MONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E
A I
Anul 172
(XVI) - Nr. 760 LEGI, DECRETE,
HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Joi, 19
august 2004
SUMAR
DECIZII ALE
CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia
nr. 298 din 6 iulie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. XVI alin. (5) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri
pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a
functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea
coruptiei
ORDONANTE ALE
GUVERNULUI ROMÂNIEI
63.
- Ordonantă pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 296/2002 privind
acordarea asistentei medicale în România cetătenilor străini în baza
acordurilor, întelegerilor, conventiilor sau protocoalelor internationale de
reciprocitate în domeniul sănătătii, la care România este parte
ACTE ALE
ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
422.
- Ordin al ministrului muncii, solidaritătii sociale si familiei pentru
aprobarea Standardelor obligatorii de calitate privind serviciile sociale
specializate din România, furnizate în sistem public, privat si parteneriat
public-privat
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
din 6
iulie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. XVI alin. (5) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri
pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor
publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei
Ioan Vida -
presedinte
Aspazia Cojocaru -
judecător
Kozsokár Gábor -
judecător
Acsinte Gaspar -
judecător
Petre Ninosu -
judecător
Ion Predescu -
judecător
Serban Viorel Stănoiu
- judecător
Florentina Baltă -
procuror
Gabriela
Dragomirescu - magistrat-asistent sef
Pe rol se află
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a art. XVI alin. (5) din Legea nr.
161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în
exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri,
prevenirea si sanctionarea coruptiei. Exceptia a fost ridicată de Oreste
Stamatiu din Oradea în Dosarul nr. 8.089/CA/2003 al Tribunalului Bihor - Sectia
comercială si contencios administrativ.
La apelul nominal
se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal
îndeplinită.
Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, arătând că
prevederile de lege criticate nu contravin textelor din Constitutie invocate ca
fiind încălcate.
CURTEA,
având în vedere
actele si lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea
din 30 martie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 8.089/CA/2003, Tribunalul
Bihor – Sectia comercială si contencios administrativ a sesizat Curtea
Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. XVI
alin. (5) din Legea nr.
161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în
exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri,
prevenirea si sanctionarea coruptiei.
Exceptia a fost
ridicată de Oreste Stamatiu din Oradea, într-o cauză de contencios
administrativ.
În motivarea
exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că textul de lege criticat aduce atingere principiului
autonomiei unitătilor administrativ-teritoriale, consacrat de art. 119 din
Constitutie, precum si “angajamentelor internationale ale României”, prin aceea
că “restrânge posibilitatea comunelor, oraselor de a-si stabili (prin
conducerea lor aleasă sau prin referendum local) organigrama si statul de
functii”.
Tribunalul
Bihor - Sectia comercială si contencios administrativ apreciază că art. XVI din Legea nr.
161/2003 este constitutională. În acest sens, în esentă, arată că, potrivit
Constitutiei si Cartei europene a autonomiei locale, “competentele
autoritătilor publice locale sunt prevăzute de lege, adoptarea normelor legale
unitare si obligatorii pentru unitătile administrativ-teritoriale, cum sunt
cele de la art. XVI alin. (5) din Legea nr.
161/2003, nu contravin principiului autonomiei locale astfel cum este
reglementat de Constitutia României”.
Potrivit
prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată
presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
De asemenea, în
conformitate cu dispozitiile art. 18 1 din Legea nr.
35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al
institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciază că exceptia de
neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată, sens în care arată că
“stabilirea prin lege a modului în care functionează si se organizează
autoritătile administratiei publice centrale si locale, precum si a statutului
functionarilor publici din cadrul acestora nu contravine nici unei dispozitii
constitutionale, ci, dimpotrivă, reprezintă o aplicare a acestora”.
Avocatul
Poporului consideră că
prevederile art. XVI alin. (5) din Legea nr.
161/2003 sunt constitutionale. Astfel, invocând jurisprudenta Curtii
Constitutionale (deciziile nr.
347/2001 si nr.
395/2003), arată că: art. 120 din Constitutie “se referă la principiul
autonomiei locale în cadrul organizării administratiei publice din unitătile
administrativ-teritoriale, iar nu la existenta unei autonomii de decizie în
afara cadrului legal”; autonomia locală se exercită conform legilor statului,
potrivit principiului constitutional al obligativitătii respectării legilor
prevăzut de art. 51; art. 3 pct. 1 din Carta europeană a autonomiei locale,
făcând trimitere la dreptul intern, defineste conceptul de autonomie locală ca
ladreptul si capacitatea efectivă ale autoritătilor administratiei publice
locale de a solutiona si de a gestiona, în cadrul legii, în nume propriu si în
interesul populatiei locale, o parte importantă a treburilor publice”.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si cel al Avocatului
Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozitiile legale
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine următoarele: Curtea Constitutională a fost legal sesizată
si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie,
republicată, precum si celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 12 si 23 din
Legea nr.
47/1992, republicată, cu modificările si completările ulterioare, să
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Obiectul exceptiei
de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. XVI alin. (5) din Legea
nr.
161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în
exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea
coruptiei, al căror continut este următorul: “(5) La stabilirea numărului
maxim alfunctiilor publice de executie din cadrul autoritătii sau institutiei
publice se vor avea în vedere următoarele:
a) numărul
functiilor publice de executie din grad profesional superior este de maximum
20%;
b) numărul
functiilor publice de executie din grad profesional principal este de maximum
40%;
c) numărul functiilor publice de executie din grad profesional asistent este de maximum 30%;
d) numărul
functiilor publice de executie din grad profesional debutant este de maximum
10%.”
În opinia
autorului exceptiei, acest text de lege contravine prevederilor art. 119
[devenit art. 120] din Constitutie, potrivit cărora: “(1) Administratia
publică din unitătile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile
descentralizării, autonomiei locale si deconcentrării serviciilor publice.
(2) În
unitătile administrativ-teritoriale în care cetătenii apartinând unei
minorităti nationale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii
minoritătii nationale respective în scris si oral în relatiile cu autoritătile
administratiei publice locale si cu serviciile publice deconcentrate, în
conditiile prevăzute de legea organică.”
De asemenea, se
invocă si încălcarea “angajamentelor internationale ale României” referitoare
la descentralizarea administrativă si autonomia locală, însă fără precizarea
acestora ori a motivelor de neconstitutionalitate.
Articolul XVI
alin. (5) din Legea nr.
161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în
exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri,
prevenirea si sanctionarea coruptiei este cuprins în cartea II - Modificarea
unor reglementări în scopul prevenirii si combaterii coruptiei, titlul III -
Reglementări privind functia publică si functionarii publici din lege, care
dispune cu privire la modificarea si completarea Legii nr.
188/1999 privind Statutul functionarilor publici. Legea nr.
188/1999, cu modificările si completările ulterioare, inclusiv cele din
legea ce face obiectul prezentului control de constitutionalitate, a fost
republicată, în temeiul art. XXVI din Legea nr.
161/2003, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 22 martie
2004. În nota cuprinsă în capitolul X - Dispozitii finale si tranzitorii (după
art. 94), se mentionează că art. XIV-XXV din titlul III al cărtii II din Legea nr.
161/2003 nu au fost cuprinse în forma republicată a Legii nr.
188/1999, dar sunt reproduse în continuarea notei.
În legătură cu
textul de lege criticat, care prevede ca la stabilirea numărului maxim al
functiilor publice de executie din cadrul autoritătii sau institutiei publice
să se aibă în vedere unele procente maxime pe grade profesionale, autorul
exceptiei sustine că acesta este contrar prevederilor art. 120 din Constitutie,
republicată, prin aceea că “restrânge posibilitatea comunelor, oraselor de a-si
stabili (prin conducerea lor aleasă sau prin referendum local) organigrama si
statul de functii”.
În jurisprudenta
sa, de exemplu, prin Decizia nr.
136 din 3 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 647 din 16 octombrie 2001, Curtea Constitutională a retinut că art. 119 din
Constitutie, devenit art. 120 în Constitutia republicată, “se referă la
principiul autonomiei locale în cadrul organizării administratiei publice din
unitătile administrativ-teritoriale, iar nu la existenta unei autonomii de decizie
în afara cadrului legal, care este general obligatoriu”. Aceasta întrucât,
potrivit principiului obligativitătii respectării legilor prevăzut la art. 51
din Constitutie, devenit art. 1 alin. (5) în Constitutia republicată,
“autonomia locală se exercită conform legilor statului”. Prin aceeasi decizie
Curtea a mai retinut că însăsi Carta europeană a autonomiei locale, adoptată la
Strasbourg la 15 octombrie 1985, făcând referire, în art. 3 pct. 1, la cadrul
legal intern, defineste conceptul de autonomie locală ca “dreptul si
capacitatea efectivă ale autoritătilor administratiei publice locale de a
solutiona si de a gestiona, în cadrul legii, în nume propriu si în interesul
populatiei locale, o parte importantă a treburilor publice”.
Aceeasi definitie
a conceptului de autonomie locală este preluată în Legea administratiei publice
locale nr.
215/2001, iar stabilirea prin lege a organizării si functionării organelor
administratiei publice locale nu contravine, ci, dimpotrivă, este în sensul
prevederilor constitutionale mentionate. Asa fiind, sustinerile referitoare la
contrarietatea dintre textul de lege criticat si prevederile constitutionale
ale art. 120 urmează a fi respinse.
Curtea constată că
nici invocarea încălcării “angajamentelor internationale ale României” nu poate
fi retinută, întrucât autorul exceptiei nu mentionează care sunt documentele
internationale încălcate si nici în ce constă aceasta.
Fată de cele de
mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie,
republicată, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.d) si al art. 23 din Legea nr.
47/1992, republicată, cu modificările si completările ulterioare,
CURTEA
În numele
legii
DECIDE:
Respinge exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. XVI alin. (5) din Legea nr.
161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în
exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri,
prevenirea si sanctionarea coruptiei, exceptie ridicată de Oreste Stamatiu din
Oradea în Dosarul nr. 8.089/CA/2003 al Tribunalului Bihor - Sectia comercială
si contencios administrativ.
Definitivă si
obligatorie.
Pronuntată în
sedinta publică din data de 6 iulie 2004.
PRESEDINTELE
CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ.
dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent
sef,
Gabriela
Dragomirescu
GUVERNUL
ROMÂNIEI
pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 296/2002
privind acordarea asistentei medicale în România cetătenilor străini în baza acordurilor,
întelegerilor, conventiilor sau protocoalelor internationale de reciprocitate
în domeniul sănătătii, la care România este parte
În temeiul art. 108
din Constitutie, republicată, si al art. 1 pct. IV.4 din Legea nr.
291/2004 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,
Guvernul
României adoptă prezenta
ordonantă.
Art. I. - Articolul 2 din Legea nr.
296/2002 privind acordarea asistentei medicale în România cetătenilor
străini în baza acordurilor, întelegerilor, conventiilor sau protocoalelor
internationale de reciprocitate în domeniul sănătătii, la care România este
parte, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai
2002, se modifică si va avea următorul cuprins:
“Art. 2. - (1)
Prin derogare de la prevederile legislatiei privind asigurările sociale de
sănătate, contravaloarea serviciilor medicale acordate potrivit art. 1 alin.
(1) se suportă din Fondul national unic de asigurări sociale de.sănătate, la
tarifele stabilite pentru cetătenii români asigurati, în conditiile stabilite
prin respectivele documente internationale.
(2) Contravaloarea
serviciilor medicale acordate potrivit art. 1 alin. (2) se suportă din Fondul
national unic de asigurări sociale de sănătate, în conditiile stabilite prin
respectivele documente internationale.
(3) Modul de
decontare a serviciilor medicale prevăzute la alin. (1), precum si documentele
justificative se stabilesc prin ordin al ministrului sănătătii si al
presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate, care se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I.”
Art. II. - Prezenta ordonantă intră în vigoare la 3
zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN
NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul
sănătătii,
Ovidiu
Brînzan
p. Ministrul
afacerilor externe,
Bogdan
Lucian Aurescu,
secretar de
stat
Ministrul
finantelor publice,
Mihai
Nicolae Tănăsescu
Bucuresti, 5 august 2004.
Nr. 63.
ACTE ALE
ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITĂTII SOCIALE SI
FAMILIEI
pentru aprobarea Standardelor obligatorii de
calitate privind serviciile sociale specializate din România, furnizate în
sistem public, privat si parteneriat public-privat
În temeiul
prevederilor Ordonantei Guvernului nr.
68/2003 privind serviciile sociale, aprobată cu modificări si completări
prin Legea nr.
515/2003 si ale art. 17 din Hotărârea Guvernului nr.
737/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii,
Solidaritătii Sociale si Familiei, cu modificările si completările ulterioare,
ministrul
muncii, solidaritătii sociale si familiei emite prezentul ordin.
Art. 1. - Se
aprobă Standardele obligatorii de calitate privind serviciile sociale
specializate din România, furnizate în sistem public, privat si parteneriat
public-privat, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul
ordin.
Art. 2. -
Standardele de calitate sunt emise în conformitate cu prevederile Ordonantei
Guvernului nr.
68/2003 privind serviciile sociale,
aprobată cu modificări si completări prin Legea nr.
515/2003.
Art. 3. - Prin standarde
de calitate generale se întelege ansamblul de cerinte privind cadrul
organizatoric si material, resursele umane si financiare, viziunea integratoare
si tolerantă a personalului implicat în acordarea serviciilor în vederea
atingerii nivelului de performantă obligatoriu pentru toti furnizorii de
servicii sociale specializate din România.
Art. 4. -
Standardele de calitate generale au fost formulate în conformitate cu următoarele
categorii principale de organizare si furnizare a serviciilor sociale, de
relationare a furnizorilor de servicii sociale cu beneficiarii si societatea
civilă, respectiv cu autoritătile implicate:
- organizare si
administrare;
- drepturi;
- etică;
- abordare
comprehensivă, globală si integrată;
- centrarea pe
persoane;
- participarea
beneficiarului;
- parteneriat;
- orientare pe
rezultate;
- îmbunătătire
continuă a calitătii.
Art. 5. -
Furnizorilor de servicii sociale li se acordă o perioadă de 12 luni pentru a
întruni conditiile de acreditare conform standardelor obligatorii de calitate.
Art. 6. -
Prezentul ordin intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2005.
Ministrul
muncii, solidaritătii sociale si familiei,
Dan Mircea
Popescu
Bucuresti, 9 august 2004.
Nr. 422.
STANDARDE
obligatorii
de calitate privind serviciile sociale specializate din România, furnizate în
sistem public, privat si parteneriat public-privat
I. Organizare
si administrare
Definitie:
Furnizorii de
servicii sociale, denumiti în continuare FSS, au drept obiectiv
eficientizarea proceselor de organizare si functionare internă a furnizării
serviciilor.
Furnizorii de
servicii sociale îsi dezvoltă capacitatea de relationare si comunicare cu
restul actorilor implicati în gestionarea serviciilor sociale si cu întreaga
comunitate.
FSS promovează
imaginea pozitivă a beneficiarului, comportamentele tolerante si incluzive,
bunele practici, manifestând exigente în domeniul propriu de activitate,
utilizând cu eficientă resursele, dând dovadă de inovatie.
Standarde:
1. FSS stabileste
obiective valabile pe o perioadă de 3-5 ani, care sunt elaborate împreună cu
personalul sub forma unui proiect propriu, elaborat în conformitate cu legislatia
în vigoare.
2. FSS îsi
dezvoltă o procedură de informare a institutiilor competente în domeniu, a
personalului, beneficiarilor, familiilor ori sustinătorilor legali ai acestora
si a altor actori relevanti, în ceea ce priveste proiectul sau alte documente
referitoare la procesul de furnizare a serviciilor, ori de câte ori este nevoie
sau intervin schimbări.
3. Culegerea si
transmiterea datelor necesare evaluării procesului de furnizare a serviciilor
se fac trimestrial folosind instrumente adecvate.
4. Personalul
administrativ aplică proceduri prin care sunt evaluate anual rezultatele
comunicării interne si externe privind serviciile furnizate.
5. FSS are
proceduri de evaluare a utilizării eficiente a resurselor umane, materiale si financiare
pentru acordarea serviciilor.
6. FSS elaborează,
diseminează materiale care să promoveze imagini pozitive despre beneficiari,
bune practici, inovatii în modul de administrare si furnizare a serviciului.
7. Rezultatele
inovatiilor sunt împărtăsite anual celorlalti furnizori de servicii din
domeniu, prin diverse modalităti de comunicare: reuniuni anuale, mijloace de
comunicare scrisă sau electronică.
II. Drepturi
Definitie:
Fiecare FSS îsi
propune apărarea si promovarea drepturilor beneficiarilor: egalitatea de sanse
si de tratament, participarea egală, autodeterminarea, autonomia si demnitatea
personală.
FSS promovează
actiuni nondiscriminatorii si pozitive în ceea ce priveste beneficiarii
serviciilor. Acest angajament este evident în toate etapele organizării si
dezvoltării serviciilor.
Standarde:
1. FSS are o cartă
a drepturilor, specifică tipurilor de beneficiari cărora li se adresează, care
este cunoscută atât de beneficiari, cât si de personal.
2. Regulamentul de
organizare si functionare propriu respectă si sustine drepturile fiecărui
beneficiar la egalitatea de sanse si de tratament, participarea egală a
acestuia la procesul de furnizare a serviciilor.
3. Beneficiarii au
responsabilităti si obligatii prevăzute în regulamentul de organizare si functionare,
care le sunt făcute cunoscute si pe care trebuie să le respecte în orice moment
si la orice nivel al interventiei.
4. Fiecărui
beneficiar i se respectă demnitatea, dreptul la autodeterminare, dreptul la
intimitate personală în fiecare moment al furnizării serviciilor, autonomia în
gestiunea propriilor bunuri.
5. Fiecare dosar
al FSS privind evaluarea, asistenta socială si medicală acordată beneficiarilor
este supus regulilor confidentialitătii.
6. Procedurile
privind confidentialitatea informatiilor referitoare la beneficiari sunt
respectate pe tot parcursul procesului de furnizare a serviciilor.
7. Fiecare
beneficiar are întocmit un plan de interventie si, după caz, un plan de
asistentă si îngrijire, care valorifică întregul potential uman al acestuia si
este conform proiectului de viată si nevoilor personale.
8. Planul de
interventie si cel de asistentă si îngrijire urmăresc acordarea de servicii
care să solutioneze cazurile de privare de drepturi sociale, de abuz si de
maltratare de orice natură la care a fost supus beneficiarul.
9. Rezultatele
planului de asistentă si îngrijire sunt monitorizate si evaluate în mod
frecvent si sistematic.
10. Există
proceduri de măsurare a satisfactiei beneficiarilor cu privire la conditiile în
care se acordă serviciul si la facilitătile puse la dispozitie de furnizor.
Aceste proceduri
sunt aduse la cunostintă beneficiarilor si membrilor familiilor ori
sustinătorilor legali ai acestora.
11. Există
proceduri prevăzute în Regulamentul de organizare si functionare referitoare la
înregistrarea, medierea si solutionarea reclamatiilor depuse de beneficiari,
familiile ori sustinătorii legali ai acestora.
III. Etică
Definitie:
FSS functionează
în baza unui cod etic care promovează respectarea demnitătii beneficiarului, a
familiei acestuia, a sustinătorilor săi legali, prin care se protejează
beneficiarii împotriva unor eventuale riscuri si se promovează ideea de
justitie socială..Standarde:
1. FSS are un cod
etic care sustine respectul pentru demnitatea beneficiarilor, care este adus la
cunostintă personalului, beneficiarilor si este îmbunătătit anual sau ori de
câte ori este nevoie.
2. FSS are
proceduri de confidentialitate cunoscute de personal.
3. FSS dispune
proceduri de acces la informatii si documente privind beneficiarii, cunoscute
de personal si de alti parteneri implicati în furnizarea serviciilor, cu
respectarea legislatiei în vigoare.
4. Aceste
proceduri sunt evaluate anual în plan intern de către personalul desemnat si în
plan extern de către institutiile competente, conform legislatiei în vigoare.
5. FSS promovează
pentru personal un mediu de muncă sănătos si sigur. Există un registru de
evidentă a tuturor incidentelor.
6. FSS are
proceduri de înregistrare a reclamatiilor, nemultumirilor si propunerilor beneficiarilor.
7. Beneficiarii
cunosc procedura de depunere a reclamatiilor, nemultumirilor si propunerilor.
8. Personalul
competent are obligatia de a răspunde oricărei reclamatii formulate de către
beneficiari, familiile ori sustinătorii legali ai acestora.
9. FSS
monitorizează reclamatiile pentru a fi în măsură să identifice tendintele si să
ia decizii de îmbunătătire a serviciilor oferite.
IV. Abordare
globală, comprehensivă, integrată
Definitie:
FSS asigură
accesul persoanelor la servicii printr-o abordare comprehensivă, sistemică,
integrată a satisfacerii nevoilor beneficiarului.
FSS asigură un
continuum de furnizare de servicii, prin care este valorificată contributia
tuturor actorilor: beneficiarii, comunitatea locală, societatea civilă.
Implicarea tuturor partenerilor se face pe parcursul întregului proces,
actionându-se în echipe multidisciplinare sau în cooperare cu alti furnizori de
servicii sociale: de la planul de interventie până la evaluarea complexă si
oferirea serviciilor.
Standarde:
1. FSS asigură
continuumul prestării de servicii si sprijină implicarea altor furnizori de
servicii si parteneri în procesul de acordare a serviciilor.
2. FSS are o
planificare trianuală a obiectivelor, a modalitătilor de furnizare a
serviciilor si de evaluare a rezultatelor.
3. FSS are un
număr de personal suficient, cu calificarea necesară, care este structurat
astfel încât să poată răspunde cerintelor procesului de furnizare a
serviciilor.
4. Structura si
ponderea personalului sunt stabilite conform legislatiei în vigoare.
5. Personalul este
informat despre caracterul continuu al procesului de furnizare a serviciilor.
6. FSS identifică
si valorifică potentialele contributii ale celorlalti parteneri la furnizarea
de servicii, astfel încât să asigure continuumul furnizării de servicii.
7. FSS elaborează
un plan de interventie si un plan de asistentă si îngrijire care cuprind
măsurile, respectiv serviciile necesare solutionării situatiei de risc social.
8. FSS furnizează
servicii specializate printr-o abordare pluridisciplinară si are o echipă
pluridisciplinară de evaluare a nevoilor persoanei si de implementare a
planului de interventie si a planului de asistentă si îngrijire pentru fiecare
beneficiar.
9. FSS are un set
de indicatori pentru monitorizarea procesului de integrare socială si de
reabilitare a indivizilor.
10. FSS are un
sistem de management al informatiei, bazat pe un set unic de proceduri si de
formulare utilizat pentru organizarea, stocarea, transmiterea si publicarea
informatiei.
11. Comunicarea
informatiei referitoare la beneficiari se face către toti partenerii implicati
în procesul de furnizare a serviciilor.
V. Centrarea pe
persoane
Definitie:
FSS dezvoltă
servicii în functie de nevoile beneficiarilor si de nevoile identificate în
comunitate.
FSS implică
beneficiarul ca membru activ al echipei serviciului furnizat, respectă
contributia fiecărui individ prin angajarea lui în autoevaluare, respectă
feedbackul si evaluarea făcută de beneficiar si valorile emise de acesta,
respectă obiectivele serviciului furnizat. Toate actiunile sunt revizuite
permanent.
Standarde:
1. Există actiuni
de evaluare initială si complexă a nevoilor persoanei.
2. Dezvoltarea si
implementarea planului de interventie si ale celui de asistentă si îngrijire se
bazează pe rezultatele evaluării initiale si ale evaluărilor periodice.
3. Procedurile de
dezvoltare a planului de interventie si a planului de asistentă si îngrijire
sunt cunoscute de beneficiari si de personal.
4. FSS implică beneficiarii,
familiile lor sau reprezentantii legali ai acestora în elaborarea planului de
interventie si a planului de asistentă si îngrijire.
5. Feedbackul
beneficiarilor este utilizat în planificarea si dezvoltarea serviciilor.
6. Personalul este
informat în legătură cu observatiile rezultate din analiza feedbackului din
partea beneficiarilor.
7. Beneficiarii
sunt implicati în procesul de furnizare a serviciilor si în procesul de
organizare a actiunilor de integrare socială.
8. Rezultatele
procesului de integrare socială sunt măsurate si analizate.
VI. Participarea
Definitie:
Furnizorul de
servicii sociale promovează participarea beneficiarilor la toate nivelurile de
organizare si furnizare a serviciului, precum si în cadrul comunitătii.
Furnizorul de servicii sociale sustin si dezvoltă participarea socială a
beneficiarilor, incluziunea socială si se consultă în acest sens cu foruri,
grupuri, organizatii reprezentative care militează pentru educatia civică,
respectarea sanselor egale, eliminarea barierelor în procesul de insertie
socială.
Standarde:
1. Beneficiarii
sunt implicati activ în activitătile derulate în cadrul serviciului.
2. Furnizorul de
servicii sociale creează proceduri de implicare a beneficiarilor în stabilirea
politicii si a strategiilor privind serviciile sociale.
3. Furnizorul de
servicii sociale creează proceduri de implicare a beneficiarilor în procesul de
luare a deciziilor, în procesul dezvoltării de programe, evaluarea si
administrarea serviciului primit.
4. Atât
personalul, cât si beneficiarii sunt informati constant asupra procedurilor de
participare a beneficiarilor în cadrul furnizării serviciului.
5. Gradul de
participare a beneficiarilor în activitătile, programele dezvoltate în cadrul
serviciului este evaluat constant.
6. Furnizorul de
servicii sociale promovează implicarea beneficiarilor în cadrul comunitătii
locale.
7. Furnizorul de
servicii sociale promovează implicarea comunitătii locale în activitătile
desfăsurate în cadrul serviciilor dezvoltate.
8. Furnizorul de
servicii sociale sustin participarea civică a beneficiarilor.
VII. Parteneriate
Definitie:
Furnizorul de
servicii sociale cooperează în vederea organizării si dezvoltării serviciilor
sociale, prin încheierea de parteneriate, pentru a crea un continuum în
furnizarea serviciilor sociale, un sistem eficient si transparent care vine în
întâmpinarea dificultătilor si riscurilor la care sunt expusi cetătenii.
Parteneriatele se
încheie între furnizorii publici de servicii sociale, între furnizorii publici
si cei privati si între furnizorii privati.
Standarde:
1. Furnizorul de
servicii sociale promovează o politică de parteneriat bazată pe nevoile si
asteptările beneficiarilor si resursele disponibile.
2. Partenerii
cooperează în vederea organizării si dezvoltării serviciilor sociale, prin
încheierea de conventii de parteneriat si de contracte de acordare a
serviciilor sociale.
3. Obiectivele
comune si modalitătile de cooperare cu partenerii sunt definite si acceptate de
comun acord.
4. Functionarea,
impactul si sustenabilitatea parteneriatelor sunt monitorizate si evaluate în
mod regulat de către toti furnizorii de servicii implicati.
5. Rezultatele
evaluării actiunilor realizate în parteneriat sunt diseminate anual
partenerilor, personalului angajat, beneficiarilor si reprezentantilor
acestora.
VIII. Orientarea
pe rezultate
Definitie:
Furnizorul de
servicii sociale este centrat pe rezultate în beneficiul persoanelor deservite,
al familiilor lor/reprezentantilor legali si al comunitătii.
Impactul serviciilor
este monitorizat, măsurat si este un element important al unui proces continuu
de îmbunătătire a calitătii, transparentă si responsabilizare.
Standarde:
1. Furnizorii de
servicii sociale definesc un set clar de indicatori măsurabili pentru intrările
în sistem (resursele umane, materiale si financiare care sunt utilizate pentru
organizarea si dezvoltarea serviciului), pentru procedurile de primire a
beneficiarilor, pentru desfăsurarea si rezultatele proceselor de furnizare a
serviciilor.
2. Furnizorii de
servicii sociale utilizează indicatori de măsurare a performantei
organizationale atât pe baza rezultatelor financiare (cresterea bunurilor, a
capitalului, fluxul de capital, investitii, stocuri, profituri etc.), cât si pe
baza rezultatelor nonfinanciare (numărul furnizorilor de servicii, numărul
beneficiarilor, calitatea vietii, rezultatele serviciilor oferite etc.).
3. Membrii
personalului sunt informati periodic despre indicatorii de măsurare a
intrărilor în sistem, a desfăsurării procesului de furnizare a serviciului si
despre indicatorii de măsurare a performantei organizationale.
4. Furnizorii de
servicii sociale au un sistem de raportare, publicare, diseminare a
rezultatelor obtinute membrilor personalului, beneficiarilor, finantatorilor,
partenerilor sociali si decidentilor politici.
5. Rezultatele
sunt discutate periodic cu beneficiarii si cu membrii personalului.
6. Furnizorii de
servicii sociale au o procedură de măsurare a satisfactiei persoanelor
deservite, a personalului si a celorlalte grupuri de interes.
7. Furnizorii de
servicii sociale au un sistem de raportare, publicare, diseminare a
rezultatelor obtinute prin măsurarea gradului de satisfactie a beneficiarilor,
a membrilor personalului si a celorlalti actori implicati.
8. Obiectivele
politicilor stabilite de către furnizorii de servicii sociale se măsoară si se
evaluează sistematic împreună cu beneficiarii si cu membrii personalului.
9. Furnizorii de
servicii sociale utilizează permanent rezultatele evaluărilor în vederea
îmbunătătirii calitătii serviciilor oferite, pentru a răspunde cât mai eficient
cerintelor beneficiarilor, membrilor personalului, celorlalti actori implicati.
IX. Îmbunătătirea
continuă
Definitie:
Furnizorii de
servicii sociale vin în întâmpinarea nevoilor sociale ale comunitătii, folosind
într-un mod eficient resursele de care dispun pentru dezvoltarea si îmbunătătirea serviciilor. Formarea initială
si continuă a personalului, adoptarea
unei strategii de marketing si comunicare adecvată, valorificarea feedbackului
primit din partea finantatorilor, a beneficiarilor si a reprezentantilor
acestora, a actorilor implicati sunt folosite ca modalităti de îmbunătătire
continuă a calitătii serviciilor sociale.Standarde:
1. Furnizorul de
servicii sociale are proceduri sistematice pentru îmbunătătirea calitătii
serviciilor si monitorizarea continuă a implementării schimbărilor necesare.
2. Obiectivele
planificării anuale si prioritătile de îmbunătătire a calitătii serviciilor
oferite sunt stabilite împreună cu
personalul angajat, beneficiarii si reprezentantii acestora, cu alti actori
implicati.
3. Sunt
identificati si folositi indicatori de evaluare a organizării si furnizării
serviciilor.
4. FSS stabileste
actiuni pentru formarea si perfectionarea continuă a personalului.
5. FSS dispune de
proceduri pentru un marketing si o comunicare eficientă.