MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 1.214         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 17 decembrie 2004

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

571. - Lege privind protectia personalului din autoritătile publice, institutiile publice si din alte unităti care semnalează încălcări ale legii

 

1.112. - Decret pentru promulgarea Legii privind protectia personalului din autoritătile publice, institutiile publice si din alte unităti care semnalează încălcări ale legii

 

580. - Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru somaj si stimularea ocupării fortei de muncă

 

1.121. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru somaj si stimularea ocupării fortei de muncă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

2.174. - Hotărâre privind modificarea si completarea anexelor nr. 1-3 la Hotărârea Guvernului nr. 27/2004 pentru aprobarea conditiilor de închiriere de către Compania Natională de Căi Ferate “C.F.R.” - S.A. a unor părti din infrastructura feroviară neinteroperabilă, precum si de gestionare a acestora

 

2.184. - Hotărâre pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 357/2004 privind aprobarea mecanismului de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivitătii produselor industriale

 

2.260. - Hotărâre privind trecerea unui imobil din domeniul public al statului si din administrarea Agentiei Nationale pentru Sport în domeniul public al municipiului Constanta si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Constanta

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE

A ASIGURĂRILOR

 

3.108. - Ordin pentru punerea în aplicare a Normelor privind aplicarea legii în domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule si autorizarea asigurătorilor pentru practicarea asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind protectia personalului din autoritătile publice, institutiile publice si din alte unităti care semnalează încălcări ale legii

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Prezenta lege reglementează unele măsuri privind protectia persoanelor care au reclamat ori au sesizat încălcări ale legii în cadrul autoritătilor publice, institutiilor publice si al altor unităti, săvârsite de către persoane cu functii de conducere sau de executie din autoritătile, institutiile publice si din celelalte unităti bugetare prevăzute la art. 2.

Art. 2. - (1) Dispozitiile prezentei legi se aplică autoritătilor si institutiilor publice din cadrul administratiei publice centrale, administratiei publice locale, aparatului Parlamentului, aparatului de lucru al Administratiei Prezidentiale, aparatului de lucru al Guvernului, autoritătilor administrative autonome, institutiilor publice de cultură, educatie, sănătate si asistentă socială, companiilor nationale, regiilor autonome de interes national si local, precum si societătilor nationale cu capital de stat.

(2) Prezenta lege se aplică si persoanelor numite în consilii stiintifice si consultative, comisii de specialitate si în alte organe colegiale organizate în structura ori pe lângă autoritătile sau institutiile publice.

Art. 3. - În întelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au următoarea semnificatie:

a) avertizare în interes public înseamnă sesizarea făcută cu bună-credintă cu privire la orice faptă care presupune o încălcare a legii, a deontologiei profesionale sau a principiilor bunei administrări, eficientei, eficacitătii, economicitătii si transparentei;

b) avertizor înseamnă persoana care face o sesizare potrivit lit. a) si care este încadrată în una dintre autoritătile publice, institutiile publice sau în celelalte unităti prevăzute la art. 2;

c) comisie de disciplină înseamnă orice organ însărcinat cu atributii de cercetare disciplinară, prevăzut de lege sau de regulamentele de organizare si functionare a autoritătilor publice, institutiilor publice sau a celorlalte unităti prevăzute la art. 2.

 

CAPITOLUL II

Principii generale

 

Art. 4. - Principiile care guvernează protectia avertizării în interes public sunt următoarele:

a) principiul legalitătii, conform căruia autoritătile publice, institutiile publice si celelalte unităti prevăzute la art. 2 au obligatia de a respecta drepturile si libertătile cetătenilor, normele procedurale, libera concurentă si tratamentul egal acordat beneficiarilor serviciilor publice, potrivit legii;

b) principiul suprematiei interesului public, conform căruia, în întelesul prezentei legi, ordinea de drept, integritatea, impartialitatea si eficienta autoritătilor publice si institutiilor publice, precum si a celorlalte unităti prevăzute la art. 2 sunt ocrotite si promovate de lege;

c) principiul responsabilitătii, conform căruia orice persoană care semnalează încălcări ale legii este datoare să sustină reclamatia cu date sau indicii privind fapta săvârsită;

d) principiul nesanctionării abuzive, conform căruia nu pot fi sanctionate persoanele care reclamă ori sesizează încălcări ale legii, direct sau indirect, prin aplicarea unei sanctiuni inechitabile si mai severe pentru alte abateri disciplinare. În cazul avertizării în interes public, nu sunt aplicabile normele deontologice sau profesionale de natură să împiedice avertizarea în interes public;

e) principiul bunei administrări, conform căruia autoritătile publice, institutiile publice si celelalte unităti prevăzute la art. 2 sunt datoare să îsi desfăsoare activitatea în realizarea interesului general, cu un grad ridicat de profesionalism, în conditii de eficientă, eficacitate si economicitate a folosirii resurselor;

f) principiul bunei conduite, conform căruia este ocrotit si încurajat actul de avertizare în interes public cu privire la aspectele de integritate publică si bună administrare, cu scopul de a spori capacitatea administrativă si prestigiul autoritătilor publice, institutiilor publice si al celorlalte unităti prevăzute la art. 2;

g) principiul echilibrului, conform căruia nici o persoană nu se poate prevala de prevederile prezentei legi pentru a diminua sanctiunea administrativă sau disciplinară pentru o faptă a sa mai gravă;

h) principiul bunei-credinte, conform căruia este ocrotită persoana încadrată într-o autoritate publică, institutie publică sau în altă unitate bugetară dintre cele prevăzute la art. 2, care a făcut o sesizare, convinsă fiind de realitatea stării de fapt sau că fapta constituie o încălcare a legii.

 

CAPITOLUL III

Avertizarea privind fapte de încălcare a legii

 

Art. 5. - Semnalarea unor fapte de încălcare a legii de către persoanele mentionate la art. 1 si 2, prevăzute de lege ca fiind abateri disciplinare, contraventii sau infractiuni, constituie avertizare în interes public si priveste:

a) infractiuni de coruptie, infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie, infractiuni în legătură directă cu infractiunile de coruptie, infractiunile de fals si infractiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul;

b) infractiuni împotriva intereselor financiare ale Comunitătilor Europene;

c) practici sau tratamente preferentiale ori discriminatorii

în exercitarea atributiilor unitătilor prevăzute la art. 2;

d) încălcarea prevederilor privind incompatibilitătile si conflictele de interese;

e) folosirea abuzivă a resurselor materiale sau umane;

f) partizanatul politic în exercitarea prerogativelor postului, cu exceptia persoanelor alese sau numite politic;

g) încălcări ale legii în privinta accesului la informatii si a transparentei decizionale;

h) încălcarea prevederilor legale privind achizitiile publice si finantările nerambursabile;

i) incompetenta sau neglijenta în serviciu;

j) evaluări neobiective ale personalului în procesul de recrutare, selectare, promovare, retrogradare si eliberare din functie;

k) încălcări ale procedurilor administrative sau stabilirea unor proceduri interne cu nerespectarea legii;

l) emiterea de acte administrative sau de altă natură care servesc interese de grup sau clientelare;

m) administrarea defectuoasă sau frauduloasă a patrimoniului public si privat al autoritătilor publice, institutiilor publice si al celorlalte unităti prevăzute la art. 2;

n) încălcarea altor dispozitii legale care impun respectarea principiului bunei administrări si cel al ocrotirii interesului public.

Art. 6. - Sesizarea privind încălcarea legii sau a normelor deontologice si profesionale, conform art. 4 lit. h), poate fi făcută, alternativ sau cumulativ:

a) sefului ierarhic al persoanei care a încălcat prevederile legale, potrivit art. 5;

b) conducătorului autoritătii publice, institutiei publice sau al unitătii bugetare din care face parte persoana care a încălcat prevederile legale, potrivit art. 5, sau în care se semnalează practica ilegală, chiar dacă nu se poate identifica exact făptuitorul;

c) comisiilor de disciplină sau altor organisme similare din cadrul autoritătii publice, institutiei publice sau al unitătii prevăzute la art. 2, din care face parte persoana care a încălcat legea, conform art. 5;

d) organelor judiciare;

e) organelor însărcinate cu constatarea si cercetarea conflictelor de interese si a incompatibilitătilor;

f) comisiilor parlamentare;

g) mass-media;

h) organizatiilor profesionale, sindicale sau patronale;

i) organizatiilor neguvernamentale.

 

CAPITOLUL IV

Protectia functionarilor publici, a personalului contractual si a altor categorii de personal

 

Art. 7. - (1) În fata comisiei de disciplină sau a altor organe similare, avertizorii beneficiază de protectie după cum urmează:

a) avertizorii în interes public beneficiază de prezumtia de bună-credintă, în conditiile art. 4 lit. h), până la proba contrară;

b) la cererea avertizorului cercetat disciplinar ca urmare a unui act de avertizare, comisiile de disciplină sau alte organisme similare din cadrul autoritătilor publice, institutiilor publice sau al altor unităti prevăzute la art. 2 au obligatia de a invita presa si un reprezentant al sindicatului sau al asociatiei profesionale. Anuntul se face prin comunicat pe pagina de Internet a autoritătii publice, institutiei publice sau a unitătii bugetare, cu cel putin 3 zile lucrătoare înaintea sedintei, sub sanctiunea nulitătii raportului si a sanctiunii disciplinare aplicate.

(2) În situatia în care cel reclamat prin avertizarea în interes public este sef ierarhic, direct sau indirect, ori are atributii de control, inspectie si evaluare a avertizorului, comisia de disciplină sau alt organism similar va asigura protectia avertizorului, ascunzându-i identitatea.

Art. 8. - În cazul avertizărilor în interes public, prevăzute la art. 5 lit. a) si b), se vor aplica din oficiu prevederile art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor.

Art. 9. - (1) În litigiile de muncă sau în cele privitoare la raporturile de serviciu, instanta poate dispune anularea sanctiunii disciplinare sau administrative aplicate unui avertizor, dacă sanctiunea a fost aplicată ca urmare a unei avertizări în interes public, făcută cu bună-credintă.

(2) Instanta verifică proportionalitatea sanctiunii aplicate avertizorului pentru o abatere disciplinară, prin compararea cu practica sanctionării sau cu alte cazuri similare din cadrul aceleiasi autorităti publice, institutii publice sau unităti bugetare, pentru a înlătura posibilitatea sanctionării ulterioare si indirecte a actelor de avertizare în interes public, protejate prin prezenta lege.

 

CAPITOLUL V

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 10. - Prezenta lege, în privinta protectiei avertizorilor în interes public, se completează cu dispozitiile Codului muncii, precum si cu prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările ulterioare.

Art. 11. - În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, autoritătile publice, institutiile publice si celelalte unităti bugetare prevăzute la art. 2 îsi vor pune de acord regulamentele de ordine interioară cu prevederile acesteia.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 14 decembrie 2004.

Nr. 571.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind protectia personalului din autoritătile publice, institutiile publice si din alte unităti care semnalează încălcări ale legii

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind protectia personalului din autoritătile publice, institutiile publice si din alte unităti care semnalează încălcări ale legii si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 10 decembrie 2004.

Nr. 1.112.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea si completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru somaj si stimularea ocupării fortei de muncă

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru somaj si stimularea ocupării fortei de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 6 februarie 2002, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 71, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

“(3) Serviciile prevăzute la alin. (1) se acordă gratuit:

a) persoanelor prevăzute la art. 16, o singură dată, pentru fiecare perioadă în care se află în căutarea unui loc de muncă;

b) persoanelor care au calitatea de asigurat în sistemul asigurărilor pentru somaj, o singură dată, pentru fiecare perioadă în care au calitatea de asigurat;

c) studentilor care solicită acordarea de credite cu dobândă avantajoasă din bugetul asigurărilor pentru somaj, în conditiile prezentei legi.”

2. După articolul 84 se introduc articolele 841 si 842 cu următorul cuprins:

“Art. 841. - (1) Angajatorii care, după îndeplinirea obligatiei prevăzute la art. 83 alin. (1), mentin raporturile de muncă sau de serviciu cu absolventii încadrati în conditiile art. 80 primesc, pentru fiecare an de continuare a raporturilor de muncă sau de serviciu, un ajutor financiar egal cu suma aferentă contributiilor sociale datorate de angajatori pentru aceste persoane si virate, conform legii.

(2) Ajutorul financiar prevăzut la alin. (1) poate fi acordat pe o perioadă de cel mult 2 ani de la data îndeplinirii obligatiei prevăzute la art. 83 alin. (1).

(3) Prin contributii sociale datorate de angajatori se întelege contributia de asigurări sociale, contributia de asigurare pentru accidente de muncă si boli profesionale, contributia pentru asigurări sociale de sănătate si contributia de asigurări pentru somaj.

(4) Ajutorul financiar prevăzut la alin. (1) se virează, la cerere, din bugetul asigurărilor pentru somaj, angajatorilor care nu înregistrează debite provenind din neplata contributiilor sociale, prin plata acestei sume, în termen de 90 de zile de la data aprobării cererii.

Art. 842. - Procedura pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 841 se aprobă prin ordin al ministrului muncii, solidaritătii sociale si familiei.”

3. La articolul 85, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

“(2) De facilitătile prevăzute la alin. (1) beneficiază si angajatorii care, în raport cu numărul de angajati, nu au obligatia, potrivit legii, de a încadra în muncă persoane cu handicap, dacă încadrează în muncă pe durată nedeterminată persoane cu handicap si le mentin raporturile de muncă sau de serviciu cel putin 2 ani.”

Art. II. - Dispozitiile prezentei legi se aplică angajatorilor care încadrează în muncă absolventi după intrarea în vigoare a acesteia.

Art. III. - Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru somaj si stimularea ocupării fortei de muncă, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu modificările si completările aduse prin prezenta lege, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 14 decembrie 2004.

Nr. 580.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru somaj si stimularea ocupării fortei de muncă

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru somaj si stimularea ocupării fortei de muncă si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 10 decembrie 2004.

Nr. 1.121.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea si completarea anexelor nr. 1-3 la Hotărârea Guvernului nr. 27/2004 pentru aprobarea conditiilor de închiriere de către Compania Natională de Căi Ferate “C.F.R.” - S.A. a unor părti din infrastructura feroviară neinteroperabilă, precum si de gestionare a acestora

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Anexele nr. 1-3 la Hotărârea Guvernului nr. 27/2004 pentru aprobarea conditiilor de închiriere de către Compania Natională de Căi Ferate “C.F.R.” - S.A. a unor părti din infrastructura feroviară neinteroperabilă, precum si de gestionare a acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 28 ianuarie 2004, se modifică si se completează după cum urmează:

A. La anexa nr. 1 “Conditii de închiriere de către Compania Natională de Căi Ferate «C.F.R.» - S.A. a unor părti din infrastructura feroviară neinteroperabilă, precum si de gestionare a acestora”:

1. Articolul 13 va avea următorul cuprins:

“Art. 13. - Pentru sectiile de circulatie apartinând infrastructurii feroviare neinteroperabile pe care se desfăsoară exclusiv transport de marfă, la care nu se pot încheia contracte de închiriere conform prevederilor art. 12, C.F.R. va informa în scris consiliile judetene implicate despre necesitatea închiderii acestora din motive economice si va actiona în vederea închiderii lor pentru transport, în conditiile legii.”

2. După articolul 13 se introduce un nou articol, articolul 131, cu următorul cuprins:

“Art. 131. - Pentru sectiile de circulatie apartinând infrastructurii feroviare neinteroperabile pe care se desfăsoară si transport de călători, la care nu se pot încheia contracte de închiriere conform prevederilor art. 12, se va proceda în felul următor:

a) C.F.R. va continua să asigure administrarea sectiilor respective si va relua lunar procedura de licitatie;

b) Societatea Natională de Transport Feroviar de Călători «C.F.R. Călători» - S.A. va continua să asigure servicii de transport de călători;

c) serviciile de transport de marfă se vor asigura de către orice operator feroviar licentiat, în conditiile legii, numai cu conditia plătii tarifului de utilizare a infrastructurii si a celorlalte tarife stabilite de C.F.R. pentru operarea în conditii comerciale a circulatiei trenurilor de marfă pe sectia respectivă;

d) C.F.R. si Societatea Natională de Transport Feroviar de Călători «C.F.R. Călători» - S.A. vor analiza lunar veniturile si cheltuielile generate de exploatarea sectiilor de circulatie apartinând infrastructurii feroviare neinteroperabile, care nu au fost adjudecate la licitatie, si vor lua măsuri pentru reducerea pierderilor din exploatarea sectiilor de circulatie respective prin modificarea pachetului minim obligatoriu, corespunzător conditiilor pietei;

e) pentru sectiile care după o perioadă de 6 luni de licitatii succesive nu au putut fi închiriate, C.F.R. si Societatea Natională de Transport Feroviar de Călători «C.F.R. Călători» - S.A. vor prezenta Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si consiliilor judetene implicate conditiile în care se poate continua exploatarea fără a se înregistra pierderi, în functie de specificul fiecărei sectii de circulatie;

f) pentru sectiile de circulatie la care nu se poate asigura exploatarea fără a se înregistra pierderi pentru serviciile de transport de călători, C.F.R. va informa în scris consiliile judetene implicate despre necesitatea închiderii acestora din motive economice si va actiona în vederea închiderii lor pentru transport, în conditiile legii;

g) în situatia în care, în timpul procedurilor de închidere a liniilor de cale ferată apartinând infrastructurii feroviare neinteroperabile, pe care se execută transport de marfă sau transport de marfă si călători, apar solicitări pentru închiriere, aceste linii se pot închiria solicitantilor, în conditiile legii, la un nivel al chiriei cel putin egal cu cel solicitat de C.F.R. la Bursa de Mărfuri.”

3. Articolul 14 va avea următorul cuprins:

“Art. 14. - Personalul de la C.F.R., Societatea Natională de Transport Feroviar de Călători «C.F.R. Călători» - S.A. si Societatea Natională de Transport Feroviar de Marfă «C.F.R. Marfă» - S.A., care se disponibilizează ca urmare a închiderii unor sectii de circulatie apartinând infrastructurii feroviare neinteroperabile si a încetării activitătilor pe aceste sectii sau ca urmare a nepreluării acestuia de către persoanele juridice care au închiriat sectiile de circulatie si operează servicii de transport public feroviar, va beneficia de măsuri de protectie socială conform legislatiei în vigoare.”

4. După articolul 16 se introduc două noi articole, articolele 161 si 162, cu următorul cuprins:

“Art. 161. - (1) C.F.R. poate încheia contracte de închiriere a unor sectii de circulatie apartinând infrastructurii feroviare neinteroperabile numai în conditiile în care semnatarul contractului de închiriere îndeplineste următoarele conditii:

a) a fost declarat câstigătorul unei proceduri de licitatie organizată în concordantă cu prevederile prezentei hotărâri;

b) se angajează ferm să asigure gestionarea sectiei/sectiilor respective în conditii de sigurantă a traficului si să asigure activitătile de conducere operativă a circulatiei trenurilor, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2);

c) se angajează ferm să realizeze traficul de călători si/sau de marfă, după caz, conform caietului de sarcini, începând cu data intrării în vigoare a contractului de închiriere, si prezintă dovezi concludente că are resursele necesare pentru preluarea traficului respectiv;

d) se angajează ca la data intrării în vigoare a contractului de închiriere să preia integral obligatiile asumate prin caietul de sarcini privind asigurarea serviciilor de transport de călători, conform prevederilor din pachetul minim;

e) în cazul în care preluarea/realizarea traficului de călători si/sau de marfă se face prin intermediul altor persoane juridice, câstigătorul procedurii de licitatie prezintă, la semnarea contractului de închiriere, contractele încheiate cu persoanele juridice care vor prelua traficul de călători si/sau de marfă pe sectia/sectiile respectivă/respective si dovezile că acestea îndeplinesc conditiile legale pentru a desfăsura activitătile respective;

f) se angajează să fie unic răspunzător în fata C.F.R. si/sau a Societătii Nationale de Transport Feroviar de Călători «C.F.R. Călători» - S.A. privind modul de exploatare a sectiei/sectiilor respective si utilizarea materialului rulant preluat, indiferent dacă realizează aceste activităti în mod direct sau prin intermediul altor persoane juridice pe bază de contract.

(2) Conditiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-f) constituie si clauze obligatorii în contractul de închiriere care se încheie potrivit art. 12.

Art. 162. - Pentru perioada de valabilitate a contractului de închiriere, C.F.R. va transfera către semnatarul contractului respectiv toate activele existente la data încheierii contractului de închiriere pe sectia/sectiile care face/fac obiectul contractului si va proceda, în conformitate cu reglementările în vigoare, la cesionarea către acesta a contractelor de închiriere a unor active sau activităti din cadrul sectiilor respective, pe care le-a semnat cu alte persoane juridice si/sau fizice.”

5. La articolul 19 alineatul (1), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:

“d) locomotivele izolate folosite pentru remorcarea trenurilor complete prevăzute la lit. b) si c).”

6. Articolul 23 va avea următorul cuprins:

“Art. 23. - Contractele privind preluarea unor sectii de circulatie apartinând infrastructurii feroviare neinteroperabile de către agenti economici, în regim de închiriere, vor contine obligatia asigurării de către C.F.R. a activitătilor de conducere operativă a circulatiei trenurilor, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1), iar tariful perceput de C.F.R. de la acestia pentru plata serviciilor de conducere operativă a circulatiei trenurilor se stabileste în functie de nivelul costurilor variabile ale C.F.R. pentru asigurarea acestor servicii si se aprobă prin hotărâre a Guvernului.”

B. La anexa nr. 2 “Sectiile de circulatie ce alcătuiesc infrastructura feroviară interoperabilă”:

1. Pozitia nr. 9 va avea următorul cuprins:

“9. Gura Motrului-Turceni-Târgu Jiu”.

2. Pozitia nr. 10 va avea următorul cuprins:

“10. Turceni-Drăgotesti”.

C. La anexa nr. 3 “Sectiile de circulatie ce alcătuiesc infrastructura feroviară neinteroperabilă”:

1. Pozitia nr. 37 va avea următorul cuprins:

“37. Timisoara BĂRBĂTENI-LUPENI Tehnic 4”.

2. Pozitia nr. 64 va avea următorul cuprins:

“64. Cluj BOTIZ-BIXAD 46”.

3. Pozitia nr. 71 va avea următorul cuprins:

“71. Brasov BARABANT-ZLATNA Călători 38”.

4. Pozitia nr. 83 va avea următorul cuprins:

“83. Brasov SERCAIA-SINCA 9”.

5. Pozitia nr. 84 va avea următorul cuprins:

“84. Brasov TÂRGU MURES-BĂILE SOVATA 74”.

6. După pozitia nr. 84 se introduc pozitiile 841 si 842 cu următorul cuprins:

“841. Brasov TÂRGU MURES Sud-BAND-LECHINTA 90;

842. Brasov BAND-MIHESU DE CÂMPIE 28”.

7. Pozitia nr. 87 va avea următorul cuprins:

“87. Brasov CHILENI-VOSLĂBENI 7”.

8. Pozitia nr. 102 va avea următorul cuprins:

“102. Iasi CRASNA-HUSI 33”.

Art. II. - Hotărârea Guvernului nr. 27/2004 pentru aprobarea conditiilor de închiriere de către Compania Natională de Căi Ferate “C.F.R.” - S.A. a unor părti din infrastructura feroviară neinteroperabilă, precum si de gestionare a acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 28 ianuarie 2004, cu modificările si completările aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Traian Panait,

secretar de stat

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 30 noiembrie 2004.

Nr. 2.174.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 357/2004 privind aprobarea mecanismului de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivitătii produselor industriale

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 357/2004 privind aprobarea mecanismului de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivitătii produselor industriale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 31 martie 2004, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 3, litera d) va avea următorul cuprins:

“d) certificarea produselor si/sau obtinerea etichetei ecologice pentru produse.”

2. La articolul 4 alineatul (1), litera b) va avea următorul cuprins:

“b) realizează profit din activitatea de exploatare, conform ultimei situatii financiare anuale transmise si înregistrate la administratia teritorială a Ministerului Finantelor Publice;”

3. La articolul 4, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

“(2) Beneficiarii proiectelor pentru activitatea prevăzută la art. 3 lit. c) pot fi si entităti din infrastructura pentru evaluarea conformitătii produselor industriale, care îndeplinesc conditiile prevăzute la alin. (1) lit. a) si b), după caz, si nu beneficiază, pe perioada de implementare a proiectului, de alte fonduri nerambursabile pentru acelasi tip de proiecte.”

4. La articolul 8, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

“(2) Suma maximă acordată unui beneficiar de la bugetul de stat pentru un interval de până la 3 ani este egală cu echivalentul a 90.000 euro, cu plata esalonată, pe bază de documente justificative.”

5. La articolul 8, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

“(3) Suma minimă alocată de la bugetul de stat pentru un proiect este egală cu echivalentul a 5.000 euro.”

6. La articolul 9 alineatul (2), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d) cu următorul cuprins:

“d) 65% de la bugetul de stat din cheltuielile efectuate de beneficiari si 35% cofinantare din surse proprii ale beneficiarilor, pentru tipurile de proiecte care se încadrează în activitătile prevăzute la art. 3 lit. a)-e), atunci când beneficiarii sunt întreprinderi mici si mijlocii, definite conform art. 3 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiintării si dezvoltării întreprinderilor mici si mijlocii.”

Art. II. - Hotărârea Guvernului nr. 357/2004 privind aprobarea mecanismului de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivitătii produselor industriale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 31 martie 2004, cu modificările si completările aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul de stat, ministrul economiei si comertului,

Iulian Iancu,

secretar de stat

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 30 noiembrie 2004.

Nr. 2.184.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind trecerea unui imobil din domeniul public al statului si din administrarea Agentiei Nationale pentru Sport în domeniul public al municipiului Constanta si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Constanta

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 9 alin. (1) si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă trecerea unui imobil situat în municipiul Constanta, aleea Siutghiol nr. 2, judetul Constanta, compus din constructie si terenul aferent, având destinatia de sediu Radioclub, identificat potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul public al statului si din administrarea Agentiei Nationale pentru Sport în domeniul public al municipiului Constanta si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Constanta.

Art. 2. - Predarea-preluarea imobilului transmis potrivit art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Vasile Rusu

Presedintele Agentiei Nationale pentru Sport,

Constantin Diaconu

p. Ministrul de stat, ministrul administratiei si internelor,

Toma Zaharia,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru administratia publică,

Gheorghe Emacu

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 9 decembrie 2004.

Nr. 2.260.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului care trece din domeniul public al statului si din administrarea Agentiei Nationale pentru Sport în domeniul public al municipiului Constanta si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Constanta

 

Nr.

M.F.P.

Codul

de

clasificare

Denumirea

si adresa

imobilului

care se transmite

Persoana juridică

de la care se

transmite imobilul

Persoana juridică

la care se

transmite imobilul

Caracteristicile

tehnice ale imobilului

care se transmite

1

2

3

4

5

6

26.294

8.29.13

Sediu Radioclub,

municipiul

Constanta,

aleea Siutghiol

nr. 2, judetul

Constanta

Statul român,

Agentia Natională

pentru Sport

Municipiul Constanta,

Consiliul Local

al Municipiului

Constanta

Imobil P + 1:

- suprafata terenului = 94,29 m2

- suprafata construită = 126 m2

- antenă emisie-receptie (structură

metalică) = 12,88 m2

Nr. C.F.: 360

Nr. topo: 7.052

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

ORDIN

pentru punerea în aplicare a Normelor privind aplicarea legii în domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule si autorizarea asigurătorilor pentru practicarea asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule

 

Tinând seama de dispozitiile art. 5 si 53 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările si reasigurările în România, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 4 alin. (27) si ale art. 47 pct. 2 lit. k) din Legea nr. 32/2000 privind societătile de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare,

potrivit Hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din data de 9 decembrie 2004, prin care s-au adoptat Normele privind aplicarea legii în domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule si autorizarea asigurătorilor pentru practicarea asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule,

presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se pun în aplicare Normele privind aplicarea legii în domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule si autorizarea asigurătorilor pentru practicarea asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin, cu exceptia art. 2 alin. (2) care se va pune în aplicare prin ordin când Centrul de informare - CEDAM - prevăzut la art. 12 va deveni operational.

Art. 2. - Societătile de asigurări autorizate vor lua toate măsurile necesare si răspund de instruirea corespunzătoare a personalului propriu si a intermediarilor implicati în contractarea asigurărilor obligatorii.

Art. 3. - Pe data de 31 decembrie 2004 se abrogă Normele privind aplicarea legii în domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule si autorizarea asigurătorilor care vor practica asigurare în anul 2004, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3.113/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 858 din 3 decembrie 2003.

Art. 4. - Secretarul general si Directia generală asigurări obligatorii din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor vor asigura ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

 

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,

Nicolae Eugen Crisan

 

Bucuresti, 10 decembrie 2004.

Nr. 3.108.

 

ANEXĂ

 

NORME

privind aplicarea legii în domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule si autorizarea asigurătorilor pentru practicarea asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule

 

În temeiul prevederilor art. 5 si 53 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările si reasigurările în România, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 5 lit. c) si ale art. 47 pct. 2 lit. k) din Legea nr. 32/2000 privind societătile de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. IV alin. (1) din Legea nr. 403/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/2000 privind  societătile de asigurare si supravegherea asigurărilor, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a adoptat următoarele norme, prin care se stabilesc nivelul primelor de asigurare si termenele de plată a acestora, limitele despăgubirilor corelate cu nivelul primelor de asigurare, criteriile de selectie si conditiile de autorizare, precum si de retragere a autorizării asigurătorilor si alte elemente pentru practicarea asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule.

 

Definitii

În întelesul prezentului act normativ se folosesc următoarele definitii:

a) autovehicule - vehicule cu propulsie proprie supuse înmatriculării, inclusiv remorci, semiremorci sau atase tractate de acestea, precum si tramvaie;

b1) proprietar - persoana fizică sau juridică, titulară a dreptului de proprietate asupra unui autovehicul;

b2) utilizator - persoana căreia, în baza unui contract încheiat cu proprietarul de drept, i s-a atribuit pe o anumită perioadă dreptul de folosintă a unui autovehicul;

c) accident de autovehicule - eveniment neprevăzut si întâmplător provocat prin intermediul unui autovehicul ce cauzează prejudicii unor terte persoane si care poate da nastere unei/unor cereri de despăgubire;

d) prejudiciu - efectul negativ suferit de un tert, parte prejudiciată, prin producerea unui accident de autovehicul, cu exceptia efectelor negative care angajează răspunderea transportatorului;

e) parte prejudiciată - persoana/persoanele îndreptătită/îndreptătite să primească despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a unui accident de autovehicul, în conformitate cu prevederile legale;

f) asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule, denumită în continuare asigurare obligatorie RCA (răspundere civilă auto) - contractul de asigurare probat prin documentul de asigurare, prin care un asigurător autorizat, în baza unei prime plătite de asigurat, se obligă să despăgubească prejudiciile cauzate tertilor în perioada de valabilitate a documentului de asigurare ca urmare a producerii unui accident de autovehicul, în conditiile legii;

g) asigurat - proprietarul de autovehicul care a încheiat cu un asigurător RCA o asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule;

h) asigurător RCA - societate de asigurare autorizată de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor să practice asigurarea obligatorie RCA în conformitate cu prevederile prezentelor norme;

i) fondul de protectie a victimelor străzii - fond constituit si finantat în conditiile legii de asigurătorii RCA;

j) document de asigurare RCA - polita de asigurare pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule pe teritoriul României, care probează încheierea contractului de asigurare RCA;

k) limitele teritoriale de acoperire ale asigurării obligatorii RCA - teritoriul României;

l) prima de referintă - prima de asigurare determinată în baza cheltuielilor cu despăgubirile, cheltuielilor de achizitie, ratei daunei pe anii anteriori, ratei inflatiei, limitelor despăgubirilor de asigurare si celorlalte cerinte legale, dar si tinând seama de o rată minimă a profitului pentru asigurătorii RCA;

m) Centru de informare, denumit CEDAM - administratorul bazei de date, creat conform dispozitiilor art. II din Legea nr. 172/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările si reasigurările în România.

 

TITLUL I

Nivelul primelor de asigurare, termenele de plată a acestora si limitele despăgubirilor

 

Art. 1. - (1) Nivelul maxim si cel minim al primelor de asigurare pentru asigurările obligatorii RCA se stabilesc avându-se în vedere o primă de referintă la care se aplică un procent de 10% în plus sau în minus pentru anul 2005 si un procent de 20% în plus si 10% în minus pentru anul 2006.

Primele de referintă pentru asigurările obligatorii RCA sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(2) Asigurătorii RCA vor stabili anual tarife de prime proprii, care să se încadreze în nivelul maxim si cel minim al primelor de asigurare, calculate conform alin. (1).

Tarifele de prime astfel calculate vor fi prezentate Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor de către toti asigurătorii, la data depunerii documentatiei de autorizare în conformitate cu art. 14.

(3) În cadrul activitătii de contractare a asigurării, prin alte persoane decât personalul propriu angajat cu carte de muncă al asigurătorilor RCA, nivelul maxim al cheltuielilor de achizitie, respectiv comisioanele, nu va depăsi 15%, diferentiat pentru agentii de asigurare si brokerii de asigurare, si se va aplica asupra primelor efectiv încasate.

(4) Tarifele de prime prezentate se vor publica pe site-ul asigurătorului RCA si în două publicatii de largă circulatie, după autorizarea acestuia pentru practicarea asigurării RCA.

(5) Este interzis să se încaseze prime de asigurare diferite de tarifele publicate, cu exceptia cazurilor mentionate la art. 2 alin. (8) si (9).

(6) Nerespectarea de către asigurătorii RCA a prevederilor alin. (2), (3), (4) si (5) se va sanctiona cu retragerea imediată a autorizatiei de a practica asigurarea obligatorie RCA, conform art. 8 coroborat cu art. 39 din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 2. - (1) Persoanele care au în proprietate autovehicule înmatriculate sau supuse înmatriculării în România sunt obligate să încheie asigurarea obligatorie RCA (contractul de asigurare) pe durată nelimitată si să mentină valabilitatea acesteia prin plata primelor de asigurare pe perioade de câte 6 sau 12 luni, în functie de optiunea asiguratului. Pentru persoanele fizice si juridice care au în proprietate mai mult de un autovehicul înmatriculat sau supus înmatriculării în România se va încheia un singur contract de asigurare obligatorie RCA.

(2) Asiguratii sunt obligati să notifice în prealabil asigurătorului RCA la care sunt asigurati intentia de a denunta asigurarea obligatorie RCA încheiată cu acesta, cu cel putin 30 de zile înainte de expirarea perioadelor mentionate la alin. (1). Notificarea se va face în scris, iar dovada efectuării acesteia revine asiguratului. Este interzis asigurătorilor RCA să încheie asigurarea obligatorie RCA (contractul de asigurare) cu persoanele care au în proprietate autovehicule înmatriculate sau supuse înmatriculării în România, dacă acestea nu fac dovada denuntării asigurării obligatorii RCA (contractul de asigurare) în conditiile prevăzute mai sus. Încheierea asigurării obligatorii RCA (contractul de asigurare) cu încălcarea prevederilor anterioare obligă noul asigurător RCA să transfere primele de asigurare încasate asigurătorului RCA initial, în termen de maximum 7 zile lucrătoare de la data notificării primite de la acesta, si să plătească despăgubirile pentru prejudiciile de care asiguratul răspunde fată de terte persoane păgubite, în conditiile legii, până la transferul efectiv al primelor de asigurare. Înainte de încheierea unui nou contract de asigurare, asigurătorul RCA are obligatia să verifice în baza unică de date situatia asiguratului care doreste să încheie asigurarea obligatorie RCA.

(3) În cazul în care asiguratii nu comunică intentia de denuntare a asigurării obligatorii RCA în termenul prevăzut la alin. (2), la expirarea perioadelor mentionate la alin. (1) asigurarea obligatorie RCA continuă automat pe perioade egale cu cele anterioare, respectiv de 6 sau de 12 luni, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele conditii:

a) nu există prime/rate de asigurare restante pentru perioada de asigurare anterioară;

b) asiguratii au plătit prima de asigurare aferentă perioadei de asigurare următoare înainte de expirarea perioadei de asigurare anterioare.

(4) În cazul în care nu sunt îndeplinite conditiile de continuare automată a asigurării obligatorii RCA, mentionate la alin. (3), proprietarii autovehiculelor devin neasigurati la expirarea perioadei de asigurare anterioară si pentru care au plătit prima de asigurare, urmând a suporta rigorile legii si rămânând în continuare obligati să încheie asigurarea obligatorie RCA conform prevederilor legale.

(5) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), asigurarea obligatorie RCA se încheie:

- pe perioada de valabilitate a autorizatiei provizorii de circulatie, pentru autovehiculele care se înmatriculează provizoriu;

- pe perioada înmatriculării temporare, pentru autovehiculele ce urmează să fie scoase definitiv din tară.

(6) Documentele de asigurare se vor emite pe perioada corespunzătoare pentru care s-a plătit prima de asigurare. Primele de asigurare aferente acestor documente de asigurare se calculează în conformitate cu tariful de prime stabilit de asigurătorul RCA în anul calendaristic în care începe valabilitatea asigurării obligatorii RCA. Proprietarii de parcuri auto formate din cel putin 10 autovehicule supuse înmatriculării pot negocia cu asigurătorii RCA plata fractionată a primelor de asigurare.

(7) Pentru cazurile prevăzute la alin. (1) si (5) primele de asigurare se calculează prin însumarea primelor lunare stabilite în tariful de prime al asigurătorului RCA, corespunzător numărului de luni calendaristice întregi cuprinse în perioada de valabilitate a asigurării, la care se adaugă prima aferentă lunii calendaristice în care expiră asigurarea, dacă aceasta nu a fost deja luată în calcul ca lună întreagă.

(8) Persoanele fizice pensionate beneficiază de o reducere cu 20% a primelor de asigurare în baza talonului de pensie sau a deciziei de pensionare.

(9) Persoanele cu deficiente locomotorii, detinătoare de motocicluri si de autoturisme adaptate infirmitătii lor, inclusiv cele primite de acestea în folosintă, probate cu documente justificative, beneficiază de o reducere cu 50% a primelor de asigurare.

Art. 3. - Persoanele care intră pe teritoriul României cu autovehicule înmatriculate în străinătate, dar neasigurate sau ale căror asigurări expiră în timpul în care se află pe teritoriul României, sunt obligate să încheie asigurarea obligatorie RCA. Documentele de asigurare se emit si primele de asigurare se plătesc anticipat si integral, corespunzător perioadei în care autovehiculul neasigurat se află în România, astfel:

a) la intrarea autovehiculului pe teritorul României, la punctele de trecere a frontierei, în cazul persoanelor care intră pe teritoriul României cu autovehicule înmatriculate în străinătate, dar neasigurate;

b) cel mai târziu în ultima zi de valabilitate a documentelor de asigurare, la unitătile teritoriale ale asigurătorilor autorizate, în cazul persoanelor care se află pe teritoriul României cu autovehicule înmatriculate în străinătate si ale căror asigurări expiră în perioada în care se află în România.

Art. 4. - Răspunderea asigurătorului începe:

a) din momentul plătii primei de asigurare si al eliberării documentului de asigurare, dar nu mai devreme de data intrării în vigoare a asigurării înscrisă în document, pentru asiguratul care îsi îndeplineste obligatiile de plată cel mai târziu în ultima zi de valabilitate a perioadei de asigurare anterioare;

b) după 48 de ore de la expirarea zilei în care s-a plătit prima de asigurare si s-a eliberat documentul de asigurare, pentru persoanele care nu aveau o asigurare obligatorie RCA, valabilă la momentul plătii;

c) din momentul plătii primei de asigurare si al eliberării documentului de asigurare, dar nu mai devreme de data intrării în vigoare a autorizatiei provizorii de circulatie sau a înmatriculării autovehiculului, pentru autovehiculele ce urmează a fi înmatriculate sau reînmatriculate.

Art. 5. - (1) Răspunderea asigurătorului încetează la ora 24,00 a ultimei zile de valabilitate înscrise în documentul de asigurare sau, anterior acestei date, în momentul radierii din circulatie a autovehiculului.

(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), pentru autovehiculele care sunt radiate din circulatie în perioada de asigurare ca urmare a încetării contractelor de leasing, asigurările obligatorii RCA rămân în vigoare până la expirarea perioadei de valabilitate înscrise în documentele de asigurare, fără modificarea primei de asigurare, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele conditii:

- noii proprietari sunt utilizatorii prevăzuti în documentele de asigurare; si

- asigurătorul a încasat prima de asigurare aferentă perioadei de valabilitate.

Art. 6. - (1) Pentru autovehiculele care sunt radiate din circulatie în perioada de asigurare, prima de asigurare aferentă perioadei cuprinse între data începerii si data încetării răspunderii asigurătorului se calculează prin însumarea primelor lunare stabilite în tariful de prime al asigurătorului RCA, corespunzător numărului de luni calendaristice întregi cuprinse în perioada de valabilitate a asigurării, la care se adaugă prima aferentă lunii calendaristice în care încetează răspunderea asigurătorului, dacă aceasta nu a fost deja luată în calcul ca lună întreagă.

(2) Diferenta dintre prima de asigurare plătită si cea calculată conform alin. (1) se restituie asiguratului, la cererea scrisă a acestuia, însotită de documentele doveditoare, numai în cazurile în care nu s-au plătit sau nu se datorează despăgubiri pentru evenimente produse în perioada de valabilitate a asigurării.

Art. 7. - (1) În unul si acelasi accident produs pe teritoriul României, indiferent de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea pagubelor, asigurătorul acordă despăgubiri, inclusiv pentru cheltuielile făcute de asigurati în procesul civil, în limitele de despăgubire valabile la data accidentului.

(2) Limitele de despăgubire se stabilesc anual prin norme adoptate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. De la data aderării României la Uniunea Europeană limitele de despăgubire vor fi cele prevăzute în directivele Uniunii Europene. Pentru anul 2005, respectiv anul 2006, limitele de despăgubire sunt cele prevăzute în anexa nr. 3.

Art. 8. - (1) Dovada existentei asigurării obligatorii RCA, în cazul controalelor efectuate de organele de politie, în conformitate cu prevederile art. 64 din Legea nr. 136/1995, cu modificările si completările ulterioare, o constituie:

- documentul (polita) de asigurare emis de asigurătorii RCA, pentru autovehiculele înmatriculate în România;

- documentele internationale de asigurare de răspundere civilă auto, eliberate de societăti de asigurare din străinătate, cu valabilitate pe teritoriul României si numai pentru perioada mentionată în acestea sau documentul de asigurare emis de asigurătorii RCA din România, pentru autovehiculele înmatriculate în străinătate.

(2) La trecerea frontierei de stat a României, proprietarii sau conducătorii autovehiculelor înmatriculate în România vor prezenta documentul Carte Verde.

Art. 9. - (1) Forma, continutul si seriile contractului si politei de asigurare RCA sunt prevăzute în anexa nr. 9.

Fiecare asigurător va avea alocată o serie unică, care va fi mentionată atât pe contract, cât si pe polita de asigurare.

(2) Pentru asigurătorii care au practicat asigurarea obligatorie RCA în anul 2004, seriile contractului si politei de asigurare rămân neschimbate.

(3) În cazul asigurătorilor care solicită autorizare de practicare a asigurării obligatorii RCA pentru prima dată în anul 2005, se vor repartiza serii pentru contractele si politele de asigurare, prin tragere la sorti, în termen de 10 zile lucrătoare de la depunerea documentatiei de autorizare.

(4) Contractul si polita de asigurare se vor tipări la Compania Natională “Imprimeria Natională” - S.A. sau la alte unităti tipografice sub supravegherea acesteia, selectate pe baza criteriilor stabilite prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.177/1998, conform Hotărârii Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară si contabilă si a normelor metodologice privind întocmirea si utilizarea acestora. Forma, dimensiunile si continutul contractului si al politelor de asigurare au fost transmise Companiei Nationale “Imprimeria Natională” - S.A.

(5) Asigurătorii care au depus documentatie de autorizare vor putea comanda tipărirea contractelor si a politelor de asigurare în conditiile alin. (4), numai în baza unui mandat special din partea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

Art. 10. - Nivelul amenzilor si celelalte sanctiuni sunt prevăzute la art. 63 si 64 din Legea nr. 136/1995, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 11. - Asigurătorii RCA sunt obligati să transmită către baza de date creată conform dispozitiilor art. II din Legea nr. 172/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările si reasigurările în România prin sistem informatic utilizând un mediu de comunicare electronică toate informatiile privind încheierea asigurării obligatorii RCA, data de încetare a valabilitătii sau de reziliere a documentelor de asigurare.

Art. 12. - A. CEDAM va avea următoarele atributii:

1. stocarea următoarelor informatii:

- numerele de înregistrare a autovehiculelor pe teritoriul României, inclusiv datele tehnice ale acestora, datele personale ale proprietarului sau conducătorilor auto care au provocat accidente;

- numerele documentelor de asigurare RCA, inclusiv data de expirare a acoperirii asigurării;

- denumirea si sediul asigurătorilor RCA emitenti de documente de asigurare;

2. coordonarea strângerii si diseminării acestor informatii;

3. asistarea persoanelor îndreptătite si garantarea obtinerii de către acestia a informatiilor solicitate.

B. Partea prejudiciată este îndreptătită pentru o perioadă de 7 ani după producerea accidentului să obtină din partea CEDAM următoarele informatii:

1. denumirea si sediul asigurătorului RCA;

2. numărul documentului de asigurare.

 

TITLUL II

Autorizarea asigurătorilor si alte elemente referitoare la practicarea asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule

 

Art. 13. - Asigurătorii pot subscrie asigurarea obligatorie RCA în conformitate cu prevederile Legii nr. 136/1995, cu modificările si completările ulterioare, si ale Legii nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, dacă îndeplinesc, cumulativ, suplimentar celorlalte cerinte legale, următoarele:

a) sunt autorizati, în conformitate cu prevederile Legii nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, si ale Normelor nr. 2/2001 privind informatiile si documentele cerute pentru autorizarea asigurătorilor si criteriile pentru aprobarea actionarilor semnificativi si a persoanelor semnificative ale asigurătorilor, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 2/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501 din 24 august 2001, cu modificările ulterioare;

b) dispun de o retea teritorială formată din cel putin o unitate (sucursală, agentie), înregistrată la oficiul registrului comertului, în fiecare judet si în municipiul Bucuresti, cu exceptia judetului Ilfov;

c) pentru fiecare unitate dispun de personal specializat în activitatea de constatare si de lichidare a daunelor auto si efectuează plăti de despăgubire la cel putin una dintre unitătile teritoriale din fiecare judet si în municipiul Bucuresti, cu exceptia judetului Ilfov;

d) dispun de o dotare cu tehnică de calcul si software adecvate si de personal care să permită tinerea unor evidente detaliate privind documentele de asigurare si centralizarea informatiilor/datelor colectate de la unitătile teritoriale si, totodată, posedă capacitatea de a comunica în mod electronic aceste informatii către baza unică de date, constituită conform art. II din Legea nr. 172/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 139/1995 privind asigurările si reasigurările în România. În acest sens este obligatorie transmiterea electronică zilnică a informatiilor referitoare la asigurarea obligatorie RCA între unitătile teritoriale si sediul central si, o dată cu operabilitatea bazei unice de date, transmiterea acestor informatii să se realizeze securizat (criptat). Informatiile necesare a fi colectate si transmise în baza unică de date constituită la nivel national sunt prezentate în anexa nr. 4;

e) nu se află în una dintre situatiile reglementate de art. 29 din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, nu li s-au limitat, interzis operatiunile sau nu li s-a retras autorizatia conform art. 39 din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 14. - (1) În vederea autorizării asigurătorilor pentru practicarea asigurării obligatorii RCA, în conformitate cu art. 12 alin. (10) din Legea http://www.dsclex.ro/legislatie/2000/aprilie2000/mo2000_148.htm#l32, cu modificările si completările ulterioare, acestia vor prezenta Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor o cerere însotită de:

a) documentatia din care să rezulte îndeplinirea conditiilor prevăzute la art. 13 lit. a) si d);

b) extras de la oficiul registrului comertului, din care să rezulte existenta unitătilor teritoriale, conform prevederilor art. 13 lit. b);

c) pentru fiecare unitate teritorială se vor prezenta lista personalului de specialitate, însotită de copii ale documentelor legale care atestă existenta raporturilor contractuale cu asigurătorul RCA, structura de lucru necesară efectuării plătilor de despăgubiri, precum si alte informatii utile, centralizate conform modelului prezentat în anexa nr. 5;

d) o declaratie a conducerii societătii de asigurare, din care să rezulte că va respecta întocmai prevederile prezentelor norme, sub sanctiunile prevăzute la art. 39 din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, potrivit modelului prezentat în anexa nr. 6;

e) tariful primelor de asigurare stabilit în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2).

(2) Cererile de autorizare însotite de documentatia aferentă vor fi solutionate în termenul legal de la înregistrarea acestora la registratura Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

(3) Dacă în urma analizării documentatiei depuse rezultă neconcordante, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate solicita informatii suplimentare, probate prin acte oficiale si documente justificative, autorizarea fiind amânată până la clarificarea tuturor aspectelor.

(4) Autorizarea are valabilitate pe perioadă nedeterminată, putând fi retrasă sau suspendată de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în conditiile legii.

Art. 15. - (1) Asigurătorii care au fost autorizati să practice asigurarea obligatorie RCA pentru anul 2004 vor solicita autorizarea pe perioadă nedeterminată, pe baza unei cereri depuse la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor după publicarea prezentelor norme în Monitorul Oficial al României, Partea I, însotită de documentele prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a), b), c) si d).

(2) Asigurătorii care nu au fost autorizati să practice asigurarea obligatorie RCA pentru anul 2004 si care solicită autorizarea începând cu anul 2005 vor depune cererea de autorizare, însotită de documentele prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a), b), c) si d), după publicarea prezentelor norme în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 16. - (1) În aplicarea prevederilor art. 5 si 53 din Legea nr. 136/1995, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 5 lit. c) din Legea nr. 32/2000, cu modificările ulterioare, având în vedere elaborarea si publicarea prezentelor norme, gestionarea programului de monitorizare a activitătii asigurătorilor care practică aceste asigurări, implementarea si întretinerea unei baze unice de date la nivel national, în conformitate cu art. II din Legea nr. 172/2004, cu modificările si completările ulterioare, si, totodată, sustinerea cofinantării programului PHARE pentru achizitia sistemelor de soft si hard necesare si realizarea compatibilitătii cu baza de date a Ministerului Administratiei si Internelor, pentru protejarea corespunzătoare a intereselor asiguratilor si preventie rutieră în sensul legislatiei rutiere în vigoare se prelevă o cotă procentuală de 1,38% din volumul primelor de asigurare încasate lunar pentru asigurarea obligatorie RCA.

(2) Sumele determinate prin aplicarea cotei de 1,38% asupra volumului lunar al primelor de asigurare încasate se vor vira până la data de 25 a lunii următoare în contul nr. RO 57 TREZ 700 50 25 XXX 000 272, deschis pe seama Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor la Trezoreria Municipiului Bucuresti.

(3) Sumele determinate potrivit alin. (1), aferente primelor de asigurare încasate pentru asigurarea obligatorie RCA în cursul anului 2004, pentru exercitiul financiar al anului 2005, vor fi virate până la data de 25 ianuarie 2005.

(4) Cota procentuală mentionată la alin. (1) si (2) poate fi modificată pentru anul 2006, în functie de realizarea obiectivelor prevăzute mai sus.

Art. 17. - (1) Asigurătorii au obligatia de a întocmi evidente lunare privind asigurarea obligatorie RCA, potrivit modelelor prezentate în anexele nr. 7a), 7b) si 8.

(2) Asigurătorii RCA vor transmite Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor rapoarte lunare, până la data de 30 a lunii următoare, pe baza evidentelor sus-mentionate.

Art. 18. - În contabilitatea asigurătorului autorizat pentru practicarea asigurării obligatorii RCA se vor efectua următoarele înregistrări contabile:

1. Evidentierea primelor de asigurare de răspundere civilă auto, încasate în exercitiul financiar al anului 2004 si aferente exercitiului financiar al anului 2005:

 

5442 “Conturi curente la bănci privind asigurările (analitic distinct)

=4742 “Venituri înregistrate în avans privind asigurările generale” (analitic distinct) generale”

 

2. La începutul exercitiului financiar al anului 2005 vor fi evidentiate astfel:

 

4012 “Decontări privind primele de de asigurare aferente asigurărilor generale” (analitic distinct)

= 702 “Venituri din primele brute subscrise privind asigurările generale directe” (analitic distinct)

- cu primele asigurare brute subscrise si concomitent

 

 

4742 “Venituri înregistrate în avans privind asigurările generale” (analitic distinct)

= 4012 “Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor generale” (analitic distinct)

- cu primele de asigurare încasate în exercitiul financiar 2004

 

3. Evidentierea cheltuielilor cu comisioanele plătite brokerilor si agentilor de asigurare:

 

4722 “Cheltuieli de achizitie reportate privind asigurările generale” (analitic distinct)

= 5442 “Conturi curente la bănci privind asigurările generale” sau

5472 “Casa privind asigurările generale” (analitic distinct)

 

Ulterior se va evidentia repartizarea acestor cheltuieli în perioadele următoare, pe naturi de cheltuieli, conform scadentarului, efectuându-se înregistrarea contabilă:

 

656 “Cheltuieli cu alte servicii executate de terti”

= 4722 “Cheltuieli de achizitie reportate privind asigurările generale”

 

Pentru conturile:

4722 “Cheltuieli de achizitie reportate privind asigurările generale” si 656 “Cheltuieli cu alte servicii executate de terti” vor fi utilizate următoarele conturi analitice:

- 47221 “Comisioane pentru brokeri de asigurare”

- 47222 “Comisioane pentru agenti de asigurare”

- 656221 “Cheltuieli privind comisioanele pentru brokeri de asigurare”

- 656222 “Cheltuieli privind comisioanele pentru agenti de asigurare”

4. Evidentierea sumei virate în contul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, potrivit art. 16 alin. (2):

6432 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe si vărsăminte = 4472 “Fonduri speciale, taxe si vărsăminte asimilate privind asigurările generale” asimilate privind asigurările generale” (analitic distinct) (analitic distinct)

4472 “Fonduri speciale, taxe si vărsăminte asimilate = 5442 “Conturi curente la bănci privind privind asigurările generale” asigurările generale” (analitic distinct) (analitic distinct)

 

TITLUL III

Norme tehnice cu privire la aplicarea asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 19. - Asigurătorii RCA acordă, în baza primelor de asigurare plătite, despăgubiri pentru prejudiciile de care asiguratii acestora răspund, în baza legii, fată de terte persoane păgubite prin accidente de autovehicule care au loc în limitele teritoriale ale contractului de asigurare, precum si pentru cheltuielile făcute de asigurati în procesul civil, în limitele stabilite potrivit art. 7.

Art. 20. - Asigurătorii RCA acordă despăgubiri:

1. indiferent de locul în care a fost produs accidentul de autovehicul (pe drumuri publice, pe drumuri care nu sunt deschise circulatiei publice, în incinte si în orice alte locuri) atât în timpul deplasării, cât si în timpul stationării autovehiculului asigurat;

2. pentru pagubele produse de dispozitivele sau instalatiile cu care au fost echipate autovehiculele, precum si pentru pagubele cauzate de remorci, semiremorci ori atase, dar numai în timpul în care acestea sunt atasate unui autovehicul asigurat, inclusiv pentru pagubele produse din cauza desprinderii accidentale a acestora de autovehicule;

3. dacă paguba a fost produsă din culpa conducătorului autovehiculului, inclusiv în cazurile în care conducătorul autovehiculului, la data accidentului:

- a condus autovehiculul fără consimtământul explicit sau implicit al asiguratului;

- nu este titularul unui permis care să îi dea dreptul să conducă autovehiculul respectiv;

- nu a respectat obligatiile legale de ordin tehnic cu privire la starea si siguranta autovehiculului respectiv;

4. dacă paguba a fost produsă prin fapta autovehiculului (când paguba îsi are cauza în însusirile, actiunea sau inactiunea autovehiculului), prin intermediul altui lucru antrenat de deplasarea autovehiculului, prin scurgerea, risipirea ori căderea accidentală a substantelor, materialelor sau a obiectelor transportate;

5. în cazul în care persoanele care solicită despăgubiri pentru vătămări corporale sunt membrii familiei asiguratului, conducătorului auto sau oricărei alte persoane a cărei răspundere civilă este angajată într-un accident de autovehicule.

Art. 21. - (1) În situatia în care cel păgubit a contribuit din culpă la producerea accidentului sau la mărirea pagubei, cel chemat să răspundă va fi tinut răspunzător numai pentru partea din pagubă care îi este imputabilă (culpa comună). În astfel de situatii, întinderea răspunderii fiecărei persoane va fi cea rezultată din acte.

(2) În situatia în care din acte nu rezultă întinderea răspunderii fiecărei persoane, aceasta se va stabili în cote egale, în raport cu numărul părtilor implicate în accident, fiecare având dreptul la despăgubire în proportia în care nu s-a făcut răspunzător de producerea accidentului.

Art. 22. - Asigurătorii RCA nu acordă despăgubiri pentru:

1. cazurile în care proprietarul sau conducătorul autovehiculului vinovat nu are răspundere civilă, dacă accidentul a fost produs:

a) dintr-un caz de fortă majoră;

b) din culpa exclusivă a persoanei păgubite;

c) din culpa exclusivă a unei terte persoane;

2. pagubele produse bunurilor apartinând persoanelor fizice sau persoanelor juridice, dacă au fost provocate de un autovehicul asigurat RCA ce se află în proprietate ori este utilizat de aceeasi persoană fizică sau juridică si este condus de un prepus al aceleiasi persoane juridice ori de o altă persoană pentru care răspunde persoana fizică sau persoana juridică;

3. pagubele cauzate în situatiile în care proprietarul autovehiculului nu face dovada valabilitătii la data accidentului a asigurării obligatorii RCA sau asigurătorul RCA nu are răspundere;

4. pagubele situate sub limita minimă a despăgubirilor de asigurare prevăzute în actul normativ în vigoare la data producerii accidentului pentru avarierea ori distrugerea bunurilor în unul si acelasi accident, indiferent de numărul persoanelor păgubite si de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea pagubei pentru daunele produse pe teritoriul României;

5. partea din prejudiciu care depăseste limitele maxime ale despăgubirilor de asigurare stabilite potrivit art. 7, produs în unul si acelasi accident, indiferent de numărul persoanelor păgubite si de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea pagubei pentru daunele produse pe teritoriul României;

6. amenzile de orice fel si cheltuielile penale la care ar fi obligat proprietarul sau conducătorul autovehiculului asigurat, răspunzător de producerea pagubei, precum si cheltuielile de executare a hotărârilor penale privind plata despăgubirilor; 7. cheltuielile făcute în procesul penal de proprietarul, utilizatorul sau conducătorul autovehiculului asigurat, răspunzător de producerea pagubei, chiar dacă în cadrul procesului penal s-a solutionat si latura civilă;

8. sumele pe care conducătorul autovehiculului, răspunzător de producerea pagubei, este obligat să le plătească proprietarului sau utilizatorului căruia i-a încredintat autovehiculul asigurat, pentru avarierea ori distrugerea acestui autovehicul;

9. pagubele produse bunurilor transportate, dacă între proprietarul, utilizatorul autovehiculului care a produs accidentul sau conducătorul auto răspunzător si persoanele păgubite a existat un raport contractual;

10. pagubele produse persoanelor sau bunurilor aflate în autovehiculul care a produs accidentul, dacă asigurătorul RCA poate dovedi că autovehiculul respectiv era furat;

11. pagubele produse la locul de muncă de dispozitivele sau de instalatiile montate pe autovehicule, atunci când acestea sunt utilizate ca utilaje ori ca instalatii de lucru;

12. pagubele produse prin accidente survenite în timpul operatiunilor de încărcare si de descărcare, acestea constituind riscuri ale activitătii profesionale;

13. pagubele produse ca urmare a transportului de produse periculoase (radioactive, ionizante, inflamabile, explozive, corosive, combustibile), care au determinat sau au agravat producerea pagubei;

14. pretentiile ca urmare a diminuării valorii bunurilor după reparatie.

 

CAPITOLUL II

Avizarea si constatarea pagubelor pe teritoriul României

 

Art. 23. - (1) Pentru recuperarea pagubelor produse ca urmare a accidentelor de autovehicule persoanele păgubite se vor adresa societătii de asigurare cu care proprietarul autovehiculului răspunzător de producerea accidentului a încheiat asigurarea obligatorie RCA.

(2) Dacă pentru recuperarea prejudiciului persoana păgubită se adresează asigurătorului său de bunuri, constatarea avariilor, solutiile tehnologice adoptate, evaluarea si stabilirea despăgubirilor vor fi opozabile asigurătorului RCA al persoanei vinovate, în limita prevederilor prezentelor norme.

(3) În situatia respectării prevederilor alin. (2), asigurătorul de bunuri al persoanei păgubite recuperează despăgubirea plătită de la asigurătorul RCA al persoanei vinovate fără ca asigurătorul RCA să fie îndreptătit să respingă o astfel de cerere.

Art. 24. - (1) Încuviintarea cu privire la stabilirea despăgubirii pe baza conventiei dintre asigurati, persoane păgubite si asigurători se dă:

a) de către proprietarul autovehiculului răspunzător de producerea pagubei sau de conducătorul acestuia, numai în cazul în care despăgubirile nu urmează să fie recuperate potrivit prevederilor art. 58 din Legea nr. 136/1995, cu modificările si completările ulterioare, pe actele eliberate de autoritătile publice competente să constate si să cerceteze accidentele de autovehicule, pe înstiintarea sau pe procesul-verbal de constatare a pagubelor întocmit de asigurător. Această încuviintare constituie si avizare de daună pentru asigurătorul RCA;

b) de către persoana păgubită (în cazul persoanelor juridice, de reprezentantul acestora), pe procesul-verbal de constatare a pagubelor, întocmit de asigurătorul RCA în dublu exemplar.

(2) În situatiile prevăzute la alin. (1), în cazul persoanelor fizice, încuviintarea poate fi dată de sotia (sotul) asiguratului, respectiv a (al) persoanei păgubite, ori, în caz de imposibilitate a ambilor soti (spitalizare, deces, detentie, lipsa îndelungată din localitate etc.), de oricare dintre următoarele persoane majore: copii, părinti, surori sau frati ai asiguratului, respectiv ai persoanei păgubite ori ai sotiei (sotului) acesteia.

Art. 25. - Deschiderea dosarului de daună, precum si constatarea pagubelor se efectuează si în cazurile în care nu s-a primit încă înstiintarea de la asiguratul răspunzător de producerea pagubei, însă persoanele păgubite se prezintă la asigurătorul RCA al acestuia cu dovezi privind răspunderea asiguratului, cauzele si împrejurările accidentului.

Art. 26. - (1) Procesul-verbal de constatare a pagubelor se semnează de toate persoanele care iau parte la întocmirea acestuia.

(2) Eventualele obiectii ale părtilor cu privire la pagubele constatate vor fi mentionate în procesul-verbal sau într-o anexă la acesta.

(3) Eventualele modificări în cuprinsul procesului-verbal trebuie certificate sub semnătura acelorasi persoane care l-au semnat.

(4) Dacă prin demontarea sau reparatia bunului avariat au rezultat si alte pagube produse ca urmare a accidentului, ce nu au putut fi constatate initial, se va întocmi un proces-verbal suplimentar de constatare a pagubelor, cu participarea acelorasi persoane care au luat parte la constatarea initială.

Art. 27. - După efectuarea constatării, asigurătorul RCA este obligat să elibereze păgubitului o copie de pe procesul-verbal de constatare a pagubelor sau o notă de constatare, prin care să indice numărul de dosar deschis, piesele constatate ca avariate în accident si solutiile tehnice adoptate (înlocuire sau reparatie), precum si lista documentelor necesare a fi depuse de către păgubit pentru finalizarea dosarului de daună si efectuarea plătii.

Art. 28. - Asigurătorii RCA pot acorda despăgubiri si în cazul în care persoana păgubită a procedat la repararea autovehiculului avariat înainte ca asigurătorii RCA să efectueze constatarea pagubei, dacă împrejurările si cauzele producerii evenimentului asigurat, precum si cuantumul pagubei rezultă din actele aflate la dosar. În asemenea situatii stabilirea mărimii avariilor si a cuantumului pagubelor se va face în baza datelor consemnate în actele încheiate de organele de politie, unitătile de pompieri sau de celelalte autorităti publice competente, a documentatiilor privind costul efectiv al reparatiilor efectuate, coroborate cu preturile practicate de unitătile de specialitate, a declaratiilor scrise ale păgubitului si ale martorilor si a altor dovezi prezentate, coroborate cu propriile constatări ale asigurătorului RCA, rezultate în urma examinării reparatiilor executate autovehiculului si, după caz, a eventualelor părti componente sau piese avariate înlocuite, precum si cu investigatiile în legătură cu dinamica accidentului, localizarea acestuia etc. Si în aceste cazuri datele constatate vor fi consemnate în procesul-verbal de constatare a pagubelor la autovehicule, care va fi semnat de toate persoanele care iau parte la întocmirea acestuia.

 

CAPITOLUL III

Stabilirea despăgubirilor în cazul accidentelor produse pe teritoriul României

 

Art. 29. - Despăgubirile se stabilesc pe baza conventiei dintre asigurat, persoana păgubită si asigurător RCA ori, în cazul în care nu s-a realizat întelegerea, prin hotărâre judecătorească definitivă si irevocabilă pronuntată în România.

Art. 30. - (1) Stabilirea despăgubirilor pe baza conventiei dintre asigurati, persoanele păgubite si asigurători RCA se poate face în cazurile în care, din actele încheiate de organele de politie, unitătile de pompieri sau de celelalte autorităti publice competente să constate si să cerceteze accidentele de autovehicule, precum si din înstiintarea asiguratilor, respectiv a conducătorilor auto vinovati rezultă răspunderea civilă a proprietarului sau a conducătorului autovehiculului asigurat în producerea pagubei, iar persoana păgubită face dovada prejudiciului suferit.

(2) În cazul avarierii sau distrugerii bunurilor, dacă autoritătile publice nu au retinut elemente determinante cu privire la cauzele si la împrejurările producerii accidentului de autovehicule ori la pagubele cauzate, acestea pot fi dovedite prin orice mijloc legal de probă.

Art. 31. - Despăgubirile nu pot fi stabilite pe baza conventiei dintre asigurati, persoanele păgubite si asigurători RCA, în cazul în care:

1. se formulează pretentii de despăgubiri pentru lipsa de folosintă a bunului avariat ori distrus, pentru partea respectivă de despăgubire, cu exceptia lipsei de folosintă a mijloacelor de transport avariate apartinând agentilor economici care au ca obiect de activitate transporturi de mărfuri sau de persoane cu plată, dar numai pentru timpul normat necesar efectuării reparatiei pagubelor produse la mijloacele de transport. Partea de despăgubire aferentă lipsei de folosintă se determină luându-se în calcul tarifele pentru transporturi de mărfuri sau de persoane practicate de păgubit la data producerii pagubei. Sarcina probei apartine păgubitului si se face cu înscrisuri doveditoare;

2. se formulează pretentii de despăgubiri pentru: hârtii de valoare, acte, manuscrise, bijuterii, pietre pretioase, obiecte de artă, obiecte din platină, aur sau argint, mărci postale, timbre, precum si pentru disparitia sau distrugerea banilor;

3. nu se pot trage concluzii cu privire la persoana răspunzătoare de producerea pagubei, la cauzele si împrejurările producerii accidentului, precum si la cuantumul pagubelor produse.

Art. 32. - În cazul în care accidentul de autovehicul face obiectul unui proces penal, despăgubirile pot fi stabilite pe baza conventiei dintre asigurati, păgubiti si asigurători RCA, în cazul în care:

1. potrivit legii, actiunea penală a fost stinsă prin împăcarea părtilor;

2. desi hotărârea instantei penale a rămas definitivă si irevocabilă, stabilirea despăgubirilor civile ar urma să se facă ulterior;

3. desi actiunea penală nu poate fi stinsă prin împăcarea părtilor, sunt îndeplinite cumulativ următoarele conditii:

a) s-a dat rechizitoriu de trimitere în judecată sau din actele încheiate de autoritătile publice, semnate fără obiectii de proprietarul ori de conducătorul autovehiculului asigurat, răspunzător de producerea pagubei, rezultă cu certitudine atât răspunderea civilă a acestora, pagubele cauzate, cât si vinovătia penală a conducătorului auto care urmează să fie trimis în judecată după finalizarea cercetărilor aflate în curs;

b) s-a dat acordul pentru stabilirea despăgubirii pe baza conventiei dintre asigurat, persoana păgubită si asigurător RCA;

c) persoana păgubită îsi ia un angajament scris prin care se obligă să restituie de îndată, partial sau total, despăgubirea primită, în functie de hotărârea instantei penale în ceea ce priveste fapta, făptuitorul si vinovătia;

d) conducătorul autovehicului, răspunzător de producerea pagubei, îsi ia un angajament scris privind recuperarea despăgubirii, în cazul aplicării prevederilor art. 58 din Legea nr. 136/1995, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 33. - La stabilirea despăgubirii, în cazul avarierii sau distrugerii bunurilor, se iau ca bază de calcul pretentiile formulate de persoanele păgubite, avându-se în vedere prevederile legale privind acoperirea cuantumului pagubelor aduse bunurilor, fără a se depăsi diferenta dintre valoarea acestora din momentul producerii accidentului si valoarea rămasă si nici limitele maxime ale despăgubirilor stabilite potrivit art. 7.

Art. 34. - (1) În cazul în care cuantumul despăgubirilor ca urmare a avarierii ori distrugerii bunurilor apartinând mai multor persoane în unul si acelasi accident de autovehicul depăseste, la data producerii accidentului, limita maximă stabilită potrivit art. 7, în care se cuprind si cheltuielile făcute în procesul civil, indiferent de numărul persoanelor păgubite si de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea pagubei, despăgubirile se acordă, în limita acestei sume, fiecărei persoane păgubite, proportional cu raportul dintre limita maximă si totalul cuantumului despăgubirilor.

(2) În cazul în care cuantumul despăgubirilor ca urmare a vătămărilor corporale sau a decesului mai multor persoane în unul si acelasi accident de autovehicul depăseste, la data producerii accidentului, limita maximă stabilită potrivit art. 7, în care se cuprind si cheltuielile făcute în procesul civil, indiferent de numărul persoanelor păgubite si de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea pagubei, despăgubirile se acordă în limita acestei sume, proportional cu prejudiciul suferit de fiecare persoană păgubită, fără însă a se depăsi, la data producerii accidentului, pentru fiecare persoană accidentată, limita de despăgubire pe persoană stabilită potrivit art. 7.

 

SECTIUNEA A

Stabilirea despăgubirilor în cazul avarierii sau distrugerii autovehiculelor/vehiculelor în accidente de autovehicule produse pe teritoriul României

 

Art. 35. - (1) Despăgubirile pentru auutovehicule nu pot depăsi cuantumul pagubei, diferenta dintre valoarea autovehiculului la data producerii accidentului si valoarea rămasă si nici limita maximă a despăgubirilor stabilită potrivit art. 7.

(2) prin valoare rămasă se întelege valoarea acelor părti din autovehicul rămase neavariate, cuprinse între 0,1% si cel mult 25% din valoarea autovehiculului, la data accidentului.

(3) Cuantumul pagubei la autovehicule este egal cu costul reparatiilor părtilor componente sau pieselor avariate ori cu costul de înlocuire a acestora, inclusiv cheltuielile pentru materiale, precum si cele de demontare si montare, aferente reparatiilor si înlocuirilor necesare ca urmare a pagubelor produse prin respectivul accident de autovehicul, stabilite la preturile practicate de unitătile de specialitate.

Prin unităti de specialitate se întelege persoanele juridice, legal autorizate, care au în obiectul lor de activitate comercializarea de autovehicule, părti componente, piese înlocuitoare si a materialelor pentru acestea (cu exceptia celor în regim de consignatie) si/sau executarea de lucrări de întretinere si reparatie la autovehicule.

(4) La avarierea unui ansamblu sau subansamblu se ia în considerare înlocuirea numai a părtilor componente sau a pieselor care au fost avariate.

(5) Prin părti componente sau piese care necesită înlocuirea se întelege numai cele a căror reparare sau folosire, chiar reparate, nu mai este posibilă din punct de vedere tehnic datorită gradului de avariere a acestora ori, cu toate că repararea este posibilă, costul de reparatie, inclusiv cheltuielile pentru materiale, precum si cele de demontare si montare aferente depăsesc valoarea de nou a părtii componente sau a piesei respective, inclusiv cheltuielile pentru materiale, precum si cele de demontare si montare aferente.

(6) Se consideră că a fost necesară revopsirea integrală a autovehiculului atunci când părtile avariate din cauza accidentului reprezintă minimum 50% din suprafata totală exterioară a autovehiculului respectiv.

(7) Preturile părtilor componente, ale pieselor înlocuitoare noi si ale materialelor sunt cele practicate de unitătile de specialitate.

(8) În cazurile în care pentru repararea autovehiculelor a fost necesară procurarea directă de către detinător a unor părti componente, piese sau materiale cu plata în valută, costul acestora este egal cu costul de achizitie prevăzut în actele de cheltuieli prezentate (inclusiv cheltuielile de transport si taxe vamale, exclusiv T.V.A. aferentă), echivalat în lei la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Natională a României la data efectuării plătii facturii de către păgubit. În aceste cazuri costul părtilor componente, pieselor sau materialelor nu va depăsi preturile de vânzare practicate de unitătile de specialitate din România, dacă acestea sunt comercializate si în România.

(9) Costul reparatiilor efectuate la autovehicule se stabileste pe baza documentelor eliberate de unitătile de specialitate.

(10) În cazul în care reparatiile autovehiculului se efectuează în regie proprie sau se solicită plata despăgubirii înainte de efectuarea reparatiilor, costul acestora se stabileste pe baza evaluării asigurătorului RCA si, dacă este cazul, a documentelor justificative privind plătile făcute, prezentate ulterior efectuării reparatiilor. În astfel de cazuri cheltuielile cu manopera si costul reparatiilor nu pot depăsi, pentru părti componente, piese sau materiale, preturile de vânzare si tarifele pentru manoperă practicate de unitătile de specialitate.

(11) Dacă pentru unele părti componente sau piese ale autovehiculului nu există preturi practicate de unitătile de specialitate, valoarea de nou a acestora se stabileste pe baza preturilor din cataloagele pentru piese de schimb sau, în lipsă, prin asimilare cu preturile din cataloage sau practicate de unitătile de specialitate, pentru părtile componente ori piesele unor autovehicule similare. În cazul în care preturile din cataloage sunt exprimate în valută, se va calcula echivalentul în lei la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Natională a României la data producerii accidentului.

Art. 36. - (1) Valoarea autovehiculului la data producerii accidentului se stabileste scăzându-se din valoarea de nou a acestuia uzura corespunzătoare.

(2) Modalitatea de stabilire a valorii de nou si a uzurii corespunzătoare, prevăzute de prezentele norme, se aplică inclusiv în cazul despăgubirii stabilite prin hotărâre judecătorească.

Art. 37. - Prin valoarea de nou a autovehiculelor avariate se întelege:

a) pretul de comercializare practicat de unitătile de specialitate din România la data producerii accidentului;

b) pentru autovehiculele care nu se comercializează în România, pretul corespunzător din cataloagele de specialitate, echivalat în lei la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Natională a României la data producerii accidentului;

c) pentru tipurile de autovehicule la care nu există preturi stabilite sau pentru tipuri ori modele care nu se mai fabrică, valoarea stabilită prin asimilare cu pretul de vânzare1), practicat la data accidentului, al unor autovehicule care au design si caracteristici tehnice similare din productia internă sau externă.

Art. 38. - (1) Uzura autovehiculului avariat se stabileste în raport cu vechimea, utilizarea si starea de întretinere a acestuia la data producerii accidentului. La stabilirea uzurii se tine seama de costul reparatiilor curente sau capitale, inclusiv de costul de înlocuire a părtilor componente sau a pieselor executate înainte de accident, pentru mentinerea stării tehnice corespunzătoare a autovehiculului. Valoarea acestora se stabileste în baza documentatiilor privind costul efectiv al reparatiilor sau al înlocuirilor respective.

(2) Criteriile pentru stabilirea uzurii în cazul pagubelor produse la autovehicule sunt cele prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 39. - Se acordă despăgubiri si pentru:

1. acoperirea cheltuielilor făcute în vederea limitării pagubelor, dacă au fost necesare ca urmare a accidentului si sunt probate cu documente justificative;

2. în cazul autovehiculelor avariate care nu se mai pot deplasa prin forta proprie:

a) acoperirea cheltuielilor de transport al autovehiculului (cu exceptia cazurilor de daună totală) la unitatea de specialitate din România, cea mai apropiată de locul accidentului, care poate face reparatia, sau la locul cel mai apropiat de adăpostire a autovehiculului;

b) cheltuielile de transport până la localitatea de domiciliu a persoanelor care au efectuat voiajul în autovehiculul avariat, fără a se putea depăsi tariful prevăzut pentru transportul cu trenul clasa a II-a;

c) cheltuielile de transport al mărfurilor aflate în autovehicul, inclusiv remorca/semiremorca tractată de acesta, până la destinatie;

d) cheltuielile prevăzute mai sus trebuie probate cu documente justificative.

Art. 40. - În cazul persoanei păgubite cu domiciliul/sediul în străinătate, proprietară a autovehiculului înmatriculat în străinătate:

1. dacă reparatia s-a efectuat în străinătate, despăgubirile urmând a se plăti în valută, costul reparatiei este cel prevăzut în documentatia de reparatie, avându-se în vedere avariile constatate de asigurătorul RCA, precum si eventualele avarii suplimentare constatate cu ocazia efectuării reparatiei, dacă producerea acestora se justifică prin dinamica accidentului;

2. în cazul în care reparatia s-a făcut în România si se solicită plata despăgubirii în valută, calcularea în valută a costurilor reparatiei, stabilite în lei, se face la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Natională a României la data la care păgubitul a efectuat plata facturii de reparatii;

3. în cazul în care se solicită plata despăgubirii înainte de efectuarea reparatiilor, costul pagubelor se stabileste pe baza evaluării făcute de asigurătorul RCA, avându-se în vedere constatările retinute de autoritătile publice competente, cercetările efectuate de asigurătorul RCA în legătură cu dinamica accidentului si întinderea prejudiciului, precum si, dacă este cazul, documentele prezentate ulterior privind plătile efectiv făcute de cel păgubit. Calcularea în valută a despăgubirilor stabilite în lei se face la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Natională a României la data propunerii făcute de către asigurătorul RCA persoanei păgubite si acceptate de către aceasta;

4. în cazul în care se solicită plata în lei a despăgubirii stabilite în valută, se va calcula echivalentul în lei al acesteia la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Natională a României la data propunerii făcute de către asigurătorul RCA persoanei păgubite si acceptate de către aceasta;

5. calcularea în valută a limitelor privind cuantumul despăgubirilor, stabilite potrivit art. 7, se face la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Natională a României la data producerii accidentului.

Art. 41. - În cazurile în care despăgubirile urmează să fie recuperate potrivit art. 58 din Legea nr. 136/1995, cu modificările si completările ulterioare, suma de recuperat reprezintă:

a) despăgubirea stabilită în lei, în cazul în care plata acesteia s-a făcut de către asigurătorul RCA în lei;

b) despăgubirea stabilită si plătită în valută, echivalată în lei la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Natională a României la data efectuării plătii externe de către asigurătorul RCA.


1) În lipsa acestor preturi se pot avea în vedere preturile corespunzătoare din cataloagele de specialitate.

 

SECTIUNEA B

Stabilirea despăgubirilor în cazul vătămării corporale sau al decesului persoanelor ca urmare a accidentelor de autovehicule produse pe teritoriul României

 

Art. 42. - La stabilirea despăgubirilor pe baza conventiei dintre asigurati, persoanele păgubite si asigurătorii RCA, în cazul vătămării corporale sau al decesului unor persoane, se au în vedere următoarele:

1. în caz de vătămare corporală:

a) diferenta dintre veniturile nete ale persoanei vătămate si indemnizatia primită din fondurile persoanei juridice sau fizice la care salariatul îsi desfăsoară activitatea si/sau, după caz, din fondurile bugetului asigurărilor sociale de stat, pe perioada spitalizării si a concediului medical;

b) venitul mediu lunar net realizat din activităti desfăsurate de către persoana vătămată, probat cu documente justificative, în cazul persoanelor care nu au calitatea de salariat;

c) salariul de bază minim brut pe economie, în cazul persoanelor păgubite aflate la data producerii accidentului în ultimul an de studii sau de calificare;

d) eventualele cheltuieli prilejuite de accident (cheltuieli cu transportul persoanei accidentate, de tratament, de spitalizare, pentru recuperare, pentru proteze, pentru alimentatie suplimentară, conform prescriptiilor medicale), probate cu documente justificative si care nu sunt suportate din fondurile de asigurări sociale prevăzute de reglementările în vigoare;

e) cheltuieli cu îngrijitori pe perioada incapacitătii de muncă, dacă prin certificat medical se recomandă acest lucru, însă nu mai mult de salariul de bază minim brut pe economie;

f) daune morale: în conformitate cu legislatia si jurisprudenta din România;

2. în caz de deces:

a) cheltuielile de înmormântare, inclusiv piatra funerară, precum si cele efectuate cu îndeplinirea ritualurilor religioase, probate cu documente justificative;

b) cheltuielile de transport al cadavrului, inclusiv cele de îmbălsămare, probate cu documente justificative, de la localitatea unde a avut loc decesul până la localitatea în care se face înmormântarea;

c) veniturile nete nerealizate si eventuale alte cheltuieli rezultate în perioada de la data producerii accidentului si până la data decesului, prevăzute la pct. 1, dacă acestea au fost cauzate de producerea accidentului;

d) daune morale: în conformitate cu legislatia si jurisprudenta din România.

 

SECTIUNEA C

Stabilirea despăgubirilor în cazul avarierii sau distrugerii bunurilor, altele decât cele prevăzute la sectiunile A si D, în cazul accidentelor produse pe teritoriul României

 

Art. 43. - (1) Despăgubirile pentru clădiri, constructii sau alte bunuri se stabilesc pe baza preturilor existente pe piată la data producerii riscului asigurat, în limitele maxime ale despăgubirilor stabilite potrivit art. 7.

(2) În cazul în care persoanele păgubite prezintă documentatii tehnice (devize de reparatii sau alte evaluări), acestea pot fi luate în considerare la stabilirea despăgubirii, după verificarea prealabilă făcută de asigurătorul RCA.

 

SECTIUNEA D

Stabilirea despăgubirilor în cazul vătămării sau pieirii animalelor în cazul accidentelor produse de autovehicule pe teritoriul României

 

Art. 44. - (1) Despăgubirile pentru animale se stabilesc pe baza valorii pe piata locală a animalului respectiv la data producerii accidentului.

(2) Păgubitul va prezenta actul justificativ, din care să rezulte că este proprietarul animalului respectiv.

(3) În cazul animalelor care necesită sacrificarea, si a căror carne poate fi valorificată, se va lua în calculul recuperării suma primită pentru cantitatea de carne valorificată.

 

CAPITOLUL IV

Plata despăgubirilor

 

Art. 45. - (1) Asigurătorul RCA va efectua plata despăgubirilor în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la data depunerii de către persoana păgubită a ultimului document necesar finalizării dosarului de daune. Persoana păgubită va specifica în cererea de despăgubire modalitatea de plată: în numerar sau prin ordin de plată, în cont bancar personal sau în contul bancar al unitătii de specialitate care a efectuat reparatia.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică si în cazul în care în drepturile persoanei păgubite s-a subrogat asigurătorul acesteia, conform prevederilor art. 22 din Legea nr. 136/1995, cu modificările si completările ulterioare, astfel:

a) dacă nu există obiectiuni asupra sumelor solicitate, acestea se vor achita în cel mult 20 de zile calendaristice;

b) dacă există obiectiuni asupra acestor sume, acestea se vor comunica solicitantului în termen de cel mult 15 zile calendaristice, urmând ca în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solutionarea obiectiunilor să se efectueze plata.

(3) Fată de termenele prevăzute mai sus, asigurătorul RCA va reactualiza cuantumul despăgubirii cu o cotă procentuală de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere în efectuarea plătilor.

Art. 46. - (1) O dată cu încasarea despăgubirii, persoana păgubită va mentiona în scris că a fost integral despăgubită pentru pagubele suferite si că nu mai are nici o pretentie de la asigurătorul RCA si asigurat (persoana vinovată) în legătură cu paguba respectivă.

(2) În situatia efectuării plătii de către asigurătorul RCA direct în contul bancar al persoanei păgubite, aceasta se consideră a fi integral despăgubită dacă în termen de 30 de zile de la data intrării sumei în contul său bancar nu a notificat asigurătorului RCA eventualele obiectii referitoare la cuantumul despăgubirii.

 

CAPITOLUL V

Dispozitii finale

 

Art. 47. - (1) În cazurile în care nu s-a realizat conventia si despăgubirile se stabilesc prin hotărâre judecătorească, asigurătorul RCA va acorda despăgubiri fără a mai fi necesară încuviintarea asiguratului, în baza hotărârii judecătoresti rămase definitivă, irevocabilă si învestită cu formulă executorie, cu respectarea prevederilor Legii nr. 136/1995, cu modificările si completările ulterioare, si ale prezentelor norme.

(2) În cazul obligării la prestatii bănesti periodice, sumele stabilite în conditiile prevăzute la alin. (1) se vor plăti până la reducerea sau încetarea stării de nevoie ori a incapacitătii de muncă, tinându-se seama de deciziile de pensionare, de certificatele medicale si de alte dovezi care stabilesc aceste situatii, cu respectarea limitelor maxime de despăgubire stabilite potrivit art. 7.

Art. 48. - În cazul în care după plata despăgubirilor pentru vătămări corporale, stabilite prin hotărâre a organului de jurisdictie competent, intervine decesul victimei ca urmare a aceluiasi accident, se vor stabili despăgubiri pe baza conventiei dintre părti pentru cheltuielile prevăzute la art. 42 pct. 2.

Art. 49. - Conventia dintre asigurati, persoanele păgubite si asigurătorii RCA are caracter total, neconditionat, definitiv si stinge toate pretentiile decurgând din pagubele care erau sau puteau fi cunoscute la data realizării conventiei, pentru pagubele ce s-au acoperit pe această cale, cu exceptia situatiei în care ulterior plătii despăgubirii pentru vătămări corporale starea persoanei păgubite s-a agravat ori a intervenit decesul acesteia, ca urmare a aceluiasi accident.

Art. 50. - Asigurătorii RCA autorizati sunt obligati să comunice asiguratilor conditiile privind această asigurare, prevăzute de prezentele norme.

Art. 51. - Pentru respectarea intereselor asiguratilor, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, prin atributiile sale, analizează si rezolvă eventualele reclamatii primite de la asigurati sau de la alte persoane fizice si juridice care apelează la serviciile asigurătorilor RCA ori ale brokerilor de asigurare, putând lua măsuri împotriva nerespectării conditiilor prevăzute în prezentele norme, potrivit art. 53.

Art. 52. - La primirea despăgubirii pe baza conventiei, persoana păgubită îsi ia un angajament scris prin care se obligă să restituie de îndată despăgubirea primită, în cazul în care actele încheiate de organele de politie, de unitătile de pompieri sau de alte autorităti competente să cerceteze accidentele de autovehicule sunt anulate.

Art. 53. - Nerespectarea prevederilor prezentelor norme de către societătile de asigurare se sanctionează în conditiile si potrivit prevederilor art. 8 si 39 din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 54. - Anexele nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7a) 7b), 8 si 9 fac parte integrantă din prezentele norme.

 

ANEXA Nr. 1

la norme

 

CRITERII

pentru stabilirea uzurii în cazul pagubelor produse la autovehicule

 

Art. 1. - (1) Pentru stabilirea valorii autovehiculelor la data producerii evenimentului asigurat, din valoarea de nou a acestora se scade uzura valorică. Prin uzură valorică se întelege acea parte din valoarea autovehiculului ce se pierde prin vechime, întrebuintare sau stare de întretinere.

(2) Uzura valorică se calculează prin aplicarea unui coeficient de uzură asupra valorii de nou a autovehiculului la data producerii evenimentului asigurat.

(3) Coeficientul de uzură se stabileste în functie de gradul de întrebuintare (parcurs) a autovehiculului, exprimat în kilometri, precum si de vechimea în exploatare, exprimată în unităti de timp (ani), diferentiată pe categorii de autovehicule, potrivit tabelelor coeficientilor de uzură nr. 1 si 2.

(4) Pentru stabilirea coeficientului de uzură a unui autovehicul sunt necesare:

a) data introducerii în exploatare de nou a autovehiculului respectiv, mentionată în documentele de identificare a acestuia (carte de identitate, certificat de înmatriculare etc.) sau, în lipsă, anul de fabricatie de pe placa de origine a autovehiculului;

b) parcursul în kilometri realizat de autovehiculul respectiv de la data introducerii lui în exploatare de nou si până la data producerii evenimentului asigurat.

Art. 2. - (1) Pentru autovehiculele la care se cunosc datele mentionate la art. 1 alin. (4), pentru stabilirea coeficientului de uzură a autovehiculului avariat se caută în tabelul coeficientilor de uzură linia corespunzătoare vechimii în exploatare (în ani) si coloana corespunzătoare stării de întretinere medie (coeficientii de uzură din această coloană au fost determinati pentru un parcurs mediu anual de 10.000 km), la intersectia cărora se va găsi coeficientul de uzură respectiv.

(2) În cazul în care există diferente între parcursul real si cel rezultat utilizându-se media anuală, coeficientul corespunzător stării de întretinere medie se va corecta cu 0,6% pentru fiecare 1.000 km*), fără a se putea depăsi coeficientii corespunzători stărilor de întretinere bună sau satisfăcătoare.

Art. 3. - (1) Pentru autovehiculele la care nu se cunoaste parcursul (km) realizat până la data producerii evenimentului asigurat sau acesta nu este în concordantă cu starea tehnică a autovehiculului respectiv, coeficientul de uzură a autovehiculului avariat se stabileste în functie de vechimea în exploatare si de starea de întretinere a acestuia, prevăzute în tabelele coeficientilor de uzură nr. 1 si 2.

(2) Starea de întretinere a unui autovehicul se clasifică în: bună, medie si satisfăcătoare.

(3) Stabilirea stării de întretinere a autovehiculului se face potrivit stării acestuia dinainte de producerea evenimentului asigurat, pe baza criteriilor de mai jos:

a) stare de întretinere bună

Autovehiculul prezintă: integritatea elementelor caroseriei, barelor de protectie si capacelor de roti; vopseaua intactă, fără exfolieri sau urme aparente de rugină a tablei; tapiteria fără pete, urme de uzură prematură sau rupturi; cauciucuri uzate uniform, fără să prezinte uzuri accentuate pe flancuri ca urmare a unui reglaj necorespunzător al directiei; motorul fără scurgeri de ulei pe părtile laterale sau pe capotajele interioare ale spatiului afectat acestuia;

b) stare de întretinere medie

Autovehiculul prezintă: deformări ale caroseriei, barelor de protectie sau capacelor de roti până la 10 dm2 însumat pe întreaga suprafată exterioară; degradări ale vopselei în ceea ce priveste luciul, cu urme de rugină aparentă pe o suprafată totală până la 10 dm2, cu exfolieri pe o suprafată totală până la 0,5 cm2 sau orice alte zgârieturi; pete pe tapiteria scaunelor;

c) stare de întretinere satisfăcătoare

Autovehiculul prezintă: deformări ale caroseriei, barelor de protectie si capacelor de roti mai mari de 10 dm2 însumat pe întreaga suprafată exterioară; degradări ale vopselei, pierderea totală a luciului, cu exfolieri pe o suprafată totală mai mare de 0,5 cm2, cu urme pronuntate de rugină aparentă si zgârieturi; tapiteria deteriorată si murdară; cauciucurile uzate neuniform, cu accentuări pe unul dintre flancuri, ca urmare a unui reglaj necorespunzător al directiei; motorul cu urme de ulei pe părtile superioare si laterale ca urmare a scurgerilor la capacul distributiei, al chiulasei sau pe lângă garniturile de etansare; joc mare la volanul directiei.

(4) Cunoscându-se data introducerii în exploatare de nou si starea sa de întretinere justificată tehnic, pentru stabilirea coeficientului de uzură a autovehiculului avariat se caută în tabelul coeficientilor de uzură linia orizontală corespunzătoare vechimii în exploatare (în ani) a acestuia si se stabileste un coeficient de uzură cuprins între cei corespunzători stării de întretinere bună si satisfăcătoare.

Art. 4. - (1) Pentru autovehiculele care aveau executate înainte de data producerii evenimentului asigurat reparatii curente, inclusiv înlocuiri ale părtilor componente sau ale pieselor originale, stabilirea coeficientului de uzură se face pe baza relatiei:

Ur = U x K, în care:

Ur = coeficientul de uzură recalculat a autovehiculului;

U = coeficientul de uzură rezultat din tabelele coeficientilor de uzură, în baza datelor mentionate mai sus;

K = coeficientul de corectie a uzurii (A-a)/A,

în care:

A = valoarea de nou a autovehiculului avariat;

a = costul total al reparatiilor curente, inclusiv al înlocuirilor de părti componente sau de piese originale executate înainte de data producerii evenimentului asigurat, exclusiv cele efectuate ca urmare a unor accidente sau a unor defecte de fabricatie, pentru mentinerea sau îmbunătătirea stării tehnice corespunzătoare a autovehiculului, în baza documentatiilor privind costul efectiv al acestora.

(2) Nu se pot lua în calcul coeficienti de uzură (U) inferiori coeficientilor minimali sau superiori celor maximali, pentru vechimea în exploatare, parcursul realizat si starea de întretinere a autovehiculului avariat, prevăzuti în tabelele coeficientilor de uzură nr. 1 si 2.


*) Corectia se va face prin adunare, dacă parcursul real este mai mare de 10.000 km/an, ori prin scădere, dacă parcursul real este mai mic.

 

ANEXE

 

TABELUL COEFICIENTILOR DE UZURĂ Nr. 1*)

pentru autovehicule a căror masă totală maximă autorizată nu depăseste 3,5 t si pentru cele al căror număr de locuri pe scaune nu este mai mare de 9

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

 

ANEXA Nr. 3

la norme

 

ANUL 2005

Limitele maxime ale despăgubirilor ce pot fi acordate de asigurătorii RCA pentru prejudiciile cauzate în unul si acelasi accident de autovehicul, indiferent de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului, aplicabile asigurărilor obligatorii RCA a căror valabilitate începe în anul 2005 si în cazul accidentelor produse în anul calendaristic 2005 sunt următoarele:

a) de la 1.000.000 lei până la maximum 3.000.000.000 lei, indiferent de numărul persoanelor păgubite, în caz de avariere ori de distrugere a bunurilor, pentru pagube materiale directe si indirecte de peste 1.000.000 lei;

b) până la 1.000.000.000 lei pentru fiecare persoană, dar nu mai mult de 5.000.000.000 lei, indiferent de numărul persoanelor accidentate, în caz de vătămări corporale sau de deces, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial.

ANUL 2006

Limitele maxime ale despăgubirilor ce pot fi acordate de asigurătorii RCA pentru prejudiciile cauzate în unul si acelasi accident de autovehicul, indiferent de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului, aplicabile asigurărilor obligatorii RCA a căror valabilitate începe în anul 2005 si în cazul accidentelor produse în anul calendaristic 2006 sunt următoarele:

a) de la 1.000.000 lei până la maximum 4.000.000.000 lei, indiferent de numărul persoanelor păgubite, în caz de avariere ori de distrugere a bunurilor, pentru pagube materiale directe si indirecte de peste 1.000.000 lei;

b) până la 2.000.000.000 lei pentru fiecare persoană, dar nu mai mult de 10.000.000.000 lei, indiferent de numărul persoanelor accidentate, în caz de vătămări corporale sau de deces, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial.

 

ANEXE

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

Pagina a 7-a

Pagina a 8-a

Pagina a 9-a