentelor mentionate la art. 1 din prezentul tratat.

5. Situatia si directia apelor curgãtoare de frontierã trebuie, pe cât posibil, sã rãmânã neschimbate. În acest scop pãrtile contractante vor lua, de comun acord, mãsurile necesare pentru îndepãrtarea obstacolelor accidentale care ar putea provoca schimbarea albiei râurilor, pâraielor si canalelor de frontierã. Cheltuielile pentru efectuarea lucrãrilor comune se împart în mod egal între pãrtile contractante, dacã acestea nu convin altfel.

6. Realizarea pe apele de frontierã sau pe malurile acestora a oricãror constructii care pot provoca modificarea albiei acestor ape sau a regimului lor de scurgere se efectueazã în conformitate cu întelegerile bilaterale în vigoare.

7. În scopul prevenirii modificãrilor albiei râurilor, pâraielor si canalelor de frontierã, malurile acestor ape de frontierã trebuie sã fie consolidate acolo unde autoritãtile competente ale pãrtilor contractante, de comun acord, considerã necesar. Executarea acestor lucrãri si suportarea cheltuielilor revin pãrtii contractante cãreia îi apartine malul.

8. Scurgerea naturalã a apei din apele de frontierã curgãtoare si din regiunile contigue lor inundabile în timpul cresterii apelor nu poate fi schimbatã sau îngreunatã în detrimentul celeilalte pãrti contractante prin construirea ori reconstruirea unor instalatii sau constructii pe apã si pe maluri.

ARTICOLUL 13

1. Chestiunile referitoare la constructia, repararea si exploatarea cãilor de comunicatie care traverseazã frontiera de stat, la înfiintarea unor noi puncte de trecere a frontierei de stat, precum si la stabilirea culoarelor aeriene vor fi reglementate prin acorduri separate între pãrtile contractante.

2. Datele si documentele referitoare la transportul materialelor necesare pentru executarea lucrãrilor mentionate la pct. 1 din prezentul articol vor fi transmise autoritãtilor de frontierã ale celeilalte pãrti contractante în timp util.

ARTICOLUL 14

Pãrtile contractante vor lua mãsurile necesare pentru mentinerea în stare corespunzãtoare a sectoarelor cãilor ferate, soselelor si cãilor navigabile, în locurile unde acestea intersecteazã frontiera de stat.

CAPITOLUL IV

Pescuitul, vânãtoarea, silvicultura, exploatarea subsolului si protectia mediului la frontiera de stat

ARTICOLUL 15

1. Pescuitul în apele de frontierã este permis pânã la linia frontierei de stat, în conformitate cu legislatia internã a fiecãrei pãrti contractante, cu conditia interzicerii folosirii substantelor explozive, otrãvitoare sau de altã naturã care ar putea provoca distrugerea în masã sau vãtãmarea pestelui.

2. Protectia si dezvoltarea pisciculturii în apele de frontierã vor fi reglementate printr-un acord separat.

ARTICOLUL 16

Vânãtoarea este permisã pânã la linia frontierei de stat, în conformitate cu legislatia internã a fiecãrei pãrti contractante. Împuscarea si urmãrirea vânatului peste frontiera de stat sunt interzise.

ARTICOLUL 17

Dacã, din cauza unor fenomene naturale sau pe timpul tãierii pãdurilor, copacii vor cãdea peste linia frontierei de stat, organele corespunzãtoare ale pãrtilor contractante se vor informa reciproc în acest sens si vor lua mãsuri pentru transportul acestora pe teritoriul pãrtii contractante de unde provin. În astfel de situatii transportul materialului lemnos peste frontiera de stat se efectueazã fãrã taxe vamale sau de altã naturã.

ARTICOLUL 18

Lucrãrile de prospectare si exploatare a subsolului se pot efectua pânã la cel mult 20 de metri de linia frontierei de stat, dacã pãrtile contractante nu convin altfel.

ARTICOLUL 19

1. În cazul aparitiei unui incendiu în apropierea liniei frontierei de stat, partea contractantã pe teritoriul cãreia acesta s-a produs trebuie sã ia toate mãsurile pentru localizarea si stingerea incendiului si sã nu permitã extinderea acestuia peste linia frontierei de stat.

2. În cazul extinderii incendiului peste linia frontierei de stat sau al pericolului iminent al unei astfel de extinderi, organele corespunzãtoare ale pãrtii contractante pe teritoriul cãreia s-a produs incendiul vor informa despre aceasta imediat organele corespunzãtoare ale celeilalte pãrti contractante.

ARTICOLUL 20

Pãrtile contractante vor lua mãsurile necesare pentru protectia mediului, iar în cazul aparitiei pericolului de poluare, organele lor corespunzãtoare se vor informa reciproc în acest sens imediat si vor lua mãsurile necesare, în conformitate cu prevederile unui acord separat în acest domeniu.

CAPITOLUL V

Comisia mixtã de frontierã româno-ucraineanã

ARTICOLUL 21

1. Pentru îndeplinirea atributiilor corespunzãtoare prevãzute de prezentul tratat, în decurs de 3 luni de la intrarea în vigoare a acestuia, se va constitui Comisia mixtã de frontierã interguvernamentalã româno-ucraineanã permanentã, denumitã în continuare Comisia mixtã de frontierã, care se compune din delegatiile românã si ucraineanã.

2. Fiecare delegatie se va constitui în conformitate cu legislatiile în vigoare ale pãrtilor contractante si va fi alcãtuitã din: seful delegatiei, un loctiitor si 5 membri.

Înstiintarea despre numirea sefilor delegatiilor se realizeazã pe cale diplomaticã.

3. Sefii delegatiilor pot coopera în mod direct cu privire la activitatea Comisiei mixte de frontierã.

La nevoie, sefii delegatiilor au dreptul sã foloseascã pentru lucru în cadrul Comisiei mixte de frontierã numãrul necesar de experti si alti specialisti.

4. Fiecare parte contractantã suportã cheltuielile delegatiei sale.

Cheltuielile legate de verificarea traseului si marcarea liniei frontierei de stat se suportã de cãtre pãrtile contractante în mod egal.

5. Pentru efectuarea lucrãrilor în teren se constituie grupuri mixte de lucru, care se compun din subgrupuri române si ucrainene. Fiecare subgrup se constituie dintr-un sef, loctiitorul acestuia, 3 membri si personal tehnic.

Componenta grupurilor mixte de lucru se aprobã de cãtre sefii delegatiilor din Comisia mixtã de frontierã.

6. Comisia mixtã de frontierã:

a) efectueazã la fiecare 7 ani în sectoarele de uscat si la fiecare 5 ani pe apele de frontierã verificarea în comun a traseului liniei frontierei de stat;

b) pe baza rezultatelor verificãrilor traseului frontierei de stat, elaboreazã anexele si completãrile la documentele de demarcare în vigoare, în conformitate cu dispozitiile prezentului tratat, precum si ale art. 1-4 din Tratatul dintre Guvernul Republicii Populare Române si Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind regimul frontierei de stat româno-sovietice, colaborare si asistentã mutualã pe probleme de frontierã, semnat la Bucuresti la 27 februarie 1961, ale Tratatului cu privire la relatiile de bunã vecinãtate si cooperare dintre România si Ucraina, semnat la Constanta la 2 iunie 1997, si ale Acordului conex acestuia, încheiat prin schimb de scrisori ale ministrilor afacerilor externe ai celor douã state.

Documentele se întocmesc în douã exemplare, fiecare în limbile românã si ucraineanã, si intrã în vigoare la data primirii ultimei notificãri privind îndeplinirea de cãtre pãrtile contractante a procedurilor interne necesare;

c) pregãteste materialele privind necesitatea refacerii malurilor deteriorate ale apelor de frontierã si readucerii albiei acestora în pozitia initialã, în conformitate cu documentele mentionate la art. 1 din prezentul tratat;

d) la nevoie, pregãteste propuneri privind schimbul cu sectoare de teritorii limitrofe frontierei de stat;

e) rezolvã problemele privind fixarea semnelor de frontierã suplimentare, mutarea acelora care sunt în pericol de distrugere sau a pãrtilor din acestea pe locuri ce prezintã sigurantã;

f) pune de acord caracteristicile tehnice ale semnelor de frontierã;

g) îndeplineste alte sarcini referitoare la întretinerea liniei frontierei de stat;

h) elaboreazã instructiuni tehnice pentru grupurile mixte de lucru.

7. Comisia mixtã de frontierã îsi întocmeste regulamentul de lucru, care se aprobã de guvernele pãrtilor contractante.

8. Limbile oficiale ale Comisiei mixte de frontierã sunt româna si ucraineana.

9. Sedintele Comisiei mixte de frontierã se desfãsoarã ori de câte ori este necesar, dar nu mai rar de douã ori pe an, alternativ pe teritoriul fiecãrei pãrti contractante.

Rezultatele sedintei Comisiei mixte de frontierã se consemneazã în procese-verbale, în douã exemplare, fiecare în limbile românã si ucraineanã.

În cazul în care Comisia mixtã de frontierã nu va putea ajunge la o hotãrâre comunã în legãturã cu unele probleme, acestea se vor rezolva pe cale diplomaticã.

10. Membrii Comisiei mixte de frontierã si persoanele invitate de aceasta la lucrãrile sale nu pot fi privati de libertate pe teritoriul celeilalte pãrti contractante; lucrurile personale, documentele de serviciu, mijloacele tehnice si mijloacele de transport sunt inviolabile si sunt scutite de taxe vamale sau de altã naturã.

11. Pe perioada lucrãrilor privind verificarea traseului liniei frontierei de stat, membrilor Comisiei mixte de frontierã si persoanelor folosite de aceasta pentru lucrãri li se elibereazã legitimatii pentru trecerea frontierei de stat.

Legitimatiile se elibereazã în conformitate cu legislatiile interne ale pãrtilor contractante.

12. Timpul, ordinea si locul trecerii frontierei de stat de cãtre membrii Comisiei mixte de frontierã, expertii si alti specialisti care executã lucrãri la frontiera de stat se stabilesc pentru fiecare caz de cãtre Comisia mixtã de frontierã.

13. În cazul în care este necesar, pãrtile contractante vor face schimb de date din reteaua topogeodezicã si de materiale cartografice si aerofotogrammetrice pentru o fâsie de 5 kilometri de-a lungul liniei frontierei de stat, inclusiv acele documente care, potrivit legislatiilor interne ale pãrtilor contractante, au caracter clasificat sau secret.

Aceste documente se pot folosi numai pentru pregãtirea materialelor de verificare a traseului liniei frontierei de stat româno-ucrainene.

Pãrtile contractante sunt obligate sã acorde materialelor si informatiilor primite un caracter si un grad de protectie echivalent.

Nici una dintre pãrtile contractante nu are dreptul sã predea nici unei terte pãrti aceste materiale si informatii fãrã acordul prealabil în scris al pãrtii contractante care a furnizat materialele si informatiile respective.

14. În termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentului tratat, Comisia mixtã de frontierã va începe verificarea în comun a frontierei de stat româno-ucrainene si, pe baza rezultatelor acesteia, va pregãti urmãtoarele documente:

a) Procesul-verbal-descriere a traseului liniei frontierei de stat între România si Ucraina;

b) Albumul hãrtilor topografice ale frontierei de stat între România si Ucraina;

c) procesele-verbale pentru semnele de frontierã care sunt fixate pe frontiera de stat dintre România si Ucraina, cu schitele-crochiu topografice;

d) Tabelul de coordonate ale semnelor de frontierã;

e) Procesul-verbal final al verificãrii în comun a frontierei de stat între România si Ucraina.

CAPITOLUL VI

Împuternicitii de frontierã, drepturi si obligatii

ARTICOLUL 22

1. În scopul îndeplinirii sarcinilor prevãzute de prezentul tratat, se numesc:

- împuterniciti de frontierã principali;

- loctiitori ai împuternicitilor de frontierã principali;

- împuterniciti de frontierã;

- loctiitori ai împuternicitilor de frontierã.

2. Împuternicitii de frontierã principali si loctiitorii acestora sunt numiti de guvernele pãrtilor contractante. Împuternicitii de frontierã si loctiitorii lor sunt numiti de împuternicitii de frontierã principali.

3. Pãrtile contractante se vor informa reciproc, pe cale diplomaticã, cu privire la numirea împuternicitilor de frontierã principali si a loctiitorilor acestora. Împuternicitii de frontierã principali se vor informa reciproc cu privire la numirea împuternicitilor de frontierã si a loctiitorilor lor.

ARTICOLUL 23

1. În competenta împuternicitilor de frontierã principali intrã urmãtoarele:

a) îndeplinirea dispozitiilor corespunzãtoare ale prezentului tratat;

b) analiza situatiei în paza si supravegherea frontierei de stat si acordarea de sprijin reciproc în acest sens;

c) coordonarea activitãtii împuternicitilor de frontierã si aprobarea proceselor-verbale ale întâlnirilor de lucru ale acestora;

d) rezolvarea problemelor asupra cãrora împuternicitii de frontierã nu au cãzut de acord.

2. În competenta împuternicitilor de frontierã intrã urmãtoarele:

a) luarea de mãsuri pentru prevenirea încãlcãrii regimului frontierei de stat;

b) efectuarea de cercetãri în comun si întocmirea de procese-verbale în legãturã cu evenimentele de frontierã si încãlcãrile regimului frontierei de stat, iar când este necesar, luarea de mãsuri pentru prelevarea, conservarea si paza probelor descoperite la locul producerii acestor fapte;

c) cercetarea si stabilirea pagubelor produse ca urmare a încãlcãrii regulilor regimului frontierei de stat si luarea mãsurilor necesare, în colaborare cu organele competente ale pãrtilor contractante;

d) organizarea predãrii-primirii persoanelor, animalelor domestice si bunurilor care, din cauzã de fortã majorã sau în mod întâmplãtor, au ajuns pe teritoriul celeilalte pãrti contractante;

e) asigurarea functionãrii mijloacelor de comunicare;

f) analiza cazurilor de folosire a documentelor false, falsificate sau nevalabile la trecerea frontierei de stat si a activitãtilor pentru contracararea migratiei ilegale si aparitiei criminalitãtii organizate la frontiera de stat si informarea reciprocã despre aceasta;

g) organizarea, o datã la 2 ani, a controalelor comune ale semnelor si culoarelor de frontierã si informarea Comisiei mixte de frontierã cu privire la rezultatele acestor controale;

h) îndeplinirea altor atributii prevãzute de prezentul tratat.

3. Împuternicitii de frontierã se informeazã reciproc si imediat cu privire la:

a) încãlcarea si pregãtirea în vederea încãlcãrii frontierei de stat;

b) calamitãtile naturale si poluarea mediului care s-au extins sau se pot extinde pe teritoriul celeilalte pãrti contractante si mãsurile luate în acest sens;

c) mijloacele plutitoare apartinând celeilalte pãrti

contractante, ce au trecut frontiera de stat fãrã aprobare;

d) trecerea frontierei de stat cu aeronave sau cu alte aparate de zbor prin încãlcarea regulilor de survol si stationarea ilegalã a acestora pe teritoriul celeilalte pãrti contractante;

e) efectuarea în apropierea frontierei de stat de lucrãri care pot produce pagube teritoriului celeilalte pãrti contractante;

f) alte date si probleme referitoare la paza frontierei de stat, controlul trecerii acesteia de cãtre persoane, mijloace de transport si bunuri, precum si respectarea regimului frontierei de stat, care impun adoptarea în cel mai scurt timp a unor mãsuri comune.

ARTICOLUL 24

1. Împuternicitii de frontierã principali desfãsoarã sedinte cel putin o datã pe an, alternativ pe teritoriul fiecãrei pãrti contractante.

2. Împuternicitii de frontierã desfãsoarã anual cel putin douã întâlniri de lucru, alternativ pe teritoriul fiecãrei pãrti contractante.

3. La propunerea împuternicitului de frontierã a unei pãrti contractante pot avea loc si ale întâlniri de lucru în afara celor planificate, care se desfãsoarã pe teritoriul pãrtii contractante initiatoare.

4. Întâlnirile de lucru neplanificate pentru cercetarea în comun a încãlcãrilor regimului frontierei de stat se desfãsoarã la locul producerii acestora.

5. În functie de hotãrârea fiecãrui împuternicit de frontierã, la întâlnirea de lucru pot fi invitati sã participe experti.

6. Problemele care nu impun participarea nemijlocitã a împuternicitilor de frontierã pot fi rezolvate prin corespondentã sau prin alte mijloace de comunicare.

ARTICOLUL 25

Împuternicitii de frontierã principali si loctiitorii lor, împuternicitii de frontierã si loctiitorii acestora pot trece frontiera de stat în scopul îndeplinirii sarcinilor în sectorul lor de responsabilitate pe baza împuternicirilor eliberate în acest sens.

ARTICOLUL 26

1. Împuternicitii de frontierã principali, împuternicitii de frontierã si loctiitorii acestora, precum si asistentii si expertii lor care participã la activitãti comune pe teritoriul celeilalte pãrti contractante nu pot fi privati de libertate; bunurile personale, documentele de serviciu, mijloacele tehnice si mijloacele de transport sunt inviolabile si sunt scutite de taxe vamale sau de altã naturã.

2. Persoanele mentionate la pct. 1 al prezentului articol pot purta uniformã pe timpul sederii pe teritoriul celeilalte pãrti contractante.

ARTICOLUL 27

Pe timpul cercetãrii împrejurãrilor privind încãlcarea regimului frontierei de stat, împuternicitii de frontierã pot sã audieze persoanele implicate, martorii si expertii si sã ia orice alte mãsuri pentru culegerea probelor în legãturã cu încãlcarea produsã, în conformitate cu legislatia internã a pãrtilor contractante.

ARTICOLUL 28

1. Rezultatele sedintelor si întâlnirilor de lucru ale împuternicitilor de frontierã principali si împuternicitilor de frontierã, precum si ale cercetãrilor încãlcãrilor regimului frontierei de stat se consemneazã în procese-verbale, întocmite în douã exemplare, fiecare în limbile românã si ucraineanã, ambele texte fiind egal autentice.

2. În functie de situatie, la procesele-verbale se anexeazã si alte documente întocmite ca rezultat al cercetãrilor efectuate.

3. În cazul în care împuternicitii de frontierã principali au puncte de vedere diferite, problemele care fac obiectul divergentei se consemneazã în procesul-verbal ca punct separat si se înainteazã spre rezolvare pe cale diplomaticã.

4. În cazul cercetãrii în comun a evenimentelor de frontierã, împuternicitii de frontierã întocmesc procese-verbale cu rezultatele cercetãrilor efectuate, la care se anexeazã schite, fotografii, declaratii etc.

5. Procesele-verbale ale sedintelor împuternicitilor de frontierã principali se aprobã în conformitate cu legislatiile interne ale pãrtilor contractante.

6. Împuternicitii de frontierã înainteazã procesele-verbale ale întâlnirilor de lucru, spre aprobare, împuternicitilor de frontierã principali.

ARTICOLUL 29

Împuternicitul de frontierã al unei pãrti contractante, dupã ce a primit informatii referitoare la producerea unei încãlcãri a regimului frontierei de stat de la împuternicitul de frontierã al celeilalte pãrti contractante, este obligat sã întreprindã imediat mãsuri pentru contracararea acestei încãlcãri. Împuternicitii de frontierã ai pãrtilor contractante se vor informa reciproc si permanent despre aceste mãsuri si rezultatele lor.

ARTICOLUL 30

1. Persoanele care au trecut frontiera de stat ilegal, dar în mod neintentionat, se predau în termen de 48 de ore din momentul retinerii acestora împuternicitului de frontierã al acelei pãrti contractante de pe teritoriul cãreia au venit, cu conditia ca, pe teritoriul pãrtii contractante care predã, acestea sã nu fi sãvârsit o infractiune.

Concomitent cu predarea persoanelor retinute se predau si bunurile aflate asupra lor, dacã se demonstreazã cã au fost aduse de cãtre acestea pe teritoriul celeilalte pãrti contractante. Despre predarea-primirea persoanelor care au trecut neintentionat frontiera de stat se întocmeste un proces-verbal.

2. Predarea-primirea cetãtenilor proprii, a cetãtenilor unor state terte si a apatrizilor care au trecut ilegal frontiera de stat se va realiza în baza unui acord separat.

3. Pãrtile contractante convin cã nici una dintre ele nu are dreptul sã refuze primirea persoanelor mentionate la pct. 2 al acestui articol, dacã se va demonstra cã persoana a trecut frontiera de stat de pe teritoriul pãrtii contractante primitoare.

ARTICOLUL 31

1. Împuternicitii de frontierã se vor informa reciproc cu privire la animalele domestice care au trecut frontiera de stat si vor lua mãsurile necesare pentru cãutarea si înapoierea acestora.

2. Predarea animalelor domestice se organizeazã de cãtre împuternicitii de frontierã, în conformitate cu prevederile legislatiilor interne ale ambelor pãrti contractante, în apropierea locului trecerii acestora peste frontiera de stat.

3. Împuternicitii de frontierã vor lua mãsuri pentru cãutarea si înapoierea bunurilor care, ca urmare a unor fenomene naturale, au ajuns de pe teritoriul uneia dintre pãrtile contractante pe teritoriul celeilalte pãrti contractante.

4. Predarea animalelor domestice care au trecut frontiera de stat, precum si a bunurilor care au fost deplasate peste aceasta se face printr-un proces-verbal în care se mentioneazã cuantumul cheltuielilor pentru întretinerea si asistenta sanitar-veterinarã, paza si transportul acestor animale, precum si cuantumul cheltuielilor pentru pãstrarea si transportul bunurilor, care se calculeazã în conformitate cu prevederile legislatiei interne a pãrtii contractante care predã.

5. Pentru animalele domestice si bunurile care nu s-au gãsit, nu se acordã despãgubiri posesorilor acestora.

ARTICOLUL 32

1. În cazul producerii unor calamitãti naturale, persoanele care se aflã în zona limitrofã frontierei de stat pot sã treacã frontiera de stat prin orice loc si la orice orã si sã rãmânã pe teritoriul celeilalte pãrti contractante pânã la încetarea acestora. Persoanele mentionate sunt obligate sã informeze imediat despre aceasta cele mai apropiate autoritãti ale pãrtii contractante pe teritoriul cãreia se aflã.

2. În cazul producerii unei calamitãti naturale în zona limitrofã frontierei de stat a unei pãrti contractante, de comun acord cu împuternicitii de frontierã, echipele de salvare ale celeilalte pãrti contractante pot sã treacã frontiera de stat pentru acordarea ajutorului necesar, prin orice loc, la orice orã, si sã rãmânã pe teritoriul pãrtii contractante respective, în zona calamitatã, pe perioada necesarã acordãrii ajutorului.

3. Utilajele, mijloacele de transport si materialele necesare pentru acordarea ajutorului, precum si obiectele de uz personal introduse pe teritoriul unei pãrti contractante de cãtre echipele de salvare ale celeilalte pãrti contractante sunt scutite de taxe vamale sau de altã naturã, cu conditia returnãrii obligatorii a acestora pe teritoriul pãrtii contractante de unde au fost introduse.

4. Returnarea persoanelor mentionate la pct. 1 al acestui articol si a echipelor de salvare se realizeazã prin intermediul împuternicitilor de frontierã ai pãrtilor contractante prin cele mai apropiate puncte de trecere.

5. În aceleasi conditii se va permite trecerea pe teritoriul celeilalte pãrti contractante a persoanelor care domiciliazã în localitãti izolate, pentru a beneficia de ajutor medical de urgentã.

ARTICOLUL 33

Trecerea frontierei de stat de cãtre persoane si mijloace de transport se efectueazã prin punctele de trecere, în baza unor acorduri separate.

ARTICOLUL 34

Persoanele cãrora li s-a refuzat intrarea pe teritoriul unei pãrti contractante vor fi reprimite imediat de cãtre acea parte contractantã de pe teritoriul cãreia au venit.

Împuternicitii de frontierã ai pãrtilor contractante se informeazã reciproc cu privire la returnarea persoanelor cãrora nu li s-a permis trecerea.

ARTICOLUL 35

1. Trecerea frontierei de stat de cãtre persoanele care întretin cãile ferate, soselele sau alte instalatii care traverseazã frontiera de stat, precum si de cãtre acele persoane care efectueazã lucrãri pe apele de frontierã se va reglementa prin acorduri separate.

2. În cazul în care persoanele mentionate la pct. 1 al acestui articol trebuie sã treacã frontiera de stat în afara punctelor de trecere, în scopul executãrii unor lucrãri, acestea informeazã împuternicitii de frontierã cu cel putin 72 de ore înainte de începerea lucrãrilor.

Împuternicitii de frontierã ai pãrtilor contractante se informeazã reciproc si în timp util despre trecerea frontierei de stat de cãtre aceste persoane.

ARTICOLUL 36

1. Împuternicitii de frontierã, în urma cercetãrii evenimentelor de frontierã si a încãlcãrilor regimului frontierei de stat, stabilesc pagubele produse.

Evaluarea pagubelor si modalitatea de compensare a acestora se efectueazã în conformitate cu prevederile legislatiei interne a acelei pãrti contractante pe teritoriul cãreia s-au produs.

2. Dacã nu se poate stabili persoana vinovatã de producerea pagubelor, acestea vor fi acoperite de partea contractantã pe teritoriul cãreia au fost cauzate, cu exceptia cazurilor în care pagubele s-au produs ca urmare a unor circumstante extraordinare sau a unor calamitãti naturale.

CAPITOLUL VII

Dispozitii finale

ARTICOLUL 37

Prezentul tratat sau oricare dintre dispozitiile sale nu pot fi interpretate ca prevãzând schimbarea liniei frontierei de stat dintre pãrtile contractante, asa cum este ea definitã si descrisã în prezentul tratat.

Divergentele privind interpretarea si aplicarea prezentului tratat se rezolvã pe cale diplomaticã.

ARTICOLUL 38

Dispozitiile prezentului tratat nu afecteazã drepturile si obligatiile pãrtilor contractante rezultate din tratatele internationale bilaterale sau multilaterale la care acestea sunt parte, precum si din acquisul comunitar relevant al Uniunii Europene.

ARTICOLUL 39

Prezentul tratat se încheie pe o perioadã de 10 ani si se va prelungi automat pe noi perioade de 5 ani, dacã nici una dintre pãrtile contractante nu va informa cealaltã parte contractantã despre intentia sa de a-i termina valabilitatea, cu cel putin 6 luni înaintea expirãrii perioadei de valabilitate respective.

Cap. I si VII se vor prelungi automat pe noi perioade de 5 ani si nu se supun denuntãrii.

ARTICOLUL 40

Prezentul tratat este supus ratificãrii si va intra în vigoare în momentul schimbului instrumentelor de ratificare, care va avea loc la Bucuresti.

Prezentul tratat va fi înregistrat la Secretariatul Organizatiei Natiunilor Unite, în conformitate cu art. 102 dinCarta Organizatiei Natiunilor Unite.

Semnat la Cernãuti la 17 iunie 2003, în douã exemplare originale, fiecare în limbile românã si ucraineanã, ambele texte fiind egal autentice.

Pentru România, Ion Iliescu

Pentru Ucraina, Leonid Kucima

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Tratatului dintre România si Ucraina privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea si asistenta mutualã în problemele de frontierã, semnat la Cernãuti la 17 iunie 2003

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicatã,

Presedintele României decreteazã:

Articol unic. - Se promulgã Legea pentru ratificarea Tratatului dintre România si Ucraina privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea si asistenta mutualã în problemele de frontierã, semnat la Cernãuti la 17 iunie 2003, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

Bucuresti, 2 aprilie 2004.

Nr. 204.

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind recunoasterea Asociatiei Nationale a Veteranilor de Rãzboi ca fiind de utilitate publicã

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicatã, si al art. 39 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Articol unic. - Se recunoaste Asociatia Nationalã a Veteranilor de Rãzboi, persoanã juridicã românã de drept privat, fãrã scop patrimonial, ca fiind de utilitate publicã.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

p. Ministrul apãrãrii nationale,

George Cristian Maior,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 1 aprilie 2004.

Nr. 458.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

pentru modificarea Hotãrârii Guvernului nr. 568/2002 privind iodarea universalã a sãrii destinate consumului uman, hranei animalelor si utilizãrii în industria alimentarã

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicatã,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. I. - Hotãrârea Guvernului nr. 568/2002 privind iodarea universalã a sãrii destinate consumului uman, hranei animalelor si utilizãrii în industria alimentarã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 12 iunie 2002, se modificã dupã cum urmeazã:

1. Articolul 3 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 3. - (1) În România, în alimentatia oamenilor se utilizeazã numai sare iodatã.

(2) În hrana animalelor si în industria alimentarã utilizarea sãrii iodate este optionalã, cu exceptia fabricãrii pâinii.”

2. Articolul 10 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 10. - (1) Pe teritoriul României este interzisã comercializarea cu amãnuntul a sãrii neiodate pentru utilizarea în alimentatia omului.

(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) este permisã comercializarea sãrii neiodate numai prin reteaua de magazine PLAFAR, magazine naturiste si farmacii, în segmentul produselor care nu necesitã retete pentru achizitionare, ambalatã în cantitãti ce nu depãsesc 0,5 kg.”

3. La alineatul (1) al articolului 12, litera b) va avea urmãtorul cuprins:

“b) comercializarea cu amãnuntul a sãrii neiodate pentru utilizarea în alimentatia omului, cu exceptia situatiei prevãzute la art. 10 alin. (2);”

Art. II. - Prezenta hotãrâre intrã în vigoare la 10 zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul agriculturii, pãdurilor si dezvoltãrii rurale,

Ilie Sârbu

Ministrul sãnãtãtii,

Ovidiu Brînzan

Ministru de stat, ministrul economiei si comertului,

Dan Ioan Popescu

Presedintele Autoritãtii Nationale

pentru Protectia Consumatorilor,

Rovana Plumb

Bucuresti, 1 aprilie 2004.

Nr. 473.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind acordarea Consiliului Local al Municipiului Tulcea a unui împrumut din disponibilitãtile contului curent general al Trezoreriei Statului, pentru reconversia si modernizarea cazanului de apã fierbinte pe gaze naturale

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicatã, si al art. 7 alin. (2) lit. d) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 201/2003,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. - Se aprobã acordarea în trimestrul II al anului 2004 a unui împrumut cu dobândã, în sumã de 20,4 miliarde lei, din disponibilitãtile contului curent general al Trezoreriei Statului, Consiliului Local al Municipiului Tulcea, pentru reconversia si modernizarea cazanului de apã fierbinte pe gaze naturale, în cadrul investitiei “Alimentare cu gaze naturale a CAF nr. 1, 50 Gcal/h - municipiul Tulcea”.

Art. 2. - Împrumutul se acordã pe o perioadã de 4 ani cu termen de gratie de 2 ani de la data acordãrii.

Rambursarea împrumutului se efectueazã dupã expirarea perioadei de gratie, în rate trimestriale egale.

Art. 3. - Rata dobânzii se situeazã la nivelul dobânzii acordate de Trezoreria Statului la disponibilitãtile la vedere pãstrate în contul curent general al Trezoreriei Statului.

Plata dobânzii se efectueazã anual pe perioada de gratie, urmând ca, dupã expirarea acesteia, plãtile de dobânzi sã se efectueze trimestrial o datã cu ratele de capital, conform graficului de platã stabilit prin conventie încheiatã între pãrti.

Art. 4. - Utilizarea sumei prevãzute la art. 1, alocatã potrivit prevederilor prezentei hotãrâri, se va face potrivit dispozitiilor legale.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministru de stat, ministrul administratiei si internelor,

Ioan Rus

Ministrul delegat pentru administratia publicã,

Gabriel Oprea

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 1 aprilie 2004.

Nr. 481.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind stabilirea conditiilor de introducere pe piatã a aparatelor electrocasnice în functie de nivelul zgomotului transmis prin aer

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicatã,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. - (1) Prevederile prezentei hotãrâri se referã la:

a) principiile generale de publicare a informatiilor privind zgomotul transmis prin aer de aparatele electrocasnice;

b) metodele generale de mãsurare a zgomotului transmis prin aer de aparatele electrocasnice;

c) mãsurile de verificare si monitorizare a nivelurilor de zgomot transmis prin aer de aparatele electrocasnice.

(2) Prevederile prezentei hotãrâri nu se aplicã în urmãtoarele cazuri:

a) aparatelor, echipamentelor sau masinilor destinate exclusiv utilizãrii industriale sau profesionale;

b) aparatelor care sunt pãrti integrante dintr-o clãdire sau din instalatiile acesteia, cum ar fi: echipamentele de aer conditionat, cele de încãlzire si ventilatie (cu exceptia ventilatoarelor de uz casnic, a hotelor de bucãtãrie si a aparatelor de încãlzire de sine stãtãtoare), arzãtoarele cu combustibil lichid pentru încãlzire centralã, pompele pentru sisteme de alimentare cu apã si sistemele de canalizare;

c) componentelor de echipamente, cum ar fi motoarele electrice;

d) aparatelor electroacustice.

Art. 2. - În sensul prezentei hotãrâri, urmãtorii termeni se definesc astfel:

a) aparat electrocasnic - orice aparat, parte a unui echipament sau instalatie, fabricat, în principal, pentru utilizarea în locuinte, inclusiv beciuri, garaje si alte dependinte exterioare locuintei, în scopul întretinerii si curãteniei locuintelor, a igienei personale, al preparãrii si pãstrãrii alimentelor, producerii si distributiei agentilor de încãlzire si rãcire, al producerii aerului conditionat, si a altor aparate utilizate în scopuri neprofesionale;

b) familie de aparate electrocasnice - toate tipurile diferitelor aparate electrocasnice, destinate aceluiasi scop si alimentate din acelasi tip de sursã de energie. În general, o familie de aparate electrocasnice include mai multe tipuri;

c) serie de aparate electrocasnice - toate aparatele electrocasnice apartinând aceluiasi tip, care au caracteristicile definite si sunt produse de cãtre acelasi producãtor;

d) lot de aparate electrocasnice - un numãr specificat de aparate apartinând unei serii date, fabricate în aceleasi conditii;

e) zgomot aerian emis - nivelul de putere acusticã ponderat A (LWA) emis de aparatele electrocasnice, exprimat în decibeli (dB), raportat la o putere acusticã de referintã de un picowatt (1 pW), transmis prin aer.

Art. 3. - (1) Se admite introducerea pe piatã a aparatelor electrocasnice numai dacã informatiile privind nivelul de zgomot transmis prin aer de cãtre acestea sunt publicate.

(2) Informatiile privind nivelul de zgomot transmis prin aer sunt puse la dispozitie de producãtor sau, în cazul în care acesta nu este stabilit pe teritoriul României sau într-un stat membru al Uniunii Europene, de importator.

(3) Nivelul de zgomot transmis prin aer se determinã în conformitate cu conditiile prevãzute la art. 6 alin. (1) si (2).

(4) Informatiile privind nivelul de zgomot transmis prin aer de aparatele electrocasnice vor fi verificate prin sondaj de cãtre organismele de control al pietei, în baza prevederilor art. 6 alin. (3).

(5) Fãrã a prejudicia rezultatele verificãrilor prin sondaj, care pot fi efectuate dupã ce aparatele electrocasnice au fost oferite spre vânzare, organismele de control vor considera publicarea informatiilor despre zgomotul aerian emis ca fiind în conformitate cu prevederile prezentei hotãrâri.

Art. 4. - Producãtorul sau importatorul de aparate electrocasnice rãspunde pentru corectitudinea informatiilor furnizate.

Art. 5. - Atunci când pentru anumite familii de aparate electrocasnice legislatia nationalã în vigoare prevede existenta unei etichete privind eficienta energeticã, înscrierea informatiilor referitoare la zgomotul transmis prin aer se face pe aceastã etichetã.

Art. 6. - (1) Metoda generalã de încercare utilizatã pentru determinarea nivelului de zgomot transmis prin aer trebuie sã aibã o precizie suficient de mare, pentru ca abaterile rezultate din mãsurãri sã nu depãseascã 2 dB pentru nivelul puterii acustice ponderat A. Aceste abateri reprezintã efectele cumulative ale tuturor cauzelor incertitudinilor de mãsurare, cu exceptia variatiilor nivelului de zgomot aerian de la o încercare la alta.

(2) Metoda generalã de încercare descrisã la alin. (1) se completeazã, pentru fiecare familie de aparate electrocasnice, cu o descriere a pozitiei, montajului, sarcinii si modului de operare, pentru aparatele electrocasnice aflate sub testare, pentru simularea utilizãrii normale a aparatelor electrocasnice, precum si pentru asigurarea corespunzãtoare a repetabilitãtii si a reproductibilitãtii.

Pentru fiecare familie de aparate electrocasnice se specificã abaterea standard a reproductibilitãtii.

(3) Metoda statisticã utilizatã la verificarea nivelului de zgomot aerian declarat al unui lot de aparate electrocasnice impune mãsurarea prin esantionare a unor loturi izolate de aparate electrocasnice, utilizându-se teste unilaterale. Parametrii statistici fundamentali ai metodei statistice utilizate se stabilesc astfel încât probabilitatea de acceptare sã fie de 95%, dacã 6,5% din nivelurile emisiilor de zgomot aerian ale lotului de aparate electrocasnice sunt mai mari decât nivelul declarat. Mãrimea unui esantion simplu sau echivalent trebuie sã fie de 3 bucãti. Metoda statisticã aleasã impune ca abaterea standard de referintã totalã sã fie de 3,5 dB.

Art. 7. - (1) Aparatele electrocasnice care îndeplinesc prevederile prezentei hotãrâri nu pot face obiectul interzicerii sau restrictionãrii introducerii pe piatã, de cãtre organismele de control, din motive vizând informatiile referitoare la zgomotul transmis prin aer de acestea.

(2) Dacã în urma unui control efectuat de cãtre organismele de control, conform metodei descrise la art. 6 alin. (3), se constatã cã nivelul de zgomot determinat depãseste nivelul declarat, atunci producãtorul sau importatorul va trebui sã corecteze informatiile sau sã retragã imediat lotul de aparate electrocasnice defecte de pe piatã.

(3) Reintroducerea pe piatã a unui aparat electrocasnic se efectueazã numai în conditiile prevãzute la art. 3.

Art. 8. - (1) Se considerã cã informatiile privind nivelul zgomotului transmis prin aer de un aparat electrocasnic sunt corecte si încercãrile au fost corect executate, dacã mãsurãtorile pentru determinarea nivelului de zgomot transmis prin aer si încercãrile specifice au fost realizate în conformitate cu:

a) standardele române care adoptã standardele europene armonizate ale cãror numere de referintã au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene; sau

b) standardele si reglementãrile tehnice nationale, în mãsura în care nu existã standarde europene armonizate în domeniile vizate de aceste standarde si reglementãri tehnice nationale.

(2) Lista standardelor române care adoptã standardele europene armonizate si a standardelor si reglementãrilor tehnice nationale, la care se face referire în alin. (1), se aprobã prin ordin al ministrului de stat, ministrul economiei si comertului, si se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I. Aceastã listã va fi actualizatã periodic.

Art. 9. - (1) Ministerul Economiei si Comertului comunicã Comisiei Europene textele standardelor si reglementãrilor tehnice române prevãzute la art. 8 alin. (1) lit. b).

(2) În situatia în care se considerã cã standardele prevãzute la art. 8 alin. (1) lit. a) nu satisfac în totalitate cerintele prevãzute la art. 6, Ministerul Economiei si Comertului sesizeazã Comisia Europeanã. În baza deciziei adoptate, Ministerul Economiei si Comertului actioneazã în consecintã.

Art. 10. - (1) Constituie contraventie nerespectarea prevederilor art. 3 alin. (1) si se sanctioneazã conform dispozitiilor art. 46 lit. d) din Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

(2) Contraventiei prevãzute la alin. (1) îi sunt aplicabile si dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 180/2002, cu modificãrile ulterioare.

(3) Constatarea contraventiei si aplicarea sanctiunilor se fac de cãtre personalul anume împuternicit din cadrul Autoritãtii Nationale pentru Protectia Consumatorilor.

Art. 11. - Prezenta hotãrâre preia Directiva 86/594/EEC referitoare la zgomotul emis prin aer de aparatele electrocasnice.

Art. 12. - Prezenta hotãrâre intrã în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu exceptia prevederilor art. 9, care intrã în vigoare la data aderãrii României la Uniunea Europeanã.

Art. 13. - Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri, Hotãrârea Guvernului nr. 672/2001 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piatã a aparatelor electrocasnice în functie de nivelul zgomotului transmis prin aer, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 445 din 8 august 2001, se abrogã.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministru de stat, ministrul economiei si comertului,

Dan Ioan Popescu

Ministrul mediului si gospodãririi apelor,

Speranta Maria Ianculescu

Presedintele Autoritãtii Nationale

pentru Protectia Consumatorilor,

Rovana Plumb

Bucuresti, 1 aprilie 2004.

Nr. 482.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind organizarea si functionarea institutelor culturale românesti din strãinãtate prin reorganizarea centrelor culturale din strãinãtate, precum si înfiintarea unor institute noi

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicatã, al art. 17 alin. (1) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 356/2003 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Institutului Cultural Român,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. - (1) Institutele culturale românesti din strãinãtate se organizeazã si functioneazã ca structuri în subordinea administrativã a Ministerului Afacerilor Externe, prin reorganizarea centrelor culturale românesti din strãinãtate care se desfiinteazã.

(2) Institutele culturale românesti din strãinãtate, reorganizate potrivit alin. (1), sunt urmãtoarele:

a) Institutul Cultural Român de la Paris, Republica Francezã;

b) Institutul Cultural Român de la New York, Statele Unite ale Americii;

c) Institutul Cultural Român de la Budapesta, Republica Ungarã;

d) Institutul Cultural Român “Titu Maiorescu” din Berlin, Republica Federalã Germania;

e) Institutul Român de Culturã si Cercetare Umanisticã de la Venetia, Republica Italianã;

f) Accademia di Romania din Roma, Republica Italianã.

(3) Academia Românã îsi mentine atributia de coordonare a activitãtii Institutului Român de Culturã si Cercetare Umanisticã de la Venetia si a Accademia di Romania din Roma.

Art. 2. - Se aprobã înfiintarea urmãtoarelor institute culturale românesti din strãinãtate:

a) Institutul Cultural Român de la Viena, Republica Austria;

b) Institutul Cultural Român de la Praga, Republica Cehã;

c) Institutul Cultural Român de la Londra, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord;

d) Institutul Cultural Român de la Madrid, Regatul Spaniei;

e) Institutul Cultural Român de la Lisabona, Republica Portughezã;

f) Institutul Cultural Român de la Varsovia, Republica Polonã;

g) Institutul Cultural Român de la Moscova, Federatia Rusã;

h) Institutul Cultural Român de la Beijing, Republica Popularã Chinezã;

i) Institutul Cultural Român de la Belgrad, Serbia si Muntenegru;

j) Institutul Cultural Român de la Stockholm, Regatul Suediei;

k) Institutul Cultural Român de la Atena, Republica Elenã;

l) Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, Statul Israel;

m) Institutul Cultural Român de la Istanbul, Republica Turcia.

Art. 3. - Ministerul Afacerilor Externe va initia negocieri si va încheia întelegeri cu autoritãtile din statele de resedintã, care sã permitã înfiintarea unor institute culturale sau, dacã este cazul, pentru reorganizarea centrelor culturale existente, care vor intra în vigoare la data semnãrii acestora.

Art. 4. - (1) Institutele culturale românesti din strãinãtate au urmãtoarele obiective principale:

a) promovarea pe plan international a limbii, istoriei si a valorilor cultural-artistice românesti;

b) promovarea pe plan international a performantelor creatiei stiintifice si culturale din România;

c) stimularea, prin actiuni si programe proprii, a dialogului cu publicul din tara de resedintã;

d) cresterea vizibilitãtii internationale a României si promovarea unei imagini externe complete, actuale si obiective a tãrii;

e) dinamizarea schimburilor culturale, stiintifice si tehnologice bilaterale în spatiile de maxim interes politico-diplomatic si economic pentru România;

f) promovarea pe plan international, direct sau prin mass-media strãine, a informatiilor referitoare la viata culturalã, academicã, economicã, socialã si politicã a României;

g) cresterea prezentei românesti la manifestãrile culturale cu impact asupra opiniei publice internationale, prin organizarea de expozitii de graficã, picturã, seri muzicale, spectacole de teatru, balet, operã, lansãri de carte sau alte actiuni similare;

h) culegerea unor informatii semnificative despre viata culturalã, academicã si stiintificã din tãrile de resedintã;

i) promovarea pe plan international a limbii si a culturii românesti prin cursuri, traduceri si mijloace multimedia;

j) mentinerea si dezvoltarea relatiilor culturale si spirituale cu românii din strãinãtate, în scopul conservãrii identitãtii de limbã, culturã si traditii a acestora si al antrenãrii lor în realizarea intereselor nationale ale României;

k) dezvoltarea dialogului dintre institutiile si organizatiile culturale publice si private din tarã si din strãinãtate.

(2) Institutele culturale românesti din strãinãtate au urmãtoarele atributii principale:

a) promoveazã produsele culturale de valoare si performantele românesti din domeniile culturii, artei, stiintei si educatiei;

b) promoveazã în tara de resedintã activitãti de studiu si cercetare privind istoria, cultura si civilizatia românilor, constituind si gestionând fonduri de informatii pentru aceste activitãti;

c) furnizeazã documentatie si informatii despre viata academicã, socioculturalã, economicã si politicã din România si despre institutiile de profil;

d) promoveazã manifestãri culturale, expozitii, evenimente mediatice, precum si implementarea programelor anuale aprobate de Institutul Cultural Român;

e) sustin initiative pentru dezvoltarea culturalã a comunitãtilor românesti din strãinãtate, pentru a favoriza atât integrarea lor în statul de resedintã, cât si mentinerea legãturilor cu tara;

f) avanseazã propuneri de cooperare si faciliteazã contacte între institutiile românesti din sfera culturii, stiintei, tehnologiei, educatiei, sportului, turismului si institutiile de acest tip din statul de resedintã;

g) realizeazã programe de promovare a limbii române în strãinãtate, folosindu-se în acest scop de colaborarea cu cadrele didactice de limba si literatura românã de pe lângã universitãtile din statul de resedintã si universitãtile românesti care desfãsoarã activitãti didactice si stiintifice relevante.

(3) Institutele culturale românesti din strãinãtate îndeplinesc orice alte atributii, în conditiile legii.

Art. 5. - (1) Institutele culturale românesti din strãinãtate îsi desfãsoarã activitatea în conformitate cu acordurile si conventiile încheiate de România cu autoritãtile statelor de resedintã, cu respectarea normelor dreptului international si a dreptului intern în materie.

(2) Ministerul Afacerilor Externe va lua mãsurile necesare pentru a notifica autoritãtile competente din statele de resedintã cu privire la înfiintarea institutelor culturale românesti din strãinãtate.

Art. 6. - (1) Institutele culturale românesti din strãinãtate sustin, în conditiile legii, în colaborare cu misiunile diplomatice sau cu oficiile consulare din tãrile de resedintã, activitatea externã a Institutului Cultural Român.

(2) Finantarea programelor si proiectelor institutelor culturale românesti din strãinãtate se asigurã, în conditiile legii, din bugetul Institutului Cultural Român.

Art. 7. - Cheltuielile curente si de capital necesare functionãrii institutelor culturale românesti din strãinãtate sunt asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Externe.

Art. 8. - (1) Structura organizatoricã si regulamentul de organizare si functionare a institutelor culturale românesti din strãinãtate se aprobã în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri, la propunerea Institutului Cultural Român, prin ordin comun al ministrului afacerilor externe, ministrului culturii si cultelor si presedintelui Institutului Cultural Român.

(2) Personalul fostelor centre culturale românesti din strãinãtate se preia de cãtre institutele culturale românesti din strãinãtate, în limita numãrului de posturi aprobat.

Art. 9. - (1) Structura de personal a institutelor culturale românesti din strãinãtate este prevãzutã în anexanr. 1.

(2) Numãrul de posturi din serviciul exterior al Ministerului Afacerilor Externe se suplimenteazã cu 122 de posturi, majorându-se corespunzãtor numãrul total de posturi aprobat Ministerului Afacerilor Externe.

Art. 10. - Pozitiile nr. 3-6 din anexa nr. 2 la Hotãrârea Guvernului nr. 837/1995 cu privire la criteriile de salarizare în valutã si celelalte drepturi în valutã si în lei ale personalului trimis în misiune permanentã în strãinãtate, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 5 septembrie 1996, cu modificãrile si completãrile ulterioare, se modificã potrivit anexei nr. 2.

Celelalte functii prevãzute în anexa nr. 2 la Hotãrârea Guvernului nr. 837/1995 rãmân nemodificate.

Art. 11. - Normativele privind dotarea cu autoturisme si alte mijloace de transport pentru activitãtile specifice desfãsurate de institutele culturale românesti din strãinãtate, precum si consumul lunar normat de carburanti sunt cele prevãzute în anexa nr. 3.

Art. 12. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul culturii si cultelor,

Rãzvan Theodorescu

Ministrul afacerilor externe,

Mircea Geoanã

Ministrul educatiei si cercetãrii,

Alexandru Athanasiu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 1 aprilie 2004.

Nr. 492.

ANEXA Nr. 1

STRUCTURA DE PERSONAL

a institutelor culturale românesti din strãinãtate

1. Director

2. Director adjunct

3. Referent principal relatii

4. Referent principal relatii

5. Referent principal relatii

6. Secretar-dactilograf-contabil principal

7. Intendent-sofer I

8. Portar.

ANEXA Nr. 2

NOMENCLATORUL

functiilor si coeficientii de ierarhizare pentru determinarea salariilor în valutã pentru personalul trimis în misiune permanentã în strãinãtate

Nr. crt.	Functiile	Nivelul studiilor	Coeficientul de ierarhizare
3.	Ministru consilier, reprezentant diplomatico-militar pe lângã organizatiile internationale, director al Institutului Cultural Român din strãinãtate	S	3,80
4.	Consilier diplomatic clasa I, consilier economic clasa I, atasat apãrare clasa I, atasat de afaceri interne clasa I, sef birou presã clasa I, director adjunct al Institutului Cultural Român din strãinãtate	S	3,00
5.	Consilier diplomatic clasa a II-a, consilier economic clasa a II-a, atasat apãrare clasa a II-a, atasat de afaceri interne clasa a II-a, reprezentant militar, sef birou presã clasa a II-a	S	2,80
6.	Secretar I clasa I, secretar economic I clasa I, consul clasa I, economist principal clasa I, atasat apãrare adjunct clasa I, atasat de afaceri interne adjunct clasa I, director adjunct clasa I	S	2,50

ANEXA Nr. 3

NORMATIVE

privind dotarea cu autoturisme si consumul lunar de carburanti pentru institutele culturale românesti din strãinãtate

I. Norme privind dotarea cu autoturisme: Limitã maximã

Nr. crt.	Baza de calcul	Normativul/limita maximã
1.	Director	1 autoturism/1 persoanã
2.	Activitãti logistice	1 microbuz/reprezentantã

II. Norme privind consumul lunar normat de carburanti pentru autoturismele care deservesc institutele culturale românesti din strãinãtate:

Limitã maximã 300 litri/lunã/vehicul

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

pentru modificarea si completarea Normelor metodologice privind etichetarea alimentelor, prevãzute în anexa nr. 1 la Hotãrârea Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicatã, si al art. 6 lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. I. - Normele metodologice privind etichetarea alimentelor, prevãzute în anexa nr. 1 la Hotãrârea Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 27 februarie 2002, cu modificãrile ulterioare, se modificã si se completeazã dupã cum urmeazã:

1. La articolul 7 alineatul (7), dupã litera d) se introduce o nouã literã, litera e), cu urmãtorul cuprins:

“e) prin exceptie de la prevederile lit. d), chinina si/sau cofeina folosite ca arome în fabricarea sau prepararea alimentelor trebuie sã fie mentionate, prin denumire, în lista ingredientelor prevãzutã la art. 5 lit. b), dupã termenul «arome....”

2. Alineatul (2) al articolului 22 va avea urmãtorul cuprins:

“(2) Ilustrarea de fructe, legume si/sau portiuni vegetale si/sau orice alte ingrediente pe etichete, ambalaje de prezentare, cataloage sau prin publicitate nu este permisã decât în cazul în care fructele sau pãrti din fruct – suc de fructe, pulpã de fruct, legumele si/sau portiuni vegetale si/sau orice alte ingrediente apar în denumirea sub care se vinde produsul si sunt înscrise în lista cuprinzând ingredientele, urmate de cantitatea acestora exprimatã în procente. În cazul utilizãrii la fabricarea alimentelor numai a aromelor se interzic ilustrarea, desenarea sau orice alte forme de reprezentare a fructelor, legumelor si/sau a portiunilor vegetale si/sau a oricãror alte ingrediente.”

3. Dupã articolul 22 se introduce un nou articol, articolul 22¹, cu urmãtorul cuprins:

“Art. 22¹. - (1) În cazul bãuturilor care sunt destinate consumului uman, ca atare, fãrã alte modificãri, sau dupã reconstituirea din produse concentrate ori uscate, care contin cofeinã, din orice sursã, în proportie mai mare de 150 mg/l, urmãtoarea mentiune trebuie sã figureze pe etichete în acelasi câmp vizual cu denumirea sub care se vinde produsul: «Continut ridicat de cofeinã». Dupã aceastã mentiune se înscrie între paranteze continutul de cofeinã exprimat în mg/100 ml.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplicã bãuturilor pe bazã de cafea, ceai sau extract de cafea ori de ceai în cazul în care denumirea sub care se vinde produsul include termenul «cafea» sau «ceai».”

4. Anexa nr. 1e) “Lista cuprinzând categoriile de ingrediente pentru care numele specific poate fi înlocuit cu denumirea categoriei” se completeazã dupã cum urmeazã:

Ingrediente

Denumire

“Muschii scheletici ai speciilor de mamifere si pãsãri, destinati consumului uman, inclusiv tesuturile interne sau aderente, pentru care continuturile totale de grãsime si tesut conjunctiv nu depãsesc valorile înscrise mai jos si când carnea constituie un ingredient al unui alt produs alimentar. Se exclud din prezenta definitie produsele care se supun definitiei «carne separatã mecanic».

Diafragma si muschii maseteri fac parte din grupa muschilor scheletici, în timp ce inima, limba, muschii capului (altii decât cei maseteri), carpieni, tarsieni si cei ai cozii se exclud.

Continutul maxim de grãsime si tesut conjunctiv pentru ingredientele desemnate prin termenul «carne (cãrnuri)»..:

« … carne (cãrnuri)» urmat de numele*) speciilor de animale

din care provine

Speciile	Continut de grãsimi(%)	Continut de tesut conjunctiv1 (%)
Mamifere (altele decât iepurii si porcinele) si specii amestecate în care predominã mamiferele	25	25
Porcine	30	25
Pãsãri si iepuri	15	10

*) Pentru etichetarea în limba englezã, aceastã denumire poate fi înlocuitã cu numele generic al ingredientului din specia animalã respectivã

1) Continutul tesutului conjunctiv este calculat pe baza raportului dintre continutul de colagen si continutul de proteine din carne. Continutul de colagen se obtine prin multiplicarea continutului de hydroxiprolinã cu 8.

Dacã aceste limite maxime sunt depãsite, dar toate celelalte criterii pentru definirea cãrnii (cãrnurilor) sunt respectate, continutul de carne (cãrnuri) trebuie recalculat si redus corespunzãtor, iar în lista de ingrediente trebuie sã se mentioneze pe lângã termenul «cane (cãrnuri)» prezenta grãsimii si/sau a tesuturilor conjunctive.”

.

Art. II. - Prezenta hotãrâre intrã în vigoare la data de 1 ianuarie 2005; produsele aflate în stoc sau contractate înainte de data intrãrii în vigoare a acesteia pot fi comercializate cu elementele de identificare si caracterizare marcate initial, pânã la data de 1 iulie 2005.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Presedintele Autoritãtii Nationale

pentru Protectia Consumatorilor,

Rovana Plumb

Ministrul sãnãtãtii,

Ovidiu Brînzan

Ministrul agriculturii, pãdurilor si dezvoltãrii rurale,

Ilie Sârbu

Bucuresti, 7 aprilie 2004.

Nr. 511.