MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 1.222       LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 20 decembrie 2004

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 420 din 14 octombrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 21 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute în proprietatea statului

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

2.074. - Hotărâre privind aprobarea Strategiei nationale de prevenire a criminalitătii pe perioada 2005-2007

 

2.113. - Hotărâre privind înfiintarea, organizarea si functionarea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Stefănesti - Arges prin reorganizarea Statiunii de Cercetare si Productie Vitivinicolă Stefănesti – Arges

 

2.134. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 642/1995 privind acordarea unei indemnizatii lunare cadrelor didactice române care predau limba, literatura si civilizatia românească în străinătate

 

2.135. - Hotărâre pentru aprobarea închirierii bunurilor imobile, proprietate publică a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome a Distributiei si Exploatării Filmelor “Româniafilm”

 

2.229. - Hotărâre privind aprobarea renuntării la cetătenia română unor persoane

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 420

din 14 octombrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 21 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute în proprietatea statului

 

Ioan Vida - presedinte

Ion Predescu - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Cristina Toma - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute în proprietatea statului, exceptie ridicată de Stefan Macovei, Viorica Macovei si Iosif-Alexandru Kibili în Dosarul nr. 1.225/2004 al Curtii de Apel Oradea - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cererilor depuse de autorii exceptiei, precum si de partea Societatea Comercială “Electrolux România” - S.A., prin care acestia solicită Curtii Constitutionale judecarea în lipsă.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată. În acest sens, consideră că dispozitiile art. 21 din Legea nr. 112/1995 nu contravin art. 44 alin. (1) teza întâi din Constitutie, întrucât bunul care face obiectul litigiului nu se află efectiv în patrimoniul celui care pretinde încălcarea dreptului de proprietate, ci în patrimoniul statului, care este tinut să restituie imobilul potrivit dispozitiilor Legii nr. 112/1995.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 18 mai 2004, pronuntată în Dosarul nr. 1.225/2004, Curtea de Apel Oradea - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute în proprietatea statului, exceptie ridicată de Stefan Macovei, Viorica Macovei si Iosif-Alexandru Kibili.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin că solutia instantei de judecată este neconstitutională, nelegală si neîntemeiată, întrucât aceasta “nu are abilitarea de a se ingera în dreptul de proprietate al reclamantilor si nici de a recomanda proprietarului cum să procedeze în viitor”.

Curtea de Apel Oradea - Sectia civilă apreciază că Legea fundamentală ocroteste nu numai dreptul fostilor proprietari ai imobilelor, ci si al celor care în perioada 1945-1989 au dobândit acest drept de la stat, care, în acea perioadă, era prezumat a fi proprietar, astfel încât putea înstrăina imobilele sau putea acorda aprobările necesare edificării unor constructii.

Instanta apreciază că prin admiterea exceptiei de neconstitutionalitate s-ar ajunge la instituirea unui tratament diferentiat aplicabil proprietarilor, de fapt o nationalizare aplicată de această dată imobilelor persoanelor care au dobândit calitatea de proprietari în perioada 1945-1989 si au edificat constructii, cu respectarea dispozitiilor legale în vigoare la acea dată.

În concluzie, instanta de judecată consideră exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 din Legea nr. 112/1995 ca fiind neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Guvernul apreciază că dispozitiile art. 21 din Legea nr. 112/1995 nu contravin art. 44 din Constitutie, cu atât mai mult cu cât chiar alin. (1) teza a doua a acestui articol prevede că legea poate stabili continutul si limitele dreptului de proprietate. În acest sens, arată că dispozitiile de lege criticate stabilesc conditiile si limitele în care pot fi restituite fostilor proprietari imobilele ce fac obiectul Legii nr. 112/1995.

Prin urmare, Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 din Legea nr. 112/1995 este lipsită de temei.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 21 din Legea nr. 112/1995 reglementează dreptul fostilor proprietari de a fi despăgubiti pentru imobilele ce nu le sunt restituite în natură, despăgubirea având semnificatia unei restituiri prin echivalent. Arată că aceste dispozitii de lege reprezintă tocmai o materializare a principiului constitutional potrivit căruia proprietatea privată este garantată si ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. De altfel, scopul Legii nr. 112/1995 este acela de a statornici măsuri reparatorii, restituiri si despăgubiri, în interesul fostilor proprietari, ale căror locuinte au fost trecute în proprietatea statului, si nu au ca efect exproprierea sau nationalizarea bunurilor imobile ce formează obiectul acestei legi.

Pe de altă parte, critica autorilor vizează aspecte privitoare la interpretarea si aplicarea legii, care reprezintă atributul exclusiv al instantei de judecată, în opera de înfăptuire a justitiei.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului si dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele: Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie art. 21 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute în proprietatea statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 29 noiembrie 1995.

Textul legal criticat are următorul continut: “O dată cu restituirea în natură si dobândirea dreptului de proprietate asupra apartamentelor se dobândeste si dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente, asa cum au fost determinate la data trecerii în proprietatea statului, cu exceptia suprafetelor ocupate si aferente altor constructii si dotări edilitare realizate, cu aprobări legale, după această dată.”

Autorii exceptiei sustin că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile art. 44 alin. (1) teza întâi din Constitutie, care au următorul continut: “Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea Constitutională constată că aceasta este neîntemeiată si, în consecintă, urmează a fi respinsă. Astfel, în conditiile în care din ipoteza normei legale criticate rezultă că reglementarea îsi găseste aplicare “o dată cu restituirea în natură si dobândirea dreptului de proprietate [...]”, asadar, în situatiile în care fostul proprietar, care a pierdut dreptul de proprietate si deci, calitatea de proprietar, în favoarea statului, solicită redobândirea acestuia, textul dedus controlului nu relevă nici o contradictie cu prevederea constitutională de referintă. Într-adevăr, aceasta din urmă garantează dreptul de proprietate exclusiv în ipostaza de componentă certă a patrimoniului titularului său, iar nu în aceea de simplă expectativă sau de drept eventual, a căror transpunere în realitate are un caracter mai mult sau mai putin aleatoriu.

Chiar făcând abstractie de acest argument, critica de neconstitutionalitate nu ar putea fi primită, dacă se are în vedere că, potrivit art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, continutul si limitele dreptului de proprietate se stabilesc prin lege. Or, în spetă, norma legală nu face decât să dea expresie acestor imperative constitutionale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute în proprietatea statului, exceptie ridicată de Stefan Macovei, Viorica Macovei si Iosif-Alexandru Kibili în Dosarul nr. 1.225/2004 al Curtii de Apel Oradea - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 octombrie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Toma

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Strategiei nationale de prevenire a criminalitătii pe perioada 2005-2007

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Strategia natională de prevenire a criminalitătii pe perioada 2005-2007, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Planul de actiune pentru implementarea Strategiei nationale de prevenire a criminalitătii pe perioada 2005-2007 se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul justitiei,

Cristian Diaconescu

p. Ministrul de stat, ministrul administratiei si internelor,

Toma Zaharia,

secretar de stat

 

Bucuresti, 24 noiembrie 2004.

Nr. 2.074.

 

ANEXĂ

 

STRATEGIA NATIONALĂ DE PREVENIREA CRIMINALITĂTII

pe perioada 2005-2007

 

1. INTRODUCERE

1.1. Premise

Rata relativ crescută a criminalitătii reprezintă o amenintare gravă împotriva democratiei, sigurantei publice, ordinii de drept si capacitătii institutionale în România. Drepturile si libertătile fundamentale sunt puse în pericol de fiecare dată când un cetătean devine victimă a criminalitătii.

Criminalitatea generează teamă în rândul populatiei, slăbeste încrederea acesteia în autorităti si în capacitatea lor de a se implica activ în dezvoltarea economică a statului.

Având în vedere aceste premise, o strategie de prevenire a criminalitătii se impune în mod firesc ca o prioritate natională.

1.2. Principii:

1.2.1. principiul legalitătii - suprematia normei de drept în desfăsurarea activitătii de prevenire a criminalitătii;

1.2.2. respectarea drepturilor si libertătilor fundamentale ale omului;

1.2.3. principiul echidistantei - impartialitatea organelor statale în prevenirea criminalitătii, tratament nediscriminatoriu pentru victimă si infractor, proportionalitatea interventiei;

1.2.4. principiul responsabilitătii în exercitarea actului de autoritate - angajament, deontologie profesională, îndeplinirea sarcinilor, acceptarea si suportarea consecintelor;

1.2.5. principiul cooperării si utilitătii sociale;

1.2.6. principiul prioritătii măsurilor preventive;

1.2.7. principiul descentralizării;

1.2.8. principiul transparentei si apropierii de comunitate.

1.3. Concept

Prevenirea criminalitătii reprezintă ansamblul de măsuri noncoercitive destinate să reducă sau să contribuie la reducerea criminalitătii si a sentimentului de insecuritate a cetătenilor atât cantitativ, cât si calitativ fie prin reactia socială fată de activitatea criminală, fie prin politicile si interventiile create pentru a reduce potentialul infractional si cauzele infractiunii. Aceasta include activitatea Guvernului, a institutiilor competente, a organelor judiciare a autoritătilor locale, a asociatiilor specializate, a sectorului privat si voluntar, a cercetătorilor si a sectorului public sprijinit de media.

Patru factori determinanti stau la baza activitătii infractionale: un făptuitor suficient de motivat, o tintă adecvată, o conjunctură favorabilă si absenta unei împrejurări care să prevină sau să împiedice săvârsirea faptei. Efectul activitătii de prevenire îl reprezintă eliminarea unuia dintre cei patru factori, împiedicând astfel comiterea infractiunii.

2. OBIECTIVE

2.1. Obiective generale:

1. reducerea fenomenului si a ratei criminalitătii;

2. cresterea gradului de sigurantă publică;

3. reducerea riscului de victimizare;

4. reabilitarea si reinsertia socială a infractorilor;

2.2. Obiective specifice:

2.2.1. identificarea factorilor de risc, a cauzelor si circumstantelor favorizante ale săvârsirii infractiunilor;

2.2.2. constientizarea asupra pericolului criminalitătii;

2.2.3. dezvoltarea de programe si politici legislative în scopul diminuării criminalitătii si în vederea realizării obiectivelor stabilite;

2.2.4. compatibilizarea institutională si functională cu structurile europene.

3. ACTIUNI SPECIFICE

3.1. Prevenirea primară

Prevenirea primară are drept scop împiedicarea comiterii infractiunilor, cu accent pe aspectele ambientale si sociale.

Prevenirea primară constă în:

I. 3.1.1. Reducerea premiselor care favorizează în mod direct si indirect criminalitatea face mai dificilă si mai riscantă săvârsirea de infractiuni si descurajează infractorii să comită fapte penale.

Aceasta implică măsuri adecvate de scădere a numărului potentialelor victime si a oportunitătilor de comitere a faptelor si impune prezenta unor agenti care să asigure o prevenire reală si eficientă a criminalitătii, eliminând astfel trei dintre factorii esentiali de favorizare a comportamentului antisocial.

Actiuni de realizare:

1. introducerea si promovarea unor cerinte minime de securitate pentru sediile rezidentiale si spatii comerciale

institutie responsabilă: consiliile locale si judetene, mediul de afaceri

termen: semestrul I 2005;

2. îmbunătătirea sistemului de iluminare publică;

institutie responsabilă: consiliile locale termen: semestrul I 2005;

3. amplificarea activitătilor de interventie a organelor de ordine institutie responsabilă: Ministerul Administratiei si Internelor, Autoritatea Natională de Control

termen: permanent;

4. utilizarea mijloacelor video de supraveghere în spatiile cu risc criminogen (spatii publice, mijloace de transport în comun)

institutie responsabilă: Ministerul Administratiei si Internelor, Autoritatea Natională de Control

termen: permanent;

5. implicarea pe bază de voluntariat a cetătenilor în activitatea de supraveghere a zonelor cu o rată sporită a criminalitătii

institutie responsabilă: Ministerul Administratiei si Internelor, organizatii neguvernamentale

termen: permanent.

II. 3.1.2. Reducerea factorilor sociali care favorizează criminalitatea implică adoptarea măsurilor care să genereze schimbarea atitudinii publice fată de fapta antisocială si făptuitor, prin adoptarea unei pozitii active de opozitie fată de acestea.

Actiuni de realizare:

1. campanii si programe educationale de prevenire pentru categoriile sociale cu risc criminogen sporit si de victimizare;

institutie responsabilă: Ministerul Educatiei si Cercetării, Agentia Natională Antidrog, organizatii neguvernamentale, mass-media

termen: permanent;

2. stimularea coeziunii sociale, încurajarea cetătenilor să sesizeze comiterea de infractiuni organelor abilitate

institutie responsabilă: Ministerul Educatiei si Cercetării, Ministerul Public, Parchetul National Anticoruptie, Ministerul Administratiei si Internelor, Avocatul Poporului, organizatii neguvernamentale, mass-media

termen: permanent;

3. reducerea ratei somajului

intitutie responsabilă: Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei

termen: permanent;

4. programe de asistentă familială

institutie responsabilă: Ministerul Sănătătii, Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei

termen: permanent.

3.2. Prevenirea secundară

Are drept scop actionarea cu prioritate asupra potentialilor infractori si a potentialelor victime, urmărindu-se schimbarea comportamentului social al indivizilor cu tendinte deviationiste evidente.

Actiuni de realizare:

1. derularea de programe de asistentă pentru părinti

institutie responsabilă: Ministerul Sănătătii, Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei, Ministerul Educatiei si Cercetării

termen: permanent;

2. derularea de programe de asistentă a minorilor cu probleme

institutie responsabilă: Ministerul Sănătătii, Ministerul Educatiei si Cercetării, Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei

termen: permanent;

3. derularea de programe care să încurajeze victimele repetate ale infractiunilor să îsi consolideze măsurile de protectie a vietii personale si proprietătii

institutie responsabilă: Ministerul Administratiei si Internelor

termen: permanent;

4. includerea obligatorie în cadrul orelor de consiliere si orientare a elementelor de studiu necesare în vederea prevenirii criminalitătii

institutie responsabilă: Ministerul Educatiei si Cercetării

termen: semestrul I 2005.

3.3. Prevenirea tertiară

Are drept scop actionarea cu prioritate asupra persoanelor care au comis deja fapte penale, urmărindu-se descurajarea săvârsirii de infractiuni în mod repetat.

Actiuni de realizare:

1. implementarea unor programe adecvate de reabilitare a persoanelor condamnate;

institutie responsabilă: Ministerul Justitiei, Ministerul Administratiei si Internelor

termen: semestrele I si II 2005;

2. derularea unor programe de educatie în mediul penitenciar

institutie responsabilă: Ministerul Justitiei

termen: semestrele I si II 2005;

3. derularea unor programe integrate de reinsertie socio-economic ă a fostilor infractori

institutie responsabilă: Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei, Ministerul Justitiei

termen: semestrele I si II 2005;

4. campanii de constientizare a publicului, menite să asigure reinsertia socială a condamnatilor

institutie responsabilă: organizatii neguvernamentale, mass-media

termen: permanent.

4. CADRUL STRATEGIC SI METODOLOGIA DE LUCRU

Strategia natională de prevenire a criminalitătii pe perioada 2005-2007, stabilind obiectivele si liniile generale de actiune ale activitătii de prevenire la nivel national, include strategii si programe sectoriale la nivelul următoarelor institutii:

- Ministerul Administratiei si Internelor

- Ministerul Justitiei

- Ministerul Educatiei si Cercetării

- Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei

- Ministerul Sănătătii

- Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor

- Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei

- Autoritatea Natională de Control

- Avocatul Poporului

- Agentia Natională Antidrog

- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie

- Parchetul National Anticoruptie

- Oficiul de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor

- Serviciul Român de Informatii

- Consiliul National de Prevenire a Criminalitătii.

Metodologia de lucru în cadrul Strategiei Nationale de prevenire a criminalitătii pe perioada 2005-2007 implică:

- conlucrarea interinstitutională la nivel national, regional, local;

- coordonarea politicilor administrative si judiciare prin intermediul Consiliului National de Prevenire a Criminalitătii;

- sincronizarea retelei justitiei penale (colaborare efectivă si coordonată între parchet, politie si alte organe de investigare fără atributii judiciare);

- consultarea permanentă si implementarea măsurilor preventive împreună cu parteneri din societatea civilă (organizatii neguvernamentale în acordarea de asistentă victimelor, mediul de afaceri în prevenirea criminalitătii economico-financiare, unităti de învătământ, în realizarea unui mediu sigur pentru elevi etc.);

- transparenta măsurilor si a modului de implementare.

5. DOMENII PRIORITARE ALE ACTUALEI STRATEGII:

- criminalitatea economico-financiară;

- prevenirea criminalitătii informatice;

- prevenirea traficului de fiinte umane;

- prevenirea violentei în familie;

- prevenirea delincventei juvenile;

- prevenirea victimizării;

- prevenirea criminalitătii urbane.

6. MECANISME DE EVALUARE

6.1. Evaluări interne - efectuate pe plan national prin rapoarte periodice de progres, întocmite de fiecare autoritate publică în domeniul specific de activitate, pe baza datelor statistice, indicatorilor cantitativi si calitativi, sistemelor proprii de testare si apreciere a capacitătii institutionale.

6.2. Evaluări independente - efectuate de către organisme guvernamentale si neguvernamentale nationale, internationale si regionale.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind înfiintarea, organizarea si functionarea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Stefănesti - Arges prin reorganizarea Statiunii de Cercetare si Productie Vitivinicolă Stefănesti – Arges

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 8 alin. (3) din Legea nr. 290/2002 privind organizarea si functionarea unitătilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare si a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu-Sisesti”, cu modificările si completările ulterioare, precum si al art. 18 alin. (1) si al art. 19 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifică si dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se înfiintează Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Stefănesti - Arges, persoană juridică română, în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale si în coordonarea stiintifică a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu-Sisesti”, prin reorganizarea Statiunii de Cercetare si Productie Vitivinicolă Stefănesti - Arges, care se desfiintează.

(2) Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Stefănesti – Arges functionează pe bază de gestiune economică si autonomie financiară, calculează amortismente si conduce evidenta contabilă în regim economic.

(3) Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Stefănesti - Arges are sediul în localitatea Stefănesti, sos. Bucuresti-Pitesti nr. 37, judetul Arges.

Art. 2. - Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Stefănesti - Arges, denumit în continuare institut national, îsi desfăsoară activitatea în conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifică si dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările ulterioare, precum si ale regulamentului de organizare si functionare prevăzut în anexa nr. 1 la prezenta hotărâre.

Art. 3. - Institutul national are ca obiect de activitate:

a) Diviziunea 73, Cercetare-dezvoltare; grupa 731, Cercetare-dezvoltare în stiinte fizice si naturale; clasa 7310, Cercetare-dezvoltare în stiinte fizice si naturale;

b) Diviziunea 01, Agricultură, vânătoare si servicii anexe; grupa 011, Cultivarea plantelor; grădinăritul destinat pietei; horticultură; clasa 0112, Cultivarea legumelor, a specialitătilor horticole si a produselor de seră; clasa 0113, Cultivarea fructelor, nucilor, a plantelor pentru băuturi si mirodenii;

c) Diviziunea 15, Industria alimentară si a băuturilor; grupa 159, Fabricarea băuturilor; clasa 1591, Fabricarea băuturilor alcoolice distilate; clasa 1593, Fabricarea vinurilor;

d) Diviziunea 22, Edituri, poligrafie si reproducerea pe suporturi a înregistrărilor; grupa 222, Tipărire si activităti anexe; grupa 2222, Alte activităti de tipărire n.c.a.; clasa 2224, Servicii pregătitoare pentru tipărire; clasa 2225, Alte lucrări de tipografie;

e) Diviziunea 51, Comert cu ridicata si servicii de intermediere în comertul cu ridicata (cu exceptia autovehiculelor si motocicletelor); grupa 512, Comert cu ridicata al produselor agricole brute si animalelor vii; clasa 5121, Comert cu ridicata al cerealelor, semintelor si furajelor; clasa 5122, Comert cu ridicata al florilor si al plantelor; grupa 513, Comert cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor si al tutunului; clasa 5131, Comert cu ridicata al fructelor si legumelor; clasa 5134, Comert cu ridicata al băuturilor; clasa 5137, Comert cu ridicata cu cafea, ceai, cacao si condimente;

f) Diviziunea 52, Comert cu amănuntul (cu exceptia autovehiculelor si motocicletelor); grupa 522, Comert cu amănuntul al produselor alimentare, băuturilor si al produselor din tutun în magazinele specializate; clasa 5221, Comert cu amănuntul al fructelor si legumelor proaspete; clasa 5225, Comert cu amănuntul al băuturilor;

g) Diviziunea 72, Informatică si activităti conexe; grupa 723, Prelucrarea informatică a datelor; clasa 7230, prelucrarea informatică a datelor;

h) Diviziunea 74, Alte activităti de servicii prestate, în principal, întreprinderilor; grupa 741, Activităti juridice, de contabilitate si revizie contabilă, consultantă în domeniul fiscal, activităti de studii de piată si de sondaj; consultantă pentru afaceri si management; clasa 7413, Activităti de studiere a pietei si de sondaje; clasa 7414, Activităti de consultată pentru afaceri si management; grupa 743, Activităti de testări si analize tehnice; clasa 7430, Activităti de testări si analize tehnice; grupa 748, Alte activităti de servicii prestate, în principal, întreprinderilor; clasa 7487, Alte activităti de servicii prestate, în principal, întreprinderilor;

i) Diviziunea 80, Învătământ; grupa 804, Alte forme de învătământ; clasa 8042, Alte forme de învătământ; j) relatii stiintifice internationale, relatii de cooperare si de comert interior si exterior cu diferite institutii, organizatii si agenti economici.

Art. 4. - Institutul national poate avea în structură subunităti cu sau fără personalitate juridică, sectii, laboratoare, servicii, birouri, compartimente si alte structuri organizatorice necesare realizării obiectului său de activitate.

Art. 5. - Structura organizatorică a institutului national se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 6. - (1) Patrimoniul institutului national, în valoare de 95.869.084.227 lei, potrivit situatiei financiare încheiate la data de 30 septembrie 2004, din care patrimoniul din domeniul public al statului este de 66.659.539.227 lei si patrimoniul propriu este de 29.209.545 mii lei, se preia pe bază de protocol de predare-preluare de la Statiunea de Cercetare si Productie Vitivinicolă Stefănesti - Arges, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(2) Bunurile imobile aflate în proprietatea publică a statului si în administrarea Statiunii de Cercetare si Productie Vitivinicolă Stefănesti - Arges, prevăzute în anexa nr. 2a), trec în administrarea institutului national.

(3) Bunurile aflate în proprietatea Statiunii de Cercetare si Productie Vitivinicolă Stefănesti - Arges, prevăzute în anexa nr. 2b), se preiau de către institutul national.

(4) Bunurile prevăzute în anexele nr. 2a) si 2b) se preiau de către institutul national prin protocol de predarepreluare, încheiat în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(5) Institutul national administrează, cu diligenta unui bun proprietar, bunuri proprietate publică si exercită dreptul  de proprietate asupra bunurilor proprii dobândite în conditiile legii, prevăzute în anexele nr. 2a) si 2b).

Art. 7. - (1) Terenul în suprafată totală de 1.358,24 ha, aflat în domeniul public al statului si în administrarea Agentiei Domeniilor Statului, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 3, se dă în administrarea institutului national.

(2) Predarea în administrare a suprafetei prevăzute la alin. (1) se face pe bază de protocol de predare-preluare, încheiat în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, pe baza bilantului contabil din data de 30 iunie 2004.

Art. 8. - (1) În vederea reconstituirii dreptului de proprietate, terenul în suprafată totală de 523,5 ha, aflat în domeniul privat al statului si în administrarea Agentiei Domeniilor Statului, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 4, se transmite comisiilor locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

(2) Predarea-preluarea terenurilor prevăzute la alin. (1) se face pe bază de protocol încheiat între Agentia Domeniilor Statului si comisiile locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor pentru persoanele fizice îndreptătite, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(3) În cazul în care pe suprafata de teren ce se transmite comisiilor locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor pentru persoanele fizice îndreptătite, potrivit alin. (1), se află investitii functionale, contravaloarea acestora, rămasă neamortizată, se recuperează de la noii proprietari, în conditiile art. 19 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 9. - Pozitia 52 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 517/1999 privind delimitarea suprafetelor de teren strict necesare pentru cercetarea si producerea de seminte si material săditor din categorii biologice superioare si de animale de rasă si trecerea terenurilor destinate productiei, aflate în administrarea institutelor si statiunilor de cercetare si productie agricolă, în domeniul privat al statului, cu modificările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 9 iulie 1999, se modifică potrivit anexei nr. 5.

Art. 10. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, institutul national preia toate drepturile si obligatiile Statiunii de Cercetare si Productie Vitivinicolă Stefănesti - Arges si se substituie în toate litigiile în curs ale acesteia.

Art. 11. - (1) Personalul institutului national se preia prin transfer de la Statiunea de Cercetare si Productie Vitivinicolă Stefănesti - Arges si îsi păstrează drepturile salariale avute la data transferării, până la data negocierii noului contract colectiv de muncă.

(2) Noul contract colectiv de muncă va fi negociat si înregistrat la Directia pentru Dialog, Familie si Solidaritate Socială a Judetului Arges, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(3) Salariile individuale ale personalului se stabilesc prin negociere, conform reglementărilor cuprinse în contractul colectiv de muncă, în limita fondului de salarii destinat plătii salariatilor, prevăzut în bugetul de venituri si cheltuieli.

(4) În anii în care institutul national beneficiază de fonduri alocate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, se aplică salarizarea personalului din sectorul bugetar.

Art. 12. - Statutul institutului national se reînnoieste prin reacreditare la interval de 5 ani.

Art. 13. - Institutul national poate beneficia de fonduri alocate din bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale pentru investitii, dotări, aparatură, echipamente si instalatii, cu respectarea prevederilor legale.

Art. 14. - Punctul III “Alte unităti finantate din venituri proprii” din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 409/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 1 aprilie 2004, cu modificările si completările ulterioare, se completează cu un nou punct, punctul 9, cu următorul cuprins:

“9. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Stefănesti - Arges.”

Art. 15. - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Petre Daea

p. Ministrul finantelor publice,

Maria Manolescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 24 noiembrie 2004.

Nr. 2.113.

 

ANEXA Nr. 1

 

REGULAMENT

de organizare si functionare a Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Stefănesti - Arges

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Stefănesti - Arges, denumit în continuare institut national, este persoană juridică română în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale si îsi desfăsoară activitatea pe baza Ordonantei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifică si dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările si completările ulterioare, si a Legii nr. 290/2002 privind organizarea si functionarea unitătilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare si a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu-Sisesti”, cu modificările si completările ulterioare, precum si a

prezentului regulament.

 

CAPITOLUL II

Scopul si obiectul de activitate

 

Art. 2. - Institutul national este înfiintat în scopul desfăsurării activitătii de cercetare stiintifică si dezvoltare tehnologică în domeniul biotehnologiilor si al disciplinelor conexe, prin participarea la:

a) elaborarea strategiilor de dezvoltare din domeniul biotehnologiilor plantelor horticole;

b) realizarea cu prioritate a obiectivelor stiintifice si tehnologice ale programelor nationale de cercetare stiintifică si dezvoltare biotehnologică;

c) participarea la realizarea unor obiective din programe internationale încheiate direct sau în colaborare cu parteneri din alte tări;

d) implementarea rezultatelor cercetării din domeniul biotehnologiilor horticole în sfera economică a României.

Art. 3. - Obiectul de activitate al institutului national cuprinde:

A. Activităti de cercetare-dezvoltare:

a) elaborarea si perfectionarea biotehnologiilor de înmultire in vitro a speciilor horticole de importantă economică pe plan intern sau international;

b) stabilirea metodelor eficiente pentru conservarea pe termen lung si mediu a celulelor si tesuturilor vegetale;

c) perfectionarea metodelor de izolare si multiplicare a organismelor microbiene pentru cresterea randamentelor în vinificatie;

d) obtinerea substantelor biologic active din produsele secundare rezultate în sectorul hortiviticol;

e) analiza interactiunii agent patogen-plantă în statiile-pilot proprii si în loturile demonstrative;

f) metode ecologice eficiente de combatere a bolilor si dăunătorilor la vita de vie si la plantele obtinute prin metode biotehnologice;

g) utilizarea metodelor moderne pentru inducerea tolerantei si identificarea genotipurilor cu rezistentă sporită la factori biotici si abiotici;

h) interactiunea dintre factorii de mediu biotici si abiotici cu procesele fiziologice ale plantelor;

i) tehnologii care asigură cresterea calitătii produselor horticole;

j) studii asupra potentialului enzimatic al strugurilor din diferite soiuri si influenta asupra compozitiei vinurilor;

k) metode conventionale de ameliorare a speciilor horticole si selectia soiurilor cu potential ridicat de calitate si productie;

l) utilizarea metodelor biotehnologice de obtinere, selectie sau inducere a variatiei genetice în scopul obtinerii de genotipuri valoroase la plantele horticole;

m) studiul citogenetic la principalele soiuri de plante horticole;

n) cercetări aplicative pentru realizarea de poligoane demonstrative, statii-pilot, produse horticole noi si pentru verificarea tehnologiilor si a creatiilor proprii în conditii de productie;

o) obtinerea de plante horticole de calitate superioară pentru realizarea contractelor de cercetare si schimbul de material biologic cu unităti similare din tară si din străinătate;

p) utilizarea ingineriei genetice în oenologie, influenta asupra fermentatiei, calitătii organoleptice a vinurilor,

aditivilor si calitătii mediului;

r) activitatea de dezvoltare se desfăsoară în următoarele tipuri de statii-pilot proprii:

1. statie-pilot pentru producerea materialului biologic din categorii superioare;

2. plantatii-mamă, loturi experimentale si câmpuri de conservare a germoplasmei;

3. statie-pilot pentru tehnologia de cultură a soiurilor pentru masă si vinuri albe superioare;

4. statie-pilot pentru tehnologia de cultură a soiurilor aromate;

5. statie-pilot pentru tehnologia de amenajare a terenurilor si cultura soiurilor pentru vinuri albe superioare;

6. poligon de amenajare a terenului si cultura soiurilor pentru vinuri rosii superioare;

7. statie-pilot pentru cultura soiurilor pentru vinuri rosii de consum curent si distilate;

8. statie-pilot pentru valorificarea terenurilor cu pante mari;

9. statie-pilot pentru valorificarea terenurilor puternic podzolite, prin cultura soiurilor de vin pentru distilate;

10. statie-pilot pentru prelucrarea strugurilor si valorificarea produselor si subproduselor din viticultură si vinificatie;

s) desfacerea pe piata internă si la export a materialului biologic, produselor si subproduselor obtinute în institutul national;

s) efectuarea directă de activităti de import-export conform legii;

t) elaborarea de standarde referitoare la calitatea produselor si serviciilor ce intră în sfera de activitate a institutului national;

t) organizarea de câmpuri-pilot si loturi demonstrative;

u) valorificarea rezultatelor obtinute în sectorul privat.

B. Activităti conexe activitătii de cercetare-dezvoltare pe care le desfăsoară institutul national:

a) organizarea si dezvoltarea de investitii, servicii stiintifice la nivel de laboratoare si statii-pilot;

b) dezvoltarea sistemului informational, sistemului de bănci de date, a prelucrării datelor în vederea modelării si simulării proceselor biologice si biotehnologice;

c) asistentă tehnică si consultantă pentru producerea materialului săditor horticol prin metode biotehnologice si pentru organizarea, amenajarea si ameliorarea terenurilor în vederea înfiintării noilor plantatii;

d) furnizarea de servicii stiintifice si tehnologice agentilor economici sau oricăror beneficiari interesati: expertize de specialitate, prestatii de servicii în laboratoare autorizate;

e) testări si standardizare, studii de fezabilitate si de marketing în domeniul de activitate;

f) activităti didactice în învătământul superior; practică cu studentii de la facultătile de biotehnologie si în horticultură; îndrumarea studentilor pentru realizarea lucrărilor de diplomă;

g) asocierea cu institutii de profil din tară si din străinătate în scopul transferului rezultatelor cercetării stiintifice, în conformitate cu prevederile legale.

C. Formare si specializare de cercetători si cadre de specialitate în domeniul propriu de activitate:

a) organizarea anuală de cursuri teoretice si practice în domeniul biotehnologiilor cu participarea tinerilor cercetători, a studentilor si viitorilor specialisti (cursanti si lectori);

b) organizarea de manifestări stiintifice nationale si internationale în domeniile biotehnologiilor vegetale, biotehnologiilor industriale, geneticii moleculare, geneticii populatiilor, fiziologiei si protectiei plantelor horticole;

c) perfectionarea personalului din cercetare prin burse de studii, stagii de pregătire în alte institutii de profil din tară si din străinătate;

d) organizarea unui sistem complex de documentare stiintifică operativ-informatizată.

D. Activităti de editare si tipărire a publicatiilor de specialitate:

- asigurarea schimburilor de informatii stiintifice în domeniul de profil prin organizarea si participarea la manifestări stiintifice, la saloane de inovare si transfer tehnologic, expozitii de prezentare a produselor realizate prin activităti de cercetare; editare de publicatii de specialitate, studii, rapoarte, sinteze, materiale de informare si reclamă în mass-media a noilor biotehnologii si produse horticole obtinute.

 

CAPITOLUL III

Patrimoniul

 

Art. 4. - Patrimoniul institutului national este în valoare de 95.869.084.227 lei, potrivit situatiei financiare încheiate la data de 30 septembrie 2004, din care patrimoniul din domeniul public al statului este de 66.659.539.227 lei si patrimoniul propriu este de 29.209.545 mii lei.

Art. 5. - (1) Institutul national administrează, cu diligenta unui bun proprietar, bunuri proprietate publică a statului si exercită drept de proprietate asupra bunurilor proprii dobândite în conditiile legii.

(2) Rezultatele cercetărilor obtinute în baza derulării unui contract finantat din fonduri publice apartin institutului national, în calitate de persoană juridică executantă, si ordonatorului principal de credite, în egală măsură, dacă prin contract nu s-a prevăzut altfel. Administrarea, înregistrarea în evidenta contabilă a institutului national, precum si înstrăinarea, închirierea sau concesionarea si casarea rezultatelor cercetărilor obtinute în baza derulării unui contract finantat din fonduri publice se fac potrivit Ordonantei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 324/2003.

(3) În exercitarea drepturilor sale, institutul national posedă si foloseste bunurile aflate în patrimoniul său si, după caz, dispune de acestea în conditiile legii, în scopul obiectului său de activitate, beneficiind de rezultatele utilizării acestora.

(4) Patrimoniul institutului national poate fi modificat conform prevederilor legale în vigoare.

 

CAPITOLUL IV

Structura organizatorică si functională

 

Art. 6. - Institutul national poate avea în structură subunităti cu sau fără personalitate juridică, sectii, laboratoare, servicii, birouri, compartimente si alte structuri organizatorice necesare realizării obiectului său de activitate.

Art. 7. - Structura organizatorică a institutului national se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii de înfiintare a acestuia, si cuprinde si următoarele compartimente: compartimentul juridic, compartimentul de marketing, compartimentul financiarcontabil, compartimentul de audit si control financiar, compartimentul de diseminare a informatiilor, relatii publice si mass-media.

Art. 8. - Se pot organiza colective specializate sau colective interdisciplinare proprii ori în colaborare cu alte unităti din tară sau din străinătate, prin decizie a directorului general cu aprobarea consiliului de administratie.

 

CAPITOLUL V

Organele de conducere ale institutului national

 

Art. 9. - (1) Conducerea institutului national este asigurată de către:

a) consiliul de administratie;

b) comitetul de directie;

c) directorul general.

(2) Organizarea activitătii de cercetare stiintifică, coordonarea stiintifică, coordonarea si evaluarea periodică a activitătii stiintifice sunt asigurate de către consiliul stiintific.

Consiliul de administratie

Art. 10. - Consiliul de administratie al institutului national este format din 9 membri numiti pentru un mandat de 4 ani, care poate fi reînnoit o singură dată.

Art. 11. - (1) Din consiliul de administratie fac parte în mod obligatoriu:

a) directorul general - presedinte;

b) un reprezentant al Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale;

c) un reprezentant al Ministerului Educatiei si Cercetării;

d) un reprezentant al Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei;

e) un reprezentant al Ministerului Finantelor Publice;

f) un reprezentant al Academiei de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu-Sisesti”;

g) presedintele consiliului stiintific.

(2) La sedintele consiliului de administratie va participa reprezentantul sindicatului cu statut de invitat.

(3) Consiliul de administratie îsi desemnează vicepresedintele dintre membrii săi. Ceilalti membri ai consiliului de administratie sunt specialisti din institutul national sau din afara acestuia (juristi, economisti, ingineri).

Art. 12. - (1) Membrii consiliului de administratie sunt numiti prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale, cu avizul Ministerului Educatiei si Cercetării, la propunerea conducătorului unitătii de la care acestia provin.

(2) Revocarea membrilor consiliului de administratie în caz de abateri sau de nerespectare a îndatoririlor ce le revin se face de către acelasi organ care a făcut si numirea.

Art. 13. - Membrii consiliului de administratie sunt cetăteni români si îsi păstrează calitatea de angajat la institutia sau unitatea de la care provin, precum si toate drepturile si obligatiile ce derivă din această calitate.

Art. 14. - (1) Sunt incompatibili cu calitatea de membru al consiliului de administratie cei care, personal ori sotul (sotia), copiii sau rudele până la gradul al doilea inclusiv, sunt în acelasi timp patroni sau asociati la societătile comerciale cu capital privat cu acelasi profil ori cu care institutul national se află în relatii comerciale directe.

(2) Una si aceeasi persoană nu poate face parte concomitent din mai mult de două consilii de administratie sau să participe la societăti comerciale cu care institutul întretine relatii economice sau are interese contrare.

Art. 15. - Consiliul de administratie îsi desfăsoară activitatea în baza regulamentului propriu de organizare si functionare, avizat de ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale, si cu respectarea legislatiei în vigoare. El hotărăste în problemele privind activitatea institutului national, cu exceptia celor care, potrivit legii, sunt de competenta altor organe.

Art. 16. - Pentru activitatea desfăsurată, în calitatea de membri ai consiliului de administratie, acestia beneficiază de o indemnizatie lunară stabilită de consiliul de administratie, dar nu mai mult de 20% din salariul de bază al directorului general al institutului national.

Art. 17. - Consiliul de administratie se întruneste o dată pe lună si ori de câte ori interesele institutului national o cer, convocarea acestuia făcându-se de către presedinte, iar în lipsa acestuia, de vicepresedinte sau la solicitarea a cel putin o treime din numărul membrilor consiliului de administratie. Dezbaterile consiliului de administratie sunt conduse de presedintele consiliului, iar în lipsa acestuia, de către vicepresedinte.

Art. 18. - (1) Consiliul de administratie îsi poate desfăsura activitatea în prezenta a cel putin două treimi din numărul membrilor săi. Dacă nu este îndeplinită această conditie, sedinta consiliului de administratie se poate reprograma într-un interval de cel mult 15 zile, având aceeasi ordine de zi.

(2) Hotărârile consiliului de administratie se iau cu votul a cel putin 5 membri.

Art. 19. - Pentru luarea unor decizii complexe, consiliul de administratie poate atrage în activitatea de analiză consilieri si consultanti din diferite sectoare de activitate.

Art. 20. - (1) Membrii consiliului de administratie sunt răspunzători, în conditiile legii, pentru îndeplinirea atributiilor ce le revin.

(2) Membrii consiliului de administratie care s-au împotrivit luării unei decizii ce s-a dovedit păgubitoare pentru institutul national nu răspund dacă au consemnat expres punctul lor de vedere în registrul de sedinte al consiliului de administratie si au comunicat în scris despre aceasta Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale.

Art. 21. - (1) Consiliul de administratie are, în principal, următoarele atributii:

a) aprobă, la propunerea consiliului stiintific, strategia si programele concrete de dezvoltare a institutului national, de introducere a unor tehnologii de vârf si de modernizare a celor existente, în concordantă cu strategia generală a  domeniului propriu de activitate;

b) propune modificarea structurii organizatorice si functionale a institutului national, înfiintarea, desfiintarea si comasarea de subunităti din structura acestuia;

c) analizează si avizează proiectul bugetului de venituri si cheltuieli, care se depune la Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, în vederea aprobării conform reglementărilor legale;

d) analizează si avizează situatii financiare anuale, pe care le supune spre aprobare Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, si aprobă raportul de gestiune asupra activitătii desfăsurate de institutul national în anul precedent;

e) analizează realizarea criteriilor de performantă si raportarea trimestrială privind activitatea realizată de institutul national si aprobă măsuri pentru desfăsurarea acesteia în conditii de echilibru ale bugetului de venituri si cheltuieli;

f) analizează, aprobă sau, după caz, propune spre aprobare, potrivit prevederilor legale, investitiile care urmează a fi realizate de institutul national;

g) propune spre aprobare majorarea sau diminuarea patrimoniului, precum si concesionarea ori închirierea unor bunuri din patrimoniul institutului national, în conditile legii;

h) aprobă valorificarea bunurilor proprii dobândite, cu respectarea prevederilor legale;

i) aprobă volumul creditelor bancare prevăzute la art. 32 si stabileste modul de rambursare a acestora;

j) aprobă utilizarea disponibilitătilor în valută;

k) aprobă mandatul pentru negocierea contractului colectiv de muncă;

l) aprobă criteriile si comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul institutului national.

(2) Consiliul de administratie exercită orice alte atributii stabilite, potrivit prevederilor legale.

Art. 22. - La sedintele consiliului de administratie participă, în calitate de invitat permanent, un reprezentant al sindicatului reprezentativ din institutul national sau un reprezentant al salariatilor, în cazul în care acestia nu sunt constituiti în sindicat.

Art. 23. - Secretariatul consiliului de administratie este asigurat de institutul national. Atributiile secretariatului sunt prevăzute în regulamentul de organizare si functionare a consiliului de administratie.

Art. 24. - În primul trimestru al fiecărui an consiliul de administratie prezintă Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale un raport asupra activitătii desfăsurate în anul precedent si asupra programului de activitate pentru anul în curs.

Comitetul de directie

Art. 25. - (1) Conducerea operativă a institutului national este asigurată de un comitet de directie compus din directorul general si conducătorii principalelor compartimente din structura organizatorică a institutului national.

(2) La sedintele comitetului de directie participă, în calitate de invitat permanent, un reprezentant al sindicatului reprezentativ din institutul national sau un reprezentant al salariatilor, în cazul în care acestia nu sunt constituiti în sindicat.

Art. 26. - (1) Comitetul de directie exercită atributii si are răspunderi în limita competentelor propuse de directorul general si aprobate de consiliul de administratie.

(2) Comitetul de directie stabileste actiunile concrete necesare pentru realizarea obiectivelor rezultate din:

a) strategia programelor de dezvoltare a institutului national;

b) programul anual de cercetare-dezvoltare;

c) bugetul de venituri si cheltuieli;

d) programul anual de investitii;

e) sistemul de asigurare a calitătii si a activitătilor de servicii de specialitate;

f) îndeplinirea sarcinilor ce revin institutului national din contractele si conventiile de colaborare în domeniul cercetării-dezvoltării.

Art. 27. - Comitetul de directie se întruneste decadal sau ori de câte ori interesele institutului o impun.

Directorul general

Art. 28. - (1) Activitatea curentă a institutului national este condusă de directorul general, numit pentru o perioadă de 4 ani, pe baza rezultatelor concursului de selectie organizat conform metodologiei elaborate de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare. La expirarea acestui termen, în functie de performantele realizate, numirea directorului general poate fi prelungită pentru o perioadă de cel mult 4 ani.

(2) Numirea si eliberarea din functie a directorului general se fac prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale.

Art. 29. - (1) Directorul general are, în principal, următoarele atributii si responsabilităti:

a) reprezintă, personal sau prin delegat, interesele institutului national în relatiile cu celelalte organe, organizatii si agenti economici, precum si cu persoane fizice si/sau juridice din tară si din străinătate;

b) stabileste atributiile, competentele si relatiile la nivelul subunitătilor si departamentelor institutului national, precum si relatiile acestora cu tertii, cu avizul consiliului de administratie;

c) propune consiliului de administratie modificarea structurii organizatorice si functionale a institutului national; d) numeste directorii si conducătorii compartimentelor din structura organizatorică a institutului national, în urma concursului organizat pe baza criteriilor propuse de comitetul de directie, si îi revocă, după caz, cu avizul consiliului de administratie;

e) angajează si concediază personalul institutului national, conform prevederilor legale si ale contractului colectiv de muncă;

f) asigură negocierea contractului colectiv de muncă la nivelul institutului national si a salariilor personalului acestuia, prin comitetul de directie; aprobă salariile rezultate din negocierea directă;

g) răspunde de administrarea întregului patrimoniu, cu  respectarea prevederilor legale;

h) adoptă măsuri si urmăreste realizarea operatiunilor de comert interior si de import-export, prin compartimentele proprii specializate;

i) analizează lunar stadiul valorificării rezultatelor cercetării, inclusiv activitatea compartimentului de marketing;

j) poate delega, în conditiile legii, o parte din atributiile sale celorlalte persoane din conducerea institutului national;

k) exercită orice alte atributii ce îi sunt delegate de consiliul de administratie.

(2) Directorul general este ordonator de credite, în conditiile prevăzute de lege.

Art. 30. - Organele de conducere ale institutului national vor îndeplini si alte atributii stabilite prin actele normative.

Consiliul stiintific

Art. 31. - (1) Consiliul stiintific este format din minimum 5 membri, reprezentând principalele compartimente din cadrul institutului national, care desfăsoară activităti de cercetare-dezvoltare.

(2) Consiliul stiintific este alcătuit din cercetători cu realizări deosebite în domeniu, salariati ai institutului national, alesi pe o perioadă de 4 ani prin vot secret de către cadrele cu studii superioare din institutul national.

(3) Din consiliul stiintific fac parte, de drept, directorul general si directorul stiintific al institutului national.

(4) Consiliul stiintific este condus de un presedinte si un vicepresedinte, alesi prin vot secret de către membrii consiliului stiintific.

(5) Consiliul stiintific se organizează si functionează în conformitate cu regulamentul propriu, aprobat de consiliul de administratie.

Art. 32. - Atributiile principale ale consiliului stiintific sunt următoarele:

a) participă la elaborarea strategiei de dezvoltare a activitătii de cercetare-dezvoltare în domeniu si la elaborarea planurilor proprii de cercetare-dezvoltare;

b) analizează, avizează si urmăreste realizarea lucrărilor de cercetare stiintifică;

c) propune spre aprobare consiliului de administratie programul anual de cercetare si inovare al institutului national;

d) avizează hotărârile consiliului de administratie care implică politica de cercetare a institutului national si a ramurii;

e) propune măsuri pentru perfectionarea profesională si încadrarea personalului de cercetare în grade profesionale;

f) organizează si coordonează desfăsurarea manifestărilor cu caracter stiintific;

g) avizează actiunile de cooperare, interne si internationale, cu scop stiintific;

h) avizează acordarea de burse de studii si stagii de perfectionare în tară si în străinătate.

 

CAPITOLUL VI

Bugetul de venituri si cheltuieli, administrarea acestuia si reglementarea litigiilor

 

Art. 33. - (1) Institutul national întocmeste anual bugetul de venituri si cheltuieli si situatiile financiare anuale, potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul Finantelor Publice.

(2) Situatiile financiare anuale se aprobă de Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale în conditiile legii.

Art. 34. - (1) Veniturile si cheltuielile institutului national se stabilesc prin buget pentru fiecare exercitiu financiar.

(2) Bugetul de venituri si cheltuieli se întocmeste pe baza indicatorilor de performantă stabiliti de Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale si se aprobă prin ordin al ministrului în a cărui subordine se află institutul, cu avizul Ministerului Finantelor Publice si al Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei.

Art. 35. - Corelat cu contractele încheiate pentru activitatea programată, institutul national determină annual volumul de venituri de realizat si cheltuielile totale de efectuat.

Art. 36. - Salariul de bază al directorului general se stabileste prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

Art. 37. - (1) Partea din veniturile institutului national, care depăseste cheltuielile, după plata impozitului pe profit si după acoperirea pierderilor contabile, se utilizează după cum urmează:

a) 20% pentru cointeresarea personalului angajat în activitătile de cercetare-dezvoltare;

b) până la 60% pentru finantarea dezvoltării institutului national, în conformitate cu planul de investitii si dotări ale acestuia, aprobat de organul administratiei publice centrale, potrivit prevederilor art. 25 din Ordonanta Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 324/2003;

c) restul rămâne la dispozitia institutului national pentru desfăsurarea activitătii curente.

(2) În situatia în care sumele prevăzute la alin. (1) lit. a) si c) nu sunt utilizate cu destinatia stabilită, ele se reportează în vederea utilizării în anul următor.

Art. 38. - Pentru acoperirea cheltuielilor curente, în situatia în care, în cursul unui an, resursele financiare ale institutului national nu sunt suficiente, acesta poate contracta credite cu societătile comerciale bancare în valoare de cel mult 20% din veniturile brute în termeni reali, realizate în anul precedent. Contractarea de credite peste plafonul stabilit se face cu aprobarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, pe baza avizului prealabil al Ministerului Finantelor Publice.

Art. 39. - (1) Institutul national hotărăste cu privire la investitiile ce urmează a fi realizate, potrivit obiectului său de activitate, finantarea efectuându-se din surse proprii si din credite bancare, precum si din surse bugetare, prin Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, potrivit legii.

(2) Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale va cuprinde în bugetul său de venituri si cheltuieli fondurile necesare realizării unor investitii, dotări, achizitionării de aparatură, echipamente si instalatii pentru institut.

(3) Executia investitiilor prevăzute la alin. (1) si (2) se adjudecă potrivit legii.

Art. 40. - (1) Operatiunile de încasări si plăti ale institutului national se efectuează prin conturi deschise la bănci comerciale cu sediul în România.

(2) Institutul national poate efectua operatiuni de încasări si plăti în lei si în valută prin casieria proprie, cu respectarea nivelului plafonului de casă si a normativelor de disciplină financiar-valutare stabilite prin reglementările actelor normative în vigoare.

(3) Institutul national poate efectua operatiuni de comert exterior potrivit legii. Operatiunile de încasări si plăti cu străinătatea se vor efectua prin conturi bancare deschise la unitătile bancare specializate cu sediul în România.

Art. 41. - Institutul national îsi va organiza controlul financiar preventiv, controlul financiar de gestiune si compartiment de audit intern, potrivit legii.

Art. 42. - Litigiile institutului national cu persoane fizice sau juridice, nesolutionate pe cale amiabilă, sunt supuse spre rezolvare instantelor de judecată române competente, în conformitate cu reglementările în vigoare.

 

CAPITOLUL VII

Dispozitii finale

 

Art. 43. - Statutul de institut national de cercetare-dezvoltare se reînnoieste periodic prin reacreditare, care are loc într-un interval de maximum 5 ani sau la modificarea obiectului de activitate al institutului national.

 

ANEXA Nr. 2a*)

 

BUNURILE IMOBILE

aflate în domeniul public al statului si în administrarea Statiunii de Cercetare si Productie Vitivinicolă Stefănesti - Arges, care trec în administrarea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Stefănesti - Arges

 

ANEXA Nr. 4*)

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a suprafetelor de teren aflate în domeniul privat al statului si în administrarea Agentiei Domeniilor Statului,

care se transmit comisiilor locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor

 

ANEXA Nr. 5*)

 

MODIFICAREA POZITIEI Nr. 52

din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 517/1999 privind delimitarea suprafetelor de teren strict necesare pentru cercetarea si producerea de seminte si material săditor din categorii biologice superioare si de animale de rasă si trecerea terenurilor destinate productiei, aflate în administrarea institutelor si statiunilor de cercetare si productie agricolă, în domeniul privat al statului, cu modificările ulterioare

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 642/1995 privind acordarea unei indemnizatii lunare cadrelor didactice române care predau limba, literatura si civilizatia românească în străinătate

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 642/1995 privind acordarea unei indemnizatii lunare cadrelor didactice române care predau limba, literatura si civilizatia românească în străinătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 29 august 1995, cu modificările si completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

“Art. 1. - Se acordă o indemnizatie lunară de 400 dolari S.U.A. cadrelor didactice române care predau limba, literatura si civilizatia românească în cadrul unor programe interguvernamentale de colaborare culturală, al unor întelegeri interministeriale, interuniversitare sau în baza unor oferte unilaterale la universităti din Republica Albania, Republica Armenia, Republica Azerbaidjan, Republica Belarus, Republica Bulgaria, Republica Cehă, Republica Populară Chineză, Republica Croatia, Republica Georgia,

Republica Kazahstan, Republica Lituania, Republica Macedonia, Statul Mongoliei, Republica Polonă, Serbia si Muntenegru, Republica Slovacă, Republica Slovenia, Federatia Rusă, Republica Turkmenistan, Ucraina, Republica Ungară, Republica Uzbekistan, Republica Socialistă Vietnam si India.”

2. Articolul 2 va avea următorul cuprins:

“Art. 2. - (1) Indemnizatiile pevăzute la art. 1 se suportă din sumele alocate cu această destinatie de la bugetul de stat în bugetul Institutului Limbii Române. Plata cadrelor didactice prevăzute la art. 1 se efectuează în dolari S.U.A., în conturile bancare personale.

(2) Comisioanele bancare si cheltuielile ocazionate de transferul sumelor în străinătate se suportă de către Institutul Limbii Române.”

Art. II. - Hotărârea Guvernului nr. 642/1995 privind acordarea unei indemnizatii lunare cadrelor didactice române care predau limba, literatura si civilizatia românească în străinătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 29 august 1995, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu modificările aduse prin prezenta hotărâre, se va republica

în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se articolelor o nouă numerotare.

Art. III. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2005.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul educatiei si cercetării,

Alexandru Athanasiu

p. Ministrul afacerilor externe,

Bogdan Lucian Aurescu,

secretar de stat

p. Ministrul finantelor publice,

Maria Manolescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 30 noiembrie 2004.

Nr. 2.134.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea închirierii bunurilor imobile, proprietate publică a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome a Distributiei si Exploatării Filmelor “Româniafilm”

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 14 si 16 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Regia Autonomă a Distributiei si Exploatării Filmelor “Româniafilm” poate închiria, prin licitatie publică în conditiile legii, bunurile aflate în proprietatea publică a statului si în administrarea sa.

(2) Contractele de închiriere vor fi încheiate, potrivit legii, cu persoane fizice sau juridice, române ori străine, si vor cuprinde clauze de natură să asigure exploatarea bunului închiriat, în conditiile legii.

Art. 2. - (1) Regia Autonomă a Distributiei si Exploatării Filmelor “Româniafilm” are dreptul să retină o cotă-parte de 50% din sumele percepute din închirierea bunurilor pe care le are în administrare.

(2) Restul de 50% din sumele încasate cu titlu de chirie se face venit la bugetul de stat.

(3) Sumele încasate din închirierea bunurilor proprietate publică a statului, potrivit alin. (1), reprezintă venituri proprii ale Regiei Autonome a Distributiei si Exploatării Filmelor “Româniafilm” si se utilizează potrivit prevederilor legale.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul culturii si cultelor,

Răzvan Theodorescu

p. Ministrul finantelor publice,

Maria Manolescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 30 noiembrie 2004.

Nr. 2.135.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea renuntării la cetătenia română unor persoane

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 30 din Legea cetăteniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă renuntarea la cetătenia română persoanelor prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul justitiei,

Cristian Diaconescu

p. Ministrul afacerilor externe,

Bogdan Lucian Aurescu,

secretar de stat

p. Ministrul de stat, ministrul

administratiei si internelor,

Toma Zaharia,

secretar de stat

 

Bucuresti, 9 decembrie 2004.

Nr. 2.229.

 

ANEXĂ

 

LISTA

persoanelor care au promisiunea altei cetătenii, cărora li s-a aprobat renuntarea la cetătenia română conform art. 26

din Legea cetăteniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare

 

1. Boboc Andreea-Stefania, fiica lui Boboc Stefan si Silvia, născută la 22 martie 1985 în localitatea Brasov, judetul Brasov, România, cu domiciliul actual în Austria, 5082 Grodig, Brunntalweg 2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Ghimbav, Str. Morii nr. 106, judetul Brasov.

2. Boboc Silvia, fiica lui Kaicsaracz Bela si Valeria, născută la 27 ianuarie 1964 în localitatea Brasov, judetul Brasov, România, cu domiciliul actual în Austria, 5082 Grodig, Brunntalweg 2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Ghimbav, Str. Morii nr. 106, judetul Brasov. Copii minori: Boboc Theodor-Samuel, născut la 16 februarie 2001.

3. Constantin Cristian, fiul lui Constantin Mariana, născut la 16 aprilie 1967 în Bucuresti, România, cu domiciliul actual în Germania, 46569 Hunxe, Dinslakenerstr. 136, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, str. Valea Oltului nr. 6, bl. A4, et. 3, ap. 71, sectorul 6.

4. Halmaghi Ioan-Sorin, fiul lui Halmaghi Ioan si Emma, născut la 17 mai 1952 în localitatea Cristian, judetul Brasov, România, cu domiciliul actual în Germania, 71364 Winnenden, Forststr. 26, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Cristian, Str. Lungă nr. 59, judetul Brasov.

5. Halmaghi Lucia, fiica lui Sălăjan Vasile si Ludovica, născută la 1 aprilie 1952 în localitatea Brasov, judetul Brasov, România, cu domiciliul actual în Germania, 71364 Winnenden, Forststr. 26, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Brasov, str. Octavian Goga nr. 6, ap. 4, judetul Brasov.

6. Piso Diana-Undina, fiica lui Dulămită Nicu si Letitia-Victoria, născută la 1 iunie 1968 în localitatea Cluj-Napoca, judetul Cluj, România, cu domiciliul actual în Germania, 30175 Hannover, Gellertstr. 44, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Cluj-Napoca, str. Gen. E. Grigorescu nr. 112, judetul Cluj.

7. Piso Pompiliu-Ioan, fiul lui Piso Pompiliu si Maria, născut la 11 decembrie 1967 în localitatea Petrosani, judetul Hunedoara, România, cu domiciliul actual în Germania, 30175 Hannover, Gellertstr. 44, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Cluj-Napoca, str. Gen. E. Grigorescu nr. 112, judetul Cluj.

8. Neckritz Neliuta, fiica lui Bota Dumitru si Maria, născută la 18 septembrie 1966 în localitatea Sânmartinu de Câmpie, judetul Mures, România, cu domiciliul actual în Germania, 26969 Butjadingen, Schulweg 10, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sânmartinu de Câmpie nr. 4, judetul Mures.

9. Răcăsan Almira-Dana, fiica lui Mândrut Gheorghe si Lucia, născută la 9 decembrie 1953 în localitatea Cluj-Napoca, judetul Cluj, România, cu domiciliul actual în Germania, 63303 Dreieich, Freiherr vom Steinstr. 47, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Cluj-Napoca, str. Nicolae Bălcescu nr. 13, judetul Cluj.

10. Stefan Aurelia, fiica lui Nită Constantin si Maria, născută la 21 noiembrie 1955 în localitatea Buzău, judetul Buzău, România, cu domiciliul actual în Germania, 63071 Offenbach am Main, Rhonstr. 46, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, str. Moinesti nr. 10, bl. 203, sc. A, ap. 36, sectorul 6.

11. Stefan Carmen, fiica lui Stefan Tudor si Aurelia, născută la 27 noiembrie 1983 în Bucuresti, România, cu domiciliul actual în Germania, 63071 Offenbach am Main, Rhonstr. 46, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, str. Moinesti nr. 10, bl. 703, sc. A, ap. 30, sectorul 6.

12. Stefan Tudor, fiul lui Stefan Marin si Elena, născut la 14 octombrie 1956 în Bucuresti, România, cu domiciliul actual în Germania, 63071 Offenbach am Main, Rhonstr. 46, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, str. Moinesti nr. 10, bl. 203, sc. A, ap. 36, sectorul 6.

13. Teodorescu Maria-Antoaneta, fiica lui Smidt Anton si Aneta, născută la 6 ianuarie 1954 în Bucuresti, România, cu domiciliul actual în Germania, 50733 Köln, Simon-Meistrstr. 4, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, str. Marcu M. Ruxandra nr. 2, bl. B4, sc. A, ap. 9, sectorul 6.