MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 760         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 19 august 2004

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 298 din 6 iulie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. XVI alin. (5) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

63. - Ordonantă pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 296/2002 privind acordarea asistentei medicale în România cetătenilor străini în baza acordurilor, întelegerilor, conventiilor sau protocoalelor internationale de reciprocitate în domeniul sănătătii, la care România este parte

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

422. - Ordin al ministrului muncii, solidaritătii sociale si familiei pentru aprobarea Standardelor obligatorii de calitate privind serviciile sociale specializate din România, furnizate în sistem public, privat si parteneriat public-privat

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 298

din 6 iulie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. XVI alin. (5) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei

 

Ioan Vida - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Florentina Baltă - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent sef

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a art. XVI alin. (5) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei. Exceptia a fost ridicată de Oreste Stamatiu din Oradea în Dosarul nr. 8.089/CA/2003 al Tribunalului Bihor - Sectia comercială si contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, arătând că prevederile de lege criticate nu contravin textelor din Constitutie invocate ca fiind încălcate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 30 martie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 8.089/CA/2003, Tribunalul Bihor – Sectia comercială si contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. XVI alin. (5) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei.

Exceptia a fost ridicată de Oreste Stamatiu din Oradea, într-o cauză de contencios administrativ.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că textul de lege criticat aduce atingere principiului autonomiei unitătilor administrativ-teritoriale, consacrat de art. 119 din Constitutie, precum si “angajamentelor internationale ale României”, prin aceea că “restrânge posibilitatea comunelor, oraselor de a-si stabili (prin conducerea lor aleasă sau prin referendum local) organigrama si statul de functii”.

Tribunalul Bihor - Sectia comercială si contencios administrativ apreciază că art. XVI din Legea nr. 161/2003 este constitutională. În acest sens, în esentă, arată că, potrivit Constitutiei si Cartei europene a autonomiei locale, “competentele autoritătilor publice locale sunt prevăzute de lege, adoptarea normelor legale unitare si obligatorii pentru unitătile administrativ-teritoriale, cum sunt cele de la art. XVI alin. (5) din Legea nr. 161/2003, nu contravin principiului autonomiei locale astfel cum este reglementat de Constitutia României”.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 18 1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată, sens în care arată că “stabilirea prin lege a modului în care functionează si se organizează autoritătile administratiei publice centrale si locale, precum si a statutului functionarilor publici din cadrul acestora nu contravine nici unei dispozitii constitutionale, ci, dimpotrivă, reprezintă o aplicare a acestora”.

Avocatul Poporului consideră că prevederile art. XVI alin. (5) din Legea nr. 161/2003 sunt constitutionale. Astfel, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale (deciziile nr. 347/2001 si nr. 395/2003), arată că: art. 120 din Constitutie “se referă la principiul autonomiei locale în cadrul organizării administratiei publice din unitătile administrativ-teritoriale, iar nu la existenta unei autonomii de decizie în afara cadrului legal”; autonomia locală se exercită conform legilor statului, potrivit principiului constitutional al obligativitătii respectării legilor prevăzut de art. 51; art. 3 pct. 1 din Carta europeană a autonomiei locale, făcând trimitere la dreptul intern, defineste conceptul de autonomie locală ca ladreptul si capacitatea efectivă ale autoritătilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, în cadrul legii, în nume propriu si în interesul populatiei locale, o parte importantă a treburilor publice”.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si cel al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele: Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, precum si celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările si completările ulterioare, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. XVI alin. (5) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de  afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, al căror continut este următorul: “(5) La stabilirea numărului maxim alfunctiilor publice de executie din cadrul autoritătii sau institutiei publice se vor avea în vedere următoarele:

a) numărul functiilor publice de executie din grad profesional superior este de maximum 20%;

b) numărul functiilor publice de executie din grad profesional principal este de maximum 40%;

c) numărul functiilor publice de executie din grad profesional asistent este de maximum 30%;

d) numărul functiilor publice de executie din grad profesional debutant este de maximum 10%.”

În opinia autorului exceptiei, acest text de lege contravine prevederilor art. 119 [devenit art. 120] din Constitutie, potrivit cărora: “(1) Administratia publică din unitătile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale si deconcentrării serviciilor publice.

(2) În unitătile administrativ-teritoriale în care cetătenii apartinând unei minorităti nationale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minoritătii nationale respective în scris si oral în relatiile cu autoritătile administratiei publice locale si cu serviciile publice deconcentrate, în conditiile prevăzute de legea organică.”

De asemenea, se invocă si încălcarea “angajamentelor internationale ale României” referitoare la descentralizarea administrativă si autonomia locală, însă fără precizarea acestora ori a motivelor de neconstitutionalitate.

Articolul XVI alin. (5) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei este cuprins în cartea II - Modificarea unor reglementări în scopul prevenirii si combaterii coruptiei, titlul III - Reglementări privind functia publică si functionarii publici din lege, care dispune cu privire la modificarea si completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici. Legea nr. 188/1999, cu modificările si completările ulterioare, inclusiv cele din legea ce face obiectul prezentului control de constitutionalitate, a fost republicată, în temeiul art. XXVI din Legea nr. 161/2003, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 22 martie 2004. În nota cuprinsă în capitolul X - Dispozitii finale si tranzitorii (după art. 94), se mentionează că art. XIV-XXV din titlul III al cărtii II din Legea nr. 161/2003 nu au fost cuprinse în forma republicată a Legii nr. 188/1999, dar sunt reproduse în continuarea notei.

În legătură cu textul de lege criticat, care prevede ca la stabilirea numărului maxim al functiilor publice de executie din cadrul autoritătii sau institutiei publice să se aibă în vedere unele procente maxime pe grade profesionale, autorul exceptiei sustine că acesta este contrar prevederilor art. 120 din Constitutie, republicată, prin aceea că “restrânge posibilitatea comunelor, oraselor de a-si stabili (prin conducerea lor aleasă sau prin referendum local) organigrama si statul de functii”.

În jurisprudenta sa, de exemplu, prin Decizia nr. 136 din 3 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 16 octombrie 2001, Curtea Constitutională a retinut că art. 119 din Constitutie, devenit art. 120 în Constitutia republicată, “se referă la principiul autonomiei locale în cadrul organizării administratiei publice din unitătile administrativ-teritoriale, iar nu la existenta unei autonomii de decizie în afara cadrului legal, care este general obligatoriu”. Aceasta întrucât, potrivit principiului obligativitătii respectării legilor prevăzut la art. 51 din Constitutie, devenit art. 1 alin. (5) în Constitutia republicată, “autonomia locală se exercită conform legilor statului”. Prin aceeasi decizie Curtea a mai retinut că însăsi Carta europeană a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, făcând referire, în art. 3 pct. 1, la cadrul legal intern, defineste conceptul de autonomie locală ca “dreptul si capacitatea efectivă ale autoritătilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, în cadrul legii, în nume propriu si în interesul populatiei locale, o parte importantă a treburilor publice”.

Aceeasi definitie a conceptului de autonomie locală este preluată în Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, iar stabilirea prin lege a organizării si functionării organelor administratiei publice locale nu contravine, ci, dimpotrivă, este în sensul prevederilor constitutionale mentionate. Asa fiind, sustinerile referitoare la contrarietatea dintre textul de lege criticat si prevederile constitutionale ale art. 120 urmează a fi respinse.

Curtea constată că nici invocarea încălcării “angajamentelor internationale ale României” nu poate fi retinută, întrucât autorul exceptiei nu mentionează care sunt documentele internationale încălcate si nici în ce constă aceasta.

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicată, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.d) si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. XVI alin. (5) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, exceptie ridicată de Oreste Stamatiu din Oradea în Dosarul nr. 8.089/CA/2003 al Tribunalului Bihor - Sectia comercială si contencios administrativ.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 6 iulie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent sef,

Gabriela Dragomirescu

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ

pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 296/2002 privind acordarea asistentei medicale în România cetătenilor străini în baza acordurilor, întelegerilor, conventiilor sau protocoalelor internationale de reciprocitate în domeniul sănătătii, la care România este parte

 

În temeiul art. 108 din Constitutie, republicată, si al art. 1 pct. IV.4 din Legea nr. 291/2004 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă.

 

Art. I. - Articolul 2 din Legea nr. 296/2002 privind acordarea asistentei medicale în România cetătenilor străini în baza acordurilor, întelegerilor, conventiilor sau protocoalelor internationale de reciprocitate în domeniul sănătătii, la care România este parte, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2002, se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 2. - (1) Prin derogare de la prevederile legislatiei privind asigurările sociale de sănătate, contravaloarea serviciilor medicale acordate potrivit art. 1 alin. (1) se suportă din Fondul national unic de asigurări sociale de.sănătate, la tarifele stabilite pentru cetătenii români asigurati, în conditiile stabilite prin respectivele documente internationale.

(2) Contravaloarea serviciilor medicale acordate potrivit art. 1 alin. (2) se suportă din Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, în conditiile stabilite prin respectivele documente internationale.

(3) Modul de decontare a serviciilor medicale prevăzute la alin. (1), precum si documentele justificative se stabilesc prin ordin al ministrului sănătătii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

Art. II. - Prezenta ordonantă intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul sănătătii,

Ovidiu Brînzan

p. Ministrul afacerilor externe,

Bogdan Lucian Aurescu,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 5 august 2004.

Nr. 63.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITĂTII SOCIALE SI FAMILIEI

 

ORDIN

pentru aprobarea Standardelor obligatorii de calitate privind serviciile sociale specializate din România, furnizate în sistem public, privat si parteneriat public-privat

 

În temeiul prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 515/2003 si ale art. 17 din Hotărârea Guvernului nr. 737/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Standardele obligatorii de calitate privind serviciile sociale specializate din România, furnizate în sistem public, privat si parteneriat public-privat, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Standardele de calitate sunt emise în conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 515/2003.

Art. 3. - Prin standarde de calitate generale se întelege ansamblul de cerinte privind cadrul organizatoric si material, resursele umane si financiare, viziunea integratoare si tolerantă a personalului implicat în acordarea serviciilor în vederea atingerii nivelului de performantă obligatoriu pentru toti furnizorii de servicii sociale specializate din România.

Art. 4. - Standardele de calitate generale au fost formulate în conformitate cu următoarele categorii principale de organizare si furnizare a serviciilor sociale, de relationare a furnizorilor de servicii sociale cu beneficiarii si societatea civilă, respectiv cu autoritătile implicate:

- organizare si administrare;

- drepturi;

- etică;

- abordare comprehensivă, globală si integrată;

- centrarea pe persoane;

- participarea beneficiarului;

- parteneriat;

- orientare pe rezultate;

- îmbunătătire continuă a calitătii.

Art. 5. - Furnizorilor de servicii sociale li se acordă o perioadă de 12 luni pentru a întruni conditiile de acreditare conform standardelor obligatorii de calitate.

Art. 6. - Prezentul ordin intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2005.

 

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Dan Mircea Popescu

 

Bucuresti, 9 august 2004.

Nr. 422.

 

ANEXĂ

 

STANDARDE

obligatorii de calitate privind serviciile sociale specializate din România, furnizate în sistem public, privat si parteneriat public-privat

 

I. Organizare si administrare

Definitie:

Furnizorii de servicii sociale, denumiti în continuare FSS, au drept obiectiv eficientizarea proceselor de organizare si functionare internă a furnizării serviciilor.

Furnizorii de servicii sociale îsi dezvoltă capacitatea de relationare si comunicare cu restul actorilor implicati în gestionarea serviciilor sociale si cu întreaga comunitate.

FSS promovează imaginea pozitivă a beneficiarului, comportamentele tolerante si incluzive, bunele practici, manifestând exigente în domeniul propriu de activitate, utilizând cu eficientă resursele, dând dovadă de inovatie.

Standarde:

1. FSS stabileste obiective valabile pe o perioadă de 3-5 ani, care sunt elaborate împreună cu personalul sub forma unui proiect propriu, elaborat în conformitate cu legislatia în vigoare.

2. FSS îsi dezvoltă o procedură de informare a institutiilor competente în domeniu, a personalului, beneficiarilor, familiilor ori sustinătorilor legali ai acestora si a altor actori relevanti, în ceea ce priveste proiectul sau alte documente referitoare la procesul de furnizare a serviciilor, ori de câte ori este nevoie sau intervin schimbări.

3. Culegerea si transmiterea datelor necesare evaluării procesului de furnizare a serviciilor se fac trimestrial folosind instrumente adecvate.

4. Personalul administrativ aplică proceduri prin care sunt evaluate anual rezultatele comunicării interne si externe privind serviciile furnizate.

5. FSS are proceduri de evaluare a utilizării eficiente a resurselor umane, materiale si financiare pentru acordarea serviciilor.

6. FSS elaborează, diseminează materiale care să promoveze imagini pozitive despre beneficiari, bune practici, inovatii în modul de administrare si furnizare a serviciului.

7. Rezultatele inovatiilor sunt împărtăsite anual celorlalti furnizori de servicii din domeniu, prin diverse modalităti de comunicare: reuniuni anuale, mijloace de comunicare scrisă sau electronică.

II. Drepturi

Definitie:

Fiecare FSS îsi propune apărarea si promovarea drepturilor beneficiarilor: egalitatea de sanse si de tratament, participarea egală, autodeterminarea, autonomia si demnitatea personală.

FSS promovează actiuni nondiscriminatorii si pozitive în ceea ce priveste beneficiarii serviciilor. Acest angajament este evident în toate etapele organizării si dezvoltării serviciilor.

Standarde:

1. FSS are o cartă a drepturilor, specifică tipurilor de beneficiari cărora li se adresează, care este cunoscută atât de beneficiari, cât si de personal.

2. Regulamentul de organizare si functionare propriu respectă si sustine drepturile fiecărui beneficiar la egalitatea de sanse si de tratament, participarea egală a acestuia la procesul de furnizare a serviciilor.

3. Beneficiarii au responsabilităti si obligatii prevăzute în regulamentul de organizare si functionare, care le sunt făcute cunoscute si pe care trebuie să le respecte în orice moment si la orice nivel al interventiei.

4. Fiecărui beneficiar i se respectă demnitatea, dreptul la autodeterminare, dreptul la intimitate personală în fiecare moment al furnizării serviciilor, autonomia în gestiunea propriilor bunuri.

5. Fiecare dosar al FSS privind evaluarea, asistenta socială si medicală acordată beneficiarilor este supus regulilor confidentialitătii.

6. Procedurile privind confidentialitatea informatiilor referitoare la beneficiari sunt respectate pe tot parcursul procesului de furnizare a serviciilor.

7. Fiecare beneficiar are întocmit un plan de interventie si, după caz, un plan de asistentă si îngrijire, care valorifică întregul potential uman al acestuia si este conform proiectului de viată si nevoilor personale.

8. Planul de interventie si cel de asistentă si îngrijire urmăresc acordarea de servicii care să solutioneze cazurile de privare de drepturi sociale, de abuz si de maltratare de orice natură la care a fost supus beneficiarul.

9. Rezultatele planului de asistentă si îngrijire sunt monitorizate si evaluate în mod frecvent si sistematic.

10. Există proceduri de măsurare a satisfactiei beneficiarilor cu privire la conditiile în care se acordă serviciul si la facilitătile puse la dispozitie de furnizor.

Aceste proceduri sunt aduse la cunostintă beneficiarilor si membrilor familiilor ori sustinătorilor legali ai acestora.

11. Există proceduri prevăzute în Regulamentul de organizare si functionare referitoare la înregistrarea, medierea si solutionarea reclamatiilor depuse de beneficiari, familiile ori sustinătorii legali ai acestora.

III. Etică

Definitie:

FSS functionează în baza unui cod etic care promovează respectarea demnitătii beneficiarului, a familiei acestuia, a sustinătorilor săi legali, prin care se protejează beneficiarii împotriva unor eventuale riscuri si se promovează ideea de justitie socială..Standarde:

1. FSS are un cod etic care sustine respectul pentru demnitatea beneficiarilor, care este adus la cunostintă personalului, beneficiarilor si este îmbunătătit anual sau ori de câte ori este nevoie.

2. FSS are proceduri de confidentialitate cunoscute de personal.

3. FSS dispune proceduri de acces la informatii si documente privind beneficiarii, cunoscute de personal si de alti parteneri implicati în furnizarea serviciilor, cu respectarea legislatiei în vigoare.

4. Aceste proceduri sunt evaluate anual în plan intern de către personalul desemnat si în plan extern de către institutiile competente, conform legislatiei în vigoare.

5. FSS promovează pentru personal un mediu de muncă sănătos si sigur. Există un registru de evidentă a tuturor incidentelor.

6. FSS are proceduri de înregistrare a reclamatiilor, nemultumirilor si propunerilor beneficiarilor.

7. Beneficiarii cunosc procedura de depunere a reclamatiilor, nemultumirilor si propunerilor.

8. Personalul competent are obligatia de a răspunde oricărei reclamatii formulate de către beneficiari, familiile ori sustinătorii legali ai acestora.

9. FSS monitorizează reclamatiile pentru a fi în măsură să identifice tendintele si să ia decizii de îmbunătătire a serviciilor oferite.

IV. Abordare globală, comprehensivă, integrată

Definitie:

FSS asigură accesul persoanelor la servicii printr-o abordare comprehensivă, sistemică, integrată a satisfacerii nevoilor beneficiarului.

FSS asigură un continuum de furnizare de servicii, prin care este valorificată contributia tuturor actorilor: beneficiarii, comunitatea locală, societatea civilă. Implicarea tuturor partenerilor se face pe parcursul întregului proces, actionându-se în echipe multidisciplinare sau în cooperare cu alti furnizori de servicii sociale: de la planul de interventie până la evaluarea complexă si oferirea serviciilor.

Standarde:

1. FSS asigură continuumul prestării de servicii si sprijină implicarea altor furnizori de servicii si parteneri în procesul de acordare a serviciilor.

2. FSS are o planificare trianuală a obiectivelor, a modalitătilor de furnizare a serviciilor si de evaluare a rezultatelor.

3. FSS are un număr de personal suficient, cu calificarea necesară, care este structurat astfel încât să poată răspunde cerintelor procesului de furnizare a serviciilor.

4. Structura si ponderea personalului sunt stabilite conform legislatiei în vigoare.

5. Personalul este informat despre caracterul continuu al procesului de furnizare a serviciilor.

6. FSS identifică si valorifică potentialele contributii ale celorlalti parteneri la furnizarea de servicii, astfel încât să asigure continuumul furnizării de servicii.

7. FSS elaborează un plan de interventie si un plan de asistentă si îngrijire care cuprind măsurile, respectiv serviciile necesare solutionării situatiei de risc social.

8. FSS furnizează servicii specializate printr-o abordare pluridisciplinară si are o echipă pluridisciplinară de evaluare a nevoilor persoanei si de implementare a planului de interventie si a planului de asistentă si îngrijire pentru fiecare beneficiar.

9. FSS are un set de indicatori pentru monitorizarea procesului de integrare socială si de reabilitare a indivizilor.

10. FSS are un sistem de management al informatiei, bazat pe un set unic de proceduri si de formulare utilizat pentru organizarea, stocarea, transmiterea si publicarea informatiei.

11. Comunicarea informatiei referitoare la beneficiari se face către toti partenerii implicati în procesul de furnizare a serviciilor.

V. Centrarea pe persoane

Definitie:

FSS dezvoltă servicii în functie de nevoile beneficiarilor si de nevoile identificate în comunitate.

FSS implică beneficiarul ca membru activ al echipei serviciului furnizat, respectă contributia fiecărui individ prin angajarea lui în autoevaluare, respectă feedbackul si evaluarea făcută de beneficiar si valorile emise de acesta, respectă obiectivele serviciului furnizat. Toate actiunile sunt revizuite permanent.

Standarde:

1. Există actiuni de evaluare initială si complexă a nevoilor persoanei.

2. Dezvoltarea si implementarea planului de interventie si ale celui de asistentă si îngrijire se bazează pe rezultatele evaluării initiale si ale evaluărilor periodice.

3. Procedurile de dezvoltare a planului de interventie si a planului de asistentă si îngrijire sunt cunoscute de beneficiari si de personal.

4. FSS implică beneficiarii, familiile lor sau reprezentantii legali ai acestora în elaborarea planului de interventie si a planului de asistentă si îngrijire.

5. Feedbackul beneficiarilor este utilizat în planificarea si dezvoltarea serviciilor.

6. Personalul este informat în legătură cu observatiile rezultate din analiza feedbackului din partea beneficiarilor.

7. Beneficiarii sunt implicati în procesul de furnizare a serviciilor si în procesul de organizare a actiunilor de integrare socială.

8. Rezultatele procesului de integrare socială sunt măsurate si analizate.

VI. Participarea

Definitie:

Furnizorul de servicii sociale promovează participarea beneficiarilor la toate nivelurile de organizare si furnizare a serviciului, precum si în cadrul comunitătii. Furnizorul de servicii sociale sustin si dezvoltă participarea socială a beneficiarilor, incluziunea socială si se consultă în acest sens cu foruri, grupuri, organizatii reprezentative care militează pentru educatia civică, respectarea sanselor egale, eliminarea barierelor în procesul de insertie socială.

Standarde:

1. Beneficiarii sunt implicati activ în activitătile derulate în cadrul serviciului.

2. Furnizorul de servicii sociale creează proceduri de implicare a beneficiarilor în stabilirea politicii si a strategiilor privind serviciile sociale.

3. Furnizorul de servicii sociale creează proceduri de implicare a beneficiarilor în procesul de luare a deciziilor, în procesul dezvoltării de programe, evaluarea si administrarea serviciului primit.

4. Atât personalul, cât si beneficiarii sunt informati constant asupra procedurilor de participare a beneficiarilor în cadrul furnizării serviciului.

5. Gradul de participare a beneficiarilor în activitătile, programele dezvoltate în cadrul serviciului este evaluat constant.

6. Furnizorul de servicii sociale promovează implicarea beneficiarilor în cadrul comunitătii locale.

7. Furnizorul de servicii sociale promovează implicarea comunitătii locale în activitătile desfăsurate în cadrul serviciilor dezvoltate.

8. Furnizorul de servicii sociale sustin participarea civică a beneficiarilor.

VII. Parteneriate

Definitie:

Furnizorul de servicii sociale cooperează în vederea organizării si dezvoltării serviciilor sociale, prin încheierea de parteneriate, pentru a crea un continuum în furnizarea serviciilor sociale, un sistem eficient si transparent care vine în întâmpinarea dificultătilor si riscurilor la care sunt expusi cetătenii.

Parteneriatele se încheie între furnizorii publici de servicii sociale, între furnizorii publici si cei privati si între furnizorii privati.

Standarde:

1. Furnizorul de servicii sociale promovează o politică de parteneriat bazată pe nevoile si asteptările beneficiarilor si resursele disponibile.

2. Partenerii cooperează în vederea organizării si dezvoltării serviciilor sociale, prin încheierea de conventii de parteneriat si de contracte de acordare a serviciilor sociale.

3. Obiectivele comune si modalitătile de cooperare cu partenerii sunt definite si acceptate de comun acord.

4. Functionarea, impactul si sustenabilitatea parteneriatelor sunt monitorizate si evaluate în mod regulat de către toti furnizorii de servicii implicati.

5. Rezultatele evaluării actiunilor realizate în parteneriat sunt diseminate anual partenerilor, personalului angajat, beneficiarilor si reprezentantilor acestora.

VIII. Orientarea pe rezultate

Definitie:

Furnizorul de servicii sociale este centrat pe rezultate în beneficiul persoanelor deservite, al familiilor lor/reprezentantilor legali si al comunitătii.

Impactul serviciilor este monitorizat, măsurat si este un element important al unui proces continuu de îmbunătătire a calitătii, transparentă si responsabilizare.

Standarde:

1. Furnizorii de servicii sociale definesc un set clar de indicatori măsurabili pentru intrările în sistem (resursele umane, materiale si financiare care sunt utilizate pentru organizarea si dezvoltarea serviciului), pentru procedurile de primire a beneficiarilor, pentru desfăsurarea si rezultatele proceselor de furnizare a serviciilor.

2. Furnizorii de servicii sociale utilizează indicatori de măsurare a performantei organizationale atât pe baza rezultatelor financiare (cresterea bunurilor, a capitalului, fluxul de capital, investitii, stocuri, profituri etc.), cât si pe baza rezultatelor nonfinanciare (numărul furnizorilor de servicii, numărul beneficiarilor, calitatea vietii, rezultatele serviciilor oferite etc.).

3. Membrii personalului sunt informati periodic despre indicatorii de măsurare a intrărilor în sistem, a desfăsurării procesului de furnizare a serviciului si despre indicatorii de măsurare a performantei organizationale.

4. Furnizorii de servicii sociale au un sistem de raportare, publicare, diseminare a rezultatelor obtinute membrilor personalului, beneficiarilor, finantatorilor, partenerilor sociali si decidentilor politici.

5. Rezultatele sunt discutate periodic cu beneficiarii si cu membrii personalului.

6. Furnizorii de servicii sociale au o procedură de măsurare a satisfactiei persoanelor deservite, a personalului si a celorlalte grupuri de interes.

7. Furnizorii de servicii sociale au un sistem de raportare, publicare, diseminare a rezultatelor obtinute prin măsurarea gradului de satisfactie a beneficiarilor, a membrilor personalului si a celorlalti actori implicati.

8. Obiectivele politicilor stabilite de către furnizorii de servicii sociale se măsoară si se evaluează sistematic împreună cu beneficiarii si cu membrii personalului.

9. Furnizorii de servicii sociale utilizează permanent rezultatele evaluărilor în vederea îmbunătătirii calitătii serviciilor oferite, pentru a răspunde cât mai eficient cerintelor beneficiarilor, membrilor personalului, celorlalti actori implicati.

IX. Îmbunătătirea continuă

Definitie:

Furnizorii de servicii sociale vin în întâmpinarea nevoilor sociale ale comunitătii, folosind într-un mod eficient resursele de care dispun pentru dezvoltarea si  îmbunătătirea serviciilor. Formarea initială si continuă a personalului,  adoptarea unei strategii de marketing si comunicare adecvată, valorificarea feedbackului primit din partea finantatorilor, a beneficiarilor si a reprezentantilor acestora, a actorilor implicati sunt folosite ca modalităti de îmbunătătire continuă a calitătii serviciilor sociale.Standarde:

1. Furnizorul de servicii sociale are proceduri sistematice pentru îmbunătătirea calitătii serviciilor si monitorizarea continuă a implementării schimbărilor necesare.

2. Obiectivele planificării anuale si prioritătile de îmbunătătire a calitătii serviciilor oferite sunt stabilite  împreună cu personalul angajat, beneficiarii si reprezentantii acestora, cu alti actori implicati.

3. Sunt identificati si folositi indicatori de evaluare a organizării si furnizării serviciilor.

4. FSS stabileste actiuni pentru formarea si perfectionarea continuă a personalului.

5. FSS dispune de proceduri pentru un marketing si o comunicare eficientă.