MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 1.197         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 14 decembrie 2004

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

561. - Lege pentru înfiintarea comunei Persinari prin reorganizarea comunei Văcăresti, judetul Dâmbovita

 

1.047. - Decret privind promulgarea Legii pentru înfiintarea comunei Persinari prin reorganizarea comunei Văcăresti, judetul Dâmbovita

 

564. - Lege pentru completarea art. 4 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea si functionarea Academiei Române

 

1.058. - Decret privind promulgarea Legii pentru completarea art. 4 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea si functionarea Academiei Române

 

567. - Lege privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea

 

1.061. - Decret pentru promulgarea Legii privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 480 din 9 noiembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 317 din Codul penal

 

Rectificări la:

- Decretul nr. 110/1995;

- Decretul nr. 552/1997;

- Decretul nr. 159/1998;

- Hotărârea Guvernului nr. 1.170/2004

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru înfiintarea comunei Persinari prin reorganizarea comunei Văcăresti, judetul Dâmbovita

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - (1) Se înfiintează comuna Persinari, judetul Dâmbovita, având în componentă satul Persinari, prin reorganizarea comunei Văcăresti din acelasi judet.

(2) Resedinta comunei Persinari se stabileste în satul Persinari.

Art. 2. - (1) Comuna Văcăresti, în urma reorganizării prevăzute la art. 1, are în componentă satele Brătestii de Jos, Bungetu si Văcăresti.

(2) Resedinta comunei Văcăresti rămâne în satul Văcăresti.

Art. 3. - (1) Până la constituirea, potrivit legii, a autoritătilor administratiei publice locale în comuna Persinari, rezolvarea problemelor curente se asigură de doi delegati, numiti prin ordin al prefectului, cu atributii de primar si de viceprimar, precum si de un secretar, numit de prefect, în conditiile legii, care vor reprezenta autoritătile locale.

(2) Salarizarea persoanelor prevăzute la alin. (1) se face, potrivit reglementărilor legale în vigoare, din bugetul comunei Persinari.

Art. 4. - (1) Consiliul Judetean Dâmbovita si delegatii împuterniciti conform prevederilor art. 3 alin. (1), împreună cu Directia Generală a Finantelor Publice a Judetului Dâmbovita si Consiliul Local al Comunei Văcăresti, repartizează veniturile si cheltuielile bugetului pe anul 2005 al comunei Văcăresti între comunele prevăzute la art. 1 si 2.

(2) Veniturile si cheltuielile care, în conditiile legii, revin de drept comunei Persinari se administrează si se gestionează prin autoritătile administratiei publice locale ale acestei noi comune, iar echilibrarea bugetului local se realizează pe seama sumelor defalcate din impozitul pe venit, în limitele prevederilor aprobate pentru anul 2005 pe ansamblul judetului Dâmbovita.

(3) Bugetul comunei Persinari pe anul 2005 se elaborează de către delegatii prevăzuti la art. 3 alin. (1), cu avizul Directiei Generale a Finantelor Publice a Judetului Dâmbovita.

(4) Operatiunile de predare-preluare se fac pe bază de protocol încheiat între primarul comunei Văcăresti si delegatul, desemnat prin ordin al prefectului, cu atributii de primar al comunei Persinari.

Art. 5. - Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2005.

Art. 6. - Anexa la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54-55 din 27 iulie 1981, cu modificările ulterioare, se modifică în mod corespunzător.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU DORU

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 7 decembrie 2004.

Nr. 561.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru înfiintarea comunei Persinari prin reorganizarea comunei Văcăresti, judetul Dâmbovita

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru înfiintarea comunei Persinari prin reorganizarea comunei Văcăresti, judetul Dâmbovita, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 6 decembrie 2004.

Nr. 1.047.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru completarea art. 4 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea si functionarea Academiei Române

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Articolul 4 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea si functionarea Academiei Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 843 din 28 decembrie 2001, cu completările ulterioare, se completează astfel:

1. După alineatul (2) se introduce alineatul (21) cu următorul cuprins:

“(21) Terenurile cu destinatie agricolă, retrocedate Academiei Române conform prevederilor Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificările si completările ulterioare, vor fi comasate prin schimburi de terenuri cu Agentia Domeniilor Statului. Bunurile mobile si imobile cu caracter agrosilvic care au apartinut Academiei Române si care au fost trecute în mod abuziv în folosinta unor ministere si institutii publice prin Decizia Consiliului de Ministri nr. 1.486/1948, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 260 din 8 noiembrie 1948, sau în proprietatea unor persoane juridice, prin acte normative emise în perioada 1947-2004, se retrocedează în totalitate Academiei Române.

Administrarea bunurilor silvice retrocedate Academiei Române se va realiza prin Regia Natională a Pădurilor - Romsilva. Academia Română poate dobândi, în patrimoniul ei agrosilvic, bunuri mobile si imobile, agricole si silvice, proprietate publică sau privată a statului ori a unitătilor administrativ-teritoriale, în administrare sau în folosintă, de la Agentia Domeniilor Statului, de la Regia Natională a Pădurilor - Romsilva si de la primării, iar pentru administrarea eficientă a acestor bunuri Academia Română poate încheia parteneriat public-privat cu agenti economici interni si externi.”

2. După alineatul (7) se introduce alineatul (8) cu următorul cuprins:

“(8) Restituirea altor categorii de imobile care au apartinut Academiei Române se face în conditiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificările si completările ulterioare, nefiindu-I aplicabile prevederile art. 3 alin. (2) din lege. Termenul prevăzut la art. 21 din Legea nr. 10/2001 începe să curgă de la data intrării în vigoare a prezentei legi.”

Art. II. - La data intrării în vigoare a prezentei legi orice dispozitii contrare se abrogă.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU DORU

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 9 decembrie 2004.

Nr. 564.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru completarea art. 4 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea si functionarea Academiei Române

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru completarea art. 4 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea si functionarea Academiei Române si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 7 decembrie 2004.

Nr. 1.058.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - În înfăptuirea actului de justitie, munca personalului auxiliar de specialitate constituie un sprijin pentru magistrati, competenta si îndeplinirea corectă a sarcinilor ce revin acestei categorii de personal jucând un rol important în buna desfăsurare a întregii activităti a instantelor judecătoresti si a parchetelor de pe lângă acestea.

Art. 2. - Personalul auxiliar de specialitate functionează în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate ale instantelor judecătoresti si parchetelor de pe lângă acestea, organizate potrivit art. 106-108 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Art. 3. - (1) Personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea este format din: grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentaristi, grefieri arhivari, informaticieni, registratori.

(2) Corpul grefierilor este alcătuit din grefieri cu studii superioare si grefieri cu studii medii.

(3) Sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea functiile de agent procedural si aprod.

Art. 4. - Personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea, prevăzut la art. 3, este obligat ca, prin întreaga sa activitate, să respecte drepturile si libertătile persoanelor, precum si egalitatea lor în fata legii si să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participantilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte normele deontologice ale profesiei si să participe la formarea profesională continuă.

 

CAPITOLUL II

Recrutarea personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea

 

SECTIUNEA 1

Recrutarea grefierilor

 

Art. 5. - Recrutarea grefierilor se face, de regulă, prin Scoala Natională de Grefieri.

Art. 6. - (1) Concursul de admitere în Scoala Natională de Grefieri se organizează anual, la nivel national, de către Scoala Natională de Grefieri, sub coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Numărul de locuri se stabileste în functie de necesarul de personal calificat al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea.

(3) Concursul se desfăsoară separat, pentru posturile de grefieri cu studii superioare si grefieri cu studii medii.

Art. 7. - Modul de organizare si desfăsurare a concursului de admitere se stabileste prin regulament, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.

 

SECTIUNEA a 2-a

Recrutarea informaticienilor

 

Art. 8. - (1) Informaticienii se recrutează prin concurs pentru ocuparea posturilor vacante.

(2) Concursul pentru ocuparea posturilor vacante se organizează la nivelul fiecărei curti de apel sau fiecărui parchet de pe lângă curtea de apel ori, după caz, la Înalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie sau Parchetul National Anticoruptie, cu sprijinul Directiei de exploatare a tehnologiei informatiei din cadrul Ministerului Justitiei, care coordonează din punct de vedere profesional activitatea informaticienilor, sau al compartimentului informatic din cadrul Înaltei Curti de Casatie si Justitie, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie ori al Parchetului National Anticoruptie, după caz.

(3) Concursul se desfăsoară potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea ministrului justitiei, presedintelui Înaltei Curti de Casatie si Justitie si a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

 

SECTIUNEA a 3-a

Recrutarea grefierilor arhivari, a registratorilor si a personalului conex

 

Art. 9. - (1) Grefierii arhivari, registratorii si personalul conex se recrutează prin concurs pentru ocuparea posturilor vacante

(2) Concursul pentru ocuparea posturilor vacante se organizează la nivelul fiecărei curti de apel sau, după caz, la Înalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie sau la Parchetul National Anticoruptie, cu sprijinul Scolii Nationale de Grefieri, potrivit regulametului de organizare si desfăsurare a concursului, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Art. 10. - Grefierii arhivari si registratorii care promovează concursul prevăzut la art. 9 vor efectua un stagiu de specializare de două luni în cadrul Scolii Nationale de Grefieri.

 

CAPITOLUL III

Scoala Natională de Grefieri

 

SECTIUNEA 1

Organizarea si functionarea Scolii Nationale de Grefieri

 

Art. 11. - (1) Scoala Natională de Grefieri este o institutie publică, cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea initială a grefierilor si a celuilalt personal auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea, precum si formarea profesională continuă a acestora, în conditiile legii.

(2) Scoala Natională de Grefieri nu face parte din sistemul national de învătământ si educatie si nu este supusă dispozitiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea institutiilor de învătământ si recunoasterea diplomelor.

(3) Scoala Natională de Grefieri are sediul în municipiul Bucuresti.

(4) Scoala Natională de Grefieri îsi poate desfăsura activitatea si în teritoriu, în centre si puncte zonale de formare profesională, organizate potrivit legii.

Art. 12. - (1) Scoala Natională de Grefieri este condusă de consiliul de conducere, care este format din 9 membri, astfel:

a) un judecător si un procuror desemnati de Consiliul Superior al Magistraturii;

b) 2 reprezentanti alesi din cadrul personalului de instruire al Scolii Nationale de Grefieri;

c) directorul Institutului National al Magistraturii;

d) un reprezentant al Directiei organizarea instantelor si resurse umane din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii;

e) 2 reprezentanti ai cursantilor, unul dintre cursantii cu studii superioare si unul dintre cursantii cu studii medii, alesi pe durata cursurilor;

f) directorul Scolii Nationale de Grefieri, care face parte de drept din consiliul de conducere si prezidează sedintele acestuia.

(2) Mandatul membrilor consiliului de conducere este de 4 ani, cu exceptia mandatului reprezentantilor cursantilor, care sunt alesi pe durata studiilor.

Art. 13. - Consiliul de conducere propune proiectul de buget si hotărăste asupra problemelor care privesc organizarea si functionarea Scolii Nationale de Grefieri, la propunerea directorului acestei institutii.

Art. 14. - (1) Scoala Natională de Grefieri este finantată de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, în conditiile legii.

(2) Directorul Scolii Nationale de Grefieri este ordonator tertiar de credite.

Art. 15. - (1) Numărul maxim de posturi pentru Scoala Natională de Grefieri este stabilit prin hotărâre a Guvernului.

(2) Structura organizatorică, statele de functii si statele de personal ale Scolii Nationale de Grefieri se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii.

Art. 16. - (1) Conducerea curentă a Scolii Nationale de Grefieri este asigurată de director, 2 directori adjuncti si un director economic.

(2) Directorul si directorii adjuncti sunt numiti de Consiliul Superior al Magistraturii din rândul personalului de instruire care are calitatea de magistrat, pentru o perioadă de 4 ani, fără posibilitatea reînvestirii.

Art. 17. - Organizarea si functionarea Scolii Nationale de Grefieri se stabilesc prin regulament aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Art. 18. - (1) Personalul de instruire al Scolii Nationale de Grefieri este numit de Consiliul Superior al Magistraturii dintre magistrati, grefieri cu studii superioare sau alti specialisti.

(2) Personalul prevăzut la alin. (1) poate fi numit de Consiliul Superior al Magistraturii si prin detasare în cadrul Scolii Nationale de Grefieri, în conditiile legii.

Art. 19. - Salarizarea personalului de conducere si de instruire se face potrivit legii de salarizare a personalului din cadrul organelor autoritătii judecătoresti.

Art. 20. - (1) Cadrele didactice din învătământul superior juridic ce detin functii de conducere sau de executie în cadrul Scolii Nationale de Grefieri sunt asimilate magistratilor, pe perioada exercitării functiilor.

(2) Grefierii cu studii superioare care desfăsoară activităti de instruire în cadrul Scolii Nationale de Grefieri sunt încadrati potrivit functiei corespunzătoare din cadrul Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

 

SECTIUNEA a 2-a

Formarea initială a personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea

 

Art. 21. - (1) Formarea initială se desfăsoară diferit pentru grefierii cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare de altă specialitate si grefierii cu studii medii.

(2) Pentru grefierii cu studii superioare juridice durata cursurilor este de un an si constă în pregătirea teoretică si stagiu practic.

(3) Pentru grefierii cu studii superioare de altă specialitate sau studii medii durata cursurilor este de 2 ani si include pregătire teoretică si stagiu practic.

(4) Stagiile practice se desfăsoară la instantele judecătoresti si la parchetele de pe lângă acestea.

Art. 22. - (1) La absolvirea cursurilor Scolii Nationale de Grefieri cursantii vor sustine un examen final.

(2) Media de absolvire a Scolii Nationale de Grefieri este cel putin 6.

(3) Cursantilor care au promovat examenul de absolvire a Scolii Nationale de Grefieri li se eliberează atestate.

Art. 23. - Absolventii cu atestat ai Scolii Nationale de Grefieri vor fi repartizati, în ordinea mediilor de absolvire, pe posturile vacante de la instantele judecătoresti si parchetele de pe lângă acestea sau, după caz, la Înalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie ori la Parchetul National Anticoruptie, pentru care au sustinut concursul de admitere.

Art. 24. - (1) Absolventii care au obtinut media de absolvire cel putin 7 vor fi încadrati în treapta profesională imediat superioară celei de debutant.

(2) Absolventii care au obtinut medii între 6 si 7 vor fi încadrati ca debutanti.

Art. 25. - (1) În perioada studiilor, Scoala Natională de Grefieri acordă cursantilor o indemnizatie lunară de cursant, în cuantum egal cu salariul de bază brut pentru functia de grefier debutant, în raport cu nivelul studiilor absolvite.

(2) Indemnizatia prevăzută la alin. (1) are natura si regimul juridic al unui drept salarial si se plăteste din fondul prevăzut în bugetul anual aprobat al Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 26. - Perioada în care o persoană a avut calitatea de cursant al Scolii Nationale de Grefieri, dacă a promovat examenul de absolvire a Scolii Nationale de Grefieri, constituie vechime în muncă si vechime în specialitate.

Art. 27. - (1) Absolventii Scolii Nationale de Grefieri au obligatia de a rămâne 5 ani în cadrul institutiilor autoritătii judecătoresti.

(2) În cazul în care un absolvent al Scolii Nationale de Grefieri este eliberat din functie înainte de expirarea perioadei de 5 ani, din initiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, acesta este obligat să restituie indemnizatia de cursant si cheltuielile de scolarizare efectuate cu formarea sa, proportional cu timpul rămas până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1).

Art. 28. - Stagiul de specializare prevăzut la art. 10 are loc în cadrul instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea, pentru care au sustinut concursul, sub îndrumarea personalului de instruire al Scolii Nationale de Grefieri.

 

SECTIUNEA a 3-a

Formarea profesională continuă

 

Art. 29. - (1) Personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea are obligatia de a participa cel putin o dată la 5 ani la o formă de pregătire profesională continuă, organizată de Scoala Natională de Grefieri.

(2) În cazul informaticienilor, pregătirea profesională continuă se realizează prin participarea, cel putin o dată pe an, la cursuri de specialitate organizate la institutii de profil, pe baza conventiilor de colaborare încheiate cu curtile de apel ori cu parchetele de pe lângă curtile de apel sau, după caz, cu Înalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie ori cu Parchetul National Anticoruptie.

Art. 30. - (1) Formarea continuă se desfăsoară sub formă de seminarii, sesiuni de pregătire, conferinte, vizite de lucru, stagii de formare în străinătate.

(2) Seminariile si sesiunile de formare continuă a grefierilor care îsi desfăsoară activitatea în cadrul instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea se realizează pe baza unui program anual aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, care este comunicat tuturor instantelor judecătoresti si parchetelor de pe lângă acestea în luna decembrie a anului anterior.

(3) Grefierii vor avea posibilitatea să opteze, în limita locurilor disponibile, pentru activitătile de formare continuă care îi interesează.

Art. 31. - (1) La sfârsitul fiecărui seminar sau fiecărei sesiuni de formare continuă, organizată potrivit art. 30, personalul primeste o adeverintă în care sunt consemnate si rezultatele obtinute în urma evaluării cunostintelor acumulate.

(2) Absolvirea oricărei forme de pregătire continuă organizate de Scoala Natională de Grefieri sau, după caz, de institutiile de profil informatic constituie un punctaj, care se are în vedere la evaluarea anuală a personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea.

Art. 32. - În completarea formării continue organizate de Scoala Natională de Grefieri, la nivelul fiecărei instante si fiecărui parchet, se vor organiza, trimestrial, ore de pregătire profesională a personalului auxiliar de specialitate, sub îndrumarea unui magistrat desemnat de conducătorul fiecărei instante judecătoresti sau fiecărui parchet de pe lângă aceasta.

 

CAPITOLUL IV

Numirea, promovarea, suspendarea si eliberarea din functie a personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea

 

SECTIUNEA 1

Numirea în functie

 

Art. 33. - (1) Poate fi numită în functia de grefier persoana care îndeplineste următoarele conditii:

a) are cetătenia română, domiciliul în România si capacitate deplină de exercitiu;

b) nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal si se bucură de o bună reputatie;

c) cunoaste limba română;

d) este aptă, din punct de vedere medical, pentru exercitarea functiei;

e) are studii superioare de specialitate sau studii medii, cunostinte de operare pe calculator sau de dactilografiere;

f) este absolventă a Scolii Nationale de Grefieri.

(2) La numirea în functia de grefier, pentru îndeplinirea conditiei prevăzute la alin. (1) lit. e), este necesară absolvirea de studii superioare juridice sau de studii medii.

(3) Pentru numirea în functia de grefier statistician, pentru îndeplinirea conditiei prevăzute la alin. (1) lit. e), este necesară absolvirea de studii superioare economice, studii superioare juridice sau studii medii economice.

(4) Pentru numirea în functia de grefier documentarist, pentru îndeplinirea conditiei prevăzute la alin. (1) lit. e), este necesară absolvirea de studii superioare juridice, studii superioare de administratie publică sau filologice ori studii medii.

Art. 34. - Pentru numirea în functia de informatician sunt necesare îndeplinirea conditiilor prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a)-d) si absolvirea de studii superioare de specialitate.

Art. 35. - Functiile de informatician pot fi nominalizate potrivit nomenclatorului de functii de specialitate prevăzute de lege pentru functiile de specialitate informatică.

Art. 36. - În cazuri exceptionale, Consiliul Superior al Magistraturii poate decide organizarea unui concurs la nivel national sau poate aviza numirea în functia de grefier, fără concurs, pentru persoanele care îndeplinesc conditiile prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a)-e) si au o vechime în specialitate de cel putin 10 ani.

Art. 37. - Grefierii si informaticienii sunt numiti prin decizie de către presedintii curtilor de apel sau, după caz, de procurorii generali ai parchetelor de pe lângă acestea, în a căror circumscriptie teritorială urmează să îsi desfăsoare activitatea.

Art. 38. - (1) Poate fi numită în functia de grefier arhivar, registrator, agent procedural sau aprod persoana care are studii medii si îndeplineste conditiile prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a)-d).

(2) Numirea pe posturile prevăzute la alin. (1) se face pe bază de concurs, organizat la nivelul curtilor de apel, al parchetelor de pe lângă acestea sau, după caz, la Înalta Curte de Casatie si Justitie, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie sau la Parchetul National Anticoruptie.

(3) Modul de organizare si desfăsurare a concursului se stabileste prin regulament aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Art. 39. - Grefierii arhivari si registratorii sunt numiti prin decizie de către presedintii curtilor de apel sau, după caz, de procurorii generali ai parchetelor de pe lângă acestea ori, după caz, de presedintii tribunalelor sau de prim-procurorii parchetelor de pe lângă acestea, în a căror circumscriptie teritorială urmează să îsi desfăsoare activitatea.

Art. 40. - (1) Înainte de a începe să îsi exercite functia, personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea depune jurământul în fata conducătorului instantei judecătoresti sau al parchetului de pe lângă aceasta, la care este numit.

(2) Dispozitiile art. 32 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor se aplică în mod corespunzător.

Art. 41. - Informaticienii sunt subordonati, din punct de vedere administrativ, conducătorului instantei sau parchetului din care fac parte si, din punct de vedere profesional, Directiei de exploatare a tehnologiei informatiei din cadrul Ministerului Justitiei sau, după caz, compartimentului corespunzător din cadrul Înaltei Curti de Casatie si Justitie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie ori Parchetului National Anticoruptie.

 

SECTIUNEA a 2-a

Promovarea personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea

 

Art. 42. - (1) Personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea, încadrat pentru prima dată după terminarea studiilor, are calitatea de debutant o perioadă de 6 luni de la încadrare, fiind definitivat în functie pe bază de examen, cu exceptia absolventilor prevăzuti la art. 24 alin. (1).

(2) În cazul nepromovării examenului de definitivare în functie, perioada prevăzută la alin. (1) poate fi prelungită cu încă 6 luni. Nepromovarea pentru a doua oară a examenului de definitivare atrage eliberarea din functie ca necorespunzător profesional.

Art. 43. - Promovarea în functii de executie se face prin concurs sau examen, în functia imediat superioară.

Art. 44. - (1) Promovarea în functii de executie în grade sau trepte profesionale superioare, în cadrul aceleiasi instante sau aceluiasi parchet, se face prin examen.

(2) Promovarea la instante sau parchete superioare se face numai prin concurs, organizat la nivelul curtilor de apel ori al parchetelor de pe lângă acestea sau, după caz, la Înalta Curte de Casatie si Justitie, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie ori la Parchetul National Anticoruptie, pentru personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea, care are o vechime de cel putin 3 ani în functia în care este încadrat si calificativul “foarte bine” în această perioadă.

(3) Modul de organizare si desfăsurare a concursului sau examenului se stabileste prin regulament, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.

(4) Pentru promovarea în functii de executie în cazul informaticienilor, la elaborarea regulamentului prevăzut la alin. (3) vor fi avute în vedere, după caz, si propunerile ministrului justitiei, ale presedintelui Înaltei Curti de Casatie si Justitie si ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Art. 45. - (1) Promovarea în functii de conducere - de prim-grefier, de grefier-sef sau de informatician-sef - se face de colegiul de conducere al instantei sau parchetului, după caz, pe baza candidaturilor depuse, a unui proiect de îmbunătătire a activitătii personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea si a unui interviu. Pentru promovarea în functia de informatician-sef la curti de apel si tribunale, respectiv la parchetele de pe lângă aceste instante, la sedinta colegiului de conducere participă si un reprezentant al compartimentului de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justitiei, respectiv al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, care verifică aptitudinile profesionale ale candidatilor, necesare implementării Strategiei de informatizare a sistemului judiciar.

(2) La selectia grefierilor si informaticienilor pentru numirea în functii de conducere se are în vedere îndeplinirea următoarelor criterii:

a) o vechime de minimum 5 ani în functia de grefier, respectiv de informatician;

b) activitate profesională deosebită, evaluată cu calificativul “foarte bine” în ultimii 4 ani;

c) calităti manageriale.

Art. 46. - (1) Numirea în functia de prim-grefier sau grefier-sef se face pentru o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînvestirii, prin decizie a presedintelui curtii de apel sau a procurorului general al parchetului de pe lângă această instantă.

(2) Numirea în functia de informatician-sef se face pentru o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînvestirii, prin decizie a presedintelui curtii de apel sau a procurorului general al parchetului de pe lângă această instantă, cu avizul compartimentului de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justitiei sau, după caz, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

(3) În cazul numirii în functia de informatician-sef la Înalta Curte de Casatie si Justitie, nu este necesar avizul prevăzut la alin. (2).

Art. 47. - Dispozitiile art. 45 si 46 se aplică în mod corespunzător si în cazul promovării în functia de grefier arhivar-sef.

 

SECTIUNEA a 3-a

Suspendarea din functie a personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea

 

Art. 48. - (1) Personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea este suspendat din functie în următoarele cazuri:

a) când a fost pusă în miscare actiunea penală împotriva sa;

b) când suferă de o boală psihică, care îl împiedică să îsi exercite functia în mod corespunzător;

c) când săvârseste o abatere disciplinară gravă, în conditiile art. 88.

(2) Suspendarea din functie se dispune de presedintele curtii de apel sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă aceasta, în a cărui circumscriptie teritorială îsi desfăsoară activitatea persoana în cauză.

(3) În perioada suspendării din functie, potrivit alin. (1) lit. a) si c), celui suspendat nu i se plătesc drepturile salariale. Această perioadă nu constituie vechime în muncă si în specialitate.

Art. 49. - (1) În cazul prevăzut la art. 48 alin. (1) lit. a), presedintele curtii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă aceasta comunică de îndată persoanei în cauză si conducerii instantei sau parchetului unde aceasta functionează hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din functie.

(2) Dacă se dispune scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale, achitarea sau încetarea procesului penal fată de persoana în cauză, suspendarea din functie încetează, iar aceasta este repusă în situatia anterioară, i se plătesc drepturile bănesti de care a fost lipsită pe perioada suspendării din functie si i se recunoaste vechimea în muncă si în specialitate pentru această perioadă.

(3) Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător si în cazul prevăzut la art. 48 alin. (1) lit. c), dacă se constată nevinovătia persoanei în cauză.

Art. 50. - (1) În cazul prevăzut la art. 48 alin. (1) lit. b), boala psihică se constată printr-o expertiză de specialitate, la sesizarea presedintelui instantei sau, după caz, a conducătorului parchetului, iar suspendarea din functie se dispune pe perioada recomandată de comisia medicală de specialitate.

(2) După expirarea perioadei prevăzute la alin. (1), presedintele curtii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă aceasta, pe baza unei noi expertize, poate hotărî încetarea suspendării si repunerea în functie a persoanei în cauză, prelungirea acesteia sau, dacă boala este ireversibilă, o eliberează din functie.

(3) În perioada suspendării, persoanei în cauză i se plătesc drepturile de asigurări sociale pentru boală, potrivit legii.

Art. 51. - Decizia de suspendare din functie poate fi contestată la tribunalul de muncă si asigurări sociale în a cărui circumscriptie teritorială îsi are domiciliul reclamantul.

 

SECTIUNEA a 4-a

Eliberarea din functie a personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea

 

Art. 52. - Personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea este eliberat din functia de executie sau de conducere în următoarele cazuri:

a) demisie;

b) pensionare, în conditiile legii;

c) constatarea nepregătirii profesionale corespunzătoare sau, după caz, îndeplinirea necorespunzătoare a atributiilor specifice functiei de conducere;

d) neîndeplinirea oricăreia dintre conditiile prevăzute pentru numirea în functie;

e) ca sanctiune disciplinară;

f) condamnarea definitivă pentru săvârsirea unei infractiuni.

Art. 53. - (1) Eliberarea din functie se dispune prin decizie a conducătorului instantei judecătoresti sau al parchetului de pe lângă aceasta, care a dispus numirea în functie.

(2) Pentru personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea care a urmat cursurile Scolii Nationale de Grefieri, decizia de eliberare din functie prevăzută la alin. (1) se aduce la cunostintă Scolii Nationale de Grefieri, în termen de 30 de zile de la emitere, dacă eliberarea din functie are loc înainte de împlinirea termenului de 5 ani prevăzut de art. 27 alin. (1).

(3) Pentru informaticieni, în cazul prevăzut de art. 52 lit. c), decizia de eliberare din functie se emite cu avizul compartimentului de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justitiei sau, după caz, din cadrul Înaltei Curti de Casatie si Justitie, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie ori al Parchetului National Anticoruptie.

Art. 54. - Decizia de eliberare din functie prevăzută pentru cazurile mentionate la art. 52 lit. c)-f) poate fi contestată la tribunalul de muncă si asigurări sociale în a cărui circumscriptie teritorială îsi are domiciliul reclamantul.

 

CAPITOLUL V

Delegarea, detasarea si transferul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea

 

Art. 55. - (1) În cazul în care o instantă judecătorească sau un parchet nu poate functiona normal datorită lipsei temporare a unor categorii de personal auxiliar de specialitate, a existentei de posturi vacante ori a altor asemenea cauze, presedintele curtii de apel sau procurorul general al parchetului de pe lângă această instantă, la propunerea conducătorului instantei ori al parchetului de pe lângă aceasta, poate delega personal auxiliar de specialitate din circumscriptia teritorială a aceleiasi curti de apel sau a aceluiasi parchet de pe lângă această instantă.

(2) Delegarea personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea se poate face pe o perioadă de cel mult 60 de zile si poate fi prelungită, cu acordul persoanei delegate, cel mult 60 de zile într-un an.

(3) Delegarea informaticienilor se poate dispune cu avizul prealabil al compartimentului de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justitiei, respectiv al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Art. 56. - (1) Presedintele curtii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, cu avizul conducătorului instantei judecătoresti ori al parchetului de pe lângă aceasta, poate dispune detasarea personalului auxiliar de specialitate, numai cu acordul scris al acestuia, în cadrul Ministerului Justitiei, Consiliului Superior al Magistraturii sau al unitătilor subordonate acestora.

(2) Durata detasării este de cel mult un an. În mod exceptional, durata detasării poate fi prelungită, pentru motive obiective, din 6 în 6 luni, cu respectarea acelorasi conditii.

Art. 57. - Pe perioada delegării si detasării, personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru personalul din unitătile bugetare. Când salariul si celelalte drepturi bănesti prevăzute pentru functia în care este detasat personalul auxiliar de specialitate sunt inferioare celor de care acesta beneficiază la instanta judecătorească sau la parchetul de pe lângă aceasta, la care este încadrat, acesta îsi păstrează salariul de încadrare si celelalte drepturi bănesti ale functiei pe care o detine.

Art. 58. - Transferul personalului auxiliar de specialitate între instantele judecătoresti sau parchetele de pe lângă acestea se aprobă, la cererea acestuia ori a unitătilor interesate, de presedintii curtilor de apel sau, după caz, de procurorii generali ai parchetelor de pe lângă aceste instante.

 

CAPITOLUL VI

Drepturile si îndatoririle personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea

 

SECTIUNEA 1

Dispozitii generale

 

Art. 59. - Stabilirea drepturilor si îndatoririlor personalului auxiliar se face tinându-se seama de locul si rolul acestuia în desfăsurarea activitătii de justitie, de răspunderea si complexitatea fiecărei functii, de interdictiile si incompatibilitătile prevăzute de lege pentru persoanele care sunt încadrate în institutiile publice.

 

SECTIUNEA a 2-a

Drepturile personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea

 

Art. 60. - (1) Pentru activitatea desfăsurată, personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea are dreptul la o salarizare stabilită în raport cu nivelul instantei sau parchetului, cu functia detinută, cu vechimea în muncă si în specialitate, precum si cu alte criterii prevăzute de lege.

(2) Informaticienii cu functii de executie si functii de conducere beneficiază de prevederile privind salarizarea si celelalte drepturi corespunzătoare grefierilor cu studii superioare cu functii de executie si de conducere.

(3) Personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază de salarii de bază, spor de vechime, prime si de alte drepturi salariale, în conditiile legii.

(4) Salarizarea personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea se stabileste prin lege specială.

Art. 61. - Personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea este liber să se asocieze ori să adere la organizatii sindicale, precum si la organizatii profesionale, locale, nationale sau internationale, în scopul apărării intereselor sale profesionale, sociale si economice.

Art. 62. - (1) Personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea îi este recunoscut dreptul la grevă, în conditiile legii, cu respectarea principiilor continuitătii si al celeritătii activitătii de justitie.

(2) În timpul grevei se vor asigura serviciile esentiale, nu mai putin de o treime din activitatea normală, asigurându-se participarea grefierilor la sedintele de judecată sau, după caz, la activitătile de urmărire penală pentru solutionarea cauzelor cu arestati în materie penală si în alte materii, pentru cauzele privind obligatiile de întretinere de orice fel, asigurarea dovezilor, solutionarea cererilor de ordonantă presedintială, precum si în alte cauze considerate urgente, potrivit legii, sau apreciate ca atare de către instantă.

Art. 63. - (1) Personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea are dreptul de a-si perfectiona în mod continuu pregătirea profesională.

(2) Pe perioada în care personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea urmează forme de perfectionare profesională, beneficiază de drepturile salariale cuvenite, în situatia în care acestea sunt:

a) organizate la initiativa ori în interesul instantei sau parchetului la care este încadrat;

b) urmate la initiativa personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea, cu acordul presedintelui curtii de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta, în a căror circumscriptie teritorială functionează;

c) organizate de Scoala Natională de Grefieri, de centrele zonale de formare continuă, în conditiile legii, sau de alte institutii specializate din tară sau din străinătate.

(3) În cazul în care formarea si perfectionarea profesională, în formele prevăzute la alin. (2), se organizează în afara localitătii în care îsi are sediul instanta sau parchetul, personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază de drepturile de delegare, în conditiile art. 57.

(4) Pentru acoperirea cheltuielilor programelor de formare si perfectionare profesională a personalului auxiliar de specialitate, organizate în conditiile alin. (2) lit. a) si c), curtile de apel si parchetele de pe lângă acestea, precum si, după caz, Înalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetul National Anticoruptie au obligatia să prevadă în bugetul anual propriu sumele necesare pentru cheltuielile respective.

Art. 64. - Instantele si parchetele au obligatia să asigure personalului auxiliar de specialitate conditii normale de muncă si igienă, de natură să le asigure sănătatea si integritatea fizică si psihică.

Art. 65. - (1) Personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 30 de zile lucrătoare.

(2) În perioada concediului de odihnă personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază, o singură dată pe an, de transport gratuit dus-întors între localitatea de domiciliu si localitatea din tară în care îsi petrece concediul de odihnă.

(3) Conditiile de efectuare si de plată a concediului de odihnă se stabilesc prin regulament aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, în conditiile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările ulterioare, si ale Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 123/2003 privind cresterile salariale ce se vor acorda personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 164/2004, cu completările ulterioare.

Art. 66. - (1) Personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea are dreptul la concedii fără plată, pentru studii sau pentru alte evenimente, în conditii stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 65 alin. (3).

(2) Personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea are dreptul la concedii medicale, potrivit legislatiei în vigoare.

Art. 67. - (1) Personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea, în activitate sau pensionari, precum si sotul/sotia si copiii aflati în întretinerea acestuia beneficiază în mod gratuit de asistentă medicală, medicamente si proteze, în conditiile respectării dispozitiilor legale privind plata contributiei la asigurările sociale de sănătate.

(2) Conditiile de acordare în mod gratuit a asistentei medicale, a medicamentelor si protezelor sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Art. 68. - (1) Personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cum a fost prevăzut la art. 3, cu o vechime de cel putin 25 de ani în functie, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul brut realizat în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

(2) Pentru fiecare an care depăseste vechimea prevăzută la alin. (1) se adaugă la cuantumul pensiei câte 1% din venit, fără a se putea depăsi venitul brut avut la data pensionării.

(3) De pensia de serviciu beneficiază si personalul auxiliar cu o vechime între 20 si 25 de ani în această functie, caz în care cuantumul pensiei prevăzut la alin. (1) se micsorează cu 1% pentru fiecare an care lipseste din vechimea integrală.

(4) De prevederile alin. (2) beneficiază si personalul auxiliar pensionat anterior intrării în vigoare a prezentei legi.

(5) Sotul supravietuitor si copiii personalului prevăzut la alin. (1), care au dreptul la pensie de serviciu, beneficiază de pensie de urmas dacă îndeplinesc conditiile prevăzute pentru aceasta de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare.

(6) Partea din pensia de serviciu care depăseste nivelul pensiei din sistemul public al asigurărilor sociale se suportă din bugetul de stat.

(7) Pensiile de serviciu ale personalului auxiliar se actualizează în raport cu salariul de bază brut al categoriilor de personal auxiliar în activitate.

Art. 69. - (1) Personalul auxiliar de specialitate cu o vechime continuă în justitie de 25 de ani înainte de data pensionării sau a eliberării din functie pentru motive neimputabile beneficiază de o indemnizatie egală cu trei salarii de bază de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii.

(2) Indemnizatia prevăzută la alin. (1) se acordă o singură dată în decursul activitătii de personal auxiliar de specialitate si se înregistrează în dosarul personal, potrivit legii.

(3) Prevederile alin. (1) si (2) se aplică si în cazul decesului personalului auxiliar de specialitate aflat în activitate. În acest caz indemnizatia se acordă sotului sau, după caz, sotiei si copiilor care se aflau în întretinerea persoanei în cauză la data decesului.

Art. 70. - Grefierii cu studii superioare juridice beneficiază de vechime în specialitate juridică, pentru perioada în care desfăsoară această activitate.

Art. 71. - (1) Personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea, în activitate, cu o vechime de 25 de ani si, respectiv, 20 de ani, poate fi distins cu Diploma Meritul judiciar clasele II si III, prevăzută de Legea nr. 303/2004, pentru merite deosebite în activitate, respectarea în mod exemplar a îndatoririlor de serviciu si obtinerea în decursul întregii activităti numai a calificativului “foarte bine”.

(2) Modalitatea de propunere si conditiile concrete pentru acordarea Diplomei Meritul judiciar clasele II si III se stabilesc prin regulament aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Art. 72. - Grefierii de sedintă au dreptul la asigurarea în mod gratuit a tinutei vestimentare corespunzătoare instantei la care functionează, potrivit legii.

Art. 73. - Pe lângă drepturile prevăzute de prezenta lege, personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază si de alte drepturi prevăzute de legislatia muncii si de legislatia asigurărilor sociale.

Art. 74. - (1) Activitatea personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea este evaluată anual de către conducătorul instantei judecătoresti sau al parchetului de pe lângă aceasta în care îsi desfăsoară activitatea, prin acordarea calificativelor “foarte bine”, “bine”, “satisfăcător” si “nesatisfăcător”.

(2) Evaluările si calificativele anuale se păstrează la dosarul profesional personal.

(3) În cazul informaticienilor, evaluarea se realizează cu sprijinul compartimentului de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justitiei sau, după caz, din cadrul Înaltei Curti de Casatie si Justitie, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie ori din cadrul Parchetului National Anticoruptie si se semnează atât de presedintele curtii de apel sau de procurorul general al parchetului de pe lângă această instantă, cât si de către seful compartimentului informatic din cadrul Ministerului Justitiei, respectiv al Înaltei Curti de Casatie si Justitie, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie sau al Parchetului National Anticoruptie.

Art. 75. - (1) Evolutia activitătii personalului de la intrarea în justitie si până la încetarea functiei se consemnează în fisa profesională aprobată de Consiliul Superior al Magistraturii, aflată la dosarele profesionale care se întocmesc si se păstrează de curtea de apel sau parchetul de pe lângă această instantă, în a cărui circumscriptie teritorială îsi desfăsoară activitatea ori, după caz, la Înalta Curte de Casatie si Justitie, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie sau la Parchetul National Anticoruptie.

(2) Datele continute în dosarul profesional sunt confidentiale, în conditiile prevăzute de lege.

(3) Personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea are acces la propriul dosar profesional si poate obtine copii ale actelor existente în dosar.

 

SECTIUNEA a 3-a

Îndatoririle personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea

 

Art. 76. - Personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea are obligatia să îsi îndeplinească îndatoririle de serviciu cu profesionalism, impartialitate si celeritate, în conformitate cu legea, si să se abtină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului justitiei.

Art. 77. - (1) Functia de grefier este incompatibilă cu orice alte functii publice sau private, cu exceptia functiilor didactice din învătământ, în conditiile legii.

(2) Grefierilor le este interzis:

a) să desfăsoare activităti comerciale, direct sau prin persoane interpuse;

b) să desfăsoare activităti de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură;

c) să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare ori de control la societăti civile, societăti comerciale, inclusiv la bănci sau la alte institutii de credit, societăti de asigurare ori financiare, companii nationale, societăti nationale sau regii autonome;

d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.

(3) Prin derogare de la regula prevăzută la alin. (2) lit. c), grefierii pot fi actionari sau asociati ca urmare a legii privind privatizarea în masă.

Art. 78. - (1) Personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea este obligat să păstreze secretul profesional, confidentialitatea în legătură cu faptele si informatiile despre care ia cunostintă în exercitarea functiei, cu privire la procese aflate în curs de desfăsurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.

(2) Personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea nu îi este permis să comenteze sau să justifice în presă ori în emisiuni audiovizuale hotărârile sau solutiile date în dosarele despre care a luat cunostintă în exercitarea atributiilor de serviciu.

Art. 79. - Personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea este obligat să respecte programul de lucru si să rezolve lucrările în termenele stabilite.

Art. 80. - (1) Personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea este obligat să aibă, în timpul sedintelor de judecată, tinuta vestimentară corespunzătoare instantei la care functionează.

(2) Tinuta vestimentară se stabileste prin hotărâre a Guvernului si se asigură potrivit art. 72.

Art. 81. - Personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea este obligat să prezinte, în conditiile si la termenele prevăzute de lege, declaratia de avere si declaratia de interes.

 

CAPITOLUL VII

Răspunderea personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea

 

Art. 82. - Personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea răspunde civil, disciplinar, administrativ si penal, după caz, în conditiile legii.

Art. 83. - Personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea răspunde disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum si pentru comportările care dăunează intereselor serviciului sau prestigiului justitiei.

Art. 84. - Constituie abateri disciplinare:

a) întârzierea nejustificată în efectuarea lucrărilor;

b) absentele nemotivate de la serviciu, precum si încălcarea dispozitiilor din regulamentele privind organizarea si functionarea instantelor judecătoresti si a parchetelor de pe lângă acestea, referitoare la programul de lucru;

c) interventiile sau stăruintele pentru solutionarea unor cereri privind satisfacerea unor interese personale, ale membrilor familiilor lui sau ale altor persoane, precum si orice ale imixtiuni în activitatea judecătorilor sau a procurorilor;

d) atitudinile ireverentioase în timpul exercitării atributiilor de serviciu fată de judecători si procurori, fată de colegi, avocati, experti, martori, justitiabili sau orice altă persoană cu care intră în relatii;

e) nerespectarea confidentialitătii lucrărilor care au acest caracter;

f) nerespectarea dispozitiilor legale care reglementează modul de comunicare fată de terte persoane a datelor si informatiilor referitoare la activitatea instantelor judecătoresti;

g) manifestări care aduc atingere demnitătii sau probitătii profesionale;

h) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce îi revine potrivit legii si regulamentelor privind organizarea si functionarea instantelor judecătoresti si a parchetelor de pe lângă acestea ori alte atributii stabilite de conducătorii instantelor judecătoresti sau ai parchetelor de pe lângă acestea;

i) neglijenta gravă ori neglijente repetate în rezolvarea lucrărilor;

j) încălcarea incompatibilitătilor si a interdictiilor prevăzute de lege;

k) omisiunea gravă de a-si îndeplini atributiile ce îi revin potrivit legii;

l) nerespectarea prevederilor cuprinse în Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea.

Art. 85. - (1) Sanctiunile disciplinare care se pot aplica personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea, în raport cu gravitatea abaterilor, sunt:

a) avertismentul;

b) reducerea cu 5-15% a salariului si/sau a indemnizatiei de conducere, pe o durată de 1-3 luni;

c) retrogradarea în gradul profesional sau treapta profesională în cadrul aceleiasi functii, pe o durată de 1-3 luni;

d) revocarea din functia de conducere ocupată;

e) mutarea disciplinară la o altă instantă sau parchet din circumscriptia teritorială a aceleiasi curti de apel sau, după caz, a aceluiasi parchet de pe lângă curtea de apel, pe o durată de 1-3 luni;

f) excluderea din profesie.

(2) În cazul nerespectării prevederilor cuprinse în Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea, conducătorul instantei sau al parchetului care aplică sanctiunea poate dispune ca, pe lângă sanctiunea disciplinară aplicată, acesta să urmeze cursuri de deontologie a profesiei organizate de Scoala Natională de Grefieri.

Art. 86. - (1) Sanctiunea prevăzută la art. 85 alin. (1) lit. a) se aplică de conducătorul instantei sau al parchetului în cadrul căruia îsi desfăsoară activitatea cel sanctionat. (2) Sanctiunile prevăzute la art. 85 alin. (1) lit. b)-f) se aplică de către presedintele curtii de apel sau de procurorul general al parchetului de pe lângă aceasta, în a cărui circumscriptie teritorială îsi desfăsoară activitatea cel sanctionat.

Art. 87. - (1) În cazul în care există indiciile săvârsirii unei abateri disciplinare, conducătorii instantelor judecătoresti sau ai parchetelor de pe lângă acestea, prevăzuti la art. 86, vor dispune efectuarea cercetării prealabile.

(2) Cercetarea prealabilă este obligatorie în toate cazurile si se poate efectua prin judecătorii inspectori ai curtilor de apel ori, după caz, prin procurorii inspectori din cadrul curtilor de apel sau al parchetelor de pe lângă acestea ori printr-un alt judecător sau procuror desemnat de conducătorul curtii de apel ori al parchetului de pe lângă aceasta si se finalizează printr-un act de constatare.

(3) Pentru abaterile disciplinare sesizate în cadrul Înaltei Curti de Casatie si Justitie, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie sau, după caz, al Parchetului National Anticoruptie, cercetarea prealabilă prevăzută la alin. (2) se efectuează de judecătorii desemnati de colegiul de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie ori, după caz, de procurorii inspectori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie sau al Parchetului National Anticoruptie.

(4) În cadrul cercetării prealabile se vor stabili faptele si urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârsite, existenta sau inexistenta vinovătiei, precum si orice date concludente.

(5) Citarea si ascultarea persoanei în cauză si verificarea apărărilor acesteia sunt obligatorii.

(6) Refuzul persoanei cercetate de a face declaratii sau de a se prezenta la cercetări se constată prin procesverbal si nu împiedică finalizarea cercetării.

Art. 88. - (1) Pe perioada cercetării prealabile, conducătorul curtii de apel sau al parchetului de pe lângă aceasta va putea dispune, în raport cu gravitatea faptei, suspendarea din functie a persoanei în cauză.

(2) Persoana cercetată poate contesta această măsură în termen de 30 de zile de la data comunicării, la tribunalul de muncă si asigurări sociale în a cărui circumscriptie teritorială îsi are domiciliul.

Art. 89. - (1) Sanctiunile disciplinare se aplică în termen de 30 de zile de la data înregistrării actului de constatare la cabinetul conducătorului instantei sau al parchetului competent să aplice sanctiunea, dar nu mai târziu de un an de la data săvârsirii abaterii disciplinare.

(2) Sanctiunile disciplinare se aplică prin decizie emisă în formă scrisă, în termenul prevăzut la alin. (1), si se comunică persoanei sanctionate în cel mult 5 zile de la data emiterii; decizia produce efecte de la data comunicării.

(3) Sub sanctiunea nulitătii absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu:

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;

b) precizarea prevederilor din actele normative în vigoare care au fost încălcate de cel sanctionat;

c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de cel sanctionat în timpul cercetării disciplinare prealabile ori motivele pentru care persoana nu a fost citată sau ascultată;

d) temeiul de drept în baza căruia se aplică sanctiunea disciplinară;

e) termenul în care sanctiunea disciplinară poate fi contestată;

f) instanta competentă la care sanctiunea disciplinară poate fi contestată.

(4) Decizia de sanctionare poate fi contestată în termen de 30 de zile de la comunicare, la tribunalul de muncă si asigurări sociale în a cărui circumscriptie teritorială îsi are domiciliul contestatorul.

(5) Contestatia formulată potrivit alin. (4) nu suspendă executarea. La cererea contestatorului, tribunalul poate dispune suspendarea executării.

 

CAPITOLUL VIII

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 90. - Prevederile prezentei legi se aplică si personalului auxiliar de specialitate de la instantele si parchetele militare, precum si de la Sectia militară a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si Sectia de combatere a infractiunilor de coruptie săvârsite de militari a Parchetului National Anticoruptie.

Art. 91. - (1) Personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea, aflat în functie la data intrării în vigoare a prezentei legi, se consideră că îndeplineste conditiile legale pentru ocuparea functiilor în care este numit.

(2) La intrarea în vigoare a prezentei legi, grefierii dactilografi în functie vor fi încadrati ca grefieri, prin transformarea corespunzătoare a posturilor, cu mentinerea salariilor de încadrare avute. Tehnicienii criminalisti din cadrul parchetelor sunt asimilati grefierilor.

Art. 92. - Dispozitiile prevăzute de prezenta lege pentru presedintii curtilor de apel si procurorii generali ai parchetelor de pe lângă aceste instante, în legătură cu numirea, promovarea, suspendarea, sanctionarea si eliberarea din functie, precum si cu alte aspecte privind raporturile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate se exercită de presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si de procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, pentru personalul auxiliar de specialitate din aceste institutii.

Art. 93. - (1) Perioada în care personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea a exercitat functii de aceeasi natură în cadrul Curtii Constitutionale sau în cadrul fostelor structuri jurisdictionale ale Curtii de Conturi constituie vechime în specialitate.

(2) Constituie vechime în specialitate si perioada în care personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea a îndeplinit functia de secretar de procuratură, secretar-dactilograf, dactilograf, precum si secretar la fostele arbitraje de stat sau departamentale.

(3) Pentru informaticieni constituie vechime în specialitate si perioadele lucrate în acelasi domeniu, în alte unităti.

Art. 94. - (1) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Consiliul Superior al Magistraturii aprobă Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea.

(2) În termenul prevăzut la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii aprobă regulamentele prevăzute la art. 7, art. 8 alin. (3), art. 9 alin. (2), art. 17, art. 38 alin. (3), art. 44 alin. (3), art. 65 alin. (3) si art. 71 alin. (2).

Art. 95. - (1) Litigiile în legătură cu aplicarea prevederilor prezentei legi se solutionează de tribunalele de muncă si asigurări sociale.

(2) Până la înfiintarea tribunalelor de muncă si asigurări sociale, litigiile prevăzute la alin. (1) se solutionează de sectiile sau completele specializate pentru solutionarea conflictelor de muncă.

Art. 96. - Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2005, cu exceptia dispozitiilor privind formarea profesională, care intră în vigoare la 16 iulie 2005.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU DORU

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 9 decembrie 2004.

Nr. 567.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 7 decembrie 2004.

Nr. 1.061.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 480

din 9 noiembrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 317 din Codul penal

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 317 din Codul penal, exceptie ridicată de Andrei Vasile Molnar în Dosarul nr. 1.221/2004 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia penală.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorul exceptiei, domnul avocat Ioan Ban, cu delegatie la dosar, constatându-se lipsa celeilalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Apărătorul autorului exceptiei arată că dispozitiile art. 317 din Codul penal incriminează infractiunea de propagandă nationalist-sovină, ale cărei elemente constitutive sunt de natură a aduce atingere libertătii de opinie politică a cetăteanului. De asemenea, sustine că, în aplicarea acestui text de lege, magistratul este obligat să procedeze, contrar constiintei profesionale, la analize politice. În opinia sa se impune reformularea art. 317 din Codul penal, astfel încât să se dea expresie libertătii de constiintă si exprimare, si solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate invocate.

Reprezentantul Ministerului Public arată că textul de lege criticat nu contravine prevederilor constitutionale si normelor de drept international invocate de autorul exceptiei. În codurile penale române anterioare nu a existat o incriminare asemănătoare, dar texte similare se regăsesc si în legislatia altor tări, de exemplu în Codul penal german. Pe de altă parte, art. 10 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, invocat în sustinerea exceptiei de către autor, instituie în alineatul 2 o serie de măsuri necesare - formalităti, conditii sau restrângeri - care limitează exercitarea libertătii de exprimare, dispozitii care îsi găsesc corespondent si în art. 53 din Legea fundamentală. În consecintă, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, deoarece nu există contrarietate între articolul criticat si textele constitutionale si internationale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 1 iulie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 1.221/2004, Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 317 din Codul penal.

Exceptia a fost ridicată de inculpatul Andrei Vasile Molnar în dosarul cu numărul de mai sus, având drept obiect solutionarea unui recurs formulat împotriva unei sentinte penale pronuntate de Tribunalul Sibiu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că textul de lege criticat nu mai corespunde noilor realităti si valorilor democratice apărate de statul de drept român. Forma infractiunii prevăzute de art. 317 din Codul penal este în strânsă dependentă cu infractiunea prevăzută de art. 166 din acelasi cod. În timp ce pentru această din urmă faptă incriminarea a fost modificată tocmai pentru a indica abolirea regimului totalitar si înlocuirea lui cu unul democratic, infractiunea prevăzută de art. 317 a rămas în acelasi spirit în decursul celor 40 de ani care au trecut de la adoptarea codului, ceea ce indică, în opinia autorului, dorinta legiuitorului de a sanctiona în continuare anumite fapte de natură politică. Prevederile art. 317 din Codul penal au fost concepute în perioada comunismului pentru a sanctiona idei sau conceptii care nu corespundeau cu idealurile impuse fortat de către statul comunist. În noile realităti democratice ale statului român, incriminarea faptelor prevăzute în textul de lege criticat vine în contradictie cu o serie de principii constitutionale, cum ar fi cel al pluralismului ideilor si formelor de manifestare politice. Textul criticat nu permite manifestarea liberă a oricăror opinii, idei sau concepte, ci, dimpotrivă, constrânge cetăteanul, sub amenintarea unor sanctiuni penale, să adopte o anumită linie de gândire sau o anumită atitudine si interzice de asemenea, asocierea în vederea împărtăsirii anumitor idei sau conceptii care nu sunt conforme cu ideile exprimate de spectrul politic.

În sfârsit, autorul exceptiei mai consideră că “art. 317 din Codul penal face o discriminare crasă între cetăteni, deoarece legile privesc pe toti cetătenii, indiferent că sunt înscrisi într-un partid politic sau nu”. Prin actiunea Ministerului Public se încalcă prevederile art. 18 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, art. 18 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, precum si art. 10 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia penală nu si-a exprimat opinia cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul României apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, cu următoarea motivare:

Potrivit dispozitiilor constitutionale ale art. 73, legiuitorul este unica autoritate competentă să stabilească, prin lege organică, care fapte constituie infractiuni, în vederea apărării valorilor statului de drept consacrate de art. 1-13 din Constitutie, precum si a garantării efective a exercitării, potrivit legii, a drepturilor si libertătilor fundamentale ale omului consacrate în Titlul II din Constitutie - Drepturile, libertătile si îndatoririle fundamentale. Arată de asemenea, că “întrucât exercitarea drepturilor si libertătilor fundamentale se face în spatiul statului de drept, drepturile fundamentale nu sunt absolute, ci trebuie folosite numai în limitele interne si externe stabilite de lege, cu respectarea drepturilor altor persoane”, ce decurg din Constitutie, precum si din tratatele si conventiile la care România este parte.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în repetate rânduri că neluarea, de către statele semnatare ale Conventiei pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, a măsurilor pozitive necesare apărării reale a drepturilor garantate de conventie, constituie o încălcare a angajamentelor asumate prin semnarea acesteia (cauza Barbera împotriva Spaniei).

Măsurile pozitive se concretizează în măsuri legislative, administrative si de orice altă natură, necesare salvgardării drepturilor omului.

Libertatea de exprimare consacrată de art. 30 din Legea fundamentală trebuie exercitată, de asemenea, în limitele stabilite de lege. Potrivit art. 53 din Constitutie, exercitiul unor drepturi sau libertăti poate fi restrâns în situatiile expres prevăzute în alin. (1), cu conditia existentei necesitătii, într-o societate democratică, a restrângerii pe criterii nediscriminatorii si cu respectarea proportionalitătii cu situatia care a determinat-o.

De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat în mai multe hotărâri (Handyside împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, Sunday Times împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, Lingens împotriva Austriei) că restrângerea adusă libertătii de exprimare este în concordantă cu dispozitiile conventiei dacă este prevăzută de lege, este îndreptată spre apărarea unui scop legitim, dintre cele prevăzute la art. 10, si este necesară într-o societate democratică.

Prin urmare, Guvernul apreciază că sunt întrunite toate elementele prevăzute de art. 53 din Constitutie si de art. 10 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, deoarece restrângerea este prevăzută de lege într-o manieră clară si accesibilă, iar măsura se impune pentru apărarea securitătii nationale, a ordinii ori a moralei publice, a drepturilor si libertătilor cetătenilor. Or, securitatea natională, ordinea si morala publică sunt valori a căror existentă si dezvoltare depind de asigurarea bunei întelegeri între cetăteni, indiferent de rasă sau nationalitate.

În ceea ce priveste celelalte dispozitii constitutionale, invocate în sprijinul exceptiei, Guvernul consideră că nu au legătură cu obiectul cauzei.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă, deoarece din încheierea de sesizare a Curtii Constitutionale, dispusă de către instanta de judecată, rezultă că nu au fost indicate temeiurile constitutionale invocate în sustinerea exceptiei si, pe cale de consecintă, ar fi aplicabile dispozitiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora sesizările adresate Curtii Constitutionale trebuie făcute în formă scrisă si motivate.

În subsidiar, Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile art. 317 din Codul penal nu contravin nici unui text din Constitutie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 317 din Codul penal, care are următorul continut: “Propaganda nationalist-sovină, atâtarea urii de rasă sau nationale, dacă fapta nu constituie infractiunea prevăzută în art. 166, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.”

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că prin dispozitiile legale criticate sunt încălcate prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (3) referitoare la statul de drept, ale art. 4 alin. (2) referitoare la egalitatea între cetăteni, ale art. 8 alin. (1) referitoare la pluralismul politic, ale art. 16 alin. (1) si (2) referitoare la egalitatea cetătenilor în fata legii si a autoritătilor, ale art. 20 referitoare la  “Tratatele internationale privind drepturile omului”, ale art. 29 alin. (1) si (2) referitoare la libertatea gândirii si opiniilor si garantarea lor în spiritul tolerantei si respectului reciproc, ale art. 30 alin. (1)-(4) referitoare la inviolabilitatea libertătii de exprimare, ale art. 31 alin. (1) referitoare la dreptul de a avea acces la orice informatie de interes public, ale art. 33 alin. (1) si (2) referitoare la garantarea accesului la cultură în conditiile legii, ale art. 40 alin. (1) referitoare la dreptul cetătenilor de a se asocia liber si ale art. 124 alin. (1) si (2) referitoare la înfăptuirea justitiei, precum si ale art. 10 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, ale art. 18 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului si ale art. 18 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile art. 317 din Codul penal, care incriminează propaganda nationalist-sovină si atâtarea urii de rasă sau de nationalitate, nu contravin Constitutiei si nici textelor internationale invocate, deoarece nici unul dintre aceste texte nu legitimează săvârsirea unor asemenea fapte.

Curtea Constitutională nu poate primi sustinerea autorului exceptiei, în sensul că prin dispozitia legală atacată se restrâng drepturi si libertăti fundamentale ale cetătenilor, cum ar fi dreptul la asociere, dreptul la informatie, libertatea constiintei sau libertatea de exprimare, dat fiind că exercitarea acestor drepturi si libertăti nu implică intoleranta natională sau rasială, adică negarea drepturilor si libertătilor altor persoane pe criterii de apartenentă natională ori rasială.

Libertatea, ca principiu fundamental al statului de drept, este temelia tuturor principiilor morale si presupune elaborarea unor asemenea norme de drept care să garanteze tuturor persoanelor să se manifeste potrivit propriilor optiuni în relatiile cu ceilalti membri ai colectivitătii. Tocmai de aceea, exercitarea unei propagande nationalist-sovine reprezintă, în esentă, o manifestare abuzivă a drepturilor si libertătilor de mai sus.

Curtea Constitutională nu poate primi nici sustinerea că prin incriminarea propagandei nationalist-sovine si a atâtării urii de rasă sau de nationalitate se lezează principiile constitutive si functionale ale statului român si unicitatea poporului ori principiile pluralismului politic si egalitătii în drepturi, căci faptele incriminate prin dispozitia atacată sunt străine literei si spiritului normelor care consacră principiile amintite.

Dimpotrivă, tolerarea unor asemenea fapte ar contraveni tuturor dispozitiilor constitutionale invocate de autorul exceptiei, precum si conventiilor internationale la care România este parte.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 317 din Codul penal, exceptie ridicată de Andrei Vasile Molnar în Dosarul nr. 1.221/2004 al Curtii de Apel Alba-Iulia - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 9 noiembrie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

RECTIFICĂRI

 

La Decretul nr. 110/1995 privind conferirea medaliei “Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941-1945”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 25 octombrie 1995, se face următoarea rectificare (care nu apartine Redactiei “Monitorul Oficial”, Partea I):

- în anexă, în loc de: “Doru G. Vasile” se va citi: “Doru Paraschiva Vasile”.

 

La Decretul nr. 552/1997 privind conferirea medaliei “Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941-1945”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 5 noiembrie 1997, se face următoarea rectificare (care nu apartine Redactiei “Monitorul Oficial”, Partea I):

- în anexă, la judetul Iasi, la nr. crt. 3.893, în loc de: “Mihu M. Martin” se va citi: “Mihu P. Martin”.

 

La Decretul nr. 159/1998 privind conferirea medaliei “Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941-1945”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 22 mai 1998, se fac următoarele rectificări (care nu apartin Redactiei “Monitorul Oficial”, Partea I):

- în anexă, la judetul Suceava, la nr. crt. 1.684, în loc de: “Ciubotar V. Vasile” se va citi: “Ciobotar V. Vasile”, la nr. crt. 5.099, în loc de: “Pascaru I. Ion” se va citi: “Pascariu I. Ioan”, la nr. crt. 6.553, în loc de: “Strugari P. Ilie” se va citi: “Strugaru P. Ilie”, la nr. crt. 6.633, în loc de: “Tabaraca G. Arcadie” se va citi: “Tabarcea Gh. Arcadie”, si la nr. crt. 6.895, în loc de: “Tofei V. George” se va citi: “Tofei V. George”.

 

În Hotărârea Guvernului nr. 1.170/2004 pentru modificarea si completarea anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judetului Suceava, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Suceava, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 18 august 2004, se fac următoarele rectificări (care nu apartin Redactiei “Monitorul Oficial”, Partea I):

- la art. I pct. 36 lit. b) liniuta a treia, în loc de: “...L = 100 m,...” se va citi: “...L = 1.000 m,...”;

- la art. I pct. 54, în loc de: “...se abrogă pozitiile 5 si 19.” se va citi: “...se abrogă pozitiile 5 si 18.”