MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 1.145         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 3 decembrie 2004

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.903. - Hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice privind atribuirea conducerii planului sectorial, contractarea, finantarea, monitorizarea si evaluarea programelor si a proiectelor componente ale planului sectorial de cercetare-dezvoltare finantat din bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale

 

1.947. - Hotărâre privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului - INCDFP Bucuresti

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.441. - Ordin al ministrului sănătătii privind aprobarea Ghidului pentru efectuarea inspectiilor de bună practică de fabricatie

 

1.586. - Ordin al ministrului finantelor publice pentru publicarea Addendumului la Memorandumul de finantare dintre Guvernul României si Comisia Europeană privind Programul operational de tară 1996 pentru România PH/96/3771, semnat la Bucuresti la 30 august 2004

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Normelor metodologice privind atribuirea conducerii planului sectorial, contractarea, finantarea, monitorizarea si evaluarea programelor si a proiectelor componente ale planului sectorial de cercetare-dezvoltare finantat din bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 6 alin. (2) lit. b2) din Legea nr. 290/2002 privind organizarea si functionarea unitătilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare si a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu-Sisesti”, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Normele metodologice privind atribuirea conducerii planului sectorial, contractarea, finantarea, monitorizarea si evaluarea programelor si a proiectelor componente ale planului sectorial de cercetare-dezvoltare finantat din bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Petre Daea

p. Ministrul educatiei si cercetării,

Radu Damian,

secretar de stat

p. Ministrul finantelor publice,

Maria Manolescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 4 noiembrie 2004.

Nr. 1.903.

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

privind atribuirea conducerii planului sectorial, contractarea, finantarea, monitorizarea si evaluarea programelor si a proiectelor componente ale planului sectorial de cercetare-dezvoltare finantat din bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale

 

Art. 1. - (1) Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, în calitatea sa de autoritate publică finantatoare, elaborează si finantează propriul plan sectorial de cercetare-dezvoltare “Agricultură, alimentatie, silvicultură si dezvoltare rurală”, denumit în continuare plan sectorial, pentru care devine autoritate contractantă.

(2) Planul sectorial este avizat de Ministerul Educatiei si Cercetării, în calitate de autoritate de stat pentru cercetare-dezvoltare, în vederea interconectării si corelării cu programele si prioritătile finantate prin Planul national de cercetare-dezvoltare.

(3) Planul sectorial contine programe si proiecte de cercetare-dezvoltare grupate în functie de obiectivele strategiei de dezvoltare ale domeniului sau sectorului coordonat de autoritatea contractantă, în vederea realizării si/sau aplicării politicilor specifice prevăzute a se efectua într-o perioadă determinată, în limita bugetului alocat.

(4) Pentru definitivarea planului sectorial Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale poate solicita propuneri de proiecte de la diferite structuri reprezentative din domeniile sale de activitate.

Art. 2. - (1) Programele si proiectele din cadrul planului sectorial au următoarele particularităti:

a) se derulează pe mai multi ani, în concordantă cu ciclul biologic al plantelor si animalelor, precum si cu durata experimentării obligatorii în timp, determinată de fluctuatia conditiilor de mediu de la an la an;

b) etapele premergătoare contractării trebuie să se realizeze în concordantă cu caracterul sezonier al lucrărilor pentru cultivarea plantelor si cresterea animalelor;

c) pot fi realizate numai de unităti specializate, cu personal calificat si cu dotarea corespunzătoare.

(2) Având în vedere particularitătile prevăzute la alin. (1), proiectele din cadrul planului sectorial se realizează de unităti si institutii de cercetare-dezvoltare de drept public sau privat, cu personalitate juridică, în conformitate cu prevederile art. 7 lit. a), b) si d) si ale art. 8 lit. A si B.a) si b) din Ordonanta Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifică si dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările ulterioare.

(3) Documentatia pentru elaborarea si prezentarea ofertei de participare la sistemul concurential de atribuire a serviciilor de cercetare-dezvoltare este elaborată de Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale.

Art. 3. - (1) Planul sectorial si proiectele componente se întocmesc pentru întreaga lor perioadă de derulare, pe baza următoarei structuri-cadru:

a) scopul planului sectorial;

b) durata planului sectorial;

c) bugetul estimativ alocat planului sectorial;

d) obiectivele de realizat ale planului sectorial în conformitate cu Programul de guvernare, strategia ministerului, adoptarea acquisului comunitar si cu alte documente importante pentru dezvoltarea domeniului/sectorului respectiv;

e) rezultatele estimate ale planului sectorial si proiectelor;

f) proiectele asociate obiectivelor fiecărui program, pentru care se indică: titlul, durata de realizare, continutul - în rezumat, rezultatele preconizate, modul de aplicare/utilizare a rezultatelor obtinute si bugetul estimat.

(2) Autoritatea contractantă stabileste, în cadrul alocatiilor bugetare anuale aprobate pentru activitatea de cercetare stiintifică, fondurile destinate finantării planului sectorial si le repartizează pe fiecare program si proiect component, tinând seama de:

a) orientarea de dezvoltare generală la care trebuie să contribuie si proiectele de cercetare-dezvoltare;

b) coerenta si realismul proiectelor de cercetare-dezvoltare;

c) impactul pozitiv al proiectelor asupra domeniului sau sectorului respectiv;

d) mijloacele si resursele necesare pentru implementare.

Art. 4. - Criteriile de eligibilitate, conditiile de desfăsurare a procedurilor de achizitii si caietele de sarcini sunt întocmite în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finantelor publice si al ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuintei nr. 1.013/873/2001 privind aprobarea structurii, continutului si modului de utilizare a Documentatiei standard pentru elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitia publică de servicii.

Art. 5. - (1) În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. f) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 60/2001 privind achizitiile publice, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 212/2002, cu modificările si completările ulterioare, pentru încheierea unui contract care are ca obiect servicii de cercetare-dezvoltare remunerate de autoritatea contractantă si ale căror rezultate nu sunt necesare autoritătii contractante în propriul beneficiu, autoritatea contractantă are obligatia de a atribui contractul de servicii de cercetare-dezvoltare pe baza unor criterii de natură economică si, în măsura în care este posibil, prin utilizarea sistemului concurential adaptat la specificul achizitiei.

(2) În functie de particularitătile activitătii de cercetare-dezvoltare din domeniul agriculturii, silviculturii si dezvoltării rurale, prezentate la art. 2 alin. (1), atribuirea contractului de servicii de cercetare-dezvoltare se realizează:

a) prin negocierea competitivă, respectiv procedura prin care autoritatea contractantă se consultă si negociază clauzele contractuale, exclusiv pretul, cu mai multi furnizori de servicii de cercetare-dezvoltare din domeniul agriculturii, silviculturii si dezvoltării rurale; sau

b) prin negocierea cu o singură sursă, care se aplică în cazuri de exceptie când pentru respectiva activitate de cercetare-dezvoltare din domeniul agriculturii, silviculturii si dezvoltării rurale nu există decât un singur furnizor. În acest caz autoritatea contractantă se consultă si negociază clauzele contractuale, inclusiv pretul, cu acel furnizor.

(3) Întocmirea documentatiei pentru elaborarea si prezentarea ofertei, a conditiilor de finantare si a modului de realizare a contractului se va face în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finantelor publice si al ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuintei nr. 1.013/873/2001.

(4) În scopul evaluării ofertelor depuse în cadrul competitiei, autoritatea contractantă constituie, prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale, o comisie de evaluare a ofertelor tehnice si financiare, formată din specialisti din domeniul respectiv si care ulterior va avea rol si de comisie de monitorizare.

(5) La evaluarea ofertelor se va tine seama de următoarele criterii specifice activitătii de cercetare-dezvoltare:

a) cunoasterea situatiei curente în domeniu si gradul de originalitate si inovare a propunerii;

b) abordarea stiintifică/tehnică, claritatea si modul de adaptare a metodologiei;

c) competenta stiintifică si/sau tehnică a personalului propus, încadrarea fiecărei persoane numai cu contract individual de muncă;

d) nivelul adecvat al bugetului propus;

e) calitatea managementului proiectului, inclusiv planificarea resurselor;

f) planul de exploatare si/sau diseminare, transfer tehnologic.

(6) Evaluarea ofertelor se realizează cu respectarea prevederilor si a algoritmului de punctare prevăzute în documentatia de achizitii de servicii de cercetare-dezvoltare.

(7) Propunerile de oferte declarate câstigătoare de către comisia de evaluare se transmit autoritătii contractante, care decide asupra rezultatelor competitiei, pe care le comunică participantilor.

(8) După aprobarea defalcării anuale a bugetului planului sectorial, pentru fiecare proiect aprobat se încheie un contract între autoritatea contractantă si ofertantul declarat câstigător, în calitate de contractor, care are ca obiect servicii de cercetare-dezvoltare.

(9) Prin contractul de servicii de cercetare-dezvoltare se stabilesc cheltuielile estimate pentru întreaga perioadă de realizare a proiectului si se angajează cheltuieli numai pentru primul an.

(10) În cazul proiectelor cu o desfăsurare pe mai multi ani, angajarea de cheltuieli pentru anii bugetari următori se face anual prin act aditional la contractul de servicii de cercetare-dezvoltare, în care vor fi prevăzute sumele pentru finantarea proiectelor respective, stabilite în limita alocatiilor bugetare aprobate cu această destinatie pentru anul respectiv.

(11) Bugetul proiectului, prezentat pe categorii de cheltuieli de cercetare-dezvoltare si de stimulare a inovării, se întocmeste conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.579/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea categoriilor de cheltuieli pentru activităti de cercetare-dezvoltare si de stimulare a inovării, finantate de la bugetul de stat.

(12) Devizele antecalcul si postcalcul se întocmesc potrivit anexei nr. 2 la Normele metodologice privind stabilirea categoriilor de cheltuieli pentru activităti de cercetare-dezvoltare si de stimulare a inovării, finantate de la bugetul de stat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.579/2002.

Art. 6. - (1) Autoritatea contractantă poate acorda trimestrial, la solicitarea scrisă a contractorului, plăti în avans în cuantum de până la 30% din valoarea plătilor prevăzute a fi efectuate în trimestrul respectiv pentru executia proiectului.

(2) Recuperarea avansului acordat potrivit prevederilor alin. (1) se face la efectuarea plătilor prevăzute în contractul de finantare pentru trimestrul respectiv.

(3) Autoritatea contractantă poate efectua plata în avans pentru un trimestru numai dacă suma acordată în avans pentru trimestrul precedent a fost recuperată integral.

(4) În cazul în care recuperarea avansului acordat este programată să se efectueze în anul bugetar următor, contractorul va prezenta, până la finele anului bugetar curent în care a fost acordat avansul, un deviz justificativ al cheltuielilor efectuate, prin care confirmă utilizarea integrală si conform destinatiilor legale a avansului acordat.

(5) Plătile în avans prevăzute la alin. (1) se efectuează, după semnarea contractului de finantare, în baza conventiei de acordare a avansului, încheiată între părti.

Art. 7. - (1) În vederea calculării costurilor aferente fiecărui proiect si fazelor sale de executie pe baza cheltuielilor înregistrate în contabilitatea generală, contractorii asigură:

a) colectarea cheltuielilor directe pe fiecare proiect, precum si pe faze de executie;

b) repartizarea cheltuielilor indirecte pe baza coeficientilor stabiliti în functie de criteriile de repartizare adoptate de contractor.

(2) Pe baza operatiunilor prevăzute la alin. (1) contractorul întocmeste devizul postcalcul pentru fiecare proiect, pe faze de executie.

(3) Devizul postcalcul va fi semnat de directorul economic sau de contabilul-sef si de reprezentantul autorizat al contractorului, care răspund potrivit legii pentru exactitatea, realitatea si legalitatea cheltuielilor înscrise în acesta.

Art. 8. - (1) Decontarea cheltuielilor aferente fazelor de executie realizate în cadrul proiectelor se efectuează în limita valorii acestor faze, prevăzută în contractul de finantare, la valoarea cheltuielilor înscrise în devizul postcalcul, pe baza următoarelor documente:

a) cerere de plată;

b) proces-verbal de avizare internă;

c) raport de activitate;

d) deviz postcalcul.

(2) Autoritatea contractantă centralizează decontările lunare.

(3) Pentru efectuarea plătii autoritatea contractantă emite ordin de plată.

Art. 9. - Activitătile de monitorizare a proiectelor din cadrul planului sectorial se realizează, în moduri specifice, de contractor si de autoritatea contractantă.

Art. 10. - (1) Contractorul stabileste si aplică, în conditiile legii, proceduri proprii de monitorizare prin care asigură urmărirea, verificarea în mod sistematic si adoptarea măsurilor adecvate în scopul realizării obiectivelor prestabilite ale proiectelor din cadrul planului sectorial, precum si utilizarea, în conditii de legalitate, eficacitate si eficientă, a fondurilor alocate de la bugetul de stat si prevăzute în contractul de finantare.

(2) Pentru fiecare fază de executie a unui proiect de cercetare-dezvoltare din cadrul planului sectorial, realizată în conditiile contractului de finantare, contractorul întocmeste:

a) deviz postcalcul;

b) raport de activitate;

c) proces-verbal de avizare internă.

(3) După realizarea ultimei faze de executie din anul bugetar a proiectelor de cercetare-dezvoltare din cadrul planului sectorial, contractorul elaborează un raport de activitate pe anul respectiv privind proiectele componente si transmite un exemplar al acestuia autoritătii contractante.

Art. 11. - (1) Autoritatea contractantă asigură, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, prin directiile sale de specialitate, pentru fiecare fază de executie a proiectelor de cercetare-dezvoltare din cadrul programelor planului sectorial, verificarea documentelor prezentate de contractori în vederea decontării cheltuielilor efectuate si compararea datelor si informatiilor continute în acestea cu prevederile corespunzătoare din contractele de finantare.

(2) Comisia de evaluare prevăzută la art. 5 alin. (4) asigură monitorizarea de specialitate a proiectelor din cadrul planului sectorial, pe baza raportului de activitate anual prevăzut la art. 10 alin. (3).

(3) Comisia de evaluare întocmeste raportul anual de evaluare care se aprobă de autoritatea contractantă.

(4) La repartizarea fondurilor pe fiecare proiect din cadrul planului sectorial, autoritatea contractantă va tine seama de propunerile comisiei de evaluare, prevăzute în raportul de evaluare anual, precum si de necesitatea asigurării cu prioritate a fondurilor destinate finantării proiectelor aflate în derulare.

Art. 12. - (1) În cazul solicitării justificate a uneia dintre părti sau la recomandarea comisiei de evaluare, pot fi făcute modificări si completări în structura planului sectorial si a proiectelor componente, conform procedurilor utilizate la atribuirea acestora sau prin act aditional la contractul de finantare, cu încadrarea în valoarea aprobată a proiectului respectiv.

(2) Rezultatele cercetării obtinute în cadrul proiectelor componente ale planului sectorial apartin contractorului, dacă prin contract nu s-a prevăzut altfel.

(3) Rezultatele cercetării, după caz, pot fi transferate altor structuri ale autoritătii contractante, prin ordin emis de conducătorul autoritătii contractante.

(4) Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale poate atribui în sistem competitional sau direct contracte de finantare pentru achizitionarea serviciilor de conducere a planului sectorial în conditiile stabilite prin prezentele norme metodologice.

(5) Modelele documentelor specifice vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale, în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentelor norme metodologice.

(6) Definitiile termenilor utilizati în cuprinsul prezentelor norme metodologice sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din acestea.

 

ANEXĂ

la normele metodologice

 

DEFINITIILE TERMENILOR UTILIZATI

 

1. autoritate contractantă - parte într-un contract de finantare, care, fie în baza legii, fie în baza unui alt contract de finantare legal încheiat, la care a avut calitatea de contractor, finantează realizarea unui obiectiv, stabilind în mod univoc conditiile în care cealaltă parte va realiza contractul ce se încheie în acest scop;

2. comisie de evaluare - grup format din persoane desemnate de autoritatea contractantă după criterii de competentă, multidisciplinaritate, obiectivitate si impartialitate, în vederea evaluării ofertelor în cadrul unei licitatii sau al unor proceduri competitionale simplificate;

3. conducător de program/proiect - autoritatea de stat contractantă, în cazul programelor conduse de aceasta, sau contractorul, într-un contract de finantare al cărui obiect este procurarea de servicii de conducere de program/proiect si, după caz, de realizare/executie a proiectelor situate pe ultimul nivel de detaliere a programului;

4. contract de servicii de cercetare-dezvoltare - contractul în care una dintre părti, denumită autoritate contractantă, are dreptul si obligatia de a impune în mod univoc celeilalte părti, denumită contractor, obiectivele pentru care se face finantarea si conditiile în care se realizează finantarea serviciilor de cercetare-dezvoltare;

5. contractor - parte într-un contract de finantare, care, acceptând finantarea si conditiile asociate acesteia, stabilite de autoritatea contractantă, se obligă să asigure realizarea contractului;

6. evaluare - analiza rezultatelor obtinute în timpul si după implementarea programului/proiectului si indicarea unor actiuni corective, acolo unde este cazul, în vederea obtinerii rezultatelor si atingerii obiectivelor prevăzute;

7. monitorizare - activitatea de a urmări, a observa, a măsura si a verifica în mod sistemic, precum si de a promova măsurile adecvate pentru a mentine pe calea predefinită o operatiune, un proces sau altele asemenea;

8. ofertant - potential contractor care a depus o ofertă/propunere de proiect;

9. ofertă - propunerea tehnică si propunerea financiară asociată acesteia, elaborate de către un potential contractor în baza invitatiei primite de acesta de la autoritatea contractantă pentru a participa la licitatie sau la o procedură competitională simplificată;

10. propunere de proiect - solicitare de finantare a unui proiect initiat de un potential contractor, elaborat de către acesta în cadrul tematic si cu respectarea conditiilor indicate prin pachetul de informatii al unui program, în scopul de a participa la o competitie de selectare a contractorilor, organizată în cadrul acelui program/proiect prin procedura de evaluare a propunerilor de proiecte;

11. raport de activitate - document elaborat de conducătorul de program/proiect, pe baza comparării stadiului efectiv al programului/proiectului cu stadiul prevăzut prin instrumentele de planificare si programare. În cazul în care conducătorul de program/proiect este autoritate contractantă, raportul de activitate se elaborează pe baza informatiilor continute în rapoartele de activitate ale proiectelor finantate prin program/proiect, rapoarte care, la rândul lor, se elaborează de către conducătorii de proiecte. Raportul de activitate descrie activitătile desfăsurate în perioada de referintă, evidentiază întârzierile si necorelările apărute în derularea programului/proiectului si cauzele acestora si propune măsuri corective;

12. raport final de activitate - instrument de monitorizare a implementării unui program/proiect, elaborat de conducătorul de program/proiect la încheierea implementării programului/proiectului, pe baza comparării stadiului final obtinut cu cel prevăzut prin instrumente de planificare si programare;

13. raport de evaluare - document elaborat numai de către sau prin grija autoritătii contractante. Raportul de evaluare a programului se elaborează de către monitorul de program, iar raportul de evaluare a proiectului se elaborează de către responsabilul de proiect. Raportul intermediar de evaluare a programului se elaborează la periodicitatea prevăzută prin contractul de servicii de cercetare-dezvoltare, de regulă trimestrial sau semestrial, iar raportul intermediar de evaluare a proiectului se elaborează anual. Raportul independent de evaluare se elaborează de către echipe de evaluatori externi programului/proiectului, alcătuite la solicitarea autoritătii contractante. Raportul de evaluare se elaborează pe baza comparării rezultatelor efective cu cele planificate, cu accent pe analiza eficientei utilizării fondurilor. Raportul de evaluare a programului/proiectului se elaborează pe baza informatiilor continute în rapoartele de activitate ale programelor/proiectelor finantate prin program/proiect. În cazul în care conducătorii acestor proiecte sunt, la rândul lor, autorităti contractante, raportul de evaluare a programului/proiectului se elaborează si pe baza rapoartelor de evaluare a proiectelor finantate prin program/proiect;

14. caiet de sarcini - document prin care se stabilesc cerintele ce trebuie respectate de potentialii contractori în elaborarea ofertei, document elaborat de către autoritatea contractantă în vederea atribuirii contractului de finantare prin licitatie, proceduri competitionale simplificate sau prin atribuire directă;

15. documentatia standard - document pentru elaborarea si prezentarea ofertei, care asigură punerea la dispozitia tuturor potentialilor candidati/ofertanti a informatiilor necesare privind aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achizitie publică si reprezintă modelul pe baza căruia autoritatea contractantă are obligatia de a întocmi fiecare documentatie pentru elaborarea si prezentarea ofertei.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului - INCDFP Bucuresti

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 19 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifică si dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare si functionare a Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului - INCDFP Bucuresti, aflat în coordonarea Ministerului Educatiei si Cercetării, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă prevederile art. 4, anexa nr. 1 – Structura organizatorică - si anexa nr. 2 - Regulamentul de organizare si functionare a Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului – INCDFP Bucuresti la Hotărârea Guvernului nr. 1.313/1996 privind înfiintarea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului - INCDFP Bucuresti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 9 decembrie 1996, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 4. - Articolul 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1.313/1996, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 2. - Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului - INCDFP Bucuresti este persoană juridică cu sediul în comuna Măgurele, str. Călugăreni nr. 12, judetul Ilfov.”

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul educatiei si cercetării,

Radu Damian,

secretar de stat

p. Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Valentin Mocanu,

secretar de stat

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 10 noiembrie 2004.

Nr. 1.947.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

de organizare si functionare a Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului - INCDFP Bucuresti

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului - INCDFP Bucuresti, denumit în continuare institut national, este persoană juridică română, cu sediul în comuna Măgurele, str. Călugăreni nr. 12, judetul Ilfov, aflată în coordonarea Ministerului Educatiei si Cercetării, denumit în continuare minister coordonator.

(2) Institutul national functionează pe bază de gestiune economică si autonomie financiară, calculează amortismente si conduce evidenta contabilă în regim economic si îsi desfăsoară activitatea în conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifică si dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările ulterioare, precum si ale prezentului regulament.

Art. 2. - (1) Institutul national este înfiintat în scopul desfăsurării activitătii de cercetare stiintifică si dezvoltare tehnologică în domeniul fizicii Pământului, în general, si al seismologiei, în principal.

(2) Institutul national contribuie, în principal, la elaborarea strategiei de dezvoltare a domeniului său potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1.313/1996 privind înfiintarea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului - INCDFP Bucuresti, cu modificările ulterioare, si la realizarea cu prioritate a obiectivelor stiintifice si tehnologice stabilite prin Programele nationale de cercetare stiintifică, dezvoltare tehnologică si inovare.

 

CAPITOLUL II

Obiectul de activitate

 

Art. 3. - (1) Obiectul de activitate al institutului national, definit conform codurilor CAEN 73 si 74, cuprinde, în principal:

A. Activităti de cercetare-dezvoltare:

I. În cadrul Planului national de cercetare-dezvoltare si inovare, cu o pondere majoritară din total activităti, institutul efectuează:

1. cercetări fundamentale si aplicative referitoare la:

a) procesele fizice din focarele cutremurelor de pământ;

b) procese seismotectonice;

c) predictia cutremurelor de pământ pe baza precursorilor geofizici si geodezici;

d) seismologie inginerească;

e) microzonarea seismică a localitătilor dens populate din România;

f) structura internă profundă a Pământului;

g) evaluarea si reducerea riscului seismic pe teritoriul României;

h) tomografie seismică;

i) monitorizarea desfăsurării în timp real a cutremurelor puternice;

2. elaborarea de standarde în domeniul zonării (harta hazardului seismic al teritoriului românesc) si microzonării seismice (hazardul seismic local) a localitătilor dens populate.

II. Alte activităti de cercetare stiintifică si dezvoltare tehnologică în cadrul cărora institutul efectuează elaborarea de studii si cercetări de amplasament seismic pentru centrale nuclearo-electrice si pentru alte obiective de importantă natională, precum baraje, constructii militare, poduri, spitale, scoli si altele asemenea

III. Pentru realizarea planurilor sectoriale si a programelor nucleu în domeniul fizicii Pământului, institutul efectuează:

a) cercetări privind predictia cutremurelor puternice de pământ vrâncene, de teren lung si scurt;

b) cercetări privind realizarea unor sisteme de alarmare seismică în timp real a obiectivelor industriale si a altor instalatii de interes national la cutremure puternice;

c) cercetări privind tomografia seismică a unor baraje pentru evitarea unor catastrofe;

d) cercetări privind realizarea hărtii seismice a desfăsurării cutremurului puternic în timp real (Shake/Quake Map);

e) cercetări privind realizarea hărtii de hazard seismic al României în lumina normelor europene EC8.

IV. În cadrul programelor internationale de cercetare-dezvoltare, institutul efectuează:

a) cercetări privind regiunile seismice limitrofe României si cele care influentează seismicitatea României;

b) monitorizarea seismicitătii exploziilor nucleare si a altor surse seismice, asigurând participarea tehnică a României la activităti în sprijinul aplicării prevederilor Tratatului de interzicere totală a experientelor nucleare, adoptat de Adunarea Generală a Natiunilor Unite la 10 septembrie 1996, ratificat de România prin Legea nr. 152/1999.

B. Activităti conexe activitătii de cercetare-dezvoltare, desfăsurate în domeniul propriu de activitate, cu avizul autoritătii de stat pentru cercetare-dezvoltare si, după caz, cu autorizarea institutiilor abilitate, constând în:

a) participarea la elaborarea strategiei domeniului, institutul desfăsurând activitatea de coordonare pe plan national a programelor de seismologie, în principal, si de fizica Pământului, în general;

b) formarea si specializarea profesională în domeniul propriu de activitate si specializarea de cercetători în domeniul fizicii Pământului;

c) asistentă tehnică, consultantă, furnizarea de servicii stiintifice si tehnologice economiei privind protectia antiseismică a populatiei si a instalatiilor industriale cu risc major la cutremurele puternice;

d) editarea si tipărirea publicatiilor din domeniul fizicii Pământului;

e) prestarea de servicii în domeniul sigurantei în exploatare la cutremure a unor obiective de interes national, precum C.N.E. Cernavodă, baraje, constructii social-economice si culturale, obiective militare, poduri, rezervoare cu produse chimice si altele asemenea;

f) managementul transferului tehnologic, inclusiv urmărirea si participarea directă prin departamentul de transfer tehnologic;

g) executia de unicate si serii mici în cadrul activitătii de microproductie a laboratoarelor si de transfer tehnologic;

h) activitatea de comert interior si de import-export aferentă obiectului său de activitate, în conditiile legii.

(2) În cadrul obiectivului său de activitate, institutul national poate colabora si la realizarea unor activităti de cercetare-dezvoltare privind domeniile strategice si de apărare natională sau poate desfăsura si alte activităti conexe, cu aprobarea ministerului coordonator si cu avizul autoritătii de stat pentru cercetare-dezvoltare.

 

CAPITOLUL III

Patrimoniul

 

Art. 4. - (1) Patrimoniul institutului national, stabilit pe baza situatiilor financiare anuale la data de 30 iunie 2004, este de 25.272.122 mii lei, din care imobilizări corporale 8.959.693 mii lei si necorporale 1.007.187 mii lei si active circulante 15.305.242 mii lei.

(2) Institutul national administrează, cu diligenta unui bun proprietar, bunuri proprietate publică si privată a statului, precum si bunurile proprii dobândite în conditiile legii sau realizate din venituri proprii. Bunurile proprietate publică si privată a statului administrate de institutul national, precum si bunurile proprii dobândite în conditiile legii sau realizate din venituri proprii, după caz, se înregistrează distinct în patrimoniul acestuia.

(3) Rezultatele cercetărilor obtinute în baza derulării unui contract finantat din fonduri publice apartin institutului national, în calitate de persoană juridică executantă, precum si ordonatorului principal de credite, în egală măsură, dacă prin contract nu s-a prevăzut altfel.

Rezultatele cercetărilor concretizate în active corporale sau necorporale, obtinute în baza derulării unor contracte finantate din fonduri private, precum si rezultatele obtinute din activităti desfăsurate în asocierea în participatiune sau în entităti cu personalitate juridică născute în urma altor forme de asociere apartin institutului national în calitate de persoană juridică executantă.

(4) Administrarea, înregistrarea în evidenta contabilă a institutului national, precum si înstrăinarea, închirierea sau concesionarea si casarea rezultatelor cercetărilor obtinute în baza derulării unui contract finantat de la fonduri publice se fac potrivit Ordonantei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările ulterioare.

(5) În exercitarea drepturilor sale, institutul national posedă si foloseste bunurile aflate în patrimoniul său si, după caz, dispune de acestea în conditiile legii, în scopul realizării obiectului său de activitate.

(6) Institutul national poate efectua prestări de servicii sau activităti de microproductie si comert, în mod direct si prin asociere în participatiune, în scopul stimulării valorificării rezultatelor cercetării, cu aprobarea autoritătii de stat pentru cercetare-dezvoltare.

(7) Patrimoniul institutului national poate fi modificat conform prevederilor legale în vigoare.

 

CAPITOLUL IV

Structura organizatorică si functională

 

Art. 5. - (1) Institutul national poate avea în structură subunităti, cu sau fără personalitate juridică, departamente, sectii, laboratoare si alte structuri organizatorice necesare realizării obiectului său de activitate. Sediul subunitătilor se prevede în hotărârea de înfiintare a institutului national, înfiintarea sau desfiintarea acestora fiind aprobată prin hotărâre a Guvernului.

(2) Structura organizatorică a institutului national se aprobă prin ordin al conducătorului ministerului coordonator, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, si cuprinde, pe lângă structura organizatorică prevăzută la alin. (1), si următoarele compartimente: compartimentul juridic, compartimentul de marketing, compartimentul financiar-contabil, compartimentul de audit si control financiar, compartimentul de diseminare a informatiilor, relatii publice si mass-media.

(3) În functie de specificul activitătii, prin decizie a directorului general, cu aprobarea consiliului de administratie, se pot organiza colective specializate sau colective interdisciplinare proprii ori în colaborare cu alte unităti din tară sau din străinătate.

 

CAPITOLUL V

Organele de conducere

 

Art. 6. - Conducerea institutului national este asigurată de:

a) consiliul de administratie;

b) comitetul de directie;

c) directorul general.

Art. 7. - Orientarea si coordonarea activitătii tehnico-stiintifice din institutul national sunt asigurate de consiliul stiintific.

Art. 8. - (1) Relatiile dintre subunitătile aflate în structura institutului national, precum si relatiile acestora cu tertii sunt stabilite de directorul general, care poate acorda împuterniciri de reprezentare în numele institutului national, cu avizul consiliului de administratie.

(2) Conducătorii subunitătilor din structura institutului national răspund în fata consiliului de administratie si a directorului general de îndeplinirea tuturor atributiilor, responsabilitătilor si competentelor încredintate de acestia.

Consiliul de administratie

Art. 9. - (1) Consiliul de administratie este format din 7 membri, cetăteni români, numiti prin ordin al ministrului coordonator, cu avizul autoritătii de stat pentru cercetare-dezvoltare, la propunerea conducerii autoritătii de la care acestia provin, pentru un mandat de 4 ani care poate fi reînnoit.

(2) Din consiliul de administratie fac parte în mod obligatoriu:

a) directorul general al institutului national, care este presedintele consiliului de administratie;

b) presedintele consiliului stiintific al institutului national;

c) un reprezentant al autoritătii de stat pentru cercetare-dezvoltare;

d) un reprezentant al Ministerului Finantelor Publice;

e) un reprezentant al Ministerului Muncii si Solidaritătii Sociale si Familiei;

f) doi specialisti din domeniu, propusi de ministerul coordonator.

(3) Revocarea membrilor consiliului de administratie se face de acelasi organ care a făcut numirea, în caz de abateri sau de nerespectare a îndatoririlor ce le revin.

Art. 10. - (1) Membrii consiliului de administratie îsi păstrează calitatea de angajati la institutia sau unitatea de la care provin, precum si toate drepturile si obligatiile care derivă din această calitate.

(2) Pentru activitatea desfăsurată membrii consiliului de administratie beneficiază de o indemnizatie lunară stabilită de consiliul de administratie, dar nu mai mult de 20% din salariul de bază al directorului general al institutului national.

(3) Persoanele numite ca membri ai consiliului de administratie nu pot face parte din mai mult de două consilii de administratie ale institutelor nationale si nu pot participa în aceeasi calitate la alte unităti cu care institutul national are relatii contractuale sau interese concurente.

(4) Sunt incompatibili cu calitatea de membru al consiliului de administratie cei care, personal, sotul/sotia ori rudele până la gradul al doilea inclusiv, sunt, în acelasi timp, patroni sau asociati la alte unităti cu acelasi profil sau cu care institutul national se află în relatii comerciale directe.

Art. 11. - (1) Consiliul de administratie are, în principal, următoarele atributii:

a) aprobă, la propunerea consiliului stiintific, strategia si programele concrete de dezvoltare a institutului national, de introducere a unor tehnologii de vârf si de modernizare a celor existente, în concordantă cu strategia generală a domeniului propriu de activitate;

b) propune modificarea structurii de organizare si functionare a institutului national, înfiintarea, desfiintarea si comasarea de subunităti din structura acestuia;

c) analizează si avizează proiectul bugetului de venituri si cheltuieli, care se depune la ministerul coordonator în vederea aprobării conform reglementărilor legale;

d) analizează si avizează situatiile financiare anuale, pe care le supune spre aprobare ministerului coordonator, si aprobă raportul de gestiune asupra activitătii desfăsurate de institutul national în anul precedent;

e) analizează realizarea criteriilor de performantă si raportarea trimestrială privind activitatea realizată de institutul national si aprobă măsuri pentru desfăsurarea acesteia în conditii de echilibru ale bugetului de venituri si cheltuieli;

f) analizează, aprobă sau, după caz, propune spre aprobare, potrivit prevederilor legale, investitiile care urmează a fi realizate de institutul national;

g) propune spre aprobare majorarea sau diminuarea patrimoniului, precum si concesionarea sau închirierea unor bunuri din patrimoniul institutului national, în conditiile legii;

h) aprobă valorificarea bunurilor proprii dobândite, cu respectarea prevederilor legale;

i) aprobă volumul creditelor bancare prevăzute la art. 32 si stabileste modul de rambursare a acestora;

j) aprobă utilizarea disponibilitătilor în valută;

k) aprobă mandatul pentru negocierea contractului colectiv de muncă;

l) aprobă criteriile si comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul institutului national.

(2) Consiliul de administratie exercită orice alte atributii stabilite, potrivit prevederilor legale.

Art. 12. - Consiliul de administratie îsi desfăsoară activitatea pe baza regulamentului propriu de organizare si functionare avizat de ministerul coordonator. Acesta hotărăste în problemele privind activitatea institutului national, cu exceptia celor care, potrivit legii, sunt date în competenta altor organe.

Art. 13. - (1) Consiliul de administratie se întruneste, de regulă, o dată pe lună sau ori de câte ori interesele institutului national o cer, la convocarea presedintelui sau la solicitarea unei treimi din numărul membrilor consiliului de administratie.

(2) Dezbaterile consiliului de administratie sunt conduse de presedintele consiliului, iar în lipsa acestuia, de către vicepresedintele ales de către membrii consiliului.

Art. 14. - (1) Consiliul de administratie îsi desfăsoară activitatea în prezenta a cel putin 5 membri. Dacă nu este îndeplinită această conditie, sedinta consiliului de administratie poate fi reprogramată într-un interval de cel mult 15 zile, având aceeasi ordine de zi.

(2) Hotărârile consiliului de administratie se iau cu majoritatea voturilor membrilor prezenti, dar nu mai putin de 4 membri.

Art. 15. - La sedinta consiliului de administratie participă, în calitate de invitat permanent, un reprezentant al sindicatului reprezentativ din institutul national sau un reprezentant al salariatilor, în cazul în care acestia nu sunt constituiti în sindicat.

Art. 16. - Pentru luarea unor decizii vizând probleme complexe, consiliul de administratie poate atrage în activitatea de analiză consilieri si consultanti din diferite sectoare de activitate. Activitatea acestora va fi remunerată conform prevederilor legale.

Art. 17. - (1) Membrii consiliului de administratie sunt răspunzători, în conditiile legii, pentru îndeplinirea atributiilor ce le revin si răspund solidar pentru gestionarea patrimoniului institutului national.

(2) Membrii consiliului de administratie care s-au abtinut ori s-au împotrivit luării unei decizii ce s-a dovedit păgubitoare pentru institutul national nu răspund dacă au consemnat expres punctul lor de vedere în registrul de sedinte al consiliului de administratie si dacă au anuntat în scris despre aceasta ministerul coordonator.

(3) Membrii consiliului de administratie care nu respectă prevederile art. 10 alin. (3) si (4) răspund, potrivit legii, pentru daunele cauzate institutului national ca urmare a acestui fapt.

Art. 18. - În primul trimestru al fiecărui an, consiliul de administratie prezintă ministerului coordonator un raport asupra activitătii desfăsurate în anul precedent si asupra programului de activitate pentru anul în curs.

Art. 19. - Secretariatul consiliului de administratie este asigurat de institutul national. Atributiile secretariatului sunt prevăzute în regulamentul de organizare si functionare a consiliului de administratie.

Comitetul de directie

Art. 20. - (1) Conducerea operativă a institutului national este asigurată de un comitet de directie, compus din directorul general si conducătorii principalelor compartimente din structura organizatorică a institutului national.

(2) La sedintele comitetului de directie participă, în calitate de invitat permanent, un reprezentant al sindicatului reprezentativ din institutul national sau un reprezentant al salariatilor, în cazul în care acestia nu sunt constituiti în sindicat.

Art. 21. - (1) Comitetul de directie exercită atributii si are răspunderi în limita competentelor propuse de directorul general si aprobate de consiliul de administratie.

(2) Comitetul de directie stabileste actiunile concrete necesare pentru realizarea obiectivelor rezultate din:

a) strategia programelor de dezvoltare a institutului national;

b) programul anual de cercetare-dezvoltare;

c) bugetul de venituri si cheltuieli;

d) programul de investitii;

e) sistemul de asigurare a calitătii;

f) alte obligatii.

Art. 22. - Comitetul de directie se întruneste decadal si ori de câte ori interesele institutului national o impun, la convocarea directorului general sau, după caz, a înlocuitorului acestuia.

Art. 23. - (1) La nivelul subunitătilor din institutul national se organizează si functionează comitetul de conducere, care îsi desfăsoară activitatea în conformitate cu propriul regulament de organizare si functionare aprobat de consiliul de administratie al institutului national si este prezidat de directorul subunitătii respective.

(2) Comitetul de conducere exercită atributii si are răspunderi în limita competentelor stabilite de directorul general al institutului national si aprobate de consiliul de administratie.

Directorul general

Art. 24. - (1) Activitatea curentă a institutului national este condusă de directorul general, numit pentru o perioadă de 4 ani, pe baza rezultatelor concursului de selectie organizat conform metodologiei elaborate de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare. La expirarea acestui termen, în functie de performantele realizate, numirea directorului general poate fi prelungită pentru o perioadă de cel mult 4 ani.

(2) Numirea si eliberarea din functie a directorului general se fac prin ordin al conducătorului ministerului coordonator.

Art. 25. - Directorul general are, în principal, următoarele atributii si responsabilităti:

a) reprezintă, personal sau prin delegat, interesele institutului national în relatiile cu celelalte organe, organizatii si agenti economici, precum si cu persoane fizice si/sau juridice din tară si din străinătate;

b) stabileste atributiile, competentele si relatiile la nivelul subunitătilor si departamentelor institutului national, precum si relatiile acestora cu tertii, cu avizul consiliului de administratie;

c) propune consiliului de administratie modificarea structurii organizatorice si functionale a institutului national;

d) numeste directorii si conducătorii compartimentelor din structura organizatorică a institutului national, în urma concursului organizat pe baza criteriilor propuse de comitetul de directie, si îi revocă, după caz, cu avizul consiliului de administratie;

e) angajează si concediază personalul institutului national conform prevederilor legale si ale contractului colectiv de muncă;

f) asigură negocierea contractului colectiv de muncă la nivelul institutului national si a salariilor personalului acestuia, prin comitetul de directie; aprobă salariile rezultate din negocierea directă;

g) răspunde de administrarea întregului patrimoniu, cu respectarea prevederilor legale;

h) adoptă măsuri si urmăreste realizarea operatiunilor de comert interior si de import-export, prin compartimentele proprii specializate;

i) analizează lunar stadiul valorificării rezultatelor cercetării, inclusiv activitatea compartimentului marketing;

j) este ordonator de credite pentru sumele alocate institutului national de la bugetul de stat;

k) poate delega, în conditiile legii, o parte din atributiile sale celorlalte persoane din conducerea institutului national; l) exercită orice alte atributii ce îi sunt delegate de consiliul de administratie.

Consiliul stiintific

Art. 26. - (1) Consiliul stiintific este format din minimum 5 membri, reprezentând principalele compartimente din cadrul institutului national care desfăsoară activităti de cercetare-dezvoltare.

(2) Consiliul stiintific este alcătuit din cercetători cu realizări deosebite în domeniu, salariati ai institutului national, alesi pe 4 ani prin vot secret de către cadrele cu studii superioare din institutul national;

(3) Din consiliul stiintific fac parte, de drept, directorul general si directorul stiintific al institutului national;

(4) Consiliul stiintific este condus de un presedinte si un vicepresedinte, alesi prin vot secret de către membrii consiliului stiintific;

(5) Consiliul stiintific se organizează si functionează în conformitate cu regulamentul propriu, aprobat de consiliul de administratie.

Art. 27. - Atributiile principale ale consiliului stiintific sunt următoarele:

a) participă la elaborarea strategiei de dezvoltare a activitătii de cercetare-dezvoltare a domeniului si la elaborarea planurilor proprii de cercetare-dezvoltare;

b) analizează, avizează si urmăreste realizarea lucrărilor de cercetare stiintifică;

c) propune spre aprobare consiliului de administratie programul anual de cercetare-dezvoltare si inovare al institutului national;

d) avizează hotărârile consiliului de administratie care implică politica de cercetare a institutului national;

e) propune măsuri pentru perfectionarea profesională si încadrarea personalului de cercetare în grade profesionale; f) organizează si coordonează desfăsurarea manifestărilor cu caracter stiintific;

g) avizează actiunile de cooperare, interne si internationale, cu scop stiintific;

h) avizează acordarea de burse de studii si stagii de perfectionare în tară si în străinătate.

 

CAPITOLUL VI

Bugetul de venituri si cheltuieli si executia acestuia.

 

Relatii financiare

Art. 28. - (1) Institutul national întocmeste anual buget de venituri si cheltuieli, situatii financiare anuale, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

(2) Situatiile financiare anuale se aprobă de către ministerul coordonator, în conditiile legii.

Art. 29. - (1) Veniturile si cheltuielile institutului national se stabilesc prin buget pentru fiecare exercitiu financiar.

(2) Bugetul de venituri si cheltuieli se întocmeste pe baza indicatorilor de performantă stabiliti de ministerul coordonator si se aprobă prin ordin al ministerului coordonator, cu avizul Ministerului Finantelor Publice si al Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei.

Art. 30. - Institutul national determină anual volumul de venituri de realizat si de cheltuieli totale de efectuat, corelat cu contractele încheiate pentru activitatea programată.

Art. 31. - (1) Salariile individuale ale personalului se stabilesc prin negociere, conform reglementărilor legale si prevederilor contractului colectiv de muncă, în limita fondului total destinat plătii salariilor, prevăzut în bugetul de venituri si cheltuieli stabilit, potrivit legii.

(2) Salariul de bază al directorului general se stabileste prin ordin al ministrului coordonator, potrivit reglementărilor în vigoare.

Art. 32. - (1) Pentru acoperirea cheltuielilor curente, în situatia în care, în cursul unui an, resursele financiare ale institutului national nu sunt suficiente, acesta poate contracta credite bancare în valoare de cel mult 20% din veniturile brute realizate în anul precedent.

(2) Contractarea de credite peste plafonul stabilit se efectuează cu aprobarea ministerului coordonator, pe baza avizului prealabil al Ministerului Finantelor Publice.

Art. 33. - (1) Institutul national hotărăste cu privire la investitiile ce urmează a fi realizate, potrivit obiectului său de activitate, finantarea efectuându-se din surse proprii si din credite bancare, precum si din surse bugetare, prin ministerul coordonator, potrivit legii.

(2) Ministerul coordonator va cuprinde în bugetul său de venituri si cheltuieli fondurile necesare realizării unor investitii, dotări, achizitionări de aparatură, echipamente si instalatii pentru institut.

(3) Executia investitiilor prevăzute la alin. (1) si (2) se adjudecă potrivit legii.

Art. 34. - (1) Operatiunile de încasări si plăti ale institutului national se efectuează prin conturi deschise la bănci cu sediul în România si prin unităti de trezorerie.

(2) Institutul national poate efectua operatiuni de încasări si plăti în lei si valută, prin casierie proprie, cu respectarea nivelului plafonului de casă si a normativelor de disciplină financiar-valutare stabilite prin acte normative în vigoare.

(3) Institutul national poate efectua operatiuni de comert exterior, aferente obiectului său de activitate, potrivit legii. Operatiunile de încasări si plăti cu străinătatea se vor efectua prin conturi bancare deschise la unitătile bancare specializate cu sediul în România.

Art. 35. - Institutul national îsi va organiza controlul financiar preventiv propriu si auditul financiar, potrivit legii.

 

CAPITOLUL VII

Reglementarea litigiilor

 

Art. 36. - Litigiile institutului national cu persoane fizice sau persoane juridice, nesolutionate pe cale amiabilă, sunt supuse spre rezolvare instantelor judecătoresti române de drept comun.

 

CAPITOLUL VIII

Dispozitii finale

 

Art. 37. - Modificările si completările prezentului regulament se pot face la propunerea consiliului de administratie, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. 38. - Statutul de institut national se reînnoieste periodic prin reacreditare, care are loc într-un interval de maximum 5 ani, sau la modificarea obiectului de activitate al institutului national.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

 

ORDIN

privind aprobarea Ghidului pentru efectuarea inspectiilor de bună practică de fabricatie

 

Având în vedere prevederile art. 10 alin. (9) din Ordonanta Guvernului nr. 125/1998 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale a Medicamentului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 594/2002, cu modificările si completările ulterioare, prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 336/2002, cu completările si modificările ulterioare,

văzând Referatul de aprobare al Directiei generale farmaceutice, inspectia de farmacie si aparatură medicală nr. O.B. 12.926/2004,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul sănătătii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Ghidul pentru efectuarea inspectiilor de bună practică de fabricatie, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă orice dispozitie contrară.

Art. 3. - Agentia Natională a Medicamentului va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii,

Ovidiu Brînzan

 

Bucuresti, 5 noiembrie 2004.

Nr. 1.441.

 

ANEXĂ

 

GHID

pentru efectuarea inspectiilor de bună practică de fabricatie

 

CAPITOLUL I

Introducere

 

Art. 1. - Prezentul ghid descrie modul de desfăsurare a inspectiilor de bună practică de fabricatie (BPF), procedurile de inspectie, frecventa inspectiilor si procedurile de reinspectie.

 

CAPITOLUL II

Glosar

 

Art. 2. - În prezentul ghid sunt aplicabile definitiile din Ordinul ministrului sănătătii nr. 1.058/2003 pentru aprobarea Regulilor de bună practică de fabricatie pentru produse medicamentoase, precum si următoarele definitii:

- inspectie - evaluarea la locul de productie, a conformitătii cu Regulile de bună practică de fabricatie (RBPF), efectuată de către inspectorii Agentiei Nationale a Medicamentului (ANM);

- inspectie generală BPF - inspectia care acoperă toate aspectele legate de BPF, efectuată înainte de acordarea certificatului de bună practică de fabricatie, conform art. 31, respectiv art. 33 alin. (7) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 152/1999, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 336/2002, cu modificările si completările ulterioare;

- reinspectie - inspectia care monitorizează actiunile corective solicitate de inspector în timpul inspectiei anterioare;

- inspectie pe produs sau proces - inspectia care evaluează respectarea de către producător a autorizatiei de punere pe piată (APP) a produsului si a fabricatiei si a documentatiei legate de produs sau de un anumit proces de fabricatie;

- raport de inspectie - raport întocmit de inspectorii din Departamentul inspectie farmaceutică (DIF) al ANM, care precizează dacă unitatea inspectată îndeplineste RBPF.

 

CAPITOLUL III

Generalităti

 

Art. 3. - Principalul rol al inspectorului este de a proteja sănătatea publică, în acord cu prevederile legale în vigoare în domeniul medicamentului.

Art. 4. - Sarcina unui inspector este de a asigura respectarea de către producători a principiilor BPF.

Art. 5. - Scopul principal al inspectorului este de a determina dacă diversele elemente ale sistemului de asigurare a calitătii din unitatea inspectată sunt eficiente si adecvate pentru obtinerea conformitătii cu principiile BPF; în plus, una dintre responsabilitătile inspectorului este de a determina dacă medicamentul este fabricat în acord cu formula de fabricatie aprobată de către ANM si, implicit, în acord cu prevederile APP.

Art. 6. - Inspectorii trebuie să contribuie la crearea unei atmosfere pozitive în timpul inspectiei.

Art. 7. - Inspectorul trebuie să fie constient de influenta sa în luarea deciziilor de către conducerea companiei inspectate; el trebuie să răspundă la întrebări, dar să evite a avea rol de consultant.

Art. 8. - (1) Sarcina unui inspector nu se rezumă la a face cunoscute greselile, deficientele si diferentele fată de prevederile ghidului; inspectorul poate să-si însotească observatiile cu eventuale recomandări privind rezolvarea acestora.

(2) În mod normal o inspectie trebuie să includă elemente educationale si de motivare.

Art. 9. - (1) În acord cu activitătile companiei se pot efectua diferite tipuri de inspectie.

(2) Modul de efectuare a inspectiilor poate varia în functie de obiectivele urmărite si se poate concentra, de exemplu, asupra aspectelor generale de BPF sau pe fabricatia unui anumit produs sau pe un anumit proces.

Art. 10. - (1) Inspectiile generale BPF (numite si inspectii totale, periodice, planificate sau de rutină) trebuie să se efectueze înainte de acordarea unui certificat de bună practică de fabricatie.

(2) Acest tip de inspectie poate fi necesar, de asemenea, în cazul unei schimbări semnificative în activitatea de fabricatie si în caz de nerespectare a RBPF.

Art. 11. - Reinspectiile (numite si inspectii de urmărire sau de reevaluare) sunt recomandate pentru monitorizarea actiunilor corective solicitate de inspector în timpul unei inspectii anterioare.

Art. 12. - Inspectiile pe produs sau proces (numite si inspectii speciale sau orientate pe problemă) sunt recomandate pentru a evalua respectarea de către producător a dosarului care a stat la baza APP si a modului în care este păstrată documentatia seriei; sunt de asemenea indicate atunci când există reclamatii sau retrageri care privesc un produs, un grup de produse sau procese de fabricatie (de exemplu: sterilizare, etichetare etc.).

Art. 13. - Aprecierea gradului de conformitate cu RBPF, făcută de inspectori la locul de inspectie, este esentială, dată fiind marea diversitate de activităti (referitoare atât la amplasare, organizare, cât si la structura managementului) si varietatea produselor, a proceselor de fabricatie si a metodelor analitice.

Art. 14. - Atitudinea consecventă a inspectorilor în evaluarea standardelor BPF ale companiilor este esentială.

Art. 15. - Inspectiile pot perturba activitatea obisnuită a unitătii inspectate si de aceea inspectorii trebuie să aibă grijă să îsi desfăsoare activitatea cu atentie si în mod planificat si să nu expună produsul/produsele nici unui risc.

Art. 16. - În timpul efectuării inspectiei inspectorii vor avea acces la informatii confidentiale, pe care trebuie să le trateze cu integritate si grijă sporită.

 

CAPITOLUL IV

Proceduri de inspectie

 

IV. 1. Planificarea inspectiilor

Art. 17. - (1) ANM trebuie să planifice inspectiile si să elaboreze un program.

(2) Programul trebuie să asigure că frecventa inspectiilor la producători poate fi efectuată conform planificării.

(3) ANM trebuie să asigure resurse suficiente pentru ca realizarea programului de inspectie să se facă într-o manieră adecvată.

IV. 2. Pregătirea inspectiilor

Art. 18. - Înainte de a efectua o inspectie, inspectorul/inspectorii trebuie să se familiarizeze cu compania care va fi inspectată.

Art. 19. - Aceasta presupune:

- examinarea dosarului standard al unitătii (dacă este disponibil);

- trecerea în revistă a produselor fabricate de companie;

- consultarea rapoartelor de la inspectiile anterioare;

- trecerea în revistă a actiunilor corective (dacă este cazul) rezultate din inspectiile anterioare;

- trecerea în revistă a retragerilor de produse initiate de la ultima inspectie;

- examinarea neconformitătilor relevante privind calitatea produselor, anuntate de la ultima inspectie;

- consultarea buletinelor de analiză ale probelor analizate de ANM de la ultima inspectie;

- consultarea unor standarde sau ghiduri speciale care au legătură cu locul de fabricatie ce va fi inspectat;

- consultarea părtilor relevante ale dosarului de autorizare de punere pe piată a unuia sau mai multor produse care se vor urmări în timpul inspectiei.

Art. 20. - Pentru evitarea omiterii unor aspecte importante ale RBPF, se pot folosi fisa de inspectie BPF si un aide-m.moire specific inspectiei care se va efectua.

Art. 21. - Se recomandă ca inspectorii să pregătească un plan de inspectie care poate include:

- denumirea si adresa unitătii inspectate;

- data inspectiei;

- obiectivele si scopul inspectiei, tinând cont de inspectiile anterioare;

- membrii echipei de inspectie si rolul acestora, dacă mai mult de un inspector va efectua inspectia;

- timpul si durata estimată pentru fiecare obiectiv major care se va inspecta;

- identificarea tuturor compartimentelor care urmează a fi inspectate;

- identificarea persoanelor care sunt direct responsabile pentru fabricatia si controlul calitătii/asigurarea calitătii; în cazul inspectării unor produse si/sau procese specifice, identificarea persoanelor direct responsabile pentru aceste produse si/sau procese;

- identificarea activitătilor sub contract (dacă este cazul);

- probe (dacă vor fi prelevate);

- programul pentru întâlnirea finală;

- termenul aproximativ pentru transmiterea raportului de inspectie.

IV. 3. Anuntarea inspectiei

Art. 22. - ANM are dreptul de a inspecta o unitate oricând, inclusiv în timpul lucrului.

Art. 23. - Inspectia poate fi anuntată în prealabil; în cazul în care inspectia si obiectivele acesteia sunt anuntate în prealabil, sunt create premisele unei activităti eficiente pe parcursul inspectiei (prezenta persoanelor direct implicate si furnizarea documentatiei relevante).

IV. 4. Întâlnirea premergătoare

Art. 24. - În mod normal, inspectorul/inspectorii trebuie să se întâlnească cu personalul de conducere si cu personalul-cheie din unitate pentru prezentări si pentru a discuta planul de inspectie (care poate face subiectul unor modificări neanuntate).

Art. 25. - În timpul întâlnirii premergătoare inspectiei inspectorul trebuie:

- să prezinte scopul inspectiei;

- să treacă în revistă structura managerială a unitătii (organigrama);

- să identifice anumite documente pe care le-ar putea solicita în timpul inspectiei.

Art. 26. - În timpul întâlnirii premergătoare inspectiei unitatea inspectată trebuie:

- să descrie Sistemul de management al calitătii;

- să explice politica unitătii în domeniul calitătii;

- să explice schimbările importante în ceea ce priveste facilitătile, echipamentul, produsele si personalul, care au avut loc de la ultima inspectie;

- să explice cum au fost rezolvate deficientele, dacă această informare nu a fost deja transmisă la ANM;

- să desemneze persoana/persoanele care să însotească inspectorul în timpul inspectiei;

- să aloce o cameră pentru inspector/inspectori, dacă este necesar.

IV. 5. Inspectia propriu-zisă

Art. 27. - (1) O parcurgere rapidă a unitătii este adesea utilă pentru familiarizarea cu locul de fabricatie si cu orice schimbări majore survenite.

(2) Aceasta este urmată de o parcurgere detaliată a fabricii pentru a stabili dacă clădirea, facilitătile si echipamentele sunt corect proiectate si instalate si dacă modul în care sunt folosite corespunde operatiilor cărora le sunt destinate.

(3) În mod normal inspectorul urmează fluxul logic pornind de la depozitul de materii prime, prin aria de fabricatie, zonele de control al calitătii, până la depozitul de produse finite, având în vedere toate detaliile prevăzute de RBPF.

Art. 28. - (1) Uneori este necesar să se insiste asupra unei sectii a unitătii, dacă acolo sunt probleme sau cerinte speciale, de exemplu, sectia care produce numai forme dozate sterile sau nesterile.

(2) Trebuie să fie incluse în traseu servicii relevante, cum sunt: sistemele de apă si abur, climatizare/purificare aer, exhaustare, serviciul de inginerie.

Art. 29. - Inspectorul trebuie să discute întotdeauna cu personalul-cheie si cu operatorii observatiile care rezultă din inspectie, chiar în timpul desfăsurării acesteia, pentru a întelege corect anumite aspecte, pentru a indica zonele cu deficiente si pentru a evalua cunostintele si competenta personalului.

Art. 30. - La sfârsitul fiecărei zile de inspectie, inspectorul/inspectorii va/vor prezenta, pe scurt, echipei manageriale principalele deficiente constatate în ziua respectivă.

IV. 6. Verificarea documentelor

Art. 31. - Întregul sistem de documente (specificatii, formule de fabricatie, instructiuni de fabricatie si de ambalare, proceduri, înregistrări) referitoare la activitatea de fabricatie, control, receptie/distributie, întretinere trebuie să fie verificat prin examinarea unor exemple particulare, atât în timpul procesului, cât si după centralizare în înregistrările unei serii de fabricatie.

Art. 32. - Pentru aprecierea conformitătii cu BPF, o inspectie generală BPF va include în mod normal examinarea documentatiei cu privire la:

- fisele de post;

- proceduri standard de operare;

- rapoarte de validare;

- formulele de fabricatie, înregistrări si instructiuni;

- specificatii;

- procedura de eliberare a seriei si rolul persoanei/persoanelor calificate.

Art. 33. - Pentru evaluarea conformitătii cu termenii si conditiile APP, o inspectie orientată pe produs va include în mod normal examinarea documentatiei specifice referitoare la una sau mai multe serii dintr-un anumit produs:

- proceduri standard de operare;

- formula de fabricatie, înregistrări si instructiuni;

- specificatii, prelevarea si metodele de analiză a componentelor, materiilor prime, produselor intermediare si finite.

IV. 7. Contractul de fabricatie si control

Art. 34. - Contractul de fabricatie si control trebuie să identifice clar operatiile contractate în exterior si responsabilitătile fiecărei părti; contractul dintre furnizorul si beneficiarul de contract trebuie examinat în ceea ce priveste conformitatea cu RBPF.

IV. 8. Reclamatii si retragerea produsului

Art. 35. - (1) În timpul inspectiei trebuie examinate sistemul de înregistrare si de analizare a reclamatiilor, precum si sistemul de retragere a seriilor de medicamente.

(2) Trebuie examinate dosarele reclamatiilor; trebuie discutate neconformitătile raportate si retragerile.

IV.9. Autoinspectia

Art. 36. - Trebuie examinat sistemul de efectuare a autoinspectiilor de către companie, desi, în mod normal, rapoartele de autoinspectie nu trebuie să fie citite de inspector.

IV.10. Întâlnirea finală

Art. 37. - La încheierea inspectiei inspectorul trebuie să prezinte pe scurt cele constatate reprezentantilor unitătii care, în mod normal, trebuie să includă persoanele-cheie si, de preferat, o parte sau toti membrii echipei manageriale, dacă acestia sunt altii decât personalul-cheie.

Art. 38. - Întâlnirea finală este o parte importantă a inspectiei; trebuie să se discute deficientele constatate în timpul inspectiei si gravitatea acestora, astfel încât să se poată fixa termene pentru actiunile corective.

Art. 39. - Este de preferat ca unitatea inspectată să fie de acord cu faptele si dovezile obiective care sustin deficientele observate; compania poate să discute, dacă doreste, propunerile initiale pentru actiunile de remediere.

Art. 40. - Pe cât este posibil, toate observatiile relevante trebuie să fie comunicate la această întâlnire, astfel încât compania să poată initia cât mai curând actiunile corective necesare.

Art. 41. - În cazul unor deficiente critice care pot constitui riscuri pentru pacienti, inspectorul trebuie să ia măsuri imediate.

 

CAPITOLUL V

Raportul de inspectie

 

Art. 42. - (1) Raportul de inspectie trebuie să aibă la bază adnotările făcute de inspector pe parcursul inspectiei; acestea trebuie să fie clare si lizibile.

(2) Raportul de inspectie, redactat conform anexei la prezentul ghid, trebuie să descrie scopul inspectiei si să cuprindă observatiile care se desprind în urma inspectiei.

(3) Deficientele, clasificate conform Ghidului pentru clasificarea deficientelor observate în timpul inspectiilor de bună practică de fabricatie, în functie de riscul acestora, trebuie mentionate în finalul raportului.

Art. 43. - Raportul trebuie să contină informatii generale despre companie, o descriere a inspectiei propriuzise si observatiile si concluziile inspectorului.

Art. 44. - (1) Concluziile trebuie să mentioneze clar deficientele critice si să contină decizia privind conformitatea cu principiile BPF din unitatea inspectată.

(2) Este recomandabil ca, de comun acord cu producătorul, să se stabilească un termen până la care acesta trebuie să trimită un plan cu propuneri si termene pentru rezolvarea deficientelor semnalate în raport.

Art. 45. - Decizia luată de către ANM va depinde de natura si de extinderea neconformitătii.

Art. 46. - Un raport pregătit spre a fi comunicat către o altă autoritate competentă trebuie să includă informatii generale despre companie, care pot fi bazate pe informatiile furnizate de un dosar standard al unitătii, pregătit de companie si actualizat, cu care inspectorul a fost de acord.

Art. 47. - Trebuie avută în vedere necesitatea unei reinspectii la scurt timp, pentru a avea siguranta că modificările necesare au fost efectuate.

 

CAPITOLUL VI

Frecventa inspectiilor

 

Art. 48. - (1) Inspectiile trebuie să se efectueze la interval de cel mult 3 ani.

(2) Intervalul dintre inspectii nu trebuie să depăsească 3 ani, deoarece lipsa de continuitate poate să ducă la scăderea standardului BPF sau să permită aparitia unor deficiente importante.

Art. 49. - Când se planifică frecventa si durata unei inspectii trebuie luate în considerare activitătile unei companii (tipul de produse si forme farmaceutice fabricate, substantele utilizate, personalul, localurile si echipamentele implicate în fabricatie) si istoricul său privind conformitatea cu RBPF.

 

CAPITOLUL VII

Managementul calitătii în activitatea inspectorului

 

Art. 50. - (1) Majoritatea inspectorilor lucrează individual sau, cel mult, în pereche.

(2) Se poate lua în considerare posibilitatea ca la inspectie să participe un specialist.

(3) Trebuie să existe un sistem pentru a monitoriza si controla performanta unui inspector, pentru a asigura o atitudine corectă si consecventă în diferite ocazii si între diferiti inspectori.

Art. 51. - Monitorizarea performantei inspectorului trebuie să evalueze cel putin:

- întinderea si profunzimea inspectiei;

- abilitatea de a recunoaste deficientele;

- capacitatea de a aprecia gravitatea deficientelor;

- actiunea recomandată;

- eficienta cu care este efectuată actiunea respectivă.

Art. 52. - Sistemul calitătii trebuie să includă inspectii comune efectuate periodic de inspectorii mai noi împreună cu inspectorii cu experientă, precum si urmărirea recomandărilor si a actiunilor ulterioare.

 

ANEXĂ

(la ghid)

 

RAPORT DE INSPECTIE PENTRU BPF

 

Unitatea inspectată: - Denumirea si adresa completă ale unitătii inspectate

Activităti desfăsurate: - Fabricare de substante active 

- Fabricare de produse medicamentoase finite 

- Fabricarea de produse intermediare sau vrac 

- Ambalare 

- Import 

- Testări de laborator 

- Control pe produs finit si eliberare serie 

- Altele 

Data inspectiei: Ziua, luna, anul

Inspector (inspectori): - Numele inspectorului/inspectorilor

- Numele expertului/expertilor/evaluatorului (dacă este cazul)

- Numele autoritătii/autoritătilor competente

Referinte: - Numărul autorizatiei de functionare

- Numărul certificatului BPF

- Numărul autorizatiei/autorizatiilor de punere pe piată/flux de fabricatie inspectat

- Codul inspectiei

Introducere: - Scurtă descriere a unitătii si activitătilor desfăsurate

- Se va specifica dacă a fost disponibil dosarul standard al unitătii înainte de începerea inspectiei

- Pentru inspectiile în tările nemembre ale Comunitătii Europene/Spatiului Economic European, Schemei de Cooperare a Inspectiei de Farmacie/Conferintei Internationale de Armonizare trebuie specificat dacă autoritatea competentă a tării în care are loc inspectia a fost informată despre inspectie si dacă autoritatea competentă a luat parte la inspectie - Data inspectiilor efectuate anterior

- Numele inspectorului/inspectorilor care au efectuat inspectia anterioară

- Prezentarea în detaliu a schimbărilor apărute de la ultima inspectie

Raport scurt asupra obiectivelor inspectiei:

Scopul inspectiei: - Scurtă descriere a inspectiei (inspectie legată de un produs anume si/sau inspectie generală BPF)

- Se va specifica motivul inspectiei (de exemplu: solicitare APP, inspectie de rutină, investigarea unor deficiente)

Zona/zonele inspectată/inspectate: - Trebuie specificată fiecare zonă inspectată

Personalul întâlnit - Numele si titlul personalului-cheie întâlnit (listate în anexă) în timpul inspectiei:

Constatările si observatiile - Titluri relevante din RBPF relevante făcute de inspectori - Se pot introduce si alte titluri dacă sunt relevante si deficientele: - În această sectiune se pot adăuga constatările legate de deficientele observate si se poate explica modul de clasificare a deficientelor

Titluri care pot fi utilizate: - Managementul calitătii

- Personal

- Localuri si echipamente

- Documentatie

- Productie

- Controlul calitătii

- Contractul de fabricatie si analiză

- Reclamatii si retrageri

- Autoinspectii

Distributie si ambalare: - Conformitatea cu BPF

Probleme apărute în - Inspectii înainte de autorizarea de punere pe piată

legătură cu evaluarea

solicitării APP:

Alte probleme apărute: - Schimbări importante în viitor, anuntate de unitatea inspectată

Dosarul standard al unitătii Evaluarea dosarului standard al unitătii, dacă există; data dosarului standard al unitătii

Diverse:

Prelevare de probe

Distributia raportului

Anexe atasate: Lista tuturor anexelor atasate

Lista deficientelor clasificate - Trebuie listate deficientele constatate, cu referire la ghidurile si documentele care au stat la baza inspectiei în critice, majore, altele:

- Toate deficientele constatate trebuie listate chiar dacă au fost imediat întreprinse actiuni corective

- Trebuie mentionat clar dacă deficientele sunt legate de evaluarea dosarului APP

- Unitătii inspectate trebuie să i se ceară să informeze inspectoratul în legătură cu evolutia măsurilor corective luate în urma inspectiei si cu planificarea propusă pentru finalizarea corectării deficientelor

Recomandări: - Se fac către comitetul care a solicitat inspectia sau către autoritatea răspunzătoare de unitatea inspectată

Rezumat si concluzii: - Echipa de inspectori trebuie să precizeze dacă unitatea inspectată functionează conform RBPF în vigoare si să mentioneze orice altă problemă care ar putea sensibiliza autoritatea care a solicitat inspectia

Nume: - Raportul de inspectie trebuie semnat si datat de către inspectorii participanti

la inspectie

Semnătură:

Institutie:

Data:

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru publicarea Addendumului la Memorandumul de finantare dintre Guvernul României si Comisia Europeană privind Programul operational de tară 1996 pentru România PH/96/3771, semnat la Bucuresti la 30 august 2004

 

În temeiul prevederilor art. 10 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.574/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, cu modificările si completările ulterioare,

în conformitate cu dispozitiile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă publicarea Addendumului la Memorandumul de finantare dintre Guvernul României si Comisia Europeană privind Programul operational de tară 1996 pentru România PH/96/3771, semnat la Bucuresti la 30 august 2004, cuprins în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul finantelor publice,

Maria Manolescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 21 octombrie 2004.

Nr. 1.586.

 

ANEXĂ

 

ADDENDUM

la Memorandumul de finantare dintre Guvernul României si Comisia Europeană privind Programul operational de tară 1996 pentru România PH/96/3771 RO9604*)

Reabilitarea căilor ferate române

 


*) Traducere.

 

În cadrul asistentei PHARE pentru România, prezentul addendum a fost întocmit pe baza bugetului PHARE 1996 al Programului operational de tară pentru România.

 

ARTICOLUL 1

Natura si obiectul

 

Memorandumul de finantare dintre Guvernul României si Comisia Europeană privind Programul operational de tară 1996 pentru România PH/96/3771, semnat la 15 noiembrie 1996, cu modificările ulterioare, se modifică în ceea ce priveste componenta RO9604 “Reabilitarea căilor ferate române”, după cum urmează:

Perioada de efectuare a plătilor se extinde până la 31 august 2007.

Nu se vor admite alte extensii ale perioadei de implementare.

Se va realiza un raport specific privind implementarea, nu mai târziu de 31 august 2005.

 

ARTICOLUL 2

 

Toate celelalte prevederi si conditii din Memorandumul de finantare PH/96/3771 initial, precum si din amendamentele anterioare la acest memorandum rămân neschimbate.

 

ARTICOLUL 3

 

Prezentul addendum la Memorandumul de finantare PH/96/3771 este redactat în două exemplare, în limba engleză.

 

ARTICOLUL 4

Intrarea în vigoare

 

Prezentul addendum la Memorandumul de finantare PH/96/3771 va intra în vigoare la data semnării de către ambele părti.

 

Bucuresti

30 august 2004

Pentru Beneficiar:

Mihai Nicolae Tănăsescu,

ministrul finantelor publice,

coordonatorul national al asistentei

Bucuresti

27 august 2004

Pentru Comunitate:

Jonathan Scheele,

seful Delegatiei Comisiei Europene

în România