MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 172 (XVI) - Nr. 1.214 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Vineri, 17 decembrie 2004

SUMAR

LEGI SI DECRETE

571. - Lege privind protectia personalului din autoritãtile publice, institutiile publice si din alte unitãti care semnaleazã încãlcãri ale legii

1.112. - Decret pentru promulgarea Legii privind protectia personalului din autoritãtile publice, institutiile publice si din alte unitãti care semnaleazã încãlcãri ale legii

580. - Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru somaj si stimularea ocupãrii fortei de muncã

1.121. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru somaj si stimularea ocupãrii fortei de muncã

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

2.174. - Hotãrâre privind modificarea si completarea anexelor nr. 1-3 la Hotãrârea Guvernului nr. 27/2004 pentru aprobarea conditiilor de închiriere de cãtre Compania Nationalã de Cãi Ferate “C.F.R.” - S.A. a unor pãrti din infrastructura feroviarã neinteroperabilã, precum si de gestionare a acestora

2.184. - Hotãrâre pentru modificarea si completarea Hotãrârii Guvernului nr. 357/2004 privind aprobarea mecanismului de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivitãtii produselor industriale

2.260. - Hotãrâre privind trecerea unui imobil din domeniul public al statului si din administrarea Agentiei Nationale pentru Sport în domeniul public al municipiului Constanta si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Constanta

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE

A ASIGURÃRILOR

3.108. - Ordin pentru punerea în aplicare a Normelor privind aplicarea legii în domeniul asigurãrilor obligatorii de rãspundere civilã pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule si autorizarea asigurãtorilor pentru practicarea asigurãrii obligatorii de rãspundere civilã pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE

privind protectia personalului din autoritãtile publice, institutiile publice si din alte unitãti care semnaleazã încãlcãri ale legii

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - Prezenta lege reglementeazã unele mãsuri privind protectia persoanelor care au reclamat ori au sesizat încãlcãri ale legii în cadrul autoritãtilor publice, institutiilor publice si al altor unitãti, sãvârsite de cãtre persoane cu functii de conducere sau de executie din autoritãtile, institutiile publice si din celelalte unitãti bugetare prevãzute la art. 2.

Art. 2. - (1) Dispozitiile prezentei legi se aplicã autoritãtilor si institutiilor publice din cadrul administratiei publice centrale, administratiei publice locale, aparatului Parlamentului, aparatului de lucru al Administratiei Prezidentiale, aparatului de lucru al Guvernului, autoritãtilor administrative autonome, institutiilor publice de culturã, educatie, sãnãtate si asistentã socialã, companiilor nationale, regiilor autonome de interes national si local, precum si societãtilor nationale cu capital de stat.

(2) Prezenta lege se aplicã si persoanelor numite în consilii stiintifice si consultative, comisii de specialitate si în alte organe colegiale organizate în structura ori pe lângã autoritãtile sau institutiile publice.

Art. 3. - În întelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmãtoarea semnificatie:

a) avertizare în interes public înseamnã sesizarea fãcutã cu bunã-credintã cu privire la orice faptã care presupune o încãlcare a legii, a deontologiei profesionale sau a principiilor bunei administrãri, eficientei, eficacitãtii, economicitãtii si transparentei;

b) avertizor înseamnã persoana care face o sesizare potrivit lit. a) si care este încadratã în una dintre autoritãtile publice, institutiile publice sau în celelalte unitãti prevãzute la art. 2;

c) comisie de disciplinã înseamnã orice organ însãrcinat cu atributii de cercetare disciplinarã, prevãzut de lege sau de regulamentele de organizare si functionare a autoritãtilor publice, institutiilor publice sau a celorlalte unitãti prevãzute la art. 2.

CAPITOLUL II

Principii generale

Art. 4. - Principiile care guverneazã protectia avertizãrii în interes public sunt urmãtoarele:

a) principiul legalitãtii, conform cãruia autoritãtile publice, institutiile publice si celelalte unitãti prevãzute la art. 2 au obligatia de a respecta drepturile si libertãtile cetãtenilor, normele procedurale, libera concurentã si tratamentul egal acordat beneficiarilor serviciilor publice, potrivit legii;

b) principiul suprematiei interesului public, conform cãruia, în întelesul prezentei legi, ordinea de drept, integritatea, impartialitatea si eficienta autoritãtilor publice si institutiilor publice, precum si a celorlalte unitãti prevãzute la art. 2 sunt ocrotite si promovate de lege;

c) principiul responsabilitãtii, conform cãruia orice persoanã care semnaleazã încãlcãri ale legii este datoare sã sustinã reclamatia cu date sau indicii privind fapta sãvârsitã;

d) principiul nesanctionãrii abuzive, conform cãruia nu pot fi sanctionate persoanele care reclamã ori sesizeazã încãlcãri ale legii, direct sau indirect, prin aplicarea unei sanctiuni inechitabile si mai severe pentru alte abateri disciplinare. În cazul avertizãrii în interes public, nu sunt aplicabile normele deontologice sau profesionale de naturã sã împiedice avertizarea în interes public;

e) principiul bunei administrãri, conform cãruia autoritãtile publice, institutiile publice si celelalte unitãti prevãzute la art. 2 sunt datoare sã îsi desfãsoare activitatea în realizarea interesului general, cu un grad ridicat de profesionalism, în conditii de eficientã, eficacitate si economicitate a folosirii resurselor;

f) principiul bunei conduite, conform cãruia este ocrotit si încurajat actul de avertizare în interes public cu privire la aspectele de integritate publicã si bunã administrare, cu scopul de a spori capacitatea administrativã si prestigiul autoritãtilor publice, institutiilor publice si al celorlalte unitãti prevãzute la art. 2;

g) principiul echilibrului, conform cãruia nici o persoanã nu se poate prevala de prevederile prezentei legi pentru a diminua sanctiunea administrativã sau disciplinarã pentru o faptã a sa mai gravã;

h) principiul bunei-credinte, conform cãruia este ocrotitã persoana încadratã într-o autoritate publicã, institutie publicã sau în altã unitate bugetarã dintre cele prevãzute la art. 2, care a fãcut o sesizare, convinsã fiind de realitatea stãrii de fapt sau cã fapta constituie o încãlcare a legii.

CAPITOLUL III

Avertizarea privind fapte de încãlcare a legii

Art. 5. - Semnalarea unor fapte de încãlcare a legii de cãtre persoanele mentionate la art. 1 si 2, prevãzute de lege ca fiind abateri disciplinare, contraventii sau infractiuni, constituie avertizare în interes public si priveste:

a) infractiuni de coruptie, infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie, infractiuni în legãturã directã cu infractiunile de coruptie, infractiunile de fals si infractiunile de serviciu sau în legãturã cu serviciul;

b) infractiuni împotriva intereselor financiare ale Comunitãtilor Europene;

c) practici sau tratamente preferentiale ori discriminatorii

în exercitarea atributiilor unitãtilor prevãzute la art. 2;

d) încãlcarea prevederilor privind incompatibilitãtile si conflictele de interese;

e) folosirea abuzivã a resurselor materiale sau umane;

f) partizanatul politic în exercitarea prerogativelor postului, cu exceptia persoanelor alese sau numite politic;

g) încãlcãri ale legii în privinta accesului la informatii si a transparentei decizionale;

h) încãlcarea prevederilor legale privind achizitiile publice si finantãrile nerambursabile;

i) incompetenta sau neglijenta în serviciu;

j) evaluãri neobiective ale personalului în procesul de recrutare, selectare, promovare, retrogradare si eliberare din functie;

k) încãlcãri ale procedurilor administrative sau stabilirea unor proceduri interne cu nerespectarea legii;

l) emiterea de acte administrative sau de altã naturã care servesc interese de grup sau clientelare;

m) administrarea defectuoasã sau frauduloasã a patrimoniului public si privat al autoritãtilor publice, institutiilor publice si al celorlalte unitãti prevãzute la art. 2;

n) încãlcarea altor dispozitii legale care impun respectarea principiului bunei administrãri si cel al ocrotirii interesului public.

Art. 6. - Sesizarea privind încãlcarea legii sau a normelor deontologice si profesionale, conform art. 4 lit. h), poate fi fãcutã, alternativ sau cumulativ:

a) sefului ierarhic al persoanei care a încãlcat prevederile legale, potrivit art. 5;

b) conducãtorului autoritãtii publice, institutiei publice sau al unitãtii bugetare din care face parte persoana care a încãlcat prevederile legale, potrivit art. 5, sau în care se semnaleazã practica ilegalã, chiar dacã nu se poate identifica exact fãptuitorul;

c) comisiilor de disciplinã sau altor organisme similare din cadrul autoritãtii publice, institutiei publice sau al unitãtii prevãzute la art. 2, din care face parte persoana care a încãlcat legea, conform art. 5;

d) organelor judiciare;

e) organelor însãrcinate cu constatarea si cercetarea conflictelor de interese si a incompatibilitãtilor;

f) comisiilor parlamentare;

g) mass-media;

h) organizatiilor profesionale, sindicale sau patronale;

i) organizatiilor neguvernamentale.

CAPITOLUL IV

Protectia functionarilor publici, a personalului contractual si a altor categorii de personal

Art. 7. - (1) În fata comisiei de disciplinã sau a altor organe similare, avertizorii beneficiazã de protectie dupã cum urmeazã:

a) avertizorii în interes public beneficiazã de prezumtia de bunã-credintã, în conditiile art. 4 lit. h), pânã la proba contrarã;

b) la cererea avertizorului cercetat disciplinar ca urmare a unui act de avertizare, comisiile de disciplinã sau alte organisme similare din cadrul autoritãtilor publice, institutiilor publice sau al altor unitãti prevãzute la art. 2 au obligatia de a invita presa si un reprezentant al sindicatului sau al asociatiei profesionale. Anuntul se face prin comunicat pe pagina de Internet a autoritãtii publice, institutiei publice sau a unitãtii bugetare, cu cel putin 3 zile lucrãtoare înaintea sedintei, sub sanctiunea nulitãtii raportului si a sanctiunii disciplinare aplicate.

(2) În situatia în care cel reclamat prin avertizarea în interes public este sef ierarhic, direct sau indirect, ori are atributii de control, inspectie si evaluare a avertizorului, comisia de disciplinã sau alt organism similar va asigura protectia avertizorului, ascunzându-i identitatea.

Art. 8. - În cazul avertizãrilor în interes public, prevãzute la art. 5 lit. a) si b), se vor aplica din oficiu prevederile art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor.

Art. 9. - (1) În litigiile de muncã sau în cele privitoare la raporturile de serviciu, instanta poate dispune anularea sanctiunii disciplinare sau administrative aplicate unui avertizor, dacã sanctiunea a fost aplicatã ca urmare a unei avertizãri în interes public, fãcutã cu bunã-credintã.

(2) Instanta verificã proportionalitatea sanctiunii aplicate avertizorului pentru o abatere disciplinarã, prin compararea cu practica sanctionãrii sau cu alte cazuri similare din cadrul aceleiasi autoritãti publice, institutii publice sau unitãti bugetare, pentru a înlãtura posibilitatea sanctionãrii ulterioare si indirecte a actelor de avertizare în interes public, protejate prin prezenta lege.

CAPITOLUL V

Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 10. - Prezenta lege, în privinta protectiei avertizorilor în interes public, se completeazã cu dispozitiile Codului muncii, precum si cu prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicatã, cu modificãrile ulterioare.

Art. 11. - În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, autoritãtile publice, institutiile publice si celelalte unitãti bugetare prevãzute la art. 2 îsi vor pune de acord regulamentele de ordine interioarã cu prevederile acesteia.

Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicatã.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR VALER DORNEANU

PRESEDINTELE SENATULUI NICOLAE VÃCÃROIU

Bucuresti, 14 decembrie 2004.

Nr. 571.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind protectia personalului din autoritãtile publice, institutiile publice si din alte unitãti care semnaleazã încãlcãri ale legii

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicatã,

Presedintele României decreteazã:

Articol unic. - Se promulgã Legea privind protectia personalului din autoritãtile publice, institutiile publice si din alte unitãti care semnaleazã încãlcãri ale legii si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

Bucuresti, 10 decembrie 2004.

Nr. 1.112.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE

pentru modificarea si completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru somaj si stimularea ocupãrii fortei de muncã

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

Art. I. - Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru somaj si stimularea ocupãrii fortei de muncã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 6 februarie 2002, cu modificãrile si completãrile ulterioare, se modificã si se completeazã dupã cum urmeazã:

1. La articolul 71, alineatul (3) va avea urmãtorul cuprins:

“(3) Serviciile prevãzute la alin. (1) se acordã gratuit:

a) persoanelor prevãzute la art. 16, o singurã datã, pentru fiecare perioadã în care se aflã în cãutarea unui loc de muncã;

b) persoanelor care au calitatea de asigurat în sistemul asigurãrilor pentru somaj, o singurã datã, pentru fiecare perioadã în care au calitatea de asigurat;

c) studentilor care solicitã acordarea de credite cu dobândã avantajoasã din bugetul asigurãrilor pentru somaj, în conditiile prezentei legi.”

2. Dupã articolul 84 se introduc articolele 84¹ si 84² cu urmãtorul cuprins:

“Art. 84¹. - (1) Angajatorii care, dupã îndeplinirea obligatiei prevãzute la art. 83 alin. (1), mentin raporturile de muncã sau de serviciu cu absolventii încadrati în conditiile art. 80 primesc, pentru fiecare an de continuare a raporturilor de muncã sau de serviciu, un ajutor financiar egal cu suma aferentã contributiilor sociale datorate de angajatori pentru aceste persoane si virate, conform legii.

(2) Ajutorul financiar prevãzut la alin. (1) poate fi acordat pe o perioadã de cel mult 2 ani de la data îndeplinirii obligatiei prevãzute la art. 83 alin. (1).

(3) Prin contributii sociale datorate de angajatori se întelege contributia de asigurãri sociale, contributia de asigurare pentru accidente de muncã si boli profesionale, contributia pentru asigurãri sociale de sãnãtate si contributia de asigurãri pentru somaj.

(4) Ajutorul financiar prevãzut la alin. (1) se vireazã, la cerere, din bugetul asigurãrilor pentru somaj, angajatorilor care nu înregistreazã debite provenind din neplata contributiilor sociale, prin plata acestei sume, în termen de 90 de zile de la data aprobãrii cererii.

Art. 84². - Procedura pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 841 se aprobã prin ordin al ministrului muncii, solidaritãtii sociale si familiei.”

3. La articolul 85, alineatul (2) va avea urmãtorul cuprins:

“(2) De facilitãtile prevãzute la alin. (1) beneficiazã si angajatorii care, în raport cu numãrul de angajati, nu au obligatia, potrivit legii, de a încadra în muncã persoane cu handicap, dacã încadreazã în muncã pe duratã nedeterminatã persoane cu handicap si le mentin raporturile de muncã sau de serviciu cel putin 2 ani.”

Art. II. - Dispozitiile prezentei legi se aplicã angajatorilor care încadreazã în muncã absolventi dupã intrarea în vigoare a acesteia.

Art. III. - Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru somaj si stimularea ocupãrii fortei de muncã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, precum si cu modificãrile si completãrile aduse prin prezenta lege, va fi republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouã numerotare.

Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicatã.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR VALER DORNEANU

PRESEDINTELE SENATULUI NICOLAE VÃCÃROIU

Bucuresti, 14 decembrie 2004.

Nr. 580.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru somaj si stimularea ocupãrii fortei de muncã

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicatã,

Presedintele României decreteazã:

Articol unic. - Se promulgã Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru somaj si stimularea ocupãrii fortei de muncã si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

Bucuresti, 10 decembrie 2004.

Nr. 1.121.

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind modificarea si completarea anexelor nr. 1-3 la Hotãrârea Guvernului nr. 27/2004 pentru aprobarea conditiilor de închiriere de cãtre Compania Nationalã de Cãi Ferate “C.F.R.” - S.A. a unor pãrti din infrastructura feroviarã neinteroperabilã, precum si de gestionare a acestora

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicatã,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. I. - Anexele nr. 1-3 la Hotãrârea Guvernului nr. 27/2004 pentru aprobarea conditiilor de închiriere de cãtre Compania Nationalã de Cãi Ferate “C.F.R.” - S.A. a unor pãrti din infrastructura feroviarã neinteroperabilã, precum si de gestionare a acestora, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 28 ianuarie 2004, se modificã si se completeazã dupã cum urmeazã:

A. La anexa nr. 1 “Conditii de închiriere de cãtre Compania Nationalã de Cãi Ferate «C.F.R.» - S.A. a unor pãrti din infrastructura feroviarã neinteroperabilã, precum si de gestionare a acestora”:

1. Articolul 13 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 13. - Pentru sectiile de circulatie apartinând infrastructurii feroviare neinteroperabile pe care se desfãsoarã exclusiv transport de marfã, la care nu se pot încheia contracte de închiriere conform prevederilor art. 12, C.F.R. va informa în scris consiliile judetene implicate despre necesitatea închiderii acestora din motive economice si va actiona în vederea închiderii lor pentru transport, în conditiile legii.”

2. Dupã articolul 13 se introduce un nou articol, articolul 13¹, cu urmãtorul cuprins:

“Art. 13¹. - Pentru sectiile de circulatie apartinând infrastructurii feroviare neinteroperabile pe care se desfãsoarã si transport de cãlãtori, la care nu se pot încheia contracte de închiriere conform prevederilor art. 12, se va proceda în felul urmãtor:

a) C.F.R. va continua sã asigure administrarea sectiilor respective si va relua lunar procedura de licitatie;

b) Societatea Nationalã de Transport Feroviar de Cãlãtori «C.F.R. Cãlãtori» - S.A. va continua sã asigure servicii de transport de cãlãtori;

c) serviciile de transport de marfã se vor asigura de cãtre orice operator feroviar licentiat, în conditiile legii, numai cu conditia plãtii tarifului de utilizare a infrastructurii si a celorlalte tarife stabilite de C.F.R. pentru operarea în conditii comerciale a circulatiei trenurilor de marfã pe sectia respectivã;

d) C.F.R. si Societatea Nationalã de Transport Feroviar de Cãlãtori «C.F.R. Cãlãtori» - S.A. vor analiza lunar veniturile si cheltuielile generate de exploatarea sectiilor de circulatie apartinând infrastructurii feroviare neinteroperabile, care nu au fost adjudecate la licitatie, si vor lua mãsuri pentru reducerea pierderilor din exploatarea sectiilor de circulatie respective prin modificarea pachetului minim obligatoriu, corespunzãtor conditiilor pietei;

e) pentru sectiile care dupã o perioadã de 6 luni de licitatii succesive nu au putut fi închiriate, C.F.R. si Societatea Nationalã de Transport Feroviar de Cãlãtori «C.F.R. Cãlãtori» - S.A. vor prezenta Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si consiliilor judetene implicate conditiile în care se poate continua exploatarea fãrã a se înregistra pierderi, în functie de specificul fiecãrei sectii de circulatie;

f) pentru sectiile de circulatie la care nu se poate asigura exploatarea fãrã a se înregistra pierderi pentru serviciile de transport de cãlãtori, C.F.R. va informa în scris consiliile judetene implicate despre necesitatea închiderii acestora din motive economice si va actiona în vederea închiderii lor pentru transport, în conditiile legii;

g) în situatia în care, în timpul procedurilor de închidere a liniilor de cale feratã apartinând infrastructurii feroviare neinteroperabile, pe care se executã transport de marfã sau transport de marfã si cãlãtori, apar solicitãri pentru închiriere, aceste linii se pot închiria solicitantilor, în conditiile legii, la un nivel al chiriei cel putin egal cu cel solicitat de C.F.R. la Bursa de Mãrfuri.”

3. Articolul 14 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 14. - Personalul de la C.F.R., Societatea Nationalã de Transport Feroviar de Cãlãtori «C.F.R. Cãlãtori» - S.A. si Societatea Nationalã de Transport Feroviar de Marfã «C.F.R. Marfã» - S.A., care se disponibilizeazã ca urmare a închiderii unor sectii de circulatie apartinând infrastructurii feroviare neinteroperabile si a încetãrii activitãtilor pe aceste sectii sau ca urmare a nepreluãrii acestuia de cãtre persoanele juridice care au închiriat sectiile de circulatie si opereazã servicii de transport public feroviar, va beneficia de mãsuri de protectie socialã conform legislatiei în vigoare.”

4. Dupã articolul 16 se introduc douã noi articole, articolele 16¹ si 16², cu urmãtorul cuprins:

“Art. 16¹. - (1) C.F.R. poate încheia contracte de închiriere a unor sectii de circulatie apartinând infrastructurii feroviare neinteroperabile numai în conditiile în care semnatarul contractului de închiriere îndeplineste urmãtoarele conditii:

a) a fost declarat câstigãtorul unei proceduri de licitatie organizatã în concordantã cu prevederile prezentei hotãrâri;

b) se angajeazã ferm sã asigure gestionarea sectiei/sectiilor respective în conditii de sigurantã a traficului si sã asigure activitãtile de conducere operativã a circulatiei trenurilor, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2);

c) se angajeazã ferm sã realizeze traficul de cãlãtori si/sau de marfã, dupã caz, conform caietului de sarcini, începând cu data intrãrii în vigoare a contractului de închiriere, si prezintã dovezi concludente cã are resursele necesare pentru preluarea traficului respectiv;

d) se angajeazã ca la data intrãrii în vigoare a contractului de închiriere sã preia integral obligatiile asumate prin caietul de sarcini privind asigurarea serviciilor de transport de cãlãtori, conform prevederilor din pachetul minim;

e) în cazul în care preluarea/realizarea traficului de cãlãtori si/sau de marfã se face prin intermediul altor persoane juridice, câstigãtorul procedurii de licitatie prezintã, la semnarea contractului de închiriere, contractele încheiate cu persoanele juridice care vor prelua traficul de cãlãtori si/sau de marfã pe sectia/sectiile respectivã/respective si dovezile cã acestea îndeplinesc conditiile legale pentru a desfãsura activitãtile respective;

f) se angajeazã sã fie unic rãspunzãtor în fata C.F.R. si/sau a Societãtii Nationale de Transport Feroviar de Cãlãtori «C.F.R. Cãlãtori» - S.A. privind modul de exploatare a sectiei/sectiilor respective si utilizarea materialului rulant preluat, indiferent dacã realizeazã aceste activitãti în mod direct sau prin intermediul altor persoane juridice pe bazã de contract.

(2) Conditiile prevãzute la alin. (1) lit. b)-f) constituie si clauze obligatorii în contractul de închiriere care se încheie potrivit art. 12.

Art. 16². - Pentru perioada de valabilitate a contractului de închiriere, C.F.R. va transfera cãtre semnatarul contractului respectiv toate activele existente la data încheierii contractului de închiriere pe sectia/sectiile care face/fac obiectul contractului si va proceda, în conformitate cu reglementãrile în vigoare, la cesionarea cãtre acesta a contractelor de închiriere a unor active sau activitãti din cadrul sectiilor respective, pe care le-a semnat cu alte persoane juridice si/sau fizice.”

5. La articolul 19 alineatul (1), dupã litera c) se introduce o nouã literã, litera d), cu urmãtorul cuprins:

“d) locomotivele izolate folosite pentru remorcarea trenurilor complete prevãzute la lit. b) si c).”

6. Articolul 23 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 23. - Contractele privind preluarea unor sectii de circulatie apartinând infrastructurii feroviare neinteroperabile de cãtre agenti economici, în regim de închiriere, vor contine obligatia asigurãrii de cãtre C.F.R. a activitãtilor de conducere operativã a circulatiei trenurilor, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1), iar tariful perceput de C.F.R. de la acestia pentru plata serviciilor de conducere operativã a circulatiei trenurilor se stabileste în functie de nivelul costurilor variabile ale C.F.R. pentru asigurarea acestor servicii si se aprobã prin hotãrâre a Guvernului.”

B. La anexa nr. 2 “Sectiile de circulatie ce alcãtuiesc infrastructura feroviarã interoperabilã”:

1. Pozitia nr. 9 va avea urmãtorul cuprins:

“9. Gura Motrului-Turceni-Târgu Jiu”.

2. Pozitia nr. 10 va avea urmãtorul cuprins:

“10. Turceni-Drãgotesti”.

C. La anexa nr. 3 “Sectiile de circulatie ce alcãtuiesc infrastructura feroviarã neinteroperabilã”:

1. Pozitia nr. 37 va avea urmãtorul cuprins:

“37. Timisoara BÃRBÃTENI-LUPENI Tehnic 4”.

2. Pozitia nr. 64 va avea urmãtorul cuprins:

“64. Cluj BOTIZ-BIXAD 46”.

3. Pozitia nr. 71 va avea urmãtorul cuprins:

“71. Brasov BARABANT-ZLATNA Cãlãtori 38”.

4. Pozitia nr. 83 va avea urmãtorul cuprins:

“83. Brasov SERCAIA-SINCA 9”.

5. Pozitia nr. 84 va avea urmãtorul cuprins:

“84. Brasov TÂRGU MURES-BÃILE SOVATA 74”.

6. Dupã pozitia nr. 84 se introduc pozitiile 84¹ si 84² cu urmãtorul cuprins:

“84¹. Brasov TÂRGU MURES Sud-BAND-LECHINTA 90;

84². Brasov BAND-MIHESU DE CÂMPIE 28”.

7. Pozitia nr. 87 va avea urmãtorul cuprins:

“87. Brasov CHILENI-VOSLÃBENI 7”.

8. Pozitia nr. 102 va avea urmãtorul cuprins:

“102. Iasi CRASNA-HUSI 33”.

Art. II. - Hotãrârea Guvernului nr. 27/2004 pentru aprobarea conditiilor de închiriere de cãtre Compania Nationalã de Cãi Ferate “C.F.R.” - S.A. a unor pãrti din infrastructura feroviarã neinteroperabilã, precum si de gestionare a acestora, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 28 ianuarie 2004, cu modificãrile si completãrile aduse prin prezenta hotãrâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouã numerotare.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

p. Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Traian Panait,

secretar de stat

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

Bucuresti, 30 noiembrie 2004.

Nr. 2.174.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

pentru modificarea si completarea Hotãrârii Guvernului nr. 357/2004 privind aprobarea mecanismului de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivitãtii produselor industriale

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicatã,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. I. - Hotãrârea Guvernului nr. 357/2004 privind aprobarea mecanismului de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivitãtii produselor industriale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 31 martie 2004, se modificã si se completeazã dupã cum urmeazã:

1. La articolul 3, litera d) va avea urmãtorul cuprins:

“d) certificarea produselor si/sau obtinerea etichetei ecologice pentru produse.”

2. La articolul 4 alineatul (1), litera b) va avea urmãtorul cuprins:

“b) realizeazã profit din activitatea de exploatare, conform ultimei situatii financiare anuale transmise si înregistrate la administratia teritorialã a Ministerului Finantelor Publice;”

3. La articolul 4, alineatul (2) va avea urmãtorul cuprins:

“(2) Beneficiarii proiectelor pentru activitatea prevãzutã la art. 3 lit. c) pot fi si entitãti din infrastructura pentru evaluarea conformitãtii produselor industriale, care îndeplinesc conditiile prevãzute la alin. (1) lit. a) si b), dupã caz, si nu beneficiazã, pe perioada de implementare a proiectului, de alte fonduri nerambursabile pentru acelasi tip de proiecte.”

4. La articolul 8, alineatul (2) va avea urmãtorul cuprins:

“(2) Suma maximã acordatã unui beneficiar de la bugetul de stat pentru un interval de pânã la 3 ani este egalã cu echivalentul a 90.000 euro, cu plata esalonatã, pe bazã de documente justificative.”

5. La articolul 8, alineatul (3) va avea urmãtorul cuprins:

“(3) Suma minimã alocatã de la bugetul de stat pentru un proiect este egalã cu echivalentul a 5.000 euro.”

6. La articolul 9 alineatul (2), dupã litera c) se introduce o nouã literã, litera d) cu urmãtorul cuprins:

“d) 65% de la bugetul de stat din cheltuielile efectuate de beneficiari si 35% cofinantare din surse proprii ale beneficiarilor, pentru tipurile de proiecte care se încadreazã în activitãtile prevãzute la art. 3 lit. a)-e), atunci când beneficiarii sunt întreprinderi mici si mijlocii, definite conform art. 3 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiintãrii si dezvoltãrii întreprinderilor mici si mijlocii.”

Art. II. - Hotãrârea Guvernului nr. 357/2004 privind aprobarea mecanismului de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivitãtii produselor industriale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 31 martie 2004, cu modificãrile si completãrile aduse prin prezenta hotãrâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

p. Ministrul de stat, ministrul economiei si comertului,

Iulian Iancu,

secretar de stat

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

Bucuresti, 30 noiembrie 2004.

Nr. 2.184.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind trecerea unui imobil din domeniul public al statului si din administrarea Agentiei Nationale pentru Sport în domeniul public al municipiului Constanta si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Constanta

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicatã, al art. 9 alin. (1) si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publicã si regimul juridic al acesteia, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. - Se aprobã trecerea unui imobil situat în municipiul Constanta, aleea Siutghiol nr. 2, judetul Constanta, compus din constructie si terenul aferent, având destinatia de sediu Radioclub, identificat potrivit anexei care face parte integrantã din prezenta hotãrâre, din domeniul public al statului si din administrarea Agentiei Nationale pentru Sport în domeniul public al municipiului Constanta si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Constanta.

Art. 2. - Predarea-preluarea imobilului transmis potrivit art. 1 se face pe bazã de protocol încheiat între pãrtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

p. Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Vasile Rusu

Presedintele Agentiei Nationale pentru Sport,

Constantin Diaconu

p. Ministrul de stat, ministrul administratiei si internelor,

Toma Zaharia,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru administratia publicã,

Gheorghe Emacu

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

Bucuresti, 9 decembrie 2004.

Nr. 2.260.

ANEXÃ

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului care trece din domeniul public al statului si din administrarea Agentiei Nationale pentru Sport în domeniul public al municipiului Constanta si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Constanta

Nr. M.F.P.	Codul de clasificare	Denumirea si adresa imobilului care se transmite	Persoana juridicã de la care se transmite imobilul	Persoana juridicã la care se transmite imobilul	Caracteristicile tehnice ale imobilului care se transmite
1	2	3	4	5	6
26.294	8.29.13	Sediu Radioclub, municipiul Constanta, aleea Siutghiol nr. 2, judetul Constanta	Statul român, Agentia Nationalã pentru Sport	Municipiul Constanta, Consiliul Local al Municipiului Constanta	Imobil P + 1: - suprafata terenului = 94,29 m2 - suprafata construitã = 126 m2 - antenã emisie-receptie (structurã metalicã) = 12,88 m2 Nr. C.F.: 360 Nr. topo: 7.052

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURÃRILOR

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURÃRILOR

ORDIN

pentru punerea în aplicare a Normelor privind aplicarea legii în domeniul asigurãrilor obligatorii de rãspundere civilã pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule si autorizarea asigurãtorilor pentru practicarea asigurãrii obligatorii de rãspundere civilã pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule

Tinând seama de dispozitiile art. 5 si 53 din Legea nr. 136/1995 privind asigurãrile si reasigurãrile în România, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 4 alin. (27) si ale art. 47 pct. 2 lit. k) din Legea nr. 32/2000 privind societãtile de asigurare si supravegherea asigurãrilor, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

potrivit Hotãrârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor din data de 9 decembrie 2004, prin care s-au adoptat Normele privind aplicarea legii în domeniul asigurãrilor obligatorii de rãspundere civilã pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule si autorizarea asigurãtorilor pentru practicarea asigurãrii obligatorii de rãspundere civilã pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule,

presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor emite urmãtorul ordin:

Art. 1. - Se pun în aplicare Normele privind aplicarea legii în domeniul asigurãrilor obligatorii de rãspundere civilã pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule si autorizarea asigurãtorilor pentru practicarea asigurãrii obligatorii de rãspundere civilã pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule, cuprinse în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin, cu exceptia art. 2 alin. (2) care se va pune în aplicare prin ordin când Centrul de informare - CEDAM - prevãzut la art. 12 va deveni operational.

Art. 2. - Societãtile de asigurãri autorizate vor lua toate mãsurile necesare si rãspund de instruirea corespunzãtoare a personalului propriu si a intermediarilor implicati în contractarea asigurãrilor obligatorii.

Art. 3. - Pe data de 31 decembrie 2004 se abrogã Normele privind aplicarea legii în domeniul asigurãrilor obligatorii de rãspundere civilã pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule si autorizarea asigurãtorilor care vor practica asigurare în anul 2004, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor nr. 3.113/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 858 din 3 decembrie 2003.

Art. 4. - Secretarul general si Directia generalã asigurãri obligatorii din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor vor asigura ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor,

Nicolae Eugen Crisan

Bucuresti, 10 decembrie 2004.

Nr. 3.108.

ANEXÃ

NORME

privind aplicarea legii în domeniul asigurãrilor obligatorii de rãspundere civilã pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule si autorizarea asigurãtorilor pentru practicarea asigurãrii obligatorii de rãspundere civilã pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule

În temeiul prevederilor art. 5 si 53 din Legea nr. 136/1995 privind asigurãrile si reasigurãrile în România, cu modificãrile si completãrile ulterioare, ale art. 5 lit. c) si ale art. 47 pct. 2 lit. k) din Legea nr. 32/2000 privind societãtile de asigurare si supravegherea asigurãrilor, cu modificãrile si completãrile ulterioare, precum si ale art. IV alin. (1) din Legea nr. 403/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/2000 privind societãtile de asigurare si supravegherea asigurãrilor, Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor a adoptat urmãtoarele norme, prin care se stabilesc nivelul primelor de asigurare si termenele de platã a acestora, limitele despãgubirilor corelate cu nivelul primelor de asigurare, criteriile de selectie si conditiile de autorizare, precum si de retragere a autorizãrii asigurãtorilor si alte elemente pentru practicarea asigurãrii obligatorii de rãspundere civilã pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule.

Definitii

În întelesul prezentului act normativ se folosesc urmãtoarele definitii:

a) autovehicule - vehicule cu propulsie proprie supuse înmatriculãrii, inclusiv remorci, semiremorci sau atase tractate de acestea, precum si tramvaie;

b1) proprietar - persoana fizicã sau juridicã, titularã a dreptului de proprietate asupra unui autovehicul;

b2) utilizator - persoana cãreia, în baza unui contract încheiat cu proprietarul de drept, i s-a atribuit pe o anumitã perioadã dreptul de folosintã a unui autovehicul;

c) accident de autovehicule - eveniment neprevãzut si întâmplãtor provocat prin intermediul unui autovehicul ce cauzeazã prejudicii unor terte persoane si care poate da nastere unei/unor cereri de despãgubire;

d) prejudiciu - efectul negativ suferit de un tert, parte prejudiciatã, prin producerea unui accident de autovehicul, cu exceptia efectelor negative care angajeazã rãspunderea transportatorului;

e) parte prejudiciatã - persoana/persoanele îndreptãtitã/îndreptãtite sã primeascã despãgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a unui accident de autovehicul, în conformitate cu prevederile legale;

f) asigurare obligatorie de rãspundere civilã pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule, denumitã în continuare asigurare obligatorie RCA (rãspundere civilã auto) - contractul de asigurare probat prin documentul de asigurare, prin care un asigurãtor autorizat, în baza unei prime plãtite de asigurat, se obligã sã despãgubeascã prejudiciile cauzate tertilor în perioada de valabilitate a documentului de asigurare ca urmare a producerii unui accident de autovehicul, în conditiile legii;

g) asigurat - proprietarul de autovehicul care a încheiat cu un asigurãtor RCA o asigurare obligatorie de rãspundere civilã pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule;

h) asigurãtor RCA - societate de asigurare autorizatã de Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor sã practice asigurarea obligatorie RCA în conformitate cu prevederile prezentelor norme;

i) fondul de protectie a victimelor strãzii - fond constituit si finantat în conditiile legii de asigurãtorii RCA;

j) document de asigurare RCA - polita de asigurare pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule pe teritoriul României, care probeazã încheierea contractului de asigurare RCA;

k) limitele teritoriale de acoperire ale asigurãrii obligatorii RCA - teritoriul României;

l) prima de referintã - prima de asigurare determinatã în baza cheltuielilor cu despãgubirile, cheltuielilor de achizitie, ratei daunei pe anii anteriori, ratei inflatiei, limitelor despãgubirilor de asigurare si celorlalte cerinte legale, dar si tinând seama de o ratã minimã a profitului pentru asigurãtorii RCA;

m) Centru de informare, denumit CEDAM - administratorul bazei de date, creat conform dispozitiilor art. II din Legea nr. 172/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurãrile si reasigurãrile în România.

TITLUL I

Nivelul primelor de asigurare, termenele de platã a acestora si limitele despãgubirilor

Art. 1. - (1) Nivelul maxim si cel minim al primelor de asigurare pentru asigurãrile obligatorii RCA se stabilesc avându-se în vedere o primã de referintã la care se aplicã un procent de 10% în plus sau în minus pentru anul 2005 si un procent de 20% în plus si 10% în minus pentru anul 2006.

Primele de referintã pentru asigurãrile obligatorii RCA sunt prevãzute în anexa nr. 2.

(2) Asigurãtorii RCA vor stabili anual tarife de prime proprii, care sã se încadreze în nivelul maxim si cel minim al primelor de asigurare, calculate conform alin. (1).

Tarifele de prime astfel calculate vor fi prezentate Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor de cãtre toti asigurãtorii, la data depunerii documentatiei de autorizare în conformitate cu art. 14.

(3) În cadrul activitãtii de contractare a asigurãrii, prin alte persoane decât personalul propriu angajat cu carte de muncã al asigurãtorilor RCA, nivelul maxim al cheltuielilor de achizitie, respectiv comisioanele, nu va depãsi 15%, diferentiat pentru agentii de asigurare si brokerii de asigurare, si se va aplica asupra primelor efectiv încasate.

(4) Tarifele de prime prezentate se vor publica pe site-ul asigurãtorului RCA si în douã publicatii de largã circulatie, dupã autorizarea acestuia pentru practicarea asigurãrii RCA.

(5) Este interzis sã se încaseze prime de asigurare diferite de tarifele publicate, cu exceptia cazurilor mentionate la art. 2 alin. (8) si (9).

(6) Nerespectarea de cãtre asigurãtorii RCA a prevederilor alin. (2), (3), (4) si (5) se va sanctiona cu retragerea imediatã a autorizatiei de a practica asigurarea obligatorie RCA, conform art. 8 coroborat cu art. 39 din Legea nr. 32/2000, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

Art. 2. - (1) Persoanele care au în proprietate autovehicule înmatriculate sau supuse înmatriculãrii în România sunt obligate sã încheie asigurarea obligatorie RCA (contractul de asigurare) pe duratã nelimitatã si sã mentinã valabilitatea acesteia prin plata primelor de asigurare pe perioade de câte 6 sau 12 luni, în functie de optiunea asiguratului. Pentru persoanele fizice si juridice care au în proprietate mai mult de un autovehicul înmatriculat sau supus înmatriculãrii în România se va încheia un singur contract de asigurare obligatorie RCA.

(2) Asiguratii sunt obligati sã notifice în prealabil asigurãtorului RCA la care sunt asigurati intentia de a denunta asigurarea obligatorie RCA încheiatã cu acesta, cu cel putin 30 de zile înainte de expirarea perioadelor mentionate la alin. (1). Notificarea se va face în scris, iar dovada efectuãrii acesteia revine asiguratului. Este interzis asigurãtorilor RCA sã încheie asigurarea obligatorie RCA (contractul de asigurare) cu persoanele care au în proprietate autovehicule înmatriculate sau supuse înmatriculãrii în România, dacã acestea nu fac dovada denuntãrii asigurãrii obligatorii RCA (contractul de asigurare) în conditiile prevãzute mai sus. Încheierea asigurãrii obligatorii RCA (contractul de asigurare) cu încãlcarea prevederilor anterioare obligã noul asigurãtor RCA sã transfere primele de asigurare încasate asigurãtorului RCA initial, în termen de maximum 7 zile lucrãtoare de la data notificãrii primite de la acesta, si sã plãteascã despãgubirile pentru prejudiciile de care asiguratul rãspunde fatã de terte persoane pãgubite, în conditiile legii, pânã la transferul efectiv al primelor de asigurare. Înainte de încheierea unui nou contract de asigurare, asigurãtorul RCA are obligatia sã verifice în baza unicã de date situatia asiguratului care doreste sã încheie asigurarea obligatorie RCA.

(3) În cazul în care asiguratii nu comunicã intentia de denuntare a asigurãrii obligatorii RCA în termenul prevãzut la alin. (2), la expirarea perioadelor mentionate la alin. (1) asigurarea obligatorie RCA continuã automat pe perioade egale cu cele anterioare, respectiv de 6 sau de 12 luni, dacã sunt îndeplinite cumulativ urmãtoarele conditii:

a) nu existã prime/rate de asigurare restante pentru perioada de asigurare anterioarã;

b) asiguratii au plãtit prima de asigurare aferentã perioadei de asigurare urmãtoare înainte de expirarea perioadei de asigurare anterioare.

(4) În cazul în care nu sunt îndeplinite conditiile de continuare automatã a asigurãrii obligatorii RCA, mentionate la alin. (3), proprietarii autovehiculelor devin neasigurati la expirarea perioadei de asigurare anterioarã si pentru care au plãtit prima de asigurare, urmând a suporta rigorile legii si rãmânând în continuare obligati sã încheie asigurarea obligatorie RCA conform prevederilor legale.

(5) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), asigurarea obligatorie RCA se încheie:

- pe perioada de valabilitate a autorizatiei provizorii de circulatie, pentru autovehiculele care se înmatriculeazã provizoriu;

- pe perioada înmatriculãrii temporare, pentru autovehiculele ce urmeazã sã fie scoase definitiv din tarã.

(6) Documentele de asigurare se vor emite pe perioada corespunzãtoare pentru care s-a plãtit prima de asigurare. Primele de asigurare aferente acestor documente de asigurare se calculeazã în conformitate cu tariful de prime stabilit de asigurãtorul RCA în anul calendaristic în care începe valabilitatea asigurãrii obligatorii RCA. Proprietarii de parcuri auto formate din cel putin 10 autovehicule supuse înmatriculãrii pot negocia cu asigurãtorii RCA plata fractionatã a primelor de asigurare.

(7) Pentru cazurile prevãzute la alin. (1) si (5) primele de asigurare se calculeazã prin însumarea primelor lunare stabilite în tariful de prime al asigurãtorului RCA, corespunzãtor numãrului de luni calendaristice întregi cuprinse în perioada de valabilitate a asigurãrii, la care se adaugã prima aferentã lunii calendaristice în care expirã asigurarea, dacã aceasta nu a fost deja luatã în calcul ca lunã întreagã.

(8) Persoanele fizice pensionate beneficiazã de o reducere cu 20% a primelor de asigurare în baza talonului de pensie sau a deciziei de pensionare.

(9) Persoanele cu deficiente locomotorii, detinãtoare de motocicluri si de autoturisme adaptate infirmitãtii lor, inclusiv cele primite de acestea în folosintã, probate cu documente justificative, beneficiazã de o reducere cu 50% a primelor de asigurare.

Art. 3. - Persoanele care intrã pe teritoriul României cu autovehicule înmatriculate în strãinãtate, dar neasigurate sau ale cãror asigurãri expirã în timpul în care se aflã pe teritoriul României, sunt obligate sã încheie asigurarea obligatorie RCA. Documentele de asigurare se emit si primele de asigurare se plãtesc anticipat si integral, corespunzãtor perioadei în care autovehiculul neasigurat se aflã în România, astfel:

a) la intrarea autovehiculului pe teritorul României, la punctele de trecere a frontierei, în cazul persoanelor care intrã pe teritoriul României cu autovehicule înmatriculate în strãinãtate, dar neasigurate;

b) cel mai târziu în ultima zi de valabilitate a documentelor de asigurare, la unitãtile teritoriale ale asigurãtorilor autorizate, în cazul persoanelor care se aflã pe teritoriul României cu autovehicule înmatriculate în strãinãtate si ale cãror asigurãri expirã în perioada în care se aflã în România.

Art. 4. - Rãspunderea asigurãtorului începe:

a) din momentul plãtii primei de asigurare si al eliberãrii documentului de asigurare, dar nu mai devreme de data intrãrii în vigoare a asigurãrii înscrisã în document, pentru asiguratul care îsi îndeplineste obligatiile de platã cel mai târziu în ultima zi de valabilitate a perioadei de asigurare anterioare;

b) dupã 48 de ore de la expirarea zilei în care s-a plãtit prima de asigurare si s-a eliberat documentul de asigurare, pentru persoanele care nu aveau o asigurare obligatorie RCA, valabilã la momentul plãtii;

c) din momentul plãtii primei de asigurare si al eliberãrii documentului de asigurare, dar nu mai devreme de data intrãrii în vigoare a autorizatiei provizorii de circulatie sau a înmatriculãrii autovehiculului, pentru autovehiculele ce urmeazã a fi înmatriculate sau reînmatriculate.

Art. 5. - (1) Rãspunderea asigurãtorului înceteazã la ora 24,00 a ultimei zile de valabilitate înscrise în documentul de asigurare sau, anterior acestei date, în momentul radierii din circulatie a autovehiculului.

(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), pentru autovehiculele care sunt radiate din circulatie în perioada de asigurare ca urmare a încetãrii contractelor de leasing, asigurãrile obligatorii RCA rãmân în vigoare pânã la expirarea perioadei de valabilitate înscrise în documentele de asigurare, fãrã modificarea primei de asigurare, dacã sunt îndeplinite cumulativ urmãtoarele conditii:

- noii proprietari sunt utilizatorii prevãzuti în documentele de asigurare; si

- asigurãtorul a încasat prima de asigurare aferentã perioadei de valabilitate.

Art. 6. - (1) Pentru autovehiculele care sunt radiate din circulatie în perioada de asigurare, prima de asigurare aferentã perioadei cuprinse între data începerii si data încetãrii rãspunderii asigurãtorului se calculeazã prin însumarea primelor lunare stabilite în tariful de prime al asigurãtorului RCA, corespunzãtor numãrului de luni calendaristice întregi cuprinse în perioada de valabilitate a asigurãrii, la care se adaugã prima aferentã lunii calendaristice în care înceteazã rãspunderea asigurãtorului, dacã aceasta nu a fost deja luatã în calcul ca lunã întreagã.

(2) Diferenta dintre prima de asigurare plãtitã si cea calculatã conform alin. (1) se restituie asiguratului, la cererea scrisã a acestuia, însotitã de documentele doveditoare, numai în cazurile în care nu s-au plãtit sau nu se datoreazã despãgubiri pentru evenimente produse în perioada de valabilitate a asigurãrii.

Art. 7. - (1) În unul si acelasi accident produs pe teritoriul României, indiferent de numãrul persoanelor rãspunzãtoare de producerea pagubelor, asigurãtorul acordã despãgubiri, inclusiv pentru cheltuielile fãcute de asigurati în procesul civil, în limitele de despãgubire valabile la data accidentului.

(2) Limitele de despãgubire se stabilesc anual prin norme adoptate de Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor. De la data aderãrii României la Uniunea Europeanã limitele de despãgubire vor fi cele prevãzute în directivele Uniunii Europene. Pentru anul 2005, respectiv anul 2006, limitele de despãgubire sunt cele prevãzute în anexa nr. 3.

Art. 8. - (1) Dovada existentei asigurãrii obligatorii RCA, în cazul controalelor efectuate de organele de politie, în conformitate cu prevederile art. 64 din Legea nr. 136/1995, cu modificãrile si completãrile ulterioare, o constituie:

- documentul (polita) de asigurare emis de asigurãtorii RCA, pentru autovehiculele înmatriculate în România;

- documentele internationale de asigurare de rãspundere civilã auto, eliberate de societãti de asigurare din strãinãtate, cu valabilitate pe teritoriul României si numai pentru perioada mentionatã în acestea sau documentul de asigurare emis de asigurãtorii RCA din România, pentru autovehiculele înmatriculate în strãinãtate.

(2) La trecerea frontierei de stat a României, proprietarii sau conducãtorii autovehiculelor înmatriculate în România vor prezenta documentul Carte Verde.

Art. 9. - (1) Forma, continutul si seriile contractului si politei de asigurare RCA sunt prevãzute în anexa nr. 9.

Fiecare asigurãtor va avea alocatã o serie unicã, care va fi mentionatã atât pe contract, cât si pe polita de asigurare.

(2) Pentru asigurãtorii care au practicat asigurarea obligatorie RCA în anul 2004, seriile contractului si politei de asigurare rãmân neschimbate.

(3) În cazul asigurãtorilor care solicitã autorizare de practicare a asigurãrii obligatorii RCA pentru prima datã în anul 2005, se vor repartiza serii pentru contractele si politele de asigurare, prin tragere la sorti, în termen de 10 zile lucrãtoare de la depunerea documentatiei de autorizare.

(4) Contractul si polita de asigurare se vor tipãri la Compania Nationalã “Imprimeria Nationalã” - S.A. sau la alte unitãti tipografice sub supravegherea acesteia, selectate pe baza criteriilor stabilite prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.177/1998, conform Hotãrârii Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiarã si contabilã si a normelor metodologice privind întocmirea si utilizarea acestora. Forma, dimensiunile si continutul contractului si al politelor de asigurare au fost transmise Companiei Nationale “Imprimeria Nationalã” - S.A.

(5) Asigurãtorii care au depus documentatie de autorizare vor putea comanda tipãrirea contractelor si a politelor de asigurare în conditiile alin. (4), numai în baza unui mandat special din partea Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor.

Art. 10. - Nivelul amenzilor si celelalte sanctiuni sunt prevãzute la art. 63 si 64 din Legea nr. 136/1995, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

Art. 11. - Asigurãtorii RCA sunt obligati sã transmitã cãtre baza de date creatã conform dispozitiilor art. II din Legea nr. 172/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurãrile si reasigurãrile în România prin sistem informatic utilizând un mediu de comunicare electronicã toate informatiile privind încheierea asigurãrii obligatorii RCA, data de încetare a valabilitãtii sau de reziliere a documentelor de asigurare.

Art. 12. - A. CEDAM va avea urmãtoarele atributii:

1. stocarea urmãtoarelor informatii:

- numerele de înregistrare a autovehiculelor pe teritoriul României, inclusiv datele tehnice ale acestora, datele personale ale proprietarului sau conducãtorilor auto care au provocat accidente;

- numerele documentelor de asigurare RCA, inclusiv data de expirare a acoperirii asigurãrii;

- denumirea si sediul asigurãtorilor RCA emitenti de documente de asigurare;

2. coordonarea strângerii si diseminãrii acestor informatii;

3. asistarea persoanelor îndreptãtite si garantarea obtinerii de cãtre acestia a informatiilor solicitate.

B. Partea prejudiciatã este îndreptãtitã pentru o perioadã de 7 ani dupã producerea accidentului sã obtinã din partea CEDAM urmãtoarele informatii:

1. denumirea si sediul asigurãtorului RCA;

2. numãrul documentului de asigurare.

TITLUL II

Autorizarea asigurãtorilor si alte elemente referitoare la practicarea asigurãrii obligatorii de rãspundere civilã pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule

Art. 13. - Asigurãtorii pot subscrie asigurarea obligatorie RCA în conformitate cu prevederile Legii nr. 136/1995, cu modificãrile si completãrile ulterioare, si ale Legii nr. 32/2000, cu modificãrile si completãrile ulterioare, dacã îndeplinesc, cumulativ, suplimentar celorlalte cerinte legale, urmãtoarele:

a) sunt autorizati, în conformitate cu prevederile Legii nr. 32/2000, cu modificãrile si completãrile ulterioare, si ale Normelor nr. 2/2001 privind informatiile si documentele cerute pentru autorizarea asigurãtorilor si criteriile pentru aprobarea actionarilor semnificativi si a persoanelor semnificative ale asigurãtorilor, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor nr. 2/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501 din 24 august 2001, cu modificãrile ulterioare;

b) dispun de o retea teritorialã formatã din cel putin o unitate (sucursalã, agentie), înregistratã la oficiul registrului comertului, în fiecare judet si în municipiul Bucuresti, cu exceptia judetului Ilfov;

c) pentru fiecare unitate dispun de personal specializat în activitatea de constatare si de lichidare a daunelor auto si efectueazã plãti de despãgubire la cel putin una dintre unitãtile teritoriale din fiecare judet si în municipiul Bucuresti, cu exceptia judetului Ilfov;

d) dispun de o dotare cu tehnicã de calcul si software adecvate si de personal care sã permitã tinerea unor evidente detaliate privind documentele de asigurare si centralizarea informatiilor/datelor colectate de la unitãtile teritoriale si, totodatã, posedã capacitatea de a comunica în mod electronic aceste informatii cãtre baza unicã de date, constituitã conform art. II din Legea nr. 172/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 139/1995 privind asigurãrile si reasigurãrile în România. În acest sens este obligatorie transmiterea electronicã zilnicã a informatiilor referitoare la asigurarea obligatorie RCA între unitãtile teritoriale si sediul central si, o datã cu operabilitatea bazei unice de date, transmiterea acestor informatii sã se realizeze securizat (criptat). Informatiile necesare a fi colectate si transmise în baza unicã de date constituitã la nivel national sunt prezentate în anexa nr. 4;

e) nu se aflã în una dintre situatiile reglementate de art. 29 din Legea nr. 32/2000, cu modificãrile si completãrile ulterioare, nu li s-au limitat, interzis operatiunile sau nu li s-a retras autorizatia conform art. 39 din Legea nr. 32/2000, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

Art. 14. - (1) În vederea autorizãrii asigurãtorilor pentru practicarea asigurãrii obligatorii RCA, în conformitate cu art. 12 alin. (10) din Legea http://www.dsclex.ro/legislatie/2000/aprilie2000/mo2000_148.htm#l32, cu modificãrile si completãrile ulterioare, acestia vor prezenta Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor o cerere însotitã de:

a) documentatia din care sã rezulte îndeplinirea conditiilor prevãzute la art. 13 lit. a) si d);

b) extras de la oficiul registrului comertului, din care sã rezulte existenta unitãtilor teritoriale, conform prevederilor art. 13 lit. b);

c) pentru fiecare unitate teritorialã se vor prezenta lista personalului de specialitate, însotitã de copii ale documentelor legale care atestã existenta raporturilor contractuale cu asigurãtorul RCA, structura de lucru necesarã efectuãrii plãtilor de despãgubiri, precum si alte informatii utile, centralizate conform modelului prezentat în anexa nr. 5;

d) o declaratie a conducerii societãtii de asigurare, din care sã rezulte cã va respecta întocmai prevederile prezentelor norme, sub sanctiunile prevãzute la art. 39 din Legea nr. 32/2000, cu modificãrile si completãrile ulterioare, potrivit modelului prezentat în anexa nr. 6;

e) tariful primelor de asigurare stabilit în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2).

(2) Cererile de autorizare însotite de documentatia aferentã vor fi solutionate în termenul legal de la înregistrarea acestora la registratura Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor.

(3) Dacã în urma analizãrii documentatiei depuse rezultã neconcordante, Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor poate solicita informatii suplimentare, probate prin acte oficiale si documente justificative, autorizarea fiind amânatã pânã la clarificarea tuturor aspectelor.

(4) Autorizarea are valabilitate pe perioadã nedeterminatã, putând fi retrasã sau suspendatã de cãtre Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor, în conditiile legii.

Art. 15. - (1) Asigurãtorii care au fost autorizati sã practice asigurarea obligatorie RCA pentru anul 2004 vor solicita autorizarea pe perioadã nedeterminatã, pe baza unei cereri depuse la Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor dupã publicarea prezentelor norme în Monitorul Oficial al României, Partea I, însotitã de documentele prevãzute la art. 14 alin. (1) lit. a), b), c) si d).

(2) Asigurãtorii care nu au fost autorizati sã practice asigurarea obligatorie RCA pentru anul 2004 si care solicitã autorizarea începând cu anul 2005 vor depune cererea de autorizare, însotitã de documentele prevãzute la art. 14 alin. (1) lit. a), b), c) si d), dupã publicarea prezentelor norme în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 16. - (1) În aplicarea prevederilor art. 5 si 53 din Legea nr. 136/1995, cu modificãrile si completãrile ulterioare, precum si ale art. 5 lit. c) din Legea nr. 32/2000, cu modificãrile ulterioare, având în vedere elaborarea si publicarea prezentelor norme, gestionarea programului de monitorizare a activitãtii asigurãtorilor care practicã aceste asigurãri, implementarea si întretinerea unei baze unice de date la nivel national, în conformitate cu art. II din Legea nr. 172/2004, cu modificãrile si completãrile ulterioare, si, totodatã, sustinerea cofinantãrii programului PHARE pentru achizitia sistemelor de soft si hard necesare si realizarea compatibilitãtii cu baza de date a Ministerului Administratiei si Internelor, pentru protejarea corespunzãtoare a intereselor asiguratilor si preventie rutierã în sensul legislatiei rutiere în vigoare se prelevã o cotã procentualã de 1,38% din volumul primelor de asigurare încasate lunar pentru asigurarea obligatorie RCA.

(2) Sumele determinate prin aplicarea cotei de 1,38% asupra volumului lunar al primelor de asigurare încasate se vor vira pânã la data de 25 a lunii urmãtoare în contul nr. RO 57 TREZ 700 50 25 XXX 000 272, deschis pe seama Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor la Trezoreria Municipiului Bucuresti.

(3) Sumele determinate potrivit alin. (1), aferente primelor de asigurare încasate pentru asigurarea obligatorie RCA în cursul anului 2004, pentru exercitiul financiar al anului 2005, vor fi virate pânã la data de 25 ianuarie 2005.

(4) Cota procentualã mentionatã la alin. (1) si (2) poate fi modificatã pentru anul 2006, în functie de realizarea obiectivelor prevãzute mai sus.

Art. 17. - (1) Asigurãtorii au obligatia de a întocmi evidente lunare privind asigurarea obligatorie RCA, potrivit modelelor prezentate în anexele nr. 7a), 7b) si 8.

(2) Asigurãtorii RCA vor transmite Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor rapoarte lunare, pânã la data de 30 a lunii urmãtoare, pe baza evidentelor sus-mentionate.

Art. 18. - În contabilitatea asigurãtorului autorizat pentru practicarea asigurãrii obligatorii RCA se vor efectua urmãtoarele înregistrãri contabile:

1. Evidentierea primelor de asigurare de rãspundere civilã auto, încasate în exercitiul financiar al anului 2004 si aferente exercitiului financiar al anului 2005:

5442 “Conturi curente la bãnci privind asigurãrile (analitic distinct)

=4742 “Venituri înregistrate în avans privind asigurãrile generale” (analitic distinct) generale”

2. La începutul exercitiului financiar al anului 2005 vor fi evidentiate astfel:

4012 “Decontãri privind primele de de asigurare aferente asigurãrilor generale” (analitic distinct)

= 702 “Venituri din primele brute subscrise privind asigurãrile generale directe” (analitic distinct)

- cu primele asigurare brute subscrise si concomitent

4742 “Venituri înregistrate în avans privind asigurãrile generale” (analitic distinct)

= 4012 “Decontãri privind primele de asigurare aferente asigurãrilor generale” (analitic distinct)

- cu primele de asigurare încasate în exercitiul financiar 2004

3. Evidentierea cheltuielilor cu comisioanele plãtite brokerilor si agentilor de asigurare:

4722 “Cheltuieli de achizitie reportate privind asigurãrile generale” (analitic distinct)

= 5442 “Conturi curente la bãnci privind asigurãrile generale” sau 5472 “Casa privind asigurãrile generale” (analitic distinct)

Ulterior se va evidentia repartizarea acestor cheltuieli în perioadele urmãtoare, pe naturi de cheltuieli, conform scadentarului, efectuându-se înregistrarea contabilã:

656 “Cheltuieli cu alte servicii executate de terti”

= 4722 “Cheltuieli de achizitie reportate privind asigurãrile generale”

Pentru conturile:

4722 “Cheltuieli de achizitie reportate privind asigurãrile generale” si 656 “Cheltuieli cu alte servicii executate de terti” vor fi utilizate urmãtoarele conturi analitice:

- 47221 “Comisioane pentru brokeri de asigurare”

- 47222 “Comisioane pentru agenti de asigurare”

- 656221 “Cheltuieli privind comisioanele pentru brokeri de asigurare”

- 656222 “Cheltuieli privind comisioanele pentru agenti de asigurare”

4. Evidentierea sumei virate în contul Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor, potrivit art. 16 alin. (2):

6432 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe si vãrsãminte = 4472 “Fonduri speciale, taxe si vãrsãminte asimilate privind asigurãrile generale” asimilate privind asigurãrile generale” (analitic distinct) (analitic distinct)

4472 “Fonduri speciale, taxe si vãrsãminte asimilate = 5442 “Conturi curente la bãnci privind privind asigurãrile generale” asigurãrile generale” (analitic distinct) (analitic distinct)

TITLUL III

Norme tehnice cu privire la aplicarea asigurãrii obligatorii de rãspundere civilã pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 19. - Asigurãtorii RCA acordã, în baza primelor de asigurare plãtite, despãgubiri pentru prejudiciile de care asiguratii acestora rãspund, în baza legii, fatã de terte persoane pãgubite prin accidente de autovehicule care au loc în limitele teritoriale ale contractului de asigurare, precum si pentru cheltuielile fãcute de asigurati în procesul civil, în limitele stabilite potrivit art. 7.

Art. 20. - Asigurãtorii RCA acordã despãgubiri:

1. indiferent de locul în care a fost produs accidentul de autovehicul (pe drumuri publice, pe drumuri care nu sunt deschise circulatiei publice, în incinte si în orice alte locuri) atât în timpul deplasãrii, cât si în timpul stationãrii autovehiculului asigurat;

2. pentru pagubele produse de dispozitivele sau instalatiile cu care au fost echipate autovehiculele, precum si pentru pagubele cauzate de remorci, semiremorci ori atase, dar numai în timpul în care acestea sunt atasate unui autovehicul asigurat, inclusiv pentru pagubele produse din cauza desprinderii accidentale a acestora de autovehicule;

3. dacã paguba a fost produsã din culpa conducãtorului autovehiculului, inclusiv în cazurile în care conducãtorul autovehiculului, la data accidentului:

- a condus autovehiculul fãrã consimtãmântul explicit sau implicit al asiguratului;

- nu este titularul unui permis care sã îi dea dreptul sã conducã autovehiculul respectiv;

- nu a respectat obligatiile legale de ordin tehnic cu privire la starea si siguranta autovehiculului respectiv;

4. dacã paguba a fost produsã prin fapta autovehiculului (când paguba îsi are cauza în însusirile, actiunea sau inactiunea autovehiculului), prin intermediul altui lucru antrenat de deplasarea autovehiculului, prin scurgerea, risipirea ori cãderea accidentalã a substantelor, materialelor sau a obiectelor transportate;

5. în cazul în care persoanele care solicitã despãgubiri pentru vãtãmãri corporale sunt membrii familiei asiguratului, conducãtorului auto sau oricãrei alte persoane a cãrei rãspundere civilã este angajatã într-un accident de autovehicule.

Art. 21. - (1) În situatia în care cel pãgubit a contribuit din culpã la producerea accidentului sau la mãrirea pagubei, cel chemat sã rãspundã va fi tinut rãspunzãtor numai pentru partea din pagubã care îi este imputabilã (culpa comunã). În astfel de situatii, întinderea rãspunderii fiecãrei persoane va fi cea rezultatã din acte.

(2) În situatia în care din acte nu rezultã întinderea rãspunderii fiecãrei persoane, aceasta se va stabili în cote egale, în raport cu numãrul pãrtilor implicate în accident, fiecare având dreptul la despãgubire în proportia în care nu s-a fãcut rãspunzãtor de producerea accidentului.

Art. 22. - Asigurãtorii RCA nu acordã despãgubiri pentru:

1. cazurile în care proprietarul sau conducãtorul autovehiculului vinovat nu are rãspundere civilã, dacã accidentul a fost produs:

a) dintr-un caz de fortã majorã;

b) din culpa exclusivã a persoanei pãgubite;

c) din culpa exclusivã a unei terte persoane;

2. pagubele produse bunurilor apartinând persoanelor fizice sau persoanelor juridice, dacã au fost provocate de un autovehicul asigurat RCA ce se aflã în proprietate ori este utilizat de aceeasi persoanã fizicã sau juridicã si este condus de un prepus al aceleiasi persoane juridice ori de o altã persoanã pentru care rãspunde persoana fizicã sau persoana juridicã;

3. pagubele cauzate în situatiile în care proprietarul autovehiculului nu face dovada valabilitãtii la data accidentului a asigurãrii obligatorii RCA sau asigurãtorul RCA nu are rãspundere;

4. pagubele situate sub limita minimã a despãgubirilor de asigurare prevãzute în actul normativ în vigoare la data producerii accidentului pentru avarierea ori distrugerea bunurilor în unul si acelasi accident, indiferent de numãrul persoanelor pãgubite si de numãrul persoanelor rãspunzãtoare de producerea pagubei pentru daunele produse pe teritoriul României;

5. partea din prejudiciu care depãseste limitele maxime ale despãgubirilor de asigurare stabilite potrivit art. 7, produs în unul si acelasi accident, indiferent de numãrul persoanelor pãgubite si de numãrul persoanelor rãspunzãtoare de producerea pagubei pentru daunele produse pe teritoriul României;

6. amenzile de orice fel si cheltuielile penale la care ar fi obligat proprietarul sau conducãtorul autovehiculului asigurat, rãspunzãtor de producerea pagubei, precum si cheltuielile de executare a hotãrârilor penale privind plata despãgubirilor; 7. cheltuielile fãcute în procesul penal de proprietarul, utilizatorul sau conducãtorul autovehiculului asigurat, rãspunzãtor de producerea pagubei, chiar dacã în cadrul procesului penal s-a solutionat si latura civilã;

8. sumele pe care conducãtorul autovehiculului, rãspunzãtor de producerea pagubei, este obligat sã le plãteascã proprietarului sau utilizatorului cãruia i-a încredintat autovehiculul asigurat, pentru avarierea ori distrugerea acestui autovehicul;

9. pagubele produse bunurilor transportate, dacã între proprietarul, utilizatorul autovehiculului care a produs accidentul sau conducãtorul auto rãspunzãtor si persoanele pãgubite a existat un raport contractual;

10. pagubele produse persoanelor sau bunurilor aflate în autovehiculul care a produs accidentul, dacã asigurãtorul RCA poate dovedi cã autovehiculul respectiv era furat;

11. pagubele produse la locul de muncã de dispozitivele sau de instalatiile montate pe autovehicule, atunci când acestea sunt utilizate ca utilaje ori ca instalatii de lucru;

12. pagubele produse prin accidente survenite în timpul operatiunilor de încãrcare si de descãrcare, acestea constituind riscuri ale activitãtii profesionale;

13. pagubele produse ca urmare a transportului de produse periculoase (radioactive, ionizante, inflamabile, explozive, corosive, combustibile), care au determinat sau au agravat producerea pagubei;

14. pretentiile ca urmare a diminuãrii valorii bunurilor dupã reparatie.

CAPITOLUL II

Avizarea si constatarea pagubelor pe teritoriul României

Art. 23. - (1) Pentru recuperarea pagubelor produse ca urmare a accidentelor de autovehicule persoanele pãgubite se vor adresa societãtii de asigurare cu care proprietarul autovehiculului rãspunzãtor de producerea accidentului a încheiat asigurarea obligatorie RCA.

(2) Dacã pentru recuperarea prejudiciului persoana pãgubitã se adreseazã asigurãtorului sãu de bunuri, constatarea avariilor, solutiile tehnologice adoptate, evaluarea si stabilirea despãgubirilor vor fi opozabile asigurãtorului RCA al persoanei vinovate, în limita prevederilor prezentelor norme.

(3) În situatia respectãrii prevederilor alin. (2), asigurãtorul de bunuri al persoanei pãgubite recupereazã despãgubirea plãtitã de la asigurãtorul RCA al persoanei vinovate fãrã ca asigurãtorul RCA sã fie îndreptãtit sã respingã o astfel de cerere.

Art. 24. - (1) Încuviintarea cu privire la stabilirea despãgubirii pe baza conventiei dintre asigurati, persoane pãgubite si asigurãtori se dã:

a) de cãtre proprietarul autovehiculului rãspunzãtor de producerea pagubei sau de conducãtorul acestuia, numai în cazul în care despãgubirile nu urmeazã sã fie recuperate potrivit prevederilor art. 58 din Legea nr. 136/1995, cu modificãrile si completãrile ulterioare, pe actele eliberate de autoritãtile publice competente sã constate si sã cerceteze accidentele de autovehicule, pe înstiintarea sau pe procesul-verbal de constatare a pagubelor întocmit de asigurãtor. Aceastã încuviintare constituie si avizare de daunã pentru asigurãtorul RCA;

b) de cãtre persoana pãgubitã (în cazul persoanelor juridice, de reprezentantul acestora), pe procesul-verbal de constatare a pagubelor, întocmit de asigurãtorul RCA în dublu exemplar.

(2) În situatiile prevãzute la alin. (1), în cazul persoanelor fizice, încuviintarea poate fi datã de sotia (sotul) asiguratului, respectiv a (al) persoanei pãgubite, ori, în caz de imposibilitate a ambilor soti (spitalizare, deces, detentie, lipsa îndelungatã din localitate etc.), de oricare dintre urmãtoarele persoane majore: copii, pãrinti, surori sau frati ai asiguratului, respectiv ai persoanei pãgubite ori ai sotiei (sotului) acesteia.

Art. 25. - Deschiderea dosarului de daunã, precum si constatarea pagubelor se efectueazã si în cazurile în care nu s-a primit încã înstiintarea de la asiguratul rãspunzãtor de producerea pagubei, însã persoanele pãgubite se prezintã la asigurãtorul RCA al acestuia cu dovezi privind rãspunderea asiguratului, cauzele si împrejurãrile accidentului.

Art. 26. - (1) Procesul-verbal de constatare a pagubelor se semneazã de toate persoanele care iau parte la întocmirea acestuia.

(2) Eventualele obiectii ale pãrtilor cu privire la pagubele constatate vor fi mentionate în procesul-verbal sau într-o anexã la acesta.

(3) Eventualele modificãri în cuprinsul procesului-verbal trebuie certificate sub semnãtura acelorasi persoane care l-au semnat.

(4) Dacã prin demontarea sau reparatia bunului avariat au rezultat si alte pagube produse ca urmare a accidentului, ce nu au putut fi constatate initial, se va întocmi un proces-verbal suplimentar de constatare a pagubelor, cu participarea acelorasi persoane care au luat parte la constatarea initialã.

Art. 27. - Dupã efectuarea constatãrii, asigurãtorul RCA este obligat sã elibereze pãgubitului o copie de pe procesul-verbal de constatare a pagubelor sau o notã de constatare, prin care sã indice numãrul de dosar deschis, piesele constatate ca avariate în accident si solutiile tehnice adoptate (înlocuire sau reparatie), precum si lista documentelor necesare a fi depuse de cãtre pãgubit pentru finalizarea dosarului de daunã si efectuarea plãtii.

Art. 28. - Asigurãtorii RCA pot acorda despãgubiri si în cazul în care persoana pãgubitã a procedat la repararea autovehiculului avariat înainte ca asigurãtorii RCA sã efectueze constatarea pagubei, dacã împrejurãrile si cauzele producerii evenimentului asigurat, precum si cuantumul pagubei rezultã din actele aflate la dosar. În asemenea situatii stabilirea mãrimii avariilor si a cuantumului pagubelor se va face în baza datelor consemnate în actele încheiate de organele de politie, unitãtile de pompieri sau de celelalte autoritãti publice competente, a documentatiilor privind costul efectiv al reparatiilor efectuate, coroborate cu preturile practicate de unitãtile de specialitate, a declaratiilor scrise ale pãgubitului si ale martorilor si a altor dovezi prezentate, coroborate cu propriile constatãri ale asigurãtorului RCA, rezultate în urma examinãrii reparatiilor executate autovehiculului si, dupã caz, a eventualelor pãrti componente sau piese avariate înlocuite, precum si cu investigatiile în legãturã cu dinamica accidentului, localizarea acestuia etc. Si în aceste cazuri datele constatate vor fi consemnate în procesul-verbal de constatare a pagubelor la autovehicule, care va fi semnat de toate persoanele care iau parte la întocmirea acestuia.

CAPITOLUL III

Stabilirea despãgubirilor în cazul accidentelor produse pe teritoriul României

Art. 29. - Despãgubirile se stabilesc pe baza conventiei dintre asigurat, persoana pãgubitã si asigurãtor RCA ori, în cazul în care nu s-a realizat întelegerea, prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã si irevocabilã pronuntatã în România.

Art. 30. - (1) Stabilirea despãgubirilor pe baza conventiei dintre asigurati, persoanele pãgubite si asigurãtori RCA se poate face în cazurile în care, din actele încheiate de organele de politie, unitãtile de pompieri sau de celelalte autoritãti publice competente sã constate si sã cerceteze accidentele de autovehicule, precum si din înstiintarea asiguratilor, respectiv a conducãtorilor auto vinovati rezultã rãspunderea civilã a proprietarului sau a conducãtorului autovehiculului asigurat în producerea pagubei, iar persoana pãgubitã face dovada prejudiciului suferit.

(2) În cazul avarierii sau distrugerii bunurilor, dacã autoritãtile publice nu au retinut elemente determinante cu privire la cauzele si la împrejurãrile producerii accidentului de autovehicule ori la pagubele cauzate, acestea pot fi dovedite prin orice mijloc legal de probã.

Art. 31. - Despãgubirile nu pot fi stabilite pe baza conventiei dintre asigurati, persoanele pãgubite si asigurãtori RCA, în cazul în care:

1. se formuleazã pretentii de despãgubiri pentru lipsa de folosintã a bunului avariat ori distrus, pentru partea respectivã de despãgubire, cu exceptia lipsei de folosintã a mijloacelor de transport avariate apartinând agentilor economici care au ca obiect de activitate transporturi de mãrfuri sau de persoane cu platã, dar numai pentru timpul normat necesar efectuãrii reparatiei pagubelor produse la mijloacele de transport. Partea de despãgubire aferentã lipsei de folosintã se determinã luându-se în calcul tarifele pentru transporturi de mãrfuri sau de persoane practicate de pãgubit la data producerii pagubei. Sarcina probei apartine pãgubitului si se face cu înscrisuri doveditoare;

2. se formuleazã pretentii de despãgubiri pentru: hârtii de valoare, acte, manuscrise, bijuterii, pietre pretioase, obiecte de artã, obiecte din platinã, aur sau argint, mãrci postale, timbre, precum si pentru disparitia sau distrugerea banilor;

3. nu se pot trage concluzii cu privire la persoana rãspunzãtoare de producerea pagubei, la cauzele si împrejurãrile producerii accidentului, precum si la cuantumul pagubelor produse.

Art. 32. - În cazul în care accidentul de autovehicul face obiectul unui proces penal, despãgubirile pot fi stabilite pe baza conventiei dintre asigurati, pãgubiti si asigurãtori RCA, în cazul în care:

1. potrivit legii, actiunea penalã a fost stinsã prin împãcarea pãrtilor;

2. desi hotãrârea instantei penale a rãmas definitivã si irevocabilã, stabilirea despãgubirilor civile ar urma sã se facã ulterior;

3. desi actiunea penalã nu poate fi stinsã prin împãcarea pãrtilor, sunt îndeplinite cumulativ urmãtoarele conditii:

a) s-a dat rechizitoriu de trimitere în judecatã sau din actele încheiate de autoritãtile publice, semnate fãrã obiectii de proprietarul ori de conducãtorul autovehiculului asigurat, rãspunzãtor de producerea pagubei, rezultã cu certitudine atât rãspunderea civilã a acestora, pagubele cauzate, cât si vinovãtia penalã a conducãtorului auto care urmeazã sã fie trimis în judecatã dupã finalizarea cercetãrilor aflate în curs;

b) s-a dat acordul pentru stabilirea despãgubirii pe baza conventiei dintre asigurat, persoana pãgubitã si asigurãtor RCA;

c) persoana pãgubitã îsi ia un angajament scris prin care se obligã sã restituie de îndatã, partial sau total, despãgubirea primitã, în functie de hotãrârea instantei penale în ceea ce priveste fapta, fãptuitorul si vinovãtia;

d) conducãtorul autovehicului, rãspunzãtor de producerea pagubei, îsi ia un angajament scris privind recuperarea despãgubirii, în cazul aplicãrii prevederilor art. 58 din Legea nr. 136/1995, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

Art. 33. - La stabilirea despãgubirii, în cazul avarierii sau distrugerii bunurilor, se iau ca bazã de calcul pretentiile formulate de persoanele pãgubite, avându-se în vedere prevederile legale privind acoperirea cuantumului pagubelor aduse bunurilor, fãrã a se depãsi diferenta dintre valoarea acestora din momentul producerii accidentului si valoarea rãmasã si nici limitele maxime ale despãgubirilor stabilite potrivit art. 7.

Art. 34. - (1) În cazul în care cuantumul despãgubirilor ca urmare a avarierii ori distrugerii bunurilor apartinând mai multor persoane în unul si acelasi accident de autovehicul depãseste, la data producerii accidentului, limita maximã stabilitã potrivit art. 7, în care se cuprind si cheltuielile fãcute în procesul civil, indiferent de numãrul persoanelor pãgubite si de numãrul persoanelor rãspunzãtoare de producerea pagubei, despãgubirile se acordã, în limita acestei sume, fiecãrei persoane pãgubite, proportional cu raportul dintre limita maximã si totalul cuantumului despãgubirilor.

(2) În cazul în care cuantumul despãgubirilor ca urmare a vãtãmãrilor corporale sau a decesului mai multor persoane în unul si acelasi accident de autovehicul depãseste, la data producerii accidentului, limita maximã stabilitã potrivit art. 7, în care se cuprind si cheltuielile fãcute în procesul civil, indiferent de numãrul persoanelor pãgubite si de numãrul persoanelor rãspunzãtoare de producerea pagubei, despãgubirile se acordã în limita acestei sume, proportional cu prejudiciul suferit de fiecare persoanã pãgubitã, fãrã însã a se depãsi, la data producerii accidentului, pentru fiecare persoanã accidentatã, limita de despãgubire pe persoanã stabilitã potrivit art. 7.

SECTIUNEA A

Stabilirea despãgubirilor în cazul avarierii sau distrugerii autovehiculelor/vehiculelor în accidente de autovehicule produse pe teritoriul României

Art. 35. - (1) Despãgubirile pentru auutovehicule nu pot depãsi cuantumul pagubei, diferenta dintre valoarea autovehiculului la data producerii accidentului si valoarea rãmasã si nici limita maximã a despãgubirilor stabilitã potrivit art. 7.

(2) prin valoare rãmasã se întelege valoarea acelor pãrti din autovehicul rãmase neavariate, cuprinse între 0,1% si cel mult 25% din valoarea autovehiculului, la data accidentului.

(3) Cuantumul pagubei la autovehicule este egal cu costul reparatiilor pãrtilor componente sau pieselor avariate ori cu costul de înlocuire a acestora, inclusiv cheltuielile pentru materiale, precum si cele de demontare si montare, aferente reparatiilor si înlocuirilor necesare ca urmare a pagubelor produse prin respectivul accident de autovehicul, stabilite la preturile practicate de unitãtile de specialitate.

Prin unitãti de specialitate se întelege persoanele juridice, legal autorizate, care au în obiectul lor de activitate comercializarea de autovehicule, pãrti componente, piese înlocuitoare si a materialelor pentru acestea (cu exceptia celor în regim de consignatie) si/sau executarea de lucrãri de întretinere si reparatie la autovehicule.

(4) La avarierea unui ansamblu sau subansamblu se ia în considerare înlocuirea numai a pãrtilor componente sau a pieselor care au fost avariate.

(5) Prin pãrti componente sau piese care necesitã înlocuirea se întelege numai cele a cãror reparare sau folosire, chiar reparate, nu mai este posibilã din punct de vedere tehnic datoritã gradului de avariere a acestora ori, cu toate cã repararea este posibilã, costul de reparatie, inclusiv cheltuielile pentru materiale, precum si cele de demontare si montare aferente depãsesc valoarea de nou a pãrtii componente sau a piesei respective, inclusiv cheltuielile pentru materiale, precum si cele de demontare si montare aferente.

(6) Se considerã cã a fost necesarã revopsirea integralã a autovehiculului atunci când pãrtile avariate din cauza accidentului reprezintã minimum 50% din suprafata totalã exterioarã a autovehiculului respectiv.

(7) Preturile pãrtilor componente, ale pieselor înlocuitoare noi si ale materialelor sunt cele practicate de unitãtile de specialitate.

(8) În cazurile în care pentru repararea autovehiculelor a fost necesarã procurarea directã de cãtre detinãtor a unor pãrti componente, piese sau materiale cu plata în valutã, costul acestora este egal cu costul de achizitie prevãzut în actele de cheltuieli prezentate (inclusiv cheltuielile de transport si taxe vamale, exclusiv T.V.A. aferentã), echivalat în lei la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationalã a României la data efectuãrii plãtii facturii de cãtre pãgubit. În aceste cazuri costul pãrtilor componente, pieselor sau materialelor nu va depãsi preturile de vânzare practicate de unitãtile de specialitate din România, dacã acestea sunt comercializate si în România.

(9) Costul reparatiilor efectuate la autovehicule se stabileste pe baza documentelor eliberate de unitãtile de specialitate.

(10) În cazul în care reparatiile autovehiculului se efectueazã în regie proprie sau se solicitã plata despãgubirii înainte de efectuarea reparatiilor, costul acestora se stabileste pe baza evaluãrii asigurãtorului RCA si, dacã este cazul, a documentelor justificative privind plãtile fãcute, prezentate ulterior efectuãrii reparatiilor. În astfel de cazuri cheltuielile cu manopera si costul reparatiilor nu pot depãsi, pentru pãrti componente, piese sau materiale, preturile de vânzare si tarifele pentru manoperã practicate de unitãtile de specialitate.

(11) Dacã pentru unele pãrti componente sau piese ale autovehiculului nu existã preturi practicate de unitãtile de specialitate, valoarea de nou a acestora se stabileste pe baza preturilor din cataloagele pentru piese de schimb sau, în lipsã, prin asimilare cu preturile din cataloage sau practicate de unitãtile de specialitate, pentru pãrtile componente ori piesele unor autovehicule similare. În cazul în care preturile din cataloage sunt exprimate în valutã, se va calcula echivalentul în lei la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationalã a României la data producerii accidentului.

Art. 36. - (1) Valoarea autovehiculului la data producerii accidentului se stabileste scãzându-se din valoarea de nou a acestuia uzura corespunzãtoare.

(2) Modalitatea de stabilire a valorii de nou si a uzurii corespunzãtoare, prevãzute de prezentele norme, se aplicã inclusiv în cazul despãgubirii stabilite prin hotãrâre judecãtoreascã.

Art. 37. - Prin valoarea de nou a autovehiculelor avariate se întelege:

a) pretul de comercializare practicat de unitãtile de specialitate din România la data producerii accidentului;

b) pentru autovehiculele care nu se comercializeazã în România, pretul corespunzãtor din cataloagele de specialitate, echivalat în lei la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationalã a României la data producerii accidentului;

c) pentru tipurile de autovehicule la care nu existã preturi stabilite sau pentru tipuri ori modele care nu se mai fabricã, valoarea stabilitã prin asimilare cu pretul de vânzare1), practicat la data accidentului, al unor autovehicule care au design si caracteristici tehnice similare din productia internã sau externã.

Art. 38. - (1) Uzura autovehiculului avariat se stabileste în raport cu vechimea, utilizarea si starea de întretinere a acestuia la data producerii accidentului. La stabilirea uzurii se tine seama de costul reparatiilor curente sau capitale, inclusiv de costul de înlocuire a pãrtilor componente sau a pieselor executate înainte de accident, pentru mentinerea stãrii tehnice corespunzãtoare a autovehiculului. Valoarea acestora se stabileste în baza documentatiilor privind costul efectiv al reparatiilor sau al înlocuirilor respective.

(2) Criteriile pentru stabilirea uzurii în cazul pagubelor produse la autovehicule sunt cele prevãzute în anexa nr. 1.

Art. 39. - Se acordã despãgubiri si pentru:

1. acoperirea cheltuielilor fãcute în vederea limitãrii pagubelor, dacã au fost necesare ca urmare a accidentului si sunt probate cu documente justificative;

2. în cazul autovehiculelor avariate care nu se mai pot deplasa prin forta proprie:

a) acoperirea cheltuielilor de transport al autovehiculului (cu exceptia cazurilor de daunã totalã) la unitatea de specialitate din România, cea mai apropiatã de locul accidentului, care poate face reparatia, sau la locul cel mai apropiat de adãpostire a autovehiculului;

b) cheltuielile de transport pânã la localitatea de domiciliu a persoanelor care au efectuat voiajul în autovehiculul avariat, fãrã a se putea depãsi tariful prevãzut pentru transportul cu trenul clasa a II-a;

c) cheltuielile de transport al mãrfurilor aflate în autovehicul, inclusiv remorca/semiremorca tractatã de acesta, pânã la destinatie;

d) cheltuielile prevãzute mai sus trebuie probate cu documente justificative.

Art. 40. - În cazul persoanei pãgubite cu domiciliul/sediul în strãinãtate, proprietarã a autovehiculului înmatriculat în strãinãtate:

1. dacã reparatia s-a efectuat în strãinãtate, despãgubirile urmând a se plãti în valutã, costul reparatiei este cel prevãzut în documentatia de reparatie, avându-se în vedere avariile constatate de asigurãtorul RCA, precum si eventualele avarii suplimentare constatate cu ocazia efectuãrii reparatiei, dacã producerea acestora se justificã prin dinamica accidentului;

2. în cazul în care reparatia s-a fãcut în România si se solicitã plata despãgubirii în valutã, calcularea în valutã a costurilor reparatiei, stabilite în lei, se face la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationalã a României la data la care pãgubitul a efectuat plata facturii de reparatii;

3. în cazul în care se solicitã plata despãgubirii înainte de efectuarea reparatiilor, costul pagubelor se stabileste pe baza evaluãrii fãcute de asigurãtorul RCA, avându-se în vedere constatãrile retinute de autoritãtile publice competente, cercetãrile efectuate de asigurãtorul RCA în legãturã cu dinamica accidentului si întinderea prejudiciului, precum si, dacã este cazul, documentele prezentate ulterior privind plãtile efectiv fãcute de cel pãgubit. Calcularea în valutã a despãgubirilor stabilite în lei se face la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationalã a României la data propunerii fãcute de cãtre asigurãtorul RCA persoanei pãgubite si acceptate de cãtre aceasta;

4. în cazul în care se solicitã plata în lei a despãgubirii stabilite în valutã, se va calcula echivalentul în lei al acesteia la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationalã a României la data propunerii fãcute de cãtre asigurãtorul RCA persoanei pãgubite si acceptate de cãtre aceasta;

5. calcularea în valutã a limitelor privind cuantumul despãgubirilor, stabilite potrivit art. 7, se face la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationalã a României la data producerii accidentului.

Art. 41. - În cazurile în care despãgubirile urmeazã sã fie recuperate potrivit art. 58 din Legea nr. 136/1995, cu modificãrile si completãrile ulterioare, suma de recuperat reprezintã:

a) despãgubirea stabilitã în lei, în cazul în care plata acesteia s-a fãcut de cãtre asigurãtorul RCA în lei;

b) despãgubirea stabilitã si plãtitã în valutã, echivalatã în lei la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationalã a României la data efectuãrii plãtii externe de cãtre asigurãtorul RCA.

---

1) În lipsa acestor preturi se pot avea în vedere preturile corespunzãtoare din cataloagele de specialitate.

SECTIUNEA B

Stabilirea despãgubirilor în cazul vãtãmãrii corporale sau al decesului persoanelor ca urmare a accidentelor de autovehicule produse pe teritoriul României

Art. 42. - La stabilirea despãgubirilor pe baza conventiei dintre asigurati, persoanele pãgubite si asigurãtorii RCA, în cazul vãtãmãrii corporale sau al decesului unor persoane, se au în vedere urmãtoarele:

1. în caz de vãtãmare corporalã:

a) diferenta dintre veniturile nete ale persoanei vãtãmate si indemnizatia primitã din fondurile persoanei juridice sau fizice la care salariatul îsi desfãsoarã activitatea si/sau, dupã caz, din fondurile bugetului asigurãrilor sociale de stat, pe perioada spitalizãrii si a concediului medical;

b) venitul mediu lunar net realizat din activitãti desfãsurate de cãtre persoana vãtãmatã, probat cu documente justificative, în cazul persoanelor care nu au calitatea de salariat;

c) salariul de bazã minim brut pe economie, în cazul persoanelor pãgubite aflate la data producerii accidentului în ultimul an de studii sau de calificare;

d) eventualele cheltuieli prilejuite de accident (cheltuieli cu transportul persoanei accidentate, de tratament, de spitalizare, pentru recuperare, pentru proteze, pentru alimentatie suplimentarã, conform prescriptiilor medicale), probate cu documente justificative si care nu sunt suportate din fondurile de asigurãri sociale prevãzute de reglementãrile în vigoare;

e) cheltuieli cu îngrijitori pe perioada incapacitãtii de muncã, dacã prin certificat medical se recomandã acest lucru, însã nu mai mult de salariul de bazã minim brut pe economie;

f) daune morale: în conformitate cu legislatia si jurisprudenta din România;

2. în caz de deces:

a) cheltuielile de înmormântare, inclusiv piatra funerarã, precum si cele efectuate cu îndeplinirea ritualurilor religioase, probate cu documente justificative;

b) cheltuielile de transport al cadavrului, inclusiv cele de îmbãlsãmare, probate cu documente justificative, de la localitatea unde a avut loc decesul pânã la localitatea în care se face înmormântarea;

c) veniturile nete nerealizate si eventuale alte cheltuieli rezultate în perioada de la data producerii accidentului si pânã la data decesului, prevãzute la pct. 1, dacã acestea au fost cauzate de producerea accidentului;

d) daune morale: în conformitate cu legislatia si jurisprudenta din România.

SECTIUNEA C

Stabilirea despãgubirilor în cazul avarierii sau distrugerii bunurilor, altele decât cele prevãzute la sectiunile A si D, în cazul accidentelor produse pe teritoriul României

Art. 43. - (1) Despãgubirile pentru clãdiri, constructii sau alte bunuri se stabilesc pe baza preturilor existente pe piatã la data producerii riscului asigurat, în limitele maxime ale despãgubirilor stabilite potrivit art. 7.

(2) În cazul în care persoanele pãgubite prezintã documentatii tehnice (devize de reparatii sau alte evaluãri), acestea pot fi luate în considerare la stabilirea despãgubirii, dupã verificarea prealabilã fãcutã de asigurãtorul RCA.

SECTIUNEA D

Stabilirea despãgubirilor în cazul vãtãmãrii sau pieirii animalelor în cazul accidentelor produse de autovehicule pe teritoriul României

Art. 44. - (1) Despãgubirile pentru animale se stabilesc pe baza valorii pe piata localã a animalului respectiv la data producerii accidentului.

(2) Pãgubitul va prezenta actul justificativ, din care sã rezulte cã este proprietarul animalului respectiv.

(3) În cazul animalelor care necesitã sacrificarea, si a cãror carne poate fi valorificatã, se va lua în calculul recuperãrii suma primitã pentru cantitatea de carne valorificatã.

CAPITOLUL IV

Plata despãgubirilor

Art. 45. - (1) Asigurãtorul RCA va efectua plata despãgubirilor în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la data depunerii de cãtre persoana pãgubitã a ultimului document necesar finalizãrii dosarului de daune. Persoana pãgubitã va specifica în cererea de despãgubire modalitatea de platã: în numerar sau prin ordin de platã, în cont bancar personal sau în contul bancar al unitãtii de specialitate care a efectuat reparatia.

(2) Prevederile alin. (1) se aplicã si în cazul în care în drepturile persoanei pãgubite s-a subrogat asigurãtorul acesteia, conform prevederilor art. 22 din Legea nr. 136/1995, cu modificãrile si completãrile ulterioare, astfel:

a) dacã nu existã obiectiuni asupra sumelor solicitate, acestea se vor achita în cel mult 20 de zile calendaristice;

b) dacã existã obiectiuni asupra acestor sume, acestea se vor comunica solicitantului în termen de cel mult 15 zile calendaristice, urmând ca în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solutionarea obiectiunilor sã se efectueze plata.

(3) Fatã de termenele prevãzute mai sus, asigurãtorul RCA va reactualiza cuantumul despãgubirii cu o cotã procentualã de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere în efectuarea plãtilor.

Art. 46. - (1) O datã cu încasarea despãgubirii, persoana pãgubitã va mentiona în scris cã a fost integral despãgubitã pentru pagubele suferite si cã nu mai are nici o pretentie de la asigurãtorul RCA si asigurat (persoana vinovatã) în legãturã cu paguba respectivã.

(2) În situatia efectuãrii plãtii de cãtre asigurãtorul RCA direct în contul bancar al persoanei pãgubite, aceasta se considerã a fi integral despãgubitã dacã în termen de 30 de zile de la data intrãrii sumei în contul sãu bancar nu a notificat asigurãtorului RCA eventualele obiectii referitoare la cuantumul despãgubirii.

CAPITOLUL V

Dispozitii finale

Art. 47. - (1) În cazurile în care nu s-a realizat conventia si despãgubirile se stabilesc prin hotãrâre judecãtoreascã, asigurãtorul RCA va acorda despãgubiri fãrã a mai fi necesarã încuviintarea asiguratului, în baza hotãrârii judecãtoresti rãmase definitivã, irevocabilã si învestitã cu formulã executorie, cu respectarea prevederilor Legii nr. 136/1995, cu modificãrile si completãrile ulterioare, si ale prezentelor norme.

(2) În cazul obligãrii la prestatii bãnesti periodice, sumele stabilite în conditiile prevãzute la alin. (1) se vor plãti pânã la reducerea sau încetarea stãrii de nevoie ori a incapacitãtii de muncã, tinându-se seama de deciziile de pensionare, de certificatele medicale si de alte dovezi care stabilesc aceste situatii, cu respectarea limitelor maxime de despãgubire stabilite potrivit art. 7.

Art. 48. - În cazul în care dupã plata despãgubirilor pentru vãtãmãri corporale, stabilite prin hotãrâre a organului de jurisdictie competent, intervine decesul victimei ca urmare a aceluiasi accident, se vor stabili despãgubiri pe baza conventiei dintre pãrti pentru cheltuielile prevãzute la art. 42 pct. 2.

Art. 49. - Conventia dintre asigurati, persoanele pãgubite si asigurãtorii RCA are caracter total, neconditionat, definitiv si stinge toate pretentiile decurgând din pagubele care erau sau puteau fi cunoscute la data realizãrii conventiei, pentru pagubele ce s-au acoperit pe aceastã cale, cu exceptia situatiei în care ulterior plãtii despãgubirii pentru vãtãmãri corporale starea persoanei pãgubite s-a agravat ori a intervenit decesul acesteia, ca urmare a aceluiasi accident.

Art. 50. - Asigurãtorii RCA autorizati sunt obligati sã comunice asiguratilor conditiile privind aceastã asigurare, prevãzute de prezentele norme.

Art. 51. - Pentru respectarea intereselor asiguratilor, Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor, prin atributiile sale, analizeazã si rezolvã eventualele reclamatii primite de la asigurati sau de la alte persoane fizice si juridice care apeleazã la serviciile asigurãtorilor RCA ori ale brokerilor de asigurare, putând lua mãsuri împotriva nerespectãrii conditiilor prevãzute în prezentele norme, potrivit art. 53.

Art. 52. - La primirea despãgubirii pe baza conventiei, persoana pãgubitã îsi ia un angajament scris prin care se obligã sã restituie de îndatã despãgubirea primitã, în cazul în care actele încheiate de organele de politie, de unitãtile de pompieri sau de alte autoritãti competente sã cerceteze accidentele de autovehicule sunt anulate.

Art. 53. - Nerespectarea prevederilor prezentelor norme de cãtre societãtile de asigurare se sanctioneazã în conditiile si potrivit prevederilor art. 8 si 39 din Legea nr. 32/2000, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

Art. 54. - Anexele nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7a) 7b), 8 si 9 fac parte integrantã din prezentele norme.

ANEXA Nr. 1

la norme

CRITERII

pentru stabilirea uzurii în cazul pagubelor produse la autovehicule

Art. 1. - (1) Pentru stabilirea valorii autovehiculelor la data producerii evenimentului asigurat, din valoarea de nou a acestora se scade uzura valoricã. Prin uzurã valoricã se întelege acea parte din valoarea autovehiculului ce se pierde prin vechime, întrebuintare sau stare de întretinere.

(2) Uzura valoricã se calculeazã prin aplicarea unui coeficient de uzurã asupra valorii de nou a autovehiculului la data producerii evenimentului asigurat.

(3) Coeficientul de uzurã se stabileste în functie de gradul de întrebuintare (parcurs) a autovehiculului, exprimat în kilometri, precum si de vechimea în exploatare, exprimatã în unitãti de timp (ani), diferentiatã pe categorii de autovehicule, potrivit tabelelor coeficientilor de uzurã nr. 1 si 2.

(4) Pentru stabilirea coeficientului de uzurã a unui autovehicul sunt necesare:

a) data introducerii în exploatare de nou a autovehiculului respectiv, mentionatã în documentele de identificare a acestuia (carte de identitate, certificat de înmatriculare etc.) sau, în lipsã, anul de fabricatie de pe placa de origine a autovehiculului;

b) parcursul în kilometri realizat de autovehiculul respectiv de la data introducerii lui în exploatare de nou si pânã la data producerii evenimentului asigurat.

Art. 2. - (1) Pentru autovehiculele la care se cunosc datele mentionate la art. 1 alin. (4), pentru stabilirea coeficientului de uzurã a autovehiculului avariat se cautã în tabelul coeficientilor de uzurã linia corespunzãtoare vechimii în exploatare (în ani) si coloana corespunzãtoare stãrii de întretinere medie (coeficientii de uzurã din aceastã coloanã au fost determinati pentru un parcurs mediu anual de 10.000 km), la intersectia cãrora se va gãsi coeficientul de uzurã respectiv.

(2) În cazul în care existã diferente între parcursul real si cel rezultat utilizându-se media anualã, coeficientul corespunzãtor stãrii de întretinere medie se va corecta cu 0,6% pentru fiecare 1.000 km*), fãrã a se putea depãsi coeficientii corespunzãtori stãrilor de întretinere bunã sau satisfãcãtoare.

Art. 3. - (1) Pentru autovehiculele la care nu se cunoaste parcursul (km) realizat pânã la data producerii evenimentului asigurat sau acesta nu este în concordantã cu starea tehnicã a autovehiculului respectiv, coeficientul de uzurã a autovehiculului avariat se stabileste în functie de vechimea în exploatare si de starea de întretinere a acestuia, prevãzute în tabelele coeficientilor de uzurã nr. 1 si 2.

(2) Starea de întretinere a unui autovehicul se clasificã în: bunã, medie si satisfãcãtoare.

(3) Stabilirea stãrii de întretinere a autovehiculului se face potrivit stãrii acestuia dinainte de producerea evenimentului asigurat, pe baza criteriilor de mai jos:

a) stare de întretinere bunã

Autovehiculul prezintã: integritatea elementelor caroseriei, barelor de protectie si capacelor de roti; vopseaua intactã, fãrã exfolieri sau urme aparente de ruginã a tablei; tapiteria fãrã pete, urme de uzurã prematurã sau rupturi; cauciucuri uzate uniform, fãrã sã prezinte uzuri accentuate pe flancuri ca urmare a unui reglaj necorespunzãtor al directiei; motorul fãrã scurgeri de ulei pe pãrtile laterale sau pe capotajele interioare ale spatiului afectat acestuia;

b) stare de întretinere medie

Autovehiculul prezintã: deformãri ale caroseriei, barelor de protectie sau capacelor de roti pânã la 10 dm2 însumat pe întreaga suprafatã exterioarã; degradãri ale vopselei în ceea ce priveste luciul, cu urme de ruginã aparentã pe o suprafatã totalã pânã la 10 dm2, cu exfolieri pe o suprafatã totalã pânã la 0,5 cm2 sau orice alte zgârieturi; pete pe tapiteria scaunelor;

c) stare de întretinere satisfãcãtoare

Autovehiculul prezintã: deformãri ale caroseriei, barelor de protectie si capacelor de roti mai mari de 10 dm2 însumat pe întreaga suprafatã exterioarã; degradãri ale vopselei, pierderea totalã a luciului, cu exfolieri pe o suprafatã totalã mai mare de 0,5 cm2, cu urme pronuntate de ruginã aparentã si zgârieturi; tapiteria deterioratã si murdarã; cauciucurile uzate neuniform, cu accentuãri pe unul dintre flancuri, ca urmare a unui reglaj necorespunzãtor al directiei; motorul cu urme de ulei pe pãrtile superioare si laterale ca urmare a scurgerilor la capacul distributiei, al chiulasei sau pe lângã garniturile de etansare; joc mare la volanul directiei.

(4) Cunoscându-se data introducerii în exploatare de nou si starea sa de întretinere justificatã tehnic, pentru stabilirea coeficientului de uzurã a autovehiculului avariat se cautã în tabelul coeficientilor de uzurã linia orizontalã corespunzãtoare vechimii în exploatare (în ani) a acestuia si se stabileste un coeficient de uzurã cuprins între cei corespunzãtori stãrii de întretinere bunã si satisfãcãtoare.

Art. 4. - (1) Pentru autovehiculele care aveau executate înainte de data producerii evenimentului asigurat reparatii curente, inclusiv înlocuiri ale pãrtilor componente sau ale pieselor originale, stabilirea coeficientului de uzurã se face pe baza relatiei:

Ur = U x K, în care:

Ur = coeficientul de uzurã recalculat a autovehiculului;

U = coeficientul de uzurã rezultat din tabelele coeficientilor de uzurã, în baza datelor mentionate mai sus;

K = coeficientul de corectie a uzurii (A-a)/A,

în care:

A = valoarea de nou a autovehiculului avariat;

a = costul total al reparatiilor curente, inclusiv al înlocuirilor de pãrti componente sau de piese originale executate înainte de data producerii evenimentului asigurat, exclusiv cele efectuate ca urmare a unor accidente sau a unor defecte de fabricatie, pentru mentinerea sau îmbunãtãtirea stãrii tehnice corespunzãtoare a autovehiculului, în baza documentatiilor privind costul efectiv al acestora.

(2) Nu se pot lua în calcul coeficienti de uzurã (U) inferiori coeficientilor minimali sau superiori celor maximali, pentru vechimea în exploatare, parcursul realizat si starea de întretinere a autovehiculului avariat, prevãzuti în tabelele coeficientilor de uzurã nr. 1 si 2.

---

*) Corectia se va face prin adunare, dacã parcursul real este mai mare de 10.000 km/an, ori prin scãdere, dacã parcursul real este mai mic.

ANEXE

TABELUL COEFICIENTILOR DE UZURÃ Nr. 1*)

pentru autovehicule a cãror masã totalã maximã autorizatã nu depãseste 3,5 t si pentru cele al cãror numãr de locuri pe scaune nu este mai mare de 9

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

ANEXA Nr. 3

la norme

ANUL 2005

Limitele maxime ale despãgubirilor ce pot fi acordate de asigurãtorii RCA pentru prejudiciile cauzate în unul si acelasi accident de autovehicul, indiferent de numãrul persoanelor rãspunzãtoare de producerea accidentului, aplicabile asigurãrilor obligatorii RCA a cãror valabilitate începe în anul 2005 si în cazul accidentelor produse în anul calendaristic 2005 sunt urmãtoarele:

a) de la 1.000.000 lei pânã la maximum 3.000.000.000 lei, indiferent de numãrul persoanelor pãgubite, în caz de avariere ori de distrugere a bunurilor, pentru pagube materiale directe si indirecte de peste 1.000.000 lei;

b) pânã la 1.000.000.000 lei pentru fiecare persoanã, dar nu mai mult de 5.000.000.000 lei, indiferent de numãrul persoanelor accidentate, în caz de vãtãmãri corporale sau de deces, inclusiv pentru prejudicii fãrã caracter patrimonial.

ANUL 2006

Limitele maxime ale despãgubirilor ce pot fi acordate de asigurãtorii RCA pentru prejudiciile cauzate în unul si acelasi accident de autovehicul, indiferent de numãrul persoanelor rãspunzãtoare de producerea accidentului, aplicabile asigurãrilor obligatorii RCA a cãror valabilitate începe în anul 2005 si în cazul accidentelor produse în anul calendaristic 2006 sunt urmãtoarele:

a) de la 1.000.000 lei pânã la maximum 4.000.000.000 lei, indiferent de numãrul persoanelor pãgubite, în caz de avariere ori de distrugere a bunurilor, pentru pagube materiale directe si indirecte de peste 1.000.000 lei;

b) pânã la 2.000.000.000 lei pentru fiecare persoanã, dar nu mai mult de 10.000.000.000 lei, indiferent de numãrul persoanelor accidentate, în caz de vãtãmãri corporale sau de deces, inclusiv pentru prejudicii fãrã caracter patrimonial.

ANEXE

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

Pagina a 7-a

Pagina a 8-a

Pagina a 9-a