MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 1.229         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 21 decembrie 2004

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 426 din 21 octombrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1551 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 465 din 28 octombrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 27 alin. (5) liniuta a treia din Legea fondului cinegetic si a protectiei vânatului nr. 103/1996

 

Decizia nr. 468 din 4 noiembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 12 din Codul de procedură penală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

175. - Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap pentru înlocuirea anexei nr. 3 la Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap nr. 52/2004 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap, a Institutului National pentru Prevenirea si Combaterea Excluziunii Sociale a Persoanelor cu Handicap, a inspectiilor regionale si a Comisiei superioare de expertiză medicală a persoanelor cu handicap pentru adulti

 

1.600. - Ordin al ministrului finantelor publice privind modificarea si completarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 300/2004 pentru aprobarea declaratiilor de înregistrare a contribuabililor si a cererii de înregistrare a domiciliului fiscal

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 426

din 21 octombrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1551 din Codul de procedură civilă

 

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Aurelia Popa - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1551 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Mihaela Dârnea în Dosarul nr. 362/2004 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civilă.

La apelul nominal se prezintă personal autorul exceptiei, lipsind cealaltă parte, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Autorul exceptiei solicită admiterea acesteia asa cum a fost formulată, deoarece dispozitiile legale criticate se suprapun peste celelalte dispozitii din Codul de procedură civilă, iar modul de aplicare este diferentiat de la o instantă la alta. Consideră că textul legal criticat îi încalcă accesul liber la justitie, deoarece nu are posibilitatea de a plăti efectuarea unei expertize care a fost solicitată de partea adversă si nici posibilitatea de a achita jumătate din taxa de timbru. De asemenea, desi a formulat în fata instantei de judecată o cerere pentru asistentă judiciară gratuită, aceasta nu a fost solutionată nici până în prezent, situatie care este de natură a-i afecta dreptul la apărare.

Cealaltă parte, Elena Cuzmenco, a depus la dosar o cerere prin care solicită judecata în lipsă.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată, deoarece art. 1551 din Codul de procedură civilă reglementează situatia în care instanta de judecată poate dispune suspendarea, reglementare din examinarea căreia nu rezultă că ar avea un caracter discriminatoriu sau că ar aduce atingere în vreun fel dreptului părtilor la un proces echitabil.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 4 iunie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 362/2004, Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1551 din Codul de procedură civilă.

Exceptia a fost ridicată de Mihaela Dârnea în dosarul cu numărul de mai sus, având drept obiect solutionarea unei contestatii în anulare în recurs.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine că textul legal criticat are o formă prea generală si, în functie de momentul aplicării, se nasc efecte diferite ale normei asupra justitiabililor, încălcându-se, astfel, principiul fundamental al egalitătii cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.

Art. 1551 din Codul de procedură civilă nu explică în continutul său ce înseamnă obligatii prevăzute de lege, care sunt limitele desfăsurării normale a procesului si întinderea notiunilor de cursul judecătii si vina reclamantului.

Introducerea obligativitătii plătii a jumătate din taxa de timbru pentru repunerea pe rol a unei pricini suspendate este lăsată la facultatea instantei, deschizându-se, în opinia autorului, calea arbitrarului, abuzului, inechitătii, a obstructionării accesului gratuit la justitie prin aplicarea unor suprataxe de timbru judiciar prohibitive, ceea ce determină instabilitatea actului de justitie, intermitenta derulării acestuia, chiar sicana. Mai consideră autorul că numai reclamantului i se pun în fată o serie de obstacole artificiale, despre care instanta poate să nu îl înstiinteze, invocând art. 129 din Codul de procedură civilă. În sfârsit, autorul exceptiei solicită Curtii Constitutionale să pronunte o “decizie de îndrumare în spiritul practicii europene, astfel încât textul legal criticat să fie explicat, limitat în aplicare la motive legale enumerate exhaustiv”, asa cum se reglementează în general în celelalte articole referitoare la suspendare.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civilă opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece art. 1551 din Codul de procedură civilă urmăreste să-l împiedice pe reclamant să stăruie în actiunile de tergiversare a cauzei în mod nejustificat. Textul legal criticat nu are rolul de a crea un dezechilibru între părtile din proces, ci reprezintă o solutie pentru cazurile în care reclamantul împiedică solutionarea cauzei din vina sa. Dacă nu s-ar fi reglementat această sanctiune, s-ar fi creat pârâtului o pozitie neechitabilă în raport de examinarea cauzei într-un timp rezonabil.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului. De asemenea, potrivit art. 181 din Legea nr. 35/1997, s-a solicitat si punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul României apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, iar, potrivit art. 15 si art. 57 din Legea fundamentală, drepturile si libertătile stabilite de lege trebuie exercitate cu bună-credintă, fără să se încalce drepturile si libertătile altor persoane.

Codul de procedură civilă reglementează conditiile în care se exercită si se îndeplinesc drepturile si obligatiile procesuale, recunoscute părtilor, precum si consecintele nerespectării acestora.

O astfel de reglementare este cuprinsă în art. 1551 din Codul de procedură civilă, în scopul evident de a asigura egalitatea de tratament juridic a părtilor în proces, exercitarea drepturilor si îndeplinirea obligatiilor potrivit legii, precum si celeritatea în desfăsurarea activitătii de judecată.

Asadar, textul legal criticat reprezintă un mod de realizare a cerintelor prevederilor din Constitutie, precum si din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, cu următoarea motivare:

Prevederile art. 1551 din Codul de procedură civilă nu contin elemente care ar putea determina un tratament inegal sau discriminatoriu între părtile unui proces civil si se aplică tuturor celor aflati în situatia prevăzută de ipoteza normei, fără vreo diferentiere pe considerente arbitrare.

Dispozitiile privitoare la procedura de suspendare nu aduc atingere dreptului la un proces echitabil, ci, dimpotrivă, dau expresie preocupării legiuitorului de a asigura solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil, prin împiedicarea tergiversării acestora, corespunzător unui proces echitabil. Aceste prevederi sunt, de altfel, norme de procedură si reprezintă optiuni ale legiuitorului conforme cu art. 126 alin. (2) din Constitutie, potrivit căruia competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.

În ceea ce priveste solicitarea adresată Curtii de autorul exceptiei de a explica continutul normei legale criticate, Avocatul Poporului arată că instanta de contencios constitutional nu poate da o altă formulare textelor de lege pe care le-ar considera nesatisfăcător redactate, nu îsi poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică, nefiind legislator pozitiv, si nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor instituite.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând Încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele: Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1551 din Codul de procedură civilă, care are următorul continut: “Când constată că desfăsurarea normală a procesului este împiedicată din vina părtii reclamante, prin neîndeplinirea obligatiilor prevăzute de lege ori stabilite la primirea cererii de chemare în judecată sau în cursul judecătii, instanta poate suspenda judecata, arătând în încheiere care anume obligatii nu au fost respectate. Dispozitiile art. 1083 sunt aplicabile.

La cererea părtii, judecata va fi reluată dacă obligatiile la care se referă alin. 1 au fost îndeplinite si, potrivit legii, aceasta poate continua. Dispozitiile art. 155 alin. 2 se aplică în mod corespunzător.”

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că prin dispozitiile legale criticate sunt încălcate prevederile constitutionale ale art. 11 alin. (2) referitoare la tratatele ratificate de Parlament, ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice si ale art. 20 alin. (2) referitoare la aplicabilitatea prioritară a dispozitiilor din pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, precum si ale art. 6 punctul 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil. Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile art. 1551 din Codul de procedură civilă nu contravin prevederilor constitutionale si normelor consacrate prin conventia internatională invocată de autorul exceptiei.

Astfel, nu poate fi primită sustinerea că prin suspendarea judecătii în temeiul textului legal criticat s-ar încălca principiile egalitătii în drepturi, ale liberului acces la justitie sau ale dreptului la un proces echitabil, dat fiind că măsura procesuală mentionată operează în mod egal pentru toti justitiabilii aflati în situatia prevăzută de textul de lege, iar împotriva încheierii pronuntate de instantă partea nemultumită are deschisă calea apelului, potrivit art. 282 alin. 2 din Codul de procedură civilă.

De altfel, prevederile legale atacate sunt norme de procedură si, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, legiuitorul are deplina libertate de a stabili competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată. Curtea nu poate primi, de asemenea, cererea autorului exceptiei de a pronunta o “decizie de interpretare”, prin care “acest articol de lege să fie explicat si limitat în aplicare la motive legal enumerate exhaustiv”, întrucât o asemenea atributie nu intră în competenta instantei de contencios constitutional, astfel cum aceasta este prevăzută prin Constitutie si prin Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.

Examinarea si solutionarea acestor aspecte sunt de competenta instantelor de control judiciar din sistemul puterii judecătoresti.

 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1, 2, 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1551 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Mihaela Dârnea în Dosarul nr. 362/2004 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 21 octombrie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 465

din 28 octombrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 27 alin. (5) liniuta a treia din Legea fondului cinegetic si a protectiei vânatului nr. 103/1996

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Dana Titian - procuror

Claudia Margareta Nită - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 27 alin. (5) liniuta a treia din Legea fondului cinegetic si a protectiei vânatului nr. 103/1996, exceptie ridicată de Bogdan Ianopol în Dosarul nr. 831/2004 al Curtii de Apel Iasi.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată. Arată că dispozitiile de lege criticate sunt în deplină conformitate cu principiul de liberă asociere, asa cum este statuat în Constitutie, în Declaratia Universală a Drepturilor Omului si în Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, cu atât mai mult cu cât prevederile art. 5 din legea criticată mentionează expres respectarea acestuia la constituirea organizatiilor vânătoresti. Mai arată că exigentele impuse de dispozitiile de lege criticate au în vedere caracterul de bun public al vânatului si invocă Decizia nr. 2 din 13 ianuarie 2004, prin care Curtea Constitutională a statuat că dreptul de asociere se poate exercita numai cu respectarea legii, si nu împotriva ei.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 20 aprilie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 831/2004, Curtea de Apel Iasi a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 27 alin. (5) teza a III-a din Legea fondului cinegetic si a protectiei vânatului nr. 103/1996.

Exceptia a fost ridicată de Bogdan Ianopol într-un proces ce are ca obiect solutionarea apelului împotriva unei sentinte civile prin care s-a respins cererea acestuia de constatare a nulitătii absolute a anuntului publicat de pârât în Monitorul Oficial al României, privitor la anularea permisului de vânătoare al reclamantului.

În motivarea exceptiei, autorul acesteia arată că dispozitiile art. 27 alin. (5) teza a III-a din Legea fondului cinegetic si a protectiei vânatului nr. 103/1996, republicată, încalcă dreptul de liberă asociere, consacrat de art. 40 alin. (1) din Constitutie, precum si de art. 11 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si de art. 20 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului. Se apreciază că persoana care doreste să aibă permis de vânătoare este constrânsă, în final, să facă parte dintr-o organizatie din sistemul Asociatiei Generale a Vânătorilor si Pescarilor Sportivi din România, întrucât textul de lege criticat leagă calitatea de vânător de aceea de membru al unei organizatii gestionare de fonduri de vânătoare. Or, arată autorul exceptiei, “permisul devânătoare demonstrează, în ultimă instantă, calificarea obtinută de titularul său de a practica vânătoarea”, si nu calitatea sa de membru al unei organizatii care are în gestiune asemenea fonduri.

Curtea de Apel Iasi apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece nu sunt încălcate normele constitutionale si internationale invocate referitoare la dreptul de liberă asociere. Se arată că simpla retragere din Asociatia Generală a Vânătorilor si Pescarilor Sportivi din România nu duce automat la anularea permisului de vânătoare, întrucât, conform prevederilor din legea criticată, nu mai constituie o obligatie ca organizatiile vânătoresti legal constituite, cărora li s-a atribuit gestionarea fondului de vânătoare, să fie afiliate la această asociatie.

Persoana are libertatea de a deveni membru al unei alte organizatii, cu acelasi obiect, constituită, însă, în mod legal si având posibilitatea de a obtine în gestiune fonduri de vânătoare, neîndeplinirea acestor conditii determinând anularea permisului de vânătoare. Se mai sustine că, “dacă prin dispozitia legală criticată se limitează, într-o anumită măsură, dreptul de liberă asociere, ratiunea acestei limitări constă tocmai în necesitatea asigurării unui control asupra fondului cinegetic, control ce poate fi mentinut numai prin evidentele gestionare ale organizatiilor legal constituite.”

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si institutiei Avocatul Poporului, pentru a-si exprima punctul de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul a comunicat punctul său de vedere cu adresa nr. 5/6534/A.N. din data de 19 iulie 2004, prin care consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât dispozitiile normative criticate nu afectează prin continutul lor principiul libertătii de asociere. Arată, în acest sens, că “gestionarea fondurilor de vânătoare se atribuie de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură organizatiilor vânătoresti constituite pe principiul liberei asocieri a vânătorilor, nu numai organizatiilor din sistemul A.G.V.P.S. din România”.

Anularea permisului de vânătoare este, în exclusivitate, o consecintă a apartenentei persoanei la o organizatie care nu are în gestiune fonduri de vânătoare, această măsură justificându-se prin aceea că gestionarea fondului cinegetic al României reprezintă o activitate de interes national. Or, potrivit art. 135 alin. (2) din Constitutie, statul are dreptul si obligatia să asigure protejarea intereselor nationale, iar cei care doresc să participe la activităti de o asemenea importantă trebuie să se conformeze normelor specifice acestor domenii. În plus, mentionează că dispozitiile de lege criticate privind anularea permiselor de vânătoare nu pot încălca dreptul constitutional de liberă asociere, acestea neavând incidentă asupra constituirii organizatiilor vânătoresti.

Avocatul Poporului a transmis punctul său de vedere cu adresa nr. 5.175 din data de 1 iulie 2004, prin care apreciază că prevederile art. 27 alin. (5) teza a treia din Legea nr. 103/1996 sunt constitutionale. Conditia calitătii de membru al organizatiei gestionare de fonduri de vânătoare, pentru valabilitatea permisului de vânătoare, “nu este antinomică cu dreptul fundamental de asociere”, întrucât “un membru al unei astfel de organizatii se poate asocia, conform art. 40 alin. (1) din Constitutie, într-o societate de vânătoare paralelă, fiind deopotrivă legat de regulile specifice statutului său de vânător, cât si de cele privind calitatea sa de asociat”. În sprijinul acestor argumente invocă Decizia Curtii Constitutionale nr. 2/1993 prin care s-a statuat că “dreptul de asociere se poate exercita numai cu respectarea legii, si nu împotriva ei”. În plus, mentionează că textele de lege criticate nu au incidentă asupra constituirii însăsi a organizatiilor vânătoresti, care, asa cum prevede art. 5 alin. (1) din Legea nr. 103/1996, se realizează pe principiul liberei asocieri a vânătorilor.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si institutiei Avocatul Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 27 alin. (5) liniuta a treia din Legea fondului cinegetic si a protectiei vânatului nr. 103/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 17 mai 2002. Aceste prevederi au următorul continut: “(5) Permisul de vânătoare se va anula: (...)

- vânătorului care si-a pierdut calitatea de membru al organizatiei gestionare de fonduri de vânătoare.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, dispozitiile de lege criticate încalcă dreptul de asociere statuat prin art. 40 alin. (1) din Constitutie, care prevede că: “Cetătenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate si în alte forme de asociere”. De asemenea, autorul invocă si nerespectarea art. 11 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, precum si a art. 20 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului. Aceste prevederi au următorul continut:

- Art. 11 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale - Libertatea de întrunire si de asociere:

“1. Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire pasnică si la libertatea de asociere, inclusiv dreptul de a constitui cu altii sindicate si de a se afilia la sindicate pentru apărarea intereselor sale.

2. Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea natională, siguranta publică, apărarea ordinii si prevenirea infractiunilor, protejarea sănătătii sau a moralei ori pentru protectia drepturilor si a libertătii altora. Prezentul articol nu interzice ca restrângeri legale să fie impuse exercitării acestor drepturi de către membrii fortelor armate, ale politiei sau ai administratiei de stat.”

- Art. 20 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului:

“1. Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire si de asociere pasnică.

2. Nimeni nu poate fi obligat să facă parte dintr-o asociatie.”

Din examinarea exceptiei de neconstitutionalitate se constată că, în esentă, autorul acesteia critică măsura anulării permisului de vânătoare o dată cu retragerea sa din Asociatia Generală a Vânătorilor si Pescarilor Sportivi din România si afilierea la o altă organizatie vânătorească, considerând că, prin dispozitiile art. 27 alin. (5) liniuta a treia din Legea nr. 103/1996, se încalcă dreptul fundamental la liberă asociere.

Examinând textul de lege criticat, raportat la prevederile din Constitutie si din alte acte internationale invocate de autorul exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională constată că aceasta este neîntemeiată si urmează să o respingă pentru următoarele argumente:

Din analiza continutului dreptului de liberă asociere, consacrat prin art. 40 alin. (1) din Constitutie, art. 11 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, precum si prin art. 20 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, rezultă că dispozitiile legale criticate nu afectează în nici un fel exercitarea dreptului pretins a fi încălcat. Mai mult, ca o garantie suplimentară a respectării acestui drept, art. 5 din Legea fondului cinegetic si a protectiei vânatului nr. 103/1996 consacră principiul liberei asocieri a vânătorilor în ceea ce priveste înfiintarea organizatiilor vânătoresti.

Conditia afilierii organizatiilor vânătoresti legal constituite, gestionare ale fondurilor de vânătoare, la Asociatia Generală a Vânătorilor si Pescarilor Sportivi din România, conditie pe care autorul exceptiei o reclamă ca neconstitutională în raport cu principiul de liberă asociere, este pe deplin justificată. Asa cum se precizează în art. 2 din Legea nr. 103/1996, vânatul este bun public de interes national si constituie, totodată, resursă naturală regenerabilă de interes national si international. Ca atare, caracterul de bun public al vânatului impune respectarea unor exigente legale în ceea ce priveste exploatarea fondului cinegetic, astfel că administrarea si gestionarea acestuia trebuie să se desfăsoare în mod supravegheat, pentru ca statul să poată interveni în conservarea biodiversitătii faunei sălbatice, în mentinerea echilibrului ecologic si să se realizeze protectia efectivă a vânatului.

Conditia legală criticată nu se opune exercitării dreptului fundamental de liberă asociere, asa cum sustine autorul exceptiei, ci doar circumstantiază modalitătile în care se pot constitui organizatii vânătoresti, în considerarea domeniului de interes national în care acestea se înfiintează. Exigentele impuse de Legea fondului cinegetic si a protectiei vânatului nr. 103/1996 sunt, asadar, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (2) din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, potrivit cărora “exercitarea dreptului la libertatea de întrunire si la libertatea de asociere nu pot face obiectul altor restrângeri decât acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea natională, siguranta publică, apărarea ordinii si prevenirea infractiunilor, protejarea sănătătii ori a moralei publice ori pentru protectia drepturilor si libertătilor altora”.

De altfel, în acord cu practica Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Conventiei amintite, Curtea Constitutională a statuat constant în jurisprudenta sa – de exemplu, în Decizia nr. 2 din 13 ianuarie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 18 februarie 1993 - că dreptul de asociere se poate exercita numai cu respectarea legii, si nu împotriva ei.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 27 alin. (5) liniuta a treia din Legea fondului cinegetic si a protectiei vânatului nr. 103/1996, exceptie ridicată de Bogdan Ianopol în Dosarul nr. 831/2004 al Curtii de Apel Iasi.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 28 octombrie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia Margareta Nită

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 468

din 4 noiembrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 12 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 12 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Federalcoop din Constanta în Dosarul nr. 490/2004 al Tribunalului Constanta - Sectia penală.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorul exceptiei, consilierul juridic Ion Stefan, fiind lipsă celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul autorului exceptiei solicită admiterea acesteia, deoarece textul de lege criticat încalcă principiul egalitătii în drepturi, având în vedere că, spre deosebire de cauzele în care judecătorul este sesizat prin rechizitoriu, în situatia prevăzută de art. 2781 din Codul de procedură penală, judecătorul trebuie să se pronunte într-un termen de 20 de zile, care este insuficient pentru studierea dosarului si, pe cale de consecintă, pentru pronuntarea unei solutii legale si temeinice.

Totodată, apreciază că termenul de 20 de zile stipulat în ipoteza normei legale nu este un termen de recomandare, ci, dimpotrivă, un termen obligatoriu pentru instantă de solutionare a plângerii formulate împotriva rezolutiei sau a ordonantei de netrimitere în judecată emisă de procuror.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, sustinând că dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate de autorul exceptiei. În acest sens, arată că, potrivit procedurii instituite de art. 2781 din Codul de procedură penală, situatia persoanelor implicate în aceste cauze nu este identică cu cea a inculpatilor trimisi în judecată prin rechizitoriu. Astfel, în primul caz, judecătorul verifică legalitatea si temeinicia solutiei de netrimitere în judecată, însă nu se poate spune acelasi lucru despre scopul pe care îl urmăreste instanta de judecată învestită printr-un act de inculpare. Totodată, apreciază că, din punct de vedere juridic, termenul de 20 de zile prevăzut de textul legal criticat reflectă dreptul părtilor la un termen rezonabil, astfel cum este statuat prin art. 21 alin. (3) din Constitutie, reprezentând totodată un factor de redinamizare a procesului penal. În sustinerea acestei opinii, reprezentantul Ministerului Public invocă Decizia Curtii Constitutionale nr. 414 din 12 octombrie 2004, precum si Deciziile nr. 438 si 439 din 26 octombrie 2004, nepublicate până la această dată în Monitorul Oficial al României.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 1 aprilie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 490/2004, Tribunalul Constanta - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 12 din Codul de procedură penală.

Exceptia a fost ridicată de Federalcoop din Constanta cu prilejul solutionării recursului formulat împotriva Sentintei penale nr. 467 din 27 februarie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 99/2004 de Judecătoria Constanta. În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine că dispozitiile legale criticate contravin principiului constitutional consacrat în art. 16 alin. (1), referitor la egalitatea în drepturi. Astfel, consideră că art. 2781 alin. 12 din Codul de procedură penală “produce discriminări între făptuitorii care sunt trimisi în judecată prin rechizitoriu si făptuitorii care ajung în fata instantei de judecată prin formularea plângerii împotriva rezolutiei procurorului de neîncepere a urmăririi penale”. În acest sens, arată că, spre deosebire de situatia făptuitorilor care sunt trimisi în judecată prin rechizitoriu si care beneficiază de un proces lung, peste termenul de 20 de zile, în care instanta poate examina atent probele, în cazul făptuitorilor al căror dosar este studiat de către instantă cu prilejul formulării unei plângeri împotriva rezolutiilor sau a ordonantelor procurorului de netrimitere în judecată, instanta, sub presiunea termenului impus de textul de lege criticat, nu poate examina cu atentie toate probele, atât incriminatorii, cât si cele în apărare. În consecintă, autorul exceptiei apreciază că art. 2781 alin. 12 din Codul de procedură penală creează posibilitatea ca instanta să aprecieze gresit probele de la dosar, asa încât făptuitorii vinovati să primească o sentintă cu solutia de scoatere de sub urmărire penală, în timp ce altii, nevinovati, să fie condamnati pe nedrept.

Tribunalul Constanta - Sectia penală consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Astfel, în opinia sa, termenul de 20 de zile prevăzut de art. 2781 alin. 12 din Codul de procedură penală este un termen de recomandare. De asemenea, plângerea adresată instantei în baza textului de lege criticat este o cerere sui generis, care nu poate fi confundată cu judecata în fond.

În acest sens, arată că, spre deosebire de judecata în fond, în cadrul procedurii reglementate de textul de lege criticat nu se poate administra decât proba cu înscrisuri noi depuse de parte, iar solutiile pe care le poate adopta instanta sunt expres si limitativ prevăzute de lege. De asemenea, observă că, pe parcursul acestei proceduri, instanta nu poate solutiona si actiunea civilă.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, iar în conformitate cu art. 181 din Legea nr. 35/1997, a fost solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că plângerea reglementată de art. 2781 din Codul de procedură penală are ca scop declansarea unui control asupra rezolutiilor sau a ordonantelor procurorului de netrimitere în judecată, pe baza lucrărilor si a materialului din dosarul cauzei si a înscrisurilor noi prezentate, în timp ce rechizitoriul declansează o judecată pe fond a cauzei penale în conditiile în care din materialul de urmărire penală rezultă că fapta există, că a fost săvârsită de inculpat si că acesta răspunde penal. Asa fiind, Guvernul apreciază că cele două institutii au o natură juridică diferită. În consecintă, în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constitutie, potrivit cărora legiuitorul este unica autoritate competentă să reglementeze procedura de judecată, cu respectarea celorlalte norme constitutionale, reglementarea diferită a celor două institutii este deplin justificată. De asemenea, observă că textul de lege criticat nu contravine nici prevederilor art. 4 alin. (2) din Constitutie, deoarece nu creează nici o discriminare pe temei de rasă, nationalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenentă politică, avere sau origine socială.

Avocatul Poporului apreciază ca fiind neîntemeiate sustinerile autorului exceptiei, întrucât textul de lege criticat se aplică fără privilegii si discriminări tuturor persoanelor aflate în situatia juridică prevăzută de acesta. În acest sens, invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale, si anume Decizia nr. 1/1994 si Decizia nr. 102/2000, prin care s-a statuat că la situatii egale trebuie să corespundă un tratament juridic egal.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 2781 alin. 12 din Codul de procedură penală, dispozitii ce au fost introduse prin art. I pct. 168 din Legea nr. 281/2003 privind modificarea si completarea Codul de procedură penală si a unor legi speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2003, în următoarea redactare: “Instanta este obligată să rezolve plângerea în termen de cel mult 20 de zile de la primire si să comunice, de îndată si motivat, persoanei care a făcut plângerea, modul în care aceasta a fost rezolvată.”

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor texte de lege, autorul exceptiei invocă încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1), potrivit cărora “Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări”.

În acest sens, sustine că textul de lege criticat generează un tratament juridic discriminatoriu între persoanele care sunt trimise în judecată prin rechizitoriu si cele care ajung în fata instantei de judecată prin formularea plângerii împotriva rezolutiei procurorului de neîncepere a urmăririi penale. Astfel, în cazul persoanelor care au formulat o plângere conform art. 2781 alin. 12 din Codul de procedură penală, instanta trebuie să se conformeze termenului de 20 de zile prevăzut de acest text de lege si, prin urmare, nu poate examina cu atentie toate probele, atât incriminatorii, cât si cele în apărare.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că cele două categorii de persoane la care se referă autorul exceptiei nu se află în aceeasi situatie juridică, fiind supuse unor institutii juridice diferite. Astfel, spre deosebire de situatia solutionării plângerii formulate împotriva rezolutiei sau ordonantei procurorului de netrimitere în judecată, care are în vedere persoane fată de care nu s-au desfăsurat decât acte de urmărire penală, în situatia persoanelor care au fost trimise în judecată prin rechizitoriu s-a pornit actiunea penală, iar acestea au dobândit calitatea de inculpat. Asa fiind, o dată pornită actiunea penală, instanta procedează la judecata în fond a cauzei, dând, după caz, o solutie de condamnare, de achitare sau încetare a procesului penal, în timp ce în cazul solutionării plângerilor împotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere în judecată, instanta nu judecă infractiunea care a făcut obiectul urmăririi penale, ci verifică doar rezolutia sau ordonanta atacată, pe baza lucrărilor dosarului si a materialului din dosarul cauzei si a oricăror înscrisuri noi prezentate.

În consecintă, Curtea apreciază că aceste aspecte justifică aplicarea, si în speta de fată, a solutiei consacrate în jurisprudenta Curtii Constitutionale, potrivit căreia instituirea unui tratament juridic diferentiat nu poate fi privită ca o încălcare a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, atâta vreme cât situatiile avute în vedere sunt diferite. De altfel, Curtea observă că termenul de 20 de zile stabilit prin art. 2781 alin. 12 din Codul de procedură penală pentru solutionarea plângerii împotriva rezolutiei sau a ordonantei de netrimitere în judecată urmăreste, în mod explicit, asigurarea celeritătii procedurii, stabilirea acestui termen nefiind de natură să încalce prevederile constitutionale invocate.

 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), precum si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 12 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Federalcoop din Constanta în Dosarul nr. 490/2004 al Tribunalului Constanta - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 4 noiembrie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITĂTII SOCIALE SI FAMILIEI

AUTORITATEA NATIONALĂ PENTRU PERSOANELE CU HANDICAP

 

ORDIN

pentru înlocuirea anexei nr. 3 la Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap nr. 52/2004 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap, a Institutului National pentru Prevenirea si Combaterea Excluziunii Sociale a Persoanelor cu Handicap, a inspectiilor regionale si a Comisiei superioare de expertiză medicală a persoanelor cu handicap pentru adulti

 

Având în vedere prevederile art. 8 alin. (6), ale art. 11 alin. (6) si ale art. 12 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 14/2003 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 239/2003, ale art. 7 alin. (2) lit. c) si ale art. 17 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiintarea, organizarea, reorganizarea sau functionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale si a unor institutii publice,

în temeiul art. 5 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 14/2003 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 239/2003, cu modificările si completările ulterioare,

presedintele Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă înlocuirea anexei nr. 3 la Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap nr. 52/2004 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap, a Institutului National pentru Prevenirea si Combaterea Excluziunii Sociale a Persoanelor cu Handicap, a inspectiilor regionale si a Comisiei superioare de expertiză medicală a persoanelor cu handicap pentru adulti, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 13 mai 2004, cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Directiile, serviciile si birourile din cadrul Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap, precum si inspectiile regionale vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Presedintele Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap,

Ovidiu Mihăescu

 

Bucuresti, 24 noiembrie 2004.

Nr. 175.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 3 la Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale

pentru Persoanele cu Handicap nr. 52/2004)

 

REGULAMENT

de organizare si functionare a inspectiilor regionale

 

CAPITOLUL I

Dispozitii cu caracter general

 

Art. 1. - (1) Inspectiile regionale sunt organizate si functionează în temeiul prevederilor art. 11 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 14/2003 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 239/2003, cu modificările ulterioare, si ale prezentului regulament.

(2) Inspectiile regionale, denumite în continuare inspectii, sunt institutii publice cu personalitate juridică, în subordinea Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap, reprezentând autoritatea publică care asigură implementarea si aplicarea la nivel regional a politicilor si Strategiei nationale în domeniul protectiei speciale si integrării sociale a persoanelor cu handicap.

Art. 2. - Inspectiile se organizează si functionează pe baza următoarelor principii:

a) principiul teritorialitătii;

b) principiul legalitătii;

c) principiul colaborării;

d) principiul respectării drepturilor omului si a demnitătii umane.

Art. 3. - Pentru realizarea obiectivelor în domeniul protectiei persoanelor cu handicap inspectiile îndeplinesc următoarele functii:

a) functia de control privind respectarea normelor legale referitoare la protectia persoanelor cu handicap, realizarea accesibilitătilor pentru această categorie de persoane;

b) functia de monitorizare a actiunilor si activitătilor desfăsurate pentru protectia persoanelor cu handicap;

c) functia de coordonare metodologică a activitătii institutiilor publice de protectie specială a persoanelor cu handicap si a celorlalte institutii si organizatii neguvernamentale cu atributii în domeniu;

d) functia de avizare a serviciilor sociale în domeniul protectiei speciale a persoanelor cu handicap, furnizate de autorităti si institutii publice, precum si de către persoanele juridice de drept privat fără scop patrimonial, în vederea obtinerii acreditării de către Autoritatea Natională pentru Persoanele cu Handicap, conform standardelor de calitate aprobate;

e) functia de reprezentare a Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap în relatiile cu celelalte autorităti, institutii si organizatii ale societătii civile, din raza de activitate a inspectiilor.

Art. 4. - Se stabileste întelesul principalilor termeni folositi în prezentul regulament, după cum urmează:

a) persoane cu handicap - persoanele care au un dezavantaj din cauza unei deficiente fizice, senzoriale, psihice sau mentale care le împiedică sau le limitează accesul normal si în conditii de egalitate la viata socială, potrivit vârstei, sexului, factorilor sociali, materiali si culturali, necesitând măsuri de protectie specială în vederea integrării lor sociale (art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia specială si încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 519/2002, cu modificările ulterioare);

b) protectie specială - actiunile întreprinse de societate în vederea diminuării sau chiar a înlăturării consecintelor pe care deficienta cauzată de handicap (considerată factor de risc social) o are asupra nivelului de trai al persoanei;

c) nevoie socială - ansamblul de cerinte indispensabile fiecărei persoane pentru asigurarea conditiilor de viată în vederea integrării sociale (art. 4 din Legea nr. 705/2001 privind sistemul national de asistentă socială);

d) asistentă socială - ansamblul de institutii si măsuri prin care statul, autoritătile publice ale administratiei locale si societatea civilă asigură prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale unor situatii care pot generaliza marginalizarea sau excluderea socială a unor persoane (art. 2 din Legea nr. 705/2001);

e) accesibilităti pentru persoanele cu handicap - ansamblul de măsuri si lucrări de adaptare a mediului fizic si social la nevoile persoanelor cu handicap, factor esential de exercitare a drepturilor si de îndeplinire a obligatiilor în societate, respectiv lipsa barierei în fata persoanelor cu handicap.

 

CAPITOLUL II

Atributiile inspectiilor regionale

 

Art. 5. - Inspectiile au ca principal scop exercitarea în numele statului, reprezentat prin Autoritatea Natională pentru Persoanele cu Handicap, a controlului asupra modului în care autoritătile, institutiile publice si componentele societătii civile aplică si respectă dispozitiile legale privitoare la protectia specială a persoanelor cu handicap.

Art. 6. - (1) În exercitarea atributiilor principale prevăzute la art. 11 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 14/2003, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 239/2003, cu modificările ulterioare, inspectiile desfăsoară următoarele activităti:

a) organizează, verifică si monitorizează aplicarea strategiilor si a politicilor guvernamentale de protectie a persoanelor cu handicap;

b) controlează modul în care sunt aplicate si respectate normele legale în vigoare referitoare la protectia persoanelor cu handicap de către autoritătile si institutiile publice cu atributii în domeniu, precum si de către persoanele juridice de drept privat fără scop patrimonial/acreditate să furnizeze servicii sociale persoanelor cu handicap;

c) controlează/verifică modul în care sunt acordate drepturile persoanelor cu handicap, copii si adulti, de către serviciile publice de asistentă socială, înfiintate potrivit legii;

d) controlează modul în care sunt utilizate fondurile alocate de la bugetul de stat pentru protectia persoanelor cu handicap, precum si fondurile alocate de la Autoritatea Natională pentru Persoanele cu Handicap pentru finantarea proiectelor;

e) constată si sanctionează contraventiile la normele privind protectia specială a persoanelor cu handicap, date în competentă prin ordin al presedintelui Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap si prin alte acte normative;

f) solicită, prin inspectorii de judet/sector, institutiilor publice, autoritătilor si organizatiilor neguvernamentale cu atributii si responsabilităti în domeniu date si informatii cu privire la activitatea de protectie specială a persoanelor cu handicap, în conditiile prevăzute de lege; centralizează datele si întocmesc rapoartele statistice la nivel de regiune, pe care le transmit la Autoritatea Natională pentru Persoanele cu Handicap;

g) oferă consultantă autoritătilor si institutiilor publice în vederea întocmirii documentatiei cu privire la realizarea accesibilitătilor, în conditiile legii;

h) controlează modul în care sunt respectate drepturile persoanelor cu handicap încadrate în muncă;

i) verifică si controlează modul de respectare a conditiilor impuse în autorizatia de functionare ca unitate protejată si propune suspendarea sau anularea acesteia, în conditiile prevăzute de lege;

j) autorizează, în conditiile legii, interpreti ai limbajului mimico-gestual si ai limbajului specific persoanelor cu surdocecitate;

k) controlează, prin inspectorul de judet/sector, modul în care sunt aplicate si respectate standardele minime de calitate pentru serviciile furnizate în institutiile de protectie specială a persoanelor cu handicap;

l) avizează, în vederea acreditării de către Autoritatea Natională pentru Persoanele cu Handicap, următoarele tipuri de servicii sociale functionale:

- recuperare/terapie ocupatională;

- sprijin material si financiar;

- centre de zi pentru persoane cu handicap;

- formare profesională;

- servicii pentru transport adaptat/cărucioare;

- locuinte protejate pentru persoane cu handicap;

- asistenta persoanelor afectate de HIV/SIDA;

- protejare;

- centre de îngrijire si asistentă;

- unităti protejate;

- cantine sociale;

- asistenta persoanelor cu sindrom Down;

m) controlează serviciile furnizate persoanelor cu handicap de către persoanele juridice de drept privat, fără scop patrimonial, acreditate si informează Autoritatea Natională pentru Persoanele cu Handicap cu privire la cele constatate;

n) elaborează si derulează în colaborare cu autoritătile publice locale, cu alte institutii publice si organisme neguvernamentale programe comune în domeniul protectiei speciale a persoanelor cu handicap;

o) solutionează petitiile (cererile, reclamatiile, sesizările), în conditiile si cu respectarea termenelor prevăzute de lege;

p) întocmesc studii, sinteze, rapoarte, informări cu privire la protectia persoanelor cu handicap, pe care le prezintă Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap si altor factori responsabili.

(2) Inspectiile îndeplinesc si alte atributii stabilite de Autoritatea Natională pentru Persoanele cu Handicap.

 

CAPITOLUL III

Structura si personalul inspectiilor regionale

 

Art. 7. - (1) Inspectiile au o structură de organizare proprie, formată din:

a) personal de conducere;

b) personal de specialitate;

c) personal administrativ.

(2) Din categoria persoanelor de conducere fac parte inspectorii-sefi ai inspectiilor.

(3) Din categoria personalului de specialitate fac parte inspectorii de judet/sector, inspectorii cu probleme financiare, inspectorii cu problemele de monitorizare si sinteză si referentii.

(4) Din categoria personalului administrativ fac parte soferii si personalul de îngrijire.

Art. 8. - Structura de personal a inspectiilor se stabileste prin organigrama si statul de functii ale fiecărei inspectii, aprobate prin ordin al presedintelui Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap, la propunerea compartimentului de resurse umane.

Art. 9. - (1) Inspectorii-sefi si personalul de specialitate au calitatea de functionar public.

(2) Modalitătile de selectionare si angajare a personalului de specialitate prevăzut la alin. (1), precum si drepturile si obligatiile acestuia sunt cele prevăzute în Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată.

Art. 10. - (1) Personalul administrativ al inspectiilor are calitatea de personal contractual.

(2) Raporturile de muncă ale personalului administrativ, precum si drepturile si obligatiile acestuia se stabilesc potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările ulterioare.

Art. 11. - (1) Conditiile de angajare a personalului prevăzut la art. 9 si 10, precum si atributiile acestuia se stabilesc prin fisa fiecărui post.

(2) Fisa postului de inspector-sef al inspectiei se aprobă de presedintele Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap.

(3) Fisele postului pentru personalul de specialitate si personalul administrativ al inspectiei se stabilesc de inspectorul-sef.

 

CAPITOLUL IV

Conducerea inspectiei regionale, atributiile inspectorului-sef si ale inspectorilor de judet/sector

 

Art. 12. - (1) Inspectiile sunt conduse fiecare de un inspector-sef numit prin ordin al presedintelui Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap.

(2) Inspectorul-sef are calitatea de ordonator tertiar de credite.

(3) Inspectorul-sef îndeplineste următoarele atributii principale:

a) reprezintă inspectia în relatiile cu Autoritatea Natională pentru Persoanele cu Handicap, ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, cu alte institutii publice, precum si cu persoane juridice si fizice române si străine;

b) conduce si coordonează întreaga activitate a inspectiei;

c) încheie parteneriate cu autoritătile administratiei publice locale, cu organizatii neguvernamentale române si străine, în vederea initierii si derulării unor programe în domeniul protectiei speciale pentru persoanele cu handicap;

d) controlează serviciile prestate persoanelor cu handicap în cadrul institutiilor de protectie specială aflate în coordonarea Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap;

e) numeste si eliberează din functie personalul din aparatul propriu, în conditiile legii;

f) împuterniceste inspectorii de judet/sector pentru a realiza controlul cu privire la modul de aplicare si respectare a reglementărilor legale în vigoare în domeniul protectiei speciale a persoanelor cu handicap;

g) evaluează periodic activitatea, performantele individuale ale personalului din aparatul propriu si asigură participarea acestuia la cursuri de perfectionare a pregătirii profesionale;

h) stabileste atributiile, competentele si întocmeste fisa postului pentru personalul din aparatul propriu;

i) decide sanctionarea personalului din aparatul propriu, în conditiile legii;

j) răspunde în fata conducerii Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap pentru întreaga activitate pe care o coordonează.

(4) Inspectorul-sef îndeplineste si alte atributii stabilite de conducerea Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap.

(5) În exercitarea atributiilor ce îi revin inspectorul-sef emite decizii.

Art. 13. - (1) Inspectiile au câte un inspector în fiecare judet arondat, respectiv sector al municipiului Bucuresti.

(2) Numirea inspectorilor judeteni si ai sectoarelor municipiului Bucuresti se face de către Autoritatea Natională pentru Persoanele cu Handicap, prin concurs organizat potrivit legii.

(3) Inspectorii judeteni si ai sectoarelor municipiului Bucuresti reprezintă Autoritatea Natională pentru Persoanele cu Handicap si inspectia de care apartin în relatiile cu autoritătile si institutiile publice din judetul/sectorul în care functionează.

Art. 14. - (1) Inspectorii judeteni si ai sectoarelor municipiului Bucuresti îndeplinesc următoarele atributii:

a) controlează modul în care este aplicată si respectată legislatia în domeniul protectiei speciale a persoanelor cu handicap, implementarea politicilor si standardelor de calitate în institutiile de protectie specială;

b) întocmesc analize, rapoarte, informări privind modul în care institutiile implicate în protectia persoanelor cu handicap îsi îndeplinesc atributiile; verifică si avizează rapoartele statistice lunare, trimestriale si semestriale întocmite de serviciile publice de asistentă socială si le transmit inspectiilor;

c) controlează implementarea planurilor judetene si locale de actiuni în domeniul protectiei persoanelor cu handicap;

d) evaluează persoanele cu handicap, necesarul si calitatea serviciilor oferite, pe baza nevoilor reale din comunitate, si prezintă propuneri;

e) urmăresc modul în care sunt solutionate reclamatiile, sesizările si propunerile persoanelor cu handicap, adresate institutiilor si autoritătilor publice;

f) cercetează si solutionează reclamatiile si sesizările adresate Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap si inspectiilor, repartizate;

g) controlează modul în care autoritătile administratiei publice locale, institutiile publice si private respectă dispozitiile legale cu privire la realizarea accesibilitătilor pentru persoanele cu handicap si aplică sanctiuni potrivit legii;

h) exercită controlul cu privire la modul în care sunt aplicate si respectate normele legale în domeniul protectiei speciale a persoanelor cu handicap de către autoritătile si institutiile publice cu atributii în domeniu, precum si de către organizatiile neguvernamentale acreditate să furnizeze servicii sociale pentru persoanele cu handicap;

i) evaluează, monitorizează si controlează proiectele derulate de organizatiile neguvernamentale la nivel de judet/sector, cu finantare proprie sau cu finantare din fondurile Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap; întocmesc raportul de constatare si îl înaintează inspectorului-sef de regiune;

j) verifică si controlează activitatea unitătilor si a atelierelor protejate din judet/sector, autorizate si/sau înfiintate de către Autoritatea Natională pentru Persoanele cu Handicap; solicită rapoarte trimestriale, anuale sau ori de câte ori este nevoie, cu privire la respectarea dispozitiilor legale referitoare la functionarea acestora; sesizează inspectorului-sef de regiune neregulile semnalate;

k) participă împreună cu organizatii neguvernamentale, autorităti publice locale/judetene si/sau regionale la dezvoltarea si implementarea proiectelor în domeniul protectiei speciale a persoanelor cu handicap;

l) sunt membri în comisia de internare constituită la nivelul fiecărei institutii de protectie specială din judet/sector si asigură respectarea dispozitiilor legale privind conditiile de internare;

m) controlează modul de respectare a drepturilor persoanelor cu handicap încadrate în muncă, precum si adaptarea locului de muncă la nevoile persoanelor cu handicap; sesizează autoritătile competente cu privire la neregulile constatate.

(2) Inspectorul de judet/sector îndeplineste si alte atributii stabilite de conducerea Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap si a inspectiei.

Art. 15. - (1) Inspectorii judeteni si ai sectoarelor municipiului Bucuresti îsi desfăsoară activitatea în judetele si sectoarele pentru care au fost numiti.

(2) Inspectiile realizează cel putin o întâlnire pe lună cu inspectorii judeteni si ai sectoarelor municipiului Bucuresti, în vederea analizării activitătii acestora si a problemelor constatate în teritoriu.

(3) Întâlnirile cu inspectorii judeteni se pot organiza la sediul inspectiei sau în oricare dintre judetele arondate.

(4) Pentru participarea la actiunile prevăzute la alin. (2) si (3), inspectorii judeteni beneficiază de diurna prevăzută de lege pentru functionarii publici si de decontarea cheltuielilor de transport cu mijloacele de transport în comun ori cu mijlocul propriu de transport.

 

CAPITOLUL V

Salarizarea si alte drepturi ale personalului inspectiilor regionale

 

Art. 16. - (1) Salarizarea personalului inspectiilor care are calitatea de functionar public se face potrivit dispozitiilor legale în vigoare privind reglementarea drepturilor de natură salarială ale functionarilor publici.

(2) Personalul inspectiilor care are calitatea de functionar public beneficiază si de celelalte drepturi prevăzute de Legea nr. 188/1999, republicată.

Art. 17. - (1) Salarizarea personalului contractual al inspectiilor se face potrivit dispozitiilor legale în vigoare privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar.

(2) Personalul contractual al inspectiilor beneficiază si de celelalte drepturi prevăzute de Legea nr. 53/2003, cu modificările ulterioare.

 

CAPITOLUL VI

Patrimoniul si dotarea inspectiilor regionale

 

Art. 18. - (1) Inspectiile dispun de un patrimoniu propriu.

(2) Patrimoniul inspectiilor este constituit din bunurile mobile si imobile prevăzute în art. 11 alin. (3) si art. 14 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 14/2003, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 239/2003, cu modificările ulterioare.

(3) Bunurile imobile - terenuri si clădiri - în care functionează inspectiile fac parte din patrimoniul public al statului si se supun normelor stabilite prin Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările ulterioare.

Art. 19. - (1) Inspectiile au în patrimoniu si alte bunuri de inventar si dotări necesare pentru desfăsurarea activitătii la nivelul inspectiei si al inspectorilor judeteni.

(2) Bunurile si dotările prevăzute la alin. (1) fac parte din domeniul public al statului.

Art. 20. - Potrivit art. 16 din Ordonanta Guvernului nr. 14/2003, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 239/2003, cu modificările ulterioare, inspectiile au în dotare câte un autoturism pentru transport de persoane si cota de carburanti stabilită potrivit dispozitiilor legale în vigoare.

Art. 21. - (1) Pentru desfăsurarea activitătii în teritoriu, inspectorii judeteni dispun de un spatiu pentru birou pus la dispozitie de către prefectura judetului.

(2) Fac exceptie de la dispozitiile alin. (1) inspectorii sectoarelor municipiului Bucuresti si din judetul Ilfov care îsi desfăsoară activitatea la sediul Inspectiei Regionale Bucuresti, precum si inspectorii judeteni care îsi desfăsoară activitatea la sediile inspectiilor regionale.

(3) Birourile inspectorilor judeteni vor fi dotate cu birotica si logistica necesare (masă de lucru, dulap pentru documente, telefon, calculator etc.), prin grija Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap.

(4) Inspectorii judeteni au dreptul la diurnă si la decontarea cheltuielilor de transport pentru deplasările pe care le fac în judet, în vederea exercitării atributiilor de inspectie si control prevăzute de prezentul regulament si de fisa postului.

 

CAPITOLUL VII

Scopul si obiectivele activitătii de control

 

Art. 22. - Activitatea de control exercitată de personalul inspectiilor este orientată preponderent spre următoarele obiective:

a) verificarea modului în care institutiile controlate îsi îndeplinesc obligatiile stabilite prin reglementările legale în vigoare privind activitatea de protectie specială a persoanelor cu handicap;

b) stabilirea conformitătii operatiilor si activitătilor desfăsurate de institutiile si autoritătile publice cu atributii si responsabilităti în domeniu; constatarea abaterilor si dispunerea aplicării măsurilor pentru remedierea acestora;

c) identificarea situatiilor si a stărilor de fapt generatoare de disfunctii în activitatea de protectie specială a persoanelor cu handicap;

d) evaluarea si monitorizarea petitiilor care evidentiază încălcări ale reglementărilor legale în vigoare;

e) monitorizarea modului de punere în aplicare a măsurilor dispuse pentru remedierea deficientelor constatate.

 

CAPITOLUL VIII

Tipurile si limitele activitătii de control

 

Art. 23. - (1) În realizarea atributiilor stabilite prin prezentul regulament, personalul din cadrul inspectiilor exercită controale cu caracter operativ, inopinat si tematic.

(2) Controlul operativ constă în verificarea, limitată în timp si sub raportul sferei de cuprindere, a institutiei controlate, în vederea stabilirii existentei sau a inexistentei unor încălcări ale reglementărilor legale în domeniu.

(3) Controlul operativ se dispune, de regulă, de către inspectorii-sefi ai inspectiilor inspectorilor de judet/sector si se execută în baza ordinului de serviciu sau a legitimatiei care atestă functia în cadrul inspectiei.

(4) Controlul inopinat constă în verificarea punctuală a situatiei determinate de încălcarea de către persoana fizică sau juridică controlată a reglementărilor legale care lezează interesul legitim al persoanei cu handicap neinstitutionalitate sau institutionalizate.

(5) Controlul inopinat se efectuează ca urmare a unei reclamatii, plângeri ori sesizări provenite de la institutia sau persoana fizică ori juridică lezată.

(6) Controlul tematic este controlul programat, cu obiective expres si precis stabilite si cu o durată predeterminată, menit să asigure verificarea conformitătii activitătii institutiei controlate cu normele legale aplicabile în domeniul protectiei speciale a persoanelor cu handicap.

(7) Controlul se efectuează, în baza unui program de activitate, de către persoane cu specializări diferite, pentru acoperirea întregii problematici supuse activitătii de control.

 

CAPITOLUL IX

Dispozitii finale

 

Art. 24. - Inspectiile vor întocmi si vor aproba regulamentele de ordine interioară care vor fi avizate de presedinte.

Art. 25. - Inspectiile vor organiza: activitatea privind liberul acces la informatiile de interes public potrivit Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public; activitatea cu publicul, precum si activitatea de solutionare a petitiilor în conformitate cu Ordonanta Guvernului nr. 27/2002, aprobată si modificată prin Legea nr. 233/2002.

Art. 26. - Prevederile prezentului regulament se completează cu orice alte dispozitii legale care privesc organizarea, functionarea si atributiile Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap si ale inspectiilor.

Art. 27. - Prezentul regulament va fi adus la cunostintă tuturor salariatilor inspectiilor, pe bază de semnătură.

Art. 28. - În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului regulament se vor elabora norme metodologice pentru aplicarea art. 6 alin. (1) lit. b), c), d), e), h), m) si p).

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind modificarea si completarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 300/2004 pentru aprobarea declaratiilor de înregistrare a contribuabililor si a cererii de înregistrare a domiciliului fiscal

 

În temeiul prevederilor art. 10 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.574/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 196 alin. (2) si ale art. 71 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată,

ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Modelul, continutul si instructiunile de completare ale următoarelor formulare, prevăzute în anexa nr. 1 la Ordinul ministrului finantelor publice nr. 300/2004 pentru aprobarea declaratiilor de înregistrare a contribuabililor si a cererii de înregistrare a domiciliului fiscal, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 8 martie 2004:

- Declaratie de înregistrare fiscală/Declaratie de mentiuni pentru persoane juridice, asociatii familiale si asocieri fără personalitate juridică (010), cod M.F.P.14.13.01.10.11/1;

- Declaratie de înregistrare fiscală/Declaratie de mentiuni pentru persoane fizice române (020), cod M.F.P. 14.13.01.10.11/2;

- Declaratie de înregistrare fiscală/Declaratie de mentiuni pentru persoane fizice străine (030), cod M.F.P. 14.13.01.10.11/3;

- Cerere de înregistrare a domiciliului fiscal al contribuabilului (050) cod M.F.P. 14.13.04.16, se înlocuiesc cu modelul, continutul si instructiunile de completare ale formularelor prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul ordin.

Art. 2. - Se aprobă modelul si continutul formularului “Declaratie de înregistrare fiscală/Declaratie de mentiuni pentru sediile secundare (060)”, cod M.F.P. 14.13.01.99/c, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, de utilizare si de păstrare ale formularului mentionat la art. 2 sunt prevăzute în anexa nr. 3.

Art. 4. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. - Directia generală de gestiune a impozitelor si contributiilor, Directia generală de colectare a creantelor bugetare, Directia generală a tehnologiei informatiei, directiile generale ale finantelor publice, administratiile finantelor publice ale sectoarelor municipiului Bucuresti si Directia generală de administrare a marilor contribuabili vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 6. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă orice dispozitie contrară.

Art. 7. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2005.

 

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 25 octombrie 2004.

Nr. 1.600.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

MODELUL,  CONTINUTUL SI INSTRUCTIUNILE DE COMPLETARE ALE FORMULARELOR

 

Instructiuni de completare a formularului “Declaratie de înregistrare fiscală/Declaratie de mentiuni pentru persoane juridice, asociatii familiale si asocieri fără personalitate juridică (010)”

Se completează în două exemplare, la masina de scris sau cu echipamente similare.

1. Felul declaratiei

Se marchează cu “X” unul dintre pct. 1.1 sau 1.2, după caz. Declaratia de înregistrare se completează la înfiintare, iar declaratia de mentiuni se completează ori de câte ori se modifică datele declarate anterior.

Atentie! În cazul declaratiei de mentiuni se completează toate rubricile formularului cu datele valabile la momentul declarării, indiferent dacă acestea au mai fost declarate.

2. Date de identificare a contribuabilului 2.1. Cod de înregistrare fiscală/Cod unic de înregistrare

Nu se completează la înregistrarea initială.

În cazul în care declaratia de mentiuni este completată de reprezentantul fiscal se va înscrie codul de înregistrare fiscală a persoanei juridice străine (contribuabilul).

2.2-2.6 se completează cu denumirea si adresa contribuabilului.

Atentie! În cazul în care declaratia este completată de către reprezentantul fiscal al persoanei juridice străine care, potrivit legii, îsi îndeplineste obligatiile fiscale prin reprezentant fiscal, se vor înscrie datele de identificare a persoanei juridice străine (contribuabilul).

În cazul în care declaratia se completează pentru înregistrarea fiscală a unui sediu permanent, la acest capitol se vor înscrie datele de identificare a sediului permanent.

2.7. Se marchează cu “X” de către contribuabil, în functie de forma de organizare a activitătii.

3. Alte date privind contribuabilul

3.1. Număr autorizatie de functionare/Număr act legal de înfiintare

Se va înscrie, după caz, numărul autorizatiei de functionare emise de organul competent, numărul actului normativ prin care s-a înfiintat contribuabilul, numărul hotărârii judecătoresti de înfiintare sau altele asemenea.

În cazul în care declaratia este completată de către reprezentantul fiscal propus, organul fiscal va înscrie numărul de înregistrare a deciziei de aprobare a calitătii de reprezentant fiscal, potrivit legii.

3.2. Cod CAEN al obiectului principal de activitate Se va înscrie codul CAEN al obiectului principal de activitate, astfel cum a fost declarat cu ocazia înfiintării sau autorizării.

3.3. Felul sediului

Se marchează cu “X” felul sediului pentru care se solicită înregistrarea, după caz.

Codul de identificare fiscală al unitătii înfiintătoare se completează numai în cazul surcursalelor.

În cazul în care declaratia este completată de reprezentantul fiscal al persoanei juridice străine care, potrivit legii, îsi îndeplineste obligatiile fiscale prin reprezentant fiscal, se marchează “X” în căsuta “reprezentant fiscal” si se completează codul de identificare fiscală a reprezentantului fiscal pentru activitatea proprie.

3.4. În cazul în care declaratia este completată de către împuternicit sau reprezentant legal, se vor înscrie datele de identificare a acestuia, precum si numărul si data actului de împuternicire.

3.5. Codul de identificare fiscală a unitătii divizate – se  completează în cazul în care înfiintarea contribuabilului se face prin divizare.

3.6. Forma juridică

Se înscrie forma juridică conform nomenclatorului difuzat de Ministerul Finantelor Publice, existent la sediul organului fiscal.

3.7. Forma de proprietate

Se înscrie forma de proprietate conform nomenclatorului difuzat de Ministerul Finantelor Publice, existent la sediul organului fiscal.

4. Date privind vectorul fiscal

4.1. Plătitor de T.V.A.

La înfiintare

4.1.1. Se estimează cifra de afaceri prognozată a se obtine în cursul anului fiscal din operatiuni taxabile si/sau scutite cu drept de deducere, conform obiectului de activitate.

4.1.1.1. Se estimează cifra de afaceri prognozată a se obtine în anul fiscal din operatiuni taxabile.

4.1.1.2. Se estimează cifra de afaceri prognozată a se obtine în anul fiscal din operatiuni scutite cu drept de deducere.

4.1.2. Se marchează cu “X” doar de către plătitorii care estimează că vor realiza o cifră de afaceri anuală din operatiuni taxabile si/sau scutite cu drept de deducere sub plafonul de scutire prevăzut de lege si optează pentru aplicarea regimului normal de T.V.A.

4.1.3. Se marchează cu “X” de către plătitorii care realizează în exclusivitate operatiuni care nu dau drept de de ducere a T.V.A.

4.1.3.1. Se marchează cu “X” de către plătitorii care realizează exclusiv operatiuni de arendare, concesionare si închiriere de bunuri imobile, cu exceptiile prevăzute de lege, si optează pentru taxarea acestora.

Ulterior înregistrării fiscale

Rândurile 4.1.4-4.1.6 se completează numai în cazul în care s-a bifat căsuta 1.2.

Se marchează cu “X” în functie de tipul înregistrării ca plătitor de T.V.A.: înregistrare prin depăsirea plafonului de scutire sau prin optiune.

Rândul 4.1.7 se completează numai în cazul în care s-a bifat căsuta 1.2, înscriindu-se cifra de afaceri din anul precedent, stabilită conform dispozitiilor Codului fiscal privitoare la T.V.A.

Rândurile 4.1.7.1-4.1.7.2 se marchează cu “X” la înfiintare sau ulterior înregistrării fiscale de către plătitorii de T.V.A. care, conform legii, sunt obligati la plata lunară sau trimestrială a acestui impozit, după caz.

Scoatere din evidentă

Rândurile 4.1.8 si 4.1.8.1 se completează numai în cazul în care s-a bifat căsuta 1.2.

Se marchează cu “X” în functie de tipul scoaterii din evidentă ca plătitor de T.V.A.

Data scoaterii din evidentă se stabileste conform legislatiei în vigoare în materie de T.V.A.

Rândurile 4.2, 4.3, 4.4, 4.5, 4.6, 4.7 si 4.8 se marchează cu “X”, după caz, la înfiintare, de către contribuabilii care, conform legilor în vigoare, devin plătitori de accize, impozit pe titei si gaze naturale din productia internă, jocuri de noroc, taxe si redevente în activitatea petrolieră si minieră, impozit pe venitul din salarii si pe venituri asimilate salariilor, impozit pe profit, impozit pe veniturile microîntreprinderilor, după caz.

Rândurile 4.2.1-4.2.2, 4.3.1-4.3.2, 4.4.1-4.4.2, 4.5.1-4.5.2, 4.6.1-4.6.2, 4.7.4-4.7.5 si 4.8.1-4.8.2 se marchează cu “X”, după caz, în functie de tipul modificării: luare în evidentă sau scoatere din evidentă, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuta 1.2. Data luării în evidentă sau a scoaterii din evidentă se stabileste conform reglementărilor legale în materie.

Rândurile 4.7.1-4.7.3 se marchează cu “X” la înfiintare sau ulterior înregistrării fiscale numai de către plătitorii de impozit pe profit care, conform legilor în vigoare, sunt obligati la plata lunară, trimestrială sau anuală a acestui impozit, după caz.

4.9. Contributii

Rândurile 4.9.1-4.9.4 se marchează cu “X” la înfiintare numai de către contribuabilii care, conform legilor în vigoare, sunt plătitori de contributiile respective.

Rândurile 4.9.1.1-4.9.1.2, 4.9.2.1-4.9.2.2, 4.9.3.1- 4.9.3.2 si 4.9.4.1-4.9.4.2 se marchează cu “X”, după caz, în functie de tipul modificării: luare în evidentă sau scoatere din evidentă, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuta 1.2. Data luării în evidentă sau a scoaterii din evidentă se stabileste conform reglementărilor legale în materie.

5. Date privind starea contribuabilului

Se completează numai în cazul în care s-a bifat căsuta 1.2.

5.1. Inactivitate temporară - se completează în cazul în care se declară încetarea temporară a activitătii, respectiv reluarea activitătii.

Se completează data înscrierii mentiunii de inactivitate temporară în registrul comertului, respectiv data reluării activitătii.

5.2. Dizolvare cu lichidare - se completează în cazul

în care se declară începerea procedurii de lichidare, respectiv încheierea acesteia si radierea societătii din registrul comertului.

Se completează data începerii procedurii de dizolvare, stabilită conform dispozitiilor legale în materie, respectiv data radierii din registrul comertului.

5.3. Dizolvare fără lichidare - se completează numai în cazul dizolvării fără lichidare.

Se completează data la care a avut loc fuziunea sau divizarea, potrivit dispozitiilor legale.

În cazul în care fuziunea are loc prin contopire, se va completa si codul de identificare fiscală a unitătii rezultate în urma fuziunii.

5.4. Se completează data la care s-a efectuat radierea.

Instructiuni de completare a formularului “Declaratie de înregistrare fiscală/Declaratie de mentiuni pentru persoane fizice române (020)”

Se completează în două exemplare, corect, citet, cu majuscule.

Se completează de către contribuabil sau de către reprezentantul fiscal desemnat/împuternicit.

Atentie! Persoanele fizice române care au calitatea de comerciant completează acest formular numai la declararea mentiunilor de natură fiscală, cu exceptia luării/scoaterii în/din evidentă ca plătitori de T.V.A.

1. Felul declaratiei

Se marchează cu “X” unul dintre pct. 1.1 sau 1.2, după caz. Declaratia de înregistrare se completează la înfiintare, iar declaratia de mentiuni se completează ori de câte ori se modifică datele declarate anterior.

Atentie! În cazul declaratiei de mentiuni se completează toate rubricile formularului cu datele valabile la momentul declarării, indiferent dacă acestea au mai fost declarate.

2. Date de identificare a contribuabilului

2.1. Cod numeric personal - se completează de către persoanele fizice române care au înscris codul numeric personal în actul de identificare. În cazul în care declaratia este completată de către reprezentantul fiscal/împuternicit, se va înscrie codul numeric personal al persoanei fizice române reprezentate.

2.2. Număr de identificare fiscală - nu se completează la înregistrarea initială. În cazul în care declaratia de mentiuni este completată de către reprezentantul fiscal/împuternicit, se va înscrie numărul de identificare fiscală a persoanei fizice române reprezentate.

Persoanele fizice române care au calitatea de comerciant vor înscrie codul unic de înregistrare atribuit potrivit legii speciale.

Rândurile 2.3-2.5 se completează de către toti contribuabilii persoane fizice române sau de către reprezentantii fiscali/împuternicitii desemnati de acestia, înscriindu-se cu majuscule, citet si corect, datele de identificare a contribuabilului care se înregistrează.

Adresa - se va completa cu adresa de domiciliu a contribuabilului.

La rândul 2.6 se marchează cu “X” în functie de situatia persoanei fizice române care se înregistrează.

3. Alte date privind contribuabilul

3.1. Cod CAEN al obiectului principal de activitate

Se va înscrie codul CAEN al obiectului principal de activitate, astfel cum a fost declarat cu ocazia înfiintării sau a autorizării.

3.2. Felul activitătii

3.2.1. Fapte de comert

Se completează de către persoanele fizice române care au calitatea de comerciant, la înregistrarea de mentiuni de natură fiscală, cu exceptia luării/scoaterii în/din evidentă ca plătitori de T.V.A.

Se marchează cu “X” de către persoanele fizice române care realizează venituri în bani si/sau în natură, în mod individual, din activităti care constituie fapte de comert.

Autorizatie - se vor înscrie numărul autorizatiei de functionare care atestă dreptul contribuabilului de a desfăsura activitatea comercială, în conformitate cu prevederile legale, data emiterii autorizatiei, precum si denumirea organului care a eliberat autorizatia.

Numărul de înmatriculare la registrul comertului se completează numai de către acei comercianti care nu si-au preschimbat certificatul de înmatriculare, conform dispozitiilor legale.

3.2.2. Prestări servicii

Se marchează cu “X” de către persoanele fizice române care realizează în mod individual venituri din activităti de prestări de servicii, potrivit legii.

Autorizatie - se vor înscrie numărul autorizatiei de functionare care atestă dreptul contribuabilului de a presta servicii, în conformitate cu prevederile legale, data emiterii autorizatiei, precum si denumirea organului care a eliberat autorizatia.

Contract - se vor înscrie numărul si data contractului în baza căruia se desfăsoară activitatea, în cazul activitătilor care, potrivit legii, se autorizează prin încheierea de contracte.

3.2.3. Meserii

Se marchează cu “X” de către persoanele fizice române care realizează în mod individual venituri din activităti desfăsurate pe baza liberei initiative, din practicarea unei meserii.

Autorizatie - se vor înscrie numărul autorizatiei de functionare care atestă dreptul contribuabilului de a practica meseria, în conformitate cu prevederile legale, data emiterii autorizatiei, precum si denumirea organului care a eliberat autorizatia.

3.2.4. Contract de agent, comision, mandat comercial si alte asemenea contracte.

Se marchează cu “X” de către persoanele fizice române care realizează în mod individual venituri din activităti desfăsurate în baza unui contract de prestări de servicii, de comision, de mandat, de reprezentare si alte asemenea contracte încheiate în conformitate cu prevederile Codului comercial.

Autorizatie - se vor înscrie numărul autorizatiei de functionare care atestă dreptul contribuabilului de a presta servicii, în conformitate cu prevederile legale, data emiterii autorizatiei, precum si denumirea organului care a eliberat autorizatia.

Contract - se vor înscrie numărul si data contractului.

3.2.5. Profesii libere

Se marchează cu “X” de către persoanele fizice române care realizează în mod individual venituri din prestări de servicii în domeniul stiintific, literar, artistic si educativ, precum si din alte profesii, cum ar fi: notar, avocat, medic, contabil, expert etc.

Autorizatie - se completează de către contribuabilii care desfăsoară o profesie liberă în mod individual si pentru care există obligatia autorizării;

- se înscriu numărul autorizatiei care atestă dreptul contribuabilului de a exercita o profesie liberă, data emiterii acesteia, precum si denumirea organului care a eliberat autorizatia.

3.2.6. Drepturi de proprietate intelectuală

Se marchează cu “X” de către contribuabilii care realizează venituri în bani si/sau în natură provenind din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală (valorificarea drepturilor industriale: brevete de inventii, know-how, mărci înregistrate, franciză, drepturi de autor, inclusiv a drepturilor conexe de autor si altele).

3.2.7. Altele

Se marchează cu “X” de către contribuabilii care realizează venituri din desfăsurarea altor activităti decât a celor enuntate mai sus. Se va înscrie denumirea acestor activităti.

La rândurile 3.3, 3.3.1 si 3.3.2 se înscrie data la care contribuabilul obtine primul venit, începe activitatea sau dobândeste calitatea de angajator, potrivit legii.

Atentie! Se completează numai în cazul în care s-a marcat cu “X” căsuta 1.1.

3.4. Sediul principal de desfăsurare a activitătii Se va completa, după caz, în functie de locul de desfăsurare a activitătii, cu adresa domiciliului sau a sediului principal de desfăsurare a activitătii, inclusiv în cazul în care activitatea se desfăsoară prin mai multe puncte de lucru.

La rândurile 3.5-3.6 se marchează cu “X” în functie de modul cum se desfăsoară activitatea.

Se va completa cu adresa sediului permanent sau a altui loc fix de desfăsurare a activitătii.

Căsuta “Alt loc de desfăsurare a activitătii” se va marca cu “X” si atunci când activitatea constă în desfacerea produselor în piete, târguri sau în alte locuri amenajate în acest scop.

4. Date privind vectorul fiscal

4.1. Plătitor de T.V.A.

La înfiintare

4.1.1. Se estimează cifra de afaceri prognozată a se obtine în cursul anului fiscal din operatiuni taxabile si/sau scutite cu drept de deducere, conform obiectului de activitate.

4.1.1.1. Se estimează cifra de afaceri prognozată a se obtine în anul fiscal din operatiuni taxabile.

4.1.1.2. Se estimează cifra de afaceri prognozată a se obtine în anul fiscal din operatiuni scutite cu drept de deducere.

4.1.2. Se marchează cu “X” doar de către plătitorii care estimează că vor realiza o cifră de afaceri anuală din operatiuni taxabile si/sau scutite cu drept de deducere sub plafonul de scutire prevăzut de lege si optează pentru aplicarea regimului normal de T.V.A.

4.1.3. Se marchează cu “X” de către plătitorii care realizează în exclusivitate operatiuni care nu dau drept de deducere a T.V.A.

4.1.3.1. Se marchează cu “X” de către plătitorii care realizează exclusiv operatiuni de arendare, concesionare si închiriere de bunuri imobile, cu exceptiile prevăzute de lege, si optează pentru taxarea acestora.

Ulterior înregistrării fiscale

Rândurile 4.1.4-4.1.6 se completează numai în cazul în care s-a bifat căsuta 1.2.

Se marchează cu “X” în functie de tipul înregistrării ca plătitor de T.V.A.: înregistrare prin depăsirea plafonului de scutire sau prin optiune.

Rândul 4.1.7 se completează numai în cazul în care s-a bifat căsuta 1.2, înscriindu-se cifra de afaceri din anul precedent, stabilită conform dispozitiilor Codului fiscal privitoare la T.V.A.

Rândurile 4.1.7.1-4.1.7.2 se marchează cu “X” la înfiintare sau ulterior înregistrării fiscale de către plătitorii de T.V.A. care, conform legii, sunt obligati la plata lunară sau trimestrială a acestui impozit, după caz.

Scoatere din evidentă

Rândurile 4.1.8 si 4.1.8.1 se completează numai în cazul în care s-a bifat căsuta 1.2.

Se marchează cu “X” în functie de tipul scoaterii din evidentă ca plătitor de T.V.A.

Data scoaterii din evidentă se stabileste conform legislatiei în vigoare în materie de T.V.A.

Rândurile 4.2 si 4.3 se marchează cu “X”, după caz, la înfiintare, de către plătitorii care, conform legilor în vigoare, devin plătitori de accize, impozit pe venitul din salarii si pe venituri asimilate salariilor, după caz.

Rândurile 4.2.1-4.2.2 si 4.3.1-4.3.2 se marchează cu “X”, după caz, în functie de tipul modificării: luare în evidentă sau scoatere din evidentă, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuta 1.2. Data luării în evidentă sau a scoaterii din evidentă se stabileste conform legilor în vigoare.

4.4. Contributii

Rândurile 4.4.1-4.4.4 se marchează cu “X” la înfiintare numai de către contribuabilii care, conform legilor în vigoare, sunt plătitori de contributiile respective.

Rândurile 4.4.1.1-4.4.1.2, 4.4.2.1-4.4.2.2, 4.4.3.1-4.4.3.2 si 4.4.4.1-4.4.4.2 se marchează cu “X”, după caz, în functie de tipul modificării: luare în evidentă sau scoatere din evidentă, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuta 1.2. Data luării în evidentă sau a scoaterii din evidentă se stabileste conform reglementărilor legale în materie.

5. Date de identificare a împuternicitului/reprezentantului fiscal

Se completează numai în cazul în care declaratia se întocmeste si se depune de către împuternicitul/

reprezentantul fiscal desemnat de către contribuabil.

6. Date privind starea contribuabilului

Se completează numai în cazul în care s-a marcat cu “X” căsuta 1.2.

6.1. Suspendare autorizatie - se completează în cazul în care se declară încetarea temporară a activitătii autorizate, respectiv reluarea activitătii autorizate.

Nr. aut. ...... din data ........... - se va înscrie numărul autorizatiei de functionare care a fost suspendată, în conformitate cu prevederile legale, respectiv data emiterii autorizatiei.

Se completează cu data de la care autorizatia a fost suspendată, respectiv data până la care operează suspendarea.

6.2. Anulare autorizatie - se completează în cazul în care se anulează autorizatia de functionare.

Nr. aut. ...... din data ........... - se va înscrie numărul autorizatiei de functionare care a fost anulată, în conformitate cu prevederile legale, respectiv data emiterii autorizatiei.

Se completează cu data de la care autorizatia a fost anulată.

6.3. Încetarea valabilitătii autorizatiei - se completează în cazul încetării valabilitătii autorizatiei de functionare.

Nr. aut. ...... din data ........... - se va înscrie numărul autorizatiei de functionare care a expirat, în conformitate cu prevederile legale, respectiv data emiterii autorizatiei.

Se completează cu data de la care a încetat valabilitatea autorizatiei.

Instructiuni de completare a formularului “Declaratie de înregistrare fiscală/Declaratie de mentiuni pentru persoane fizice străine (030)”

Se completează în două exemplare, corect, citet, cu majuscule.

Se completează de către contribuabil sau de către reprezentantul fiscal desemnat/împuternicit.

Atentie! Persoanele fizice străine care au calitatea de comerciant completează acest formular numai la declararea mentiunilor de natură fiscală, cu exceptia luării/scoaterii în/din evidentă ca plătitori de T.V.A.

1. Felul declaratiei

Se marchează cu “X” unul dintre pct. 1.1 sau 1.2, după caz. Declaratia de înregistrare se completează la înfiintare, iar declaratia de mentiuni se completează ori de câte ori se modifică datele declarate anterior.

Atentie! În cazul declaratiei de mentiuni se completează toate rubricile formularului cu datele valabile la momentul declarării, indiferent dacă acestea au mai fost declarate.

2. Date de identificare a contribuabilului

În cazul în care declaratia este completată de către reprezentantul fiscal/împuternicit, se vor înscrie datele de identificare a contribuabilului care se înregistrează.

2.1. Număr de identificare fiscală

Nu se completează la înregistrarea initială. În cazul în care declaratia de mentiuni este completată de către reprezentantul fiscal/împuternicit, se va înscrie numărul de identificare fiscală a persoanei fizice străine reprezentate.

2.2. Codul numeric personal - se completează de către persoanele fizice străine care au înscris codul numeric personal în actul de identificare. În cazul în care declaratia de înregistrare este completată de către reprezentantul fiscal/împuternicit, se va înscrie codul numeric personal al persoanei fizice străine reprezentate.

Persoanele fizice străine care au calitatea de comerciant vor înscrie codul unic de înregistrare atribuit potrivit legii speciale.

La rândul 2.10 se marchează cu “X” în functie de situatia persoanei fizice străine care se înregistrează.

3. Alte date privind contribuabilul

3.1. Cod CAEN al obiectului principal de activitate se va înscrie codul CAEN al obiectului principal de activitate, astfel cum a fost declarat cu ocazia înfiintării sau a autorizării.

3.2. Felul activitătii

3.2.1. Fapte de comert

Se completează de către persoanele fizice străine care au calitatea de comerciant, la înregistrarea de mentiuni de natură fiscală, cu exceptia luării/scoaterii în/din evidentă ca plătitori de T.V.A.

Se marchează cu “X” de către persoanele fizice străine care realizează venituri în bani si/sau în natură, în mod individual, din activităti care constituie fapte de comert.

Autorizatie - se vor înscrie numărul autorizatiei de functionare care atestă dreptul contribuabilului de a desfăsura activitatea comercială, în conformitate cu prevederile legale, data emiterii autorizatiei, precum si denumirea organului care a eliberat autorizatia.

Numărul de înmatriculare la registrul comertului se completează numai de către acei comercianti care nu si-au preschimbat certificatul de înmatriculare, conform dispozitiilor legale.

3.2.2. Prestări servicii

Se marchează cu “X” de către persoanele fizice străine care realizează în mod individual venituri din activităti de prestări de servicii, potrivit legii.

Autorizatie - se vor înscrie numărul autorizatiei de functionare care atestă dreptul contribuabilului de a presta servicii, în conformitate cu prevederile legale, data emiterii autorizatiei, precum si denumirea organului care a eliberat autorizatia.

Contract - se vor înscrie numărul si data contractului în baza căruia se desfăsoară activitatea, în cazul activitătilor care, potrivit legii, se autorizează prin încheierea de contracte.

3.2.3. Meserii

Se marchează cu “X” de către persoanele fizice străine care realizează în mod individual venituri din activităti desfăsurate pe baza liberei initiative, din practicarea unei meserii.

Autorizatie - se vor înscrie numărul autorizatiei de functionare care atestă dreptul contribuabilului de a practica meseria, în conformitate cu prevederile legale, data emiterii autorizatiei, precum si denumirea organului care a eliberat autorizatia.

3.2.4. Contract de agent, comision sau mandat comercial si alte asemenea contracte

Se marchează cu “X” de către persoanele fizice străine care realizează în mod individual venituri din activităti desfăsurate în baza unui contract de prestări de servicii, de comision, de mandat, de reprezentare si alte asemenea contracte încheiate în conformitate cu prevederile Codului comercial.

Autorizatie - se vor înscrie numărul autorizatiei de functionare care atestă dreptul contribuabilului de a presta servicii, în conformitate cu prevederile legale, data emiterii autorizatiei, precum si denumirea organului care a eliberat autorizatia.

Contract - se vor înscrie numărul si data contractului.

3.2.5. Profesii libere

Se marchează cu “X” de către persoanele fizice străine care realizează în mod individual venituri din prestări de servicii în domeniul stiintific, literar, artistic si educativ, precum si din alte profesii, cum ar fi: notar, avocat, medic, contabil, expert etc.

Autorizatie - se completează de către contribuabilii care desfăsoară o profesie liberă în mod individual si pentru care există obligatia autorizării;

- se înscriu numărul autorizatiei care atestă dreptul contribuabilului de a exercita o profesie liberă, data emiterii acesteia, precum si denumirea organului care a eliberat autorizatia.

3.2.6. Drepturi de proprietate intelectuală

Se marchează cu “X” de către contribuabilii care realizează venituri în bani si/sau în natură provenind din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală (valorificarea drepturilor industriale: brevete de inventii, know-how, mărci înregistrate, franciză, drepturi de autor, inclusiv a drepturilor conexe de autor si altele).

3.2.7. Altele

Se marchează cu “X” de către contribuabilii care realizează venituri din desfăsurarea altor activităti decât a celor enuntate mai sus. Se va înscrie denumirea acestor activităti.

La rândurile 3.3, 3.3.1 si 3.3.2 se înscrie data la care contribuabilul obtine primul venit, începe activitatea sau dobândeste calitatea de angajator, potrivit legii.

Atentie! Se completează numai în cazul în care s-a marcat cu “X” căsuta 1.1.

3.4. Sediul principal de desfăsurare a activitătii Se va completa, după caz, în functie de locul de desfăsurare a activitătii, cu adresa domiciliului sau a sediului principal de desfăsurare a activitătii, inclusiv în cazul în care activitatea se desfăsoară prin mai multe puncte de lucru.

La rândurile 3.5-3.6 se marchează cu “X” în functie de modul cum se desfăsoară activitatea.

Se va completa cu adresa sediului permanent sau a altui loc fix de desfăsurare a activitătii.

Căsuta “Alt loc de desfăsurare a activitătii” se va marca cu “X” si atunci când activitatea constă în desfacerea produselor în piete, târguri sau în alte locuri amenajate în acest scop.

4.1. Plătitor de T.V.A.

La înfiintare

4.1.1. Se estimează cifra de afaceri prognozată a se obtine în cursul anului fiscal din operatiuni taxabile si/sau scutite cu drept de deducere, conform obiectului de activitate.

4.1.1.1. Se estimează cifra de afaceri prognozată a se obtine în anul fiscal din operatiuni taxabile.

4.1.1.2. Se estimează cifra de afaceri prognozată a se obtine în anul fiscal din operatiuni scutite cu drept de deducere.

4.1.2. Se marchează cu “X” doar de către plătitorii care estimează că vor realiza o cifră de afaceri anuală din operatiuni taxabile si/sau scutite cu drept de deducere sub plafonul de scutire prevăzut de lege si optează pentru aplicarea regimului normal de T.V.A.

4.1.3. Se marchează cu “X” de către plătitorii care realizează în exclusivitate operatiuni care nu dau drept de deducere a T.V.A.

4.1.3.1. Se marchează cu “X” de către plătitorii care realizează exclusiv operatiuni de arendare, concesionare si închiriere de bunuri imobile, cu exceptiile prevăzute de lege, si optează pentru taxarea acestora.

Ulterior înregistrării fiscale

Rândurile 4.1.4-4.1.6 se completează numai în cazul în care s-a bifat căsuta 1.2.

Se marchează cu “X” în functie de tipul înregistrării ca plătitor de T.V.A.: înregistrare prin depăsirea plafonului de scutire sau prin optiune.

Rândul 4.1.7 se completează numai în cazul în care s-a bifat căsuta 1.2, înscriindu-se cifra de afaceri din anul precedent, stabilită conform dispozitiilor Codului fiscal privitoare la T.V.A.

Rândurile 4.1.7.1-4.1.7.2 se marchează cu “X” la înfiintare sau ulterior înregistrării fiscale de către plătitorii de T.V.A. care, conform legii, sunt obligati la plata lunară sau trimestrială a acestui impozit, după caz.

Scoatere din evidentă

Rândurile 4.1.8 si 4.1.8.1 se completează numai în cazul în care s-a bifat căsuta 1.2.

Se marchează cu “X” în functie de tipul scoaterii din evidentă ca plătitor de T.V.A.

Data scoaterii din evidentă se stabileste conform legislatiei în vigoare în materie de T.V.A.

Rândurile 4.2 si 4.3 se marchează cu “X”, după caz, la înfiintare, de către plătitorii care, conform legilor în vigoare, devin plătitori de accize, impozit pe venitul din salarii si pe venituri asimilate salariilor, după caz.

Rândurile 4.2.1-4.2.2 si 4.3.1.-4.3.2 se marchează cu “X”, după caz, în functie de tipul modificării: luare în evidentă sau scoatere din evidentă, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuta 1.2. Data luării în evidentă sau a scoaterii din evidentă se stabileste conform legilor în vigoare.

4.4. Contributii

Rândurile 4.4.1-4.4.4 se marchează cu “X” la înfiintare numai de către contribuabilii care, conform legilor în vigoare, sunt plătitori de contributiile respective.

Rândurile 4.4.1.1-4.4.1.2, 4.4.2.1-4.4.2.2, 4.4.3.1-4.4.3.2 si 4.4.4.1-4.4.4.2 se marchează cu “X”, după caz, în functie de tipul modificării: luare în evidentă sau scoatere din evidentă, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuta 1.2. Data luării în evidentă sau a scoaterii din evidentă se stabileste conform reglementărilor legale în materie.

5. Date de identificare a împuternicitului/reprezentantului fiscal

Se completează numai în cazul în care declaratia se întocmeste si se depune de către împuternicitul/reprezentantul fiscal desemnat de către contribuabil.

6. Date privind starea contribuabilului

Se completează numai în cazul în care s-a marcat cu “X” căsuta 1.2.

6.1. Suspendare autorizatie - se completează în cazul în care se declară încetarea temporară a activitătii autorizate, respectiv reluarea activitătii autorizate.

Nr. aut. .............. din data ................. - se va înscrie numărul autorizatiei de functionare care a fost suspendată, în conformitate cu prevederile legale, respectiv data emiterii autorizatiei.

Se completează cu data de la care autorizatia a fost suspendată, respectiv data până la care operează suspendarea.

6.2. Anulare autorizatie - se completează în cazul în care se anulează autorizatia de functionare.

Nr. aut. ............ din data ................. - se va înscrie numărul autorizatiei de functionare care a fost anulată, în conformitate cu prevederile legale, respectiv data emiterii autorizatiei.

Se completează cu data de la care autorizatia a fost anulată.

6.3. Încetarea valabilitătii autorizatiei - se completează în cazul încetării valabilitătii autorizatiei de functionare.

Nr. aut. ........... din data ................... - se va înscrie numărul autorizatiei de functionare care a expirat, în conformitate cu prevederile legale, respectiv data emiterii autorizatiei.

Se completează cu data de la care a încetat valabilitatea autorizatiei.

Instructiuni de completare a formularului “Cerere de înregistrare a domiciliului fiscal al contribuabilului (050)”

Cererea de înregistrare a domiciliului fiscal se completează si se depune în cazul în care domiciliul fiscal este diferit de domiciliul sau sediul social ori în cazul în care contribuabilul îsi schimbă domiciliul fiscal declarat anterior.

Cererea se depune la organul fiscal în a cărui rază teritorială se află noul domiciliu fiscal, personal sau prin împuternicit/reprezentant fiscal, si va fi însotită de documente care să facă dovada detinerii sau ocupării legale a spatiului pentru noul domiciliu fiscal.

1. Date de identificare a contribuabilului

Se completează de către toti contribuabilii persoane fizice sau juridice ori de către împuternicitii/reprezentantii fiscali desemnati de către acestia, înscriindu-se cu majuscule, citet si corect, datele de identificare a contribuabilului care doreste să-si schimbe domiciliul fiscal.

2. Date privind domiciliul/sediul social al contribuabilului

Se completează adresa unde contribuabilul îsi are domiciliul, respectiv sediul social, stabilit sau înscris potrivit legii.

3. Date privind domiciliul fiscal actual al contribuabilului

Se completează în cazul în care domiciliul fiscal actual diferă de domiciliul sau de sediul social.

4. Date privind schimbarea domiciliului fiscal al contribuabilului

Se completează adresa unde contribuabilul doreste să-si stabilească noul domiciliu fiscal.

 

ANEXA Nr. 21)

 

 

ANEXA Nr. 3

 

Caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, de utilizare si de păstrare a formularului

“Declaratie de înregistrare fiscală/Declaratie de mentiuni pentru sediile secundare (060)”

 

1. Cod: 14.13.01.99/c

2. Format: A4/t1

3. Se tipăreste - într-o singură culoare

- se poate utiliza echipament informatic pentru editare

4. U/M: 1 filă

5. Se difuzează: gratuit

6. Se utilizează: la înregistrarea sediilor secundare care, potrivit legii, au obligatii de plată

7. Se întocmeste în: 2 exemplare

de: contribuabil sau de către împuternicit/reprezentantul fiscal

8. Circulă: - originalul la organul fiscal

- copia la contribuabil

9. Se arhivează: la dosarul fiscal al contribuabilului.