MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E
A I
Anul 172
(XVI) - Nr. 1.136 LEGI, DECRETE,
HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Miercuri, 1 decembrie 2004
SUMAR
LEGI
SI DECRETE
495. - Lege privind salarizarea si alte drepturi bănesti ale
personalului din administratia centrală a Ministerului Afacerilor Externe si de
la misiunile diplomatice, oficiile consulare si institutele culturale românesti
din străinătate
930. - Decret pentru promulgarea Legii privind salarizarea si
alte drepturi bănesti ale personalului din administratia centrală a
Ministerului Afacerilor Externe si de la misiunile diplomatice, oficiile
consulare si institutele culturale românesti din străinătate
ACTE
ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI
Hotărârea din 27 mai 2003 în cauza Crisan împotriva României
REPUBLICĂRI
Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si
regimul refugiatilor în România
LEGI
SI DECRETE
PARLAMENTUL
ROMÂNIEI
|
CAMERA DEPUTATILOR |
SENATUL |
privind salarizarea si
alte drepturi bănesti ale personalului din administratia centrală a
Ministerului Afacerilor Externe si de la misiunile diplomatice, oficiile consulare
si institutele culturale românesti din străinătate
Parlamentul
României adoptă
prezenta lege.
CAPITOLUL
I
Art. 1. - Prezenta
lege reglementează, potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr.
269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic si consular al României, cu
modificările ulterioare, si art. 20 alin. (1) din Legea nr.
356/2003 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Institutului
Cultural Român, cu modificările si completările ulterioare, salarizarea si alte
drepturi bănesti ale persoanelor care au calitatea de membru al Corpului
diplomatic si consular al României si îndeplinesc functii diplomatice si
consulare, precum si ale personalului care ocupă functii de executie specifice
Ministerului Afacerilor Externe, în administratia centrală sau la misiunile diplomatice,
oficiile consulare si institutele culturale românesti din străinătate.
Art.
2. - Salarizarea membrilor Corpului diplomatic si consular al României se face
tinându-se seama de rolul, răspunderea, complexitatea si importanta socială a
functiei exercitate, de specificul activitătii de promovare a politicii externe
a României, de pregătirea si competenta profesională a diplomatilor, precum si
de incompatibilitătile si interdictiile prevăzute pentru diplomati de
legislatia în vigoare.
Art.
3. - (1) Salariile de bază pentru membrii Corpului diplomatic si consular al
României si pentru personalul care îndeplineste functii de executie specifice
în centrala Ministerului Afacerilor Externe se stabilesc pe baza valorii de
referintă sectorială, prevăzută în anexele nr. 1 si 2. Această valoare se
actualizează periodic, potrivit dispozitiilor legale.
(2)
Valoarea de referintă sectorială prevăzută la alin. (1) constituie baza de
calcul pentru stabilirea cuantumului salariului de bază lunar.
(3)
Ordonatorul principal de credite calculează nivelurile salariilor de bază
lunare ce corespund coeficientilor de multiplicare prevăzuti în anexa nr. 1 si
valorii de referintă sectorială stabilite potrivit alin. (1), rotunjite din o
mie în o mie de lei, în favoarea personalului.
Art.
4. - Conditiile de încadrare si promovare a personalului din administratia
centrală a Ministerului Afacerilor Externe si misiunile diplomatice, oficiile
consulare si institutele culturale românesti din străinătate în functiile de
executie specifice Ministerului Afacerilor Externe, prevăzute în anexa nr. 2,
se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor externe.
Art.
5. - (1) Personalul trimis în misiune permanentă la misiunile diplomatice, la
oficiile consulare si la institutele culturale românesti din străinătate de
către Ministerul Afacerilor Externe, precum si de către celelalte ministere,
organe si institutii de specialitate ale administratiei publice centrale,
denumite în continuare unităti trimitătoare, are dreptul, în conditiile prevăzute
de prezenta lege, la:
a)
salariul lunar în valută;
b) o
indemnizatie lunară în valută pentru îndeplinirea functiei de însărcinat cu
afaceri, însărcinat cu afaceri ad interim sau gerant interimar ori a
unor atributii, altele decât cele specifice functiei pe care este încadrat;
c) o
indemnizatie lunară în valută pentru sefii de misiune acreditati în mai multe
tări;
d) o
indemnizatie lunară în valută pentru îndeplinirea atributiilor de
prim-colaborator;
e) o
indemnizatie lunară în valută pentru sotia/sotul aflată/aflat în întretinere
permanentă în străinătate;
f) o
indemnizatie lunară în valută pentru copiii minori aflati în întretinere
permanentă în străinătate;
g) o
indemnizatie lunară în valută pentru plata taxei de scolarizare pentru fiecare
copil care urmează studii elementare, gimnaziale, liceale si universitare în
străinătate, în tara în care îsi desfăsoară activitatea părintele;
h) o
indemnizatie lunară în valută pentru desfăsurarea activitătii în străinătate în
zone de risc, insecuritate si de conflict armat;
i) o
indemnizatie de reprezentare;
j)
premii în valută pentru rezultate deosebite în activitatea desfăsurată la
misiune;
k) o
indemnizatie lunară în lei pentru sotia/sotul aflată/aflat în întretinere în
tară;
l) o
indemnizatie lunară în lei pentru copiii minori si pentru cei care urmează
studii universitare până la vârsta de 25 de ani, aflati în întretinere în tară;
m) o
indemnizatie lunară în lei, pe familie, pentru acoperirea cheltuielilor de
întretinere a locuintei în tară.
(2) În
sensul prezentei legi, sunt considerati membri de familie aflati în
întretinere permanentă la misiune în străinătate sotia/sotul si copiii
minori care însotesc, pe o perioadă continuă de minimum 12 luni, personalul
angajat la misiunile diplomatice, oficiile consulare si institutele culturale.
Art.
6. - Pe lângă drepturile prevăzute la art. 5, unitătile trimitătoare suportă
costul transportului în trafic international, cheltuielile de chirie, întretinere
si de dotare a locuintei din străinătate, costul asigurărilor sociale de
sănătate, precum si cheltuielile medicale pentru cazurile si în conditiile
stabilite de legislatia în vigoare, indemnizatia pentru concediul de odihnă în
lei sau în valută, după caz, prima de concediu de odihnă în lei si costul
cazării la hotel pentru sefii de misiuni diplomatice care nu au locuinta în
Bucuresti, pe perioada venirii în tară în interes de serviciu.
Art.
7. - Gestiunea sistemului de salarizare a personalului reglementat prin
prezenta lege se asigură de către ordonatorul principal de credite, cu
încadrarea în resursele financiare alocate anual si în numărul de posturi,
aprobate potrivit legii.
CAPITOLUL
II
Salarizarea
si alte drepturi ale personalului din administratia centrală a Ministerului
Afacerilor Externe
SECTIUNEA
1
Salarizarea
Art. 8. - Pentru
activitatea depusă, membrii Corpului diplomatic si consular al României au
dreptul la salariu, care se compune dintr-o parte fixă, reprezentând salariul
de bază, si o parte variabilă, constând din sporuri, indemnizatii, premii,
prime si alte drepturi bănesti.
Art.
9. - (1) Salariile de bază ale membrilor Corpului diplomatic si consular si ale
personalului care ocupă functii de executie specifice Ministerului Afacerilor
Externe se stabilesc pe baza coeficientului de multiplicare, aplicat la
valoarea de referintă sectorială prevăzută în anexele nr. 1 si 2, care se
aplică, de drept, pentru functiile diplomatice si consulare si functiile de
executie specifice Ministerului Afacerilor Externe.
(2)
Coeficientii de multiplicare pe baza cărora se stabileste salariul de bază
lunar pentru personalul diplomatic si consular sunt prevăzuti în anexa nr. 1,
iar pentru personalul care îndeplineste functii de executie specifice Ministerului
Afacerilor Externe sunt prevăzuti în anexa nr. 2.
Art.
10. - (1) Salariile de bază pentru membrii Corpului diplomatic si consular si
personalul care ocupă functii de executie specifice în administratia centrală a
Ministerului Afacerilor Externe si care exercită functii de conducere sunt cele
corespunzătoare functiei îndeplinite, la care se adaugă o indemnizatie de
conducere care face parte din salariul de bază, diferentiată în raport cu
răspunderea pe care o implică functia de conducere.
(2)
Indemnizatiile pentru functiile de conducere sunt stabilite în procente din
salariul de bază si sunt prevăzute în anexa nr. 3.
(3)
Indemnizatia de conducere se acordă si membrilor Corpului diplomatic si
consular al României, încadrati pe functii diplomatice sau consulare de
executie din cadrul compartimentelor cu un număr de până la 5 posturi, în
cuantum de până la 20% din salariul de bază al membrului Corpului diplomatic si
consular al României, pe perioada în care conduce sau coordonează
programe/proiecte prevăzute în programul de activitate al ministerului.
Indemnizatia este stabilită de ministrul afacerilor externe în raport cu
complexitatea programului/proiectului condus sau coordonat.
Art.
11. - (1) Personalul salarizat potrivit prezentei legi beneficiază de un spor
de vechime în muncă de până la 25% calculat la salariul de bază, corespunzător
timpului lucrat în program normal de lucru, astfel:
|
Transe
de vechime în muncă |
Cota
din salariul de bază |
|
între
3 si 5 ani |
5% |
|
de
la 5 la 10 ani |
10% |
|
de
la 10 la 15 ani |
15% |
|
de
la 15 la 20 de ani |
20% |
|
peste
20 de ani |
25% |
(2)
Sporul de vechime în muncă se plăteste cu începere de la data de întâi a lunii
următoare celei în care s-a împlinit vechimea în muncă, prevăzută la transa respectivă.
Art.
12. - Membrii Corpului diplomatic si consular al României care au titlul
stiintific de doctor beneficiază, la cerere, de un spor de 15% calculat asupra
salariului de bază corespunzător functiei de încadrare, care se acordă de la
data de întâi a lunii următoare celei în care s-a solicitat.
Art.
13. - Pentru păstrarea confidentialitătii în legătură cu faptele, informatiile
sau documentele de care iau cunostintă în exercitarea functiei, membrii
Corpului diplomatic si consular al României primesc lunar un spor
de
confidentialitate de 15%, calculat asupra salariului de bază corespunzător
functiei de încadrare.
Art.
14. - Membrii Corpului diplomatic si consular al României care lucrează în
centrala Ministerului Afacerilor Externe si cunosc două sau mai multe limbi
străine, pe care le folosesc în exercitarea functiei diplomatice sau consulare,
beneficiază de un spor de 10% calculat asupra salariului de bază corespunzător
functiei de încadrare.
Art.
15. - (1) Membrii Corpului diplomatic si consular al României care sunt
delegati, detasati sau trecuti temporar în altă functie îsi păstrează salariul
de încadrare brut lunar si celelalte drepturi prevăzute de lege. În cazul în
care detasarea sau trecerea temporară în altă activitate se face la o functie la
care este stabilit un salariu de bază mai mare, membrii Corpului diplomatic si
consular detasati sau trecuti temporar în altă functie beneficiază de acest
salariu si de celelalte drepturi ce se acordă personalului de la locul de muncă
respectiv. Dacă trecerea temporară în altă activitate are caracter de sanctiune
disciplinară, prevederile prezentului alineat nu se aplică.
(2)
Drepturile ce se acordă pe timpul detasării sau trecerii temporare într-o altă
functie se suportă de institutiile în care persoana în cauză îsi desfăsoară
activitatea.
Art.
16. - Membrii Corpului diplomatic si consular al României, numiti temporar
într-o functie de conducere, în cazul în care titularul acesteia lipseste din
minister pe o perioadă mai mare de 30 de zile calendaristice si nu beneficiază
de salariu pe perioada respectivă sau este suspendat din functie, potrivit
legii, primesc, pe lângă salariul de bază al functiei de executie în care sunt
încadrati, si indemnizatia corespunzătoare functiei de conducere pe care o
preiau.
Art.
17. - (1) Membrii Corpului diplomatic si consular al României pot fi numiti
temporar într-o functie de conducere vacantă, numai până la ocuparea acesteia,
prin concurs, potrivit legii.
(2) Pe
această perioadă, membrii personalului diplomatic si consular, numiti în
conditiile prevăzute la alin. (1), beneficiază de salariul de bază al functiei
de executie în care sunt încadrati si de indemnizatia corespunzătoare functiei
de conducere pe care o preiau.
SECTIUNEA
a 2-a
Alte drepturi bănesti
Art.
18. - (1) Pentru activitatea desfăsurată, personalul salarizat potrivit
prezentei legi beneficiază de un premiu anual, egal cu salariul mediu lunar de
bază realizat în anul pentru care se face premierea.
(2)
Pentru cei care nu au lucrat tot timpul anului, premiul se acordă proportional
cu perioada lucrată, luându-se în calcul media salariilor de bază lunare
realizate în perioada în care au desfăsurat activitate, raportată la întregul
an.
(3)
Ministrul afacerilor externe poate reduce sau anula premiul în cazul persoanelor
care, în cursul anului, au fost sanctionate disciplinar sau au obtinut
calificativul “satisfăcător” ori “slab” în aprecierea activitătii.
Art.
19. - (1) Personalul salarizat potrivit prezentei legi, care a obtinut
rezultate deosebite în activitate, poate beneficia de premii lunare în cursul
anului, dintr-un fond constituit în limita a 10% din cheltuielile cu salariile
aferente acestei categorii de personal, cu încadrarea în fondurile aprobate cu
această destinatie Ministerului Afacerilor Externe, prin legea anuală a
bugetului de stat.
Cuantumul premiilor
individuale se aprobă de ministrul afacerilor externe. Sumele neconsumate pot
fi utilizate în lunile următoare în cadrul aceluiasi an bugetar.
(2) În
cazurile în care se realizează economii prin reducerea cheltuielilor cu
salariile, ministrul afacerilor externe poate aproba acordarea de premii în
cursul anului din economiile realizate, în limita a 5% din cheltuielile cu
salariile aferente acestei categorii de personal, în conditiile legii, fără a
depăsi valoarea economiilor realizate.
Art.
20. - (1) Membrii Corpului diplomatic si consular al României au dreptul la
concediu de odihnă anual, plătit, de 30 de zile lucrătoare si alte concedii, în
conditiile legii.
(2) La
determinarea indemnizatiei de concediu de odihnă se vor lua în calcul, pe lângă
salariul de bază, si sporurile de care beneficiază, potrivit legii, membrii
Corpului diplomatic si consular al României, în luna plecării în concediu.
Art.
21. - (1) La plecarea în concediul de odihnă, membrii Corpului diplomatic si
consular al României au dreptul, în conditiile legii, pe lângă indemnizatia de
concediu, la o primă egală cu salariul de bază în lei din
luna
anterioară plecării în concediu.
(2) În
cazul în care concediul de odihnă se efectuează fractionat, potrivit legii,
prima prevăzută la alin. (1) se acordă integral, o dată cu indemnizatia de
concediu cuvenită pentru fractiunea cea mai mare, dar nu mai mică de 15 zile
lucrătoare.
(3)
Membrii Corpului diplomatic si consular al României care, în cursul anului
calendaristic, nu au efectuat concediul de odihnă, integral sau partial, îl pot
efectua în anul următor, în conditiile legii.
(4)
Membrii Corpului diplomatic si consular al României ale căror raporturi de
muncă au încetat, precum si mostenitorii celor care au decedat înainte de a fi
efectuat concediul de odihnă beneficiază de compensarea în bani a concediului
de odihnă neefectuat, calculată potrivit art. 20 alin. (2) din luna în care a
avut loc încetarea raporturilor de muncă, respectiv decesul, corespunzător
perioadei lucrate.
Art.
22. - În afara concediului de odihnă, membrii Corpului diplomatic si consular
al României au dreptul, în conditiile legii, la zile de concediu plătit, în
cazul următoarelor evenimente familiale deosebite:
a)
căsătoria - 5 zile lucrătoare;
b)
nasterea sau căsătoria unui copil - 3 zile lucrătoare;
c)
decesul sotului/sotiei sau al unei rude ori afin până la gradul al III-lea
inclusiv - 3 zile lucrătoare.
Art.
23. - (1) Membrii Corpului diplomatic si consular al României au dreptul la
concedii de studii pentru sustinerea examenelor postuniversitare si a
examenelor sau a tezei de doctorat, în cazul în care nu beneficiază de burse de
doctorat.
(2)
Concediul de studii se acordă pentru o perioadă de maximum 30 de zile
lucrătoare anual.
(3)
Concediul de studii se plăteste în cazul în care Ministerul Afacerilor Externe
apreciază că studiile sunt utile si dacă diplomatul se angajează în scris că va
lucra cel putin 3 ani în minister. În cazul nerespectării acestui angajament,
acesta va restitui sumele de care a beneficiat, proportional cu timpul rămas
până la împlinirea termenului de 3 ani.
(4) Pe
perioada concediului de studii se plăteste salariul de bază corespunzător
functiei detinute si, după caz, sporul de vechime.
Art. 24.
- Membrii Corpului diplomatic si consular au dreptul la concedii fără plată,
acordate pentru interese personale, pe durate stabilite cu acordul părtilor.
Art.
25. - (1) Pentru conditii deosebite de muncă - grele, vătămătoare sau
periculoase -, se acordă un spor de 15% din salariul de bază corespunzător
functiei de încadrare, proportional cu timpul efectiv lucrat în aceste
conditii.
(2)
Locurile de muncă cu conditii deosebite - grele, vătămătoare sau periculoase -,
categoriile de persoane si conditiile de acordare a sporului, stabilite conform
legii, se aprobă conform legislatiei în vigoare.
Art.
26. - (1) Pentru rezultate deosebite obtinute în activitatea desfăsurată se
poate acorda anual, în limita a 20% din numărul total al personalului salarizat
potrivit prezentei legi, prevăzut în statul de functii, un salariu de merit
lunar de până la 15% din salariul de bază, care face parte din acesta si care
constituie baza de calcul pentru sporuri si alte drepturi ce se acordă în
raport cu salariul de bază.
(2) Numărul
maxim de beneficiari de salarii de merit se stabileste o dată pe an, după
aprobarea bugetelor anuale, potrivit legislatiei aplicabile în sectorul
bugetar, pe baza rezultatelor obtinute în activitatea desfăsurată în perioada
anterioară. În cazul în care, pe parcursul anului, se întrerup sau se modifică
raporturile de muncă ale unor beneficiari de salarii de merit, acestea se pot
redistribui, începând cu data de întâi a lunii următoare, altor persoane
salarizate potrivit prezentei legi, pe perioada rămasă.
(3) În
cazul în care pe parcursul anului intervin modificări ale functiei detinute,
care nu sunt imputabile persoanei beneficiare a salariului de merit, inclusiv
modificarea functiei prin promovare, salariul de merit acordat se mentine până
la expirarea perioadei pentru care a fost stabilit.
(4)
Salariul de merit se poate acorda după cel putin un an de la încadrare.
(5)
Salariul de merit se retrage în cursul anului, în cazul aplicării uneia dintre
sanctiunile disciplinare prevăzute de Regulamentul de organizare si functionare
a Ministerului Afacerilor Externe.
Art.
27. - (1) Orele prestate peste durata normală a timpului de lucru de către
persoanele încadrate în functii diplomatice sau consulare, precum si de înaltii
functionari publici se plătesc cu un spor la salariul de bază, astfel:
a) 75%
din salariul de bază, pentru primele două ore de depăsire a duratei normale a
zilei de lucru;
b)
100% din salariul de bază, pentru orele următoare.
(2) Cu
spor de 100% se plătesc si orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în
celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se
lucrează.
(3)
Munca prestată potrivit alin. (1) poate fi compensată cu timp liber
corespunzător, la cererea membrului Corpului diplomatic si consular al României,
în conditiile în care orele nu au fost plătite.
(4)
Munca peste durata normală a timpului de lucru poate fi prestată si sporurile
prevăzute la alin. (1) se pot plăti numai dacă efectuarea orelor suplimentare a
fost dispusă în scris de seful ierarhic, fără a se depăsi 360 de ore anual.
Art.
28. - (1) Pe timpul cât urmează cursuri ori alte forme de pregătire în
străinătate, pe o durată care depăseste 90 de zile calendaristice, membrilor
Corpului diplomatic si consular al României li se suspendă raporturile de muncă
si beneficiază de o indemnizatie lunară în cuantum de 500.000 lei pentru
acoperirea cheltuielilor de întretinere a locuintei, dacă nu realizează
venituri din chirii. Indemnizatia se actualizează prin hotărâre a Guvernului.
(2)
Unitătile trimitătoare vor suporta, pentru persoanele prevăzute la alin. (1),
contributiile la asigurările sociale prevăzute de lege, datorate atât de
angajator, cât si de angajat, în raport cu drepturile salariale corespunzătoare
functiei de încadrare.
(3) Pe
timpul participării la cursuri ori alte forme de pregătire în tară sau în
străinătate, ce nu depăsesc 90 de zile calendaristice, membrii Corpului
diplomatic si consular al României beneficiază de drepturile salariale avute.
Art.
29. - (1) Persoanelor detasate în Ministerul Afacerilor Externe li se acordă,
pe perioada detasării, gradul si functia diplomatică, prin asimilarea vechimii
în functii cu studii superioare cu vechimea prevăzută pentru gradele
diplomatice sau consulare din Statutul Corpului diplomatic si consular al
României.
(2)
Persoanele detasate în Ministerul Afacerilor Externe, care dobândesc calitatea
de membru al Corpului diplomatic si consular al României, pe perioada detasării
vor fi salarizate în conditiile prezentei legi, cu exceptia functiilor de
magistrat din cadrul Directiei agent guvernamental.
Art.
30. - (1) La încadrarea în Ministerul Afacerilor Externe, membrii Corpului
diplomatic si consular al României cu domiciliul în alte localităti din tară
decât municipiul Bucuresti beneficiază, în primul an de activitate după
absolvirea studiilor, de o indemnizatie de instalare egală cu un salariu de
bază corespunzător functiei în care urmează să fie încadrati, potrivit legii.
(2)
Membrii Corpului diplomatic si consular al României, care au beneficiat de indemnizatia
de instalare si care, ulterior, au demisionat sau au încetat raporturile de
muncă din motive imputabile lor, înainte de împlinirea unui an de la instalare,
vor restitui, în conditiile legii, indemnizatia primită, calculată proportional
cu perioada rămasă până la expirarea termenului de un an.
Art.
31. - Drepturile prevăzute în prezentul capitol pentru membrii Corpului
diplomatic si consular al României se acordă si personalului care ocupă functii
de executie specifice Ministerului Afacerilor Externe, prevăzute în anexa nr.
2, precum si personalului încadrat pe functii si grade diplomatice din
administratia centrală a Ministerului Economiei si Comertului.
Art.
32. - Celelalte categorii de personal angajate în Ministerul Afacerilor Externe
beneficiază de toate drepturile prevăzute de legislatia aplicabilă salariatilor
din unitătile bugetare, precum si, după caz, de drepturile prevăzute la art.
14, 20, 21, 24-26 si 28.
Art.
33. - Drepturile de salarizare prevăzute în prezentul capitol sunt brute si
impozabile. Acestea vor fi actualizate prin aplicarea cresterilor salariale
stabilite, în conformitate cu prevederile legale, pentru personalul din
sectorul bugetar.
CAPITOLUL
III
Salarizarea
în valută si alte drepturi în valută si în lei ale personalului trimis în
misiune permanentă în străinătate
SECTIUNEA
1
Salariile si alte drepturi în valută
A. Salarii
Art.
34. - (1) Salariile lunare în valută ale personalului trimis în misiune
permanentă în străinătate se stabilesc pe functii, tinându-se seama de rolul,
răspunderea si complexitatea atributiilor ce revin fiecărei functii si
avându-se în vedere costul vietii si conditiile de viată si de muncă din tara
în care personalul îsi desfăsoară activitatea.
(2)
Valoarea coeficientului de ierarhizare 1,00, reprezentând baza de calcul al
salariilor si indemnizatiilor în valută în cuantum net, pentru fiecare tară în
care personalul îsi desfăsoară activitatea, se stabileste prin hotărâre a
Guvernului.
(3)
Salariul lunar în valută corespunzător fiecărei functii se determină prin
aplicarea coeficientului de ierarhizare a functiei, prevăzut în anexa nr. 4,
asupra bazei de calcul pentru tara respectivă.
Art.
35. - (1) Salariile si celelalte drepturi lunare în valută ale personalului
trimis în misiune permanentă în străinătate se acordă în functie de momentul
trecerii frontierei de stat a României, astfel:
a) din
ziua trecerii prin punctul de frontieră la plecarea în străinătate, dacă
aceasta a avut loc înainte de ora 12,00;
b)
până în ziua trecerii prin punctul de frontieră la sosirea din străinătate,
dacă aceasta a avut loc după ora 12,00 inclusiv.
(2) Pe
perioada prelungirii călătoriei peste limitele prevăzute de orarele
internationale de transport sau în afara rutelor stabilite, personalul este
considerat în concediu fără plată sau, la cererea acestuia, în concediu de
odihnă, cu exceptia cazurilor în care întreruperea, respectiv prelungirea
călătoriei, are loc din cauză de fortă majoră.
(3)
Salariile si indemnizatiile lunare în valută cuvenite pentru o zi se determină
prin raportarea drepturilor lunare la numărul de zile calendaristice din luna
respectivă, iar drepturile totale cuvenite se întregesc la unitatea valutară
dacă depăsesc 0,50 si se neglijează dacă sunt sub 0,50 inclusiv.
(4)
Personalul trimis în misiune permanentă în străinătate beneficiază la plecarea
în misiune de o indemnizatie de reprezentare în valută, inclusiv pentru
cheltuielile de instalare si procurarea de efecte personale, al cărei cuantum
se situează la nivelul unui salariu lunar în valută, pentru acoperirea primelor
cheltuieli cu ocazia prezentării la post a personalului.
(5)
Indemnizatia prevăzută la alin. (4) se acordă astfel:
a) în
cuantum integral, la plecarea în misiune permanentă cu durata initială de
minimum 12 luni;
b) în
cuantum de 50%, la plecarea în misiune permanentă cu durata initială de minimum
6 luni; c) nu se acordă, în cazul misiunilor cu o durată initială mai mică de 6
luni.
Art.
36. - Valoarea coeficientului de ierarhizare 1,00 prevăzut la art. 34 alin. (2)
se actualizează periodic prin hotărâre a Guvernului, tinând seama de cresterea
costului vietii din tara în care personalul îsi desfăsoară activitatea sau de
alte conditii obiective.
B. Indemnizatii
lunare în valută
Art.
37. - Personalul trimis în misiune permanentă în străinătate beneficiază, pe
lângă salariile lunare în valută stabilite în conditiile prevăzute la art. 34,
si de:
a) o
indemnizatie lunară pentru îndeplinirea functiei de însărcinat cu afaceri,
însărcinat cu afaceri ad interim sau gerant interimar, calculată asupra
salariului corespunzător functiei si gradului diplomatic si consular pe care
este încadrat personalul, după cum urmează:
- 5%
pentru personalul încadrat pe functia de ministruconsilier;
- 10%
pentru personalul încadrat pe functia de consilier diplomatic;
- 15%
pentru personalul încadrat pe functiile de secretar I, II sau III, consul ori
viceconsul.
Pentru
personalul diplomatic si consular care îndeplineste de la început functia de
însărcinat cu afaceri, însărcinat cu afaceri ad interim sau gerant
interimar, indemnizatia se acordă de la data numirii în această functie, pe
toată perioada cât o îndeplineste.
Personalul
diplomatic si consular care, în lipsa sefului misiunii diplomatice, ambasador sau
consul general, îndeplineste functia de însărcinat cu afaceri, însărcinat cu
afaceri ad interim sau gerant interimar beneficiază de indemnizatie pe
timpul îndeplinirii acestei functii, dacă depăseste o perioadă de o lună.
Indemnizatia nu se acordă pe timpul cât seful misiunii se află în concediu de
odihnă sau în interes de serviciu în România, în tara de resedintă sau în altă
tară;
b) o
indemnizatie lunară pentru sefii de misiune acreditati în mai multe state,
calculată în cuantum de 10% din salariul lunar în valută, corespunzător
functiei si gradului diplomatic si consular pe care sunt încadrati;
c) o
indemnizatie lunară pentru îndeplinirea atributiilor de prim-colaborator,
calculată în cuantum de 5% asupra salariului lunar în valută, corespunzător
functiei si gradului diplomatic si consular pe care este încadrat.
Indemnizatia
de prim-colaborator se acordă numai la reprezentantele diplomatice unde seful
misiunii este acreditat în functia de ambasador;
d) o
indemnizatie lunară pentru sotia/sotul neîncadrată/neîncadrat, pe timpul cât
aceasta/acesta se află în întretinere permanentă în străinătate, reprezentând
25% din salariul lunar în valută al sotului/sotiei, precum si din indemnizatia
prevăzută la lit. a) sau b), acolo unde este cazul;
e) o
indemnizatie lunară corespunzătoare coeficientului 0,25 din baza de calcul
prevăzută în anexa nr. 4, pentru fiecare copil minor aflat în întretinere
permanentă la misiune, până la împlinirea vârstei de 18 ani sau până la
terminarea cursurilor anului scolar în care copilul împlineste 18 ani.
Indemnizatia
nu se acordă pentru copiii care repetă anul scolar, cu exceptia cazurilor în
care repetentia este cauzată de motive de sănătate, dovedite cu certificat
medical;
f) o
indemnizatie lunară în valută pentru plata taxei de scolarizare pentru fiecare
copil până la vârsta de 25 de ani, care urmează studii elementare, gimnaziale,
liceale sau universitare în tara unde părintele îsi desfăsoară activitatea, în
situatia în care sistemul de învătământ de stat din tara respectivă nu oferă
instruire în domeniul ales, precum si în situatiile în care unitătile de
învătământ de stat percep taxe de scolarizare.
Această
indemnizatie se acordă cu conditia promovării anului de studii precedent sau a
examenelor din anul respectiv, pe bază de documente justificative, lunar,
trimestrial sau anual, si nu poate depăsi 500 euro lunar;
g) o
indemnizatie lunară în cuantum de 25% din salariul în valută pentru
desfăsurarea activitătii în străinătate în zone de risc si/sau de conflict
armat, acordată numai pe durata existentei situatiei mentionate.
Zonele
de risc si/sau de conflict armat se stabilesc prin ordin al ministrului
afacerilor externe. În cazuri justificate, pentru anumite zone, nivelul
cuantumului poate fi majorat până la 50% din salariul în valută, prin hotărâre
a Guvernului.
Art.
38. - (1) În vederea evitării cheltuielilor ocazionate de trimiterea din tară a
unor persoane pentru desfăsurarea unor activităti pe o perioadă determinată,
unitătile trimitătoare pot să aprobe ca misiunile diplomatice, oficiile
consulare si institutele culturale românesti din străinătate să utilizeze
persoane fizice, cetăteni români sau străini, de pe plan local ori persoane
nesalariate din cadrul acestor reprezentante, cu respectarea legislatiei din
tara respectivă.
Sumele
acordate pentru activitatea prestată se stabilesc în raport cu nivelul
studiilor, cu munca depusă si cu timpul efectiv lucrat, fără a depăsi, la
nivelul unei luni, salariul minim prevăzut pentru misiunea respectivă, în cazul
îndeplinirii unor atributii pentru functii de ordin administrativ, sau nivelul
salariului minim al functiei diplomatice, după caz.
(2) Pe
perioada cât sotiile/sotii nesalariate/nesalariati prestează activităti în
conditiile alin. (1), personalul nu beneficiază de indemnizatiile prevăzute în
prezenta lege pentru sotiile/sotii nesalariate/nesalariati.
(3) În
situatia în care personalul încadrat la misiuni îndeplineste, în afara orelor
de program, pe o durată mai mare de 30 de zile consecutive, si atributii care
revin unor posturi vacante din schema reprezentantei respective, cu aprobarea
conducerii unitătii trimitătoare, acesta beneficiază de o indemnizatie
reprezentând 25% din salariul în valută al functiei pe care este încadrat.
C. Premii
în valută
Art.
39. - (1) Pentru premierea individuală a personalului trimis în misiune
permanentă în străinătate se constituie un fond de premiere anual, prin
aplicarea unei cote de până la 1% asupra cheltuielilor cu salariile
corespunzătoare salariilor în valută aferente acestei categorii de personal, cu
încadrarea în fondurile aprobate cu această destinatie institutiilor
trimitătoare, prin bugetul anual. Din acest fond pot fi acordate premii, la
sfârsitul anului, salariatilor care au realizat sau au participat direct la
obtinerea unor rezultate în activitate, apreciate ca valoroase.
(2)
Premiile se acordă pe baza propunerilor nominale ale sefului misiunii în care
salariatul îsi desfăsoară activitatea, cu aprobarea conducerii institutiei
trimitătoare.
(3)
Premiul individual se stabileste până la nivelul salariului mediu lunar în
valută corespunzător functiei de încadrare la misiune, iar în cazul
personalului diplomatic, până la nivelul salariului mediu lunar în valută si al
indemnizatiei
pentru îndeplinirea functiei de însărcinat cu afaceri ad interim sau al
indemnizatiei pentru îndeplinirea atributiilor de prim-colaborator, după caz.
D. Diminuarea
salariilor în valută
Art.
40. - (1) Personalului aflat în misiune permanentă care realizează
necorespunzător sau nu realizează în termen sarcinile de serviciu stabilite de
seful de misiune I se aplică sanctiunile prevăzute de legislatia muncii sau,
după caz, diminuarea salariului în valută cu 5-10% pe o perioadă de 1-3 luni.
(2)
Salariile în valută se diminuează pe baza propunerii sefului de misiune si cu
avizul corpului de control, prin ordin al ministrului afacerilor externe sau al
sefului unitătii trimitătoare.
Art.
41. - (1) Personalul trimis în misiune permanentă în străinătate beneficiază,
pe durata misiunii, pe lângă drepturile în valută prevăzute la cap. IV, si de
următoarele indemnizatii în lei, în tară, astfel:
a) o
indemnizatie lunară reprezentând 25% din salariul de bază în lei, pentru sotia/sotul
neîncadrată/neîncadrat, pe tot timpul cât aceasta/acesta se află în întretinere
permanentă în tară si nu realizează venituri de orice natură, inclusiv din
pensie;
b) o
indemnizatie lunară la nivelul alocatiei de stat pentru copii, impozabilă, pentru
fiecare copil aflat în întretinere în tară, până la împlinirea vârstei de 18
ani sau până la terminarea cursurilor anului scolar în care copilul îplineste
18 ani.
Indemnizatia
nu se acordă pentru copiii care repetă anul scolar, cu exceptia cazurilor în
care repetentia este cauzată de motive de sănătate, dovedite cu certificat
medical;
c) o
indemnizatie lunară pe familie, pentru acoperirea cheltuielilor de întretinere
a locuintei proprietate din tară, în sumă de 500.000 lei, impozabilă, potrivit
legii, în situatia în care ambii soti se află permanent în străinătate si nu
realizează nici un fel de venituri din chirii. Indemnizatia se actualizează
prin hotărâre a Guvernului.
(2)
Indemnizatiile prevăzute la alin. (1) lit. a) si c) se acordă pe bază de declaratie
scrisă, dată pe propria răspundere.
CAPITOLUL
IV
Alte
drepturi
A. Pe
perioada pregătirii si instruirii în tară
Art.
42. - (1) Unitătile trimitătoare sunt obligate să asigure pregătirea corespunzătoare
a personalului înaintea plecării la post în străinătate, precum si instruirea,
cu ocazia venirii în tară în vederea efectuării concediului de odihnă.
(2)
Perioadele de pregătire, pe categorii de functii, se stabilesc de către
unitătile trimitătoare, tinându-se seama de specificul activitătii, precum si
de faptul dacă persoana în cauză a mai fost sau nu la post în străinătate, fără
a depăsi 60 de zile calendaristice, pentru ambasadori, si 30 de zile
calendaristice, pentru restul personalului.
(3) Pe
perioada de pregătire si instruire în vederea trimiterii în misiune permanentă
în străinătate, personalul beneficiază de salariul de bază în lei corespunzător
functiei pe care este încadrat în tară, la care se adaugă sporul de vechime în
muncă, potrivit legii, si, după caz, sporul pentru titlul stiintific de doctor
si sporul de confidentialitate.
(4) Pe perioada de
pregătire si instruire, cu ocazia venirii în tară în vederea efectuării
concediului de odihnă sau în interes de serviciu, personalul beneficiază de
salariul de bază în lei corespunzător functiei pe care este încadrat în tară,
de sporul de vechime în muncă si, după caz, de sporul pentru titlul stiintific
de doctor.
B. Pe
perioada concediului de odihnă
Art.
43. - (1) Personalul aflat în misiune permanentă în străinătate are dreptul la
concediu anual de odihnă, precum si la concediu suplimentar pentru climă greu
de suportat, în conditiile legii, care se programează la aceeasi dată.
(2) În
cazul în care concediul de odihnă se efectuează în tară, indemnizatia de
concediu se stabileste si se plăteste în lei, în conformitate cu prevederile
art. 20 si 21.
(3) La
cererea salariatului, concediul de odihnă annual poate fi efectuat fractionat
numai cu aprobarea unitătii trimitătoare, cu conditia ca una dintre fractiuni
să fie de minimum 15 zile lucrătoare.
(4)
Concediul de odihnă în străinătate, cu plata drepturilor în valută, se
efectuează la solicitarea persoanei în cauză, cu aprobarea conducerii
unitătilor trimitătoare. În această situatie, unitătile trimitătoare nu vor mai
suporta alte cheltuieli legate de efectuarea concediului în anul respectiv,
atât pentru personalul în cauză, cât si pentru membrii săi de familie aflati în
întretinere în străinătate, în conditiile prezentei legi.
(5)
Plata indemnizatiei de concediu în valută se poate face numai în cazul în care
cheltuielile de transport pentru venirea în tară si pentru înapoierea la post a
personalului si a membrilor săi de familie aflati în întretinere permanentă în
străinătate, în conditiile prezentei legi, sunt mai mari decât indemnizatia
cuvenită, stabilită la nivelul salariului lunar de încadrare în valută.
Art.
44. - (1) Unitătile trimitătoare vor putea permite plecarea personalului la
post în străinătate numai după ce acesta si-a efectuat concediul de odihnă pe
anul calendaristic în curs.
(2)
Prevederile alin. (1) nu se aplică pentru sefii misiunilor diplomatice, în
cazuri deosebite stabilite de Ministerul Afacerilor Externe.
(3) În
anul încheierii misiunii în străinătate, concediul de odihnă pe anul respectiv
se efectuează după încheierea misiunii, cu plata indemnizatiei si a primei de
concediu în lei, în tară.
Art.
45. - (1) Conducerile misiunilor diplomatice, oficiilor consulare si
institutelor culturale românesti din străinătate sunt obligate să ia măsurile
necesare ca, pe perioada efectuării concediului de odihnă, sarcinile de
serviciu ale personalului respectiv să fie preluate de către alt personal care
lucrează la aceste reprezentante, care are pregătirea necesară si îndeplineste
conditiile prevăzute de lege, fără plata unor drepturi salariale suplimentare.
(2)
Unitătile trimitătoare care au în străinătate un singur reprezentant, pe
perioada concediului de odihnă al acestuia, pot să trimită un înlocuitor, cu
suportarea cheltuielilor, în conditiile prezentei legi.
C. Pe
perioada de predare-primire a atributiilor
Art.
46. - (1) Unitătile trimitătoare sunt obligate ca, în vederea asigurării unei
activităti continue a reprezentantelor din străinătate, să ia măsurile necesare
ca atributiile ce revin personalului existent la post să fie transmise cu
maximum de operativitate personalului care preia aceste atributii.
(2) Pe
perioada de predare-primire a atributiilor, atât personalul care predă, cât si
personalul care primeste beneficiază, pentru el si pentru membrii săi de
familie, de drepturi în valută si în lei, după caz, în cuantumul si în
conditiile stabilite prin prezenta lege.
(3) În
cazul în care ambii soti sunt salariati la aceeasi reprezentantă, persoana care
nu are obligatia de a preda atributii de serviciu este considerată în concediu
fără plată, iar persoana care predă are dreptul la indemnizatia în valută
pentru sotie/sot, precum si la indemnizatiile în valută pentru copiii aflati în
întretinere în străinătate, în conditiile prezentei legi.
(4) În
vederea ducerii la îndeplinire a obligatiei mentionate la alin. (1), unitătile
trimitătoare vor stabili durata maximă de predare-primire a atributiilor, fără
a depăsi:
a) 10
zile calendaristice, pentru personalul diplomatic;
b) 30
de zile calendaristice, pentru personalul de specialitate cu sarcini de
gestiune;
c) 3
zile calendaristice, pentru restul personalului.
D. Pe
perioada concediului medical în străinătate
Art.
47. - (1) Personalul trimis în misiune permanentă în străinătate, aflat în
incapacitate temporară de muncă din cauză de boală, accident, concediu
prenatal, concediu postnatal, concediu pentru risc maternal, concediu pentru
îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul
copilului cu handicap, concediu pentru îngrijirea copilului bolnav, precum si
în caz de carantină, are dreptul la indemnizatie în lei, conform prevederilor
legale.
(2) Pe
perioada concediului medical, personalul are dreptul si la indemnizatiile
integrale în valută cuvenite pentru sotia/sotul si copiii aflati în întretinere
în străinătate, numai dacă, prin aducerea lor în tară, cheltuielile de
transport pe distanta dus-întors sunt superioare acestor indemnizatii.
Art.
48. - Unitătile trimitătoare sunt obligate să ia măsuri ca plecarea
personalului în misiune permanentă în străinătate să se facă numai pe baza unui
examen medical, în conditiile stabilite de către Ministerul Sănătătii, din care
să rezulte că starea sănătătii acestuia îi permite desfăsurarea activitătii în
tările respective. Sunt supusi acestui examen medical si membrii de familie
care însotesc personalul permanent în străinătate, în conditiile prezentei
legi.
Art.
49. - (1) Pe perioada în care îsi desfăsoară activitatea la misiunile
diplomatice, oficiile consulare si institutele culturale, personalul trimis în
misiune permanentă în străinătate si membrii de familie care îl însotesc
beneficiază de asistentă medicală, pe bază de asigurare obligatorie, realizată
de unitatea trimitătoare.
(2) În
situatia în care nu se pot încheia contractele prevăzute la alin. (1), unitatea
trimitătoare suportă, în conditiile si în cazurile stabilite de Ministerul
Sănătătii, cheltuielile medicale pentru personalul respectiv, precum si pentru
membrii de familie ai acestuia aflati în întretinere permanentă în străinătate,
privind:
a)
vaccinuri preventive obligatorii specifice fiecărei tări, precum si vaccinuri
profilactice obligatorii;
b)
consultatii, analize pre- si postnatale, în caz de urgentă, pentru mame, precum
si pentru nou-născuti;
c)
consultatii, spitalizare, inclusiv nasteri, interventii chirurgicale, analize
si medicamente, numai în caz de urgentă; internarea în spital în străinătate
pentru nasteri se face numai cu aprobarea conducerii unitătilor trimitătoare.
(3) Pe
lângă cheltuielile medicale prevăzute la alin. (1) si (2), unitătile
trimitătoare suportă, pentru personalul trimis în misiune permanentă, precum si
pentru membrii de familie ai acestuia aflati în întretinere permanentă în
străinătate, în conditiile prezentei legi, cheltuielile în legătură cu decesul
în străinătate, precum si pentru aducerea în tară a celor decedati.
E. Cheltuieli
pentru transportul personalului
Art.
50. - (1) Cheltuielile pentru transportul international al personalului trimis
în misiune permanentă în străinătate, inclusiv tronsonul intern al acestuia,
precum si al membrilor de familie aflati în întretinere permanentă în
străinătate, în conditiile prezentei legi, se suportă de către unitătile
trimitătoare, în următoarele cazuri:
a) la
plecarea în misiune si la venirea definitivă în tară; b) pentru deplasări în
interes de serviciu, în tară si în străinătate;
c)
pentru efectuarea în tară a concediului de odihnă pe anul calendaristic
respectiv, cu exceptia anilor în care are loc plecarea si, respectiv, revenirea
definitivă de la post, corelat si cu prevederile art. 43 alin. (4).
În
situatia efectuării fractionate a concediului de odihnă, în conditiile art. 43
alin. (3), cheltuielile se suportă cu ocazia efectuării fractiunii legate de
efectuarea perioadei de pregătire si documentare;
d)
pentru concediu medical si nasteri în tară;
e)
pentru deplasarea întregii familii în tară, în caz de deces al unui copil ori
al sotiei/sotului aflată/aflat în tară si numai pentru deplasarea unuia dintre
soti în caz de deces al unui părinte, frate sau soră;
f) în
cazuri de fortă majoră.
(2)
Cheltuielile pentru transportul international dus-întors al membrilor de
familie rămasi în tară se suportă de către unitătile trimitătoare, în
următoarele cazuri:
a) o
singură dată pe an, pentru copiii în vârstă de până la 18 ani, respectiv 25 de
ani, dacă urmează studii universitare, aflati în tară, pentru a-si vizita
părintele/părintii aflat/aflati la post.
Unitatea
trimitătoare nu suportă cheltuielile aferente vizitei pentru copiii ai căror
părinti aflati în misiune au fost decăzuti din drepturi în baza unei hotărâri
judecătoresti;
b) o
singură dată pe an, pentru sotia/sotul rămasă/rămas în tară, pentru a-si vizita
sotul/sotia la post în străinătate.
(3) Unitătile
trimitătoare nu suportă cheltuielile prevăzute la alin. (2) în anul în care
personalul pleacă la post, precum si în anul în care acesta îsi încheie
misiunea.
Art.
51. - (1) Seful de misiune, sotul/sotia si copiii minori care îi însotesc si
sunt în întretinere permanentă la misiune au dreptul să călătorească cu avionul
la clasa business sau la o altă clasă echivalentă cu aceasta, precum si cu
trenul la vagon de dormit, cabină pentru o singură persoană, cu ocazia
prezentării la post în străinătate, a revenirii în tară la încheierea misiunii,
precum si în alte situatii în care motive de ordin protocolar impun aceasta.
(2)
Celelalte categorii de personal trimise în misiune permanentă în străinătate si
membrii lor de familie aflati în întretinere permanentă în străinătate, în
conditiile prezentei legi, au dreptul să călătorească cu avionul la clasa
economică sau cu trenul la clasa I, cu vagon de dormit.
Art.
52. - (1) Personalul trimis în misiune permanentă în străinătate poate să
călătorească, individual sau împreună cu membrii săi de familie, cu aprobarea
prealabilă a conducerii unitătilor trimitătoare, si cu mijloace auto, cu
suportarea cheltuielilor de către unitătile trimitătoare, în limita distantelor
si a duratelor prevăzute în anexa nr. 5, indiferent de traseul urmat.
(2) În
cazul transportului cu mijloace auto, unitătile trimitătoare suportă, pe bază
de acte justificative, sumele necesare pentru plata carburantilor, a taxelor
rutiere, a celor de transbordare sau altele asemenea, precum si cheltuieli de
cazare, în conditiile legii.
(3)
Sumele în valută cuvenite pe durata transportului cu mijloace auto, la plecarea
sau la venirea definitivă în tară ori pentru deplasări în interesul
serviciului, la care se adaugă salariul si celelalte drepturi în valută,
calculate în conditiile prezentei legi, nu pot depăsi cheltuielile estimate
aferente călătoriei cu avionul la clasa economică, în conditiile legii.
(4)
Dacă deplasarea cu mijloace auto are loc pentru efectuarea concediului de
odihnă în tară, zilele care depăsesc durata transportului cu avionul sunt
considerate ca făcând parte din concediu.
F. Cheltuieli
pentru transportul bagajelor personale
Art.
53. - (1) Unitătile trimitătoare suportă costul transportului bagajelor
personalului trimis în misiune permanentă în străinătate, pentru următoarele
cantităti maxime pe familie, diferentiate în raport cu coeficientii de
ierarhizare ai functiei de încadrare, potrivit nomenclatorului prevăzut în
anexa nr. 4, astfel:
a) 250
kg - personalul prevăzut la coeficientii de până la 2,0 inclusiv;
b) 300
kg - personalul prevăzut la coeficientii între 2,1-4,20 inclusiv;
c) 350
kg - sefii de misiune.
(2) În
situatia în care ambii soti sunt salariati la aceeasi reprezentantă, unitatea
trimitătoare suportă cheltuielile aferente transportului bagajelor familiei în
cantitatea prevăzută pentru personalul încadrat în functia cu coeficientul mai
mare.
(3)
Decontarea cheltuielilor efectuate se face pe bază de documente justificative,
în conditiile legii, în limita tarifelor practicate de către companiile care
efectuează transportul cu avionul, ca bagaj neînsotit.
(4) În
situatia în care personalul transportă bagajele în alte conditii sau cu alte
mijloace de transport, cheltuielile efectuate se decontează în limita sumelor
rezultate, potrivit prevederilor alin. (1) si (3).
(5) În
cantitătile de bagaje personale prevăzute la alin. (1) se include si greutatea
ambalajelor si nu se cuprind bagajele la care dau dreptul biletele de
călătorie.
(6)
Orice alte cheltuieli privind transportul bagajelor (manipulare, taxe de
înmagazinare, asigurări etc.), altele decât cele rezultând din aplicarea
tarifelor în conditiile prezentei legi, se suportă de către personalul în
cauză.
Art.
54. - Cheltuielile prevăzute la art. 53 se suportă în următoarele cazuri:
a) cu
ocazia plecării si venirii definitive la si de la post;
b) cu
ocazia mutării în interesul serviciului în tara de resedintă sau într-o altă
tară străină.
G. Drepturile
personalului pe perioada cât este plecat de la post
I. În
interesul serviciului în România, în tara de resedintă sau în altă tară străină
Art.
55. - (1) Personalul trimis în misiune permanentă în străinătate beneficiază,
pe perioada cât se află în interesul serviciului în România, de:
a)
salariul de bază în lei corespunzător functiei pe care este încadrat în tară,
la care se adaugă sporul pentru titlul stiintific de doctor si sporul de
vechime în muncă, potrivit legii;
b)
indemnizatiile în valută pentru sotia/sotul si copiii rămasi în întretinere
permanentă în străinătate, în conditiile prezentei legi.
(2)
Seful misiunii permanente a României pe lângă Uniunea Europeană beneficiază, pe
perioada cât se află în interesul serviciului în tară pentru participarea la
lucrările Comitetului Executiv pentru Integrare Europeană, de salariul în valută
la misiune si de drepturile prevăzute la alin. (1) lit. b).
Art.
56. - (1) Personalul trimis în misiune permanentă în străinătate beneficiază,
pentru deplasările efectuate în interesul serviciului în tara de resedintă sau
în altă tară străină, pe lângă drepturile în valută si în lei prevăzute în
prezenta lege, si de:
a)
cazare, transport si 30% din diurnă, pentru deplasări în tara de resedintă;
b)
cazare, transport si 50% din diurnă, pentru deplasări în altă tară străină.
(2) Cazarea
si diurna se acordă în conditiile stabilite prin prezenta lege pentru
personalul care se deplasează temporar în tările respective, calculate în
functie de categoria de diurnă la care are dreptul, potrivit functiei de încadrare.
(3)
Categoriile de diurnă în care se încadrează personalul trimis în misiune
permanentă în străinătate sunt următoarele:
a) la
categoria a II-a - sefii de misiune;
b) la
categoria I - restul personalului.
Art.
57. - În situatia în care, din motive de ordin protocolar, seful misiunii
diplomatice, al oficiului consular sau al institutului cultural trebuie să se
deplaseze în România sau în străinătate, în interesul serviciului, împreună cu
sotia/sotul nesalariată/nesalariat, cheltuielile de transport si de cazare
pentru aceasta/acesta se decontează în aceleasi conditii ca si pentru seful
misiunii.
II. În
interes personal
Art.
58. - (1) Pe timpul deplasării în tară sau în străinătate, în interes personal,
inclusiv pentru sustinerea de examene, dacă această deplasare nu se suprapune
cu perioada concediului de odihnă pe anul respectiv, personalul este considerat
în concediu fără plată si nu beneficiază de nici un fel de drept în valută sau
în lei pentru el si pentru membrii de familie.
(2) Pe
perioada în care membrii de familie ai personalului, aflati în întretinere
permanentă în străinătate, se deplasează pe cont propriu în afara tării de
resedintă, personalul salariat nu mai beneficiază de drepturile în valută
pentru membrii de familie, în conditiile prezentei legi.
(3)
Dacă deplasarea pe cont propriu a sotiei/sotului aflată/aflat în întretinere
permanentă în străinătate are loc în tară, personalul beneficiază de drepturi
în lei, în conditiile prezentei legi.
H. Spatiul
de locuit în străinătate
Art.
59. - Personalului trimis în misiune permanentă în străinătate si membrilor săi
de familie aflati în întretinere permanentă, în conditiile prezentei legi, li
se asigură spatiu de locuit, precum si dotarea corespunzătoare, potrivit
functiei îndeplinite, tinând seama de specificul activitătii si de conditiile
de climă din fiecare tară, cu suportarea chiriei si a cheltuielilor de
întretinere de către unitătile trimitătoare.
CAPITOLUL
V
Dispozitii
tranzitorii si finale
Art.
60. - (1) Durata misiunii permanente în străinătate, precum si încadrarea pe
posturile prevăzute în structura de personal pentru fiecare misiune
diplomatică, oficiu consular si institut cultural român din străinătate se
aprobă de către conducerea unitătilor trimitătoare.
(2) În
cazul în care durata initială a misiunii este mai mică de un an, unitătile
trimitătoare suportă indemnizatiile în lei si în valută, precum si cheltuielile
de transport, în conditiile stabilite prin prezenta lege, numai pentru persoana
trimisă în străinătate pe perioada respectivă.
Cheltuielile
pentru bagajul neînsotit se suportă pentru jumătate din cantitătile si în
conditiile prevăzute la art. 53.
Art.
61. - (1) Personalului trimis în misiune permanentă în străinătate i se aplică,
pe perioada în care îsi desfăsoară activitatea la misiunile diplomatice,
oficiile consulare si institutele culturale românesti din străinătate,
cresterile salariale aplicate la salariile de încadrare în lei, în tară.
(2)
Unitătile trimitătoare suportă integral contributiile prevăzute de lege pentru
angajat si pentru angajator, calculate în raport cu drepturile salariale
corespunzătoare functiei pe care personalul este încadrat în tară, conform
legislatiei în vigoare.
Art.
62. - (1) Sotul/sotia care însoteste personalul trimis în misiune permanentă în
străinătate si căruia/căreia i se suspendă raporturile de muncă sau raporturile
de serviciu pe perioada respectivă beneficiază de stagii de cotizare utile la
stabilirea pensiei, cu plata de către unitatea trimitătoare a contributiei la
sistemul public de pensii, la nivelul ultimului salariu avut înaintea plecării.
Baza lunară de calcul a contributiei nu poate depăsi plafonul de trei salarii
de bază minime brute pe tară.
(2) La
încheierea misiunii permanente a personalului, sotul/sotia care l-a însotit la
post are dreptul să solicite reintegrarea la autoritatea sau institutia
publică, regia autonomă sau societatea natională la care a fost
încadrat/încadrată. Reintegrarea se acordă de drept solicitantului.
(3)
Dacă reintegrarea sotului/sotiei nu este posibilă în termen de 90 de zile calendaristice
de la data încheierii misiunii, salariatul unitătii trimitătoare beneficiază de
o indemnizatie lunară de sprijin, la nivelul salariului de bază minim brut pe
tară, garantat în plată, pe o perioadă de maximum 6 luni.
Art.
63. - Membrii Corpului diplomatic si consular al României si cei care
îndeplinesc functii de executie specifice, prevăzute în prezenta lege, aflati
în activitate la data intrării în vigoare a acesteia, se consideră că
îndeplinesc conditiile legale pentru functia în care sunt încadrati.
Art.
64. - Drepturile salariale ale reprezentantilor speciali ai statului român,
trimisi în misiuni permanente sau temporare în străinătate, se stabilesc prin
hotărâre a Guvernului.
Art. 65.
- În măsura în care prezenta lege nu prevede altfel, dispozitiile sale se
completează cu celelalte prevederi din cuprinsul actelor normative speciale
referitoare la drepturile si obligatiile ce revin personalului trimis în
misiune permanentă în străinătate de către ministere si celelalte organe si
institutii de specialitate ale administratiei publice centrale.
Art.
66. - Membrii Corpului diplomatic si consular al României beneficiază în tară
de drepturile bănesti prevăzute în actele normative privind Corpul diplomatic
si consular al României si cele referitoare la functionarul public.
Art.
67. - (1) Prevederile prezentei legi se aplică începând cu data de întâi a
lunii următoare datei publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu
exceptia art. 5 alin. (1) lit. c), d), i), j) si a art. 14, care se aplică
începând cu 1 ianuarie 2005.
(2)
Indemnizatia pentru plata taxei de scolarizare, prevăzută la art. 37 lit. f),
se acordă începând cu anul scolar 2004-2005.
(3)
Aplicarea, în anul 2004, a măsurilor prevăzute de prezenta lege se face cu
încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin bugetul Ministerului
Afacerilor Externe pe anul 2004 si al celorlalte unităti trimitătoare.
(4) La
data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonanta Guvernului nr.
65/1998 privind salarizarea unor categorii de diplomati, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 27 august 1998, aprobată cu
modificări si completări prin Legea nr. 81/2001, cu modificările ulterioare,
precum si orice alte dispozitii contrare
Art.
68. - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta lege.
Această
lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art.
75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.
|
PRESEDINTELE
CAMEREI DEPUTATILOR VALER DORNEANU |
PRESEDINTELE
SENATULUI NICOLAE VĂCĂROIU |
Bucuresti, 12 noiembrie 2004.
Nr. 495.
ANEXA Nr. 1
SALARIILE
DE BAZĂ
pentru
functiile diplomatice si consulare
Valoarea de referintă sectorială:
1 ianuarie 2004 - 2.245.842 lei
1 octombrie 2004 - 2.380.592 lei
|
Nr. crt. |
Functiile
diplomatice si consulare |
Gradul
profesional |
Nivelul
studiilor |
Coeficientul
de multiplicare |
|
1. |
Ambasador |
Ambasador |
S |
8,50 |
|
2. |
Ministru plenipotentiar |
Ministru plenipotentiar |
S |
8,10 |
|
3. |
Ministru-consilier |
Ministru-consilier |
S |
6,90 |
|
4. |
Consilier diplomatic, consul
general |
Consilier diplomatic, consul
general |
S |
6,50 |
|
6. |
Secretar II, viceconsul |
Secretar II, viceconsul |
S |
5,70 |
|
7. |
Secretar III |
Secretar III |
S |
5,40 |
|
8. |
Atasat, agent consular |
Atasat, agent consular |
S |
2,80 |
ANEXA Nr. 2
SALARIILE
DE BAZĂ
pentru
functiile specifice de executie
Valoarea de referintă sectorială:
1 ianuarie 2004 - 2.245.842 lei
1 octombrie 2004 - 2.380.592 lei
|
Nr. crt. |
Functiile
diplomatice si consulare |
Gradul
profesional |
Nivelul
studiilor |
Coeficientul
de multiplicare |
|
1. |
Consilier relatii, interpret
relatii I |
Consilier relatii, interpret
relatii I |
S |
4,00 |
|
2. |
Consilier relatii, interpret
relatii II |
Consilier relatii, interpret
relatii II |
S |
3,50 |
|
3. |
Consilier relatii, interpret
relatii III |
Consilier relatii, interpret
relatii III |
S |
3,20 |
|
4. |
Referent relatii, referent
comunicatii, curier diplomatic I |
Referent relatii, referent
comunicatii, curier diplomatic I |
S |
2,80 |
|
|
|
|
SSD |
2,60 |
|
|
|
|
PL |
2,30 |
|
|
|
|
M |
2,20 |
|
5. |
Referent relatii, referent
comunicatii, curier diplomatic II |
Referent relatii, referent
comunicatii, curier diplomatic II |
S |
2,60 |
|
|
|
|
SSD |
2,30 |
|
|
|
|
PL |
2,20 |
|
|
|
|
M |
1,50 |
|
6. |
Cancelarist relatii I |
Cancelarist relatii I |
PL |
2,30 |
|
|
|
|
M |
2,20 |
|
7. |
Cancelarist relatii II |
Cancelarist relatii II |
PL |
2,20 |
|
|
|
|
M |
1,50 |
ANEXA Nr. 3
INDEMNIZATII
DE CONDUCERE
corespunzătoare
functiilor de conducere exercitate de personalul încadrat pe functii
diplomatice si consulare si pe functii specifice Ministerului Afacerilor
Externe
|
Nr. crt. |
Indemnizatia
de conducere |
Functia
în procente din salariul de bază (%) |
|
1. |
Director general, secretar
general |
55 |
|
2. |
Director, director de cabinet,
secretar general adjunct |
50 |
|
3. |
Director adjunct |
40 |
|
4. |
Sef serviciu |
30 |
|
5. |
Sef birou |
25 |
NOTĂ:
Secretarul
general este salarizat cu coeficientul de multiplicare prevăzut în anexa nr. 1
la nr. crt. 1, la care se adaugă o indemnizatie de conducere prevăzută la nr.
crt. 1 din prezenta anexă.
Secretarul
general adjunct este salarizat cu coeficientul de multiplicare prevăzut în
anexa nr. 1 la nr. crt. 3, la care se adaugă o indemnizatie de conducere
prevăzută la nr. crt. 2 din prezenta anexă.
ANEXA Nr. 4*)
NOMENCLATORUL
FUNCTIILOR SI COEFICIENTII DE IERARHIZARE
pentru
determinarea salariilor în valută pentru personalul trimis în misiune
permanentă în străinătate
NOTĂ:
1. La trimiterea în
misiune, încadrarea în clasa I a functiei se face în cazul personalului care a
mai fost trimis minimum un an în misiune permanentă în străinătate, în aceeasi
functie sau într-o functie ierarhizată cel putin cu acelasi coeficient de
ierarhizare. Începând cu data intrării în vigoare a prezentelor reglementări,
pentru personalul aflat în misiune, care este avansat în functie, încadrarea pe
noua functie se face la clasa a II-a.
Trecerea
personalului la clasa I se face cu respectarea conditiei de vechime prevăzute
la alineatul precedent.
2. La
misiunile unde nu se justifică utilizarea unor functii distincte, acestea pot
fi comasate. Salariul functiei de încadrare a persoanei numite se va stabili
tinându-se seama de sarcinile preponderente, de pregătirea profesională si de
vechimea în specialitate.
3.
Functiile si asimilarea acestora sau coeficientii de ierarhizare ai functiilor,
altele decât cele prevăzute în prezenta anexă, specifice unor ministere, altor
organe si institutii de specialitate ale administratiei publice centrale, se
stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
ANEXA Nr. 51)
TABEL
cuprinzând
rutele*), distantele si durata estimative ale transportului cu autoturismele la
si de la reprezentantele oficiale ale României în străinătate
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
pentru promulgarea Legii
privind salarizarea si alte drepturi bănesti ale personalului din administratia
centrală a Ministerului Afacerilor Externe si de la misiunile diplomatice,
oficiile consulare si institutele culturale românesti din străinătate
În
temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din
Constitutia României, republicată,
Presedintele
României decretează:
Articol
unic. - Se promulgă Legea privind salarizarea si alte drepturi bănesti ale
personalului din administratia centrală a Ministerului Afacerilor Externe si de
la misiunile diplomatice, oficiile consulare si institutele culturale românesti
din străinătate si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
ION
ILIESCU
Bucuresti, 11 noiembrie 2004.
Nr. 930.
ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI
din
27 mai 2003
în cauza Crisan
împotriva României*)
(Cererea nr. 42930/98)
ORDONANTA
GUVERNULUI Nr. 102/2000*)
privind statutul si
regimul refugiatilor în România
*) Republicată în temeiul art. V din Ordonanta
Guvernului nr.
43/2004 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr.
102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 31 ianuarie 2004, aprobată
prin Legea nr.
176/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 467 din
25 mai 2004, dându-se textelor o nouă numerotare.
Ordonanta Guvernului nr.
102/2000 a fost
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 3 septembrie
2000, a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2001,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 27 iunie
2001, si a mai fost modificată prin:
- Hotărârea Guvernului nr.
603/2001 privind majorarea sumelor pentru cazare si masă acordate
solicitantilor statutului de refugiat, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 363 din 5 iulie 2001, si abrogată prin Hotărârea
Guvernului nr.
1.439/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 935
din 20 decembrie 2002;
- Ordonanta Guvernului nr.
13/2002 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr.
102/2000 privind
statutul si regimul refugiatilor în România, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată prin Legea nr.
264/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 343 din
23 mai 2002;
- Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr.
76/2003 pentru modificarea art. 15 alin. (8) din Ordonanta Guvernului nr.
102/2000 privind
statutul si regimul refugiatilor în România, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 640 din 9 septembrie 2003, aprobată prin Legea nr.
467/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din
25 noiembrie 2003;
- Ordonanta Guvernului nr.
44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de
protectie în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
93 din 31 ianuarie 2004, aprobată cu modificări prin Legea nr.
185/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din
21 mai 2004, cu modificările ulterioare.
CAPITOLUL
I
Dispozitii
generale
Art.
1. - În conditiile prezentei ordonante, străinilor li se poate acorda una
dintre următoarele forme de protectie:
a)
statutul de refugiat;
b)
protectie umanitară conditionată;
c)
protectie umanitară temporară.
Art. 2. - (1) Statutul
de refugiat se poate acorda la cerere străinului care, în urma unei temeri bine
întemeiate de a fi persecutat pe considerente de rasă, religie, nationalitate,
apartenentă la un anumit grup social sau opinie politică, se află în afara tării
sale de origine si care nu poate primi sau, ca urmare a acestei temeri, nu
doreste protectia acestei tări.
(2)
Prin termenul tară de origine, în cazul unei persoane care detine mai
multe cetătenii, se întelege fiecare tară al cărei cetătean este, iar în cazul
unei persoane fără cetătenie, tara în care acesta îsi are domiciliul.
Art.
3. - (1) Statutul de refugiat se acordă, la cerere, si sotiei sau, după caz, si
sotului, precum si copiilor minori, cu exceptia cazurilor în care persoanele
respective se află în una dintre situatiile prevăzute la art. 4.
(2)
Prevederile alin. (1) se aplică numai în cazul căsătoriilor încheiate de
persoana căreia i s-a recunoscut statutul de refugiat în temeiul art. 2 alin.
(1) înainte de intrarea pe teritoriul României.
Art. 4.
- Nu se acordă statutul de refugiat străinului care:
a) a comis o infractiune contra păcii si omenirii ori o infractiune la care se referă conventiile internationale la care România este parte;
b) a
comis o infractiune gravă de drept comun în afara României înainte de a fi
admis pe teritoriul acesteia ca refugiat;
c) a
comis fapte care sunt contrare scopurilor si principiilor enuntate în Carta
Organizatiei Natiunilor Unite.
Art.
5. - Protectia umanitară conditionată se poate acorda străinului care nu îndeplineste
conditiile prevăzute la art. 2 alin. (1) si cu privire la care există motive
serioase să se creadă că, dacă va fi returnat în tara de origine, riscă să
sufere o vătămare a drepturilor sale constând în:
1.
condamnarea la pedeapsa cu moartea sau executarea unei astfel de pedepse; sau
2.
tortură, tratamente sau pedepse inumane ori degradante; sau
3. o
amenintare serioasă, individuală, la adresa vietii sau integritătii, ca urmare
a violentei generalizate în situatii de conflict armat intern sau international,
dacă solicitantul face parte din populatia civilă.
Art.
6. - (1) În perioade de conflicte armate, în care România nu este angajată, se
poate acorda protectie umanitară temporară persoanelor care provin din zonele
de conflict.
(2)
Guvernul stabileste măsurile si perioada pentru care se acordă protectia
prevăzută la alin. (1).
CAPITOLUL
II
Procedura
acordării statutului de refugiat
SECTIUNEA
1
Procedura ordinară
Art.
7. - (1) O persoană este considerată solicitant al statutului de refugiat din momentul
manifestării de vointă, exprimată în scris sau oral în fata autoritătilor
competente, din care să rezulte că aceasta solicită protectia statului român
pentru unul dintre motivele prevăzute de prezenta ordonantă.
(2)
Pentru acordarea statutului de refugiat în România străinul se adresează
personal cu o cerere scrisă Oficiului National pentru Refugiati din cadrul
Ministerului Administratiei si Internelor sau organelor teritoriale ale
Ministerului Administratiei si Internelor.
(3)
Cererea de acordare a statutului de refugiat se depune de îndată ce:
a)
solicitantul s-a prezentat într-un punct de control pentru trecerea frontierei
de stat;
b)
solicitantul a intrat pe teritoriul României;
c) au
survenit evenimente în tara de origine a solicitantului, care îl determină să
ceară protectie, pentru străinul cu drept de sedere în România.
Art.
8. - Împotriva solicitantului statutului de refugiat nu pot fi luate măsuri de
expulzare sau de returnare fortată de la frontieră ori de pe teritoriul
României, atâta vreme cât nu există o dispozitie executorie de părăsire a
teritoriului, cuprinsă în hotărârea de respingere a cererii sale de acordare a
statutului de refugiat.
Art. 9. - (1) În cazul
străinului minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani, interesele acestuia sunt
sustinute de reprezentantul său legal, iar în lipsa acestuia i se numeste un
reprezentant legal în conformitate cu prevederile legii române.
(2)
După împlinirea vârstei de 14 ani minorul poate depune cererea personal si i se
poate numi un reprezentant legal în conditiile prevăzute de legea română.
(3)
Până la numirea unui reprezentant legal Oficiul National pentru Refugiati
asigură minorului protectia necesară.
Art.
10. - (1) După primirea cererii de acordare a statutului de refugiat organul
teritorial al Ministerului Administratiei si Internelor eliberează
solicitantului o adeverintă provizorie, care tine loc de document temporar de
identitate în România si asigură transportul gratuit până la Oficiul National
pentru Refugiati.
(2) În
cazul în care cererea a fost depusă la organele teritoriale ale Ministerului
Administratiei si Internelor dintr-un punct de control pentru trecerea
frontierei de stat, organele politiei de frontieră eliberează documentul
prevăzut la alin. (1) numai după ce străinul primeste permisiunea de a intra pe
teritoriul României si asigură transportul gratuit până la Oficiul National
pentru Refugiati.
(3) În
cazul în care cererea a fost depusă la Oficiul National pentru Refugiati,
acesta eliberează solicitantului un document temporar de identitate.
(4)
Dacă solicitantul nu dispune de mijloace materiale, Oficiul National pentru
Refugiati îi poate stabili un loc de resedintă si îi asigură asistenta
materială necesară pentru întretinere pe întreaga durată a procedurii de
acordare a statutului de refugiat.
(5)
Pentru motive justificate de interesul public, siguranta natională, ordinea
publică, protectia sănătătii si moralitătii publice, protectia drepturilor si
libertătilor altor persoane - chiar dacă străinul are mijloace materiale
necesare
pentru întretinere - Oficiul National pentru Refugiati, pe toată durata
procedurii de acordare a statutului de refugiat, îi poate stabili un loc de
resedintă si poate dispune transportarea lui cu însotitor în acel loc, la
solicitarea autoritătilor competente.
Art.
11. - (1) În cazul în care străinul a tranzitat anterior o tară tertă sigură si
i s-a oferit deja protectia în acea tară sau a avut ocazia, la frontieră ori pe
teritoriul acesteia, să contacteze autoritătile pentru a obtine protectie,
Oficiul National pentru Refugiati poate decide retrimiterea străinului în tara
respectivă, fără analizarea pe fond a cererii sale.
(2)
Oficiul National pentru Refugiati poate analiza cererea depusă de străin chiar
dacă acesta se află în situatia prevăzută la alin. (1), cu acordul expres al
solicitantului.
Art.
12. - Sunt considerate tări terte sigure statele membre ale Uniunii Europene,
precum si alte state stabilite prin ordin al ministrului administratiei si
internelor, la propunerea Oficiului National pentru Refugiati, cu respectarea
următoarelor conditii:
a) pe
teritoriile lor viata sau libertatea solicitantului nu este si nu va fi
amenintată, în sensul art. 33 din Conventia privind statutul refugiatilor,
încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, la care România a aderat prin Legea nr.
46/1991;
b) pe
teritoriile lor străinul nu riscă să fie supus torturii sau tratamentelor
inumane ori degradante;
c) în
tările respective străinului i se asigură protectie efectivă împotriva returnării
în tara de origine, în sensul prevederilor Conventiei privind statutul
refugiatilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, precum si în baza
informărilor efectuate de Înaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru
Refugiati cu privire la practica aplicării principiului nereturnării.
Art.
13. - (1) Intervievarea, analizarea motivelor invocate si decizia asupra
cererilor sunt de competenta Oficiului National pentru Refugiati.
(2)
Aceste activităti sunt realizate de functionarii Oficiului National pentru
Refugiati anume desemnati.
(3)
Numirea functionarilor se face prin ordin al ministrului administratiei si
internelor.
(4) În
procesul decizional functionarii prevăzuti la alin. (2) au dreptul de a
consulta experti.
(5)
Ministerul Afacerilor Externe furnizează periodic materiale de sinteză
referitoare la situatia din tările de origine ale solicitantilor statutului de
refugiat, precum si răspunsuri la solicitările punctuale ale Oficiului National
pentru Refugiati, necesare în vederea solutionării cererilor de acordare a
statutului de refugiat.
(6)
Oficiul National pentru Refugiati consultă Ministerul Afacerilor Externe în
vederea stabilirii tărilor unde în general nu există risc serios de persecutie
si tărilor terte sigure.
Art.
14. - (1) Până la solutionarea cererii sale prin hotărâre definitivă si
irevocabilă străinul care solicită acordarea statutului de refugiat are
următoarele drepturi si obligatii:
a)
dreptul de sedere în România, până la expirarea unui termen de 15 zile de la
momentul în care hotărârea de respingere pronuntată cu privire la cererea sa a
devenit executorie, cu exceptia cererilor respinse ca evident nefondate în urma
solutionării acestora în cadrul procedurilor accelerate, caz în care dreptul de
sedere încetează de îndată ce hotărârea a devenit executorie;
b)
dreptul de a fi asistat sau reprezentat de un avocat si de a i se asigura, în
mod gratuit, un interpret, pe întreaga durată a procedurii de acordare a
statutului de refugiat;
c)
dreptul de a fi consiliat si asistat de un reprezentant al organizatiilor
neguvernamentale, române sau străine, în orice fază a procedurii de acordare a
statutului de refugiat
d)
dreptul de a fi informat, într-o limbă pe care o cunoaste, în momentul
depunerii cererii, cu privire la drepturile si obligatiile pe care le are pe
parcursul procedurii de acordare a statutului de refugiat;
e)
dreptul la protectia datelor personale si a oricăror alte detalii în legătură
cu cererea sa; f) dreptul de a i se elibera un document temporar de identitate;
g)
dreptul la asigurarea transportului în conditiile prevăzute la art. 10 alin.
(1) si (2), la asistenta necesară pentru întretinere, în conditiile prevăzute
la art. 10 alin. (4), precum si la asistenta medicală primară si spitalicească
de urgentă gratuită;
h)
dreptul de a fi cazat în centrele de primire si cazare, aflate în subordinea
Oficiului National pentru Refugiati, în limita locurilor disponibile, până la
încetarea dreptului său de sedere, pentru solicitantul statutului de refugiat
care nu dispune de mijloacele materiale necesare pentru întretinere;
i)
obligatia de a prezenta organelor teritoriale ale Ministerului Administratiei
si Internelor, în scris, cererea motivată cuprinzând datele indicate de organul
la care o depune, precum si de a se supune fotografierii si amprentării;
j)
obligatia de a urmări stadiul procedurii si de a declara orice schimbare de
resedintă;
k)
obligatia de a preda documentul pentru trecerea frontierei, urmând să primească
documentul prevăzut la art. 10 alin. (1);
l)
obligatia de a răspunde la solicitările organelor cu atributii în domeniul
acordării statutului de refugiat si de a furniza acestora informatii complete
si reale cu privire la persoană si la cererea sa;
m)
obligatia de a nu părăsi localitatea de resedintă fără autorizarea Oficiului
National pentru Refugiati;
n)
obligatia de a se prezenta la examenele medicale ce “i sunt stabilite;
o)
obligatia de a respecta legile statului român, precum si măsurile dispuse de
organele române competente în materie de refugiati.
(2)
Solicitantii statutului de refugiat, care nu dispun de mijloacele materiale
necesare pentru întretinere, beneficiază de hrană în limita sumei de 25.000
lei/persoană/zi, de cazare în limita sumei de 15.000 lei/persoană/zi si de alte
cheltuieli, în limita sumei de 5.000 lei/persoană/zi, la cererea acestora, sume
ce se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Administratiei si
Internelor.
(3) În
cursul executiei bugetului de stat, în functie de posibilitătile financiare, la
o crestere a ratei inflatiei de cel putin 10% fată de ultima lună când s-a
efectuat o actualizare a cuantumurilor de mai sus, acestea se
majorează
cu rata inflatiei, prin hotărâre a Guvernului.
(4)
Dacă străinul care solicită acordarea statutului de refugiat este cazat în
centrele de primire si cazare ale Ministerului Administratiei si Internelor,
suma prevăzută la alin. (2) referitoare la cazare nu se acordă.
(5)
Sumele necesare transportului gratuit până la locul de resedintă prevăzut la
art. 10 alin. (1) si (2) se asigură din bugetul Ministerului Administratiei si
Internelor.
(6)
Fondurile bănesti pentru asistenta medicală primară si spitalicească de urgentă
gratuită prevăzută la alin. (1) lit. g) se asigură de la bugetul de stat si se
alocă Ministerului Administratiei si Internelor.
Art. 15.
- (1) În urma analizării cererii, în termen de 30 de zile de la primirea
acesteia functionarul prevăzut la art. 13 alin. (2) poate hotărî:
a)
acordarea statutului de refugiat;
b)
acordarea protectiei umanitare conditionate;
c)
respingerea cererii de acordare a statutului de refugiat.
(2)
Dacă solutionarea cererii necesită o documentare suplimentară, termenul
prevăzut la alin. (1) se prelungeste cu cel mult 30 de zile.
(3)
Admiterea sau respingerea cererii de acordare a statutului de refugiat de face
prin hotărâre, care se comunică de îndată, în scris, solicitantului, prin
comunicare directă de către reprezentantii Oficiului National pentru Refugiati
sau prin trimitere postală la ultima resedintă declarată a acestuia.
(4)
Hotărârea de acordare a protectiei umanitare conditionate cuprinde si motivele
neacordării statutului de refugiat.
(5)
Hotărârea de respingere a cererii de acordare a statutului de refugiat cuprinde
motivele corespunzătoare pentru fiecare formă de protectie prevăzută la art. 2,
3 sau 5, precum si dispozitia de a părăsi teritoriul României în termen de 15
zile de la data la care aceasta a devenit executorie.
Art.
16. - (1) Împotriva hotărârii prevăzute la art. 15 alin. (3) se poate face
plângere în termen de 10 zile de la data primirii dovezii de comunicare sau a
documentului prin care se constată că solicitantul nu se mai află la ultima
resedintă declarată. Introducerea plângerii în termenul mentionat suspendă
executarea dispozitiei de părăsire a teritoriului României.
(2) În
cazul minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani, plângerea se depune de
către reprezentantul său legal, iar minorul cu vârsta cuprinsă între 14 si 18
ani poate depune plângere personal sau prin reprezentantul său legal.
(3)
Plângerea se solutionează de către judecătoria în a cărei rază teritorială se
află structura competentă a Oficiului National pentru Refugiati care a emis
hotărârea.
(4)
Plângerea se depune la Oficiul National pentru Refugiati si va fi însotită de
copia de pe hotărârea de respingere a cererii de acordare a unei forme de
protectie.
(5)
Plângerea se înaintează de îndată instantei competente, care o va solutiona în
termen de 30 de zile.
(6)
Instanta se pronuntă printr-o hotărâre motivată.
(7)
Împotriva hotărârii instantei, contestatarul sau Oficiul National pentru
Refugiati poate declara recurs în termen de 5 zile de la pronuntare. Declararea
recursului în termen suspendă executarea dispozitiei de părăsire a
teritoriului.
(8)
Recursul se judecă în termen de 30 de zile de la înregistrarea sa pe rolul instantei
de recurs.
(9)
Hotărârile instantei de fond nerecurate în termenul legal si hotărârile
pronuntate în recurs sunt irevocabile si executorii.
(10)
Plângerea, precum si celelalte acte de procedură privind solutionarea acesteia
sunt scutite de taxa de timbru.
Art.
17. - (1) Străinul este obligat să părăsească teritoriul României în termen de
15 zile de la data la care dispozitia de părăsire a teritoriului, pronuntată în
hotărârea de respingere a cererii sale de acordare a statutului de refugiat, a
devenit executorie.
(2) În
cazul în care, din motive obiective, străinul nu poate părăsi teritoriul
României în termenul prevăzut la alin. (1), Ministerul Administratiei si
Internelor acordă acestuia dreptul de sedere în tară, în conditiile prevăzute
de reglementările legale privind regimul străinilor în România.
(3) O
nouă cerere de acordare a statutului de refugiat poate fi depusă numai dacă a
fost pronuntată o hotărâre definitivă si irevocabilă asupra cererii anterioare
si numai dacă sunt îndeplinite alternativ următoarele conditii:
a) pe
parcursul procedurii de solutionare a cererii anterioare au apărut elemente noi
care nu au putut fi prezentate, din motive neimputabile solicitantului, cu
conditia ca aceste elemente să nu fie rezultatul unor actiuni provocate în
scopul obtinerii unei forme de protectie din partea statului român.
Solicitantul este obligat să facă dovada existentei noilor motive invocate si a
imposibilitătii prezentării lor cu ocazia solutionării cererii anterioare;
b) au
survenit transformări de ordin politic, social, militar sau legislativ în tara
de origine, de natură a avea consecinte grave pentru solicitant.
(4)
Solutionarea unei noi cereri depuse în conditiile alin. (3) se face de către
functionarul prevăzut la art. 13 alin. (2), altul decât cel care s-a pronuntat
în cadrul procedurii de solutionare a cererii anterioare.
(5)
Hotărârea se pronuntă în termen de 5 zile, numai în baza noii cereri depuse,
motivate corespunzător, si a documentatiei prezentate anterior de solicitant si
se comunică, în scris, de îndată acestuia.
(6) Hotărârea prin care se acordă accesul la solutionarea unei noi cereri de acordare a statutului de refugiat are ca efect si anularea dispozitiei de a părăsi teritoriul României, prevăzută în hotărârea anterioară, solicitantul urmând să beneficieze de drepturile prevăzute la art. 14.
(7)
Împotriva hotărârii prin care a fost respinsă ca inadmisibilă o nouă cerere de
acordare a statutului de refugiat se poate face plângere.
(8)
Solutionarea plângerii prevăzute la alin. (7) se face potrivit prevederilor
art. 16.
SECTIUNEA
a 2-a
Procedura accelerată
Art.
18. - (1) Fac obiectul procedurii accelerate:
a)
cererile evident nefondate;
b)
cererile persoanelor care, prin activitatea ori prin apartenenta lor la o anumită
grupare, prezintă un pericol pentru siguranta natională ori pentru ordinea
publică în România;
c)
cererile persoanelor care provin dintr-o tară unde, în general, nu există risc
serios de persecutie.
(2) De
asemenea, pot face obiectul procedurii accelerate si cererile persoanelor care
se află în una dintre situatiile prevăzute la art. 4.
(3)
Cererile de acordare a statutului de refugiat minorilor neînsotiti nu pot fi
solutionate în procedură accelerată.
Art.
19. - (1) Cererea pentru acordarea statutului de refugiat este considerată
evident nefondată dacă se constată:
a)
lipsa de fundament a invocării unei temeri de persecutie în tara de origine, în
conditiile art. 2 alin. (1);
b)
inducerea în eroare, în mod deliberat, a organelor cu competente în materie de
refugiati ori recurgerea în mod abuziv, cu rea-credintă, la procedura de
acordare a statutului de refugiat.
(2)
Lipsa de fundament a invocării unei temeri de persecutie în tara de origine
există în următoarele cazuri:
a)
solicitantul nu invocă nici o temere de persecutie în sensul art. 2 alin. (1);
b)
solicitantul nu oferă date sau informatii în sensul că ar fi expus unei temeri
de persecutie ori relatările sale nu contin detalii circumstantiale sau
personale;
c)
cererea este evident lipsită de credibilitate, în sensul că relatarea
solicitantului este incoerentă, contradictorie sau flagrant neadevărată fată de
situatia din tara sa de origine;
d)
solicitantul avea posibilitatea refugiului intern, recunoscută si de Înaltul
Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati.
(3)
Inducerea în eroare, în mod deliberat, a organelor cu competente în materie de
refugiati ori recurgerea abuzivă la procedura de acordare a statutului de
refugiat există în toate cazurile în care solicitantul, fără a oferi o
explicatie plauzibilă, se află în una dintre următoarele situatii:
a) a
depus cererea sub o identitate falsă sau a prezentat documente false ori
falsificate, sustinând că sunt autentice;
b)
după depunerea cererii, în mod deliberat a prezentat elemente false în legătură
cu aceasta;
c) cu
rea-credintă a distrus, a deteriorat, a aruncat sau a înstrăinat documentul
pentru trecerea frontierei sau un document relevant pentru cererea sa, fie
pentru a-si stabili o identitate falsă în scopul solicitării si acordării
statutului de refugiat, fie pentru a îngreuna solutionarea cererii sale;
d) în
mod deliberat a ascuns faptul că a mai depus anterior o cerere pentru acordarea
statutului de refugiat în una sau mai multe tări, în special atunci când s-a
folosit de o identitate falsă.
e) a
depus o cerere pentru acordarea statutului de refugiat, cu scopul evident de a
împiedica punerea iminentă în executare a unei măsuri dispuse de autoritătile
competente, de scoatere din tară sau de expulzare, desi anterior dispunerii
unei astfel de măsuri a avut posibilitatea să depună o asemenea cerere;
f) a
încălcat în mod flagrant obligatiile prevăzute la art. 14;
g) a depus cererea pentru acordarea statutului de refugiat după ce anterior unei examinări, care contine garantiile procedurale adecvate si în conformitate cu prevederile Conventiei privind statutul refugiatilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, i s-a respins o astfel de cerere într-o tară tertă sigură.
(4) Motivele
enumerate la alin. (1) nu pot să prevaleze temerii bine întemeiate de
persecutie conform art. 2 alin. (1).
Art. 20. - (1) Sunt
considerate tări în care în general nu există risc serios de persecutie, în
sensul art. 2 alin. (1), statele membre ale Uniunii Europene, precum si alte
state stabilite, la propunerea Oficiului National pentru Refugiati, prin ordin
al ministrului administratiei si internelor, pe baza următoarelor criterii:
a)
numărul cererilor pentru acordarea statutului de refugiat formulate de
cetătenii tării respective si coeficientii de acordare a acestui statut;
b)
situatia respectării drepturilor fundamentale ale omului;
c)
functionarea principiilor democratice, a pluralismului politic si a alegerilor
libere, precum si existenta unor institutii democratice functionale, care să
asigure garantarea si respectarea drepturilor fundamentale ale omului;
d)
existenta unor factori de stabilitate.
(2)
Pot fi luate în considerare si alte criterii de evaluare decât cele prevăzute
la alin. (1).
(3) Cererea
străinului care provine dintr-o tară în care în general nu există un risc de
persecutie este respinsă ca evident nefondată, cu exceptia cazului în care
situatia de fapt sau dovezile prezentate de solicitant arată existenta unei
temeri bine întemeiate de persecutie în sensul art. 2 alin. (1); în acest caz
solicitantul primeste accesul la procedura prevăzută la art. 7-17.
Art.
21. - (1) Functionarul prevăzut la art. 13 alin. (2), după efectuarea
interviului si analizarea motivelor invocate pentru acordarea statutului de
refugiat, se pronuntă în termen de 3 zile de la primirea cererii.
(2) În
cazul în care a fost pronuntată o hotărâre de respingere a cererii ca evident
nefondată sau în temeiul art. 4, termenul de depunere a plângerii este de 2
zile de la comunicare.
(3)
Plângerea este de competenta judecătoriei în a cărei rază teritorială se află
structura competentă a Oficiului National pentru Refugiati care a emis
hotărârea si suspendă executarea dispozitiei de părăsire a teritoriului.
(4)
Instanta solutionează plângerea în termen de 10 zile si pronuntă o hotărâre
motivată, prin care:
a)
respinge plângerea pentru cel putin unul dintre motivele prevăzute la art. 19
alin. (1);
b)
admite plângerea si dispune ca structura competentă a Oficiului National pentru
Refugiati care a emis hotărârea să analizeze cererea în procedură ordinară.
(5)
Hotărârea instantei este definitivă si irevocabilă.
SECTIUNEA
a 3-a
Procedura în cazul cererilor pentru acordarea statutului de
refugiat depuse în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat
Art.
22. - (1) Cererea depusă la organele teritoriale ale Ministerului
Administratiei si Internelor dintr-un punct de control pentru trecerea
frontierei de stat este înaintată de îndată structurii competente a Oficiului
National pentru Refugiati, care o analizează si pronuntă o hotărâre în termen
de două zile de la primire.
(2) Functionarul prevăzut la art. 13 alin. (2), după efectuarea interviului si analizarea motivelor invocate pentru acordarea statutului de refugiat, în raport cu datele privind situatia din tara de origine, poate hotărî:
a)
acordarea unei forme de protectie si a dreptului de a intra în România, dacă
solicitantul se află în una dintre situatiile prevăzute la art. 2, 3 sau 5;
b)
acordarea dreptului de a intra în România si de a avea acces la procedura
ordinară de solutionare a cererii sale de acordare a statutului de refugiat,
dacă cererea sa nu poate fi respinsă pentru unul dintre motivele prevăzute la
art. 19 alin. (1);
c)
respingerea cererii ca nefondată.
(3)
Împotriva hotărârii de respingere a cererii străinul poate depune o plângere în
termen de două zile de la comunicare.
(4)
Plângerea se depune la structura Oficiului National pentru Refugiati care a
emis hotărârea, care o înaintează de îndată judecătoriei în a cărei rază
teritorială se află.
(5)
Instanta solutionează plângerea în termen de 5 zile si pronuntă o hotărâre
motivată, prin care:
a)
respinge plângerea pentru cel putin unul dintre motivele prevăzute la art. 19
alin. (1);
b)
admite plângerea, dispune ca structura competentă a Oficiului National pentru
Refugiati care a emis hotărârea să analizeze cererea în procedură ordinară si
permite accesul solicitantului în teritoriu.
(6) În
cazurile prevăzute la alin. (5) hotărârea instantei este irevocabilă.
Art.
23. - (1) Străinul care solicită acordarea statutului de refugiat în România
rămâne în zona de tranzit din punctul de control pentru trecerea frontierei de
stat până la primirea hotărârii de aprobare a intrării în România sau, după
caz, până la rămânerea definitivă si executorie a hotărârii de respingere a
cererii pentru acordarea statutului de refugiat, dar nu mai mult de 20 de zile
de la intrarea în zona de tranzit.
(2)
Prin zonă de tranzit, în sensul prezentei ordonante, se întelege
suprafata situată la frontiera de stat ori în apropierea acesteia, destinată
stationării persoanelor care nu au primit aprobarea de intrare în teritoriu,
mijloacelor de transport si bunurilor până la stabilirea regimului lor juridic
la trecerea frontierei de stat. În cazul aeroporturilor internationale, prin zonă
de tranzit se întelege suprafata situată între punctul de
îmbarcare/debarcare si locul unde se efectuează controlul pentru trecerea
frontierei.
(3)
Solicitantul statutului de refugiat poate fi cazat în centre speciale de
primire si cazare aflate în apropierea punctelor de control pentru trecerea
frontierei de stat, stabilite prin ordin al ministrului administratiei si
internelor si având regimul juridic al zonei de tranzit.
(4)
Solicitantul statutului de refugiat, cazat în centrele prevăzute la alin. (3),
beneficiază gratuit de masă în natură, în următoarele conditii:
a) în
limita a 3.645 calorii pentru solicitantul statutului de refugiat, major ori
minor în vârstă de peste un an;
b) în
limita a 4.505 calorii pentru solicitanta statutului de refugiat, însărcinată
între lunile a V-a si a IX-a inclusiv sau care a născut si nu alăptează
copilul, pentru o perioadă de 12 luni de la nastere;
c) în
limita a 4.800 calorii pentru solicitanta statutului de refugiat care a născut
si alăptează copilul în vârstă de până la un an;
d) în
limita a 1.190 calorii pentru fiecare copil în vârstă de 0-6 luni care se află
împreună cu unul sau cu ambii părinti solicitanti ai statutului de refugiat;
e) în
limita a 1.650 calorii pentru fiecare copil în vârstă de 6-12 luni care se află
împreună cu unul sau cu ambii părinti solicitanti ai statutului de refugiat.
(5)
Persoanelor prevăzute la alin. (4) nu li se aplică dispozitiile art. 14 alin.
(2) referitoare la sumele cuvenite pentru masă.
(6)
După expirarea termenului prevăzut la alin. (1), dacă cererea nu este
solutionată printr-o hotărâre definitivă si executorie, străinului i se permite
intrarea în tară.
(7) Pe
perioada în care se află în punctul de control pentru trecerea frontierei de
stat, solicitantul statutului de refugiat are dreptul la asistentă
juridico-socială si la ajutoare umanitare din partea organizatiilor
neguvernamentale cu atributii în materie de refugiati, precum si din partea
reprezentantei din România a Înaltului Comisariat al Natiunilor Unite pentru
Refugiati si, de asemenea, are drepturile si obligatiile prevăzute la art. 14,
cu exceptia celor care intră în contradictie cu prevederile acestei proceduri.
CAPITOLUL
III
Drepturile
si obligatiile refugiatilor si ale persoanelor care au dobândit o formă de
protectie
Art. 24. - (1)
Acordarea statutului de refugiat sau a unei alte forme de protectie conferă
beneficiarului următoarele drepturi:
a) să
rămână pe teritoriul României si să obtină documentele corespunzătoare pentru
dovedirea identitătii si pentru trecerea frontierei de stat. Au dreptul la
document pentru trecerea frontierei de stat numai refugiatii si persoanele
cărora li s-a acordat protectie umanitară conditionată;
b) să
îsi aleagă locul de resedintă si să circule liber, în conditiile stabilite de
lege pentru străin;
c) să
fie angajat de persoane fizice sau juridice, să exercite activităti
nesalarizate, să exercite profesiuni libere, să efectueze acte si fapte de
comert, precum si alte acte juridice, în conditiile legii;
d) să
îsi transfere bunurile pe care le-a introdus în România pe teritoriul unei alte
tări, în vederea reinstalării;
e) să
beneficieze de tratamentul cel mai favorabil de lege pentru cetătenii străini, în
ceea ce priveste dobândirea proprietătilor mobiliare si imobiliare;
f) să
beneficieze de protectia proprietătii intelectuale în conditiile stabilite de
lege;
g) să
beneficieze de asigurări sociale, ajutor social si asigurări sociale de
sănătate, în conditiile legii;
h)
acces la toate formele de învătământ, în conditiile legii;
i) să
beneficieze de un tratament egal cu cel acordat cetătenilor români în ceea ce
priveste libertatea de a practica propria religie si de instruire religioasă a
copiilor săi;
j) să
beneficieze de dreptul la protectie a datelor personale si a oricăror alte
detalii în legătură cu cazul său;
k) să
beneficieze de dreptul la asociere în ceea ce priveste asociatiile cu scop
apolitic si nelucrativ si sindicatele profesionale, în conditiile prevăzute de
lege pentru străin;
l) să
aibă acces liber la instantele de judecată si la asistenta administrativă;
m) să
nu fie expulzat sau returnat, cu exceptia cazurilor impuse de ratiuni de
sigurantă natională sau de ordine publică, iar atunci când se dispun aceste
măsuri, cel în cauză să nu poată fi trimis în teritorii unde viata sau
libertatea i-ar fi amenintată, pe motive de rasă, religie, nationalitate,
apartenentă la un anumit grup social sau opinii politice;
n) să
primească, la cerere, în limitele disponibilitătilor financiare ale statului,
un ajutor rambursabil stabilit la nivelul unui salariu minim brut pe tară,
pentru o perioadă de maximum 6 luni, dacă, din motive obiective, este lipsit de
mijloacele de existentă necesare. Pentru motive bine întemeiate acest ajutor
poate fi prelungit pentru încă o perioadă de cel mult 3 luni.
(2)
Minorii neînsotiti care nu au împlinit vârsta de 18 ani beneficiază de aceeasi
protectie oferită, în conditiile legii, minorilor români aflati în dificultate.
(3)
Fondurile bănesti necesare în vederea acordării ajutorului rambursabil prevăzut
la alin. (1) lit. n) sunt asigurate din bugetul Ministerului Muncii,
Solidaritătii Sociale si Familiei.
Art.
25. - Beneficiarul uneia dintre formele de protectie prevăzute la art. 2, 3 sau
5 are următoarele obligatii:
a) să
respecte Constitutia României, legile si celelalte acte normative emise de
autoritătile române;
b) să
aibă o conduită corectă si civilizată, să respecte măsurile stabilite de
organele române competente în materie de refugiati si să răspundă la
solicitările acestora;
c) să
evite provocarea oricăror stări conflictuale sau incidente cu populatia ori
comiterea unor fapte ce pot intra sub incidenta legii penale;
d) să
se supună regulilor privind regimul juridic al străinilor, în măsura în care
legea nu dispune altfel.
Art.
26. - (1) Persoana care a dobândit o formă de protectie are obligatia să
ramburseze ajutorul primit potrivit art. 24 alin. (1) lit. n), dacă a realizat
venituri care permit acest lucru, fără a fi afectată întretinerea sa si a
familiei sale.
(2)
Sumele rambursate se fac venit la bugetul de stat.
CAPITOLUL
IV
Încetarea,
retragerea sau anularea unei forme de protectie
Art.
27. - (1) Forma de protectie acordată în temeiul art. 2, 3 sau 5 încetează
atunci când beneficiarul ei:
a) s-a
repus în mod voluntar sub protectia tării a cărei cetătenie o are; sau
b)
după ce si-a pierdut cetătenia, a redobândit-o în mod voluntar; sau
c) a
dobândit o nouă cetătenie si se bucură de protectia statului a cărei cetătenie a
dobândit-o; sau
d) s-a
restabilit în mod voluntar în tara pe care a părăsit-o ori în afara căreia a
stat ca urmare a motivelor pentru care a obtinut forma de protectie; sau
e) nu mai poate
continua să refuze protectia tării a cărei cetătenie o are datorită faptului că
împrejurările în urma cărora a dobândit una dintre formele de protectie
prevăzute la art. 2, 3 sau 5 au încetat să existe si nu poate invoca, pentru a
motiva acest refuz, motive imperioase ce se referă la persecutii anterioare;
f)
fiind o persoană fără cetătenie, este în măsură să se întoarcă în tara în care
avea resedinta obisnuită, nemaiexistând împrejurările în urma cărora a dobândit
una dintre formele de protectie prevăzute la art. 2, 3 sau 5.
(2)
Prevederile alin. (1) lit. e) nu se aplică persoanei căreia i s-a acordat una
dintre formele de protectie prevăzute la art. 2, 3 sau 5 si care, din motive
imperioase ce se referă la persecutii anterioare, refuză protectia tării a
cărei cetătenie o are.
(3)
Prevederile alin. (1) lit. f) nu se aplică persoanei căreia i s-a acordat una
dintre formele de protectie prevăzute la art. 2, 3 sau 5 si care, din motive
imperioase ce se referă la persecutii anterioare, refuză să se întoarcă în tara
în care în mod obisnuit îsi avea resedinta.
Art.
28. - (1) Forma de protectie acordată se anulează în următoarele situatii:
a)
acordarea ei s-a făcut în baza unor declaratii false sau a fost obtinută de
solicitant în mod fraudulos si nu există alte motive care să conducă la
mentinerea formei de protectie acordate sau la acordarea unei alte forme de
protectie;
b)
după acordarea formei de protectie s-a descoperit că străinul se află în una
dintre situatiile prevăzute la art. 4.
(2)
Prevederile alin. (1) lit. b) se aplică numai în cazul străinului care a
obtinut statutul de refugiat.
Art.
29. - (1) Functionarul prevăzut la art. 13 alin. (2), din oficiu sau la
propunerea uneia dintre institutiile cu atributii în domeniul securitătii
nationale sau al ordinii publice, constată încetarea sau dispune anularea
formei de protectie prin hotărâre motivată.
(2)
Constatarea încetării sau dispunerea anulării formei de protectie nu produce
efecte cu privire la membrii de familie ai persoanei cu privire la care a fost
emisă hotărârea prevăzută la alin. (1).
(3) În
functie de motivele care au stat la baza pronuntării hotărârii de încetare sau
anulare a formei de protectie, functionarul prevăzut la art. 13 alin. (2) poate
dispune, după caz, părăsirea teritoriului.
(4)
Împotriva hotărârilor prevăzute la alin. (1) străinul poate face plângere în
conditiile prevăzute de prezenta ordonantă, după caz, în procedură ordinară sau
în procedură accelerată.
Art.
30. - Dacă rămâne în continuare pe teritoriul României, persoana căreia i s-a
retras ori i s-a anulat forma de protectie acordată se supune prevederilor
legale privind regimul juridic al străinilor în România.
CAPITOLUL
V
Art.
31. - (1) Autoritatea centrală responsabilă de implementarea politicilor
României în domeniul refugiatilor, precum si de aplicarea dispozitiilor
prezentei ordonante este Oficiul National pentru Refugiati din cadrul
Ministerului Administratiei si Internelor, care:
a) are
în componentă structuri centrale si teritoriale;
b)
beneficiază de fonduri bugetare proprii, seful său având calitatea de ordonator
de credite;
c)
poate utiliza fonduri bănesti sau bunuri materiale provenite din donatii si
sponsorizări ori obtinute în baza unor acorduri interne sau internationale;
d) are
personalitate juridică si sediul în municipiul Bucuresti;
e)
este parte în procesele care au ca obiect cereri de acordare a unei forme de
protectie potrivit procedurilor prevăzute de prezenta ordonantă.
(2)
Pentru aplicarea dispozitiilor prezentei ordonante se vor înfiinta, prin ordin al
ministrului administratiei si internelor, în subordinea Oficiului National
pentru Refugiati, centre de primire si cazare a persoanelor solicitante ale
statutului de refugiat si a refugiatilor.
(3)
Sumele necesare în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de înfiintarea,
functionarea si întretinerea centrelor de primire si cazare se suportă din
bugetul Ministerului Administratiei si Internelor, în functie de costurile
efective, în limita fondurilor alocate cu această destinatie de la bugetul de
stat.
Art.
32. - Eliberarea documentelor prevăzute la art. 14 lit. f) si a celor prevăzute
la art. 24 alin. (1) lit. a) este de competenta Oficiului National pentru
Refugiati.
Art. 33. - Organizarea, functionarea si atributiile Oficiului National pentru Refugiati se vor stabili prin regulament aprobat prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data publicării prezentului act normativ în Monitorul Oficial al României, Partea I.
CAPITOLUL
VI
Dispozitii
finale si tranzitorii
Art.
34. - (1) Dispozitiile prezentei ordonante se aplică fără discriminare pe
motive de rasă, religie, tară de origine, cetătenie, handicap.
(2)
Solicitantilor statutului de refugiat nu li se aplică sanctiuni penale pentru
motivul intrării sau sederii ilegale pe teritoriul României.
Art.
35. - Cererilor de acordare a statutului de refugiat sau a unei forme de
protectie în temeiul art. 2, 3 sau 5, depuse înainte de intrarea în vigoare a
prezentei ordonante, li se aplică în continuare dispozitiile Legii nr. 15/1996
privind statutul si regimul refugiatilor în România, cu modificările
ulterioare.
Art.
36. - (1) Statutul personal al străinului care a dobândit o formă de protectie
în temeiul dispozitiilor prezentei ordonante este reglementat de legea tării de
origine.
(2)
Drepturile care decurg din statutul personal, dobândite anterior de străinul
căruia i-a fost acordată o formă de protectie în temeiul dispozitiilor
prezentei ordonante, sunt recunoscute de statul român, în conditiile legii.
Art. 37. - Ministerul
Administratiei si Internelor poate aproba refugiatului, în timpul sederii sale
pe teritoriul României, în functie de gradul integrării sale în societate,
stabilirea domiciliului în tară, în conditiile reglementărilor legale privind
regimul străinilor în România.
Art.
38. - Ministerul Administratiei si Internelor, prin intermediul Oficiului
National pentru Refugiati, împreună cu Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale
si Familiei si cu celelalte institutii publice competente, initiază si
derulează, în conditiile legii, programe pentru integrarea socială a străinilor
care au dobândit una dintre formele de protectie prevăzute la art. 1 lit. a) si
b).
Art.
39. - Prezenta ordonantă intră în vigoare în termen de 60 de zile de la data
publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.
40. - În vederea aplicării prezentei ordonante Ministerul Administratiei si
Internelor va elabora norme metodologice, care vor fi aprobate prin hotărâre a
Guvernului*), în termen de 60 de zile de la data publicării prezentului act
normativ în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 41. - La data intrării în vigoare a prezentei ordonante se abrogă Legea nr. 15/1996 privind statutul si regimul refugiatilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 5 aprilie 1996; Hotărârea Guvernului nr. 1.182/1996 pentru aplicarea Legii nr. 15/1996 privind statutul si regimul refugiatilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 26 noiembrie 1996; Hotărârea Guvernului nr. 322/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 25 aprilie 2000; art. 7 si 8 din Hotărârea Guvernului nr. 417/1991 privind constituirea Comitetului Român pentru Probleme de Migrări, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 31 octombrie 1995, cu modificările ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare.
NOTĂ:
Reproducem
mai jos prevederile art. IV din Ordonanta Guvernului nr.
43/2004 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr.
102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România, aprobată prin
Legea nr.
176/2004, care nu sunt încorporate în textul republicat al Ordonantei
Guvernului nr.
102/2000:
“Art.
IV. - Cererile depuse anterior intrării în vigoare a prezentei ordonante se solutionează
potrivit prevederilor în vigoare la data depunerii acestora.”
(Conform art. II din Ordonanta
Guvernului nr.
43/2004, aceasta a intrat în vigoare la 60 de zile de la data publicării în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 31 ianuarie 2004).
*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 622/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 18 iulie 2001, cu modificările si completările ulterioare.
