MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E
A I
Anul 172 (XVI) - Nr. 1.161 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Miercuri, 8 decembrie 2004
SUMAR
LEGI SI
DECRETE
535.
- Lege privind prevenirea si combaterea terorismului
993.
- Decret pentru promulgarea Legii privind prevenirea si combaterea
terorismului
551.
- Lege privind organizarea si functionarea Comisiei Nationale de Disciplină
Sportivă
1.025.
- Decret pentru promulgarea Legii privind organizarea si functionarea
Comisiei Nationale de Disciplină Sportivă
553.
- Lege pentru modificarea art. III din Legea nr. 90/2004 privind
modificarea si completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea si combaterea
efectelor consumului produselor din tutun
1.027.
- Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea art. III din Legea
nr. 90/2004 privind modificarea si completarea Legii nr. 349/2002 pentru
prevenirea si combaterea efectelor consumului produselor din tutun
ACTE ALE
ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
2.177.
- Ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului pentru
modificarea si completarea anexelor nr. 2 si 3 la Ordinul ministrului
lucrărilor publice, transporturilor si locuintei nr. 1.835/2002 privind
aprobarea tarifelor pentru activitătile si operatiunile specifice desfăsurate
sau pentru activitătile efectuate în legătură cu acestea de către Autoritatea
Navală Română, cu modificările ulterioare
2.433.
- Ordin al ministrului culturii si cultelor privind declasarea imobilului
situat în municipiul Bucuresti, Str. Monetăriei nr. 6, sectorul 1
2.434.
- Ordin al ministrului culturii si cultelor privind declasarea imobilului
situat în municipiul Bucuresti, str. Căderea Bastiliei nr. 90, sectorul 1
2.435.
- Ordin al ministrului culturii si cultelor privind declasarea imobilului -
Vila Sava Goiu, situat în municipiul Bucuresti, str. Alexandru Constantinescu
(fostă Câmpina) nr. 63, sectorul 1
2.445.
- Ordin al ministrului culturii si cultelor privind declasarea imobilului
situat în municipiul Bucuresti, bd. Iancu de Hunedoara nr. 48, sectorul 1
LEGI SI
DECRETE
PARLAMENTUL
ROMÂNIEI
|
CAMERA
DEPUTATILOR |
SENATUL |
privind prevenirea si combaterea terorismului
Parlamentul
României adoptă prezenta
lege.
CAPITOLUL I
Dispozitii
generale
Art. 1. - Terorismul
reprezintă ansamblul de actiuni si/sau amenintări care prezintă pericol
public si afectează securitatea natională, având următoarele caracteristici:
a) sunt săvârsite
premeditat de entităti teroriste, motivate de conceptii si atitudini
extremiste, ostile fată de alte entităti, împotriva cărora actionează prin
modalităti violente si/sau distructive;
b) au ca scop
realizarea unor obiective specifice, de natură politică;
c) vizează factori
umani si/sau factori materiali din cadrul autoritătilor si institutiilor
publice, populatiei civile sau al oricărui alt segment apartinând acestora;
d) produc stări cu un puternic impact psihologic asupra populatiei, menit să atragă atentia asupra scopurilor urmărite.
Art. 2. - Faptele
săvârsite de entitătile teroriste sunt sanctionate potrivit prevederilor
prezentei legi, dacă îndeplinesc una dintre următoarele conditii:
a) sunt săvârsite,
de regulă, cu violentă si produc stări de neliniste, nesigurantă, teamă, panică
sau teroare în rândul populatiei;
b) atentează grav
asupra factorilor umani specifici si nespecifici, precum si asupra factorilor
materiali;
c) urmăresc
realizarea unor obiective specifice, de natură politică, prin determinarea
autoritătilor statului sau a unei organizatii internationale să dispună, să
renunte sau să influenteze luarea unor decizii în favoarea entitătii teroriste.
Art. 3. - Actele
de terorism sunt de natură transnatională, dacă:
a) sunt săvârsite
pe teritoriul a cel putin două state;
b) sunt săvârsite
pe teritoriul unui stat, dar o parte a planificării, pregătirii, conducerii sau
a controlului acestora are loc pe teritoriul altui stat;
c) sunt săvârsite
pe teritoriul unui stat, dar implică o entitate teroristă care desfăsoară
activităti pe teritoriul altui stat;
d) sunt săvârsite
pe teritoriul unui stat, dar au efecte substantiale pe teritoriul altui stat.
Art. 4. - În
sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au următoarele
întelesuri:
1. entitate
teroristă - persoană, grupare, grup structurat sau organizatie care:
a) comite sau
participă la acte teroriste;
b) se pregăteste
să comită acte teroriste;
c) promovează sau
încurajează terorismul;
d) sprijină, sub
orice formă, terorismul;
2. terorist -
persoana care a săvârsit o infractiune prevăzută de prezenta lege ori
intentionează să pregătească, să comită, să faciliteze sau să instige la acte
de terorism;
3. grup
structurat - un grup care nu este format aleatoriu pentru săvârsirea
imediată a unui act terorist, nu presupune un număr constant de membri si nu
necesită stabilirea, în prealabil, a rolului acestora sau a unei structuri
ierarhice;
4. grupare
teroristă - grup structurat mai mare de două persoane, înfiintat de o
anumită perioadă de timp si care actionează concertat pentru comiterea de acte
teroriste;
5. organizatie
teroristă - structură constituită ierarhic, cu ideologie proprie de
organizare si actiune, având reprezentare atât la nivel national, cât si
international si care, pentru realizarea scopurilor specifice, foloseste modalităti
violente si/sau distructive;
6. conducerea
unei entităti teroriste - îndrumarea, supravegherea, controlul sau
coordonarea activitătilor unui grup structurat, ale unei grupări sau
organizatii teroriste;
7. actiuni
teroriste - pregătirea, planificarea, favorizarea, comiterea, conducerea,
coordonarea si controlul asupra actului terorist, precum si orice alte
activităti desfăsurate ulterior comiterii acestuia, dacă au legătură cu actul
terorist;
8. resurse
financiare - fondurile colectate sau realizate, direct ori indirect, precum
si conturile apartinând persoanelor fizice sau juridice ori depozitele bancare
ale acestora;
9. resurse
logistice - bunuri mobile sau imobile, detinute cu orice titlu, mijloace de
telecomunicatii, mijloace de comunicare în masă standard sau speciale,
societăti comerciale, mijloace de îndoctrinare, instruire si antrenament,
documente de identitate contrafăcute sau eliberate în baza unor declaratii
false, elemente de deghizare si mascare, precum si orice alte bunuri;
10. factori
umani specifici - persoanele incluse direct în mecanismele functionale
politogene ale entitătii-tintă, respectiv demnitari, militari, functionari,
precum si reprezentanti ai unor organizatii internationale;
11. factori
umani nespecifici - persoanele incluse indirect în mecanismele politogene
ale entitătii-tintă, în general populatia civilă;
12. factori
materiali - factorii de mediu, culturile agricole si septelul, alimentele
si alte produse de consum curent, obiectivele de importantă strategică,
militare sau cu utilitate militară, facilitătile de infrastructură ale vietii
sociale, facilitătile de stat si guvernamentale, sistemele de transport,
telecomunicatii si informationale, simbolurile si valorile nationale, precum si
bunurile mobile sau imobile ale organizatiilor internationale;
13. facilităti
de stat si guvernamentale - mijloacele de transport permanente sau
temporare, folosite de reprezentantii unui stat, membrii guvernului, ai
autoritătii legislative sau judecătoresti, functionarii, angajatii unui stat sau
ai oricărei alte autorităti publice ori ai unei organizatii
interguvernamentale, în legătură cu actele lor oficiale;
14. obiective
de importantă strategică – obiectivele fortelor armate sau cele de
importantă deosebită pentru apărarea tării, activitatea statului, economie,
cultură si artă, localurile misiunilor diplomatice sau ale unor organizatii
internationale, precum si facilitătile de infrastructură sau locurile de
utilitate publică;
15. loc de
utilitate publică - acea parte a unei clădiri, teren, stradă, cale
navigabilă, loc comercial, de afaceri, cultural-sportiv, istoric, educational,
religios, de recreere, precum si orice alt loc care este accesibil publicului;
16. facilităti
de infrastructură - utilitatea publică sau privată care asigură sau distribuie
servicii în beneficiul populatiei, precum: apă si canalizare, energie,
combustibil, comunicatii, servicii bancare si servicii medicale, retele de
telecomunicatii si informationale;
17. sistem de
transport - toate facilitătile, mijloacele de transport si instrumentele
publice sau private, folosite în sau pentru serviciile publice, pentru
transportul de persoane sau de mărfuri;
18. criza
teroristă - situatia de fapt creată anterior sau în urma săvârsirii unui
atac terorist, prin care:
a) sunt întrerupte
sau afectate grav o serie de activităti economice, sociale, politice sau de
altă natură;
b) sunt pusi în
pericol factori umani, specifici si nespecifici, sau factori materiali
importanti;
c) siguranta
populatiei sau a unei colectivităti este expusă la riscuri majore;
d) este necesar a
se actiona prin măsuri defensive ori ofensive pentru înlăturarea amenintărilor
generate de situatia de fapt creată;
19. profit al
entitătii teroriste - orice bun care reprezintă, partial sau total, direct
ori indirect, un beneficiu obtinut în urma săvârsirii actelor teroriste sau a
desfăsurării unor activităti conexe terorismului;
20. interventie
antiteroristă - ansamblul măsurilor defensive realizate anterior producerii
unor atacuri teroriste iminente, folosite pentru reducerea vulnerabilitătii
factorilor umani, specifici si nespecifici, si a factorilor materiali;
21. interventie
contrateroristă - ansamblul măsurilor ofensive realizate în scopul
capturării sau anihilării teroristilor, eliberării ostaticilor si restabilirii
ordinii legale, în cazul desfăsurării ori producerii unui atac terorist.
CAPITOLUL II
Realizarea
activitătii de prevenire si combatere a terorismului
SECTIUNEA 1
Art. 5. -
Prevenirea si combaterea terorismului se realizează în conformitate cu
prevederile conventiilor internationale privind reprimarea terorismului, la
care România este parte, precum si cu respectarea reglementărilor
internationale si a legislatiei interne referitoare la drepturile omului.
Art. 6. - (1) La
nivel national activitatea de prevenire si combatere a terorismului se
organizează si se desfăsoară în mod unitar, potrivit prezentei legi.
(2) În acest scop
cooperarea în domeniu se realizează ca Sistem national de prevenire si combatere
a terorismului, denumit în continuare SNPCT, la care participă
următoarele autorităti si institutii publice:
a) Serviciul Român
de Informatii, cu rol de coordonare tehnică;
b) Ministerul
Administratiei si Internelor;
c) Ministerul
Apărării Nationale;
d) Ministerul
Afacerilor Externe;
e) Ministerul
Economiei si Comertului;
f) Ministerul
Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale;
g) Ministerul
Mediului si Gospodăririi Apelor;
h) Ministerul
Transporturilor, Constructiilor si Turismului;
i) Ministerul
Sănătătii;
j) Ministerul
Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei;
k) Ministerul
Finantelor Publice;
l) Ministerul
Integrării Europene;
m) Ministerul
Justitiei;
n) Serviciul de
Informatii Externe;
o) Serviciul de
Protectie si Pază;
p) Serviciul de
Telecomunicatii Speciale;
q) Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie;
r) Banca Natională
a României;
s) Agentia
Natională de Control al Exporturilor;
t) Oficiul
National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor;
u) Comisia
Natională pentru Controlul Activitătilor Nucleare.
(3) În structura
Serviciului Român de Informatii – ca autoritate natională în domeniu - se
înfiintează Centrul de coordonare operativă antiteroristă, denumit în
continuare CCOA, prin intermediul căruia Serviciul Român de Informatii
asigură coordonarea tehnică a SNPCT.
Art. 7. - În
scopul prevenirii si combaterii actelor de terorism si a faptelor asimilate
acestora, autoritătile si institutiile publice componente ale SNPCT desfăsoară
activităti specifice, individual sau în cooperare, în conformitate cu
atributiile si competentele lor legale si cu prevederile Protocolului general
de organizare si functionare a Sistemului national de prevenire si combatere a
terorismului, aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Tării.
Art. 8. -
Ministerele si celelalte autorităti si institutii publice cu atributii în
aplicarea prevederilor prezentei legi au obligatia de a sesiza Serviciul Român
de Informatii cu privire la persoanele fizice si juridice suspecte de
săvârsirea sau de favorizarea în orice mod a actelor de terorism.
Art. 9. -
Institutiile si persoanele juridice, altele decât cele din componenta SNPCT,
precum si persoanele fizice, care au cunostintă despre date si indicii privind
comiterea, favorizarea ori finantarea actelor de terorism, au următoarele
obligatii:
a) să sesizeze de
îndată autoritătile competente în domeniu;
b) să permită
accesul reprezentantilor autoritătilor competente în imobile, precum si la
datele si informatiile care au legătură cu actele de terorism;
c) să acorde
sprijinul necesar îndeplinirii atributiilor pe linia prevenirii si combaterii
terorismului, la solicitarea autoritătilor competente.
Art. 10. -
Atributiile specifice, potrivit art. 7, pe linia prevenirii terorismului
constau în:
a) activităti
informativ-operative;
b) activităti
împotriva fluxurilor de alimentare cu resurse umane a entitătilor teroriste,
desfăsurate în interiorul si/sau în exteriorul teritoriului national;
c) activităti
împotriva fluxurilor de alimentare cu mijloace specifice de actiune, precum si
cu resurse financiare, logistice sau informationale a entitătilor teroriste,
desfăsurate în interiorul si/sau în exteriorul teritoriului national;
d) activităti de
pază, protectie si alte forme speciale de descurajare realizate de fortele unor
autorităti si institutii publice din componenta SNPCT, pentru asigurarea
securitătii principalelor categorii de factori umani si de obiective autohtone
ori străine de pe teritoriul national, precum si a principalelor obiective
românesti din străinătate, potential vizate de entităti teroriste;
e) activităti de
pregătire a interventiei în urgente civile, generate de actiuni teroriste, în
vederea limitării si combaterii efectelor acestora;
f) activităti de
informare si relatii publice;
g) activităti de
cooperare internatională;
h) activităti de
instruire si perfectionare profesională;
i) activităti
destinate optimizării continue a cadrului legislativ aplicabil categoriilor de
misiuni ce revin SNPCT, inclusiv sub aspect penal si procesual-penal.
Art. 11. -
Atributiile specifice, potrivit art. 7, pe linia combaterii terorismului
constau în:
a) activităti de
identificare si alte activităti desfăsurate, potrivit atributiilor
autoritătilor si institutiilor publice componente ale SNPCT, în vederea
tragerii la răspundere, potrivit legii, a persoanelor care initiază, pregătesc,
comit ori favorizează actele de terorism;
b) interventia
antiteroristă, în situatia iminentei producerii unui atac terorist, si,
respectiv, interventia contrateroristă, când se desfăsoară ori s-au produs
atacuri teroriste;
c) participarea la
operatiuni de combatere a terorismului prin cooperare internatională.
Art. 12. - (1) În
cazul unui atac terorist, Serviciul Român de Informatii, prin unitatea
specializată, execută interventia contrateroristă, independent sau în cooperare
cu alte forte abilitate, pe întregul teritoriu al tării, asupra obiectivelor
atacate sau ocupate de teroristi, în scopul capturării ori anihilării acestora,
eliberării ostaticilor si al restabilirii ordinii legale.
(2) Interventia contrateroristă
se execută cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Tării si se realizează
potrivit metodologiei elaborate de Serviciul Român de Informatii, aprobată prin
hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Tării.
(3) Interventia
antiteroristă, în situatia iminentei producerii unui atac terorist, se
realizează în conditiile metodologiei aprobate de conducerea Serviciului Român
de Informatii.
(4) La solicitarea
Serviciului Român de Informatii, în functie de amploarea si de natura actiunii
teroriste, pot fi angrenate, în conditiile legii, forte cu misiuni specifice
din Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Apărării Nationale si
Serviciul de Protectie si Pază, precum si din alte structuri din sistemul
securitătii si apărării nationale.
Art. 13. - (1)
Pentru îndeplinirea atributiilor prevăzute la art. 10 si 11, autoritătile si
institutiile publice componente ale SNPCT desemnează reprezentanti, la nivelul
de secretari de stat sau de subsecretari de stat, care se întrunesc în sedintă
plenară, cel putin o dată pe an, la care participă si prim-adjunctul
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si
Justitie.
(2) Autoritătile
si institutiile publice componente ale SNPCT desemnează experti permanenti,
care constituie un grup de lucru ce se întruneste o dată la 6 luni sau ori de
câte ori este nevoie.
(3) Cu ocazia
întrunirilor prevăzute la alin. (2), grupul de lucru evaluează modul de
îndeplinire a prevederilor Protocolului general de organizare si functionare a
SNPCT si prezintă Consiliului Suprem de Apărare a Tării rapoarte în consecintă.
Art. 14. - (1)
CCOA este structura organizatorico-functională ce asigură continuitatea si
coerenta functionării sistemului de legătură ce articulează componentele SNPCT.
(2) Autoritătile
si institutiile publice din componenta SNPCT vor desemna câte un reprezentant
permanent la CCOA, în vederea asigurării schimbului de date si informatii.
(3) Structura si
efectivele CCOA se aprobă prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a
Tării.
(4) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Serviciul Român de Informatii va supune aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Tării Regulamentul de organizare si functionare a CCOA.
Art. 15. -
Autoritătile si institutiile publice cu responsabilităti în SNPCT asigură
accesul reprezentantilor CCOA în sediile lor si în obiectivele speciale din
componenta acestora, pentru verificarea informatiilor si/sau desfăsurarea
activitătilor specifice de prevenire si combatere a terorismului.
Art. 16. - Sunt
exceptate de la prevederile art. 15 Serviciul Român de Informatii, Ministerul
Apărării Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Serviciul de
Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Pază si Serviciul de
Telecomunicatii Speciale.
Art. 17. - CCOA
are următoarele atributii:
a) coordonează
activitătile desfăsurate în cadrul SNPCT, prin reprezentanti desemnati de
autoritătile si institutiile publice din componenta SNPCT;
b) asigură
operativ schimbul de date si informatii între autoritătile si institutiile
publice componente ale SNPCT privind activitătile cu caracter terorist;
c) integrează
datele si informatiile obtinute, în scopul stabilirii si întreprinderii
măsurilor care se impun;
d) monitorizează
activitătile teroriste si informează operativ autoritătile si institutiile
publice abilitate din cadrul SNPCT;
e) în situatii de
criză teroristă asigură suportul logistic si operational pentru functionarea
operativă a Centrului National de Actiune Antiteroristă, care este integrat
functional în mecanismul general de gestionare a crizelor si organizat conform
legii;
f) transmite
autoritătilor si institutiilor publice competente din cadrul SNPCT datele si
informatiile care fac obiectul întreprinderii de măsuri, conform atributiilor
legale.
Art. 18. - În
structura organizatorică a autoritătilor si institutiilor publice componente
ale SNPCT se înfiintează compartimente speciale, cu functionare permanentă, si
se desemnează persoane care asigură suportul structural si functional pentru
desfăsurarea coerentă a activitătilor de cooperare, precum si legătura continuă
cu CCOA.
Art. 19. - (1)
Sarcina privind actualizarea periodică a prevederilor Protocolului general de
organizare si functionare a SNPCT revine membrilor SNPCT, în functie de
modificările înregistrate în domeniu, precum si Serviciului Român de
Informatii, în calitate de coordonator tehnic.
(2) Orice
modificare a Protocolului general de organizare si functionare a SNPCT va fi
supusă aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Tării.
SECTIUNEA a
2-a
Art. 20. -
Amenintările la adresa securitătii nationale a României, prevăzute la art. 3
din Legea nr. 51/1991 privind siguranta natională a României, inclusiv faptele de
terorism prevăzute în prezenta lege, constituie temeiul legal pentru a se
propune procurorului de către organele de stat cu atributii în domeniul
securitătii nationale, în cazuri justificate, să solicite autorizarea
efectuării unor activităti în scopul culegerii de informatii, constând în:
interceptarea si înregistrarea comunicatiilor, căutarea unor informatii,
documente sau înscrisuri pentru a căror obtinere este necesar accesul într-un
loc, la un obiect sau deschiderea unui obiect; ridicarea si repunerea la loc a
unui obiect sau document, examinarea lui, extragerea informatiilor pe care
acesta le contine, cât si înregistrarea, copierea sau obtinerea de extrase prin
orice procedee; instalarea de obiecte, întretinerea si ridicarea acestora din
locurile în care au fost depuse.
Art. 21. - (1)
Propunerea se formulează în scris si trebuie să cuprindă: date sau indicii din
care să rezulte existenta unei amenintări la adresa securitătii nationale,
pentru a cărei descoperire, prevenire sau contracarare se impune emiterea
autorizării; categoriile de activităti pentru a căror efectuare este necesară
autorizarea; identitatea persoanei ale cărei comunicatii trebuie interceptate,
dacă este cunoscută, sau a persoanei care detine informatiile, documentele ori
obiectele ce trebuie obtinute; descrierea generală, dacă si când este posibil,
a locului unde urmează a fi efectuate activitătile autorizate; durata de
valabilitate a autorizării.
(2) Propunerea se
înaintează procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casatie si Justitie si este examinată sub aspectul temeiniciei si legalitătii
de procurori anume desemnati de acesta.
(3) Dacă se
apreciază că propunerea este nejustificată, procurorul o respinge prin
rezolutie motivată, comunicând aceasta de îndată organului care a formulat-o.
(4) Dacă în termen
de 24 de ore de la înregistrarea cererii se apreciază că propunerea este
întemeiată si sunt întrunite toate conditiile prevăzute de lege, procurorul
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie sau
înlocuitorul de drept al acestuia solicită în scris presedintelui Înaltei Curti
de Casatie si Justitie autorizarea activitătilor propuse.
(5) Solicitarea
trebuie să cuprindă datele mentionate la alin. (1).
(6) Solicitarea
este examinată în camera de consiliu de judecători anume desemnati de
presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, care o admit sau o resping
motivat, prin încheiere.
(7) În cazul în
care solicitarea este respinsă, aceasta se restituie procurorului, împreună cu
un exemplar al încheierii.
(8) Dacă apreciază
că solicitarea este justificată, o dată cu încheierea de admitere judecătorul
emite mandat prin care autorizează efectuarea activitătilor propuse.
(9) Mandatul se
înmânează reprezentantului anume desemnat al organului care a propus
autorizarea si trebuie să cuprindă: categoriile de comunicatii care pot fi
interceptate, categoriile de informatii, documente sau obiecte care pot fi
obtinute; datele de identitate ale persoanei ale cărei comunicatii trebuie
interceptate sau care se află în posesia datelor, informatiilor ori obiectelor
ce trebuie obtinute, dacă sunt cunoscute; descrierea generală a locului în care
urmează a fi executat mandatul; organul împuternicit cu executarea; durata de
valabilitate a mandatului.
(10) Durata de
valabilitate a mandatului nu poate depăsi 6 luni; în cazuri întemeiate
judecătorii anume desemnati de presedintele Înaltei Curti de Casatie si
Justitie pot prelungi, la cerere, durata mandatului, fiecare prelungire
neputând depăsi 3 luni.
(11) În acest caz
se va urma procedura prevăzută la alin. (1)-(9).
(12) Solicitarea,
emiterea si punerea în aplicare a mandatului se fac cu respectarea prevederilor
Legii nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate.
(13) Organele care
au propus autorizarea activitătilor pentru care s-a emis mandatul sunt obligate
să le întrerupă de îndată atunci când temeiurile care le-au justificat au
încetat si să îl informeze despre aceasta pe procurorul general al Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.
(14) Aceleasi
organe au obligatia să îl informeze în scris pe procurorul general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie despre rezultatul
activitătilor autorizate prin mandat si despre măsurile luate, conform legii.
Art. 22. - (1) În
situatii deosebite care impun înlăturarea unor pericole iminente pentru
securitatea natională, organele de stat specializate cu atributii în domeniu
pot efectua activitătile prevăzute de art. 20, fără autorizarea mentionată de
prezenta lege, urmând ca solicitarea să fie înaintată de îndată ce este
posibil, dar nu mai târziu de 48 de ore.
(2) Dacă
judecătorul apreciază că nu se mai impune continuarea activitătilor prevăzute
la alin. (1), dispune încetarea de îndată a acestora.
CAPITOLUL III
Prevenirea
finantării actelor de terorism
SECTIUNEA 1
Operatiuni
financiar-bancare interzise
Art. 23. - (1)
Sunt interzise operatiunile financiarbancare între rezidenti si nerezidenti,
precum si între nerezidenti, constând în operatiuni de cont curent sau de cont
de capital, inclusiv operatiunile de schimb valutar, astfel cum sunt definite
prin reglementările valutare emise de Banca Natională a României, efectuate
pentru sau în contul persoanelor fizice ori juridice prevăzute în anexa la
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
159/2001 pentru prevenirea si combaterea utilizării sistemului
financiarbancar în scopul finantării de acte de terorism, aprobată prin Legea nr.
466/2002.
(2) Activele
persoanelor cuprinse în anexa prevăzută la alin. (1) sunt blocate, fiind
interzis orice transfer, prin orice modalitate, inclusiv bancară.
Art. 24. - (1)
Anexa prevăzută la art. 23 alin. (1) se completează si se actualizează periodic
prin hotărâre a Guvernului, în baza informatiilor primite de la Consiliul de
Securitate al Organizatiei Natiunilor Unite.
(2) Completarea si
actualizarea anexei prevăzute la art. 23 alin. (1) se fac, în măsura
posibilului, cu date de identificare a persoanelor fizice si juridice, precum
nationalitatea, cetătenia, data si locul nasterii, în cazul persoanelor fizice,
si sediul, nationalitatea si numărul de înregistrare, în cazul persoanelor
juridice.
(3) Datele de
identificare se solicită Consiliului de Securitate al Organizatiei Natiunilor
Unite de către Ministerul Afacerilor Externe, la cererea Ministerului
Finantelor Publice.
Art. 25. -
Personalul institutiilor financiar-bancare are obligatia de a refuza efectuarea
operatiunilor prevăzute la art. 23 alin. (1) si de a sesiza de îndată Parchetul
de pe lângă Curtea de Apel.
Operatiuni
financiar-bancare supuse autorizării
Art. 26. - (1)
Autoritătile si institutiile publice cu responsabilităti în SNPCT, precum si
Oficiul National al Registrului Comertului, Comisia Natională a Valorilor
Mobiliare si Comisia de Supraveghere a Asigurărilor colaborează pentru
întocmirea si actualizarea listelor cuprinzând persoanele fizice si juridice
suspecte de săvârsirea sau finantarea actelor de terorism, altele decât cele
mentionate în anexa prevăzută la art. 23 alin. (1), care se transmit CCOA.
(2) Listele
cuprind si datele de identificare prevăzute la art. 24 alin. (2).
(3) În cazul în
care listele nu cuprind datele de identificare, CCOA solicită efectuarea
verificărilor care se impun pentru obtinerea informatiilor necesare, potrivit
competentelor ce revin fiecărei institutii.
Art. 27. - Listele
rezultate sunt transmise de CCOA Ministerului Finantelor Publice, care
întocmeste o listă unică pe baza listelor prevăzute la art. 26 alin. (1), pe
care o supune spre aprobare Guvernului.
Art. 28. -
Operatiunile financiar-bancare prevăzute la art. 23 alin. (1), dacă sunt
efectuate pentru sau în contul persoanelor înscrise în lista prevăzută la art.
27, sunt supuse autorizării prealabile a Băncii Nationale a României, a
Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si a Comisiei de Supraveghere a
Asigurărilor, după caz.
Art. 29. - (1)
Personalul institutiilor financiar-bancare are obligatia de a sesiza conducerea
institutiei din care face parte cu privire la solicitarea de a efectua
operatiunea financiar-bancară supusă autorizării.
(2) Institutiile
financiar-bancare din România prezintă de îndată Băncii Nationale a României,
Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare sau Comisiei de Supraveghere a
Asigurărilor documentatia privind operatiunea financiarbancar ă supusă
autorizării.
Art. 30. - (1)
Banca Natională a României, Comisia Natională a Valorilor Mobiliare sau Comisia
de Supraveghere a Asigurărilor, în termen de 5 zile de la prezentarea
documentatiei, emite autorizarea operatiunii prevăzute la art. 28 sau, după
caz, refuză emiterea autorizării si sesizează Parchetul de pe lângă Curtea de Apel,
precum si Serviciul Român de Informatii.
(2) Banca
Natională a României, Comisia Natională a Valorilor Mobiliare si Comisia de
Supraveghere a Asigurărilor emit, în termen de 30 de zile de la data intrării
în vigoare a prezentei legi, reglementări privind documentatia necesară
operatiunilor financiar-bancare supuse autorizării.
Art. 31. - Banca
Natională a României, Comisia Natională a Valorilor Mobiliare si Comisia de
Supraveghere a Asigurărilor controlează modul de ducere la îndeplinire de către
institutiile supravegheate a dispozitiilor prezentei legi si aplică sanctiunile
legale prevăzute în competenta acestora.
CAPITOLUL IV
Art. 32. - (1)
Constituie acte de terorism următoarele infractiuni săvârsite în conditiile
prevederilor art. 2:
a) infractiunile
de omor, omor calificat si omor deosebit de grav, prevăzute în art. 174-176 din
Codul penal, vătămarea
corporală si vătămarea corporală gravă, prevăzute în art. 181 si 182 din Codul
penal, precum si lipsirea de libertate în mod ilegal, prevăzută în art. 189 din
Codul penal;
b) infractiunile
prevăzute în art. 106-109 din Ordonanta Guvernului nr.
29/1997 privind Codul aerian, republicată;
c) infractiunile
de distrugere, prevăzute în art. 217 si 218 din Codul penal;
d) infractiunile
de nerespectare a regimului armelor si munitiilor, de nerespectare a regimului
materialelor nucleare si al altor materii radioactive, precum si de
nerespectare a regimului materiilor explozive, prevăzute în art. 279, 2791 si 280 din Codul penal;
e) producerea,
dobândirea, detinerea, transportul, furnizarea sau transferarea către alte
persoane, direct ori indirect, de arme chimice sau biologice, precum si
cercetarea în domeniu sau dezvoltarea de asemenea arme;
f) introducerea
sau răspândirea în atmosferă, pe sol, în subsol ori în apă de produse, substante,
materiale, microorganisme sau toxine de natură să pună în pericol sănătatea
oamenilor sau a animalelor ori mediul înconjurător;
g) amenintarea cu
săvârsirea faptelor prevăzute la lit. a)-f).
(2) Actele de
terorism prevăzute la alin. (1) se pedepsesc astfel:
a) în cazul
infractiunilor prevăzute la lit. a)-d), maximul pedepsei cu închisoarea
prevăzute de lege se majorează cu 5 ani, fără a se putea depăsi maximul general
al pedepsei închisorii, si se aplică pedeapsa interzicerii unor drepturi;
b) în cazul
infractiunilor prevăzute la lit. e) si f), pedeapsa este închisoarea de la 15
la 20 de ani si interzicerea unor drepturi, iar în cazul infractiunii prevăzute
la lit. g), pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea unor
drepturi.
(3) În cazul
infractiunilor de distrugere prevăzute la art. 217 din Codul penal, săvârsite
în conditiile alin. (1), nu se poate aplica pedeapsa amenzii.
(4) Tentativa se
pedepseste.
(5) Se consideră
tentativă si producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum
si luarea de măsuri în vederea săvârsirii infractiunilor prevăzute la alin.
(1).
Art. 33. - (1)
Sunt asimilate actelor de terorism următoarele fapte:
a) procurarea,
detinerea, confectionarea, fabricarea sau furnizarea ori, după caz, producerea
de mijloace distructive, substante toxice, materiale, microorganisme sau alte
substante ori mijloace vătămătoare, de natură să pună în pericol sănătatea
oamenilor sau a animalelor ori mediul înconjurător, în scop terorist;
b) recrutarea, instruirea sau pregătirea entitătilor teroriste în vederea folosirii armelor de foc, munitiilor, explozivilor, armelor chimice, biologice, bacteriologice sau nucleare, precum si în scopul facilitării ori comiterii de acte de terorism;
c) înlesnirea
intrării/iesirii în/din tară, găzduirea ori facilitarea accesului în zona
obiectivelor vizate al persoanei despre care se cunoaste că a
sprijinit/săvârsit sau urmează să sprijine/săvârsească un act terorist;
d) culegerea si
detinerea, în scopul transmiterii, ori punerea la dispozitie de date si
informatii despre obiective vizate de teroristi, fără drept;
e) promovarea unor
idei, conceptii sau atitudini în scopul sustinerii cauzei si/sau a activitătii
entitătii teroriste;
f) spălarea de bani,
bancruta frauduloasă, actele de coruptie, santajul, traficul de persoane,
traficul ilicit de droguri si precursori, contrabanda, traficul cu autoturisme
furate, falsificarea de monedă sau de alte valori, precum si orice alte
infractiuni având ca finalitate realizarea unui profit în folosul entitătii
teroriste;
g) orice alte
fapte comise cu intentia de a sprijini, înlesni, ascunde sau de a determina
săvârsirea actelor de terorism.
(2) Faptele
prevăzute la alin. (1) se pedepsesc astfel:
a) cu închisoare
de la 10 la 15 ani si interzicerea unor drepturi, cele prevăzute la lit. a) si
b);
b) cu închisoare
de la 5 la 10 ani si interzicerea unor drepturi, cele prevăzute la lit. c), d)
si e);
c) cu închisoare
de la 1 an la 5 ani si interzicerea unor drepturi, cele prevăzute la lit. g).
(3) În cazul infractiunilor
prevăzute la alin. (1) lit. f), maximul pedepsei prevăzute de legislatia în
vigoare se majorează cu 3 ani, fără a se putea depăsi maximul general al
pedepsei închisorii.
Art. 34. - (1)
Constituie acte de terorism si fapta persoanei, săvârsită în conditiile art. 2,
de a:
a) pune stăpânire
pe o navă ori pe o platformă fixă sau de a exercita controlul asupra acestora
prin violentă ori amenintare cu violentă;
b) comite un act
de violentă împotriva unei persoane aflate la bordul unei nave ori al unei platforme
fixe, dacă acest act este de natură să compromită siguranta navei ori a
platformei fixe;
c) distruge o
platformă fixă ori o navă sau de a cauza daune platformei fixe ori încărcăturii
unei nave, de natură să compromită siguranta platformei ori a navigatiei navei;
d) plasa sau face
să se plaseze pe o navă ori pe o platformă fixă, prin orice mijloc, un
dispozitiv ori o substantă aptă să le distrugă sau care să cauzeze platformei,
navei ori încărcăturii sale daune ce compromit sau sunt de natură să compromită
siguranta platformei sau a navigatiei navei;
e) distruge sau
avaria în mod grav o platformă fixă ori instalatii sau servicii de navigatie
ori a le produce grave perturbatii în functionare, dacă unul dintre aceste acte
este de natură să compromită siguranta platformei fixe sau a navigatiei unei
nave;
f) comunica o
informatie cunoscând că este falsă si, prin aceasta, de a compromite siguranta
navigatiei unei nave;
g) răni sau ucide
orice persoană, când aceste fapte prezintă o legătură de conexitate cu una
dintre infractiunile prevăzute la lit. a)-f).
(2) Faptele
prevăzute la alin. (1) se pedepsesc astfel:
a) în cazul
infractiunilor prevăzute la lit. a)-e) si g), cu închisoare de la 15 la 25 de
ani si interzicerea unor drepturi;
b) în cazul
infractiunii prevăzute la lit. f), cu închisoare de la 10 la 20 de ani si
interzicerea unor drepturi.
(3) Tentativa se
pedepseste.
(4) Se consideră
tentativă si producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum
si luarea de măsuri în vederea săvârsirii infractiunilor prevăzute la alin.
(1).
Art. 35. - (1)
Fapta persoanei de a conduce o entitate teroristă se pedepseste cu detentiunea
pe viată sau cu detentiunea severă de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor
drepturi.
(2) Fapta de a se
asocia sau de a initia constituirea unei asocieri în scopul săvârsirii de acte
de terorism ori aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de
asocieri se pedepseste cu închisoare de la 10 la 15 ani, fără a se putea depăsi
maximul pedepsei prevăzute de lege pentru infractiunea ce intră în scopul
asocierii.
Art. 36. - (1) Punerea la dispozitia unei entităti teroriste a unor bunuri mobile sau imobile, cunoscând că acestea sunt folosite pentru sprijinirea sau săvârsirea actelor de terorism, precum si realizarea ori colectarea de fonduri, direct sau indirect, ori efectuarea de orice operatiuni financiar-bancare, în vederea finantării actelor de terorism, se sanctionează cu închisoare de la 15 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
(2) Bunurile
mobile sau imobile puse la dispozitia entitătii teroriste, precum si fondurile
realizate sau colectate în scopul finantării actelor de terorism se confiscă,
iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului
lor în bani.
Art. 37. - (1)
Amenintarea unei persoane sau a unei colectivităti, prin orice mijloace, cu
răspândirea ori folosirea de produse, substante, materiale, microorganisme sau
toxine de natură să pună în pericol sănătatea oamenilor sau a animalelor ori
mediul înconjurător constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la
2 la 5 ani.
(2) Amenintarea
adresată unui stat, unei organizatii internationale sau unei persoane fizice
ori juridice cu folosirea armelor biologice, a materialelor nucleare, a altor
materiale radioactive sau a materialelor explozive, în scop terorist,
constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 3 la 12 ani.
(3) Dacă fapta
prevăzută la alin. (2) este conditionată de îndeplinirea sau neîndeplinirea
unui act sau când prin amenintare, sub orice formă, se pretinde a se da ori a
se preda asemenea materiale, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani si
interzicerea unor drepturi.
Art. 38. -
Alarmarea, fără un motiv întemeiat, a unei persoane sau a publicului, a
organelor specializate pentru a interveni în caz de pericol ori a organelor de
mentinere a ordinii publice, prin corespondentă, telefon sau orice alte
mijloace de transmitere la distantă, cu privire la răspândirea sau folosirea de
produse, substante, materiale, microorganisme ori toxine de natură să pună în
pericol sănătatea oamenilor sau a animalelor ori mediul înconjurător se
pedepseste cu închisoare de la 1 an la 3 ani.
Art. 39. -
Constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani si
interzicerea unor drepturi fapta persoanei care administrează, cu stiintă,
bunuri care apartin unor entităti teroriste, în nume propriu, prin tăinuire sau
prin transfer către alte persoane, ori care sprijină, în orice mod, astfel de
fapte.
Art. 40. - (1)
Competenta de judecată în primă instantă a infractiunilor de terorism apartine
curtii de apel.
(2) Procedura de
urmărire penală si de judecată este cea prevăzută de lege pentru infractiunile
flagrante.
Art. 41. -
Operatorii sau furnizorii de servicii postale, precum si cei de retele de
comunicatii electronice au obligatia de a transmite de îndată procurorului, la
solicitarea scrisă a acestuia, informatiile necesare identificării persoanelor
suspecte de pregătirea sau de săvârsirea actelor de terorism.
Art. 42. - (1)
Constituie contraventii si se sanctionează cu amendă de la 50.000.000 lei la
100.000.000 lei următoarele fapte:
a) nerespectarea
obligatiilor prevăzute la art. 25 si 29 de către personalul institutiilor
financiar-bancare;
b) nerespectarea
obligatiilor prevăzute la art. 30 alin. (1) de către Banca Natională a
României, Comisia Natională a Valorilor Mobiliare sau Comisia de Supraveghere a
Asigurărilor;
c) nerespectarea
obligatiei prevăzute la art. 41 de către operatorii sau furnizorii de servicii
postale, respectiv de către cei de retele de comunicatii electronice.
(2) Sanctiunile
contraventionale pot fi aplicate si persoanelor juridice.
(3) Constatarea
contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevăzute la alin. (1) se fac de
către personalul împuternicit în acest scop de Banca Natională a României,
Comisia Natională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a
Asigurărilor, precum si de Ministerul Administratiei si Internelor, după caz.
Art. 43. -
Dispozitiile reglementărilor generale referitoare la regimul juridic al
contraventiilor se aplică în mod corespunzător.
Art. 44. - (1)
Împotriva cetătenilor străini sau apatrizilor despre care există date sau
indicii temeinice că intentionează să desfăsoare acte de terorism ori de
favorizare a terorismului se dispune măsura de declarare ca persoană
indezirabilă pentru România sau de întrerupere a dreptului de sedere în tară,
dacă împotriva acestora nu s-a dispus măsura nepermiterii iesirii din tară,
potrivit legii privind regimul străinilor în România.
(2) Prevederile
alin. (1) se aplică în mod corespunzător si solicitantilor de azil,
refugiatilor si victimelor conflictelor armate ale căror statut si regim sunt
reglementate prin legi speciale.
CAPITOLUL V
Art. 45. -
Fondurile financiare necesare CCOA se asigură de la bugetul de stat, prin
bugetul Serviciului Român de Informatii, iar pentru compartimentele cu
atributii în prevenirea si combaterea terorismului din cadrul autoritătilor si
institutiilor publice componente ale SNPCT, se asigură prin bugetele
autoritătilor si institutiilor publice respective.
Art. 46. - Pe data
intrării în vigoare a prezentei legi, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
141/2001 pentru sanctionarea unor acte de terorism si a unor fapte de
încălcare a ordinii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 691 din 31 octombrie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr.
472/2002, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
159/2001 pentru prevenirea si combaterea utilizării sistemului
financiar-bancar în scopul finantării de acte de terorism, cu exceptia anexei
la aceasta, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 din
14 decembrie 2001, aprobată prin Legea nr. 466/2002,
precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi se abrogă.
Art. 47. - (1) La
intrarea în vigoare a Legii nr.
301/2004 - Codul penal, art. 37 si 38 din prezenta lege se abrogă.
(2) La aceeasi
dată, art. 32, art. 35 alin. (2) si art. 36 se modifică si vor avea următorul
cuprins:
- Art. 32:
“Constituie acte de terorism următoarele infractiuni săvârsite în conditiile
prevederilor art. 2:
a) producerea, dobândirea,
detinerea, transportul, furnizarea sau transferarea către alte persoane, fără
drept, direct ori indirect, de arme chimice sau biologice, precum si cercetarea
în domeniu sau dezvoltarea de asemenea arme, fără drept, se pedepsesc cu
detentiune severă de la 15 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi;
b) preluarea fără
drept a unei aeronave, prin orice mijloace, precum si exercitarea fără drept a
controlului asupra acesteia se pedepsesc cu detentiune severă de la 15 la 30 de
ani si interzicerea unor drepturi;
c) amenintarea cu
săvârsirea faptelor prevăzute la lit. b), precum si a faptelor prevăzute în
art. 295 alin. 1 lit. a)-e) din Codul penal se pedepseste cu închisoare strictă
de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.”
- Art. 35 alin.
(2): “Fapta de a initia constituirea unei asocieri în scopul săvârsirii de acte
de terorism ori aderarea la sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de
asocieri se pedepseste cu închisoare strictă de la 10 la 15 ani, fără a se
putea depăsi maximul pedepsei prevăzute de lege pentru infractiunea ce intră în
scopul asocierii.”
- Art. 36: “(1)
Punerea la dispozitia unei entităti teroriste a unor bunuri mobile sau imobile
ori efectuarea de orice operatiuni financiar-bancare, în vederea finantării
actelor de terorism, se sanctionează cu detentiune severă de la 15 la 20 de ani
si interzicerea unor drepturi.
(2) Bunurile
mobile sau imobile puse la dispozitia entitătii teroriste în scopul finantării
actelor de terorism se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul
este obligat la plata echivalentului lor în bani.”
Această lege a
fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si
ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.
|
PRESEDINTELE
CAMEREI DEPUTATILOR VALER
DORNEANU |
PRESEDINTELE
SENATULUI NICOLAE
VĂCĂROIU |
Bucuresti, 25 noiembrie 2004.
Nr. 535.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
pentru promulgarea Legii privind prevenirea si
combaterea terorismului
În temeiul
prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia
României, republicată,
Presedintele
României decretează:
Articol unic. - Se
promulgă Legea privind prevenirea si combaterea terorismului si se dispune
publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
ION
ILIESCU
Bucuresti, 24 noiembrie 2004.
Nr. 993.
|
CAMERA
DEPUTATILOR |
SENATUL |
privind organizarea si functionarea Comisiei
Nationale de Disciplină Sportivă
Parlamentul
României adoptă prezenta
lege.
Art. 1 - (1) Comisia
Natională de Disciplină Sportivă, denumită în continuare Comisia, se
organizează si functionează pe lângă Agentia Natională pentru Sport ca organ
deliberativ, fără personalitate juridică, independent în exercitarea
atributiilor jurisdictionale date prin lege în competenta sa, asa cum sunt
prevăzute la art. 2.
(2) Comisia îsi
desfăsoară activitatea în baza unui regulament de organizare si functionare,
aprobat prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Sport.
(3) Sediul
Comisiei este în sediul Agentiei Nationale pentru Sport, situat în municipiul
Bucuresti, str. Vasile Conta nr. 16, sectorul 2.
Art. 2. - (1)
Comisia este competentă să solutioneze recursul formulat împotriva hotărârilor
definitive pronuntate, prin epuizarea căilor de atac, de comisiile interne de
disciplină sau de alte organisme cu atributii disciplinare, care sunt
organizate si functionează în cadrul federatiilor sportive nationale,
asociatiilor judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport, al
ligilor profesioniste si Comitetului Olimpic Român, precum si a căilor de atac
formulate împotriva hotărârilor Comisiei Nationale de Actiune împotriva
Violentei în Sport.
(2) Comisia
solutionează căile de atac formulate împotriva hotărârilor definitive
pronuntate în legătură cu următoarele tipuri de abateri:
a) încălcarea
prevederilor din statutele si regulamentele structurilor sportive, în măsura în
care sanctionarea unei astfel de abateri este de competenta comisiilor interne
de disciplină;
b) comportamente,
atitudini, gesturi agresive sau nesportive ale jucătorilor fată de arbitri,
oficiali, alti sportivi sau fată de public;
c) declaratii
publice ale conducătorilor, tehnicienilor, arbitrilor sau sportivilor, care pot
incita sau pot conduce la acte de violentă din partea echipelor sau
spectatorilor;
d) absenta
nejustificată de la competitii, în cazul convocărilor selectionatelor
nationale;
e) manipularea sau
modificarea, direct ori printr-o persoană interpusă, a materialului sau a
echipamentului sportiv, prin încălcarea reglementărilor tehnice din fiecare
ramură sportivă;
f) participarea
neautorizată, neprezentarea sau retragerea nejustificată din orice probă sau
competitie; g) orice alte tipuri de abateri date în competenta comisiilor
interne de disciplină.
(3) Atributiile Comisiei
prevăzute la alin. (1) si (2) se exercită numai dacă o parte interesată optează
pentru această jurisdictie. Calea de atac se poate introduce în termen de 15
zile de la comunicarea hotărârii.
(4) Procedura de
solutionare de către Comisie a căilor de atac este reglementată printr-un
regulament de procedură, aprobat prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale
pentru Sport.
(5) Procedura de
solutionare de către Comisie a căilor de atac devine obligatorie din momentul
sesizării acesteia.
Hotărârile pronuntate
pot fi atacate la Sectia de contencios administrativ a Tribunalului Bucuresti,
în termen de 15 zile de la comunicare.
(6) În situatia în
care nu se optează pentru procedura de solutionare a căilor de atac de către
Comisie, părtile interesate se pot adresa judecătoriei, potrivit normelor de
drept comun, cu aplicarea art. 2821
alin. 2 si a art. 299 alin. 3
din Codul de procedură civilă.
Art. 3. - (1)
Comisia este compusă din 61 de membri.
(2) Poate fi
numită, în conditiile legii, ca membru al Comisiei, orice persoană fizică care
întruneste în mod cumulativ următoarele conditii:
a) are cetătenie
română;
b) are capacitate
deplină de exercitiu al drepturilor civile;
c) are o reputatie
nestirbită;
d) este licentiată
în drept, respectiv detine o diplomă echivalentă în stiinte juridice sau în
educatie fizică si sport ori are o experientă recunoscută în activitatea
sportivă.
(3) Cel putin o
treime din numărul membrilor Comisiei va avea studii juridice.
(4) Membrii
Comisiei sunt numiti în conformitate cu prevederile regulamentului de
procedură, cu respectarea următoarei structuri:
a) 25 de membri,
de către Agentia Natională pentru Sport;
b) 10 membri, de
către Comitetul Olimpic Român;
c) 15 membri, de
către federatiile sportive nationale olimpice;
d) 8 membri, de
către federatiile sportive nationale neolimpice;
e) 2 membri, de
către ligile profesioniste;
f) un membru, de
către Academia Natională de Educatie Fizică si Sport.
(5) Membrii
Comisiei beneficiază de o indemnizatie de sedintă în cuantum de 25% din salariul
mediu brut pe economie pentru fiecare sedintă, fără a depăsi lunar 50% din
acesta.
Art. 4. - (1)
Comisia este condusă de un consiliu director format din 7 membri.
(2) Mandatul
membrilor Comisiei si ai consiliului director este de 4 ani. Mandatul acestora
poate fi reînnoit o singură dată.
(3) Din consiliul
director pot face parte numai persoanele numite, în conditiile legii, ca membri
ai Comisiei.
(4) Consiliul
director va fi alcătuit din 7 membri, numiti după cum urmează:
a) 3 membri din
partea Agentiei Nationale pentru Sport;
b) un membru din
partea Comitetului Olimpic Român;
c) un membru din
partea federatiilor sportive nationale olimpice;
d) un membru din
partea federatiilor sportive nationale neolimpice;
e) un membru din
partea ligilor profesioniste.
Art. 5. -
Consiliul director îndeplineste următoarele atributii:
a) validează
structura completelor;
b) adoptă toate
măsurile necesare pentru protectia drepturilor părtilor în cursul procedurii;
c) îndeplineste
orice alte atributii prevăzute de prezenta lege sau de Regulamentul de
organizare si functionare a Comisiei.
Art. 6. - (1)
Consiliul director este condus de un presedinte, care este asistat în
îndeplinirea atributiilor sale de un vicepresedinte.
(2) Presedintele
consiliului director exercită, în principal, atributii referitoare la
organizarea completelor si la administrarea cazurilor care vor fi supuse spre
solutionare acestor complete.
(3)
Vicepresedintele consiliului director îl ajută pe presedintele consiliului în
îndeplinirea atributiilor sale si este înlocuitorul de drept al acestuia.
(4) Presedintele
si vicepresedintele sunt alesi dintre membrii consiliului director, de către
acestia, prin vot secret.
Art. 7. - (1)
Secretariatul Comisiei este asigurat de Agentia Natională pentru Sport, cu
încadrarea în numărul maxim de posturi din structura acesteia si în
cheltuielile de personal aprobate prin bugetul Agentiei.
(2) Secretariatul îndeplineste următoarele atributii:
a) primeste si
înregistrează cereri, memorii, documente ale părtilor, conform prevederilor
prezentei legi si ale Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei;
b) arhivează
documentatia primită;
c) asigură
circulatia documentelor necesare în vederea alcătuirii completului, respectiv
obtinerea declaratiilor de acceptare a propunerilor de numire si a
declaratiilor de compatibilitate din partea membrilor propusi de părti;
d) îndeplineste
formalitătile de convocare a consiliului director;
e) exercită orice
alte atributii prevăzute de prezenta lege sau de Regulamentul de organizare si functionare
a Comisiei.
Art. 8. - (1)
Consiliul director se întruneste la convocarea presedintelui consiliului
director de două ori pe an sau ori de câte ori este nevoie.
(2) Sedintele
consiliului director se consideră regulamentar întrunite în prezenta a cel
putin jumătate plus unu din numărul membrilor săi.
(3) Deciziile
consiliului director sunt adoptate cu majoritatea voturilor membrilor prezenti
în sedintă.
Art. 9. - (1)
Comisia solutionează căile de atac în complet format din 3 membri.
(2) În fiecare caz
completul de solutionare se formează după cum urmează: doi membri sunt numiti
de către presedintele consiliului director, la propunerea părtilor în litigiu,
iar al treilea membru, în calitate de presedinte al completului de solutionare,
este numit de presedintele consiliului.
(3) În toate
cazurile nu pot fi propusi, respectiv numiti, în completele de solutionare
decât membri ai Comisiei.
Art. 10. - (1)
Membrii Comisiei nu pot fi numiti, respectiv validati, ca membri în completul
de solutionare atunci când au un interes în solutionarea litigiului.
(2) Membrii
consiliului director nu pot fi numiti în complete de solutionare, ci doar în
complete de recuzare.
(3) Părtile depun
la secretariatul Comisiei propunerile de membri ai Comisiei solicitati să facă
parte din complet.
Secretariatul
Comisiei solicită membrilor propusi completarea formularului de declaratie pe
propria răspundere de acceptare a numirii si de compatibilitate.
(4) La nivelul
consiliului director se analizează declaratiile pe propria răspundere si, în
cazul în care se constată starea de incompatibilitate sau răspunsul negativ al
membrului desemnat, se notifică părtilor, prin secretariatul Comisiei, reluarea
procedurii de numire doar pentru partea al cărei membru se află în situatia de
incompatibilitate sau de refuz al numirii.
(5) De asemenea,
verificarea compatibilitătii presedintelui completului se face la nivelul
consiliului director, tot pe bază de declaratie pe propria răspundere de
acceptare a numirii si de compatibilitate.
(6) În termen de 5
zile lucrătoare de la data constatării stării de acceptare a numirii si de
compatibilitate din partea tuturor membrilor completului propusi de părti,
presedintele consiliului director validează prin decizie alcătuirea completului
de solutionare.
Art. 11. - (1) În
afara cazurilor de incompatibilitate care se solutionează pe baza declaratiilor
pe propria răspundere date în vederea alcătuirii completului, pe tot parcursul
derulării procedurii, dar nu mai târziu de termenul fixat pentru începerea
dezbaterilor în cauză, partea interesată poate solicita recuzarea oricărui
membru al completului, în conformitate cu prevederile regulamentului de
procedură al Comisiei.
(2) Cererile de
recuzare se solutionează de membrii consiliului director.
Art. 12. - (1)
Cheltuielile de functionare a Comisiei se asigură de la bugetul de stat, prin
bugetul Agentiei Nationale pentru Sport.
(2) Pentru
activitatea desfăsurată în vederea solutionării litigiilor de către Comisie nu
se percep taxe.
Art. 13. -
Regulamentul de organizare si functionare, precum si regulamentul de procedură
ale Comisiei se aprobă prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru
Sport, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 14. - (1) În
termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, federatiile
sportive nationale, asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti, pe
ramuri de sport, ligile profesioniste si Comitetul Olimpic Român vor proceda la
modificarea statutelor proprii, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
(2) De la data
expirării termenului prevăzut la alin. (1), hotărârile pronuntate de comisiile
interne de disciplină sau de alte organe interne cu atributii similare,
organizate la nivelul structurilor sportive enumerate la alin. (1) în vederea
solutionării recursurilor formulate împotriva hotărârilor definitive date în
competenta Comisiei, sunt nule de drept.
Această lege a
fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si
ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.
|
PRESEDINTELE
CAMEREI DEPUTATILOR VALER
DORNEANU |
PRESEDINTELE
SENATULUI NICOLAE
VĂCĂROIU |
Bucuresti, 30 noiembrie 2004.
Nr. 551.
pentru promulgarea Legii privind organizarea si
functionarea Comisiei Nationale de Disciplină Sportivă
În temeiul
prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia
României, republicată,
Presedintele
României decretează:
Articol unic. - Se
promulgă Legea privind organizarea si functionarea Comisiei Nationale de
Disciplină Sportivă si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial
al României, Partea I.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
ION
ILIESCU
Bucuresti, 29 noiembrie 2004.
Nr. 1.025.
|
CAMERA
DEPUTATILOR |
SENATUL |
pentru modificarea art. III din Legea nr. 90/2004
privind modificarea si completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea si
combaterea efectelor consumului produselor din tutun
Parlamentul
României adoptă prezenta
lege.
Articol unic. - Articolul III din Legea nr.
90/2004 privind modificarea si completarea Legii nr.
349/2002 pentru prevenirea si combaterea efectelor consumului produselor
din tutun, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 20
aprilie 2004, se modifică si va avea următorul cuprins:
“Art. III. -
Prezenta lege intră în vigoare la data de 31 decembrie 2004, cu exceptia
prevederilor art. 3 alin. (9) de la pct. 6 si ale art. 31-33 de
la pct. 7 din prezenta lege, precum si a prevederilor art. 3 alin. (5), (51), (8) si (10) si ale art. 6 din Legea nr.
349/2002, cu modificările si completările ulterioare, care intră în vigoare
la data de 31 decembrie 2006.”
Această lege a
fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si
ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.
|
PRESEDINTELE
CAMEREI DEPUTATILOR VALER
DORNEANU |
PRESEDINTELE
SENATULUI NICOLAE
VĂCĂROIU |
Bucuresti, 30 noiembrie 2004.
Nr. 553.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
privind promulgarea Legii pentru modificarea art.
III din Legea nr. 90/2004 privind modificarea si completarea Legii nr. 349/2002
pentru prevenirea si combaterea efectelor consumului produselor din tutun
În temeiul
prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia
României, republicată,
Presedintele
României decretează:
Articol unic. - Se
promulgă Legea pentru modificarea art. III din Legea nr.
90/2004 privind modificarea si completarea Legii nr.
349/2002 pentru prevenirea si combaterea efectelor consumului produselor
din tutun si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
ION
ILIESCU
Bucuresti, 29 noiembrie 2004.
Nr. 1.027.
MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI
TURISMULUI
pentru modificarea si completarea anexelor nr. 2
si 3 la Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuintei
nr. 1.835/2002 privind aprobarea tarifelor pentru activitătile si operatiunile
specifice desfăsurate sau pentru activitătile efectuate în legătură cu acestea
de către Autoritatea Navală Română, cu modificările ulterioare
În temeiul
prevederilor art. 9 alin. (7) din Ordonanta Guvernului nr.
42/1997 privind transportul naval, republicată, si ale art. 5 alin. (4) din
Hotărârea Guvernului nr.
412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor,
Constructiilor si Turismului,
ministrul
transporturilor, constructiilor si turismului emite următorul ordin:
Art. I. - Anexele nr. 2 si 3 la Ordinul ministrului
lucrărilor publice, transporturilor si locuintei nr.
1.835/2002 privind aprobarea tarifelor pentru activitătile si operatiunile
specifice desfăsurate sau pentru activitătile efectuate în legătură cu acestea
de către Autoritatea Navală Română, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 840 din 21 noiembrie 2002, cu modificările ulterioare, se
modifică si se completează după cum urmează:
1. La anexa nr. 2, codul nr. 37 va avea
următorul cuprins:
2. La anexa nr.
3, activitatea “Inspectii privind măsurarea, certificarea tonajului la nave
maritime si fluviale” va avea următorul cuprins:
Art. II. - Autoritatea Navală Română va duce la
îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul
transporturilor, constructiilor si turismului,
Ileana
Tureanu,
secretar de
stat
Bucuresti, 23 noiembrie 2004.
Nr. 2.177.
MINISTERUL CULTURII SI CULTELOR
privind declasarea imobilului situat în municipiul
Bucuresti, Str. Monetăriei nr. 6, sectorul 1
În baza art. 11 alin.
(4) din Hotărârea Guvernului nr.
742/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii si
Cultelor, cu modificările si completările ulterioare,
în temeiul
prevederilor art. 12 alin. (3) si ale art. 18 alin. (2) din Legea nr.
422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările ulterioare,
tinând seama de
dispozitiile Ordinului ministrului culturii si cultelor nr.
2.682/2003 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare si evidentă a
monumentelor istorice, a Listei monumentelor istorice, a Fisei analitice de
evidentă a monumentelor istorice si a Fisei minimale de evidentă a monumentelor
istorice, cu modificările si completările ulterioare,
având în vedere
Dosarul de declasare nr. 2.972 din 13 mai 2004, precum si Avizul Comisiei
Nationale a Monumentelor Istorice nr. 170/E din 8 iunie 2004,
ministrul
culturii si cultelor emite
următorul ordin:
Art. 1. - Imobilul
situat în municipiul Bucuresti, Str. Monetăriei nr. 6, sectorul 1, si având
până la data prezentului ordin regimul juridic de monument istoric în Lista
monumentelor istorice a municipiului Bucuresti, cod 2004 B-II-m-B-19232, se
declasează.
Art. 2. - Directia
pentru Cultură, Culte si Patrimoniul Cultural National Bucuresti va îndeplini
procedurile de comunicare în termen de cel mult 30 de zile de la data emiterii
prezentului ordin.
Ministrul
culturii si cultelor,
Răzvan
Theodorescu
Bucuresti, 4 octombrie 2004.
Nr. 2.433.
MINISTERUL CULTURII SI CULTELOR
privind declasarea imobilului situat în municipiul
Bucuresti, str. Căderea Bastiliei nr. 90, sectorul 1
În baza art. 11 alin.
(4) din Hotărârea Guvernului nr.
742/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii si
Cultelor, cu modificările si completările ulterioare,
în temeiul
prevederilor art. 12 alin. (3) si ale art. 18 alin. (2) din Legea nr. 422/2001
privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările ulterioare,
tinând seama de
dispozitiile Ordinului ministrului culturii si cultelor nr.
2.682/2003 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare si evidentă a
monumentelor istorice, a Listei monumentelor istorice, a Fisei analitice de
evidentă a monumentelor istorice si a Fisei minimale de evidentă a monumentelor
istorice, cu modificările si completările ulterioare,
având în vedere
Dosarul de declasare nr. 2.973 din 13 mai 2004, precum si Avizul Comisiei
Nationale a Monumentelor Istorice nr. 167/E din 8 iunie 2004,
ministrul
culturii si cultelor emite
următorul ordin:
Art. 1. - Imobilul
situat în municipiul Bucuresti, str. Căderea Bastiliei nr. 90, sectorul 1, si
având până la data prezentului ordin regimul juridic de monument istoric în
Lista monumentelor istorice a municipiului Bucuresti, cod 2004 B-II-m-B-18343,
se declasează.
Art. 2. - Directia pentru Cultură, Culte si Patrimoniul Cultural National Bucuresti va îndeplini procedurile de comunicare în termen de cel mult 30 de zile de la data emiterii prezentului ordin.
Ministrul
culturii si cultelor,
Răzvan
Theodorescu
Bucuresti, 4 octombrie 2004.
Nr. 2.434.
MINISTERUL CULTURII SI CULTELOR
privind declasarea imobilului - Vila Sava
Goiu, situat în municipiul Bucuresti, str. Alexandru Constantinescu (fostă
Câmpina) nr. 63, sectorul 1
În baza art. 11 alin.
(4) din Hotărârea Guvernului nr.
742/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii si
Cultelor, cu modificările si completările ulterioare,
în temeiul
prevederilor art. 12 alin. (3) si ale art. 18 alin. (2) din Legea nr.
422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările
ulterioare,
tinând seama de
dispozitiile Ordinului ministrului culturii si cultelor nr.
2.682/2003 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare si evidentă a
monumentelor istorice, a Listei monumentelor istorice, a Fisei analitice de
evidentă a monumentelor istorice si a Fisei minimale de evidentă a monumentelor
istorice, cu modificările si completările ulterioare,
având în vedere
Dosarul de declasare nr. 2.974 din 13 mai 2004, precum si Avizul Comisiei
Nationale a Monumentelor Istorice nr. 168/E din 8 iunie 2004,
ministrul
culturii si cultelor emite
următorul ordin:
Art. 1. - Imobilul
- Vila Sava Goiu, situat în municipiul Bucuresti, str. Alexandru Constantinescu
(fostă Câmpina) nr. 63, sectorul 1, si având până la data prezentului ordin
regimul juridic de monument istoric în Lista monumentelor istorice a
municipiului Bucuresti, cod 2004 B-II-m-B-18480, se declasează.
Art. 2. - Directia
pentru Cultură, Culte si Patrimoniul Cultural National Bucuresti va îndeplini
procedurile de comunicare în termen de cel mult 30 de zile de la data emiterii
prezentului ordin.
Ministrul
culturii si cultelor,
Răzvan
Theodorescu
Bucuresti, 4 octombrie 2004.
Nr. 2.435.
MINISTERUL CULTURII SI CULTELOR
privind declasarea imobilului situat în municipiul
Bucuresti, bd. Iancu de Hunedoara nr. 48, sectorul 1
În baza art. 11 alin.
(4) din Hotărârea Guvernului nr.
742/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii si
Cultelor, cu modificările si completările ulterioare,
în temeiul
prevederilor art. 12 alin. (3) si ale art. 18 alin. (2) din Legea nr.
422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările
ulterioare,
tinând seama de
dispozitiile Ordinului ministrului culturii si cultelor nr.
2.682/2003 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare si evidentă a
monumentelor istorice, a Listei monumentelor istorice, a Fisei analitice de
evidentă a monumentelor istorice si a Fisei minimale de evidentă a monumentelor
istorice, cu modificările si completările ulterioare,
având în vedere
Dosarul de declasare nr. 2.974 bis din 13 mai 2004, precum si Avizul Comisiei
Nationale a Monumentelor Istorice nr. 169/E din 8 iunie 2004,
ministrul
culturii si cultelor emite
următorul ordin:
Art. 1. - Imobilul
situat în municipiul Bucuresti, bd. Iancu de Hunedoara nr. 48, sectorul 1, si
având până la data prezentului ordin regimul juridic de monument istoric în
Lista monumentelor istorice a municipiului Bucuresti, cod 2004 B-II-m-B-18921,
se declasează.
Art. 2. - Directia
pentru Cultură, Culte si Patrimoniul Cultural National Bucuresti va îndeplini
procedurile de comunicare în termen de cel mult 30 de zile de la data emiterii
prezentului ordin.
Ministrul
culturii si cultelor,
Răzvan
Theodorescu
Bucuresti, 6 octombrie 2004.
Nr. 2.445.