MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 377         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 29 aprilie 2004

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

127. - Lege privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 2/2004 pentru completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului militar din institutiile publice de apărare natională, ordine publică si sigurantă natională, precum si acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste institutii

 

255. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 2/2004 pentru completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului militar din institutiile publice de apărare natională, ordine publică si sigurantă natională, precum si acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste institutii

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 125 din 16 martie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 77 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare

 

Decizia nr. 145 din 25 martie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

430. - Ordin al ministrului sănătătii pentru aprobarea Baremului medical cu afectiunile care pot constitui cauze de amânare a începerii scolarizării la vârsta de 6 ani

 

575. - Decizie a presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale privind retragerea acreditării de consumator eligibil de gaze naturale Societătii Comerciale “CAROM” - S.A. Onesti si modificarea Deciziei presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale nr. 331/2004 privind aprobarea Listei centralizate a consumatorilor eligibili de gaze naturale în anul 2004

 

2.070. - Ordin al ministrului culturii si cultelor privind declasarea imobilului situat în municipiul Bucuresti, bd. Iancu de Hunedoara nr. 54A, sectorul 1

 

2.081. - Ordin al ministrului culturii si cultelor privind clasarea Bisericii de lemn “Cuvioasa Paraschiva”, situată în satul Vetel, comuna Vetel, judetul Hunedoara

 

ACTE ALE CASEI NATIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

193. - Decizie privind medicamentele si materialele sanitare destinate asigurării tratamentului, în spital si în ambulatoriu, bolnavilor beneficiari ai subprogramelor de sănătate finantate din Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate în anul 2004

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

 SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 2/2004 pentru completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului militar din institutiile publice de apărare natională, ordine publică si sigurantă natională, precum si acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste institutii

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 2 din 5 februarie 2004 pentru completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului militar din institutiile publice de apărare natională, ordine publică si sigurantă natională, precum si acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste institutii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 16 februarie 2004.

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 4 martie 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 30 martie 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Bucuresti, 19 aprilie 2004.

Nr. 127.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 2/2004 pentru completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului militar din institutiile publice de apărare natională, ordine publică si sigurantă natională, precum si acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste institutii

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 2/2004 pentru completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului militar din institutiile publice de apărare natională, ordine publică si sigurantă natională, precum si acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste institutii si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 15 aprilie 2004.

Nr. 255.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 125

din 16 martie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 77 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Dana Titian - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 77 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare, exceptie ridicată de Solomon Cotoi în Dosarul nr. 1.604/C/2003 al Tribunalului Neamt - Sectia civilă.

La apelul nominal se prezintă autorul exceptiei, Solomon Cotoi, personal, lipsă fiind celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, Solomon Cotoi solicită admiterea exceptiei astfel cum a fost formulată în fata instantei de judecată, arătând că dispozitiile legale criticate instituie discriminări pe motive de sex între pensionari, ceea ce contravine art. 16 alin. (1) din Constitutie. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, apreciind că dispozitiile legale criticate nu instituie discriminări între femei si bărbati la calcularea pensiei.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 16 ianuarie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 1.604/C/2003, Tribunalul Neamt - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 77 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare, exceptie ridicată de Solomon Cotoi într-o cauză civilă având ca obiect contestatia formulată de acesta împotriva deciziei de pensionare emisă de Casa Judeteană de Pensii Neamt.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine că dispozitiile art. 77 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, întrucât, prin reglementarea modului de determinare a punctajului mediu anual instituie discriminări pe motiv de sex. Astfel, stagiul minim si complet de cotizare în cazul femeilor fiind cu 5 ani mai redus ca în cazul bărbatilor, din împărtirea totalului de puncte la stagiile minime si complete, pentru femei rezultă un punctaj mediu anual mai mare si, în consecintă, în cazul unui stagiu efectiv de cotizare egal, femeile beneficiază de pensie mai mare ca bărbatii.

Tribunalul Neamt - Sectia civilă apreciază că dispozitiile legale criticate generează “o modalitate discriminatorie de calcul a punctajului mediu anual, ca element de bază în stabilirea cuantumului pensiei, pe bază de sex, care contravine principiului instituit prin art. 16 din Constitutia României.”

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat si punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Presedintele Camerei Deputatilor apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece principiul egalitătii prevăzut de art. 16 din Constitutie nu presupune uniformitate, ci faptul că la situatii diferite trebuie aplicat un tratament juridic diferentiat. Astfel, “art. 41 alin. (2) din Legea fundamentală statuează faptul că salariatii au dreptul la măsuri de protectie socială, printre care se numără si cea referitoare la regimul de muncă al femeilor, măsură transpusă în art. 77 din Legea nr. 19/2000 în ceea ce priveste numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare”. Având în vedere situatia deosebită în care se găseste femeia, tratamentul juridic diferentiat aplicabil potrivit Legii nr. 19/2000 este pe deplin justificat, iar determinarea punctajului mediu anual realizat din împărtirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare nu contravine prevederilor art. 16 din Constitutie.

Avocatul Poporului consideră că exceptia ridicată este neîntemeiată, iar dispozitiile art. 77 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 nu generează discriminări, întrucât aceste prevederi cu caracter tehnic se aplică în toate situatiile si pentru toate categoriile de asigurati din sistemul public de pensii, indiferent dacă sunt bărbati sau femei. “Diferentele dintre pensiile femeilor si cele ale bărbatilor rezultă din faptul că aceste prevederi legale cu caracter tehnic se aplică unor categorii diferite de persoane, dar care îndeplinesc conditiile de pensionare, ceea ce nu contravine principiului egalitătii cetătenilor în fata legii”. Diferentierea vârstelor standard de pensionare si a stagiilor minime si complete de cotizare nu este neconstitutională, întrucât, conform art. 41 alin. (2) din Constitutie, legiuitorul poate institui măsuri de protectie socială referitoare, printre altele, la regimul de muncă al femeilor. Ca urmare, stabilirea unor stagii de cotizare diferite între femei si bărbati, respectiv 25 de ani pentru femei si 30 de ani pentru bărbati, reprezintă vointa exclusivă a legiuitorului.

Presedintele Senatului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia republicată, precum si celor ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 77 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000), modificate prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 49/2001 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 30 martie 2001), aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 338/2002 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 25 iunie 2002), dispozitii care, în prezent, au următorul cuprins: “Punctajul mediu annual realizat de asigurat în perioada de cotizare se determină prin împărtirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, prevăzut în anexa nr. 3”.

În sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia apreciază că dispozitiile legale criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutia României revizuită si republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, prevederi care au următorul continut: “Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări”.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea retine că dispozitiile art. 77 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, cu modificările ulterioare, reglementează modul de calcul al punctajului mediu anual realizat de către asigurat în vederea stabilirii pensiei. Punctajul mediu anual, rezultat din modul de calcul prevăzut de textul de lege criticat, este diferit la femei si la bărbati datorită vârstei standard de pensionare si stagiului minim si complet de cotizare diferite. Astfel, potrivit dispozitiilor art. 41 alin. (2), (3) si (4) din Legea nr. 19/2000, cu modificările ulterioare, vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei si 65 de ani pentru bărbati, stagiul minim de cotizare atât pentru femei cât si pentru bărbati este de 15 ani, iar stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei si de 35 de ani pentru bărbati.

Curtea constată că stabilirea diferentiată a acestor conditii de pensionare reprezintă optiunea exclusivă a legiuitorului, determinată de conditia obiectiv diferită a femeii în raport cu cea a bărbatului. Potrivit art. 41 alin. (2) din Legea fundamentală, prin lege pot fi stabilite măsuri de protectie socială referitoare la regimul de muncă al femeilor. Astfel, stabilirea unor stagii de cotizare diferite pentru bărbati si femei nu sunt generate de presupuse discriminări între cetăteni pe criterii de sex, ci se datorează aplicării măsurilor de protectie socială pe care statul le ia în legătură cu femeile.

După cum a statuat Curtea Constitutională în numeroase cazuri, de exemplu prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, principiul egalitătii în drepturi, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constitutie, nu presupune uniformitate si se aplică la situatii egale, iar în cazul situatiilor diferite în care se află anumite categorii de cetăteni se justifică solutii legislative diferite, fără a fi considerate ca fiind discriminatorii.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutia republicată, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 77 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare, exceptie ridicată de Solomon Cotoi în Dosarul nr. 1.604/C/2003 al Tribunalului Neamt - Sectia civilă.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 martie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 145

din 25 martie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Baltă - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Adela Milculescu, Antoneta-Rodica Edu si Gheorghe Rusu-Abrudeanu în Dosarul nr. 2.451/2003 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civilă.

La apelul nominal se prezintă avocatul părtii Elena Verona, lipsind autorii exceptiei si celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Avocatul prezent sustine netemeinicia exceptiei, arătând că există o vastă jurisprudentă a Curtii în acest domeniu, prin care s-a statuat că ocrotirea dobânditorului de bună-credintă, ca expresie a principiului “error communis facit jus”, nu contravine prevederilor constitutionale privind garantarea dreptului de proprietate. În ceea ce priveste invocarea art. 20 alin. (2) din Constitutie, republicată, se apreciază că aceasta nu este relevantă pentru solutionarea criticii de neconstitutionalitate, întrucât nu există vreun conflict între tratatele internationale privind drepturile omului si legile interne în materie.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate, în acest sens existând o constantă jurisprudentă a Curtii. Întrucât nu au apărut elemente noi de natură să justifice schimbarea acestei jurisprudente, se apreciază că exceptia este neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 7 octombrie 2003, pronuntată în Dosarul nr. 2.451/2003, Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a III-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Adela Milculescu, Antoneta-Rodica Edu si Gheorghe Rusu-Abrudeanu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arată că art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitor la dreptul persoanei la respectarea bunurilor sale, nu face referire la buna-credintă a dobânditorului sau a subdobânditorului, la încheierea actului, ca mod de dobândire a proprietătii asupra unor bunuri ce apartin altei persoane.

Se arată că dispozitiile art. 46 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 10/2001 aduc o atingere gravă dreptului stipulat în art. 1 al Primului Protocol aditional la conventie, deoarece validează acte nule absolut, în frauda fostului proprietar, prin legiferarea exceptiei actului încheiat cu bună-credintă. Se consideră că prin textul de lege criticat se procedează la o nouă nationalizare a imobilului, deoarece fostul proprietar nu mai are posibilitatea de a reintra în posesia proprietătii sale. Potrivit Deciziei nr. 73/1995, Curtea Constitutională a statuat că, “în cazul preluării de către stat a unui imobil, fără titlu valabil, dreptul de proprietate al persoanei fizice nu a fost desfiintat legal”, iar statul, pe cale de consecintă, nu a fost niciodată proprietar. Prin urmare, prin textul de lege criticat statul dispune de un bun care nu este al său, legalizând fraudele comise în aplicarea Legii nr. 112/1995 si a celorlalte legi de înstrăinare a imobilelor nationalizate.

Autorii exceptiei consideră că se încalcă si prevederile art. 44 alin. (1), (2) si (3) din Constitutie, republicată, deoarece, atâta timp cât Legea nr. 10/2001 recunoaste, în art. 2 alin. (2), că dreptul de proprietate asupra unui imobil preluat fără titlu valabil nu s-a pierdut niciodată, dreptul de proprietate al autorilor exceptiei este încălcat de art. 46 alin. (2), care validează altei persoane un drept de proprietate asupra aceluiasi imobil. Astfel, proprietatea privată nu mai este ocrotită în mod egal de lege, creându-se, în acest fel, o situatie discriminatorie.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civilă constată că sesizarea Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, în raport cu dispozitiile art. 20 din Constitutie, este inadmisibilă, deoarece principiul desprins din acest text constitutional este la îndemâna judecătorului national, cu consecinta înlăturării sau a aplicării corespunzătoare a normei interne considerate neconcordantă cu prevederile tratatelor internationale privind drepturile omului.

Se arată că, în conformitate cu jurisprudenta Curtii, art. 46 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 10/2001, referitor la buna-credintă, nu are un caracter novator, ci doar asază în termenii unei prevederi legale imperative continutul unui principiu de drept material deja consacrat si aplicat cu consecventă în jurisprudentă - acela al aparentei în drept, principiu ce valorizează eroarea comună si invincibilă la momentul contractării asupra calitătii de proprietar a statului vânzător. Se apreciază că modalitatea de aplicare a acestui principiu si, implicit, analiza bunei-credinte în cazurile particulare interesează fondul cauzei, fiind aspecte ce tin de aprecierea suverană a judecătorului, în functie de datele concrete ale spetei.

În concluzie, instanta de judecată apreciază exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 ca fiind neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor constitutionale cuprinse în art. 44, referitoare la protectia proprietătii private, întrucât, asa cum a retinut Curtea Constitutională, ocrotirea interesului dobânditorului de bună-credintă a fost determinată de ratiuni care vizează asigurarea securitătii circuitului civil si stabilitatea raporturilor civile. Nu poate fi retinută nici critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 fată de dispozitiile art. 20 din Constitutie, republicată, deoarece textul de lege criticat este în concordantă cu prevederile art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitor la protectia proprietătii, si nici fată de prevederile art. 44 alin. (3) din Constitutie, republicată, întrucât acestea nu au relevantă în cauza dedusă controlului. Prin urmare, exceptia este considerată ca fiind neîntemeiată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001, text de lege care are următorul continut:

- Art. 46 alin. (2): “(2) Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate fără titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolută, în afară de cazul în care actul a fost încheiat cu bună-credintă.”

Autorii exceptiei sustin că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile art. 20 si ale art. 44 alin. (1), (2) si (3) din Constitutia României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003. Textele constitutionale invocate au următorul continut:

- Art. 20: “(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertătile cetătenilor vor fi interpretate si aplicate în concordantă cu Declaratia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care România este parte.

(2) Dacă există neconcordante între pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, si legile interne, au prioritate reglementările internationale, cu exceptia cazului în care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.”;

- Art. 44 alin. (1), (2) si (3): “(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

(2) Proprietatea privată este garantată si ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetătenii străini si apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în conditiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană si din alte tratate internationale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în conditiile prevăzute prin lege organică, precum si prin mostenire legală.

(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă si prealabilă despăgubire.”

Autorii exceptiei consideră că textele de lege criticate încalcă si art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, care are următorul cuprins:

- Art. 1: “Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică si în conditiile prevăzute de lege si de principiile generale ale dreptului international.

Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii, sau a amenzilor.”

Examinând exceptia, Curtea retine că asupra constitutionalitătii dispozitiilor alin. (2) al art. 46 din Legea nr. 10/2001 s-a pronuntat în mai multe rânduri, exemplu fiind Decizia nr. 69 din 18 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 3 aprilie 2003. Cu acel prilej, Curtea a statuat că, prin consacrarea bunei-credinte ca o cauză de asanare a nulitătii absolute a actelor de înstrăinare a imobilelor preluate fără titlu valabil, legiuitorul nu a înteles să-i confere acesteia semnificatia juridică a unui fine de neprimire a cererii în revendicare a proprietarului initial, ipoteză în care s-ar putea retine că, într-adevăr, art. 46 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 10/2001 contravine prevederilor art. 44 din Constitutie, republicată.

Interpretarea textului legal în sensul arătat este sustinută de mai multe argumente. În conditiile recunoasterii existentei dreptului de proprietate al proprietarului initial al imobilului preluat fără titlu valabil, a considera că, prin textul dedus controlului, s-a instituit un fine de neprimire a cererii în revendicare a acestuia, ar însemna a lipsi de eficientă art. 2 alin. (2) din lege, încălcându-se astfel un principiu fundamental de interpretare, “actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat”, potrivit căruia un act juridic trebuie interpretat în sensul producerii de efecte juridice si nu în acela al lipsirii lui de orice efect.

Recunoscând validitatea actelor de vânzare a imobilelor preluate fără titlu valabil, nici art. 46 alin. (2) teza a doua din lege si nici legea în ansamblu nu contin dispozitii în raport de care să se poată sustine prevalenta dreptului de proprietate, mai nou constituit, al dobânditorului de bună-credintă, în concurs cu dreptul de proprietate al proprietarului initial, în egală măsură recunoscut.

Astfel, art. 18 din Legea nr. 10/2001 - singurul care ar putea legitima o atare sustinere - enumeră expres si limitativ cazurile în care “măsurile reparatorii se stabilesc numai în echivalent [...]” si mentionează, la lit. d), cazul în care simobilul a fost înstrăinat fostului chirias cu respectarea dispozitiilor Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute în proprietatea statului”.

Întrucât însă, potrivit art. 1 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute în proprietatea statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 29 noiembrie 1995, această lege are în vedere, exclusiv, imobilele preluate de stat cu titlu, actele de înstrăinare având ca obiect imobile preluate fără titlu valabil, la care se referă art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, nu cad sub incidenta prevederilor art. 18 lit. d) sus-mentionat.

În considerarea argumentelor prezentate, Curtea consideră că art. 46 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 10/2001, recunoscând validitatea titlului de proprietate al dobânditorului de bună-credintă, nu a înteles însă să consacre si prevalenta acestuia fată de titlul proprietarului initial, care, potrivit aceleiasi legi, nu a încetat nici un moment să existe.

Textul de lege criticat nu transează, asadar, conflictul de interese legitime între proprietarul initial si dobânditorul de bună-credintă al imobilului, în favoarea acestuia din urmă, ci determină exclusiv premisele litigiului dintre proprietarul initial si dobânditorul de bună-credintă al bunului său, prin efectul înstrăinării consimtite de o altă persoană, litigiu care constă în coexistenta a două titluri de proprietate având acelasi obiect, deci contradictorii si excluzându-se reciproc.

Departe de a nesocoti dreptul proprietarului initial si, prin aceasta, de a contraveni prevederilor art. 44 din Constitutie, republicată, asa cum consideră autorii exceptiei, art. 46 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 10/2001 îi conferă dobânditorului de bună-credintă, în considerarea pozitiei sale subiective oneste, o sansă suplimentară în litigiul cu proprietarul initial, dând expresie principiului egalitătii de arme, unanim consacrat de legislatia internatională, ca o premiză “sine qua non” a dreptului la un proces echitabil.

Asa fiind, Curtea constată că art. 46 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 10/2001 nu contravine prevederilor constitutionale privind protectia proprietătii private, motiv pentru care exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Întrucât nu au apărut elemente noi de natură să determine schimbarea jurisprudentei Curtii, solutia adoptată în prealabil îsi mentine valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicată, precum si al art. 1, al art. 2-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptia ridicată de Adela Milculescu, Antoneta-Rodica Edu si Gheorghe Rusu-Abrudeanu în Dosarul nr. 2.451/2003 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civilă.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 25 martie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

 

ORDIN

pentru aprobarea Baremului medical cu afectiunile care pot constitui cauze de amânare a începerii scolarizării la vârsta de 6 ani

 

În conformitate cu prevederile art. 12 lit. a) din Legea nr. 100/1998 privind asistenta de sănătate publică, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

văzând Referatul de aprobare al Directiei generale sănătate publică si inspectia sanitară de stat nr. 4.312 din 16 aprilie 2004,

ministrul sănătătii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Baremul medical cu afectiunile care pot constitui cauze de amânare a începerii scolarizării la vârsta de 6 ani, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Baremul medical mentionat la art. 1 va fi aplicat în mod orientativ de către medicii de familie si/sau medicii scolari, în contextul clinic individual al fiecărui copil suferind de o afectiune acută severă sau cronică.

Art. 3. - Directia generală sănătate publică si inspectia sanitară de stat si directiile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti vor monitoriza respectarea si aplicarea Baremului medical cu afectiunile care pot constitui cauze de amânare a începerii scolarizării la vârsta de 6 ani.

Art. 4. - Prezentul ordin va intra în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 5. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Baremul medical cu afectiunile grave care determină amânarea cu 1 an a scolarizării în clasa I în scolile pentru elevi din învătământul primar de masă, aprobat prin Ordinul ministrului sănătătii nr. 427/1979 si publicat în Buletinul Ministerului Sănătătii nr. 6/1979, precum si orice alte dispozitii contrare.

 

Ministrul sănătătii,

Ovidiu Brînzan

 

Bucuresti, 16 aprilie 2004.

Nr. 430.

 

ANEXĂ

 

BAREMUL MEDICAL

cu afectiunile care pot constitui cauze de amânare a începerii scolarizării la vârsta de 6 ani

 

1. Tulburări severe de nutritie (cu greutate corporală sub 16 kg la băieti si sub 15 kg la fete si/sau hemoglobină sub 9,5 g/dl)

2. Tuberculoză (indiferent de localizare) în evolutie si formele recent stabilizate (sub 6 luni de la stabilizare)

3. Leziuni cardiace (congenitale sau dobândite) organice, cu semne incipiente sau manifeste de decompensare

4. Tulburări de ritm cardiac patente

5. Boli circulatorii cu tulburări manifeste (arteriopatii, venopatii, limfopatii)

6. Bronhopneumopatii cronice trenante

7. Astm bronsic sub tratament

8. Hepatită virală acută (în ultimele 12 luni)

9. Hepatită cronică (persistentă sau agresivă)

10. Sindroame de malabsorbtie neechilibrate terapeutic

11. Alte afectiuni digestive cronice cu semne manifeste

12. Glomerulonefrită (în ultimele 12 luni)

13. Alte nefropatii cronice cu semne de decompensare

14. Anemii cronice feriprive cu hemoglobină sub 9,5 g/dl

15. Anemii hemolitice cu crize de hemoliză si/sau splenomegalie

16. Anemie Biermer

17. Talasemie majoră Cooley

18. Aplazii medulare

19. Purpură trombocitopenică idiopatică cu splenomegalie

20. Agranulocitoză

21. Hipersplenism

22. Hemopatii cu sângerări

23. Histiocitoză X cronică

24. Boala Hand-Schuller-Cristian

25. Sarcoidoză

26. Reumatism articular acut, inclusiv Coreea Sydenham (în ultimele 6 luni)

27. Reumatisme cronice în faze evolutive

28. Colagenoze (lupus eritematos diseminat, sclerodermie, dermatomiozită, periarterită nodoasă)

29. Boli maligne (leucemie, limfoame si reticuloane maligne etc.)

30. Imunodeficiente primare

31. Diabet zaharat insulinodependent tip I

32. Boli metabolice cu impact asupra dezvoltării somatice si neuropshice

33. Tireotoxicoză (hipertiroidie)

34. Tiroide cronice

35. Insuficientă cortico-suprarenală primară

36. Mixedem congenital

37. Diabet insipid

38. Sindrom Turner

39. Sindrom adrenogenital (hiperplazie suprarenală congenitală) cu pierdere de sare

40. Deficiente de crestere staturală din orice cauză (sub 107 cm la băieti si sub 105 cm la fete)

41. Alte endocrinopatii manifeste

42. Obezitate cu insuficentă respiratorie restrictivă sub 75%

43. Întârziere mentală usoară (coeficient de inteligentă 50-69)

44. Intelect de limită (coeficient de inteligentă 70-89)

45. Tulburări de dezvoltare a limbajului si vorbirii

46. Tulburări specifice de dezvoltare motorie

47. Tulburări invalidante ale dezvoltării (autism infantil etc.)

48. Tulburări hiperkinetice

49. Tulburări emotionale si imaturitate afectiv-comportamentală (anxios-fobică etc.)

50. Tulburări ale functiei sociale (mutism electiv etc.)

51. Ticuri cronice (motorii, vocale, boala Gilles de la Tourette)

52. Alte tulburări de comportament si emotionale (encomprezis, enurezis diurn, bolboroseală, balbism etc.)

53. Tulburări mentale organice

54. Traumatism cranian forte (în ultimele 6 luni) si sechele după traumatism cranian

55. Epilepsie cu crize rezistente la tratament

56. Handicap motor sau neuromotor (paralizii cerebrale infantile - boala Little, plegii; boli neuromusculare - miastenii, distrofie musculară Duchenne, miotonii, miopatii; afectiuni inflamatorii, tumorale, vasculare cerebrale sau periferice)

57. Meningită sau meningoencefalită (în ultimul an) ori sechele după acestea

58. Alte afectiuni neuropsihice manifeste

59. Hipoacuzii cu pierdere socială de auz mai mare de 20 decibeli

60. Otită medie supurată bilaterală recidivantă (în ultimele 6 luni)

61. Tulburări de dictie si fonatie, care împiedică o comunicare cvasinormală (dificultăti importante în pronuntarea unor foneme, rinolalie, sigmatism etc.)

62. Sindrom Meničre

63. Alte boli O.R.L. severe

64. Scăderea acuitătii vizuale după corectie la ambii ochi sub 1/2 cc

65. Scăderea acuitătii vizuale după corectie la un ochi sub 1/10 (inclusiv lipsa unui ochi), indiferent de acuitatea vizuală la celălalt ochi

66. Miopie progresivă cu leziuni de coroidoză miopigenă la fundul de ochi

67. Astigmatism cu tulburări mari de acomodare

68. Strabism cu tulburări accentuate de motilitate oculară, care necesită tratament ortoptic (sau cu ambliopie forte ori medie, în curs de recuperare)

69. Alte afectiuni grave oculare (glaucom congenital, dezlipiri de retină sub 1 an, cu acuitate vizuală normală etc.)

70. Eczemă cronică întinsă, rebelă la tratament

71. Dermatoză micotică manifestă

72. Dermatoze buloase

73. Psoriazis întins

74. Alte boli cronice de piele cu tulburări manifeste

75. Malformatii congenitale ale membrelor (ectromelii transversale sau longitudinale, aplazii de membre ori de segmente de membre)

76. Scolioze congenitale sau esentiale mai mari de 20ş

77. Inegalităti de membre, mai mari de 2 cm

78. Luxatie congenitală de sold

79. Picior strâmb congenital în tratament

80. Artrogripoză

81. Pectus excavatum cu insuficientă respiratorie de tip restrictiv sub 75%

82. Osteomielită acută sau cronică

83. Sechele motorii după poliomielită

84. Tumori benigne sau maligne ale aparatului locomotor

85. Osteocondrită de sold

86. Orice afectiune traumatică totală chirurgicală cu osteosinteză metalică (fracturi)

87. Alte afectiuni osteomusculoarticulare, congenitale sau dobândite, cu semne clinice manifeste

88. Orice afectiune cronică severă pe care specialistul din domeniul medical respectiv o consideră stânjenitoare unei scolarizări normale la vârsta de 6 ani.

 

AUTORITATEA NATIONALĂ DE REGLEMENTARE

ÎN DOMENIUL GAZELOR NATURALE

 

DECIZIE

privind retragerea acreditării de consumator eligibil de gaze naturale Societătii Comerciale “CAROM” - S.A. Onesti si modificarea Deciziei presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale nr. 331/2004 privind aprobarea Listei centralizate a consumatorilor eligibili de gaze naturale în anul 2004

 

Având în vedere dispozitiile art. 8 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 41/2000 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN), aprobată cu modificări prin Legea nr. 791/2001,

în temeiul art. 28 alin. (1) lit. b) din Regulamentul pentru acreditarea consumatorilor eligibili de gaze naturale, aprobat prin Decizia presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale nr. 974/2002, cu modificările ulterioare,

presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale adoptă prezenta decizie.

Art. 1. - Se retrage acreditarea de consumator eligibil de gaze naturale Societătii Comerciale “CAROM” - S.A. Onesti, înmatriculată în registrul comertului cu nr. J04/855/1991, pentru locul de consum CAROM - S.A. Onesti.

Art. 2. - Se modifică anexa la Decizia presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale nr. 331/2004 privind aprobarea Listei centralizate a consumatorilor eligibili de gaze naturale în anul 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 15 martie 2004, cu modificările ulterioare, în sensul radierii din listă a Societătii Comerciale “CAROM” - S.A. Onesti cu locul de consum “CAROM” - S.A. Onesti.

Art. 3. - Prezenta decizie va intra în vigoare la data de întâi a lunii următoare celei în care a fost publicată prezenta decizie.

Art. 4. - Prezenta decizie va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale,

Dan Pantilie

 

Bucuresti, 19 aprilie 2004.

Nr. 575.

 

MINISTERUL CULTURII SI CULTELOR

 

ORDIN

privind declasarea imobilului situat în municipiul Bucuresti, bd. Iancu de Hunedoara nr. 54A, sectorul 1

 

În temeiul prevederilor art. 12 alin. (3) si ale art. 18 alin. (2) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările ulterioare,

în baza art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 742/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii si Cultelor, cu modificările si completările ulterioare,

tinând seama de dispozitiile Ordinului ministrului culturii si cultelor nr. 2.682/2003 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare si evidentă a monumentelor istorice, a Listei monumentelor istorice, a Fisei analitice de evidentă a monumentelor istorice si a Fisei minimale de evidentă a monumentelor istorice,

având în vedere Dosarul de declasare nr. 66 din 12 ianuarie 2004, precum si Avizul Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice nr. 44/E din 29 ianuarie 2004,

ministrul culturii si cultelor emite următorul ordin:

Art. 1. - Imobilul situat în municipiul Bucuresti, bd. Iancu de Hunedoara nr. 54A, sectorul 1, si având până la data prezentului ordin regimul juridic de monument istoric în lista monumentelor istorice/1992 a municipiului Bucuresti se declasează.

Art. 2. - Directia pentru Cultură, Culte si Patrimoniul Cultural National Bucuresti va îndeplini procedurile de comunicare în termen de cel mult 30 de zile de la data emiterii prezentului ordin.

 

Ministrul culturii si cultelor,

Răzvan Theodorescu

 

Bucuresti, 1 martie 2004.

Nr. 2.070.

 

MINISTERUL CULTURII SI CULTELOR

 

ORDIN

privind clasarea Bisericii de lemn “Cuvioasa Paraschiva”, situată în satul Vetel, comuna Vetel, judetul Hunedoara

 

În temeiul prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările ulterioare,

în baza art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 742/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii si Cultelor, cu modificările si completările ulterioare,

tinând seama de dispozitiile Ordinului ministrului culturii si cultelor nr. 2.682/2003 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare si evidentă a monumentelor istorice, a Listei monumentelor istorice, a Fisei analitice de evidentă a monumentelor istorice si a Fisei minimale de evidentă a monumentelor istorice,

având în vedere Dosarul de clasare nr. 577 din 26 martie 2003, precum si Avizul Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice nr. 24/E din 18 decembrie 2003,

ministrul culturii si cultelor emite următorul ordin:

Art. 1. - Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”, situată în satul Vetel, comuna Vetel, judetul Hunedoara, se clasează din oficiu în grupa B.

Art. 2. - Directia Judeteană pentru Cultură, Culte si Patrimoniul Cultural National Hunedoara va îndeplini procedurile de comunicare în termen de cel mult 30 de zile de la data emiterii prezentului ordin.

 

Ministrul culturii si cultelor,

Răzvan Theodorescu

 

Bucuresti, 4 martie 2004.

Nr. 2.081.

 

ACTE ALE CASEI NATIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

CASA NATIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

DECIZIE

privind medicamentele si materialele sanitare destinate asigurării tratamentului, în spital si în ambulatoriu, bolnavilor beneficiari ai subprogramelor de sănătate finantate din Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate în anul 2004

 

Avînd în vedere:

- Hotărârea Guvernului nr. 1.498/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea continuitătii tratamentului bolnavilor cuprinsi în programele de sănătate finantate din bugetul Ministerului Sănătătii si din bugetul Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate;

- Ordinul ministrului sănătătii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 172/113/2004 pentru aprobarea derulării programelor si subprogramelor de sănătate finantate din bugetul de stat si din bugetul Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate în anul 2004;

- Referatul de aprobare nr. 167 din 31 martie 2004 al Directiei programe nationale,

în temeiul dispozitiilor art. 77 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările si completările ulterioare,

presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate emite următoarea decizie:

Art. 1. - (1) Medicamentele si materialele sanitare specifice unor boli cu consecinte grave asupra stării de sănătate, care sunt decontate din Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, se achizitionează astfel:

a) prin licitatie la nivel national, în baza contractelor încheiate si derulate de Casa Natională de Asigurări de Sănătate pentru unele subprograme;

b) de fiecare unitate sanitară prin care se derulează subprogramul, cu respectarea prevederilor legale în vigoare referitoare la achizitiile publice.

(2) Medicamentele si materialele sanitare specifice prevăzute la alin. 1 sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 2. - Directiile de specialitate ale Casei Nationale de Asigurări de Sănătate si casele de asigurări de sănătate vor duce la îndeplinire prevederile prezentei decizii.

 

Presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate,

Cristian Celea

 

Bucuresti, 31 martie 2004.

Nr. 193.

 

ANEXĂ*)

 

LISTA

cuprinzând medicamentele si materialele sanitare specifice ce vor fi decontate din Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate în cadrul subprogramelor de sănătate în anul 2004

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a