MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 772         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 24 august 2004

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.247. - Hotărâre privind aprobarea Strategiei nationale pentru eliminarea tulburărilor prin deficit de iod prin iodarea universală a sării destinate consumului uman direct si fabricării pâinii, precum si pentru înfiintarea Comitetului National pentru Eliminarea Tulburărilor prin Deficit de Iod (CNETDI)

 

1.268. - Hotărâre privind trecerea unor terenuri din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Administratiei si Internelor în domeniul privat al statului

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Strategiei nationale pentru eliminarea tulburărilor prin deficit de iod prin iodarea universală a sării destinate consumului uman direct si fabricării pâinii, precum si pentru înfiintarea Comitetului National pentru Eliminarea Tulburărilor prin Deficit de Iod (CNETDI)

 

În temeiul art. 108 din Constitutie, republicată, si al art. 12 alin. (2) si (3) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Strategia natională pentru eliminarea tulburărilor prin deficit de iod prin iodarea universală a sării destinate consumului uman direct si fabricării pâinii, denumită în continuare Strategie, prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2. - (1) Se înfiintează Comitetul National pentru Eliminarea Tulburărilor prin Deficit de Iod (CNETDI), denumit în continuare Comitetul, organism interministerial fără personalitate juridică, sub autoritatea primului-ministru, coordonat de către consilierul primului-ministru cu atributii în domeniul asigurării sănătătii populatiei.

(2) Comitetul se organizează si functionează pe lângă Ministerul Sănătătii.

Art. 3. - (1) Comitetul are rolul de planificare, integrare, corelare si monitorizare a politicii Guvernului în domeniul supravegherii, controlului si prevenirii tulburărilor.prin deficit de iod din perspectiva medicală, socială si educatională.

(2) Comitetul elaborează Planul national de actiune pentru eliminarea tulburărilor prin deficit de iod, integrarea si corelarea programelor sectoriale elaborate de autoritătile si institutiile cu atributii în aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 568/2002 privind iodarea universală a sării destinate consumului uman, hranei animalelor si utilizării în industria alimentară, cu modificările ulterioare, si monitorizează modul de desfăsurare a procesului care vizează aplicarea integrală a prevederilor acestui act normativ.

(3) Comitetul are următoarele atributii principale:

a) analizează cauzele care favorizează aparitia tulburărilor prin deficit de iod;

b) fundamentează, elaborează si supune spre aprobare Guvernului viitoarele strategii nationale pentru eliminarea tulburărilor prin deficit de iod si urmăreste punerea în aplicare a acestora;

c) aprobă anual planul de activităti propriu;

d) evaluează legislatia în domeniul supravegherii,

controlului, prevenirii tulburărilor prin deficit de iod si formulează propuneri privind modificarea si/sau completarea acesteia, pe care le înaintează ministerelor competente în vederea elaborării de acte normative;

e) propune realizarea, în conditiile legii, a unor actiuni sau măsuri speciale pentru protectia persoanelor ce manifestă tulburări prin deficit de iod;

f) evaluează si propune Guvernului prevederea în bugetul de stat a fondurilor necesare aplicării Strategiei;

g) urmăreste respectarea conventiilor, tratatelor si a celorlalte acte internationale la care România este parte, în ceea ce priveste respectarea drepturilor persoanelor ce prezintă tulburări prin deficit de iod si ale persoanelor expuse la grad mare de risc;

h) monitorizează aplicarea actelor normative în ceea ce priveste reducerea impactului, supravegherea, controlul, prevenirea cazurilor de tulburări prin deficit de iod si îndeplinirea de către institutiile statului a sarcinilor ce le revin în domeniu;

i) acordă asistentă tehnică autoritătilor competente pentru elaborarea programelor nationale, a strategiilor sectoriale si identifică metodele si mijloacele practice care pot fi folosite în scopul supravegherii, controlului, prevenirii si reducerii impactului social în cazurile de tulburări prin deficit de iod;

j) informează anual Guvernul cu privire la activitatea si rezultatele obtinute, realizarea si implementarea Strategiei si elaborează un raport anual de activitate;

k) propune Guvernului spre adoptare măsurile ce se impun pentru supravegherea, controlul, prevenirea si reducerea impactului social al cazurilor de tulburări prin deficit de iod;

l) colaborează cu autoritătile si institutile publice, precum si cu persoane juridice si fizice în vederea realizării rolului său;

m) facilitează accesul României la programe si surse internationale de finantare în acest domeniu;

n) monitorizează aplicarea fondurilor atrase pe problematica tulburărilor prin deficit de iod.

(4) Comitetul îndeplineste orice alte atributii în vederea realizării scopului pentru care a fost constituit, stabilite prin acte normative sau dispuse de primul-ministru.

Art. 4. - (1) Comitetul are următoarea componentă:

a) presedinte, directorul general adjunct al Directiei generale sănătate publică si inspectia sanitară de stat din Ministerul Sănătătii;

b) 3 vicepresedinti, respectiv coordonatorii celor 3 grupuri de lucru constituite pe domenii de activitate, alesi prin vot dintre membrii Comitetului în conditiile prevăzute în regulamentul de organizare si functionare a Comitetului;

c) 29 de membri, la nivel de director general sau director, desemnati de autoritătile, institutiile sau organizatiile prevăzute în anexa nr. 2.

(2) Componenta nominală a Comitetului se aprobă prin ordin al ministrului sănătătii, la propunerea autoritătilor, institutiilor si organizatiilor reprezentate.

(3) La lucrările Comitetului pot fi invitati reprezentanti ai:

a) Administratiei Prezidentiale;

b) comisiilor de sănătate ale Camerei Deputatilor si Senatului;

c) Casei Nationale de Asigurări de Sănătate;

d) Colegiului Medicilor din România;

e) Colegiului Farmacistilor din România;

f) organizatiilor academice si de asistentă socială, precum si ai celorlalte organizatii neguvernamentale care desfăsoară activităti în domeniu;

g) organizatiilor producătorilor si importatorilor de produse farmaceutice în domeniu;

h) organizatiilor producătorilor si importatorilor de produse alimentare;

i) reprezentantelor din România ale Organizatiei Natiunilor Unite, care desfăsoară activităti în domeniu.

(4) Participarea la sedintele Comitetului a persoanelor prevăzute la alin. (3) se face la invitatia presedintelui Comitetului.

Art. 5. - Membrii Comitetului au următoarele atributii:

a) reprezintă autoritătile, institutiile publice si structurile care i-au desemnat;

b) asigură comunicarea între Comitet, autoritătile, institutiile si organizatiile de la care provin;

c) asigură integrarea problematicii legate de tulburările prin deficit de iod în politicile si strategiile institutiilor din care provin;

d) asigură monitorizarea implementării Strategiei la nivelul autoritătilor, institutiilor si organizatiilor pe care le reprezintă.

Art. 6. - (1) Comitetul se întruneste trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea presedintelui sau, în lipsa acestuia, a unuia dintre vicepresedinti.

(2) Comitetul este întrunit în mod legal în prezenta a două treimi din numărul membrilor săi.

(3) Comitetul adoptă hotărâri prin vot majoritar. În caz de paritate de voturi, votul presedintelui Comitetului este decisiv.

Art. 7. - (1) În vederea exercitării atributiilor ce îi revin, Comitetul poate constitui grupuri de lucru formate din specialisti care pot proveni din cadrul autoritătilor, institutiilor si organizatiilor reprezentate, precum si din cadrul altor structuri, cu conditia ca rezultatele activitătii desfăsurate de către acestia să fie de natură să contribuie la realizarea scopului pentru care a fost constituit Comitetul.

(2) Lucrările de secretariat ale grupurilor de lucru sunt asigurate de autoritătile, institutiile sau organizatiile ai căror reprezentanti ori invitati au solicitat constituirea grupului de lucru.

(3) Grupurile de lucru au următoarele atributii principale:

a) elaborează propuneri si strategii sectoriale de aplicare a Strategiei;

b) elaborează si prezintă Comitetului propuneri de acte normative de reducere a impactului tulburărilor prin deficit de iod;

c) efectuează, la cererea Comitetului, studii sectoriale si controlează aplicarea Strategiei la nivel sectorial;

d) elaborează rapoarte tematice, la cererea Comitetului.

(4) Grupurile de lucru îndeplinesc, în conditiile legii, orice alte atributii în vederea atingerii obiectivelor pentru a căror realizare au fost constituite.

Art. 8. - Comitetul îsi desfăsoară activitatea potrivit regulamentului de organizare si functionare propus de presedinte si aprobat în cadrul primei sedinte, care va avea loc în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 9. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul sănătătii,

Ovidiu Brînzan

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Petre Daea

Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor

Gabriel Eduard Matei,

secretar de stat

 

Bucuresti, 5 august 2004.

Nr. 1.247.

 

ANEXA Nr. 1

 

STRATEGIE NATIONALĂ

pentru eliminarea tulburărilor prin deficit de iod prin iodarea universală a sării destinate consumului uman direct si fabricării pâinii

(2004-2012)

 

Introducere

Carenta de iod este singura si cea mai cunoscută cauză a retardului mintal si a deteriorării functiilor cerebrale ce poate fi prevenită. Carenta de iod determină aparitia gusii si scăderea producerii hormonilor vitali pentru crestere si dezvoltare. Cresterea copiilor este încetinită, ei devin apatici, cu deficit mental, cu alterarea capacitătii de miscare, alterarea vorbirii si a auzului. La gravide carenta de iod produce disgravidie, nastere prematură, avort sau nasterea unor copii cu retard mintal ori intelect la limită.

Studii recente efectuate în Asia pe loturi mari de populatie au demonstrat că deficitul de iod la gravidă este o cauză a nasterii unor copii cu greutate mică.

Lista de abrevieri

IUS - iodarea universală a sării

CNETDI - Comitetul National pentru Eliminarea Tulburărilor prin Deficit de Iod

OMS - Organizatia Mondială a Sănătătii

UNICEF - Fondul Natiunilor Unite pentru Copii

MS - Ministerul Sănătătii

IOMC - Institutul de Ocrotire a Mamei si Copilului

SALROM - Societatea Română de Productie si Comercializare a Sării

MEC - Ministerul Educatiei si Cercetării

TDI - tulburări prin deficit de iod

IEC - informare, educare, comunicare

PSI - Fundatia “Population Services International” - România

UNDP - Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare

ICCIDD - Comisia internatională de control al tulburărilor prin deficit de iod

 

ARGUMENT PENTRU DEZVOLTAREA PREZENTEI STRATEGII

 

Tulburările induse de lipsa de iod

Statisticile mondiale arată că:

- 1,6 miliarde de oameni sunt expusi riscului de a fi afectati de carenta de iod din alimentatie;

- tulburările prin carentă de iod afectează 50 milioane de copii;

- în fiecare an se nasc în lume 100.000 de copii cu cretinism.

Deficitul de iod antrenează modificări diferite în functie de vârsta la care se manifestă. În functie de deficitul de iod si/sau de hormoni tiroidieni pot apărea:

- avort sau nastere prematură;

- mortalitate perinatală si infantilă crescută;

- anomalii congenitale;

- cretinism cu leziuni neurologice (deficit mental, surdomutitate, strabism) sau mixedematoase;

- la copil, hipotiroidismul juvenil cu dezvoltare mentală si fizică deficitare;

- la adult, gusa (cu complicatiile sale) si tulburări ale fertilitătii.

Nutritia necorespunzătoare cu iod pe durata gestatiei reduce densitatea retelei de interconexiuni care se formează între celulele creierului în curs de dezvoltare al fătului, limitând astfel pe viată capacitatea intelectuală a individului. La nivelul populatiei consecinta s-a dovedit a fi un coeficient de inteligentă mai scăzut cu 10-15%. O stare nutritională cu iod corespunzătoare în primele 16-18 săptămâni de sarcină este esentială pentru eliminarea TDI.

Susceptibilitatea creierului fetal în curs de dezvoltare la leziuni cauzate de lipsa de iod si faptul că femeile gravide sunt pe locul 2 (după femeile în perioada de lactatie) în privinta necesarului de iod înseamnă că pentru a asigura o protectie optimă a fătului în dezvoltare fată de aportul scăzut de iod eforturile de monitorizare ar trebui să se concentreze asupra gravidelor.

În România tulburările prin deficit de iod nu mai constituie o caracteristică regională, a zonelor considerate endemice, ci este o problemă de sănătate publică la nivel national. Potrivit datelor existente, frecventa tulburărilor prin deficit de iod încadrează România în categoria tărilor cu deficit mediu spre moderat, cu exceptia a 3 zone care prezintă deficit sever.

La Congresul Societătii Române de Endocrinologie în septembrie 2000 se raporta că: “…valorile iodului urinar se.situează sub nivelul normal recomandat de OMS/UNICEF/ICCIDD în 21 dintre cele 27 de judete aflate în studiu. La femeile gravide, valorile iodului urinar au fost îngrijorător de scăzute.”

În baza datelor furnizate de studii ale OMS, ale Institutului de Endocrinologie lnC.I. Parhon”, precum si studii efectuate de IOMC se poate spune că:

- deficitul de iod este larg răspândit în România, depăsind cu mult limita zonelor considerate endemice, practic toată populatia tării fiind la risc;

- aproximativ 20% din numărul de copii prezintă deficit de iod, cu o prevalentă a tulburărilor prin deficit de iod mai mare în mediul rural;

- peste 35% din populatie prezintă forme vizibile de afectare tiroidiană (gusă).

Aportul scăzut de iod la femeile gravide din România înseamnă că fiecare generatie de nou-născuti suferă într-o oarecare măsură de deficiente cerebrale cauzate de carenta de iod, ceea ce va limita în viitor capacitatea lor de învătare si productivitatea, afectând astfel dezvoltarea socioeconomică viitoare a tării.

Diagnosticarea si tratamentul patologiilor tiroidiene induse de carenta de iod constituie si o povară inutilă pentru serviciile de asistentă medicală nationale.

Rezultatele cercetărilor de piată referitor la consumul de sare iodată - 2002

Organismul uman are nevoie de cantităti foarte mici de iod (200 micrograme pe zi), dar aportul trebuie să fie continuu. La nivelul întregii populatii acest lucru se poate realiza prin adăugarea de iod în sare. Sarea este vehiculul ideal pentru aportul de iod deoarece este unul dintre putinele alimente care sunt consumate aproape universal si în cantităti egale de toti oamenii, indiferent de starea economică, iar procedeul de iodare este relativ simplu din punct de vedere tehnic.

Cercetările desfăsurate la nivel national în anul 2002 au demonstrat că sarea neiodată este prezentă încă pe scară largă în gospodăriile din România: 31% din gospodăriile din mediul urban si 37% din gospodăriile din mediul rural folosesc exclusiv acest tip de sare. Există diferente între regiunile tării, dar chiar si acolo unde sarea iodată este folosită pe scară mai largă sarea neiodată este încă folosită, uneori în paralel cu sarea iodată. Gospodăriile unde se foloseste exclusiv sare iodată reprezintă 56% în mediul urban si 53% în mediul rural. Procentul cel mai mare de folosire exclusivă a sării iodate se întâlneste în Bucuresti - 71%.

Sarea folosită pentru consumul animal este în cea mai mare parte neiodată.

Acelasi studiu a reliefat o serie de aspecte care au stat la baza elaborării strategiei campaniei de promovare a consumului de sare iodată:

- Nu este preferată o anume marcă de sare si nu există notorietate legată de fabricant.

- Nu sunt cunoscute beneficiile consumului de sare iodată si nici modalitatea corectă de folosire a sării iodate (adăugare la sfârsitul preparării hranei pentru a nu fi expusă temperaturilor mari care favorizează evaporarea iodului).

- Nu sunt percepute diferente de gust între sarea iodată si cea neiodată.

- Pretul este doar în mică măsură o barieră pentru consumul de sare iodată (ceva mai scumpă). - Numai 16% dintre persoane se informează dacă sarea este iodată sau neiodată la cumpărare.

- Sarea iodată nu este disponibilă peste tot, în mediul rural doar 66% din locurile de comercializare dispunând de sare iodată, iar în mediul urban doar 78%.

- Majoritatea sării comercializate pentru populatie (97%) este de productie indigenă.

Principii directoare

Principiile care stau la baza elaborării strategiei eliminării TDI sunt următoarele:

1. TDI reprezintă o prioritate de sănătate publică nu numai ca o cauză principală de morbiditate în rândul copiilor si adultilor, dar si prin consecintele sale socioeconomice pe termen lung.

2. Abordarea exclusiv medicală a acestei probleme nu îsi dovedeste eficienta, fiind necesară o abordare integrată si intersectorială a tuturor institutiilor implicate în eliminarea TDI folosindu-se metoda iodării universale a sării, fapt dovedit de experienta internatională.

3. Aportul insuficient de iod prin alimentatie încă din perioada copilăriei generează aparitia de tulburări care devin cu timpul ireversibile si care necesită tratament. Completarea iodului prin alimentatie cu cantitatea necesară unei dezvoltări normale a organismului reprezintă una dintre prioritătile MS.

4. Această strategie urmează principiile si recomandările OMS si este în concordantă cu Strategia Ministerului Sănătătii în domeniul sănătătii publice, precum si cu actiunile derulate până acum în acest domeniu.

5. Statul român garantează dreptul la sănătate al tuturor cetătenilor săi, precum si accesul universal si echitabil la serviciile de sănătate. Serviciile furnizate persoanelor care înregistrează acest gen de tulburări trebuie să fie echitabile si adaptate nevoilor populatiei si nu se pot realiza decât cu sprijinul efectiv al medicului de familie. O atentie importantă trebuie acordată copiilor deoarece completarea iodului din alimentatie încă din copilărie garantează o dezvoltare normală a viitorului adult.

Scopul strategiei

Scopul prezentei strategii este de a asigura eliminarea TDI în România. Asigurarea durabilă a eliminării TDI implică:

- mentinerea constantă a cererii de eliminare a pericolelor produse de deficitul de iod;

- asigurarea unei calităti adecvate, disponibilitătii si accesibilitătii sării iodate;

- informarea largă si adecvată a tuturor straturilor si segmentelor societătii privind importanta iodului alimentar pentru dezvoltarea si functionarea optimă a creierului.

Durata: 2004-2012

Directii strategice de actiune

Tinând cont de toate aceste considerente, se selectează o serie de actiuni strategice prioritare pentru prevenirea si controlul TDI:

1. Iodarea universală a sării pentru consumul uman si animal ca principală actiune de lungă durată

2. Interventii pe termen scurt si în situatii speciale (zone endemice cu deficit sever, gravide, patologie)

3. Monitorizarea calitătii sării iodate pe toată distanta de la producător la consumator

4. Monitorizarea deficitului de iod la nivelul populatiei generale

5. Elaborarea unei strategii de comunicare pentru:

a) educarea populatiei privind importanta consumului de sare iodată si folosirea corectă a acesteia;

b) constientizarea profesionistilor (cadre didactice, medici, asistente medicale, asistente medicale comunitare, asistenti sociali, profesionisti din mass-media si din industria alimentară) privind comunicarea către populatie a mesajelor-cheie referitoare la importanta consumului de sare iodată;

c) constientizarea importatorilor, distribuitorilor si comerciantilor în vederea comercializării produselor realizate cu sare iodată în conformitate cu legea în vigoare.

Rezultate asteptate

Indicatori de structură

1. Înfiintarea CNETDI

2. Întâlnirea membrilor CNETDI cel putin o dată pe trimestru

3. Toate programele de învătământ la nivelul claselor I-XII, în domeniul educatiei pentru sănătate, vor avea în fiecare modul câte o temă privind importanta consumului de iod pentru organism.

4. Înfiintarea de laboratoare de referintă pentru determinarea ioduriilor

5. Înfiintarea laboratorului de referintă pentru monitorizarea calitătii sării iodate

6. Un sistem de monitorizare a calitătii sării iodate coordonat de reteaua de institute de sănătate publică Indicatori de proces

1. Adoptarea unui sigiliu national al sării iodate

2. Nivelul de iod din sarea destinată consumului uman direct conform legislatiei în vigoare

3. Pe termen lung (până în 2012), în functie de rezultatele evaluării statusului populatiei privind deficitul de iod, iodarea sării pentru consum animal Indicatori de rezultat

1. Numărul de cazuri de hipotiroidie tranzitorie la nou-născut

2. Incidenta gusii, mai ales în rândul copiilor

3. Numărul de cazuri de gravide cu excretie urinară de iod sub standardele OMS

4. Numărul de cazuri de copii de vârstă scolară cu excretie urinară de iod sub standardele OMS

5. Productia de sare iodată pentru consum intern, consum uman direct, consum animal si industria alimentară

6. Dinamica consumului de sare iodată

7. Procentul de gospodării care consumă numai sare iodată

8. Procentul de persoane care recunosc cel putin două dintre beneficiile consumului de sare iodată pentru sănătate

Obiective generale

Atât obiectivele generale, cât si cele specifice reprezintă o parte foarte importantă în punerea în practică a strategiei de eliminare a TDI.

Ca obiective generale pot fi enumerate:

1. reducerea incidentei TDI si asigurarea unei dezvoltări normale a organismului uman;

2. realizarea iodării sării în conformitate cu reglementările în vigoare, atât cea pentru uz uman, cât si cea pentru uz animal, ca vehicul esential pentru administrarea de iod;

3. asigurarea pe piată a unei productii suficiente de sare iodată;

4. dezvoltarea si îmbunătătirea sistemului national de supraveghere si monitorizare a productiei si consumului de sare iodată;

5. asigurarea unor politici de sănătate si a unui cadru de reglementare capabil să răspundă sectorial si multisectorial domeniului eliminării TDI;

6. dezvoltarea la nivel national a sistemului de depistare precoce si monitorizare a TDI.

Obiective specifice

Un obiectiv specific este eliminarea incidentei TDI până în anul 2012.

Pentru realizarea acestui obiectiv specific este necesar un set de actiuni:

1. determinarea si documentarea detaliată a rolurilor si responsabilitătilor partenerilor, a graficelor de lucru, a datelor limită de realizare a actiunilor, a resurselor necesare si alocarea de fonduri;

2. prezentarea si acceptarea planului de actiune la nivelul persoanelor cu putere de decizie;

3. înfiintarea Comitetului National pentru Eliminarea Tulburărilor prin Deficit de Iod (CNETDI);

4. realizarea sistematică de activităti sustinute de comunicare pentru schimbarea de comportamente care se adresează populatiei generale, utilizând canale diferite (mass-media, medicul de familie, cabinetul de întreprindere, medicul endocrinolog, medicul scolar, asistenti medicali comunitari etc.). Campaniile vor informa populatia despre beneficiul consumului de sare iodată, despre tulburările generate de lipsa iodului din organism, despre modul cum se poate procura sare neiodată pentru persoanele alergice la iod sau care suferă de afectiuni ce interzic consumul de iod. Aceste activităti se adresează în aceeasi măsură producătorilor si comerciantilor de sare si de produse alimentare care contin sare;

5. generalizarea ofertei de sare iodată de masă si pentru fabricarea pâinii, precum si eliminarea importurilor de sare de masă la parametrii necorespunzători din punct de vedere calitativ, în conformitate cu legislatia în vigoare;

6. întărirea retelei de promovare a sănătătii în scopul derulării de activităti specifice la nivel local care să acopere întregul teritoriu rural al judetelor;

7. dezvoltarea si sustinerea activitătii de control al stării de sănătate a populatiei din punct de vedere al tulburărilor generate de deficitul de iod, în special în zonele traditionale gusogene;

8. instruirea medicilor de familie în domeniul suplimentării necesarului de iod pentru copii, femei gravide si femei care alăptează;

9. dezvoltarea si acreditarea a două laboratoare de referintă în domeniu;

10. cresterea capacitătii tehnice si profesionale atât la nivel guvernamental, cât si neguvernamental pentru realizarea de studii în populatia generală, care să ilustreze periodic tabloul general al TDI;

11. dezvoltarea unui mecanism optim de comunicare între părtile implicate în actiunile de eliminare a TDI (MS, Ministerul Economiei si Comertului, MEC, Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor, Autoritatea Natională a Vămilor, UNICEF, Asociatia Medicilor de Familie din România, PSI, Fundatia “World Vision”- România, Fundatia luKiwanis” - România, Insitutul de Sănătate Publică Bucuresti, Institutul de Chimie Alimentară, Agentia Natională Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor, Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, Societatea Natională a Sării - S.A., Fundatia Internatională pentru Copil si Familie, OMS, Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificatie si Produse Făinoase).

Obiective operationale si activităti

- Campanii de comunicare în vederea schimbării comportamentelor

- Monitorizare, evaluare si cercetare (dezvoltarea sau întărirea facilitătilor de laborator existente pentru analiza iodului din sare, precum si a ioduriilor etc., cu crearea a două laboratoare nationale de referintă pentru monitorizarea ioduriilor si a unui laborator pentru monitorizarea calitătii sării iodate

- Stabilirea unui sistem eficient de monitorizare si evaluare este un element-cheie în eliminarea deficitului de iod. Un astfel de sistem permite identificarea grupurilor expuse riscului si monitorizarea progresului în timp. Pentru a stabili un sistem eficient de supraveghere nutritională trebuie definite grupurile-tintă, indicatorii după care se va urmări statusul deficitului de iod si strategiile prin care supravegherea va fi organizată si coordonată.

Parametrii care vor fi monitorizati se împart în două categorii:

- Parametri care măsoară efortul logistic al programului:

a) productia de sare iodată (calitativ si cantitativ);

b) importul de sare;

c) distribuirea universală a sării iodate;

d) pierderile de iod datorate factorilor climatici;

e) practici de gătit si depozitare a sării în gospodărie;

f) preferinta consumatorilor pentru sarea iodată;

g) eliminarea de la comercializare a sării neiodate de masă si pentru fabricarea pâinii, în conformitate cu legislatia în vigoare.

- Parametri care măsoară impactul asupra sănătătii:

a) diminuarea vizibilă a gusii pentru cazurile cunoscute;

b) reducerea ratei de prevalentă a gusii fată de studiul national de referintă;

c) îmbunătătirea ratelor de excretie urinară a iodului la copii de vârstă scolară si gravide;

d) îmbunătătirea nivelurilor hormonale sanguine;

e) ameliorarea nivelului de constientizare a publicului si schimbări în atitudinea si comportamentul consumatorilor, importatorilor, producătorilor si comerciantilor;

f) îmbunătătirea stării de sănătate raportate de cercetători si percepute de populatie.

Grupurile-tintă pentru supraveghere sunt sugarii, prescolarii, scolarii (gimnaziu) si femeile de vârstă fertilă. Definirea grupurilor-tintă tine seama atât de nevoia, cât si de abilitatea relativă a populatiei de a răspunde interventiei. Selectarea grupurilor-tintă se va face pe următoarele principii:

- Nivelul de risc sau vulnerabilitatea

- Accesibilitatea pentru evaluare si monitorizare

- Gradul de reprezentativitate (abilitatea de a extinde concluziile măsurătorilor în grupurile-tintă asupra populatiei generale)

- Potentialul ca grupurile respective să fie incluse într-un program complex de supraveghere nutritională (de pildă, gravidele si copiii pot fi inclusi în Programul national de supraveghere nutritională)

Referitor la acest ultim aspect CNETDI va recomanda MS dezvoltarea unui sistem coordonat de colectare a datelor privind statusul nutritional si deficitul unor microelemente. Unul dintre motive este că grupurile-tintă se suprapun în multe cazuri si astfel supravegherea poate fi îndreptată integrat asupra acelorasi grupuri. În plus, elaborarea unui sistem de supraveghere care utilizează o singură investitie de resurse financiare si de personal pentru a culege date referitoare la mai multi micronutrienti este mult mai eficientă din punct de vedere al costurilor comparativ cu initierea de activităti separate pentru fiecare micronutrient.

Stabilirea unui sistem eficient de supraveghere nutritională poate lua câtiva ani si de aceea sunt necesare mai multe directii de actiune complementare:

a) elaborarea unei metodologii de supraveghere a TDI;

b) elaborarea unui sistem modular de supraveghere, care ulterior va putea fi cu usurintă inclus în sistemul unic de supraveghere nutritională;

c) colaborarea cu institutiile interesate pentru dezvoltarea sistemului unic de supraveghere nutritională.

Elaborarea unui sistem unic de supraveghere nutritională, eficient pentru elaborarea si ajustarea programelor nationale, necesită sprijinul cercetării aplicate care să includă dezvoltarea unor indicatori noi ce pot oferi informatii specifice despre statusul micronutrientilor, testarea în teren a metodelor de cercetare pentru a le evalua performanta, rafinarea tehnicilor de măsurare a indicatorilor biochimici si evaluarea deficitelor multiple de micronutrienti.

- Dezvoltarea capacitătii institutionale prin dezvoltarea resurselor umane (instruire de personal), colaborare intersectorială, elaborarea si administrarea de programe pentru sectorul sanitar, producători, importatori, comercianti si lucrători din industria alimentară

Dezvoltarea capacitătii institutionale va fi obiectul planurilor nationale de actiune.

- Realizarea de:

- strategii si planuri de interventie;

- monitorizare si evaluare;

- cercetare;

- cooperare intersectorială.

Rolul CNETDI

MS, în parteneriat cu UNICEF, îsi asumă responsabilitatea pentru initierea, coordonarea si monitorizarea implementării prezentei strategii. Eradicarea TDI este o activitate multisectorială si necesită implicarea si angajamentul mai multor institutii si persoane. Ca urmare, MS a sprijinit crearea si sustine activitatea CNETDI. Acesta va colabora cu următoarele institutii, al căror sprijin este solicitat pentru îndeplinirea diferitelor functii necesare implementării prezentei strategii.

 

Functia

Institutia

Planificare

CNETDI, MS

Administrare si coordonare

MS

Iodarea sării, ambalarea si distribuirea ei

Fabricantii de sare, comerciantii, importatorii, vama

Controlul calitătii

Laboratoarele de referintă, MS, institutele de sănătate publică

Informare, educare, comunicare (IEC)

MS, MEC, serviciile judetene de promovare a sănătătii si educatie pentru sănătate din cadrul directiilor judetene de sănătate publică

Legislatie

MS

Monitorizare si evaluare

CNETDI, MS, laboratorul de referintă

Sustinere tehnică

si financiară

Casa Natională de Asigurări de Sănătate, MS. Aceste institutii sunt responsabile să asigure finantarea din surse interne si să solicite ajutorul agentiilor internationale UNICEF, UNDP etc. pentru implementarea prezentei strategii si a planurilor nationale care vor deriva din aceasta.

 

La înfiintarea CNETDI, acesta va avea următoarele sarcini care vor fi revizuite periodic:

1. eliminarea din comert a sării neiodate pentru consum uman direct si pentru fabricarea pâinii în conformitate cu legislatia în vigoare;

2. atingerea unui nivel optim de iod în nutritie prin iodarea sării pentru consum uman direct si pentru producerea pâinii;

3. elaborarea de norme si proceduri care să asigure în timp o nutritie adecvată cu iod la nivel national;

4. supravegherea capacitătii de a îndeplini obiectivele planurilor nationale, documentarea rezultatelor si diseminarea lor la nivel national;

5. mentinerea unui sistem de educatie continuă atât în scoală, cât si a publicului larg pentru a asigura.cunoasterea si întelegerea adecvată a nevoilor de iod si a resurselor acestuia în dietă;

6. mentinerea contractului cu Reteaua Internatională a Nutritiei cu Iod.

Pentru a rezolva aceste sarcini CNETDI va actiona în 3 directii:

1. asigurarea calitătii produsului;

2. asigurarea calitătii procesului national care asigură eforturile constante de IUS si nutritie adecvată cu iod;

3. asigurarea progresului în nutritia umană.

Calitatea produsului

Calitatea produsului se va asigura prin respectarea de către toti producătorii a reglementărilor privind calitatea produselor, în conformitate cu legislatia în vigoare. Aceste reglementări au fost alese astfel încât să corespundă criteriilor de sănătate publică si să poată fi respectate de către toti producătorii. În prezent în România se folosesc recomandări în conformitate cu Codex Alimentarius.

Reglementările pot fi modificate ca urmare a rezultatelor monitorizării continue a nivelului de iod din sarea destinată consumului uman direct si fabricării pâinii, precum si a nivelului de nutritie cu iod în rândul populatiei.

Pentru asigurarea aportului adecvat de sare iodată în gospodărie este necesară si implicarea reprezentantilor industriei alimentare.

Calitatea procesului

Se vor elabora indicatori care să măsoare eforturile politice, economice, din domeniul infrastructurii, dezvoltarea resurselor umane, comunicare, nevoia de asistentă tehnică, responsabilitatea publică si elemente de nutritie publică. O evaluare globală a calitătii procesului de asigurare a iodării universale a sării (IUS) se poate realiza analizându-se totalitatea elementelor anterior amintite, suficienta si stabilitatea prezentei lor la nivel national.

Aceste sarcini vor fi îndeplinite prin următoarele activităti:

1. un studiu initial si evaluări ulterioare ale tulburărilor prin deficit de iod;

2. analiza situatiei productiei, importului si distributiei sării iodate;

3. implementarea programului de iodare a sării pentru consumul uman direct si fabricarea pâinii, supravegherea si monitorizarea acestuia;

4. dezvoltarea si implementarea strategiilor alternative (administrarea tabletelor cu iod, producerea uleiului iodat);

5. comandarea si avizarea materialelor de informare, educare, comunicare pentru a promova programul la toate nivelurile;

6. desemnarea si echiparea a 3 laboratoare nationale de referintă si a altor elemente de infrastructură necesare programului de supraveghere;

7. instruirea cadrelor medicale, lucrătorilor din industria sării si a profesorilor care predau educatia pentru sănătate, precum si informarea distribuitorilor;

8. evaluarea periodică a prezentei strategii si aducerea la zi a programului national ce derivă din aceasta în conformitate cu schimbările produse si pentru cresterea eficientei;

9. documentarea si diseminarea informatiilor referitoare la progresele implementării strategiei.

Comitetul se va întâlni trimestrial sau ori de câte ori va fi nevoie pentru a revizui componentele prezentei strategii si ale Planului national de actiune si pentru a face recomandări privind implementarea. Comitetul va avea un secretar executiv, desemnat de Directia generală sănătate publică si inspectia sanitară de stat, care va urmări punerea în aplicare a activitătilor recomandate de Comitet referitoare la:

- dezvoltarea resurselor umane - instruire;

- colaborarea intersectorială (mecanisme consultative nationale);

- elaborarea si administrarea programelor.

Resurse financiare

Sunt asigurate din bugetul MS prin programele nationale de sănătate publică.

O contributie financiară substantială o au reprezentantele din România ale Organizatiei Natiunilor Unite, în principal UNICEF, prin sustinerea programelor în domeniu, atât a celor desfăsurate de organizatiile guvernamentale, cât si de cele neguvernamentale.

 

ANEXA Nr. 2

AUTORITĂTILE, INSTITUTIILE SI ORGANIZATIILE

ai căror reprezentanti sunt membri ai Comitetului National pentru Eliminarea Tulburărilor prin Deficit de Iod

 

1. Administratia Prezidentială

2. Secretariatul General al Guvernului

3. Ministerul Sănătătii (Directia generală sănătate publică si inspectia sanitară de stat, Directia generală asistentă medicală, Directia generală pentru integrare europeană si relatii internationale, Institutul de Ocrotire a Mamei si Copilului, Institutul de Sănătate Publică Bucuresti, Institutul de Endocrinologie lnC.I. Parhon”)

4. Ministerul Economiei si Comertului

5. Ministerul Educatiei si Cercetării

6. Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale

7. Agentia Natională Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor

8. Autoritatea Natională de Control

9. Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor

10. Institutul de Chimie Alimentară

11. Societatea Natională a Sării - S.A.

12. Fundatia Internatională pentru Copil si Familie

13. Societatea Natională pentru Medicina de Familie

14. Fundatia “Population Services International” (PSI) - România

15. Fondul Natiunilor Unite pentru Copii - UNICEF

16. Organizatia Mondială a Sănătătii

17. Fundatia “Kiwanis” - România

18. Fundatia “World Vision” - România

19. Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din România

20. Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificatie si Produse Făinoase.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind trecerea unor terenuri din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Administratiei si Internelor în domeniul privat al statului

 

În temeiul art. 108 din Constitutie, republicată, al art. 10 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificările si completările ulterioare, precum si al art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă trecerea unui teren în suprafată de 4 ha, situat în municipiul Husi, judetul Vaslui, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Administratiei si Internelor în domeniul privat al statului, în vederea punerii la dispozitie Comisiei locale de stabilire a dreptului de proprietate privată a municipiului Husi, judetul Vaslui.

Art. 2. - Se aprobă trecerea unui teren în suprafată de 5 ha, situat în comuna Zăpodeni, judetul Vaslui, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Administratiei si Internelor în domeniul privat al statului, în vederea punerii la dispozitie Comisiei locale de stabilire a dreptului de proprietate privată a comunei Zăpodeni, judetul Vaslui.

Art. 3. - Predarea-preluarea terenurilor prevăzute la art. 1 si 2 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministru de stat,

ministrul administratiei si internelor,

Marian Florian Săniută

Ministrul delegat pentru administratia publică,

Gheorghe Emacu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 13 august 2004.

Nr. 1.268.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a terenurilor situate în municipiul Husi si în comuna Zăpodeni, judetul Vaslui, care se transmit din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Administratiei si Internelor în domeniul privat al statului

 

Nr.

crt.

Detinătorul actual al terenurilor

Comisia locală de stabilire a dreptului de proprietate privată la dispozitia căreia se pun terenurile

Numărul

tarlale

Numărul

parcelei

Suprafata

Categoria de folosintă

a terenurilor

care se transmit

Pozitia din inventarul bunurilor apartinând domeniului public al statului

1.

Statul român,

în administrarea

Ministerului

Administratiei

si Internelor

Comisia locală a municipiului Husi, judetul Vaslui

61

5095 A

4 ha

arabil

Nr. M.F.P. 102.325

2.

Statul român,

în administrarea

Ministerului

Administratiei

si Internelor

Comisia locală a comunei Zăpodeni, judetul Vaslui

19

313

5 ha

arabil

Nr. M.F.P. 102.326