MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 1143         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 2 decembrie 2004

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 481 din 9 noiembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3851 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 513 din 18 noiembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 167 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

2.120. - Hotărâre privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2004, pentru asigurarea unor cheltuieli ale autoritătilor administratiei publice locale

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

276. - Ordin al directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală pentru modificarea Ordinului directorului general al Biroului Român de

Metrologie Legală nr. 268/2003, cu modificările ulterioare

 

Rectificări la:

- Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 95/2004;

- Hotărârea Guvernului nr. 1.838/2004

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 481

din 9 noiembrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3851 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3851 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Constantin Istrate în Dosarul nr. 1.411/2004 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penală.

La apelul nominal se prezintă, pentru partea Raiffeisen Bank - S.A., consilierul juridic, constatându-se lipsa autorului exceptiei si a celorlalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul părtii prezente solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată, deoarece asupra dispozitiilor legale criticate Curtea s-a pronuntat prin Decizia nr. 369 din 2 octombrie 2003, ocazie cu care a constatat că art. 3851 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură penală sunt constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 6 iulie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 1.411/2004, Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3851 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură penală.

Exceptia a fost ridicată de inculpatul Constantin Istrate în dosarul cu numărul de mai sus, având drept obiect solutionarea unui recurs declarat împotriva Deciziei penale nr. 40A din 22 ianuarie 2004 a Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a II-a penală, prin care s-au admis apelurile declarate de inculpati si de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucuresti si s-a dispus desfiintarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instantă de fond.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine că prevederile legale criticate sunt neconstitutionale, deoarece prin limitarea folosirii căii de atac a recursului numai pentru o anumită categorie de decizii pronuntate de instantele de apel i se îngrădeste dreptul la un proces echitabil. Or, potrivit dispozitiilor constitutionale invocate, cât si a celor din Conventia pentru apărarea depturilor omului si a libertătilor fundamentale, orice persoană are dreptul la judecarea cauzei în mod public, echitabil si într-un termen rezonabil de către o instantă independentă si impartială.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penală opinează că dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor sau principiilor constitutionale invocate.

Dimpotrivă, textul atacat este în deplin acord cu dispozitiile art. 126 alin. (2) si ale art. 129 din Legea fundamentală, care încredintează legiuitorului dreptul de a stabili competenta si procedura de judecată, inclusiv căile de atac si conditiile exercitării acestora.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul României apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece instituirea regulilor de desfăsurare a procesului în fata instantelor judecătoresti este de competenta exclusivă a legiuitorului. Această solutie decurge din dispozitiile constitutionale ale art. 126 alin. (2), potrivit cărora “competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”, precum si din cele ale art. 129, conform cărora “împotriva hotărârilor judecătoresti, părtile interesate si Ministerul Public pot exercita căile de atac, în conditiile legii”. De asemenea, în considerarea unor situatii deosebite, legiuitorul poate institui reguli speciale de procedură, precum si modalităti de exercitare a drepturilor procedurale, astfel încât accesul liber la justitie nu presupune accesul la toate structurile judecătoresti si la toate căile de atac.

Conceptul de “proces echitabil” nu implică în mod necesar existenta mai multor grade de jurisdictie si nici posibilitatea exercitării căilor de atac - inclusiv a celor extraordinare - de către toate părtile din proces.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece textul legal criticat nu îngrădeste sub nici un aspect dreptul părtilor de a fi asistate de un avocat ales sau numit din oficiu, în tot cursul procesului, si nu opreste partea interesată de a apela la instantele judecătoresti si de a se prevala de toate garantiile procesuale care conditionează, într-o societate democratică, procesul echitabil. Faptul că legea nu permite exercitarea unei căi de atac împotriva deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor nu constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil si la solutionarea cauzei într-un termen rezonabil, ci, dimpotrivă, urmăreste asigurarea celeritătii procedurii, având în vedere urgenta impusă de rejudecarea cauzelor penale.

Conceptul de “proces echitabil” nu implică imperios existenta mai multor grade de jurisdictie, a unor căi de atac ale hotărârilor judecătoresti.

De asemenea, prevederile legale criticate sunt norme de procedură si reprezintă optiuni ale legiuitorului, care a avut în vedere instituirea regulilor de desfăsurare a procesului în fata instantelor judecătoresti, deci si reglementarea modalitătilor de exercitare a căilor de atac.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 3851 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură penală, care au următorul continut: “Pot fi atacate cu recurs: [...]

e) deciziile pronuntate, ca instante de apel, de tribunale, tribunale militare teritoriale, curti de apel si Curtea Militară de Apel, cu exceptia deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor.”

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că prin dispozitiile legale criticate sunt încălcate prevederile constitutionale ale art. 23 alin. (11) referitoare la principiul prezumtiei de nevinovătie, ale art. 24 alin. (1) privind garantarea dreptului la apărare si ale art. 129 referitoare la “Folosirea căilor de atac”, precum si ale art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, care reglementează dreptul la un proces echitabil.

Examinând exceptia, Curtea Constitutională constată că asupra constitutionalitătii dispozitiilor art. 3851 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură penală s-a mai pronuntat, statuând că acestea sunt constitutionale. Astfel, prin Decizia nr. 369 din 2 octombrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 22 noiembrie 2003, pronuntându-se în legătură cu critica potrivit căreia art. 3851 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură penală îngrădeste dreptul de exercitare a căilor de atac, întrucât nu prevede calea de atac a recursului si împotriva deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor, Curtea a constatat că textul legal criticat este în deplină concordantă cu art. 129 din Constitutie, care reglementează folosirea căilor de atac. Acest drept fundamental se realizează în conditiile legii si, prin urmare, este în competenta exclusivă a legiuitorului de a stabili care sunt căile de atac si în ce conditii pot fi exercitate [art. 126 alin. (2) din Constitutie]. Faptul că împotriva hotărârilor judecătoresti prin care s-a dispus rejudecarea cauzei nu se poate folosi calea de atac a recursului nu afectează drepturile procesuale ale inculpatului referitoare la garantarea dreptului la apărare ori a prezumtiei de nevinovătie, având în vedere că la rejudecarea fondului instanta este obligată să examineze întreaga cauză sub toate aspectele.

De asemenea, în legătură cu sustinerile de neconstitutionalitate privind exercitarea căilor de atac si concordanta legii procesuale românesti cu art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, care consacră dreptul persoanei la un proces echitabil, Curtea s-a pronuntat prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 22 octombrie 1996. Prin această decizie, Curtea Constitutională, statuând în sensul practicii Curtii Europene a Drepturilor Omului, a constatat că notiunea de “proces echitabil” nu implică imperios “existenta mai multor grade de jurisdictie, a unor căi de atac ale hotărârilor judecătoresti, nici, pe cale de consecintă, posibilitatea exercitării acestor căi de atac [...] de către toate părtile din proces”.

Cele statuate prin deciziile mentionate îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea acestei jurisprudente.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3851 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Constantin Istrate în Dosarul nr. 1.411/2004 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 9 noiembrie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 513

din 18 noiembrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 167 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 167 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Teofil Haica, Adriana Florica Haica si Farkas Alexandru Johansson în Dosarul nr. 7.556/2000 al Judecătoriei Timisoara.

La apelul nominal se prezintă autorii exceptiei, Teofil Haica, personal, Adriana Florica Haica, personal si asistată de avocatul Teofil Haica, precum si Farkas Alexandru Johansson, reprezentat de către acelasi avocat.

Lipsesc celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul autorilor exceptiei solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată în fata instantei de judecată, depunând si concluzii scrise în acest sens. În esentă, întreaga argumentare se bazează pe sustinerea că teza întâi a art. 167 alin. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit căreia “dovezile se pot încuviinta numai dacă instanta socoteste...”, este neconstitutională, întrucât permite interpretări subiective si respingeri de probe stiintifice în mod arbitrar. Ca atare, pentru remedierea acestei situatii, consideră că textul legal dedus controlului ar trebui completat cu sintagma .... si în cazul solicitării ca probe a expertizelor stiintifice raportate la obiectul judecătii”.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca nefondată, apreciind că aspectele semnalate de autorii exceptiei nu reprezintă o problemă de constitutionalitate, fiind vorba despre stricta interpretare si aplicare a legii de către instantele judecătoresti. De asemenea, arată că nu este evidentiată, în mod concret, nici o neconcordantă a textului de lege criticat fată de prevederile constitutionale invocate, ci, de fapt, se solicită completarea acestuia, ceea ce contravine dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 6 septembrie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 7.556/2000, Judecătoria Timisoara a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 167 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Teofil Haica, Adriana Florica Haica si Farkas Alexandru Johansson într-o cauză civilă ce are ca obiect o actiune în constatare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin că dispozitiile criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 16, 21, 41 si 42. În acest sens, preciază că textul legal criticat “constituie o situatie de care depinde judecarea cauzei, ducând în mod inevitabil la respingerea actiunii reclamantilor, lăsând-o, prin neadmiterea probei, eliptică de probatiunea stiintifică principală si certă”.

Astfel, arată că nu este permis ca judecătorul să respingă nemotivat, pe argumente stiintifice, proba de expertiză, invocând ca temei de respingere prima parte a art. 167 din Codul de procedură civilă, într-o interpretare abuzivă si nefondată, bazată pe textul “dovezile se pot încuviinta numai dacă instanta socoteste...”. În acest context, autorii exceptieiapreciază că art. 167 din Codul de procedură civilă, în redactarea actuală, este neconstitutional, întrucât permite interpretări subiective si respingeri de probe stiintifice în mod arbitrar si nefondat, încălcându-se astfel garantiile constitutionale oferite de art. 16, 21, 41 si 42, care consacră egalitatea în drepturi, accesul liber la justitie, garantarea dreptului de proprietate privată, precum si dreptul la mostenire. În concluzie, consideră că textul art. 167 alin. 1 ar trebui completat cu impunerea conduitei procedurale de impartialitate, sub forma adăugării finale a sintagmei: “... si în cazul solicitării ca probe a expertizelor stiintifice raportate la obiectul judecătii”, completare care, în opinia autorului exceptiei, ar urma să creeze o garantie părtilor litigante că probele cerute de ei nu vor fi lăsate la aprecierea subiectivă a judecătorului. Prin aceasta, apreciază că garantiile constitutionale vor avea o eficientă sporită, iar actul de justitie va fi consolidat.

Judecătoria Timisoara apreciază că exceptia de neconstitutionalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens, apreciază că dispozitiile legale criticate, care dau posibilitatea judecătorului unei cauze să aprecieze asupra pertinentei, concludentei sau utilitătii probelor propuse de părti în dovedirea pretentiilor acestora, nu contravin prevederilor constitutionale invocate în sustinerea exceptiei.

De asemenea, arată că administrarea probelor în procesul civil nu poate fi lăsată exclusiv la latitudinea părtilor, cu înlăturarea rolului de filtru al judecătorului.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Astfel, în opinia sa, nu se poate sustine că art. 167 alin. 1 din Codul de procedură civilă ar aduce atingere principiului egalitătii în fata legii, atâta timp cât aceste dispozitii legale sunt aplicabile tuturor părtilor dintr-un proces. De asemenea, apreciază că textul legal criticat nu restrânge nici accesul liber la justitie, întrucât părtile au posibilitatea “să propună, prin cererea de chemare în judecată, prin întâmpinare sau, după caz, la prima zi de înfătisare, orice mijloc de probă pe care îl consideră necesar”. În acest sens, arată că administrarea dovezilor reprezintă, de fapt, o etapă a procedurii în fata instantei de judecată, astfel cum este reglementată de lege, în conformitate cu art. 126 din Constitutie. În ceea ce priveste invocarea prevederilor constitutionale ale art. 44, Guvernul consideră că acestea nu au incidentă în cauză.

În final, subliniază faptul că majoritatea aspectelor invocate de autorii exceptiei nu se pot încadra într-o critică de  neconstitutionalitate, întrucât vizează aspecte ce tin de modul de aplicare a legii de către instantele judecătoresti.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.

În acest sens, arată că nu poate fi retinută critica de neconstitutionalitate a textului legal fată de art. 16 din Constitutie, întrucât nu se poate pune semnul egalitătii în drepturi între cetăteni si autoritătile publice. De altfel, apreciază că reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflati în situatia prevăzută de ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe considerente arbitrare. În ceea ce priveste critica privind înfrângerea art. 21 si art. 41, devenit art. 44 în Constitutia republicată, Avocatul Poporului consideră că aceasta este neîntemeiată, cu atât mai mult cu cât procedura de judecată, care cuprinde sistemul probator, este atributul exclusiv al legiuitorului.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 167 alin. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora “Dovezile se pot încuviinta numai dacă instanta socoteste că ele pot să aducă dezlegarea pricinii, afară de cazul când ar fi primejdie ca ele să se piardă prin întârziere”.

Autorii exceptiei sustin că aceste dispozitii legale contravin prevederilor constitutionale ale art. 16, art. 21, art. 44 si art. 46, care au următorul continut:

- Art. 16: “(1) Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

(3) Functiile si demnitătile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în conditiile legii, de persoanele care au cetătenia română si domiciliul în tară. Statul român garantează egalitatea de sanse între femei si bărbati pentru ocuparea acestor functii si demnităti.

(4) În conditiile aderării României la Uniunea Europeană, cetătenii Uniunii care îndeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi în autoritătile administratiei publice locale.”;

- Art. 21: “(1) Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

(3) Părtile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil.

(4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.”;

- Art. 44: “(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

(2) Proprietatea privată este garantată si ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetătenii străini si apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în conditiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană si din alte tratate internationale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în conditiile prevăzute prin lege organică, precum si prin mostenire legală.

(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă si prealabilă despăgubire.

(4) Sunt interzise nationalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor.

(5) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăti imobiliare, cu obligatia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritătii.

(6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) si (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergentă, prin justitie.

(7) Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinătăti, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.

(8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai în conditiile legii.”;

- Art. 46: “Dreptul la mostenire este garantat.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că autorii acesteia critică, în principal, solutia legislativă instituită prin teza întâi a art. 167 alin. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit căreia “dovezile se pot încuviinta numai dacă instanta socoteste...”. În acest sens, consideră că textul legal dedus controlului ar trebui completat cu sintagma: ‘...si în cazul solicitării ca probe a expertizelor stiintifice raportate la obiectul judecătii”, completare care ar urma să creeze o garantie părtilor litigante că probele cerute de ele nu vor fi lăsate la aprecierea subiectivă a judecătorului si, în acest fel, actul de justitie va fi consolidat.

Ca atare, din această perspectivă, Curtea constată că nu poate fi primită solicitarea autorilor exceptiei privind completarea textului de lege criticat, întrucât, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, “Curtea Constitutională se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d), precum si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 167 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Teofil Haica, Adriana Florica Haica si Farkas Alexandru Johansson în Dosarul nr. 7.556/2000 al Judecătoriei Timisoara.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 18 noiembrie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2004, pentru asigurarea unor cheltuieli ale autoritătilor administratiei publice locale

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 30 alin. (2) si (3) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările si completările ulterioare, al art. 25 lit. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003, si al art. 21 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 48/2004 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2004, aprobată prin Legea nr. 478/2004,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă suplimentarea sumelor defalcate din impozitul pe venit pentru bugetele locale pe anul 2004 cu suma de 1.000.000 milioane lei din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2004, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) Suma prevăzută la alin. (1) se utilizează pentru asigurarea ajutorului social, ajutorului pentru încălzirea locuintei cu lemne, cărbuni si combustibili petrolieri, precum si pentru sustinerea sistemului de protectie a persoanelor cu handicap.

Art. 2. - Utilizarea sumei prevăzute la art. 1 se face de către ordonatorii principali de credite, potrivit dispozitiilor legale.

Art. 3. - Ministerul Finantelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în volumul si în structura bugetului de stat pe anul 2004.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul administratiei si internelor,

Marian Florian Săniută

Ministrul delegat pentru administratia publică,

Gheorghe Emacu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 30 noiembrie 2004.

Nr. 2.120.

 

ANEXĂ*)

 

SITUATIA

sumelor repartizate pe unităti administrativ-teritoriale pentru asigurarea ajutorului social, ajutorului pentru încălzirea

locuintei si sustinerea sistemului de protectie a persoanelor cu handicap

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

Pagina a 7-a

Pagina a 8-a

Pagina a 9-a

Pagina a 10-a

Pagina a 11-a

Pagina a 12-a

Pagina a 13-a

Pagina a 14-a

Pagina a 15-a

Pagina a 16-a

Pagina a 17-a

Pagina a 18-a

Pagina a 19-a

Pagina a 20-a

Pagina a 21-a

Pagina a 22-a

Pagina a 23-a

Pagina a 24-a

Pagina a 25-a

Pagina a 26-a

Pagina a 27-a

Pagina a 28-a

Pagina a 29-a

Pagina a 30-a

Pagina a 31-a

Pagina a 32-a

Pagina a 33-a

Pagina a 34-a

Pagina a 35-a

Pagina a 36-a

Pagina a 37-a

Pagina a 38-a

Pagina a 39-a

Pagina a 40-a

Pagina a 41-a

Pagina a 42-a

Pagina a 43-a

Pagina a 44-a

Pagina a 45-a

Pagina a 46-a

Pagina a 47-a

Pagina a 48-a

Pagina a 49-a

Pagina a 50-a

Pagina a 51-a

Pagina a 52-a

Pagina a 53-a

Pagina a 54-a

Pagina a 55-a

Pagina a 56-a

 

 

 

 

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr. 268/2003, cu modificările ulterioare

 

În temeiul Ordonantei Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată si modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea si functionarea Biroului Român de Metrologie Legală, în baza instructiunilor de metrologie legală IML 2-04 “Aprobarea de model” si IML 3-04 “Trasabilitatea rezultatelor măsurărilor efectuate cu mijloace de măsurare supuse controlului metrologic legal”, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 862/2004,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. I. - Se aprobă modificările la Norma de metrologie legală NML 024-03 “Manometre cu element elastic”, aprobată prin Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr. 268/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 11 decembrie 2003, modificată ulterior prin Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr. 154/2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 14 iulie 2004, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Unitătile din structura si în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum si laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare la data publicării lui.

 

Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Fănel Iacobescu

 

Bucuresti, 29 noiembrie 2004.

Nr. 276.

 

ANEXĂ

 

MODIFICĂRI

la Norma de metrologie legală NML 024-03 “Manometre cu element elastic”

 

1. Punctul 3.2 va avea următorul cuprins:

“3.2 Intervalul de măsurare (L) trebuie să facă parte din următoarele serii:

 

1x10n

1,6x10n

2,5x10n

 4x10n

6x10n

1x10n

2x10n

 5x10n

unităti de presiune,

 

 

unde: n este un număr întreg, pozitiv, negativ sau zero”.

2. Punctul 3.3 va avea următorul cuprins:

“3.3 Presiunea de lucru stabilă este egală cu:

a) 0,75L pentru L < 100 MPa

L pentru L 100 MPa

la manometre si manovacuummetre;

b) L pentru vacuummetre”.

 

RECTIFICĂRI

 

În Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 95/2004 pentru reglementarea unor probleme financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.075 din 18 noiembrie 2004, se face următoarea rectificare (care nu apartine Redactiei “Monitorul Oficial”, Partea I):

- anexa nr. 1 se va citi după cum urmează:

 

ANEXA Nr. 1*)

 

“MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITATII SOCIALE SI FAMILIEI

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

 

În Hotărârea Guvernului nr. 1.838/2004 privind aprobarea unei licente de concesiune a activitătii miniere de exploatare, încheiată între Agentia Natională pentru Resurse Minerale si Societatea Comercială “ARG CHEMISYSTEMS” - S.A., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.054 din 15 noiembrie 2004, se face următoarea rectificare (care nu apartine Redactiei “Monitorul Oficial”, Partea I):

- la art. 1, în loc de: “... ap. 28, judetul Harghita,...” se va citi: “... ap. 28, judetul Hunedoara, ...”