MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 172 (XVI) - Nr. 716 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Luni, 9 august 2004

SUMAR

DECRETE

629. – Decret privind conferirea Ordinului national Steaua României în grad de Mare Cruce

630. – Decret privind conferirea Ordinului national Pentru Merit în grad de Comandor

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

Decizia nr. 245 din 27 mai 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 65 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, cu modificãrile si completãrile ulterioare

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

476. – Ordin al ministrului de stat, ministrul economiei si comertului, pentru modificarea Prescriptiei tehnice PT CR 7/1–2003, editia 1, “Cerinte tehnice privind omologarea procedurilor de sudare folosite pentru executarea lucrãrilor la instalatiile mecanice sub presiune si la instalatiile de ridicat. Partea 1: Otel“, aprobatã prin Ordinul ministrului economiei si comertului nr. 370/2003

1.163. – Ordin al ministrului finantelor publice pentru aprobarea Deciziei Comisiei fiscale centrale nr. 4/2004 privind aplicarea unitarã a unor prevederi referitoare la impozitul pe profit si accize

ACTE ALE BÃNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

18. – Circularã privind nivelul ratei dobânzii de referintã a Bãncii Nationale a României valabil în luna august 2004

452. – Hotãrâre privind prelungirea activitãtii de administrare specialã la Cooperativa de credit “Stogul“ – Poienile de sub Munte

DECRETE

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului national Steaua României în grad de Mare Cruce

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 100 din Constitutia României, republicatã, precum si ale art. 3 alin. (3), ale art. 6 lit. A pct. I si ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, cu modificãrile ulterioare,

în semn de deosebitã apreciere pentru contributia personalã la amplificarea si diversificarea relatiilor germano-române pe multiple planuri, pentru sprijinul constant acordat României în procesul de integrare euroatlanticã,

Presedintele României decreteazã:

Articol unic. – Se conferã Ordinul national Steaua României în grad de Mare Cruce Excelentei Sale domnului Gerhard Fritz Kurt Schröder, Cancelarul Republicii Federale Germania.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din

Constitutia României, republicatã,

contrasemnãm acest decret.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Bucuresti, 3 august 2004.

Nr. 629.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului national Pentru Merit în grad de Comandor

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 100 din Constitutia României, republicatã, precum si ale art. 3 alin. (3), ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. A si ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, cu modificãrile ulterioare,

la propunerea ministrului afacerilor externe,

în semn de apreciere pentru sprijinul constant acordat dezvoltãrii si intensificãrii relatiilor dintre Republica Italianã si România,

Presedintele României decreteazã:

Articol unic. – Se conferã Ordinul national Pentru Merit în grad de Comandor domnului Valentino Valentini, seful de cabinet al presedintelui Consiliului de Ministri al Republicii Italiene.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din

Constitutia României, republicatã,

contrasemnãm acest decret.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Bucuresti, 3 august 2004.

Nr. 630.

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

DECIZIA Nr. 245

din 27 mai 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 65 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, cu modificãrile si completãrile ulterioare

Nicolae Popa – presedinte

Costicã Bulai – judecãtor

Nicolae Cochinescu – judecãtor

Kozsokár Gábor – judecãtor

Petre Ninosu – judecãtor

Serban Viorel Stãnoiu – judecãtor

Lucian Stângu – judecãtor

Ioan Vida – judecãtor

Florentina Baltã – procuror

Daniela Ramona Chitulescu – magistrat-asistent

Pe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 65 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, cu modificãrile si completãrile ulterioare, exceptie ridicatã de Marius Sorin Marin, Emil Ionut Slavu si Ilie Cristea în Dosarul nr. 692/2004 al Tribunalului Teleorman – Sectia civilã.

La apelul nominal sunt prezenti autorii exceptiei, personal si asistati de avocat Alexandru Pantea, lipsind celelalte pãrti, fatã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.

Cauza fiind în stare de judecatã, avocatul autorilor exceptiei solicitã admiterea exceptiei, arãtând cã, prin dispozitiile art. 65 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, este restrâns exercitiul unor drepturi si libertãti în lipsa situatiilor prevãzute de art. 53 din Constitutie, republicatã. Textul legal criticat prevede suspendarea din functie fãrã a arãta ce se întâmplã cu contractul de muncã al persoanelor aflate în aceastã situatie, fiindu-le afectat si dreptul la sãnãtate, deoarece cei suspendati din functie nu mai contribuie la asigurãrile sociale. Dispozitiile art. 65 alin. (3) contravin si art. 23 alin. (11) din Constitutie, republicatã, deoarece înlãturã prezumtia de nevinovãtie.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, deoarece suspendarea din functie nu înlãturã prezumtia de nevinovãtie si nici nu îngrãdeste dreptul la muncã al autorilor exceptiei. Aceasta nu se constituie într-o sanctiune, ci, din contrã, reprezintã o mãsurã de protejare a institutiei în care este încadrat cel suspendat din functie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:

Prin încheierea din 15 martie 2004, pronuntatã în Dosarul nr. 692/2004, Tribunalul Teleorman – Sectia civilã a sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 65 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

Exceptia a fost ridicatã de Marius Sorin Marin, Emil Ionut Slavu si Ilie Cristea în dosarul sus-mentionat, având drept obiect o contestatie la decizia de suspendare din functie.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin cã prevederile legale criticate vin în contradictie cu dispozitiile art. 23 alin. (8), precum si cu dispozitiile art. 5 alin. (2) din Codul de procedurã penalã.

De asemenea, dispozitiile legale criticate înfrâng si prevederile art. 6 pct. 2 din Conventia pentru apãrarea drepturilor omului si a libertãtilor fundamentale si pe cele ale art. 11 pct. 1 din Declaratia Universalã a Drepturilor Omului. Prevederile art. 65 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 încalcã si dispozitiile art. 38 din Constitutie, precum si pe cele ale art. 23 pct. 1 din Declaratia Universalã a Drepturilor Omului, deoarece dreptul la muncã al autorilor exceptiei este restrâns prin intermediul mãsurii de suspendare din functie. Suspendarea din functie are drept consecintã restrângerea exercitiului unor drepturi fundamentale, fãrã existenta conditiilor si a motivelor prevãzute de art. 49 din Constitutie, republicatã.

Tribunalul Teleorman – Sectia civilã nu si-a exprimat opinia în legãturã cu exceptia de neconstitutionalitate ridicatã.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul apreciazã cã nu poate fi retinutã critica potrivit cãreia textul de lege criticat aduce atingere dispozitiilor constitutionale referitoare la prezumtia de nevinovãtie si nici existentei dreptului la muncã, garantat de art. 41 din Constitutie, republicatã, ori dispozitiilor art. 53 din Constitutie, republicatã, deoarece mãsura suspendãrii din functie este justificatã de interesul prezervãrii încrederii populatiei în organele statului, proportionalitatea acestei mãsuri decurgând atât din natura si gravitatea faptelor care fac obiectul învinuirii sau determinã luarea mãsurii preventive, cât si din caracterul sãu esentialmente provizoriu.

Avocatul Poporului aratã cã din actul de sesizare a Curtii Constitutionale nu rezultã textele constitutionale presupus încãlcate de art. 65 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, motiv pentru care, având în vedere dispozitiile imperative ale art. 12 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicatã, numai Curtea Constitutionalã poate decide cadrul constitutional în care urmeazã sã fie examinatã exceptia de neconstitutionalitate. Apreciazã cã dispozitiile legale criticate nu contravin nici unui text din Constitutie.

Presedintii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere al Guvernului si al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, sustinerile pãrtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, republicatã, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicatã, retine urmãtoarele:

Curtea Constitutionalã constatã cã a fost legal sesizatã si este competentã, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicatã, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, sã solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicatã.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 65 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, modificatã prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 89 din 2 octombrie 2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 14 octombrie 2003.

Acest text de lege are urmãtorul continut:

– Art. 65 alin. (3): “În cazul în care s-a pus în miscare actiunea penalã pentru sãvârsirea unei infractiuni contra pãcii sau omenirii, contra statului sau contra autoritãtii, de serviciu sau în legãturã cu serviciul, care împiedicã înfãptuirea justitiei, de fals ori a unor fapte de coruptie sau a oricãrei alte infractiuni sãvârsite cu intentie, care l-ar face incompatibil cu exercitarea functiei de politist, precum si pe timpul arestãrii preventive, politistul este suspendat din functie. În perioada suspendãrii politistul nu beneficiazã de nici un drept dintre cele prevãzute în prezenta lege si este obligat sã predea armamentul, legitimatia si insigna.“

Ulterior sesizãrii Curtii Constitutionale, art. 65 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului a fost modificat prin art. I pct. 37 din Legea nr. 101 din 7 aprilie 2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 20 aprilie 2004, dispozitiile criticate fiind preluate, în esentã, cu urmãtorul continut:

– Art. 65 alin. (3): “Pe timpul urmãririi penale pentru sãvârsirea unei infractiuni contra pãcii si omenirii, contra statului sau contra autoritãtii, de serviciu sau în legãturã cu serviciul, care împiedicã înfãptuirea justitiei, de fals ori a unor fapte de coruptie sau a oricãrei alte infractiuni sãvârsite cu intentie, care l-ar face incompatibil cu exercitarea functiei de politist, acesta este pus la dispozitie conform alin. (2). În cazul în care s-a pus în miscare actiunea penalã si pe durata judecãrii pânã la pronuntarea unei hotãrâri definitive, precum si pe durata arestãrii politistul este suspendat din functie. În perioada suspendãrii politistul nu beneficiazã de nici un drept dintre cele prevãzute în prezenta lege si este obligat sã predea armamentul, legitimatia si insigna.“

Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin cã prin dispozitiile legale criticate sunt încãlcate prevederile art. 23 alin. (8), art. 38 si art. 49 din Constitutia României, precum si prevederile art. 6 pct. 2 din Conventia pentru apãrarea drepturilor omului si a libertãtilor fundamentale si cele ale art. 11 pct. 1 si ale art. 23 pct. 1 din Declaratia Universalã a Drepturilor Omului. Dupã aprobarea Legii de revizuire si republicarea Constitutiei României, dispozitiile constitutionale invocate sunt cuprinse în art. 23 alin. (11), art. 41 alin. (1) si art. 53 alin. (1), ce au urmãtorul continut:

– Art. 23 alin. (11): “Pânã la rãmânerea definitivã a hotãrârii judecãtoresti de condamnare, persoana este consideratã nevinovatã.“

– Art. 41 alin. (1): “Dreptul la muncã nu poate fi îngrãdit.

Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de muncã este liberã.“

– Art. 53 alin. (1): “Exercitiul unor drepturi sau al unor libertãti poate fi restrâns numai prin lege si numai dacã se impune, dupã caz, pentru: apãrarea securitãtii nationale, a ordinii, a sãnãtãtii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertãtilor cetãtenilor; desfãsurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitãti naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.“

– Art. 6 pct. 2 din Conventia pentru apãrarea drepturilor omului si a libertãtilor fundamentale: “Orice persoanã acuzatã de o infractiune este prezumatã nevinovatã pânã ce vinovãtia sa va fi legal stabilitã.“

– Art. 11 pct. 1 din Declaratia Universalã a Drepturilor Omului: “Orice persoanã acuzatã de un delict este prezumatã nevinovatã pânã când vinovãtia sa va fi doveditã în mod legalîn cursul unui proces public în cadrul cãruia i s-au asigurat toate garantiile necesare apãrãrii sale.“

– Art. 23 pct. 1 din Declaratia Universalã a Drepturilor Omului: “Orice persoanã are dreptul la muncã, la libera alegere a muncii, la conditii echitabile si satisfãcãtoare de muncã, precum si la ocrotire împotriva somajului.“

Curtea constatã cã, desi prin adresa nr. 1.781 din 5 aprilie 2004 s-a cerut completarea încheierii de sesizare cu opinia instantei, aceasta nu a trimis opinia instantei cu privire la exceptia de neconstitutionalitate. Prin Decizia nr. 47 din 5 martie 1997, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 10 aprilie 1998, Curtea a statuat cã lipsa opiniei instantei judecãtoresti din încheierile de sesizare nu poate opri Curtea sã judece cauzele ce i-au fost deduse, deoarece încãlcarea de cãtre instantã a obligatiei de a-si exprima opinia nu poate paraliza exercitarea dreptului conferit de Constitutie autorilor exceptiei de a o invoca si, în mod corelativ, de a primi solutia rezultatã din controlul legii de cãtre Curtea Constitutionalã.

Astfel, Curtea Constitutionalã va proceda la judecarea exceptiei de neconstitutionalitate asa cum a fost ridicatã de autor.

În ceea ce priveste critica potrivit cãreia dispozitiile art. 65 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 vin în contradictie cu prevederile art. 5 alin. (2) din Codul de procedurã penalã, Curtea constatã cã aceasta nu poate fi retinutã.

Astfel, prin Decizia nr. 81 din 25 mai 1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 8 iulie 1999, Curtea a statuat cã examinarea constitutionalitãtii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozitiile constitutionale pretins violate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele si raportarea concluziei ce ar rezulta din aceastã comparatie la dispozitii ori principii ale Constitutiei, republicatã.

De asemenea, nu poate fi retinutã nici critica potrivit cãreia dispozitiile criticate înlãturã prezumtia de nevinovãtie.

Curtea constatã cã, potrivit dispozitiilor art. 65 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, se suspendã din functie politistul fatã de care s-a pus în miscare actiunea penalã pentru sãvârsirea cu intentie a unei infractiuni care îl face incompatibil cu exercitarea functiei de politist. Suspendarea din functie intervine de la data în care s-a pus în miscare actiunea penalã si opereazã pe durata arestãrii, în cazul sãvârsirii unei infractiuni cu un grad de pericol foarte ridicat, cum ar fi infractiuni contra pãcii si omenirii, contra statului sau contra autoritãtii, de serviciu sau în legãturã cu serviciul, care împiedicã înfãptuirea justitiei, de fals ori a unor fapte de coruptie. -ntre momentul începerii urmãririi penale si momentul în care s-a pus în miscare actiunea penalã, dacã acestea nu coincid, intervine mãsura punerii la dispozitie, iar nu cea a suspendãrii din functie.

Mãsura suspendãrii se dispune ca urmare a punerii în miscare a actiunii penale, iar nu ca urmare a înlãturãrii prezumtiei de nevinovãtie, care opereazã pânã la rãmânerea definitivã a hotãrârii judecãtoresti de condamnare sau pânã la scoaterea de sub urmãrire penalã, achitarea, încetarea urmãririi penale ori a procesului penal.

Mai mult, în aceastã fazã a procesului penal în care organul de urmãrire penalã dispune de suficiente date cu privire la sãvârsirea unei infractiuni, precum si cu privire la identitatea fãptuitorului, poate dispune si alte mãsuri ce au un caracter preventiv si mult mai severe decât suspendarea din functie, cum ar fi, de exemplu, mãsurile de sigurantã, retinerea sau arestarea preventivã.

Curtea retine cã mãsurile de sigurantã, retinerea sau arestarea preventivã, precum si suspendarea din functie, desi restrâng exercitarea unor drepturi sau a unor libertãti, nu pot fi considerate ca fiind contrare prezumtiei de nevinovãtie. Toate aceste mãsuri, deci si suspendarea din functie, sunt necesare pentru apãrarea ordinii publice si pentru desfãsurarea instructiei penale.

Suspendarea din functie a politistului se dispune atunci când sãvârsirea de cãtre acesta a unei infractiuni intentionate l-ar face incompatibil cu exercitarea functiei, aceasta fiind o mãsurã de protejare a intereselor institutiei în care este încadrat fatã de pericolul continuãrii activitãtii ilicite si al extinderii consecintelor periculoase ale faptei penale, prin prevenirea sãvârsirii de noi fapte similare, si, pe cale de consecintã, pentru pãstrarea prestigiului institutiei.

În acest context nu poate fi retinutã nici critica potrivit cãreia textul ar încãlca dispozitiile constitutionale referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau libertãti, întrucât, asa cum s-a arãtat, mãsura suspendãrii din functie se impune, printre altele, pentru apãrarea ordinii publice si pentru desfãsurarea instructiei penale. Restrângerea unor drepturi constitutionale este admisã, ea rãspunzând nevoii de a asigura securitatea juridicã a drepturilor si libertãtilor celorlalti, atât în perspectiva intereselor individuale, cât si a celor nationale sau de grup si a binelui public, fiind si o modalitate de salvgardare a unor drepturi în situatiile în care exercitiul lor are un caracter antisocial.

De asemenea, Curtea constatã cã nu poate fi retinutã nici critica potrivit cãreia suspendarea din functie, prevãzutã de textul de lege criticat, ar aduce atingere dreptului la muncã garantat de art. 41 din Constitutie, republicatã.

Suspendarea se dispune numai în ceea ce priveste exercitarea functiei de politist, cu care politistul a devenit incompatibil datoritã sãvârsirii infractiunii retinute în sarcina sa prin actul de punere în miscare a actiunii penale. El se poate încadra în altã muncã fãrã nici o îngrãdire.

De altfel, Legea nr. 360/2002, în alin. (4) al art. 65, prevede si garantii în apãrarea intereselor politistului împotriva unor erori judiciare, în sensul cã “în cazul în care s-a dispus scoaterea de sub urmãrire penalã ori achitarea, precum si în cazul încetãrii urmãririi penale ori a procesului penal, politistul va fi repus în toate drepturile anterioare, inclusiv compensarea celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispozitie, respectiv a suspendãrii din functie, potrivit competentelor stabilite prin ordin al ministrului de interne.“

Pe de altã parte, Curtea observã cã dispozitii similare cu cele criticate de autorul exceptiei se gãsesc si în alte acte normative, cum ar fi Codul muncii, la art. 52 alin. (1) lit. c), sau Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicatã, la art. 74 alin. (2).

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicatã, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si al art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicatã,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 65 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, cu modificãrile si completãrile ulterioare, exceptie ridicatã de Marius Sorin Marin, Emil Ionut Slavu si Ilie Cristea în Dosarul nr. 692/2004 al Tribunalului Teleorman – Sectia civilã.

Definitivã si obligatorie.

Pronuntatã în sedinta publicã din data de 27 mai 2004.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Chitulescu

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI

ORDIN

pentru modificarea Prescriptiei tehnice PT CR 7/1–2003, editia 1, “Cerinte tehnice privind omologarea procedurilor de sudare folosite pentru executarea lucrãrilor la instalatiile mecanice sub presiune si la instalatiile de ridicat. Partea 1: Otel“, aprobatã prin Ordinul ministrului economiei si comertului nr. 370/2003

În aplicarea Hotãrârii Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea si functionarea Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 21 ianuarie 2002,

în temeiul Hotãrârii Guvernului nr. 738/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Comertului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 7 iulie 2003, cu modificãrile ulterioare,

având în vedere referatul de aprobare prezentat,

ministru de stat, ministrul economiei si comertului emite urmãtorul ordin:

Art. I. – Prescriptia tehnicã PT CR 7/1-2003, editia 1, “Cerinte tehnice privind omologarea procedurilor de sudare folosite pentru executarea lucrãrilor la instalatiile mecanice sub presiune si la instalatiile de ridicat. Partea 1: Otel“, aprobatã prin Ordinul ministrului economiei si comertului nr. 370/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 si 105 bis din 4 februarie 2004, se modificã dupã cum urmeazã:

1. Punctul 2.2 – Standarde – va avea urmãtorul cuprins:

“2.2. Standarde

Standardele sunt mentionate în anexa C.

Standardele mentionate în prezenta prescriptie tehnicã nu sunt obligatorii. În consecintã, utilizatorii prezentei prescriptii tehnice pot folosi si alte standarde prin care sã se demonstreze respectarea cerintelor prevãzute de prezenta prescriptie tehnicã.“

2. Se efectueazã urmãtoarele modificãri:

– se eliminã punctul 3.16;

– la sfârsitul punctului 5.2 se introduce urmãtoarea notã:

“NOTÃ: Este respectat sistemul de numerotare a procedeelor de sudare din SR EN ISO 4063.“;

– la punctul 5.3.1 (ultima frazã) se înlocuieste SR EN 10204:1994 cu SR EN 10204+A1;

– la punctul 6.4 (fraza a treia) se înlocuieste EN 970:1999 cu SR EN 970;

– la punctul 6.4 (fraza a patra) se înlocuieste SR EN ISO 13920:98 cu SR EN ISO 13920;

– la punctul 6.4 (fraza a patra) se înlocuieste SR EN 25817:1993 cu SR EN 25817;

– la punctul 6.6.2 se înlocuieste SR EN 895:1997 cu SR EN 895 (de trei ori);

– la punctul 6.6.3 se înlocuieste SR EN 910:1997 cu SR EN 910 (de douã ori);

– la punctul 6.6.4 (prima frazã) se înlocuieste SR EN 875:1997 cu SR EN 875;

– la punctul 6.6.5, prima frazã va avea urmãtorul cuprins:

“Încercarea tehnologicã de rupere a îmbinãrilor sudate în colt se executã pe epruvete prelevate conform unei specificatii tehnice.“;

– la punctul 6.6.6 (prima frazã) se înlocuieste STAS 5540/6-77 cu STAS 5540/6;

– la punctul 6.6.7 (prima frazã) se înlocuieste SR EN 1321:2000 cu SR EN 1321;

– la punctul 6.6.8 (prima frazã) se înlocuieste SR EN 1043/1:1997 cu SR EN 1043-1;

– la punctul 6.6.8 (prima frazã) se eliminã îsau STAS 5976/1-82“;

– la punctul 7.4.4 (ultima frazã) se înlocuieste STAS 6606/1-86 cu SR EN 444;

– la punctul 7.4.5 (fraza a doua) se înlocuieste SR EN 1321:2000 cu SR EN 1321;

– la punctul 7.4.5 (penultima frazã) se înlocuieste SR EN 1321:2000 cu SR EN 1321;

– la punctul 7.4.6 (prima frazã) se înlocuieste SR EN 1043/1:1997 cu SR EN 1043-1;

– la punctul 7.4.7 (fraza a doua) se înlocuieste STAS 1510-87 cu STAS 1510;

– la punctul 7.4.7 (fraza a doua) se înlocuieste STAS 11400/3-89 cu SR EN ISO 15614-8;

– la punctul 8.4.2.8 (fraza a patra) se înlocuieste SR EN 1043-1:1997 cu SR EN 1043-1;

– la punctul 8.5.2.2 (ultima frazã) se înlocuieste SR EN 10233:1997 cu SR EN 10233;

– la punctul 8.5.2.5 (prima frazã) se înlocuieste SR EN 10236:1996 cu SR EN 10236.

3. Anexa C va avea urmãtorul cuprins:

“ANEXA C

STANDARDE

SR EN 288-3+A1:1999 Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Partea a 3-a: Verificarea procedurii de sudare cu arc electric a otelurilor

SR EN 444:1996 Examinãri nedistructive. Principii generale pentru examinarea radiograficã cu radiatii X si gama a materialelor metalice SR EN 719:1995 Coordonarea sudãrii. Sarcini si responsabilitãti

SR EN 875:1997 Încercãri distructive ale îmbinã rilor sudate din materiale metalice. Încercarea la încovoiere prin soc. Pozitia epruvetei, orientarea crestãturii si examinare

SR EN 895:1997 Încercãri distructive ale îmbinã rilor sudate din materiale metalice. Încercarea la tractiune transversalã

SR EN 910:1997 Încercãri distructive ale îmbinã rilor sudate din materiale metalice. Încercãri la îndoire SR EN 970:1999 Examinãri nedistructive ale îmbinãrilor sudate. Examinarea vizualã

SR EN 1043-1:1997 Încercãri distructive ale îmbinãrilor sudate din materiale metalice. Încercarea de duritate. Partea 1: Încercarea de duritate a îmbinãrilor sudate cu arc electric

SR EN 1321:2000 Încercãri distructive ale îmbinãrilor sudate din materiale metalice. Examinarea macroscopicã si microscopicã a îmbinãrilor sudate

SR EN 10204+A1:2000 Produse metalice. Tipuri de documente si inspectie

SR EN 10233:1997 Materiale metalice. Tevi. Încercarea la aplatizare

SR EN 10236:1996 Materiale metalice. Tevi. Încercarea de lãrgire a inelului

SR EN 25817:1993 îmbinãri sudate cu arc electric din otel. Ghid pentru nivelurile de acceptare a defectelor

SR EN ISO 4063:2000 Sudare si procedee conexe. Nomenclatorul procedeelor si numerele de referintã

SR EN ISO 13920:1998 Sudare. Tolerante generale pentru constructii sudate. Dimensiuni pentru lungimi si unghiuri. Forme si pozitii

SR EN ISO 15614-8:2003 Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Verificarea procedurii de sudare.

Partea 8: Sudarea îmbinãrilor teavã-placã tubularã

STAS 1510-87 Masini de încercãri mecanice statice. Conditii tehnice pentru verificare

STAS 5540/6-77 Încercãri ale îmbinãrilor sudate cap la cap. Încercarea la aplatizare.“

Art. II. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul de stat, ministrul economiei si comertului,

Andrei Grigorescu,

secretar de stat

Bucuresti, 21 iulie 2004.

Nr. 476.

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

ORDIN

pentru aprobarea Deciziei Comisiei fiscale centrale nr. 4/2004 privind aplicarea unitarã a unor prevederi referitoare la impozitul pe profit si accize

În temeiul art. 10 alin. (6) din Hotãrârea Guvernului nr. 1.574/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscalã, cu modificãrile ulterioare,

în baza prevederilor art. 6 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003,

ministrul finantelor publice emite urmãtorul ordin:

Art. 1. – Se aprobã Decizia Comisiei fiscale centrale nr. 4/2004 privind aplicarea unitarã a unor prevederi referitoare la impozitul pe profit si accize, prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.

Art. 2. – Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 2 august 2004.

Nr. 1.163.

ANEXÃ

COMISIA FISCALÃ CENTRALÃ

DECIZIE

privind aplicarea unitarã a unor prevederi referitoare la impozitul pe profit si accize

1. Regimul fiscal al cheltuielilor necesare dezvoltãrii si modernizãrii productiei de gaze naturale

Solutie:

“În aplicarea prevederilor art. 11 din Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, respectiv ale art. 24 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cota de 35% din pretul tonei de titei extras si al gazelor naturale livrate, calculatã si colectatã în conformitate cu prevederile Hotãrârii Guvernului nr. 168/1998 privind stabilirea cotelor de cheltuieli necesare dezvoltãrii si modernizãrii productiei de titei si gaze naturale, rafinãrii, transportului si distributiei petroliere, cu modificãrile ulterioare, se reflectã în conturi de rezerve, analitic distinct pe seama cheltuielilor curente.

Aceste surse sunt destinate pentru acoperirea nevoilor de investitii din sectoarele de rafinare, transport si distributie petrolierã, pentru lucrãri de cercetare geologicã destinatã descoperirii de noi rezerve, în vederea dezvoltãrii productiei, pentru retehnologizarea si modernizarea echipamentelor din dotare.

Sumele înregistrate în conturi de rezerve, analitic distinct, au natura subventiilor pentru investitii, atât din punct de vedere contabil, cât si fiscal. Pe mãsura amortizãrii activelor finantate din aceastã sursã sau a scãderii lor din evidentã, rezervele respective se trec la venituri, corespunzãtor sumelor înregistrate pe seama cheltuielilor.“

2. Aplicarea prevederilor art. 26 alin. (5) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 523/2002, cu modificãrile si completãrile ulterioare, referitoare la accizarea uleiurilor minerale si a altor produse utilizate sau puse în vânzare drept carburant ori component pentru a creste volumul final al carburantului.

Solutie:

“În conditiile aplicãrii Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 523/2002, cu modificãrile si completãrile ulterioare, importurile de aditivi cu codurile NC 2909.19.00 si NC 3811.90.00, efectuate de cãtre agentii economici producãtori de carburanti – benzine si motorine, nu intrau sub incidenta accizelor. Obligatia de platã a accizelor pentru aceste produse intervenea la momentul livrãrii carburantilor care aveau în componenta lor acesti aditivi.“

Bucuresti, 5 iulie 2004.

Nr. 4.

ACTE ALE BÃNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

BANCA NATIONALÃ A ROMÂNIEI

CIRCULARÃ

privind nivelul ratei dobânzii de referintã a Bãncii Nationale a României valabil în luna august 2004

Având în vedere prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Bãncii Nationale a României si tinând seama de evolutiile macroeconomice si monetare recente, Banca Nationalã a României hotãrãste:

Pentru luna august 2004 nivelul ratei dobânzii de referintã a Bãncii Nationale a României este de 20,29 la sutã pe an.

GUVERNATORUL BÃNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,

MUGUR ISÃRESCU

Bucuresti, 2 august 2004.

Nr. 18.

BANCA NATIONALÃ A ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind prelungirea activitãtii de administrare specialã la Cooperativa de credit “Stogul“ – Poienile de sub Munte

Având în vedere constatãrile înscrise în Raportul de administrare specialã nr. 118 din 16 iunie 2004 cu privire la starea financiarã a Cooperativei de credit “Stogul“ – Poienile de sub Munte si la posibilitatea de redresare a situatiei acesteia din punct de vedere al sigurantei financiare, întocmit de administratorul special numit de CREDITCOOP Casa Centralã în urma activitãtii de administrare specialã desfãsuratã la Cooperativa de credit “Stogul“ – Poienile de sub Munte în perioada 3 mai – 16 iunie 2004, din care a rezultat mentinerea situatiei economico-financiare nefavorabile a cooperativei de credit,

în temeiul prevederilor art. 201 alin. 2 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 200/2002, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

Banca Nationalã a României hotãrãste:

Art. 1. – Prelungirea activitãtii de administrare specialã pe o perioadã limitatã de 45 de zile la Cooperativa de credit “Stogul“ – Poienile de sub Munte, cu sediul în localitatea Poienile de sub Munte nr. 8, judetul Maramures, cod unic de înregistrare 6315156, numãr de ordine în registrul comertului J24/709/1994.

Art. 2. – Prezenta hotãrâre va fi transmisã Cooperativei de credit “Stogul“ – Poienile de sub Munte si CREDITCOOP Casa Centralã si va intra în vigoare la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. – Prezenta hotãrâre poate fi contestatã la Consiliul de administratie al Bãncii Nationale a României, în termen de 15 zile de la data comunicãrii, în conformitate cu prevederile art. 202 alin. 1 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 200/2002, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

GUVERNATORUL BÃNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,

MUGUR ISÃRESCU

Bucuresti, 29 iulie 2004.

Nr. 452.