MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 723         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 11 august 2004

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 272 din 24 iunie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificările si completările ulterioare, precum si a dispozitiilor art. 5 alin. 1 si 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările si completările ulterioare

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

973. - Ordin al ministrului sănătătii pentru reabilitarea si modernizarea echipamentelor radiologice ELTEX 400 si a instalatiilor de sterilizare tip ISM

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

5. - Ordin privind modificarea si completarea Ordinului ministrului finantelor publice si al guvernatorului Băncii Nationale a României nr. 999/3/2003 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă semestrială a institutiilor de credit

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 272

din 24 iunie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificările si completările ulterioare, precum si a dispozitiilor art. 5 alin. 1 si 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările si completările ulterioare

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Aurelia Popa - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent sef

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificările si completările ulterioare, precum si a dispozitiilor art. 5 alin. 1 si 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările si completările ulterioare, exceptie ridicată de Liviu Nicolae Nicoară si.Antonia Marietta Nicoară în Dosarul nr. 4.449/2003 al Judecătoriei Turda.

La apelul nominal răspunde avocatul Dan C. Stegăroiu, pentru autorii exceptiei, si consilierul juridic Dan Soporan, pentru Societatea Comercială “Holcim” - S.A. din Bucuresti. Lipsesc celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Avocatul autorilor exceptiei, cu privire la art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, sustine că aceste dispozitii contravin prevederilor constitutionale referitoare la ocrotirea proprietătii private, deoarece, prin derogare de la dreptul comun, instituie prescriptibilitatea actiunii în revendicare imobiliară. De asemenea, consideră că prin textul de lege criticat sunt înfrânte prevederile art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1) si art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutie. În ceea ce priveste art. 5 alin. 1 si 5 din Legea nr. 29/1990, apreciază că aceste dispozitii legale îngrădesc accesul liber la justitie si creează cadrul exercitării unor atitudini abuzive din partea administratiei.

Reprezentantul Societătii Comerciale “Holcim” - S.A. din Bucuresti, referindu-se la jurisprudenta Curtii, solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 16 ianuarie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 4.449/2003, Judecătoria Turda a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificările si completările ulterioare, precum si a dispozitiilor art. 5 alin. 1 si 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările si completările ulterioare.

Exceptia a fost ridicată de Liviu Nicolae Nicoară si Antonia Marietta Nicoară într-o actiune civilă ce are ca obiect cererea de anulare partială a Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M03 nr. 1.949 din 23 mai 1995, emis de Ministerul Industriilor în favoarea Societătii Comerciale “Cimentul” - S.A. din Turda.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, în esentă, că prevederile art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 înfrâng dispozitiile constitutionale consacrate în art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) si (2), art. 21 alin. (1) si (2), art. 41 alin. (1), (2), (3) si (7) si art. 51. Astfel, arată că textul de lege criticat instituie, pe calea legii speciale, o derogare de la dreptul comun, deoarece prevede că actiunea în revendicare este prescriptibilă. În aceste conditii garantia constitutională a dreptului de proprietate devine inoperantă. Mai mult, dat fiind că exceptia de la beneficiul imprescriptibilitătii actiunii în revendicare este aplicabilă numai celor deposedati în mod abuziv în timpul regimului comunist, nu si celorlalti cetăteni sau statului, autorii exceptiei apreciază că proprietatea particulară nu se bucură de o ocrotire egală, asa cum prevede art. 41 alin. (2). De asemenea, consideră că art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 este susceptibil de critică si în raport cu prevederile art. 41 alin. (3) din Constitutie, întrucât aceste dispozitii constitutionale au eficacitate juridică numai în conditiile imprescriptibilitătii actiunii în revendicare. Totodată, sustin că, prin efectul textului de lege criticat, dispozitiile constitutionale care prevăd că averea dobândită licit nu poate fi confiscată devin desuete, iar prevederile art. 15 alin. (1) din Constitutie, potrivit cărora cetătenii beneficiază de drepturile si libertătile consacrate de aceasta devin “iluzorii”. De asemenea, se arată că art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 încalcă prevederile constitutionale ale art. 51 care consacră suprematia Constitutiei în raport cu celelalte legi. În continuare se sustine că acest text de lege contravine art. 16 alin. (1) din Constitutie, deoarece instituie un privilegiu pentru tertii dobânditori, în defavoarea proprietarilor deposedati în mod abuziv în timpul regimului comunist.

Autorii exceptiei consideră că art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 ignoră principiul constitutional al liberului acces la justitie, deoarece acesta “nu se rezumă la aspectul formal al promovării unei actiuni în justitie, ci la un drept efectiv, implicând o judecată dreaptă”, judecată ce se transformă însă într-o “iluzie” atât timp cât atributul dominant al dreptului de proprietate, imprescriptibilitatea, este înlăturat. În fine, autorii exceptiei pun în discutie însăsi dimensiunea morală a dispozitiilor legale criticate, arătând că acestea “nu duc la promovarea responsabilitătii sociale, a renasterii simtului comun de dreptate si prin aceasta nu renovează si nu asigură însănătosirea mediului social”.

În ceea ce priveste art. 5 alin. 1 din Legea nr. 29/1990, autorii exceptiei arată că acesta încalcă principiul constitutional al liberului acces la justitie, deoarece adresarea în justitie nu mai este liberă, ci conditionată de un demers administrativ prealabil. De asemenea, apreciază că, în virtutea aceluiasi text de lege criticat, prevederile art. 48 alin. (1) din Constitutie devin inoperante. În  sfârsit, consideră, referindu-se la dispozitiile art. 5 alin. 5 din Legea nr. 29/1990, că acestea sunt susceptibile de aceleasi critici ca si cele aduse art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001.

Judecătoria Turda, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, consideră că exceptia de neconstitutionalitate a art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 si art. 5 alin. 1 din Legea nr. 29/1990 este neîntemeiată. Referitor la critica de neconstitutionalitate a alin. 5 al art. 5 din Legea nr. 29/1990, arată că nu poate fi primită, deoarece aceste dispozitii urmăresc sanctionarea pasivitătii persoanei care, primind răspuns din partea autoritătii administrative sesizate cu înlăturarea unei eventuale neregularităti a actului administrativ emis pe seama petentului sau lipsa unui asemenea act, neglijează a-si valorifica dreptul constitutional de a se adresa justitiei în transarea conflictului. De altfel, aminteste că acest text de lege nu este singular în dreptul român, fiind o consecintă a dinamizării raporturilor juridice.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările si completările ulterioare, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, iar în conformitate cu art. 18 1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 si art. 5 alin. 1 din Legea nr. 29/1990 este neîntemeiată, deoarece acestea nu contravin exigentelor prevederilor constitutionale invocate. În ceea ce priveste dispozitiile alin. 5 al art. 5 din Legea nr. 29/1990, Guvernul apreciază că acestea, instituind o procedură administrativă obligatorie, prealabilă sesizării instantelor judecătoresti, înfrâng prevederile art. 21 alin. (4) din Constitutie, republicată.

Avocatul Poporului apreciază că argumentele autorilor exceptiei sunt neîntemeiate. În acest sens, arată că art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 nu încalcă sub nici un aspect dreptul de proprietate privată. Astfel, observă că textul de lege pus în discutie recunoaste dreptul titularului la formularea actiunii în constatarea nulitătii absolute a actelor juridice de înstrăinare a imobilelor preluate în mod abuziv si asigură posibilitatea de valorificare a acestuia în cadrul unui termen, impus de necesitatea stabilitătii raporturilor juridice civile. De altfel, absolutizarea exercitiului prerogativelor dreptului de proprietate reprezintă o premisă gresită, în conditiile în care prevederile constitutionale ale art. 44 alin. (1) teza a doua prevăd că limitele si continutul dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, iar cele ale art. 136 alin. (5) consacră caracterul inviolabil al proprietătii private, în conditiile legii organice. Mai mult, imprescriptibilitatea dreptului de proprietate nu se bucură de o consacrare constitutională. În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate adusă art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 în raport cu prevederile art. 44 alin. (3) din Constitutie, republicată, apreciază că nu poate fi retinută, întrucât textul de lege criticat nu se referă la expropriere si nici nu produce efecte juridice în această materie. De asemenea, consideră ca fiind neîntemeiată si sustinerea autorilor exceptiei potrivit căreia art. 5 alin. 1 din Legea nr. 29/1990 contravine art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutie, republicată. În acest sens, arată că dispozitiile legale criticate nu îngrădesc liberul acces la justitie, ci reglementează limitele temporale ale formulării actiunii în constatarea nulitătii actelor juridice de înstrăinare a imobilelor preluate în mod abuziv. În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. 1 si 5 din Legea nr. 29/1990 în raport cu art. 52 alin. (1) din Constitutie, republicată, apreciază că aceasta nu poate fi retinută. Astfel, observă că, potrivit prevederilor constitutionale ale art. 52 alin. (2), legiuitorul este abilitat să stabilească conditiile si limitele exercitării dreptului la reparatie al persoanei vătămate de un act administrativ, iar dispozitiile legale criticate corespund exigentelor acestei norme constitutionale, reglementând conditiile de exercitare a actiunii, prin fixarea unor termene procedurale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si cel al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicată, cu modificările si completările ulterioare, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările si completările ulterioare, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001, cu modificările si completările ulterioare, dispozitii care au următorul continut:

- Art. 46 alin. (5): “Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la actiune se prescrie în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi.”

Termenul de un an prevăzut de textul de lege criticat a fost prelungit succesiv, cu câte trei luni, prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 109/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 13 august 2001, si prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 145/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 12 noiembrie 2001.

Autorii exceptiei critică, de asemenea, dispozitiile art. 5 alin. 1 si 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 8 noiembrie 1990, cu modificările si completările ulterioare, dispozitii care au următoarea redactare:

Art. 5 alin. 1 si 5: “Înainte de a cere tribunalului anularea actului sau obligarea la eliberarea lui, cel care se consideră vătămat se va adresa pentru apărarea dreptului său, în termen de 30 de zile de la data când i s-a comunicat actul administrativ sau la expirarea termenului prevăzut la art. 1 alin. 2, autoritătii emitente, care este obligată să rezolve reclamatia în termen de 30 de zile de la aceasta. [...] În toate cazurile, introducerea cererii la tribunal nu se va putea face mai târziu de un an de la data comunicării actului administrativ a cărui anulare se cere.”

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor texte de lege, autorii exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) si (2), art. 21 alin. (1) si (2), art. 41 alin. (1), (2), (3) si (7), art. 48 alin. (1) si art. 51, dispozitii care, în urma republicării Constitutiei, au următoarea numerotare si redactare:

- Art. 1 alin. (5): “În România, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.”;

- Art. 15 alin. (1): “Cetătenii beneficiază de drepturile si de libertătile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au

obligatiile prevăzute de acestea.”;

- Art. 16 alin. (1) si (2): “(1) Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.

 (2) Nimeni nu este mai presus de lege.”;

- Art. 21 alin. (1) si (2): “(1) Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.”;

- Art. 44 alin. (1), (2), (3) si (8): “(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

(2) Proprietatea privată este garantată si ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetătenii străini si apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în conditiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană si din alte tratate internationale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în conditiile prevăzute prin lege organică, precum si prin mostenire legală.

(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă si prealabilă despăgubire. [...]

(8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.”;

- Art. 52 alin. (1): “Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptătită să obtină recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prevederile art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 au fost supuse în mai multe rânduri controlului de constitutionalitate, prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale. În acest sens pot fi amintite Decizia nr. 296 din 8 iulie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 12 august 2003, Decizia nr. 427 din 18 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 5 decembrie 2003, sau Decizia nr. 91 din 4 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 20 aprilie 2004. Astfel, referindu-se la conformitatea textului de lege criticat cu dispozitiile constitutionale ale art. 21 alin. (1) si (2), Curtea Constitutională a retinut că liberul acces la justitie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuieste actul de justitie, a căror stabilire este de competenta exclusivă a legiuitorului, asa cum reiese din dispozitiile art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicată, potrivit cărora “Competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”. Mai mult, legiuitorul poate stabili în situatii deosebite reguli speciale de procedură, precum si modalităti de exercitare a drepturilor procesuale, astfel încât liberul acces la justitie să nu fie afectat.

Având în vedere aceste aspecte, Curtea a statuat că institutia prescriptiei, în general, si termenele în raport cu care îsi produce efectele aceasta nu pot fi considerate de natură să îngrădească accesul liber la justitie, finalitatea lor fiind, dimpotrivă, de a-l facilita, prin asigurarea unui climat de ordine, indispensabil exercitării în conditii optime a acestui drept constitutional, prevenindu-se eventualele abuzuri si limitându-se efectele perturbatoare asupra stabilitătii si securitătii raporturilor juridice civile.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigente, cărora li se subsumează si instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Departe de a constitui o negare a dreptului în sine, asemenea exigente dau expresie ordinii de drept, absolutizarea exercitiului unui anume drept având consecintă fie negarea, fie amputarea drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, cărora statul este tinut să le acorde ocrotire, în egală măsură.

În conditiile în care, potrivit principiului că nimeni nu se poate apăra invocând necunoasterea legii (“nemo ignorare legem censetur”), titularul unui drept este prezumat că a avut cunostintă de reglementarea care prevedea că valorificarea dreptului său se circumscrie unui anumit termen - pe care, de altfel, în această materie, legiuitorul l-a prelungit în două rânduri -, fără a întelege să îl respecte, acesta nu are decât a-si imputa propriei lipse de diligentă consecintele negative pe care este tinut să le suporte si câtusi de putin textului de lege criticat. Art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 recunoaste dreptul titularului la exercitarea actiunii în constatarea nulitătii absolute a actelor juridice de înstrăinare a imobilelor preluate în mod abuziv si asigură posibilitatea de valorificare a acestuia în

cadrul unui termen, impus de ratiuni sociale majore, respectiv de evitarea unor stări de incertitudine prelungite în ceea ce priveste raporturile juridice civile, precum si de asigurarea stabilitătii si securitătii acestora, cu atât mai importante cu cât au ca obiect dreptul de proprietate.

Curtea a mai constatat că sustinerea potrivit căreia art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 înfrânge dispozitiile art. 44 alin. (1) si (2) din Constitutie, republicată, porneste de la o premisă gresită, si anume aceea a absolutizării exercitiului prerogativelor dreptului de proprietate, făcându-se însă abstractie de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, republicată, potrivit cărora “Continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege”, ca si de cele ale art. 136 alin. (5), care consacră caracterul inviolabil al proprietătii private, în conditiile stabilite de legea organică. În lumina acestor prevederi constitutionale, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în asa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele

generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niste limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Asa fiind, prin textul de lege criticat legiuitorul nu a făcut decât să dea expresie acestor imperative, în limitele si potrivit competentei sale constitutionale.

Argumente asemănătoare au fost retinute si pentru a sustine conformitatea art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 cu prevederile constitutionale ale art. 44 alin. (3) si (8), precum si în raport cu art. 1 alin. (5) si art. 15 alin. (1). Astfel, textul de lege criticat nu operează o expropriere ori o confiscare, ci doar sanctionarea proprietarului nediligent care nu a înteles să-si exercite drepturile sale în termenul prevăzut de lege. De altfel, imprescriptibilitatea, consfintită în anumite cazuri cu titlu de

principiu în legislatia civilă, nu este consacrată ca atare de Constitutie. Asa fiind, legiuitorul poate, în considerarea unor ratiuni majore, să deroge de la acest principiu, asa cum a procedat si în cazul art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, fără a îndreptăti calificarea acestor norme legale ca fiind neconstitutionale.

Autorii exceptiei critică art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 si pe motivul că acesta ar fi în contradictie cu principiul egalitătii consacrate de art. 16 alin. (1) din Constitutie, republicată.

Curtea constată însă că motivarea opiniei autorilor exceptiei privind încălcarea acestei prevederi din Legea fundamentală se mărgineste la afirmatia că textele criticate îi privilegiază pe cei care au preluat imobilele fostilor proprietari deposedati în mod abuziv; or, o asemenea argumentare nu îngăduie nici o analiză a existentei unei presupuse inegalităti.

În continuare, analizând criticile aduse de autorii exceptiei prevederilor art. 5 alin. 1 din Legea nr. 29/1990, Curtea observă că si acestea au mai constituit obiect al controlului de constitutionalitate prin raportare la art. 21 si art. 48 din Constitutie. Astfel, prin Decizia nr. 235 din 21 noiembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 23 februarie 2001, respingând exceptia, Curtea Constitutională a retinut că, prin continutul lor, aceste dispozitii nu împiedică persoana care se consideră vătămată într-un drept al său de o autoritate publică să sesizeze instantele judecătoresti, ci instituie o procedură prealabilă, anterioară acestei sesizări, procedură care reprezintă pentru cetătean încă o posibilitate în apărarea drepturilor sale.

Deoarece nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, cele statuate prin deciziile mentionate îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.

În sfârsit, fată de sustinerea autorilor exceptiei potrivit căreia dispozitiile art. 5 alin. 5 din Legea nr. 29/1990 sunt susceptibile de aceleasi critici aduse prevederilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, Curtea apreciază că argumentele invocate pentru a sustine conformitatea acestui din urmă text de lege în raport cu dispozitiile art. 1 alin. (5), art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) si (2) si ale art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutie, republicată, îsi păstrează valabilitatea si fată de art. 5 alin. 5 din Legea nr. 29/1990. În ceea ce priveste prevederile constitutionale ale art. 44 alin. (1), (2), (3) si (8), Curtea constată că acestea nu au incidentă în solutionarea exceptiei privitoare la textul de lege criticat.

Cu privire la exceptia de neconstitutionalitate a art. 5 alin. 1 si alin. 5 din Legea nr. 29/1990 se observă însă că Judecătoria Turda, care a sesizat Curtea Constitutională cu prezenta exceptie, a fost învestită cu solutionarea Dosarului nr. 449/2003 în urma declinării competentei de către Curtea de Apel Cluj - Sectia comercială si de contencios administrativ, care a apreciat că, în spetă, nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 29/1990. Această hotărâre s-a întemeiat pe însesi sustinerile autorilor exceptiei, care au apreciat că dispozitiile acestui act normativ nu le sunt aplicabile.

Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că prevederile art. 5 alin. 1 si 5 din Legea nr. 29/1990 nu sunt incidente în cauză si nu întrunesc conditia prevăzută de art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările si completările ulterioare, potrivit căreia, “Curtea Constitutională decide asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau ordonantă în vigoare, care are legătură cu solutionarea cauzei în orice fază a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia.” Asa fiind, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. 1 si 5 din Legea nr. 29/1990 este inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicată, al art. 1, 2, 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.d), precum si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările si completările ulterioare, cu majoritate de voturi, în ceea ce priveste art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca fiind neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificările si completările ulterioare, exceptie ridicată de Liviu Nicolae Nicoară si Antonia Marietta Nicoară în Dosarul nr. 4.449/2003 al Judecătoriei Turda.

2. Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. 1 si 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările si completările ulterioare, exceptie ridicată de aceiasi autori în acelasi dosar.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 24 iunie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent sef,

Doina Suliman

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

 

ORDIN

pentru reabilitarea si modernizarea echipamentelor radiologice ELTEX 400 si a instalatiilor de sterilizare tip ISM

 

În conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 48/2003 privind unele măsuri în vederea întăririi disciplinei financiare si a cresterii eficientei utilizării fondurilor în sistemul sanitar, precum si modificarea unor acte normative, ale Ordonantei Guvernului nr. 12/2004 pentru reglementarea unor măsuri financiare în sistemul sanitar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 100/2004, ale Hotărârii Guvernului nr. 278/2004 pentru abilitarea Ministerului Sănătătii de a efectua licitatii pentru achizitionarea de servicii privind reabilitarea si modernizarea echipamentelor radiologice ELTEX 400 si a instalatiilor de tip ISM si ale Hotărârii Guvernului nr. 1.080/2003 privind reabilitarea si modernizarea aparatelor radiologice ELTEX 400 si a instalatiilor de sterilizare tip ISM,

văzând Referatul de aprobare al Directiei generale farmaceutice,  inspectia de farmacie si aparatură medicală nr. OB 8.671/2004,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul sănătătii emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Achizitia serviciilor privind reabilitarea si modernizarea echipamentelor radiologice ELTEX 400 si a instalatiilor de sterilizare tip ISM pentru unitătile sanitare cu paturi, din reteaua proprie, se realizează prin licitatii organizate de Ministerul Sănătătii.

(2) Achizitia serviciilor mentionate la alin. (1) se realizează în conformitate cu prevederile legale privind achizitiile publice, în limita sumelor cu această destinatie aprobate în bugetele unitătilor sanitare cu paturi.

(3) Casa Natională de Asigurări de Sănătate asigură prin casele de asigurări de sănătate judetene, în baza actelor aditionale la contractele de furnizare de servicii medicale, sumele necesare pentru reabilitarea si modernizarea aparatelor radiologice ELTEX 400 si a instalatiilor de sterilizare tip ISM.

Art. 2. - Nominalizarea unitătilor sanitare cu paturi, precum si numărul pe tipuri de aparate si instalatii care se reabilitează în acest an sunt cele prevăzute în anexele nr. 1 si 2.

Art. 3. - Unitătile sanitare cu paturi încheie contracte de achizitii publice pentru servicii de reabilitare si modernizare a echipamentelor radiologice ELTEX 400 si a instalatiilor de sterilizare tip ISM, aflate în dotare, cu furnizorii si la preturile adjudecate la licitatiile organizate de Ministerul Sănătătii.

Art. 4. - Decontarea serviciilor de reabilitare si modernizare se face în baza contractelor încheiate între unitătile sanitare cu paturi si furnizori în limita bugetului aprobat, pe baza documentelor justificative.

Art. 5. - Sumele rămase neutilizate până la data de 15 decembrie 2004 se reportează în anul următor si se utilizează cu aceeasi destinatie.

Art. 6. - Ministerul Sănătătii, Casa Natională de Asigurări de Sănătate, directiile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti, casele de asigurări de sănătate judetene si unitătile sanitare cu paturi, nominalizate în anexele nr. 1 si 2, vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 8. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii,

Ovidiu Brînzan

 

Bucuresti, 27 iulie 2004.

Nr. 973.

 

ANEXA Nr. 1

 

LISTA

institutiilor sanitare la care se va efectua reabilitarea si modernizarea instalatiilor de sterilizare tip ISM în anul 2004

 

Nr. crt.

Judetul

Institutia sanitară

Cantitatea (buc.)

1.

Bacău

Spitalul Municipal Onesti

1

2.

Botosani

Spitalul de Copii Botosani

1

3.

 

Spitalul Municipal Dorohoi

1

4.

Brasov

Spitalul Municipal Făgăras

1

 

 

Spitalul de Obstetrică si Ginecologie Brasov

1

5.

Brăila

Spitalul de Obstetrică -Ginecologie Brăila

1

6.

Buzău

Spitalul Judetean Buzău - Sectia Maternitate

1

7.

Cluj

Spitalul Municipal Câmpia Turzii

1

8.

 

Spitalul Municipal Gherla

1

9.

Iasi

Spitalul de Neurochirurgie Iasi

1

10.

 

Spitalul Clinic nr. 2 “C.I. Parhon” Iasi

2

11.

 

Spitalul de Urgentă “Sfântul Spiridon” Iasi

2

12.

 

Spitalul Clinic de Copii “Sfânta Maria” Iasi

2

13.

 

Spitalul de Obstetrică -Ginecologie “Elena Doamna” Iasi

2

14.

Mures

Spitalul Orăsenesc Ludus

1

15.

 

Spitalul Municipal Sighisoara

1

16.

Prahova

Spitalul Orăsenesc Azuga

1

17.

Timis

Spitalul Clinic de Obstetrică –Ginecologie “Dr. Dumitru Popescu” Timisoara

1

18.

Bucuresti

Spitalul Clinic de Nefrologie “Dr. Carol Davila”

1

 

 

Total bucăti:

23

 

 

Valoarea estimată:

18 miliarde lei.

 

ANEXA Nr. 2

 

LISTA

institutiilor sanitare la care se va efectua reabilitarea si modernizarea aparatelor radiologice tip ELTEX 400 în anul 2004

 

Nr. crt.

Judetul

Institutia sanitară

Cantitatea (buc.)

1.

Alba

Sanatoriul TBC Câmpeni

1

2.

Arges

Spitalul Orăsenesc “Regele Carol I” Costesti - Arges

1

 

 

Spitalul Municipal Câmpulung Muscel

1

3.

Brăila

Spitalul Orăsenesc Făurei

1

4.

Buzău

Spitalul Judetean Buzău

1

 

 

Spitalul Orăsenesc Nehoiu

1

5.

Călărasi

Spitalul Orăsenesc Lehliu-Gară

1

 

 

Spitalul TBC Dor Mărunt

1

 

 

Spitalul Orăsenesc Oltenita

1

6.

Dâmbovita

Spitalul Orăsenesc Pucioasa

1

 

 

Spitalul Orăsenesc Moroeni

1

7.

Giurgiu

Spitalul de Pneumoftiziologie Izvoru (comuna Vânătorii Mici)

1

 

 

Spitalul Judetean Giurgiu

1

8.

Gorj

Spitalul Orăsenesc Bumbesti-Jiu

1

 

 

Spitalul Municipal Motru

1

9.

Olt

Spitalul Municipal Corabia

1

10.

Bacău

Spitalul Orăsenesc Comănesti

1

11.

Hunedoara

Spitalul de Urgentă Petrosani

1

 

 

Total bucăti:

18

 

 

Valoarea estimată:

37 miliarde lei

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

ORDIN

privind modificarea si completarea Ordinului ministrului finantelor publice si al guvernatorului Băncii Nationale a României nr. 999/3/2003 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă semestrială a institutiilor de credit

 

Având în vedere prevederile art. 181 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 200/2002, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 4 alin. (2) din Legea nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, modificată si completată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 99/2003, si ale Ordinului ministrului finantelor publice nr. 947/2004 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă la 30 iunie 2004 a agentilor economici,

în temeiul prevederilor art. 4 din Legea contabilitătii nr. 82/1991, republicată, si ale art. 50 din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Nationale a României, cu modificările si completările ulterioare,

Banca Natională a României emite următorul ordin:

Art. I. - Alineatul (2) al articolului 1 din Ordinul ministrului finantelor publice si al guvernatorului Băncii Nationale a României nr. 999/3/2003 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă semestrială a institutiilor de credit, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 578 din 13 august 2003, se modifică si va avea următorul cuprins:

“(2) Sistemul de raportare contabilă semestrială a institutiilor de credit, aprobat prin prezentul ordin, este obligatoriu pentru bănci, persoane juridice române, sucursalele din România ale băncilor străine, pentru organizatiile cooperatiste de credit si pentru casele de economii pentru domeniul locativ, denumite în continuare institutii de credit.”

Art. II. - Sistemul de raportare contabilă semestrială a institutiilor de credit, aprobat prin Ordinul ministrului finantelor publice si al guvernatorului Băncii Nationale a României nr. 999/3/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 578 din 13 august 2003, se modifică si se completează după cum urmează:

1. În cadrul capitolului I “Norme metodologice privind întocmirea, semnarea, verificarea si depunerea raportărilor contabile semestriale ale institutiilor de credit”, la punctul 1 “Generalităti”, alineatul 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Institutiile de credit, indiferent de forma de organizare, de tipul de proprietate si de reglementările contabile aplicate, inclusiv institutiile de credit aflate în curs de lichidare, până la terminarea lichidării, au obligatia să întocmească si să depună raportări contabile semestriale la Directia supraveghere din cadrul Băncii Nationale a României si la unitătile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice unde acestea îsi au sediul social.”

2. Referirile cu privire la depunerea de către institutiile de credit a raportărilor contabile semestriale la Directia generală de administrare a marilor contribuabili din municipiul Bucuresti si din judetul Ilfov se abrogă.

3. În cadrul capitolului I “Norme metodologice privind întocmirea, semnarea, verificarea si depunerea raportărilor contabile semestriale ale institutiilor de credit”, la punctul 2 “Prezentarea, semnarea, depunerea raportărilor contabile semestriale, precum si reguli generale referitoare la modul de completare a acestora”, alineatul 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Institutiile de credit vor întocmi următoarele formulare:

a) Bilant (cod 10);

b) Contul de profit si pierdere (cod 20);

c) Date informative (cod 30).”

4. Referirile la formularul “Notă explicativă (cod 30)” se vor citi ca referiri la formularul “Date informative (cod 30)”.

5. În cadrul capitolului I “Norme metodologice privind întocmirea, semnarea, verificarea si depunerea raportărilor contabile semestriale ale institutiilor de credit”, la punctul 3 “Termenul pentru depunerea raportărilor contabile semestriale “, alineatul 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Depunerea raportărilor contabile semestriale sau, după caz, a declaratiilor institutiilor de credit care nu au desfăsurat activitate până la data de 30 iunie a anului de raportare, către Directia supraveghere din cadrul Băncii Nationale a României si unitătile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, se va efectua până la data de 20 august a anului de raportare.”

6. În cadrul capitolului I “Norme metodologice privind întocmirea, semnarea, verificarea si depunerea raportărilor contabile semestriale ale institutiilor de credit”, la punctul 4 “Informatii privind completarea raportărilor contabile semestriale” – “Contul de profit si pierdere (cod 20)”, alineatul 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Formularul cuprinde totalitatea veniturilor realizate, cheltuielilor efectuate si a rezultatelor financiare obtinute (profit si pierdere), preluate din conturile de venituri si cheltuieli cuprinse în balanta de verificare la 30 iunie a anului de raportare.”

7. În cadrul capitolului I “Norme metodologice privind întocmirea, semnarea, verificarea si depunerea raportărilor contabile semestriale ale institutiilor de credit”, la punctul 4 “Informatii privind completarea raportărilor contabile semestriale” – “Contul de profit si pierdere (cod 20)”, prima liniută a alineatului 3 se modifică si va avea următorul cuprins:

“- datele care se raportează în formularul «Contul de profit si pierdere» sunt cumulate de la începutul anului până la sfârsitul perioadei de raportare.”

8. În cadrul capitolului I “Norme metodologice privind întocmirea, semnarea, verificarea si depunerea raportărilor contabile semestriale ale institutiilor de credit”, la punctul 4 “Informatii privind completarea raportărilor contabile semestriale” – “Date informative (cod 30)”, alineatul 1 al punctului II “Date privind plătile restante” se modifică si va avea următorul cuprins:

“Se completează de către institutiile de credit cu sumele de la sfârsitul perioadei de raportare care au depăsit termenele de plată prevăzute în contracte sau în acte normative.”

9. În cadrul capitolului I laNorme metodologice privind întocmirea, semnarea, verificarea si depunerea raportărilor contabile semestriale ale institutiilor de credit”, la punctul 4 “Informatii privind completarea raportărilor contabile semestriale” – “Date informative (cod 30)”, punctul IV se modifică si va avea următorul cuprins:

“IV. Date privind investitiile străine

Datele privind investitiile străine în România se completează de toate institutiile de credit cu participare de capital străin si servesc la culegerea de informatii cu privire la investitiile străine în România. Datele se vor completa în euro, iar transformarea celorlalte valute în euro se va face la cursul de schimb de la data când a avut loc operatiunea.”

10. Modelele formularelor de raportare semestrială a institutiilor de credit prevăzute la capitolul II se modifică si sunt cele prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

11. Concordantele între Planul de conturi al institutiilor de credit si Planul de conturi bancar cu formatele de Bilant si Cont de profit si pierdere, prevăzute la capitolul III si, respectiv, capitolul IV, se modifică astfel:

- în locul concordantelor aferente pozitiilor “410 - Rezultatul reportat” si 420 - Rezultatul exercitiului financiar din Bilant se introduc următoarele rânduri”:

 

“413 - Rezultatul reportat - sold creditor

581 (sold creditor)

416 - Rezultatul reportat - sold debitor

581 (sold debitor)

423 - Rezultatul exercitiului financiar - sold creditor

591 (sold creditor)

426 - Rezultatul exercitiului financiar - sold debitor

591 (sold debitor)”

 

- concordantele aferente pozitiilor “083 - Cheltuieli cu personalul”, “084 - Salarii” si “087 - Alte cheltuieli administrative” din Contul de profit si pierdere se modifică si sunt următoarele:

 

“083 cheltuieli cu personalul

 611 + 612 + 617 + ex. 6344 ex. 7493

084 salarii

611 + ex. 6344 ex. 7493

087 alte cheltuieli administrative

 631 + 632 + 633 + ex. 634 + 635”

 

12. În cadrul concordantelor între Planul de conturi al institutiilor de credit cu formatul Contului de profit si pierdere, prevăzute la capitolul III, după pozitia “260 - Impozitul pe profit” se introduc următoarele rânduri:

 

“263 - Cheltuieli cu impozitul pe profit curent

6911

265 - Cheltuieli cu impozitul pe profit amânat

6912

267 - Venituri din impozitul pe profit amânat

791”

 

13. La capitolul V “Controlul raportărilor contabile semestriale ale institutiilor de credit”, punctul A “Corelatii din cadrul formularelor de raportare contabilă semestrială”

- “Contul de profit si pierdere (cod 20)”, după corelatiile aferente pozitiei 256 se introduce următoarea corelatie: “260 = 263 + 265 - 267”

14. La capitolul V “Controlul raportărilor contabile semestriale ale institutiilor de credit”, punctul B “Corelatii dintre formularele de raportări contabile semestriale ale institutiilor de credit”, în locul corelatiei dintre pozitia 420 din Formularul cod 10, coloana 2, si pozitia 283 sau 286 din Formularul cod 20, coloana 2, se introduc următoarele corelatii:

 

“Formular cod 10

coloana 2

423

Relatia

=

Formular cod 20

coloana 2

283

426

=

286”

 

Art. III. - Prezentul ordin intră în vigoare începând cu raportarea contabilă semestrială a anului 2004, al cărei termen de depunere este până la data de 20 august 2004.

 

GUVERNATORUL BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,

MUGUR ISĂRESCU

 

Bucuresti, 23 iunie 2004.

Nr. 5.

 

ANEXĂ*)

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a