Pagina a 3-a

 

82. (1) Exemplu de calcul privind impozitul pe teren aferent anului 2004, în cazul unui teren amplasat în intravilan, având categoria de folosintă “terenuri cu constructii”:

A. Datele despre teren, potrivit structurii prevăzute la pct. 81 alin. (1):

a) rangul localitătii unde este situat terenul: 0;

b) zona în cadrul localitătii: A;

c) categoria de folosintă: terenuri cu constructii;

d) suprafata terenului: 598 m2;

e) suprafata construită la sol a clădirilor: 56 m2;

f) Consiliul General al Municipiului Bucuresti a hotărât, în anul 2003 pentru anul 2004, majorarea impozitului pe teren cu 37,9%.

B. Explicatii privind modul de calcul al impozitului pe teren, astfel cum rezultă din economia textului art. 258 alin. (2) din Codul fiscal:

1. Se determină suprafata pentru care se datorează impozit pe teren: din suprafata terenului detinut în proprietate se scade suprafata construită la sol, respectiv: 598 m2 - 56 m2 = 542 m2;

2. Se determină impozitul pe teren:

2.1. în tabloul prevăzut la pct. 11 alin. (3), la cap. III - impozitul pe terenurile amplasate în intravilan – terenuri cu constructii, în coloana “Nivelurile stabilite în anul 2003 pentru anul 2004 - art. 296 alin. (1)” se identifică suma corespunzătoare unui teren amplasat în zona A din localitatea care are rangul 0, respectiv: 6.525 lei/m2;

2.2. suprafata de teren pentru care se datorează impozit pe teren, prevăzută la pct. 1, se înmulteste cu suma prevăzută la subpct. 2.1, respectiv: 542 m2 x 6.525 lei/m2 = 3.536.550 lei;

2.3. având în vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal, deoarece, în anul fiscal 2003 pentru anul fiscal 2004, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a hotărât majorarea impozitului pe teren cu 37,9%, impozitul determinat la subpct. 2.2 se majorează cu acest procent sau, pentru usurarea calculului, impozitul pe teren se înmulteste cu 1,379, respectiv: 3.536.550 lei x 1,379 = 4.875.902,45 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (1), fractiunea de 902,45 lei depăsind 500 lei se majorează la 1.000 lei, impozitul pe teren astfel determinat se rotunjeste la 4.876.000 lei.

(2) Exemplu de calcul privind impozitul pe teren aferent anului 2004, în cazul unui teren amplasat în intravilan, având categoria de folosintă “fâneată”:

A. Datele despre teren, potrivit structurii prevăzute la pct. 81 alin. (1):

a) rangul localitătii unde este situat terenul: 0;

b) zona în cadrul localitătii: C;

c) categoria de folosintă: fâneată;

d) suprafata terenului: 1.214 m2;

e) suprafata construită la sol a clădirilor: 0 m2;

f) Consiliul General al Municipiului Bucuresti a hotărât, în anul 2003 pentru anul 2004, majorarea impozitului pe teren cu 37,9%.

B. Explicatii privind modul de calcul al impozitului pe teren, astfel cum rezultă din economia textului art. 258 alin. (3)-(5) din Codul fiscal:

1. Se determină suprafata pentru care se datorează impozit pe teren: este efectiv suprafata terenului, respectiv: 1.214 m2;

2. Se determină impozitul pe teren:

2.1. în tabloul prevăzut la pct. 11 alin. (3), la cap. III - impozitul pe terenurile amplasate în intravilan - orice altă categorie de folosintă decât cea de terenuri cu constructii, în coloana “Nivelurile stabilite în anul 2003 pentru anul 2004 - art. 296 alin. (1)” se identifică suma corespunzătoare unui teren având categoria de folosintă “fâneată”, amplasat în zona C, respectiv: 9 lei/m2;

2.2. suprafata de teren pentru care se datorează impozit pe teren, prevăzută la pct. 1, se înmulteste cu suma prevăzută la subpct. 2.1, respectiv: 1.214 m2 x 9 lei/m2 = 10.926 lei;

2.3. suma stabilită la subpct. 2.2 se înmulteste cu coeficientul de corectie 8,00 din tabelul prevăzut la art. 258 alin. (5) din Codul fiscal, corespunzător rangului 0 al localitătii unde este amplasat terenul, respectiv: 10.926 lei x 8,00 = 87.408 lei;

2.4. având în vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal, deoarece, în anul fiscal 2003 pentru anul fiscal 2004, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a hotărât majorarea impozitului pe teren cu 37,9%, suma determinată la subpct. 2.3 se majorează cu acest procent sau, pentru usurarea calculului, această sumă se înmulteste cu 1,379, respectiv: 87.408 lei x 1,379 = 120.535,632 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (1), fractiunea de 535,632 lei depăsind 500 lei se majorează la 1.000 lei, impozitul pe teren astfel determinat se rotunjeste la 121.000 lei.

(3) Exemplu de calcul privind impozitul pe teren aferent anului 2004, în cazul unui teren amplasat în extravilan:

A. Datele despre teren, potrivit structurii prevăzute la pct. 81 alin. (2):

a) suprafata terenului: 0,0607 ha;

b) suprafata construită la sol a clădirilor: 245 m2;

c) Consiliul General al Municipiului Bucuresti a hotărât, în anul 2003 pentru anul 2004, majorarea impozitului pe teren cu 37,9%.

B. Explicatii privind modul de calcul al impozitului pe teren, astfel cum rezultă din economia textului art. 258 alin. (6) din Codul fiscal:

1. Se determină suprafata pentru care se datorează impozit pe teren: din suprafata terenului detinut în proprietate se scade suprafata construită la sol, respectiv:

607 m2 - 245 m2 = 362 m2;

2. Se determină impozitul pe teren:

2.1. suprafata prevăzută la pct. 1, potrivit art. 258 alin. (6) din Codul fiscal, se înmulteste cu 10.000 lei/ha sau, pentru usurarea calculului, se înmulteste cu 1 leu/m2, respectiv: 362 m2 x 1 leu/m2 = 362 lei;

2.2. având în vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal, deoarece, în anul fiscal 2003 pentru anul fiscal 2004, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a hotărât majorarea impozitului pe teren cu 37,9%, suma determinată la subpct. 2.1 se majorează cu acest procent sau, pentru usurarea calculului, această sumă se înmulteste cu 1,379, respectiv: 362 lei x 1,379 = 499,198 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (1), fractiunea de 499,198 lei fiind sub 500 lei se neglijează, impozitul pe teren astfel determinat se rotunjeste la 0 lei.

Codul fiscal:

Dobândiri si transferuri de teren, precum si alte modificări aduse terenului

Art. 259. - (1) Pentru un teren dobândit de o persoană în cursul unui an, impozitul pe teren se datorează la data de întâi a lunii următoare celei în care terenul a fost dobândit.

(2) Pentru orice operatiune juridică efectuată de o persoană în cursul unui an, care are ca efect transferul dreptului de proprietate asupra unui teren, persoana încetează a mai datora impozitul pe teren începând cu prima zi a lunii următoare celei în care a fost efectuat transferul dreptului de proprietate asupra terenului.

(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) sau (2), impozitul pe teren se recalculează pentru a reflecta perioada din an în care impozitul se aplică acelei persoane.

(4) Dacă încadrarea terenului în functie de pozitie si categorie de folosintă se modifică în cursul unui an sau în cursul anului intervine un eveniment care modifică impozitul datorat pe teren, impozitul datorat se modifică începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a intervenit modificarea.

(5) Dacă în cursul anului se modifică rangul unei localităti, impozitul pe teren se modifică pentru întregul teren situat în intravilan corespunzător noii încadrări a localitătii, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a intervenit această modificare.

(6) Orice persoană care dobândeste teren are obligatia de a depune o declaratie privind achizitia terenului la compartimentul de specialitate al autoritătii administratiei publice locale în termen de 30 de zile, inclusiv, care urmează după data achizitiei.

(7) Orice persoană care modifică folosinta terenului are obligatia de a depune o declaratie privind modificarea folosintei acestuia la compartimentul de specialitate al autoritătii administratiei publice locale în termen de 30 de zile, inclusiv, care urmează după data modificării folosintei.

Norme metodologice:

83. (1) Referitor la circulatia juridică a terenurilor se vor avea în vedere, cu precădere, următoarele reglementări:

a) Legea nr. 54/1998 privind circulatia juridică a terenurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102 din 4 martie 1998, cu modificările ulterioare;

b) Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 226/2000 privind circulatia juridică a terenurilor cu destinatie forestieră, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 25 noiembrie 2000, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 66/2002.

(2) Impozitul pe teren, precum si obligatiile de plată accesorii acestuia, datorate până la data de întâi a lunii următoare celei în care se realizează înstrăinarea între vii a terenurilor, reprezintă sarcină fiscală a părtii care înstrăinează. În situatia în care prin certificatul fiscal eliberat de către compartimentul de specialitate se atestă existenta unei asemenea sarcini fiscale, notarul public va refuza autentificarea actului notarial până la prezentarea documentului, în original, privind stingerea obligatiilor bugetare locale datorate.

84. (1) Ori de câte ori intervin modificări în registrul agricol, referitoare la terenurile, la clădirile, la mijloacele de transport sau la orice alte bunuri detinute în proprietate sau în folosintă, după caz, de natură să conducă la modificarea oricăror impozite si taxe locale prevăzute de titlul IX din Codul fiscal, functionarii publici cu atributii privind completarea, tinerea la zi si centralizarea datelor în registrele agricole au obligatia de a comunica aceste modificări functionarilor publici din compartimentele de specialitate ale autoritătilor administratiei publice locale, în termen de 3 zile lucrătoare de la data modificării.

(2) Referitor la registrele agricole se vor avea în vedere, cu precădere, următoarele reglementări:

a) Legea nr. 68/1991 privind registrul agricol, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 28 noiembrie 1991;

b) Ordonanta Guvernului nr. 1/1992 privind registrul agricol, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 7 aprilie 1992;

c) Hotărârea Guvernului nr. 269/2001 privind registrul agricol pentru perioada 2001-2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 7 martie 2001;

d) Normele tehnice privind completarea Registrului agricol pentru perioada 2001-2005, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor, ministrului finantelor publice, ministrului administratiei publice si al ministrului dezvoltării si prognozei nr. 95.136/282/712/10/806/21/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 275 din 28 mai 2001.

85. În cazul în care terenul este administrat sau folosit de alte persoane decât titularul dreptului de proprietate si pentru care locatarul, concesionarul ori arendasul datorează chirie, redeventă sau arendă în baza unui contract de închiriere, locatiune, concesiune sau arendare, după caz, impozitul pe teren se datorează de către proprietar, în măsura în care:

a) proprietarul nu este scutit de această obligatie; sau

b) pentru terenul respectiv nu se datorează impozit, potrivit prevederilor titlului IX din Codul fiscal. 86. În situatiile în care terenul se află în proprietate comună, impozitul pe teren se datorează după cum urmează:

a) în cazul în care fiecare dintre contribuabili are determinate cotele-părti, impozitul se datorează de fiecare dintre contribuabili, proportional cu partea de teren corespunzătoare cotelor-părti respective;

b) în cazul în care contribuabilii nu au stabilite cotelepărti din teren pe fiecare contribuabil, impozitul se împarte la numărul de coproprietari, fiecare dintre acestia datorând, în mod egal, partea din impozit rezultată în urma împărtirii.

87. (1) Impozitul pe teren se datorează până la data de la care se face scăderea.

(2) Scăderea de la impunere, în cursul anului, pentru oricare dintre situatiile prevăzute de lege, se face după cum urmează:

a) începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-a produs situatia respectivă;

b) proportional cu partea de teren supusă unei astfel de situatii;

c) proportional cu perioada cuprinsă între data mentionată la lit. a) si sfârsitul anului fiscal respectiv.

88. În situatia în care pe parcursul anului fiscal apar schimbări ale categoriilor de folosintă, în conditiile legii, impozitul pe teren se modifică de la data de întâi a lunii următoare celei în care a apărut schimbarea.

89. (1) Contribuabilii care achizitionează terenuri sunt obligati să depună declaratiile fiscale pentru stabilirea impozitului pe teren la compartimentele de specialitate ale autoritătilor administratiei publice locale în raza cărora se află terenurile, în termen de 30 de zile de la data dobândirii acestora, conform prevederilor art. 259 alin. (6) din Codul fiscal.

(2) Obligatia de a depune declaratie fiscală revine deopotrivă si contribuabililor care înstrăinează teren.

(3) Declaratiile fiscale se depun în termen de 30 de zile de la data dobândirii sau de la data aparitiei oricăreia dintre următoarele situatii:

a) intervin schimbări privind domiciliul fiscal al contribuabilului;

b) se realizează modificări ce conduc la recalcularea impozitului pe teren datorat;

c) intervin schimbări privind situatia juridică a contribuabilului, de natură să conducă la modificarea impozitului pe teren.

Codul fiscal:

Plata impozitului

Art. 260. - (1) Impozitul pe teren se plăteste anual, în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie, inclusiv.

(2) Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe teren, datorat pentru întregul an de către persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului respectiv, se acordă o bonificatie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.

Norme metodologice:

90. Procedura de calcul pentru determinarea impozitului pe teren, datorat proportional cu perioada rămasă până la sfârsitul anului fiscal, este similară cu cea pentru impozitul pe clădiri, aplicându-se în mod corespunzător prevederile pct. 71.

91. Procedura de calcul în cazul bonificatiei pentru plata cu anticipatie a impozitului pe teren este similară cu cea pentru impozitul pe clădiri, aplicându-se în mod corespunzător prevederile pct. 72.

92. Declaratiile fiscale pentru stabilirea impozitului pe teren, în cazul persoanelor fizice, si, respectiv, declaratiile fiscale pentru stabilirea impozitului pe teren, în cazul persoanelor juridice, sunt modelele stabilite potrivit pct. 256.

Codul fiscal:

CAPITOLUL IV

Taxa asupra mijloacelor de transport

Reguli generale

Art. 261. - (1) Orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie înmatriculat în România datorează o taxă anuală pentru mijlocul de transport, cu exceptia cazurilor în care în prezentul capitol se prevede altfel.

(2) Taxa prevăzută la alin. (1), denumită în continuare taxa asupra mijloacelor de transport, se plăteste la bugetul local al unitătii administrativ-teritoriale unde persoana îsi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz.

(3) În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, taxa asupra mijlocului de transport se datorează de locator.

Norme metodologice:

93. Taxa asupra mijloacelor de transport se datorează bugetului local al unitătii administrativ-teritoriale unde are domiciliul fiscal proprietarul.

94. (1) Contribuabilii care detin în proprietate mijloace de transport care trebuie înmatriculate în România datorează taxa asupra mijloacelor de transport în conditiile titlului IX din Codul fiscal.

(2) Prin sintagma mijloc de transport care trebuie înmatriculat, prevăzută la art. 261 alin. (1) din Codul fiscal, se întelege orice mijloc de transport, proprietate a unei persoane fizice sau a unei persoane juridice, si care, potrivit legii, face obiectul înmatriculării.

95. În cazul în care proprietarii, persoane fizice sau juridice străine, solicită înmatricularea temporară a mijloacelor de transport în România, acestia au obligatia să achite integral taxa datorată, pentru întreaga perioadă pentru care solicită înmatricularea, la data luării în evidentă de către compartimentele de specialitate ale autoritătii administratiei publice locale.

Codul fiscal:

Scutiri

Art. 262. - Taxa asupra mijloacelor de transport nu se aplică pentru:

a) autoturismele, motocicletele cu atas si mototriciclurile care apartin persoanelor cu handicap locomotor si care sunt adaptate handicapului acestora;

b) navele fluviale de pasageri, bărcile si luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul în Delta Dunării, Insula Mare a Brăilei si Insula Balta Ialomitei;

c) mijloacele de transport ale institutiilor publice;

d) mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru servicii de transport public de pasageri în regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri în afara unei localităti, dacă tariful de transport este stabilit în conditii de transport public.

Norme metodologice:

96. Contribuabilii care se află în situatia prevăzută la art. 262 lit. a) din Codul fiscal au obligatia să prezinte compartimentelor de specialitate ale autoritătilor administratiei publice locale în a căror rază administrativ-teritorială îsi au domiciliul fotocopia documentului oficial care atestă situatia respectivă, precum si documentele care atestă că mijlocul de transport este adaptat handicapului acestora.

97. Obligatia de a depune declaratia fiscală, în conditiile art. 264 alin. (4) din Codul fiscal, revine si persoanelor fizice care intră sub incidenta art. 262 lit. a) din Codul fiscal, prin care se acordă scutirea de la plata taxei asupra mijloacelor de transport cu tractiune mecanică.

98. Scutirea de la plata taxei asupra mijloacelor de transport se face începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care contribuabilii interesati prezintă compartimentelor de specialitate ale administratiei publice locale documentele prin care atestă situatiile, prevăzute de lege, pentru care sunt scutiti.

99. Intră sub incidenta prevederilor art. 262 lit. b) atât persoanele fizice, cât si persoanele juridice proprietare ale navelor fluviale de pasageri, bărcilor si luntrelor folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul în unitătile administrativ-teritoriale din Delta Dunării, Insula Mare a Brăilei si Insula Balta Ialomitei.

100. (1) Unitătile administrativ-teritoriale prevăzute la pct. 99 se stabilesc prin ordine ale prefectilor judetelor respective, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice.

(2) Ordinele prefectilor se aduc la cunostintă publică, vor fi comunicate autoritătilor administratiei publice locale interesate, în conditiile Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările si completările ulterioare, si vor fi publicate în monitorul oficial al judetului respectiv, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 75/2003 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de editare a monitoarelor oficiale ale unitătilor administrativ-teritoriale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 619 din 30 august 2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 534/2003, denumită în continuare Ordonanta Guvernului nr. 75/2003.

101. Navele fluviale de pasageri, bărcile si luntrele folosite în alte scopuri decât pentru transportul persoanelor fizice sunt supuse taxei asupra mijloacelor de transport în conditiile titlului IX din Codul fiscal. Pentru stabilirea taxei asupra mijloacelor de transport, navele fluviale de pasageri sunt asimilate vapoarelor prevăzute în tabelul de la art. 263 alin. (7) pct. 8 din Codul fiscal.

102. Prin sintagma folosite pentru transportul persoanelor fizice, prevăzută la art. 262 lit. b) din Codul fiscal, se întelege folosirea atât pentru activităti ce privesc necesitătile familiale, cât si pentru activităti recreativ-distractive.

103. Prevederile pct. 97 se aplică deopotrivă persoanelor fizice si persoanelor juridice proprietare ale navelor fluviale de pasageri, bărcilor si luntrelor care nu sunt supuse taxei asupra mijloacelor de transport.

104. Intră sub incidenta prevederilor art. 262 lit. d) din Codul fiscal operatorii de transport public local de călători a căror activitate este reglementată prin Ordonanta Guvernului nr. 86/2001 privind serviciile regulate de transport public local de călători, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 1 septembrie 2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 284/2002, denumită în continuare Ordonanta Guvernului nr. 86/2001.

105. Contribuabilii persoane juridice care au ca profil de activitate servicii de transport public de pasageri, în regim urban sau suburban, sunt scutiti de la plata taxei asupra mijloacelor de transport numai pentru autobuze, autocare si microbuze, prevăzute în tabelul de la art. 263 alin. (2) pct. 3 din Codul fiscal, utilizate exclusiv în scopul transportului public local de călători în conditiile Ordonantei Guvernului nr. 86/2001.

106. Contribuabilii care au ca obiect al activitătii productia si/sau comertul cu mijloace de transport nu datorează taxa prevăzută la cap. IV al titlului IX din Codul fiscal pentru acele mijloace de transport înregistrate în contabilitate ca stocuri.

Codul fiscal

Calculul taxei

Art. 263. - (1) Taxa asupra mijloacelor de transport se calculează în functie de tipul mijlocului de transport, conform celor prevăzute în prezentul capitol.

(2) În cazul oricăruia dintre următoarele mijloace de transport cu tractiune mecanică, taxa asupra mijlocului de transport se calculează în functie de capacitatea cilindrică a acestora, prin înmultirea fiecărui 500 cm3 sau fractiune din aceasta cu suma corespunzătoare din tabelul următor:

 

Mijloc de transport

Valoarea taxei lei/500 cm3

sau fractiune

1. Autoturisme cu capacitatea cilindrică de până la 2.000 cm3 inclusiv

58.000

2. Autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 2.000 cm3

72.000

3. Autobuze, autocare, microbuze

117.000

4. Alte vehicule cu tractiune mecanică cu masa totală maximă autorizată de până la 12 tone inclusiv

126.000

5. Tractoare înmatriculate

78.000

6. Motociclete, motorete si scutere

29.000

 

(3) În cazul unui atas, taxa pe mijlocul de transport este de 50% din taxa pentru motocicletele, motoretele si scuterele respective.

(4) În cazul unui autovehicul de transport marfă cu masa totală autorizată de peste 12 tone, taxa asupra mijlocului de transport este egală cu suma corespunzătoare din tabelul următor:

 

 

Numărul axelor si masa totală maximă autorizată

Taxa (lei)

Vehicule cu sistem de suspensie pneumatică sau un

echivalent recunoscut

Vehicule cu alt sistem de suspensie

I

Vehicule cu două axe

 

 

 

1. Masa peste 12 tone, dar nu mai mult de 13 tone

1.000.000

1.100.000

 

2. Masa peste 13 tone, dar nu mai mult de 14 tone

1.100.000

1.200.000

 

3. Masa peste 14 tone, dar nu mai mult de 15 tone

1.200.000

1.400.000

 

4. Masa peste 15 tone 1.400.000 2.800.000

 

 

II

Vehicule cu trei axe

 

 

 

1. Masa peste 15 tone, dar nu mai mult de 17 tone

1.100.000

1.200.000

 

2. Masa peste 17 tone, dar nu mai mult de 19 tone

1.200.000

1.300.000

 

3. Masa peste 19 tone, dar nu mai mult de 21 tone

1.300.000

1.600.000

 

4. Masa peste 21 tone, dar nu mai mult de 23 tone

1.600.000

2.500.000

 

5. Masa peste 23 tone, dar nu mai mult de 25 tone

2.500.000

3.800.000

 

6. Masa peste 25 tone

2.500.000

3.800.000

III

Vehicule cu patru axe

 

 

 

1. Masa peste 23 tone, dar nu mai mult de 25 tone

1.600.000

1.700.000

 

2. Masa peste 25 tone, dar nu mai mult de 27 tone

1.700.000

2.500.000

 

3. Masa peste 27 tone, dar nu mai mult de 29 tone

2.500.000

4.000.000

 

4. Masa peste 29 tone, dar nu mai mult de 31 tone

4.000.000

6.000.000

 

5. Masa peste 31 tone

4.000.000

6.000.000

 

(5) În cazul unei combinatii de autovehicule (un autovehicul articulat sau tren rutier) de transport marfă cu masa totală maximă autorizată de peste 12 tone, taxa asupra mijlocului de transport este egală cu suma corespunzătoare din tabelul următor:

 

 

Numărul axelor si masa totală maximă autorizată

Taxa (lei)

Vehicule cu sistem de suspensie pneumatică sau un

echivalent recunoscut

Vehicule cu alt sistem de suspensie

I

Vehicule cu 2 + 1 axe

 

 

 

1. Masa peste 12 tone, dar nu mai mult de 14 tone

1.000.000

1.100.000

 

2. Masa peste 14 tone, dar nu mai mult de 16 tone

1.100.000

1.200.000

 

3. Masa peste 16 tone, dar nu mai mult de 18 tone

1.200.000

1.300.000

 

4. Masa peste 18 tone, dar nu mai mult de 20 tone

1.300.000

1.400.000

 

5. Masa peste 20 tone, dar nu mai mult de 22 tone

1.400.000

1.500.000

 

6. Masa peste 22 tone, dar nu mai mult de 23 tone

1.500.000

1.600.000

 

7. Masa peste 23 tone, dar nu mai mult de 25 tone

1.600.000

2.000.000

 

8. Masa peste 25 tone

2.000.000

3.400.000

II

Vehicule cu 2 + 2 axe

 

 

 

1. Masa peste 23 tone, dar nu mai mult de 25 tone

1.200.000

1.300.000

 

2. Masa peste 25 tone, dar nu mai mult de 26 tone

1.300.000

1.600.000

 

3. Masa peste 26 tone, dar nu mai mult de 28 tone

1.600.000

2.000.000

 

4. Masa peste 28 tone, dar nu mai mult de 29 tone

2.000.000

2.300.000

 

5. Masa peste 29 tone, dar nu mai mult de 31 tone

2.300.000

3.700.000

 

6. Masa peste 31 tone, dar nu mai mult de 33 tone

3.700.000

5.200.000

 

7. Masa peste 33 tone, dar nu mai mult de 36 tone

5.200.000

7.900.000

 

8. Masa peste 36 tone

5.200.000

7.900.000

III

Vehicule cu 2 + 3 axe

 

 

 

1. Masa peste 36 tone, dar nu mai mult de 38 tone

4.200.000

5.700.000

 

2. Masa peste 38 tone

5.700.000

8.000.000

IV

Vehicule cu 3 + 2 axe

 

 

 

1. Masa peste 36 tone, dar nu mai mult de 38 tone

3.500.000

5.000.000

 

2. Masa peste 38 tone, dar nu mai mult de 40 tone

5.000.000

7.000.000

 

3. Masa peste 40 tone

7.000.000

7.900.000

 

V Vehicule cu 3 + 3 axe

 

 

 

1. Masa peste 36 tone, dar nu mai mult de 38 tone

2.800.000

3.100.000

 

2. Masa peste 38 tone, dar nu mai mult de 40 tone

3.100.000

3.700.000

 

3. Masa peste 40 tone

3.700.000

7.500.000

 

(6) În cazul unei remorci, al unei semiremorci sau rulote care nu face parte dintr-o combinatie de autovehicule prevăzută la alin. (5), taxa asupra mijlocului de transport este egală cu suma corespunzătoare din tabelul următor:

 

Masa totală maximă autorizată

Taxa (lei)

a) Până la 1 tonă inclusiv

59.000

b) Peste 1 tonă, dar nu mai mult de 3 tone

194.000

c) Peste 3 tone, dar nu mai mult de 5 tone

292.000

d) Peste 5 tone

370.000

 

(7) În cazul mijloacelor de transport pe apă, taxa pe mijlocul de transport este egală cu suma corespunzătoare din tabelul următor:

 

 

Mijlocul de transport pe apă

Taxa (lei)

1.

Luntre, bărci fără motor, scutere de apă, folosite pentru uz si agrement personal

100.000

2.

Bărci fără motor, folosite în alte scopuri

300.000

3.

Bărci cu motor

600.000

4.

Bacuri, poduri plutitoare

5.000.000

5.

Salupe

3.000.000

6.

Iahturi

15.000.000

7.

Remorchere si împingătoare

 

 

a) Până la 500 CP inclusiv

3.000.000

 

b) Peste 500 CP, dar nu peste 2.000 CP

5.000.000

 

c) Peste 2.000 CP, dar nu peste 4.000 CP

8.000.000

 

d) Peste 4.000 CP

12.000.000

8.

Vapoare - pentru fiecare 1.000 tdw sau fractiune din acesta

1.000.000

9.

Ceamuri, slepuri si barje fluviale:

 

 

a) Cu capacitatea de încărcare până la 1.500 tone inclusiv

1.000.000

 

b) Cu capacitatea de încărcare de peste 1.500 tone, dar nu peste 3.000 tone

1.500.000

 

c) Cu capacitatea de încărcare de peste 3.000 tone

2.500.000

 

(8) În întelesul prezentului articol, capacitatea cilindrică sau masa totală maximă autorizată a unui mijloc de transport se stabileste prin cartea de identitate a mijlocului de transport, prin factura de achizitie sau un alt document similar.

Norme metodologice:

107. Taxa asupra mijloacelor de transport cu tractiune mecanică este anuală si se stabileste în sumă fixă pentru fiecare tip de mijloc de transport, prevăzut la art. 263 din Codul fiscal, pentru fiecare 500 cm3 sau fractiune din aceasta.

108. Taxa asupra mijloacelor de transport, datorată potrivit pct. 5 din tabelul prevăzut la art. 263 alin. (2) din Codul fiscal, se stabileste numai pentru tractoarele înmatriculate.

109. (1) Prin sintagma document similar, prevăzută la art. 263 alin. (8) din Codul fiscal, se întelege adeverinta eliberată de o persoană fizică sau de o persoană juridică specializată, care este autorizată să efectueze servicii auto, potrivit legii, prin care se atestă capacitatea cilindrică sau masa totală maximă autorizată.

(2) Exemplu de calcul privind taxa asupra mijloacelor de transport aferentă anului 2004, în cazul unui autoturism având capacitatea cilindrică de până la 2.000 cm3:

A. Datele despre mijlocul de transport: autoturism care are capacitatea cilindrică de 1.002 cm3.

B. Explicatii privind modul de calcul al taxei asupra mijloacelor de transport, astfel cum rezultă din economia textului art. 263 alin. (2) din Codul fiscal:

1. Se determină numărul de fractiuni a 500 cm3: capacitatea cilindrică a autoturismului se împarte la 500 cm3, respectiv: 1.002 cm3 : 500 cm3 = 2,004; pentru calcul se consideră 3 fractiuni a 500 cm3;

2. Se determină taxa asupra mijloacelor de transport

2.1. în tabloul prevăzut la pct. 11 alin. (3) la cap. IV - taxa asupra mijloacelor de transport, în coloana “Nivelurile stabilite în anul 2003 pentru anul 2004 - art. 296 alin. (1)” se identifică suma corespunzătoare unui autoturism cu capacitatea cilindrică de până la 2.000 cm3 inclusiv, respectiv 65.000 lei/500 cm3;

2.2. numărul de fractiuni prevăzut la pct. 1 se înmulteste cu suma prevăzută la subpct. 2.1, respectiv: 3 fractiuni a 500 cm3 x 65.000 lei/500 cm3 = 195.000 lei;

2.3. având în vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal si considerând că, în anul fiscal 2003 pentru anul fiscal 2004, autoritatea deliberativă a hotărât majorarea taxei asupra mijloacelor de transport cu 46,3%, suma determinată la subpct. 2.2 se majorează cu acest procent sau, pentru usurarea calculului, această sumă se înmulteste cu 1,463, respectiv: 195.000 lei x 1,463 = 285.285 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (1) din prezentele norme metodologice, fractiunea de 285 lei fiind sub 500 lei se neglijează, taxa asupra mijloacelor de transport astfel determinată se rotunjeste la 285.000 lei.

(3) Exemplu de calcul privind taxa asupra mijloacelor de transport aferentă anului 2004, în cazul unui autoturism având capacitatea cilindrică de peste 2.000 cm3:

A. Datele despre mijlocul de transport: autoturism care are o capacitate cilindrică de 2.978 cm3.

B. Explicatii privind modul de calcul al taxei asupra mijloacelor de transport, astfel cum rezultă din economia textului art. 263 alin. (2) din Codul fiscal:

1. Se determină numărul de fractiuni a 500 cm3: capacitatea cilindrică a autoturismului se împarte la 500 cm3, respectiv: 2.978 cm3 : 500 cm3 = 5,956; pentru calcul se consideră 6 fractiuni a 500 cm3;

2. Se determină taxa asupra mijloacelor de transport:

2.1. în tabloul prevăzut la pct. 11 alin. (3) la cap. IV - taxa asupra mijloacelor de transport, în coloana “Nivelurile stabilite în anul 2003 pentru anul 2004 - art. 296 alin. (1)” se identifică suma corespunzătoare unui autoturism cu capacitatea cilindrică de peste 2.000 cm3 inclusiv, respectiv: 80.000 lei/500 cm3;

2.2. numărul de fractiuni prevăzut la pct. 1 se înmulteste cu suma prevăzută la subpct. 2.1, respectiv:

6 fractiuni a 500 cm3 x 80.000 lei/500 cm3 = 480.000 lei;

2.3. având în vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal si considerând că, în anul fiscal 2003 pentru anul fiscal 2004, autoritatea deliberativă a hotărât majorarea taxei asupra mijloacelor de transport cu 46,3%, suma determinată la subpct. 2.2 se majorează cu acest procent sau, pentru usurarea calculului, această sumă se înmulteste cu 1,463, respectiv: 480.000 lei x 1,463 = 702.240 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (1), fractiunea de 240 lei fiind sub 500 lei se neglijează, taxa asupra mijloacelor de transport astfel determinată se rotunjeste la 702.000 lei.

110. Stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea si încasarea taxei asupra mijloacelor de transport se efectuează de către compartimentul de specialitate al autoritătilor administratiei publice locale de la nivelul comunei, al orasului, al municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti, după caz, în a căror rază de competentă se află domiciliul, sediul sau punctul de lucru al contribuabilului.

111. (1) Pentru categoriile de autovehicule de transport marfă prevăzute la art. 263 alin. (4) din Codul fiscal, taxa anuală se stabileste în sumă fixă în lei/an, în mod diferentiat, în functie de numărul de axe, de masa totală maximă autorizată si de sistemul de suspensie cu care sunt dotate.

(2) Prin masa totală maximă autorizată se întelege masa totală a vehiculului încărcat, declarată admisibilă cu prilejul autorizării de către autoritatea competentă.

(3) Numărul axelor si masa totală maximă autorizată, avute în vedere la calcularea taxei, sunt cele înscrise în cartea de identitate a autovehiculului în rândul 7 si, respectiv, rândul 11.

(4) Dacă sistemul de suspensie nu este înscris în caseta liberă din cartea de identitate a autovehiculului ca informatie suplimentară, detinătorii vor prezenta o adeverintă eliberată în acest sens de către Regia Autonomă “Registrul Auto Român”.

(5) În cazul autovehiculelor de până la 12 tone inclusiv, destinate prin constructie atât transportului de persoane, cât si de bunuri, pentru stabilirea taxei asupra mijloacelor de transport, acestea sunt asimilate vehiculelor prevăzute la pct. 4 din tabelul de la art. 263 alin. (2) din Codul fiscal, iar în cazul celor de peste 12 tone, acestea sunt asimilate autovehiculelor prevăzute la art. 263 alin. (4) pct. I, II si III din Codul fiscal. Intră sub incidenta acestui alineat automobilele mixte si automobilele specializate/autospecializatele, astfel cum sunt definite de prevederile legale în vigoare.

112. În cazul în care contribuabilii nu depun documentele care să ateste sistemul suspensiei, taxa asupra mijloacelor de transport se determină corespunzător autovehiculelor din categoria “vehicule cu alt sistem de suspensie”.

113. Pentru remorci, semiremorci si rulote taxa anuală este stabilită în sumă fixă în lei/an, în mod diferentiat, în functie de masa totală maximă autorizată a acestora.

114. Nu intră sub incidenta prevederilor pct. 113, mijloacele de transport care fac parte din combinatiile de autovehicule - autovehicule articulate sau trenuri rutiere – de transport marfă cu masa totală maximă autorizată de peste 12 tone, prevăzute la art. 263 alin. (5) din Codul fiscal.

115. Taxa asupra mijloacelor de transport se stabileste pentru fiecare mijloc de transport cu tractiune mecanică, precum si pentru fiecare remorcă, semiremorcă si rulotă care are cartea de identitate a vehiculelor, chiar dacă acestea circulă în combinatie.

Codul fiscal

Dobândiri si transferuri ale mijloacelor de transport

Art. 264. - (1) În cazul unui mijloc de transport dobândit de o persoană în cursul unui an, taxa asupra mijlocului de transport se datorează de persoană de la data de întâi a lunii următoare celei în care mijlocul de transport a fost dobândit.

(2) În cazul unui mijloc de transport care este înstrăinat de o persoană în cursul unui an sau este radiat din evidenta fiscală a compartimentului de specialitate al autoritătii de administratie publică locală, taxa asupra mijlocului de transport încetează să se mai datoreze de acea persoană începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care mijlocul de transport a fost înstrăinat sau radiat din evidenta fiscală.

(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) sau (2), taxa asupra mijloacelor de transport se recalculează pentru a reflecta perioada din an în care impozitul se aplică acelei persoane.

(4) Orice persoană care dobândeste/transferă un mijloc de transport sau îsi schimbă domiciliul/sediul/punctul de lucru are obligatia de a depune o declaratie cu privire la mijlocul de transport la compartimentul de specialitate al autoritătii administratiei publice locale pe a cărei rază teritorială îsi are domiciliul/sediul/punctul de lucru în termen de 30 de zile inclusiv, de la modificarea survenită.

Norme metodologice:

116. (1) Taxa asupra mijloacelor de transport, precum si obligatiile de plată accesorii acesteia, datorate până la data de întâi a lunii următoare celei în care se realizează înstrăinarea între vii a mijlocului de transport, reprezintă sarcină fiscală a părtii care înstrăinează.

(2) În situatia în care prin certificatul fiscal eliberat de către compartimentul de specialitate se atestă existenta unei asemenea sarcini fiscale, notarul public va refuza autentificarea actului notarial până la prezentarea documentului, în original, privind stingerea obligatiilor bugetare respective.

(3) Taxa asupra mijloacelor de transport se datorează până la data de la care se face scăderea.

(4) Scăderea de la impunere, în cursul anului, pentru oricare dintre situatiile prevăzute de lege, se face după cum urmează:

a) începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-a produs situatia respectivă;

b) proportional cu perioada cuprinsă între data mentionată la lit. a) si sfârsitul anului fiscal respectiv.

117. (1) Sunt supuse taxei asupra mijloacelor de transport numai vehiculele ce intră sub incidenta cap. IV al titlului IX din Codul fiscal, respectiv:

a) mijloacele de transport cu tractiune mecanică, prevăzute la art. 263 alin. (2) si (3) din Codul fiscal;

b) autovehiculele de transport marfă cu masa totală maximă autorizată de peste 12 tone, prevăzute la art. 263 alin. (4) din Codul fiscal;

c) combinatiile de autovehicule (autovehicule articulate sau trenuri rutiere) de transport marfă cu masa totală maximă autorizată de peste 12 tone, prevăzute la art. 263 alin. (5) din Codul fiscal;

d) remorcile, semiremorcile si rulotele, prevăzute la art. 263 alin. (6) din Codul fiscal;

e) mijloacele de transport pe apă, prevăzute la art. 263 alin. (7) din Codul fiscal.

(2) În aplicarea prevederilor art. 263 alin. (3) din Codul fiscal, pentru determinarea taxei asupra mijloacelor de transport în cazul motocicletelor, motoretelor si scuterelor prevăzute cu atas, nivelurile din tabelul de la art. 263 alin. (2) pct. 6 din Codul fiscal se majorează cu 50%.

118. Pentru aplicarea unitară a prevederilor art. 264 din Codul fiscal, referitoare la dobândire, înstrăinare si radiere/scoatere din evidente, se fac următoarele precizări:

a) taxa asupra mijloacelor de transport se datorează începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care acestea au fost dobândite; în situatiile în care contribuabilii - persoane fizice sau persoane juridice - dobândesc în străinătate dreptul de proprietate asupra mijloacelor de transport, oricare dintre cele prevăzute de cap. IV al titlului IX din Codul fiscal, data dobândirii se consideră data emiterii de către autoritatea vamală română a primului document în care se face referire la mijlocul de transport în cauză;

b) taxa asupra mijloacelor de transport se dă la scădere începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a avut loc înstrăinarea sau radierea;

c) înstrăinarea priveste pierderea proprietătii pe oricare dintre următoarele căi:

1. transferul dreptului de proprietate asupra mijlocului de transport prin oricare dintre modalitătile prevăzute de lege;

2. furtul mijlocului de transport respectiv, furt înregistrat la autoritătile competente în conditiile legii si pentru care acestea eliberează o adeverintă în acest sens, până la data restituirii mijlocului de transport furat către proprietarul de drept, în situatia în care vehiculul este recuperat, ori definitiv, în situatia în care bunul furat nu poate fi recuperat;

d) radierea, în întelesul art. 264 alin. (2) din Codul fiscal, precum si al prezentelor norme metodologice, constă în scoaterea din evidentele fiscale ale compartimentelor de specialitate ale autoritătilor administratiei publice locale a mijloacelor de transport care intră sub incidenta pct. 122 alin. (2).

119. În conformitate cu prevederile art. 264 din Codul fiscal, coroborate cu precizările de la pct. 118 din prezentele norme metodologice, se stabilesc următoarele două actiuni corelative dreptului de proprietate, în raport cu care se datorează ori se dă la scădere taxa asupra mijloacelor de transport, respectiv:

a) dobândirea mijlocului de transport, potrivit celor prevăzute la pct. 118 lit. a), care generează datorarea taxei asupra mijloacelor de transport, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care acestea au fost dobândite;

b) înstrăinarea mijlocului de transport, potrivit celor mentionate la pct. 118 lit. c) din prezentele norme metodologice, care generează scăderea taxei asupra mijloacelor de transport, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care acestea au fost înstrăinate.

120. Prezentele norme metodologice, în cazul mijloacelor de transport cu tractiune mecanică, se completează cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 610/1992 privind cartea de identitate a vehiculului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 21 octombrie 1992, denumită în continuare Hotărârea Guvernului nr. 610/1992, în aplicarea căreia s-au emis Instructiunile Ministerului de Interne, Ministerului Finantelor si Ministerului Transporturilor nr. 290/2.802/1.189/1993, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 28 mai 1993, denumite în continuare Instructiuni.

121. (1) Potrivit art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 610/1992, cartea de identitate a vehiculului este documentul care atestă, pentru persoana care o detine, dreptul de proprietate numai dacă datele din aceasta coincid cu datele din oricare dintre documentele prevăzute la alin. (3).

(2) Pentru înregistrarea mijloacelor de transport în evidentele compartimentelor de specialitate ale autoritătilor administratiei publice se utilizează declaratiile fiscale stabilite potrivit pct. 256, după cum contribuabilul este persoană fizică sau persoană juridică.

(3) La declaratia fiscală prevăzută la alin. (2) se anexează o fotocopie de pe cartea de identitate, precum si fotocopia certificată “pentru conformitate cu originalul” de pe contractul de vânzare-cumpărare, sub semnătură privată, contractul de schimb, factura, actul notarial (de donatie, certificatul de mostenitor etc.), hotărârea judecătorească rămasă definitivă si irevocabilă sau orice alt document similar.

122. (1) Pentru mijloacele de transport scăderea taxei se poate face atât în cazurile înstrăinării acestora, potrivit prevederilor pct. 118 lit. c), cât si în cazurile în care mijloacele de transport respective sunt scoase din functiune.

(2) Mijloacele de transport scoase din functiune corespund mijloacelor de transport cu grad avansat de uzură fizică, deteriorate sau care au piese lipsă, fiind improprii îndeplinirii functiilor pentru care au fost create, cazuri în care scăderea de la taxa asupra mijloacelor de transport se face prin prezentarea unor documente din care să reiasă că mijlocul de transport a fost dezmembrat de o persoană fizică sau de o persoană juridică specializată, care este autorizată să efectueze servicii tehnice auto, potrivit legii.

(3) Taxa asupra mijloacelor de transport nu se dă la scădere pentru perioada în care acestea se află în reparatii curente, reparatii capitale sau nu sunt utilizate din oricare alt motiv, inclusiv din lipsa unor piese de schimb din reteaua comercială sau de la unitătile de reparatii de profil.

(4) Structurile teritoriale de specialitate ale Directiei Generale de Evidentă Informatizată a Persoanei nu pot să radieze din evidentele proprii mijloacele de transport cu tractiune mecanică, potrivit art. 47 din Regulamentul de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 85/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 31 ianuarie 2003, cu modificările ulterioare, dacă proprietarul nu prezintă certificatul fiscal prin care se atestă că are achitată taxa asupra mijloacelor de transport aferentă până la data de întâi a lunii următoare celei în care îndeplineste conditiile de scădere din evidentele fiscale:

a) în cazul înstrăinării mijlocului de transport; sau

b) în cazul în care mijlocul de transport respectiv este scos din functiune; si

c) numai dacă proprietarul care solicită radierea prezintă certificatul fiscal prin care atestă că are achitată taxa aferentă până la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a realizat transferul dreptului de proprietate al mijlocului de transport respectiv.

(5) Structurile teritoriale de specialitate ale Directiei Generale de Evidentă Informatizată a Persoanei au obligatia ca la înmatricularea autovehiculelor dobândite prin acte juridice între vii să solicite certificatul fiscal prin care se atestă că persoana care a înstrăinat mijlocul de transport respectiv are achitată taxa aferentă până la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a realizat transferul dreptului de proprietate.

123. (1) Detinerea unor piese sau a unor caroserii de autovehicule nu înseamnă că acel contribuabil are un autovehicul taxabil.

(2) În caz de transformare a autoturismului prin schimbarea caroseriei, nu se stabileste o nouă taxă, deoarece capacitatea cilindrică a motorului nu se modifică.

124. Contribuabilii care datorează taxa asupra mijloacelor de transport sunt datori să îndeplinească obligatiile prevăzute de art. 264 alin. (4) din Codul fiscal, atât în ceea ce priveste declararea dobândirii sau înstrăinării, după caz, a mijlocului de transport, cât si în ceea ce priveste schimbările intervenite ulterior declarării, referitoare la adresa domiciliului/sediului/punctului de lucru, sau alte situatii care determină modificarea cuantumului taxei, sub sanctiunile prevăzute de dispozitiile legale în vigoare.

125. (1) În cazul schimbării domiciliului, a sediului sau a punctului de lucru, pe teritoriul României, contribuabilii proprietari de mijloace de transport supuse taxei au obligatia să declare, conform art. 264 alin. (4) din Codul fiscal, în termen de 30 de zile, la compartimentul de specialitate al autoritătilor administratiei publice locale din raza administrativ-teritorială unde sunt înregistrate aceste mijloace de transport, data schimbării si noua adresă.

(2) În baza declaratiei fiscale prevăzute la alin. (1), compartimentul de specialitate al autoritătilor administratiei publice locale transmite dosarul în vederea impunerii, în termen de 15 zile, compartimentului de specialitate al autoritătilor administratiei publice locale de la noul domiciliu, sediu sau punct de lucru, după caz, specificând că, în baza confirmării primirii, va da la scădere taxa cu începere de la data de întâi a lunii în care s-a schimbat domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, urmând ca impunerea să se stabilească cu începere de la aceeasi dată la noua adresă.

(3) Compartimentul de specialitate al autoritătilor administratiei publice locale de la noul domiciliu, sediu sau punct de lucru, după caz, verifică pe teren, înainte de confirmarea primirii dosarului, exactitatea datelor privind noua adresă, confirmând preluarea debitului în termenul prevăzut de lege.

126. (1) În cazul înstrăinării mijloacelor de transport, taxa stabilită în sarcina fostului proprietar se dă la scădere pe baza actului de înstrăinare, cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a făcut înstrăinarea sau, după caz, radierea, potrivit prevederilor pct. 118 lit. c).

(2) Compartimentul de specialitate al autoritătilor administratiei publice locale va proceda la scăderea taxei si va comunica, în termen de 15 zile, la compartimentul de specialitate al autoritătilor administratiei publice locale în a căror rază administrativ-teritorială noul proprietar, în calitatea sa de dobânditor, îsi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, numele sau denumirea acestuia, adresa lui si data de la care s-a acordat scăderea din sarcina vechiului proprietar.

(3) Compartimentul de specialitate al autoritătilor administratiei publice locale în a căror rază administrativ-teritorială dobânditorul îsi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, este obligat să confirme primirea datelor respective în termen de 30 de zile si să ia măsuri pentru impunerea acestuia.

(4) În ceea ce priveste înscrierea sau radierea din evidentele autoritătilor administratiei publice locale a mijloacelor de transport, dispozitiile prezentelor norme metodologice se complinesc cu cele ale instructiunilor mentionate la pct. 120.

127. (1) În cazul contribuabililor proprietari de mijloace de transport supuse taxei, plecati din localitatea unde au declarat că au domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, fără să încunostinteze despre modificările intervenite, taxele aferente se debitează în evidentele fiscale, urmând ca ulterior să se facă cercetări pentru a fi urmăriti la plată, potrivit reglementărilor legale.

(2) În cazul în care prin cercetările întreprinse se identifică noua adresă, compartimentele de specialitate ale autoritătilor administratiei publice locale în evidenta cărora se află mijloacele de transport respective vor transmite debitele la compartimentele de specialitate ale autoritătilor administratiei publice locale din raza administrativ-teritorială unde contribuabilii si-au stabilit noua adresă, în conditiile legii.

Codul fiscal:

Plata taxei

Art. 265. - (1) Taxa asupra mijlocului de transport se plăteste anual, în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie, inclusiv.

(2) Pentru plata cu anticipatie a taxei auto, datorată pentru întregul an de către persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului respectiv, se acordă o bonificatie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.

(3) În cazul unui mijloc de transport detinut de un nerezident, taxa asupra mijlocului de transport se plăteste integral în momentul înregistrării mijlocului de transport la compartimentul de specialitate al autoritătii de administratie publică locală.

Norme metodologice:

128. Prevederile pct. 71 si 72 se aplică în mod corespunzător si în cazul taxei asupra mijloacelor de transport.

129. (1) Detinătorii, persoane fizice sau juridice străine, care solicită înmatricularea temporară a mijloacelor de transport în România în conditiile art. 35 din regulamentul prevăzut la pct. 122 alin. (4), au obligatia să achite integral, la data solicitării, taxa datorată pentru perioada cuprinsă între data de întâi a lunii următoare celei în care se înmatriculează si până la sfârsitul anului fiscal respectiv.

(2) În situatia în care înmatricularea priveste o perioadă care depăseste data de 31 decembrie a anului fiscal în care s-a solicitat înmatricularea, detinătorii prevăzuti la alin. (1) au obligatia să achite integral taxa asupra mijloacelor de transport până la data de 31 ianuarie a fiecărui an, astfel:

a) în cazul în care înmatricularea priveste un an fiscal, taxa anuală;

b) în cazul în care înmatricularea priveste o perioadă care se sfârseste înainte de data de 1 decembrie a aceluiasi an, taxa aferentă perioadei cuprinse între data de 1 ianuarie si data de întâi a lunii următoare celei în care expiră înmatricularea.

Codul fiscal:

CAPITOLUL V

Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si a autorizatiilor

Reguli generale

Art. 266. - Orice persoană care trebuie să obtină un certificat, aviz sau altă autorizatie prevăzută în prezentul capitol trebuie să plătească taxa mentionată în acest capitol la compartimentul de specialitate al autoritătii administratiei publice locale înainte de a i se elibera certificatul, avizul sau autorizatia necesară.

Norme metodologice:

130. Taxele pentru eliberarea certificatelor, avizelor si a autorizatiilor se achită anticipat eliberării acestora.

Codul fiscal:

Taxa pentru eliberarea certificatelor de urbanism, a autorizatiilor de construire si a altor avize asemănătoare

Art. 267. - (1) Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, în mediul urban, este egală cu suma stabilită de consiliul local în limitele prevăzute în tabelul următor:

 

Suprafata pentru care se obtine certificatul de urbanism

Taxa (lei)

a) Până la 150 m2 inclusiv

25.000-35.000

b) Între 151 m2 si 250 m2 inclusiv

37.000-47.000

c) Între 251 m2 si 500 m2 inclusiv

48.000-60.000

d) Între 501 m2 si 750 m2 inclusiv

61.000-72.000

e) Între 751 m2 si 1.000 m2 inclusiv

73.000-85.000

f) Peste 1.000 m2 pentru fiecare m2 care depăseste 1.000 m2

85.000 + 130

 

(2) Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism pentru o zonă rurală este egală cu 50% din taxa stabilită conform alin. (1).

(3) Taxa pentru eliberarea unei autorizatii de construire pentru o clădire care urmează a fi folosită ca locuintă sau anexă la locuintă este egală cu 0,5% din valoarea autorizată a lucrărilor de constructii.

(4) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de foraje sau excavări necesară studiilor geotehnice, ridicărilor topografice, exploatărilor de carieră, balastierelor, sondelor de gaze si petrol, precum si altor exploatări se calculează înmultind numărul de metri pătrati de teren afectat de foraj sau de excavatie cu o valoare stabilită de consiliul local de până la 50.000 lei.

(5) Taxa pentru eliberarea autorizatiei necesare pentru lucrările de organizare de santier în vederea realizării unei constructii, care nu sunt incluse în altă autorizatie de construire, este egală cu 3% din valoarea autorizată a lucrărilor de organizare de santier.

(6) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de amenajare de tabere de corturi, căsute sau rulote ori campinguri este egală cu 2% din valoarea autorizată a lucrărilor de constructie.

(7) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire pentru chioscuri, tonete, cabine, spatii de expunere, situate pe căile si în spatiile publice, precum si pentru amplasarea corpurilor si a panourilor de afisaj, a firmelor si reclamelor este de până la 50.000 lei pentru fiecare metru pătrat de suprafată ocupată de constructie.

(8) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire pentru orice altă constructie decât cele prevăzute în alt alineat al prezentului articol este egală cu 1% din valoarea autorizată a lucrărilor de constructie, inclusiv instalatiile aferente.

(9) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de desfiintare, totală sau partială, a unei constructii este egală cu 0,1% din valoarea impozabilă a constructiei, stabilită pentru determinarea impozitului pe clădiri. În cazul desfiintării partiale a unei constructii, taxa pentru eliberarea autorizatiei se modifică astfel încât să reflecte portiunea din constructie care urmează a fi demolată.

(10) Taxa pentru prelungirea unui certificat de urbanism sau a unei autorizatii de construire este egală cu 30% din cuantumul taxei pentru eliberarea certificatului sau a autorizatiei initiale.

(11) Taxa pentru eliberarea unei autorizatii privind lucrările de racorduri si bransamente la retele publice de apă, canalizare, gaze, termice, energie electrică, telefonie si televiziune prin cablu se stabileste de consiliul local si este de până la 75.000 lei pentru fiecare racord.

(12) Taxa pentru avizarea certificatului de urbanism de către comisia de urbanism si amenajarea teritoriului, de către primari sau de structurile de specialitate din cadrul consiliului judetean se stabileste de consiliul local în sumă de până la 100.000 lei.

(13) Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatură stradală si adresă se stabileste de către consiliile locale în sumă de până la 60.000 lei.

(14) Pentru taxele prevăzute în prezentul articol, stabilite pe baza valorii autorizate a lucrărilor de constructie, se aplică următoarele reguli:

a) taxa datorată se stabileste pe baza valorii lucrărilor de constructie declarate de persoana care solicită avizul si se plăteste înainte de emiterea avizului;

b) în termen de 15 zile de la data finalizării lucrărilor de constructie, dar nu mai târziu de 15 zile de la data la care expiră autorizatia respectivă, persoana care a obtinut autorizatia trebuie să depună o declaratie privind valoarea lucrărilor de constructie la compartimentul de specialitate al autoritătii administratiei publice locale;

c) până în cea de-a 15-a zi inclusiv, de la data la care se depune situatia finală privind valoarea lucrărilor de constructii, compartimentul de specialitate al autoritătii administratiei publice locale are obligatia de a stabili taxa datorată pe baza valorii reale a lucrărilor de constructie;

d) până în cea de-a 15-a zi inclusiv, de la data la care compartimentul de specialitate al autoritătii administratiei publice locale a emis valoarea stabilită pentru taxă, trebuie plătită orice sumă suplimentară datorată de către persoana care a primit autorizatia sau orice sumă care trebuie rambursată de autoritatea administratiei publice locale.

(15) În cazul unei autorizatii de construire emise pentru o persoană fizică, valoarea reală a lucrărilor de constructie nu poate fi mai mică decât valoarea impozabilă a clădirii stabilită conform art. 251.

Norme metodologice:

131. (1) Pentru eliberarea certificatelor de urbanism, în conditiile Legii nr. 50/1991, prin hotărâri ale consiliilor locale, se stabilesc nivelurile taxelor, între limitele prevăzute în tabelul de la art. 267 alin. (1) din Codul fiscal, taxe care se plătesc anticipat, în functie de suprafata terenului pentru care se solicită certificatul.

(2) Taxele pentru eliberarea certificatelor de urbanism se fac venit la bugetul local al comunei, al orasului sau al municipiului, după caz, unde este amplasat terenul, indiferent dacă certificatul de urbanism se eliberează de la nivelul consiliului judetean. La nivelul municipiului Bucuresti, taxele pentru eliberarea certificatelor de urbanism se fac venit la bugetul local al sectoarelor acestuia.

132. (1) În mediul rural, consiliile locale stabilesc taxa între limitele prevăzute în tabelul de la art. 267 alin. (1) din Codul fiscal, reduse cu 50%. Mediul urban corespunde localitătilor de rangul 0-III, iar mediul rural corespunde localitătilor de rangul IV si V.

(2) În cazul în care prin cerere se indică numai adresa, potrivit nomenclaturii stradale, suprafata de teren la care se raportează calculul taxei este suprafata întregii parcele, iar în cazul în care printr-un plan topografic sau de situatie solicitantul individualizează o anumită suprafată din parcelă, taxa se aplică doar la aceasta.

133. (1) Pentru clădirile utilizate ca locuintă, atât în cazul persoanelor fizice, cât si în cel al persoanelor juridice, precum si pentru anexele la locuintă taxele pentru eliberarea autorizatiei de construire se reduc cu 50%.

(2) Calculul acestei taxe se face de către structurile de specialitate.

(3) Prin expresia anexe la locuintă se întelege: grajdurile, pătulele, magaziile, hambarele pentru cereale, surele, fânăriile, remizele, soproanele, garajele, precum si altele asemenea.

134. (1) Autorizatia de foraje si excavări, model stabilit potrivit pct. 256, se eliberează de către primarii în a căror rază de competentă teritorială se realizează oricare dintre operatiunile: studii geotehnice, ridicări topografice, exploatări de carieră, balastiere, sonde de gaze si petrol, precum si oricare alte exploatări, la cererea scrisă a beneficiarului acesteia, potrivit modelului prevăzut la acelasi punct.

(2) Autorizatia se eliberează pentru fiecare an fiscal sau fractiune de an fiscal, iar taxa se calculează în mod corespunzător. Această autorizatie nu este de natura autorizatiei de construire si nici nu o înlocuieste pe aceasta, iar plata taxei nu îl scuteste pe titularul autorizatiei de orice alte obligatii fiscale legale, în măsura în care acestea îi sunt aplicabile.

(3) Cererea pentru eliberarea autorizatiei de foraje si excavări are elementele constitutive ale declaratiei fiscale si se depune la structura de specialitate în a cărei rază de competentă teritorială se realizează oricare dintre operatiunile prevăzute la art. 267 alin. (4) din Codul fiscal, cu cel putin 30 de zile înainte de data începerii operatiunilor.

(4) Taxa se calculează pentru fiecare metru pătrat sau fractiune de metru pătrat afectat de oricare dintre operatiunile prevăzute la alin. (1).

(5) Pentru operatiunile în curs la data publicării prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I, beneficiarii au obligatia să depună cererile pentru eliberarea autorizatiilor în termen de 30 de zile de la data publicării prezentelor norme metodologice.

135. În cazurile în care lucrările specifice organizării de santier nu au fost autorizate o dată cu lucrările pentru investitia de bază, taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire este de 3% si se aplică la cheltuielile cu organizarea de santier.

136. Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire pentru organizarea de tabere de corturi, căsute sau rulote ori campinguri, prevăzută la art. 267 alin. (6) din Codul fiscal, se calculează prin aplicarea unei cote de 2% asupra valorii autorizate a lucrării sau a constructiei.

137. Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire pentru chioscuri, tonete, cabine, spatii de expunere, situate pe căile si în spatiile publice, si pentru amplasarea corpurilor si a panourilor de afisaj, a firmelor si a reclamelor se stabileste de consiliul local si se calculează pentru fiecare metru pătrat sau fractiune de metru pătrat afectat acestor lucrări.

138. (1) Pentru eliberarea autorizatiei de construire, atât persoanele fizice, cât si persoanele juridice solicitante datorează o taxă, reprezentând 1% din valoarea de proiect declarată în cererea pentru eliberarea autorizatiei, în conformitate cu proiectul prezentat, în conditiile Legii nr. 50/1991, inclusiv instalatiile aferente.

(2) Calculul acestei taxe se face de către structurile de specialitate.

(3) În cazul lucrărilor de construire a clădirilor proprietate a persoanelor fizice, dacă valoarea de proiect declarată în cererea pentru eliberarea autorizatiei de construire este mai mică decât valoarea impozabilă determinată în conditiile art. 251 alin. (3) din Codul fiscal, taxa se calculează prin aplicarea cotei de 1% sau reduse cu 50%, după caz, asupra valorii impozabile.

(4) Pentru orice alte lucrări supuse autorizării, în afara lucrărilor de construire a clădirilor proprietate a persoanelor fizice, stabilirea taxei se face cu respectarea prevederilor alin. (1).

139. (1) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de desfiintare, partială sau totală, a constructiilor si a amenajărilor se calculează prin aplicarea unei cote de 0,1% asupra valorii impozabile a constructiei, în cazul persoanelor fizice detinătoare de clădiri.

(2) În cazul persoanelor fizice ale căror constructii sau amenajări nu sunt de natura clădirilor, cota de 0,1% se aplică asupra valorii reale a constructiilor sau amenajării supuse desfiintării, declarată de beneficiarul autorizatiei, dacă acestea ar fi realizate la data respectivă.

(3) În cazul desfiintării partiale cuantumul taxei se calculează proportional cu suprafata construită desfăsurată a clădirii supuse desfiintării, iar pentru celelalte constructii si amenajări care nu sunt de natura clădirilor, taxa se calculează proportional cu valoarea reală a constructiilor sau amenajărilor supuse desfiintării.

(4) Prin termenul desfiintare se întelege demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea partială sau totală a constructiei si a instalatiilor aferente, precum si a oricăror altor amenajări.

(5) Prin termenul dezafectare se întelege schimbarea destinatiei unui imobil.

140. (1) Pentru prelungirea valabilitătii certificatului de urbanism sau autorizatiei de construire se stabileste o taxă reprezentând 30% din taxa initială.

(2) Cu cel putin 15 zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a certificatului de urbanism sau autorizatiei de construire se recomandă ca structura specializată să înstiinteze beneficiarul acestora despre necesitatea prelungirii valabilitătii în cazul în care lucrările de construire nu se finalizează până la termen.

(3) În cazul în care lucrările de construire nu au fost executate integral până la data expirării termenului de valabilitate a autorizatiei de construire si nu s-a solicitat prelungirea valabilitătii acesteia, la data regularizării taxei se stabileste separat si taxa prevăzută la art. 267 alin. (10) din Codul fiscal.

141. (1) Taxa pentru eliberarea autorizatiilor privind lucrările de racorduri si bransament la retelele publice de apă, canalizare, gaze, termice, energie electrică, telefonie si televiziune prin cablu se datorează de către furnizorii serviciilor respective pentru fiecare instalatie/beneficiar.

Această autorizatie nu este de natura autorizatiei de construire si nici nu o înlocuieste pe aceasta în situatia în care este necesară emiterea autorizatiei de construire. (2) Autorizatia prevăzută la acest punct, model stabilit potrivit pct. 256, se emite numai de către primari, în functie de raza de competentă.

(3) Furnizorii serviciilor nu pot efectua lucrările de racorduri sau bransamente decât după obtinerea autorizatiei, în conditiile prezentelor norme metodologice, sub sanctiunile prevăzute de lege.

(4) Autorizatia privind lucrările de racorduri si bransament la retelele publice de apă, canalizare, gaze, termice, energie electrică, telefonie si televiziune prin cablu se eliberează la cererea scrisă a furnizorilor de servicii, potrivit modelului stabilit la pct. 256.

(5) Cererea pentru eliberarea autorizatiei privind lucrările de racorduri si bransament la retelele publice de apă, canalizare, gaze, termice, energie electrică, telefonie si televiziune prin cablu are elementele constitutive ale declaratiei fiscale si se depune la structura de specialitate în a cărei rază de competentă teritorială se realizează oricare dintre racorduri sau bransamente, prevăzute la art. 267 alin. (11) din Codul fiscal, cu cel putin 30 de zile înainte de data începerii lucrărilor.

142. Taxa pentru avizarea certificatului de urbanism de către comisia de urbanism si amenajarea teritoriului, de către primari sau de structurile de specialitate din cadrul consiliului judetean, prevăzută la art. 267 alin. (12) din Codul fiscal, se stabileste, prin hotărâre, de către consiliile locale si se face venit la bugetul local al comunei, al orasului sau al municipiului, după caz, unde se află amplasat terenul pentru care se emite certificatul de urbanism.

La nivelul municipiului Bucuresti această taxă se stabileste, prin hotărâre, de către Consiliul General al Municipiului Bucuresti si se face venit la bugetul local al sectoarelor acestuia.

143. (1) Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatură stradală si adresă se datorează pentru fiecare certificat eliberat de către primari în conditiile Ordonantei Guvernului nr. 33/2002 privind reglementarea eliberării certificatelor si adeverintelor de către autoritătile publice centrale si locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 2 februarie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 223/2002, prin care se confirmă realitatea existentei domiciliului/resedintei persoanei fizice sau a sediului persoanei juridice la adresa respectivă, potrivit nomenclaturii stradale aprobate la nivelul localitătii.

(2) Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatură stradală si adresă se stabileste, prin hotărâre, de către consiliile locale si se face venit la bugetul local al comunei, al orasului sau al municipiului, după caz. La nivelul municipiului Bucuresti această taxă se stabileste, prin hotărâre, de către Consiliul General al Municipiului Bucuresti si se face venit la bugetul local al sectoarelor acestuia.

(3) Cererea pentru eliberarea certificatului de nomenclatură stradală si adresă, precum si Certificatul de nomenclatură stradală si adresă reprezintă modelele stabilite potrivit pct. 256.

(4) Pentru eliberarea certificatului de nomenclatură stradală nu se datorează si taxa extrajudiciară de timbru.

144. (1) În cazul persoanelor juridice, taxa datorată pentru eliberarea autorizatiei de construire se stabileste pe baza valorii reale a lucrărilor care corespunde înregistrărilor din evidenta contabilă si se plăteste anticipat, înainte de eliberarea acesteia.

(2) În situatia în care se apreciază că valoarea reală declarată a lucrărilor este subevaluată în raport cu alte lucrări similare, compartimentul de specialitate al autoritătilor administratiei publice locale din raza de competentă unde se realizează lucrările de construire, la sesizarea structurii de specialitate, are obligatia să efectueze cel putin inspectia fiscală partială, în conditiile Codului de procedură fiscală, pentru verificarea concordantei dintre valoarea reală a lucrărilor declarate pentru regularizarea taxei si înregistrările efectuate în evidenta contabilă.

(3) Termenul de plată a diferentei rezultate în urma regularizării taxei pentru eliberarea autorizatiei de construire este de 15 zile de la data întocmirii procesului-verbal de receptie, dar nu mai târziu de 15 zile de la data expirării valabilitătii autorizatiei de construire.

(4) În cazul în care în urma regularizării taxei de autorizare beneficiarului autorizatiei de construire i se cuvine restituirea unei sume, iar acesta înregistrează obligatii bugetare restante, regularizarea se face potrivit prevederilor legale în vigoare.

(5) Notiunea situatia finală, prevăzută la art. 267 alin. (14) lit. c) din Codul fiscal, corespunde procesului-verbal de receptie.

145. În cazul persoanelor fizice beneficiare ale autorizatiei de construire pentru clădiri, dacă valoarea reală declarată a lucrărilor de constructie este mai mică decât valoarea impozabilă stabilită în conditiile art. 251 din Codul fiscal, pentru determinarea taxei se are în vedere această din urmă valoare.

146. Nivelurile taxelor prevăzute în sumă fixă la acest capitol se stabilesc de către consiliile locale sau judetene, după caz, între limitele si în conditiile prevăzute în Codul fiscal, în cursul lunii mai a fiecărui an pentru anul fiscal următor.

Codul fiscal:

Taxa pentru eliberarea autorizatiilor pentru a desfăsura o activitate economică si a altor autorizatii similare

Art. 268. - (1) Taxa pentru eliberarea unei autorizatii pentru desfăsurarea unei activităti economice este stabilită de către consiliul local în sumă de până la 100.000 lei, în mediul rural, si de până la 500.000 lei, în mediul urban.

(2) Taxa pentru eliberarea autorizatiilor sanitare de functionare se stabileste de consiliul local si este de până la 120.000 lei.

(3) Taxa pentru eliberarea de copii heliografice de pe planuri cadastrale sau de pe alte asemenea planuri, detinute de consiliile locale, se stabileste de către consiliul local si este de până la 200.000 lei.

(4) Taxa pentru eliberarea certificatelor de producător se stabileste de către consiliile locale si este de până la 500.000 lei.

Norme metodologice:

147. Taxele prevăzute la art. 268 alin. (1) din Codul fiscal vizează numai persoanele fizice si asociatiile familiale prevăzute în Legea nr. 507/2002 privind organizarea si desfăsurarea unor activităti economice de către persoane fizice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 6 august 2002, denumită în continuare Legea nr. 507/2002.

148. Autorizatiile prevăzute la art. 268 alin. (1) din Codul fiscal corespund autorizării pentru desfăsurarea de către persoanele fizice a unor activităti economice în mod independent, precum si celor pentru înfiintarea si functionarea asociatiilor familiale.

149. (1) Taxele pentru eliberarea autorizatiilor pentru desfăsurarea unei activităti economice sunt anuale, se stabilesc prin hotărâri ale consiliilor locale, adoptate în conditiile art. 288 alin. (1) din Codul fiscal, si se achită integral, anticipat eliberării acestora, indiferent de perioada rămasă până la sfârsitul anului fiscal respectiv.

(2) Taxele prevăzute la alin. (1) în cazul autorizatiilor pentru desfăsurarea unei activităti economice, existente la titular la data de 31 decembrie, se achită până cel târziu la data de 31 ianuarie a anului fiscal următor.

(3) Mentiunea privind plata acestor taxe se face pe verso-ul autorizatiilor.

150. Taxa pentru eliberarea autorizatiei pentru desfăsurarea unei activităti economice nu se restituie chiar dacă autorizatia de functionare a fost suspendată sau anulată, după caz.

151. În cazul pierderii ori degradării autorizatiei de functionare, eliberarea alteia se face numai după achitarea taxei în conditiile prevăzute la pct. 149 alin. (1).

152. În cazul pierderii autorizatiei pentru desfăsurarea unei activităti economice, titularul său are obligatia să publice pierderea în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. Dovada publicării se depune la cererea pentru eliberarea noii autorizatii de functionare.

153. Pentru efectuarea de modificări în autorizatia pentru desfăsurarea unei activităti economice, potrivit prevederilor Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 507/2002 privind organizarea si desfăsurarea unor activităti economice de către persoane fizice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 58/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 20 februarie 2003, cu modificările si completările ulterioare, la cererea titularului său, după eliberarea acesteia, nu se încasează taxa prevăzută la art. 268 alin. (1) din Codul fiscal.

154. (1) Taxele pentru eliberarea autorizatiilor sanitare de functionare, prevăzute la art. 268 alin. (2) din Codul fiscal, sunt anuale si se fac venit la bugetul local al unitătii administrativ-teritoriale unde se află situate obiectivele si/sau unde se desfăsoară activitătile pentru care se solicită autorizarea. În cazul municipiului Bucuresti, aceste taxe se fac venit la bugetul local al sectorului unde se află situate obiectivele si/sau unde se desfăsoară activitătile pentru care se solicită autorizarea.

(2) Taxele prevăzute la alin. (1) pentru autorizatiile sanitare de functionare existente la titular la data de 31 decembrie se achită până cel târziu la data de 31 ianuarie a anului fiscal următor.

155. (1) Taxele prevăzute la art. 268 alin. (2) din Codul fiscal:

a) se referă la autorizatiile sanitare de functionare eliberate de directiile de sănătate publică teritoriale în temeiul Legii nr. 100/1998 privind asistenta de sănătate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 1 iunie 1998, cu modificările si completările ulterioare;

b) se achită integral până la data eliberării autorizatiei, indiferent de perioada rămasă până la sfârsitul anului fiscal respectiv;

c) se stabilesc prin hotărâri ale consiliilor locale, adoptate în conditiile art. 288 alin. (1) din Codul fiscal;

d) nu se restituie chiar dacă autorizatia a fost retrasă temporar sau definitiv.

(2) La eliberarea autorizatiilor sanitare de functionare, directiile de sănătate publică teritoriale vor solicita beneficiarilor autorizatiilor respective dovada efectuării plătii taxelor, în conditiile alin. (1) lit. b) si c), în contul unitătii administrativ-teritoriale unde se află situate obiectivele si/sau unde se desfăsoară activitătile pentru care se solicită autorizarea.

156. (1) Taxa prevăzută la art. 268 alin. (3) din Codul fiscal, pentru eliberarea de copii heliografice de pe planurile cadastrale sau de pe alte asemenea planuri detinute de consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucuresti/consiliile judetene se datorează de persoanele fizice si persoanele juridice beneficiare.

(2) Taxa prevăzută la alin. (1) se stabileste, în lei/m2 sau fractiune de m2, prin hotărâri ale autoritătilor deliberative, în conditiile art. 288 alin. (1).

157. Taxa prevăzută la pct. 156 se face venit la bugetul local administrat de către autoritatea deliberativă care detine planurile respective.

158. (1) Taxa pentru eliberarea certificatelor de producător, prevăzută la art. 268 alin. (4) din Codul fiscal:

a) se încasează de la persoanele fizice producători care intră sub incidenta Hotărârii Guvernului nr. 661/2001 privind procedura de eliberare a certificatului de producător, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 3 august 2001, denumită în continuare Hotărârea Guvernului nr. 661/2001;

b) se achită anticipat eliberării certificatului de producător;

c) se face venit la bugetele locale ale căror ordonatori principali de credite sunt primarii care au eliberat certificatele de producător respective;

d) nu se restituie chiar dacă certificatul de producător a fost anulat.

(2) Certificatul de producător se eliberează la cerere, al cărui model este stabilit potrivit anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 661/2001.

(3) Taxa pentru eliberarea certificatelor de producător se stabileste prin hotărâri adoptate de consiliile locale, în conditiile prevederilor art. 268 alin. (4) coroborate cu cele ale art. 288 alin. (1) din Codul fiscal. În cazul municipiului Bucuresti, această taxă se stabileste prin hotărâre adoptată de Consiliul General al Municipiului Bucuresti.

(4) Autoritătile deliberative pot stabili taxe pentru eliberarea certificatelor de producător, între limitele din tabloul prevăzut la pct. 11 alin. (3), diferentiate pe produse.

159. Potrivit prevederilor art. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 661/2001, contravaloarea certificatelor de producător se suportă din taxele mentionate la pct. 158 alin. (4) si pe cale de consecintă autoritătile deliberative nu pot institui alte taxe pentru eliberarea certificatelor de producător în afara acestora.

Codul fiscal:

Scutiri

Art. 269. - Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor nu se datorează pentru:

a) certificat de urbanism sau autorizatie de construire pentru lăcas de cult sau constructie anexă;

b) certificat de urbanism sau autorizatie de construire pentru dezvoltarea, modernizarea sau reabilitarea infrastructurilor din transporturi care apartin domeniului public al statului;

c) certificat de urbanism sau autorizatie de construire, pentru lucrările de interes public judetean sau local;

d) certificat de urbanism sau autorizatie de construire, dacă beneficiarul constructiei este o institutie publică;

e) autorizatie de construire pentru autostrăzile si căile ferate atribuite prin concesionare, conform legii.

Norme metodologice:

160. Taxele pentru eliberarea atât a certificatului de urbanism, cât si a autorizatiei de construire, prevăzute la art. 269 din Codul fiscal, nu se datorează în următoarele cazuri:

a) pentru oricare categorie de lucrări referitoare la locasuri de cult, inclusiv pentru constructiile-anexe ale acestora, cu conditia ca acel cult religios să fie recunoscut oficial în România;

b) pentru lucrările de dezvoltare, modernizare sau reabilitare a infrastructurilor din transporturi care apartin domeniului public al statului, indiferent de solicitant;

c) pentru lucrările de interes public judetean sau local;

d) pentru lucrările privind constructiile ai căror beneficiari sunt institutiile publice, indiferent de solicitantul autorizatiei;

e) pentru lucrările privind autostrăzile si căile ferate atribuite prin concesionare în conformitate cu Ordonanta Guvernului nr. 30/1995 privind regimul de concesionare a construirii si exploatării unor tronsoane de căi de comunicatii terestre - autostrăzi si căi ferate, aprobată cu modificări prin Legea nr. 136/1996, cu modificările ulterioare.

161. În sensul prezentelor norme metodologice, prin lucrări de interes public se întelege orice lucrări de constructii si reparatii finantate de la bugetul local, bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, credite externe sau sume alocate pe bază de parteneriat, efectuate pentru a deservi colectivitătile locale.

Codul fiscal:

CAPITOLUL VI

Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă si publicitate

Taxa pentru serviciile de reclamă si publicitate Art. 270. - (1) Orice persoană, care beneficiază de servicii de reclamă si publicitate în România în baza unui contract sau a unui alt fel de întelegere încheiată cu altă persoană, datorează plata taxei prevăzute în prezentul articol, cu exceptia serviciilor de reclamă si publicitate realizate prin mijloacele de informare în masă scrise si audiovizuale.

(2) Taxa prevăzută în prezentul articol, denumită în continuare taxa pentru servicii de reclamă si publicitate, se plăteste la bugetul local al unitătii administrativ-teritoriale în raza căreia persoana prestează serviciile de reclamă si publicitate.

(3) Taxa pentru servicii de reclamă si publicitate se calculează prin aplicarea cotei taxei respective la valoarea serviciilor de reclamă si publicitate.

(4) Cota taxei se stabileste de consiliul local, fiind cuprinsă între 1% si 3%.

(5) Valoarea serviciilor de reclamă si publicitate cuprinde orice plată obtinută sau care urmează a fi obtinută pentru serviciile de reclamă si publicitate, cu exceptia taxei pe valoarea adăugată.

(6) Taxa pentru servicii de reclamă si publicitate se varsă la bugetul local, lunar, până la data de 10 a lunii următoare celei în care a intrat în vigoare contractul de prestări de servicii de reclamă si publicitate.

Norme metodologice:

162. Beneficiarii serviciilor de reclamă si publicitate realizate în baza unui contract sau a unei altfel de întelegeri încheiate cu oricare altă persoană datorează taxa, prevăzută la art. 270 din Codul fiscal, la bugetul local al unitătii administrativ-teritoriale în raza căreia persoana respectivă prestează aceste servicii de reclamă si publicitate.

163. (1) Taxa pentru serviciile de reclamă si publicitate, se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 1% si 3%, inclusiv, asupra valorii serviciilor de reclamă si publicitate, prevăzută în contract, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.

(2) Nivelul cotei se stabileste de către consiliile locale în cursul lunii mai a fiecărui an pentru anul fiscal următor, potrivit art. 288 alin. (1) din Codul fiscal.

164. (1) Taxa se plăteste lunar de către prestatorul serviciului de reclamă si publicitate, pe toată durata desfăsurării contractului, până la data de 10 a lunii următoare datorării taxei.

(2) Taxa se datorează de la data intrării în vigoare a contractului.

Codul fiscal:

Taxa pentru afisaj în scop de reclamă si publicitate Art. 271. - (1) Orice persoană care utilizează un panou, afisaj sau structură de afisaj pentru reclamă si publicitate într-un loc public datorează plata taxei anuale prevăzute în prezentul articol către bugetul local al autoritătii administratiei publice locale în raza căreia este amplasat panoul, afisajul sau structura de afisaj respectivă.

(2) Valoarea taxei pentru afisaj în scop de reclamă si publicitate se calculează anual, prin înmultirea numărului de metri pătrati sau a fractiunii de metru pătrat a suprafetei afisajului pentru reclamă sau publicitate cu suma stabilită de consiliul local, astfel:

a) în cazul unui afisaj situat în locul în care persoana derulează o activitate economică, suma este de până la 200.000 lei;

b) în cazul oricărui alt panou, afisaj sau structură de afisaj pentru reclamă si publicitate, suma este de până la 150.000 lei.

(3) Taxa pentru afisaj în scop de reclamă si publicitate se recalculează pentru a reflecta numărul de luni sau fractiunea din lună dintr-un an calendaristic în care se afisează în scop de reclamă si publicitate.

(4) Taxa pentru afisajul în scop de reclamă si publicitate se plăteste anual, anticipat sau trimestrial, în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie, inclusiv.

(5) Consiliile locale pot impune persoanelor care datorează taxa pentru afisaj în scop de reclamă si publicitate să depună o declaratie anuală la compartimentul de specialitate al autoritătii administratiei publice locale.

Norme metodologice:

165. (1) Pentru utilizarea unui panou, afisaj sau structură de afisaj pentru reclamă si publicitate într-un loc public, care nu are la bază un contract de publicitate, consiliile locale stabilesc, prin hotărâre, taxa pentru afisaj în scop de reclamă si publicitate, pe metru pătrat de afisaj, plătită de utilizator la bugetul local al unitătii administrativ-teritoriale în raza căreia este amplasat panoul, afisajul sau structura de afisaj. La nivelul municipiului Bucuresti această taxă se stabileste, prin hotărâre, de către Consiliul General al Municipiului Bucuresti si se face venit la bugetul local al sectorului în raza căruia este amplasat panoul, afisajul sau structura de afisaj.

(2) În cazul în care panoul, afisajul sau structura de afisaj este închiriată unei alte persoane, utilizatorul final va datora taxa în conditiile art. 270 sau art. 271 din Codul fiscal, după caz.

166. Taxa datorată se calculează prin înmultirea numărului de metri pătrati sau a fractiunii de metru pătrat a afisajului cu taxa stabilită de autoritatea deliberativă.

167. (1) Suprafata pentru care se datorează taxa pentru afisaj în scop de reclamă si publicitate este determinată de dreptunghiul imaginar în care se înscriu toate elementele ce compun afisul, panoul sau firma, după caz.

(2) Exemplu de afis, panou sau firmă:

(3) Suprafata pentru care se datorează taxa pentru afisaj în scop de reclamă si publicitate, potrivit exemplului de la alin. (2), se determină prin înmultirea L x l, respectiv 5,73 m x 4,08 m = 23,38 m2.

(4) Firma instalată la locul în care o persoană derulează o activitate economică este asimilată afisului.

168. (1) În sensul prevederilor art. 271 alin. (4) din Codul fiscal, se fac următoarele precizări:

a) se consideră că taxa pentru afisajul în scop de reclamă si publicitate se plăteste anual, anticipat, atunci când un contribuabil stinge obligatia de plată datorată pentru anul fiscal respectiv, înainte de data de 15 martie, inclusiv, a aceluiasi an fiscal;

b) se consideră că taxa pentru afisajul în scop de reclamă si publicitate se plăteste trimestrial, atunci când un contribuabil stinge obligatia de plată datorată pentru anul fiscal respectiv, în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie, inclusiv.

(2) Taxa se calculează pentru un an fiscal sau pentru numărul de luni si zile rămase până la sfârsitul anului fiscal si se plăteste de către utilizatorul panoului, afisajului sau structurii de afisaj, potrivit prevederilor alin. (1).

169. Consiliile locale, prin hotărârile adoptate în conditiile pct. 165 alin. (1), pot stabili obligatia ca persoanele care datorează această taxă să depună o declaratie fiscală, model stabilit conform pct. 256. În cazul în care autoritătile deliberative optează pentru obligatia depunerii declaratiei fiscale, aceasta va fi depusă la compartimentul de specialitate al autoritătii administratiei publice locale în a cărei rază este amplasat panoul, afisajul sau structura de afisaj, sub sanctiunile prevăzute la art. 294 alin. (2) din Codul fiscal, în termen de 30 de zile de la data amplasării.

Codul fiscal:

Scutiri

Art. 272. - (1) Taxa pentru serviciile de reclamă si publicitate si taxa pentru afisaj în scop de reclamă si publicitate nu se aplică institutiilor publice, cu exceptia cazurilor când acestea fac reclamă unor activităti economice.

(2) Taxa prevăzută în prezentul articol, denumită în continuare taxa pentru afisaj în scop de reclamă si publicitate, nu se aplică unei persoane care închiriază panoul, afisajul sau structura de afisaj unei alte persoane, în acest caz taxa prevăzută la art. 270 fiind plătită de această ultimă persoană.

(3) Taxa pentru afisaj în scop de reclamă si publicitate nu se datorează pentru afisele, panourile sau alte mijloace de reclamă si publicitate amplasate în interiorul clădirilor.

(4) Taxa pentru afisaj în scop de reclamă si publicitate nu se aplică pentru panourile de identificare a instalatiilor energetice, marcaje de avertizare sau marcaje de circulatie, precum si alte informatii de utilitate publică si educationale.

(5) Nu se datorează taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă si publicitate pentru afisajul efectuat pe mijloacele de transport care nu sunt destinate, prin constructia lor, realizării de reclamă si publicitate.

Norme metodologice:

170. Intră sub incidenta prevederilor art. 272 alin. (3) din Codul fiscal si afisele expuse în exteriorul clădirii, prin care se fac publice spectacolele de natura celor prevăzute la art. 273 din Codul fiscal, dar numai cele de la sediul organizatorului si/sau locul desfăsurării spectacolului, fiind asimilate celor amplasate în interiorul clădirilor.

Codul fiscal:

CAPITOLUL VII

Impozitul pe spectacole

Reguli generale

Art. 273. - (1) Orice persoană care organizează o manifestare artistică, o competitie sportivă sau altă activitate distractivă în România are obligatia de a plăti impozitul prevăzut în prezentul capitol, denumit în continuare impozitul pe spectacole.

(2) Impozitul pe spectacole se plăteste la bugetul local al unitătii administrativ-teritoriale în raza căreia are loc manifestarea artistică, competitia sportivă sau altă activitate distractivă.

Norme metodologice:

171. Persoanele fizice si persoanele juridice care organizează manifestări artistice, competitii sportive sau orice altă activitate distractivă, cu caracter permanent sau ocazional, datorează impozitul pe spectacole, calculat în cote procentuale asupra încasărilor din vânzarea abonamentelor si biletelor de intrare sau, după caz, în sumă fixă, în functie de suprafata incintei, în cazul videotecilor si discotecilor.

172. Impozitul pe spectacole se plăteste lunar, până la data de 15, inclusiv, a lunii următoare celei în care se organizează spectacolul, la bugetele locale ale comunelor, ale oraselor sau ale municipiilor, după caz, în a căror rază de competentă se desfăsoară spectacolele. La nivelul municipiului Bucuresti impozitul pe spectacole se face venit la bugetul local al sectoarelor în a căror rază de competentă se desfăsoară spectacolele.

Codul fiscal:

Calculul impozitului

Art. 274. - (1) Cu exceptiile prevăzute la art. 275, impozitul pe spectacole se calculează prin aplicarea cotei de impozit la suma încasată din vânzarea biletelor de intrare si a abonamentelor.

(2) Cota de impozit se determină după cum urmează:

a) în cazul unui spectacol de teatru, ca de exemplu o piesă de teatru, balet, operă, operetă, concert filarmonic sau altă manifestare muzicală, prezentarea unui film la cinematograf, un spectacol de circ sau orice competitie sportivă internă sau internatională, cota de impozit este egală cu 2%;

b) în cazul oricărei alte manifestări artistice decât cele enumerate la lit. a), cota de impozit este egală cu 5%.

(3) Suma primită din vânzarea biletelor de intrare sau a abonamentelor nu cuprinde sumele plătite de organizatorul spectacolului în scopuri caritabile, conform contractului scris intrat în vigoare înaintea vânzării biletelor de intrare sau a abonamentelor.

(4) Persoanele care datorează impozitul pe spectacole stabilit în conformitate cu prezentul articol au obligatia de:

a) a înregistra biletele de intrare si/sau abonamentele la compartimentul de specialitate al autoritătii administratiei publice locale care îsi exercită autoritatea asupra locului unde are loc spectacolul;

b) a anunta tarifele pentru spectacol în locul unde este programat să aibă loc spectacolul, precum si în orice alt loc în care se vând bilete de intrare si/sau abonamente;

c) a preciza tarifele pe biletele de intrare si/sau abonamente si de a nu încasa sume care depăsesc tarifele precizate pe biletele de intrare si/sau abonamente;

d) a emite un bilet de intrare si/sau abonament pentru toate sumele primite de la spectatori;

e) a asigura, la cererea compartimentului de specialitate al autoritătii administratiei publice locale, documentele justificative privind calculul si plata impozitului pe spectacole;

f) a se conforma oricăror alte cerinte privind tipărirea, înregistrarea, avizarea, evidenta si inventarul biletelor de intrare si al abonamentelor, care sunt precizate în normele elaborate în comun de Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Administratiei si Internelor, contrasemnate de Ministerul Culturii si Cultelor si Agentia Natională pentru Sport.

Norme metodologice:

173. Organizatorii de manifestări artistice cinematografice, teatrale, muzicale si folclorice datorează impozit pe spectacole, în conditiile prezentelor norme metodologice, calculat asupra încasărilor din vânzarea biletelor de intrare/abonamentelor, din care se scade valoarea timbrelor cinematografice, teatrale, muzicale, folclorice sau de divertisment, după caz, determinată potrivit prevederilor:

a) Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii si de divertisment, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 14 iunie 1994, cu modificările si completările ulterioare;

b) Normelor metodologice emise de Ministerul Finantelor nr. 48.211/1994 privind perceperea, încasarea, virarea, utilizarea, evidenta si controlul destinatiei sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric si al artelor plastice, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 17 octombrie 1994, cu modificările si completările ulterioare.

174. Pentru manifestările artistice si competitiile sportive impozitul pe spectacole se stabileste asupra încasărilor din vânzarea abonamentelor si a biletelor de intrare, prin aplicarea următoarelor cote:

a) 2% pentru manifestările artistice de teatru, de operă, de operetă, de filarmonică, cinematografice, muzicale, de circ, precum si pentru competitiile sportive interne si internationale;

b) 5% pentru manifestările artistice de genul: festivaluri, concursuri, cenacluri, serate, recitaluri sau alte asemenea manifestări artistice ori distractive care au un caracter ocazional.

175. Contribuabililor care desfăsoară activităti sau servicii de natura celor mentionate la art. 274 alin. (2) din Codul fiscal le revine obligatia de a înregistra la compartimentele de specialitate ale autoritătilor administratiei publice locale în a căror rază teritorială îsi au domiciliul sau sediul, după caz, atât abonamentele, cât si biletele de intrare si de a afisa tarifele la casele de vânzare a biletelor, precum si la locul de desfăsurare a spectacolelor, interzicându-li-se să încaseze sume care depăsesc tarifele precizate pe biletele de intrare si/sau abonamente.

176. În cazul în care contribuabilii prevăzuti la pct. 175 organizează aceste spectacole în raza teritorială de competentă a altor autorităti ale administratiei publice locale decât cele de la domiciliul sau sediul lor, după caz, acestora le revine obligatia de a viza abonamentele si biletele de intrare la compartimentele de specialitate ale autoritătilor administratiei publice locale în a căror rază teritorială se desfăsoară spectacolele.

177. (1) Normele privind tipărirea, înregistrarea, avizarea, evidenta si inventarul biletelor de intrare si al abonamentelor se elaborează în comun de Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Administratiei si Internelor, contrasemnate de Ministerul Culturii si Cultelor si de Agentia Natională pentru Sport.

(2) Formularele tipizate aflate în stoc până la data publicării normelor prevăzute la alin. (1) vor putea fi utilizate până la epuizare, în conditiile adaptării corespunzătoare.

Codul fiscal:

Reguli speciale pentru videoteci si discoteci Art. 275. - (1) În cazul unei manifestări artistice sau al unei activităti distractive care are loc într-o videotecă sau discotecă, impozitul pe spectacole se calculează pe baza suprafetei incintei prevăzute în prezentul articol.

(2) Impozitul pe spectacole se stabileste pentru fiecare zi de manifestare artistică sau de activitate distractivă, prin înmultirea numărului de metri pătrati ai suprafetei incintei videotecii sau discotecii cu suma stabilită de consiliul local, astfel:

a) în cazul videotecilor, suma este de până la 1.000;

b) în cazul discotecilor, suma este de până la 2.000 lei.

(3) Impozitul pe spectacole se ajustează prin înmultirea sumei stabilite, potrivit alin. (2), cu coeficientul de corectie corespunzător, precizat în tabelul următor:

 

Rangul localitătii

Coeficient de corectie

O

8,00

I

5,00

II

4,00

III

3,00

IV

1,10

V

1,00

 

(4) Persoanele care datorează impozitul pe spectacole stabilit în conformitate cu prezentul articol au obligatia de a depune o declaratie la compartimentul de specialitate al autoritătii administratiei publice locale privind spectacolele programate pe durata unei luni calendaristice.

Declaratia se depune până la data de 15, inclusiv, a lunii precedente celei în care sunt programate spectacolele respective.

Norme metodologice:

178. (1) Prin discotecă, în sensul prezentelor norme metodologice, se întelege activitatea artistică si distractivă desfăsurată într-o incintă prevăzută cu instalatii electronice speciale de lumini, precum si de redare si auditie de muzică, unde se dansează, indiferent cum este denumită ori de felul cum este organizată ca activitate, respectiv:

a) integrată sau conexă activitătilor comerciale de natura celor ce intră sub incidenta diviziunii 55 sau a activitătilor de spectacole specifice grupei 923 din CAEN-rev.1;

b) integrată sau conexă oricăror alte activităti nementionate la lit. a);

c) individuală;

d) cu sau fără disc-jockey.

(2) Nu sunt de natura discotecilor activitătile prilejuite de organizarea de nunti, de botezuri si de revelioane.

(3) Prin videotecă, în sensul prezentelor norme metodologice, se întelege activitatea artistică si distractivă desfăsurată într-o incintă prevăzută cu instalatii electronice speciale de redare si vizionare de filme; nu este de natura videotecii activitatea care intră sub incidenta clasei 9213 din CAEN-rev.1.

(4) În cazul videotecilor si discotecilor nu se aplică prevederile referitoare la tipărirea, înregistrarea, avizarea, evidenta si inventarul biletelor de intrare si al abonamentelor.

179. (1) Pentru determinarea impozitului pe spectacole, în cazul videotecilor si discotecilor, prin incintă se întelege spatiul închis în interiorul unei clădiri, suprafata teraselor sau suprafata de teren afectată pentru organizarea acestor activităti artistice si distractive.

(2) Pentru dimensionarea suprafetei incintei în functie de care se stabileste impozitul pe spectacole se însumează suprafetele utile afectate acestor activităti, precum si, acolo unde este cazul, suprafata utilă a incintelor în care se consumă băuturi alcoolice, băuturi răcoritoare sau cafea, indiferent dacă participantii stau în picioare sau pe scaune, precum si suprafata utilă a oricăror alte incinte în care se desfăsoară o activitate distractivă conexă programelor de videotecă sau discotecă.

(3) Prin zi de functionare, pentru determinarea impozitului pe spectacole, se întelege intervalul de timp de 24 de ore, precum si orice fractiune din acesta înăuntrul căruia se desfăsoară activitatea de videotecă sau discotecă, chiar dacă programul respectiv cuprinde timpi din două zile calendaristice consecutive.

180. (1) Cuantumul impozitului, prevăzut în sumă fixă la art. 275 alin. (2) din Codul fiscal, se stabileste de către consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucuresti, în cursul lunii mai a fiecărui an pentru anul fiscal următor, astfel:

I. se stabileste o valoare cuprinsă între limitele prevăzute la art. 275 alin. (2) din Codul fiscal;

II. asupra valorii stabilite potrivit mentiunii de la lit. a) se aplică coeficientul de corectie ce corespunde rangului localitătii respective, astfel;

a) localităti urbane de rangul 0 ... 8,00;

b) localităti urbane de rangul I ... 5,00;

c) localităti urbane de randul II ... 4,00;

d) localităti urbane de rangul III …3,00;

e) localităti rurale de rangul IV ...1,10;

f) localităti rurale de rangul V ...1,00;

III. asupra valorii rezultate potrivit mentiunii de la lit. b) se poate aplica majorarea anuală, hotărâtă de către consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucuresti, cu până la 20%, prevăzută de art. 287 din Codul fiscal, reprezentând impozitul pe spectacole, în lei/m2 zi, ce se percepe pentru activitatea de videotecă sau discotecă.

(2) Contribuabilii care intră sub incidenta art. 275 alin. (1) din Codul fiscal au obligatia să prezinte releveul suprafetei incintei o dată cu depunerea declaratiei fiscale si ori de câte ori intervine o modificare a acestei suprafete, tinând seama de prevederile pct. 179 alin. (1) si (2).

181. (1) În cazul contribuabililor care organizează activităti artistice si distractive de videotecă si discotecă, impozitul pe spectacole se determină pe baza suprafetei incintei afectate pentru organizarea acestor activităti, nefiind necesare bilete sau abonamente.

(2) Contribuabilii care organizează activităti artistice si distractive de videotecă si discotecă, în calitatea lor de plătitori de impozit pe spectacole, au obligatia de a depune Declaratia fiscală pentru stabilirea impozitului pe spectacole, în cazul activitătilor artistice si distractive de videotecă si discotecă, stabilită potrivit pct. 256, până cel târziu la data de 15 inclusiv, pentru luna următoare.

Codul fiscal:

Scutiri

Art. 276. - Impozitul pe spectacole nu se aplică spectacolelor organizate în scopuri umanitare.

Norme metodologice:

182. Contractele încheiate între contribuabilii organizatori de spectacole si beneficiarii sumelor cedate în scopuri umanitare se vor înregistra la compartimentele de specialitate ale autoritătilor administratiei publice locale în a căror rază teritorială se desfăsoară spectacolul, prealabil organizării acestuia. Pentru aceste sume nu se datorează impozit pe spectacol.

183. Contractele care intră sub incidenta prevederilor art. 276 din Codul fiscal sunt cele ce fac obiectul prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 25 mai 1994, cu modificările si completările ulterioare.

Codul fiscal:

Plata impozitului

Art. 277. - (1) Impozitul pe spectacole se plăteste lunar până la data de 15, inclusiv, a lunii următoare celei în care a avut loc spectacolul.

(2) Orice persoană care datorează impozitul pe spectacole are obligatia de a depune o declaratie la compartimentul de specialitate al autoritătii administratiei publice locale, până la data stabilită pentru fiecare plată a impozitului pe spectacole. Formatul declaratiei se precizează în normele elaborate în comun de Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Administratiei si Internelor.

(3) Persoanele care datorează impozitul pe spectacole răspund pentru calculul corect al impozitului, depunerea la timp a declaratiei si plata la timp a impozitului.

Norme metodologice:

184. Impozitul pe spectacole se plăteste lunar, până la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei în care se realizează venitul, la bugetele locale, potrivit destinatiilor prevăzute la pct. 172.

Codul fiscal:

CAPITOLUL VIII

Taxa hotelieră

Reguli generale

Art. 278. - (1) Consiliul local poate institui o taxă pentru sederea într-o unitate de cazare, într-o localitate asupra căreia consiliul local îsi exercită autoritatea, dar numai dacă taxa se aplică conform prezentului capitol.

(2) Taxa pentru sederea într-o unitate de cazare, denumită în continuare taxa hotelieră, se încasează de către persoanele juridice prin intermediul cărora se realizează cazarea, o dată cu luarea în evidentă a persoanelor cazate.

(3) Unitatea de cazare are obligatia de a vărsa taxa colectată în conformitate cu alin. (2) la bugetul local al unitătii administrativ-teritoriale în raza căreia este situată aceasta.

Norme metodologice:

185. (1) Instituirea taxei hoteliere constituie atributia optională a consiliilor locale ale comunelor, ale oraselor sau ale municipiilor, după caz. La nivelul municipiului Bucuresti această atributie se îndeplineste de către Consiliul General al Municipiului Bucuresti.

(2) Hotărârea privind instituirea taxei hoteliere se adoptă în cursul lunii mai si se aplică în anul fiscal următor, în conditiile prezentelor norme metodologice. Neadoptarea hotărârii până la data de 31 mai a fiecărui an fiscal corespunde optiunii autoritătii deliberative de a nu institui taxa hotelieră pentru anul fiscal următor.

186. Persoanele juridice prin intermediul cărora se realizează cazarea au obligatia ca în documentele utilizate pentru încasarea tarifelor de cazare să evidentieze distinct taxa hotelieră încasată determinată în functie de cota si, după caz, de numărul de zile stabilite de către autoritătile deliberative.

187. Sumele încasate cu titlu de taxă hotelieră se varsă la bugetul local al comunei, al orasului sau al municipiului, după caz, în a cărei rază de competentă se află unitatea de cazare, lunar, până la data de 10 a lunii în curs pentru luna precedentă, cu exceptia situatiilor în care această dată coincide cu o zi nelucrătoare, caz în care virarea se face în prima zi lucrătoare următoare. La nivelul municipiului Bucuresti această taxă se face venit la bugetul local al sectorului în a cărui rază de competentă se află unitatea de cazare.

Codul fiscal:

Calculul taxei

Art. 279. - (1) Taxa hotelieră se calculează prin aplicarea cotei stabilite la tarifele de cazare practicate de unitătile de cazare.

(2) Cota taxei se stabileste de consiliul local si este cuprinsă între 0,5% si 5%. În cazul unitătilor de cazare amplasate într-o statiune turistică, cota taxei poate varia în functie de clasa cazării în hotel.

(3) Taxa hotelieră se datorează pentru întreaga perioadă de sedere, cu exceptia cazului unitătilor de cazare amplasate într-o statiune turistică, atunci când taxa se datorează numai pentru o singură noapte, indiferent de perioada reală de cazare.

Norme metodologice:

188. (1) În cazul în care autoritătile prevăzute la pct. 185 optează pentru instituirea taxei hoteliere, cota se stabileste între 0,5% si 5% inclusiv si se aplică după cum urmează:

a) pentru sederea în municipii, orase sau comune, altele decât cele declarate, conform legii, statiuni turistice, taxa hotelieră se aplică la tarifele de cazare practicate de unitătile hoteliere pentru fiecare persoană care datorează această taxă; numărul de zile pentru care se datorează taxa hotelieră se stabileste de către autoritătile deliberative respective;

b) pentru sederea în statiunile turistice, atât cele de interes national, cât si cele de interes local, declarate ca atare prin hotărâre a Guvernului, în conditiile Ordonantei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfăsurarea activitătii de turism în România, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările si completările ulterioare, taxa hotelieră se aplică la tarifele de cazare practicate de unitătile de cazare numai pentru o noapte de cazare, pentru fiecare persoană care datorează această taxă, indiferent de perioada reală de cazare.

(2) Prin perioada reală de cazare se întelege perioada neîntreruptă în care o persoană fizică este cazată într-o unitate de cazare; perioada poate fi de una sau de mai multe zile.

Codul fiscal:

Scutiri

Art. 280. - Taxa hotelieră nu se aplică pentru:

a) persoanele fizice în vârstă de până la 18 ani inclusiv;

b) persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat ori persoanele invalide de gradul I sau II;

c) pensionarii sau studentii;

d) persoanele fizice aflate pe durata satisfacerii stagiului militar;

e) veteranii de război;

f) văduvele de război sau văduvele veteranilor de război care nu s-au recăsătorit;

g) persoanele fizice prevăzute la art. 1 al Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările si completările ulterioare;

h) sotul sau sotia uneia dintre persoanele fizice mentionate la lit. b)-g), care este cazat/cazată împreună cu o persoană mentionată la lit. b)-g).

Norme metodologice:

189. Pentru a beneficia de scutirea de la plata taxei hoteliere, persoanele interesate trebuie să facă dovada cu: certificatul de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap, cuponul de pensie, carnetul de student sau orice alt document similar, însotit de actul de identitate. În cazul persoanelor în vârstă de până la 14 ani, actul de identitate este certificatul de nastere sau alte documente care atestă situatia respectivă.

Codul fiscal:

Plata taxei

Art. 281. - (1) Unitătile de cazare au obligatia de a vărsa taxa hotelieră la bugetul local, lunar, până la data de 10, inclusiv, a lunii următoare celei în care s-a colectat taxa hotelieră de la persoanele care au plătit cazarea.

(2) Unitătile de cazare au obligatia de a depune lunar o declaratie la compartimentul de specialitate al autoritătii administratiei publice locale, până la data stabilită pentru fiecare plată a taxei hoteliere, inclusiv. Formatul declaratiei se precizează în normele elaborate în comun de Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Administratiei si Internelor.

Norme metodologice:

190. Sumele încasate cu titlu de taxă hotelieră se varsă la bugetul local al comunelor/oraselor/municipiilor/sectoarelor municipiului Bucuresti, după caz, în a căror rază de competentă se află unitatea de cazare, lunar, până la data de 10 a lunii în curs pentru luna precedentă, cu exceptia situatiilor în care această dată coincide cu o zi nelucrătoare, caz în care virarea se face în prima zi lucrătoare următoare.

191. La virarea sumelor reprezentând taxa hotelieră, unitătile de cazare, persoane juridice, prin intermediul cărora se realizează cazarea, vor depune la compartimentele de specialitate ale autoritătilor administratiei publice locale respective o declaratie-decont, model prevăzut la pct. 256 din prezentele norme metodologice, care să cuprindă sumele încasate si virate pentru luna de referintă.

Virarea sumelor se face în primele 10 zile ale fiecărei luni pentru luna precedentă.

Codul fiscal:

CAPITOLUL IX

Taxe speciale

Taxe speciale

Art. 282. - (1) Pentru functionarea unor servicii publice locale create în interesul persoanelor fizice si juridice, consiliile locale, judetene si Consiliului General al Municipiului Bucuresti, după caz, pot adopta taxe speciale.

(2) Domeniile în care consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, pot adopta taxe speciale pentru serviciile publice locale, precum si cuantumul acestora se stabilesc în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 45/2003 privind finantele publice locale.

Norme metodologice:

192. Consiliile locale, consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, prin regulamentul aprobat, vor stabili conditiile si sectoarele de activitate în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 45/2003 privind finantele publice locale, precum si modul de organizare si functionare a serviciilor publice pentru care se propun taxele respective si modalitătile de consultare si de obtinere a acordului persoanelor fizice si juridice beneficiare ale serviciilor respective.

193. Hotărârile adoptate de către autoritătile prevăzute la pct. 192, în legătură cu perceperea taxelor speciale de la persoanele fizice si juridice plătitoare, vor fi afisate la sediul autoritătilor administratiei publice locale si vor fi publicate, potrivit legii.

194. Împotriva acestor hotărâri persoanele interesate pot face contestatie în termen de 15 zile de la afisarea sau publicarea acestora. După expirarea acestui termen autoritatea deliberativă care a adoptat hotărârea se întruneste si deliberează asupra contestatiilor primite.

195. (1) Taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice si juridice care se folosesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective.

(2) Nu se pot institui taxe speciale pentru functionarea nici unei/unui institutii/serviciu public de interes local având ca plătitori proprietarii ori utilizatorii vehiculelor care circulă pe drumurile publice, indiferent de categoria sau denumirea, precum si de titularul dreptului de proprietate asupra drumului public respectiv.

196. Taxele speciale, instituite potrivit prevederilor art. 282 din Codul fiscal, se încasează într-un cont distinct, deschis în afara bugetului local, fiind utilizate în scopurile pentru care au fost înfiintate, iar contul de executie al acestora se aprobă de consiliul local, consiliul judetean sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz.

Codul fiscal:

CAPITOLUL X

Alte taxe locale

Alte taxe locale

Art. 283. - (1) Consiliile locale sau consiliile judetene pot institui o taxă zilnică de până la 100.000 lei pentru utilizarea temporară a locurilor publice si pentru vizitarea muzeelor, a caselor memoriale sau a monumentelor istorice, de arhitectură si arheologice.

(2) Consiliul local sau consiliul judetean poate institui taxe zilnice de până la 100.000 lei pentru detinerea sau utilizarea echipamentelor destinate în scopul obtinerii de venit. Taxa se aplică claselor de echipamente precizate de consiliul local.

(3) Consiliul local poate stabili o taxă anuală de până la 300.000 lei pentru fiecare din următoarele vehicule lente:

1. autocositoare;

2. autoexcavator (excavator pe autosasiu);

3. autogreder sau autogreper;

4. buldozer pe pneuri;

5. compactor autopropulsat;

6. excavator cu racleti pentru săpat santuri, excavator cu rotor pentru săpat santuri sau excavator pe pneuri;

7. freză autopropulsată pentru canale sau pentru pământ stabilizat;

8. freză rutieră;

9. încărcător cu o cupă pe pneuri;

10. instalatie autopropulsată de sortare-concasare;

11. macara cu greifer;

12. macara mobilă pe pneuri;

13. macara turn autopropulsată;

14. masină autopropulsată pentru oricare din următoarele:

a) lucrări de terasamente;

b) constructia si întretinerea drumurilor;

c) decopertarea îmbrăcămintii asfaltice la drumuri;

d) finisarea drumurilor;

e) forat;

f) turnarea asfaltului;

g) înlăturarea zăpezii;

15. sasiu autopropulsat cu ferăstrău pentru tăiat lemne;

16. tractor pe pneuri;

17. troliu autopropulsat;

18. utilaj multifunctional pentru întretinerea drumurilor;

19. vehicul pentru pompieri pentru derularea furtunurilor de apă;

20. vehicul pentru măcinat si compactat deseuri;

21. vehicul pentru marcarea drumurilor;

22. vehicul pentru tăiat si compactat deseuri.

(4) Taxele prevăzute la alin. (1)-(3) se calculează si se plătesc în conformitate cu procedurile elaborate de consiliul local.

Norme metodologice:

197. Consiliile locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti pot institui taxe zilnice de până la 100.000 lei pentru:

a) utilizarea temporară a locurilor publice;

b) vizitarea:

1. muzeelor;

2. caselor memoriale;

3. monumentelor istorice;

4. monumentelor de arhitectură;

5. monumentelor arheologice;

198. Autoritătile administratiei publice locale prevăzute la art. 283 alin. (1) din Codul fiscal pot stabili taxe zilnice pentru utilizarea temporară a locurilor publice.

199. Pentru instituirea taxelor zilnice autoritătile deliberative ale administratiei publice locale vor avea în vedere următoarele criterii:

A. pentru utilizarea temporară a locurilor publice:

1. imobilele să apartină domeniului public sau privat al unitătii administrativ-teritoriale respective si acestea să fie administrate direct de către autoritătile administratiei publice locale. Pentru sectoarele municipiului Bucuresti, imobilele trebuie să le fie date în administrare, prin hotărâre, de către Consiliul General al Municipiului Bucuresti potrivit legii. Nu intră sub incidenta prezentului punct imobilele care apartin domeniului public sau privat al unitătii administrativ-teritoriale si care sunt concesionate, potrivit legii;

2. utilizarea temporară a locurilor publice să aibă la bază reguli si proceduri clare, care să nu permită nici un arbitrariu ce ar putea da nastere la favoritisme sau discriminări în raporturile cu contribuabilii, adecvate specificului pentru care se datorează taxa, si anume:

2.1. pentru parcarea ocazională a vehiculelor, taxa se stabileste în lei/oră/vehicul, astfel încât nivelul acesteia înmultit cu 24 să nu depăsească 100.000 lei. Prin parcare ocazională se întelege stationarea unui vehicul într-un loc public situat, de regulă, într-o altă unitate administrativ-teritorială decât cea în care se află sediul sau domiciliul, după caz, al detinătorului/utilizatorului vehiculului;

2.2. pentru parcarea curentă a vehiculelor, taxa se stabileste în lei/zi/vehicul, astfel încât nivelul acesteia să nu depăsească 100.000 lei. Prin parcare curentă se întelege stationarea în mod obisnuit a unui vehicul într-un loc public, de regulă în unitatea administrativ-teritorială în care se află sediul, domiciliul sau resedinta detinătorului/utilizatorului. Plătitorii acestei taxe nu datorează aceleiasi unităti administrativ-teritoriale si taxa prevăzută la pct. 2.1;

2.3. pentru depozitarea de materiale, taxa se stabileste în lei/m2/zi, astfel încât pentru un metru pătrat de teren ocupat pentru depozitarea de materiale, taxa/zi să nu depăsească 100.000 lei;

2.4. pentru realizarea unor lucrări, taxa se stabileste în lei/m2/zi, astfel încât pentru un metru pătrat de teren afectat respectivei lucrări, taxa/zi să nu depăsească 100.000 lei;

2.5. pentru desfacerea de produse ce fac obiectul comertului, în piete, în târguri, în oboare, în standuri situate de-a lungul drumurilor publice, în parcări sau în alte locuri anume stabilite prin hotărâri ale consiliilor locale, taxa se stabileste în lei/m2/zi, astfel încât pentru un metru pătrat de teren afectat acestei activităti, taxa/zi să nu depăsească 100.000 lei;

2.6. pentru accesul în parcuri, în grădini zoologice, în grădini botanice, în târguri, în bâlciuri, la stranduri, la expozitii, la locuri de agrement sau altele similare, taxa zilnică se stabileste în lei/persoană, astfel încât aceasta să nu depăsească 100.000 lei;

2.7. pentru ocuparea terenurilor cu constructii provizorii, autorizate în conditiile legii, taxa se stabileste în lei/m2/zi, astfel încât, pentru un metru pătrat de teren afectat respectivei constructii, taxa/zi să nu depăsească 100.000 lei;

datorarea acestei taxe nu îl exonerează pe contribuabil de plata redeventei sau chiriei, după caz, precum si de la plata impozitului pe clădiri si a impozitului pe teren;

B. pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice, de arhitectură sau a oricăror alte obiective, denumite în continuare obiective, stabilite ca atare de către autoritătile administratiei publice locale:

1. obiectivele să apartină domeniului public sau privat al unitătii administrativ-teritoriale respective si acestea să fie administrate direct de către autoritătile administratiei publice locale. Pentru sectoarele municipiului Bucuresti, obiectivele trebuie să fie date în administrare, prin hotărâre, de către Consiliul General al Municipiului Bucuresti, potrivit legii. Nu intră sub incidenta prezentului punct obiectivele care apartin domeniului public sau privat al unitătii administrativ-teritoriale si care sunt concesionate, potrivit legii;

2. taxele zilnice privesc accesul persoanelor la obiectivele în cauză, regula de bază constituind-o stabilirea taxei/vizitator, ca unică modalitate de cuantificare a raportului dintre serviciul oferit de autoritate si contribuabil-vizitator. Cuantumul taxei/vizitator se stabileste în sumă de până la 100.000 lei, în functie de importanta obiectivelor în cauză, precum si de nivelul cheltuielilor efectuate de acest serviciu.

200. (1) Consiliile locale ale comunelor, ale oraselor sau ale municipiilor, după caz, pot institui, potrivit art. 283 alin. (2) din Codul fiscal, taxe zilnice de până la 100.000 lei pentru detinerea în proprietate sau în folosintă, după caz, de către persoanele fizice cu domiciliul sau resedinta în unitatea administrativ-teritorială respectivă, de echipamente destinate să functioneze în scopul obtinerii de venit si care nu fac parte din inventarul activitătii economice pe care persoana fizică respectivă o desfăsoară în mod independent sau într-o asociatie familială, potrivit Legii nr. 507/2002. La nivelul municipiului Bucuresti această atributie se îndeplineste de către Consiliul General al Municipiului Bucuresti.

(2) Consiliile judetene pot institui aceste taxe numai în cazul persoanelor juridice si numai pentru clasele de echipamente precizate de consiliile locale din judetul respectiv.

(3) Aceste taxe, inclusiv cele instituite de consiliile judetene, se fac venit la bugetul local al comunei, al orasului sau al municipiului, după caz, iar la nivelul municipiului Bucuresti se fac venit la bugetul local al sectorului, în functie de domiciliul fiscal al contribuabilului care intră sub incidenta art. 283 alin. (2) din Codul fiscal.

201. (1) Pentru a putea institui taxe zilnice, potrivit art. 283 alin. (2) din Codul fiscal si implicit pentru a stabili categoriile de echipamente destinate în scopul obtinerii de venit, pentru care se datorează aceste taxe, consiliile locale vor avea în vedere următoarele criterii cumulative:

a) echipamente destinate în scopul obtinerii de venit să reprezinte acea unealtă, masină, instalatie, aparat, vehicul, altul decât cel pentru care se datorează taxă în conditiile art. 283 alin. (3) din Codul fiscal sau altul similar, care prin caracteristicile sale tehnice serveste pentru efectuarea unei anumite lucrări sau activităti de prestări de servicii;

b) functionarea echipamentelor respective să determine obtinerea de venituri de către persoana fizică ce îl detine în proprietate sau în folosintă;

c) echipamentul care îndeplineste conditiile prevăzute la lit. a) si b) să nu facă parte din sfera activitătii economice pe care persoana fizică respectivă o desfăsoară în mod independent sau într-o asociatie familială, potrivit Legii nr. 507/2002.

(2) Contribuabililor care intră sub incidenta art. 283 alin. (2) din Codul fiscal, la data efectuării plătii taxelor locale datorate, li se eliberează autorizatie al cărei model este stabilit în conformitate cu prevederile pct. 256.

(3) Exemple de echipamente destinate în scopul obtinerii de venit: instalatie pentru distilarea amestecului fermentat de fructe sau cereale ori a alcoolului - alambic sau cazan; unealtă sau masină prevăzută cu o lamă, o bandă sau un disc din otel cu dinti ascutiti pusă în miscare pe cale mecanică sau electrică - motoferăstrău, circular sau gater; instalatie special amenajată pentru măcinarea cerealelor - moară sau urluitoare; autovehicul; vehicul cu tractiune animală; vehicul tras sau împins cu mâna; orice alt echipament stabilit de către consiliile locale potrivit art. 283 alin. (2) teza a doua din Codul fiscal.

202. Consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucuresti pot institui taxe pentru fiecare dintre vehiculele lente prevăzute la art. 283 alin. (3) din Codul fiscal, al căror cuantum se stabileste de către aceste autorităti în sumă de până la 300.000 lei/an.

203. Taxele locale de natura celor reglementate prin art. 283 alin. (1)-(3) din Codul fiscal se plătesc anticipat, respectiv:

a) pentru utilizarea temporară a locurilor publice, după cum urmează:

1. pentru parcarea ocazională, taxa se achită pentru fiecare parcare de o oră sau fractiune din aceasta;

2. pentru parcarea curentă taxa se achită:

2.1. lunar, până cel târziu la data de 15, inclusiv, pentru luna următoare. Pentru perioade mai mici de o lună taxa se achită în prima zi a perioadei pentru care se solicită parcarea si pentru întreaga durată;

2.2. anual, până cel târziu la data de 15 martie, inclusiv, pentru anul în curs.

Taxele pentru parcarea curentă pot fi diferentiate, în functie de situatiile prevăzute la pct. 1 si 2 potrivit politicilor fiscale locale, cu încadrarea între limitele prevăzute la pct. 199 lit. A subpct. 2.2.

În toate cazurile se poate utiliza permisul de parcare ca mijloc de identificare a plătitorilor, al cărui model si a cărui procedură de evidentiere se stabilesc de către autoritătile deliberative ale administratiei publice locale interesate;

3. pentru depozitarea de materiale, taxa se achită la data obtinerii autorizatiei de la structura specializată în domeniul amenajării teritoriului si al urbanismului, a cărei eliberare se face pe bază de cerere. Modelul de cerere si cel al autorizatiei pentru utilizarea temporară a locurilor publice pentru depozitarea de materiale se stabilesc de către autoritătile deliberative ale administratiei publice interesate;

4. pentru realizarea unor lucrări, taxa se achită la data obtinerii autorizatiei de la structura specializată în domeniul amenajării teritoriului si al urbanismului, iar eliberarea autorizatiei se face pe bază de cerere. Modelul de cerere si cel al autorizatiei pentru utilizarea temporară a locurilor publice pentru realizarea de lucrări se stabilesc de către autoritătile deliberative ale administratiei publice locale interesate;

5. pentru desfacerea de produse ce fac obiectul comertului în piete, în târguri, în oboare, în standuri situate de-a lungul drumurilor publice, în parcări sau în alte locuri anume stabilite prin hotărâri ale autoritătilor deliberative, taxa se achită zilnic sau pe bază de abonament pentru o perioadă mai mare de o zi, caz în care taxa se achită la eliberarea abonamentului.

Pentru taxele achitate zilnic se pot utiliza bilete valorice din carnete a câte 100 de bucăti înseriate si personalizate, având două părti, din care una se eliberează comerciantului.

Pe ambele părti se înscriu: numele si prenumele persoanei căreia i s-a eliberat biletul valoric, codul numeric al acesteia, data eliberării, precum si semnătura gestionarului biletelor valorice respective. Nu este permisă decât utilizarea biletelor valorice pe care nivelul taxei în lei se află tipărit o dată cu elementele ce privesc personalizarea. Modelul abonamentului si al biletului valoric, precum si procedura de evidentiere a acestora se stabilesc de către autoritătile deliberative ale administratiei publice locale interesate;

6. pentru accesul în parcuri, în grădini zoologice, în grădini botanice, în târguri, în bâlciuri, la stranduri, la expozitii, la locuri de agrement sau altele similare, taxa se achită la accesul în incinta acestora, pe bază de bilete de intrare sau abonamente, după caz. Modelul biletelor de intrare/abonamentelor si procedura de evidentiere a acestora se stabilesc de autoritătile deliberative ale administratiei publice locale interesate;

7. pentru ocuparea terenurilor cu constructii provizorii taxa se stabileste în sumă de până la 100.000 lei/m2/zi, începând cu data autorizării, si se achită în patru rate egale, la 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie, inclusiv. În cazul constructiilor provizorii realizate sau desfiintate în cursul anului fiscal, taxa se calculează proportional cu perioada rămasă până la sfârsitul anului fiscal.

Modelele cererilor pentru obtinerea autorizatiei pentru ocuparea terenurilor cu constructii provizorii, modelele autorizatiilor pentru ocuparea terenurilor cu oricare dintre aceste situatii, precum si procedura de evidentiere se stabilesc de autoritătile deliberative interesate;

b) pentru vizitarea obiectivelor, taxa se achită la accesul în incinta acestora, pe bază de bilete de intrare. Modelul biletului de intrare si procedura de evidentiere a acestora se stabilesc de către autoritătile deliberative ale administratiei publice locale interesate;

c) pentru detinerea de către persoane fizice de echipamente destinate în scopul obtinerii de venit, taxa se achită la data depunerii declaratiei fiscale, al cărei model este stabilit în conformitate cu pct. 256, corespunzător numărului de zile cuprins între această dată si data la care contribuabilul declară că acest echipament serveste scopului vizat.

În cazul în care pentru echipamentul respectiv taxa locală se datorează pentru o perioadă mai mare de o lună, aceasta se achită lunar, până cel târziu la data de 25 pentru luna următoare. Nedepunerea declaratiei fiscale în conditiile prezentei litere se sanctionează potrivit prevederilor art. 294 alin. (2) din Codul fiscal;

d) pentru vehiculele lente existente în patrimoniul persoanelor fizice sau juridice la data de 1 ianuarie, taxele locale datorate pentru întregul an fiscal se achită până cel târziu la data de 15 martie a anului de referintă:

1. pentru vehiculele lente dobândite după data de 1 ianuarie, taxele locale se datorează începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-a dobândit vehiculul lent, proportional cu perioada rămasă până la sfârsitul anului fiscal respectiv, si se achită în cel mult 30 de zile calendaristice de la data dobândirii;

2. pentru vehiculele lente înstrăinate ori scoase din functiune, taxele locale aferente se dau la scădere începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-a produs această situatie, proportional cu perioada rămasă până la sfârsitul anului fiscal respectiv, regularizarea sumelor achitate în plus făcând obiectul compensării, potrivit dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

204. Pentru vehiculele lente existente în patrimoniul unei persoane la data de 1 ianuarie, aceasta are obligatia să depună o declaratie fiscală până la data de 31 ianuarie a anului fiscal respectiv.

205. (1) Pentru vehiculele lente dobândite în cursul anului, persoanele vor depune declaratia fiscală în termen de 30 de zile de la data dobândirii.

(2) Modelul declaratiei fiscale privind stabilirea taxei locale pentru vehiculele lente este stabilit în conformitate cu pct. 256.

Codul fiscal:

CAPITOLUL XI

Scutiri si facilităti comune

Scutiri si facilităti pentru persoanele fizice

Art. 284. - (1) Impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor, precum si alte taxe prevăzute la art. 282 si art. 283 nu se aplică pentru:

a) veteranii de război;

b) persoanele fizice prevăzute la art. 1 al Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările si completările ulterioare, precum si în alte legi.

(2) Impozitul pe clădiri, impozitul pe teren si taxa asupra mijloacelor de transport nu se aplică persoanelor fizice prevăzute la art. 6 si art.10 alin. 1 lit. k) din Legea nr. 42/1990 privind cinstirea eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, rănitilor, precum si luptătorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Impozitul pe clădiri si impozitul pe teren nu se aplică văduvelor de război si văduvelor veteranilor de război care nu s-au recăsătorit.

(4) Impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxa pentru eliberarea autorizatiilor de functionare pentru activităti economice si viza anuală a acestora nu se aplică pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat si persoanele invalide de gradul I sau II.

(5) În cazul unei clădiri, al unui teren sau al unui mijloc de transport detinut în comun de o persoană fizică prevăzută la alin. (1), (2), (3) sau (4), scutirea fiscală se aplică integral pentru proprietătile detinute în comun de soti.

(6) Scutirea de la plata impozitului pe clădiri se aplică doar clădirii folosite ca domiciliu de persoanele fizice prevăzute la alin. (1), (2), (3) sau (4).

(7) Scutirea de la plata impozitului pe teren se aplică doar terenului aferent clădirii utilizate ca domiciliu de persoanele fizice prevăzute la alin. (1), (2), (3) sau (4).

(8) Scutirea de la plata impozitului prevăzută la alin. (1), (2), (3) sau (4) se aplică unei persoane începând cu prima zi a lunii următoare celei în care persoana depune documentele justificative în vederea scutirii.

(9) Persoanele fizice si/sau juridice române care reabilitează sau modernizează termic clădirile de locuit pe care le detin în proprietate, în conditiile Ordonantei Guvernului nr. 29/2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 325/2002, sunt scutite de impozitul pentru aceste clădiri pe perioada de rambursare a creditului obtinut pentru reabilitarea termică, precum si de taxele pentru eliberarea autorizatiei de construire pentru lucrările de reabilitare termică.

(10) Impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor, precum si alte taxe prevăzute la art. 282 si 283 se reduc cu 50%, în conformitate cu Ordonanta Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea unor facilităti persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităti din Muntii Apuseni si în Rezervatia Biosferei “Delta Dunării”, republicată, cu modificările ulterioare, pentru persoanele fizice care domiciliază si trăiesc în localitătile precizate în:

a) Hotărârea Guvernului nr. 323/1996 privind aprobarea Programului special pentru sprijinirea dezvoltării economico-sociale a unor localităti din Muntii Apuseni, cu modificările ulterioare;

b) Hotărârea Guvernului nr. 395/1996 pentru aprobarea Programului special privind unele măsuri si actiuni pentru sprijinirea dezvoltării economico-sociale a judetului Tulcea si a Rezervatiei Biosferei “Delta Dunării”, cu modificările ulterioare.

(11) Nu se datorează taxa asupra succesiunii prevăzută de Ordonanta Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială, republicată, cu modificările ulterioare, dacă procedura succesorală se dezbate în termen de 1 an de la data decesului autorului bunurilor. De scutire beneficiază si cei care solicită dezbaterea succesiunii în termen de 1 an de la intrarea în vigoare a prezentului act normativ.

Norme metodologice:

206. Scutirea de impozit pe clădiri, impozit pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor, de taxele speciale adoptate de consiliile locale, precum si de alte taxe locale stabilite conform art. 283 din Codul fiscal se acordă pentru:

a) veteranul de război;

b) persoana fizică, cetătean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecutii din motive etnice, după cum urmează:

1. a fost deportată în ghetouri si lagăre de concentrare din străinătate;

2. a fost privată de libertate în locuri de detentie sau în lagăre de concentrare;

3. a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu;

4. a făcut parte din detasamentele de muncă fortată;

5. a fost supravietuitoare a trenului mortii;

6. este sotul/sotia persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit;

c) persoana care, după data de 6 martie 1945, pe motive politice:

1. a executat o pedeapsă privativă de libertate în baza unei hotărâri judecătoresti rămase definitivă sau a fost lipsită de libertate în baza unui mandat de arestare preventivă pentru infractiuni politice;

2. a fost privată de libertate în locuri de detinere în baza unor măsuri administrative sau pentru cercetări de către organele de represiune;

3. a fost internată în spitale de psihiatrie;

4. a avut stabilit domiciliu obligatoriu;

5. a fost strămutată într-o altă localitate;

d) sotul/sotia celui decedat, din categoria celor dispăruti sau exterminati în timpul detentiei, internati abuziv în spitale de psihiatrie, strămutati, deportati în străinătate sau prizonieri, dacă ulterior nu s-a recăsătorit;

e) sotul/sotia celui decedat după iesirea din închisoare, din spitalul de psihiatrie, după întoarcerea din strămutare, din deportare sau din prizonierat, dacă ulterior nu s-a recăsătorit;

f) sotul/sotia celui decedat în conditiile prevăzute la alineatele precedente si care, din motive de supravietuire, a fost nevoit să divorteze de cel închis, internat abuziv în spitale de psihiatrie, deportat, prizonier sau strămutat, dacă nu s-a recăsătorit si dacă poate face dovada că a convietuit cu victima până la decesul acesteia;

g) persoana care a fost deportată în străinătate după 23 august 1944;

h) persoana care a fost constituită în prizonier de către partea sovietică după data de 23 august 1944 ori, fiind constituită ca atare, înainte de această dată, a fost retinută în captivitate după încheierea armistitiului.

207. De drepturile prevăzute la art. 284 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal beneficiază si persoanele care au calitatea de luptător în rezistenta anticomunistă, precum si cele din rezistenta armată care au participat la actiuni de împotrivire cu arma si de răsturnare prin fortă a regimului comunist, conform Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calitătii de luptător în rezistenta anticomunistă persoanelor condamnate pentru infractiuni săvârsite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum si persoanelor care au participat la actiuni de împotrivire cu arme si de răsturnare prin fortă a regimului comunist instaurat în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 568/2001, cu modificările si completările ulterioare.

208. Scutirea de impozit pe clădiri, impozit pe teren si taxa asupra mijloacelor de transport se acordă pentru persoanele prevăzute de Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, rănitilor, precum si luptătorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996, cu modificările si completările ulterioare, respectiv:

a) persoanele care si-au pierdut total capacitatea de muncă;

b) persoanele care si-au pierdut partial capacitatea de muncă;

c) marii mutilati;

d) rănitii;

e) urmasii celor care au decedat ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989;

f) celelalte persoane nementionate la lit. a)-e) cărora li s-a conferit titlul de Luptător pentru Victoria Revolutiei Române din Decembrie 1989.

209. Categoriile de persoane prevăzute la art. 284 alin. (2) din Codul fiscal, pentru a beneficia de scutirile prevăzute de acesta, trebuie să prezinte brevetul prin care se atestă conferirea titlurilor respective.

210. Scutirea de impozit pe clădiri, impozit pe teren si taxa pentru eliberarea autorizatiilor de functionare pentru activităti economice se acordă pentru:

a) persoanele cu handicap grav;

b) persoanele cu handicap accentuat;

c) persoanele invalide de gradul I;

d) persoanele invalide de gradul II.

211. Scutirile prevăzute la art. 284 alin. (1)-(4) din Codul fiscal se acordă în proportie de 100% pentru bunurile proprii si pentru bunurile comune ale sotilor, stabilite potrivit Codului familiei.

212. Scutirea de la plata impozitelor si taxelor locale prevăzute de art. 284 din Codul fiscal se acordă persoanelor în cauză pe baza cererii acestora, proportional cu perioada rămasă până la sfârsitul anului, începând cu luna următoare celei în care persoanele în cauză prezintă actele prin care se atestă situatia respectivă. Copia actului rămâne ca document oficial la compartimentul de specialitate al autoritătii administratiei publice locale, care îl certifică pentru conformitate.

213. Dacă au intervenit schimbări care conduc la modificarea conditiilor în care se acordă scutirile prevăzute la art. 284 din Codul fiscal, persoanele în cauză trebuie să depună noi declaratii fiscale în termen de 30 de zile de la aparitia schimbărilor.

214. Pentru a beneficia de scutirea de impozitul pe clădiri prevăzută la art. 284 alin. (9) din Codul fiscal, persoanele fizice sau juridice române care detin în proprietate clădirile în cauză trebuie să depună la compartimentul de specialitate al autoritătii administratiei publice locale o cerere însotită de copii de pe autorizatia de construire pentru lucrările de reabilitare termică si de pe documentele din care reiese perioada de rambursare a creditului obtinut pentru reabilitarea termică. Scutirea se acordă începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care persoanele au depus cererea respectivă.

215. (1) Potrivit prevederilor art. 651 din Codul civil, succesiunile se deschid prin moarte.

(2) Dacă procedura succesorală se dezbate în termen de 1 an de la data decesului autorului bunurilor, nu se datorează taxa asupra succesiunii.

(3) De scutirea de la plata taxei asupra succesiunilor beneficiază si mostenitorii care dezbat procedura succesorală până la data de 31 decembrie 2004, inclusiv, pentru autorii decedati anterior datei de 1 ianuarie 2004.

(4) În cazul în care până la data eliberării certificatului de mostenitor, mostenitorii, altii decât cei de la alin. (2) si (3), nu au achitat taxa asupra succesiunilor, debitul privind această taxă se trimite spre executare la compartimentul de specialitate al autoritătilor administratiei publice locale competente, iar acesta are obligatia să confirme debitul prin adresa al cărei model se stabileste potrivit prevederilor pct. 256.

(5) În aplicarea prevederilor art. 68 din Legea notarilor publici si a activitătii notariale nr. 36/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, cu modificările si completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 36/1995, si ale art. 75 din regulamentul prevăzut la pct. 275, secretarului unitătii administrativ-teritoriale/secretarului sectorului municipiului Bucuresti, denumit în continuare secretar, din raza localitătii în care defunctul a avut ultimul domiciliu, atunci când are cunostintă că mostenirea cuprinde bunuri imobile, procedând la verificarea datelor înregistrate în registrul agricol, îi revine obligatia să trimită sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale notarului public care tine opisul de evidentă a procedurilor succesorale, cu mentionarea datelor prevăzute la art. 72 din acest regulament, în cel mult 30 de zile calendaristice de la data decesului, sub sanctiunile prevăzute de lege.

(6) Sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale se întocmeste obligatoriu în 3 exemplare, din care unul se înaintează notarului public, unul compartimentului de specialitate al autoritătilor administratiei publice locale pentru cunoasterea datelor de identitate a succesibililor, iar cel de-al treilea rămâne la secretar, ca unic document care stă la baza înregistrărilor din registrul prevăzut la alin. (7).

(7) Pentru urmărirea realizării atributiei prevăzute la alin. (6) secretarii au obligatia conducerii unui registru de evidentă a sesizărilor pentru deschiderea procedurii succesorale, care contine următoarele coloane: numărul curent, numele si prenumele defunctului, data decesului, numărul actului de deces, numărul si data înregistrării sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale în registrul general pentru înregistrarea corespondentei de la nivelul autoritătilor administratiei publice locale respective, rolul nominal unic, volumul/pozitia nr. din registrul agricol, numărul si data confirmării primirii de către notarul public si observatii.

(8) Registrul prevăzut la alin. (7), al cărui model se stabileste potrivit prevederilor pct. 256, va fi numerotat, snuruit, sigilat si înregistrat în registrul general pentru înregistrarea corespondentei, prin grija secretarului, în termen de 30 de zile de la data publicării prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(9) În registrul de evidentă a sesizărilor pentru deschiderea procedurii succesorale se trec si defunctii cu ultimul domiciliu în localitatea din raza de competentă a secretarului respectiv, cu precizarea că nu se mai înaintează la notarul public sesizarea respectivă, iar la rubrica “observatii” se face mentiunea “fără bunuri imobile”.

(10) Prealabil înaintării către notarul public a sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale, secretarul va solicita compartimentului de specialitate al autoritătilor administratiei publice locale să cerceteze pozitia din rolul nominal unic al defunctului, în ceea ce priveste impunerea pentru cei 5 ani din urmă.

(11) Când se constată că defunctul - autor al succesiunii, în calitate de contribuabil, a fost omis sau insuficient impus pentru anul decesului sau pentru oricare alt an din cei 5 ani anteriori decesului, se va proceda la consemnarea în sesizare a creantelor bugetare datorate, acestea socotindu-se ca o sarcină succesorală, făcând parte din pasivul succesoral, iar mostenitorii răspund solidar în ceea ce priveste plata creantelor bugetare respective.

(12) Cercetarea prevăzută la alin. (11) se face atât asupra înregistrărilor din registrul de rol nominal unic, cât si asupra celor din registrul agricol.

(13) Pentru a putea beneficia de scutirile prevăzute la alin. (2) si (3), mostenitorii trebuie să obtină certificatul de mostenitor înăuntrul termenului de un an de la data decesului autorului bunurilor ce fac obiectul succesiunii.

Codul fiscal:

Scutiri si facilităti pentru persoanele juridice

Art. 285. - (1) Impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor, precum si alte taxe locale precizate la art. 282 si art. 283 nu se aplică:

a) oricărei institutii sau unităti care functionează sub coordonarea Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului, cu exceptia incintelor folosite pentru activităti economice;

b) fundatiilor testamentare constituite conform legii, cu scopul de a întretine, dezvolta si ajuta institutii de cultură natională, precum si de a sustine actiuni cu caracter umanitar, social si cultural;

c) organizatiilor umanitare care au ca unică activitate întretinerea si functionarea căminelor de bătrâni si a caselor pentru ocrotirea copiilor orfani si a copiilor străzii.

(2) Impozitul pe clădiri si impozitul pe teren se reduc cu 50% pentru acele clădiri si terenul aferent detinute de persoane juridice, care sunt utilizate exclusiv pentru prestarea de servicii turistice pe o perioadă de maximum 5 luni pe durata unui an calendaristic.

(3) Impozitul pe clădiri se reduce cu 50% pentru clădirile nou-construite detinute de cooperatiile de consum sau mestesugăresti, dar numai pentru primii 5 ani de la data achizitiei clădirii.

Norme metodologice:

216. Sub incidenta art. 285 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal se regăseste Fundatia Menachem Elias a cărei legatară universală este Academia Română.

217. Sunt scutite de impozit pe clădiri, impozit pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor si de alte taxe locale prevăzute la art. 282 si 283 din Codul fiscal organizatiile umanitare a căror unică activitate, prevăzută în statut, o constituie:

a) întretinerea si functionarea căminelor de bătrâni;

si/sau

b) casele pentru ocrotirea copiilor orfani, precum si a copiilor străzii.

218. Prin servicii turistice în contextul art. 285 alin. (2) din Codul fiscal se întelege numai combinatia oricărora dintre activitătile: 5510 - Hoteluri, 552 - Campinguri si alte facilităti pentru cazare de scurtă durată, 5522 - Campinguri, inclusiv parcuri pentru rulote si 5523 – Alte mijloace de cazare, pe de o parte, si oricare dintre activitătile: 5530 - Restaurante, 5540 - Baruri, 5551 - Cantine, 5552 - Alte unităti de preparare a hranei, pe de altă parte, astfel cum sunt prevăzute de Clasificarea activitătilor din economia natională - CAEN, actualizată prin Ordinul presedintelui Institutului National de Statistică nr. 601/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 13 decembrie 2002.

219. (1) Obiectivele nou-construite care apartin cooperatiei de consum sau mestesugăresti sunt scutite de la plata impozitului pe clădiri în proportie de 50% pe o perioadă de 5 ani de la data achizitiei clădirii.

(2) Scutirea se acordă cu data de întâi a lunii următoare celei în care se depune o cerere în acest sens si numai pentru clădirile realizate cu respectarea autorizatiei de construire.

Codul fiscal:

Scutiri si facilităti stabilite de consiliile locale

Art. 286. - (1) Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe clădiri sau o reducere a acestuia pentru o clădire folosită ca domiciliu de persoana fizică ce datorează acest impozit.

(2) Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe teren sau o reducere a acestuia pentru terenul aferent clădirii folosite ca domiciliu al persoanei fizice care datorează acest impozit.

(3) Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe clădiri si a impozitului pe teren sau o reducere a acestora pentru persoanele ale căror venituri lunare sunt mai mici decât salariul minim pe economie ori constau în exclusivitate din ajutor de somaj si/sau pensie de asistentă socială.

(4) În cazul unei calamităti naturale, consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren, precum si a taxei pentru eliberarea certificatului de urbanism si autorizatiei de construire sau o reducere a acestora.

(5) Scutirea de la plata impozitelor sau reducerile acestora prevăzute la alin. (1), (2), (3) sau (4) se aplică persoanei respective cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care persoana depune documentele justificative în vederea scutirii sau reducerii.

(6) Consiliul local poate acorda scutirea de la plata impozitului pe teren sau reducerea acestuia pentru terenul aferent investitiilor derulate în conformitate cu Legea nr. 332/2001 privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ în economie, cu modificările ulterioare, pe toată perioada executării acestora, până la punerea în functiune, dar nu mai mult de 3 ani de la data începerii lucrărilor.

Norme metodologice:

220. (1) Facilitătile prevăzute la art. 286 alin. (1)-(4) din Codul fiscal pot fi acordate prin hotărâri ale consiliilor locale adoptate în cursul anului pe baza criteriilor si procedurilor stabilite de către acestea.

(2) La acordarea scutirilor sau reducerilor, după caz, prevăzute la art. 286 alin. (1)-(3) din Codul fiscal, numai în cazul persoanelor fizice, autoritătile deliberative pot avea în vedere facilitătile fiscale acordate persoanelor fizice prin reglementări neprevăzute în titlul IX din Codul fiscal.

221. Consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, pot să hotărască scutirea sau reducerea de la plata impozitului pe teren pentru suprafata aferentă investitiilor executate conform Legii nr. 332/2001 privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ în economie, cu modificările ulterioare, pe toată perioada executării acestora, până la punerea în functiune, dar nu mai mult de 3 ani de la începerea lucrărilor.

Codul fiscal:

CAPITOLUL XII

Alte dispozitii comune

Majorarea impozitelor si taxelor locale de consiliile locale sau consiliile judetene

Art. 287. - Consiliul local sau consiliul judetean, după caz, poate majora anual cu maximum 20%, fată de nivelul stabilit pentru anul 2004, în functie de conditiile specifice zonei, orice impozit sau taxă locală prevăzută în prezentul titlu, cu exceptia taxelor prevăzute la art. 295 alin. (11) lit. b)-d).

Norme metodologice:

222. (1) Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, consiliile judetene, după caz, pot majora anual impozitele si taxele locale prevăzute de Codul fiscal, exclusiv taxele prevăzute la art. 295 alin. (11) lit. b), c) si d) din acesta, cu până la 20%, inclusiv, în functie de conditiile specifice zonei. Hotărârea privind majorarea anuală se adoptă în luna mai a fiecărui an si se aplică în anul fiscal următor.

(2) Hotărârile adoptate au la bază nivelurile impozitelor si taxelor locale stabilite în sumă fixă conform prevederilor Codului fiscal, precum si impozitele si taxele locale determinate pe bază de cotă procentuală, potrivit dispozitiilor acestuia. Hotărârea de majorare se aplică numai pentru anul fiscal pentru care s-a aprobat. În anul fiscal următor se vor avea în vedere impozitele si taxele locale actualizate cu rata inflatiei conform prevederilor art. 292 din Codul fiscal coroborate cu cele din prezentele norme metodologice.

223. În anul 2004, potrivit prevederilor art. 296 alin. (3) din Codul fiscal, majorarea anuală a impozitelor si taxelor locale are la bază hotărârile consiliilor locale adoptate în anul 2003, cu aplicabilitate în anul 2004.

Codul fiscal:

Deciziile consiliilor locale si judetene privind impozitele si taxele locale

Art. 288 - (1) Consiliile locale si judetene adoptă deciziile cu privire la stabilirea impozitelor si taxelor locale pentru un an calendaristic până la data de 31 mai inclusiv a anului calendaristic precedent.

(2) Primarii si presedintii consiliilor judetene asigură publicarea corespunzătoare a oricărei hotărâri a consiliului local sau judetean respectiv.

Norme metodologice:

224. (1) Consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucuresti/consiliile judetene adoptă, până la data de 31 mai, inclusiv, a fiecărui an, pentru anul fiscal următor, hotărâri privind stabilirea impozitelor si taxelor locale referitoare la:

a) stabilirea cotei impozitelor sau taxelor locale, după caz, când acestea se determină pe bază de cotă procentuală, iar prin Codul fiscal sunt prevăzute limite minime si maxime;

b) stabilirea cuantumului impozitelor si taxelor locale, când acestea sunt prevăzute în sumă fixă, în limitele prevăzute de Codul fiscal ori de hotărârea Guvernului prin care nivelurile impozitelor si taxelor locale se indexează/ajustează/actualizează în conditiile art. 292 din Codul fiscal;

c) adoptarea taxelor speciale prevăzute la art. 282 si instituirea/stabilirea taxelor locale prevăzute la art. 283 alin. (1)-(3) din Codul fiscal;

d) stabilirea nivelului bonificatiei de până la 10%, conform prevederilor art. 255 alin. (2), art. 260 alin. (2) si art. 265 alin. (2) din Codul fiscal;

e) majorarea cu până la 20% a impozitelor si taxelor locale, conform art. 287 din Codul fiscal;

f) delimitarea zonelor în intravilan, avându-se în vedere prevederile pct. 9;

g) procedura de acordare a facilitătilor fiscale categoriilor de persoane fizice prevăzute la art. 286 din Codul fiscal;

h) adoptarea oricăror alte hotărâri în aplicarea Codului fiscal si a prezentelor norme metodologice;

i) procedurile de calcul si plată a taxelor prevăzute la art. 283 alin. (4) din Codul fiscal.

(2) Termenul deciziile din cuprinsul art. 288 alin. (1) din Codul fiscal corespunde termenului hotărârile, care constituie actele de autoritate pe care le adoptă consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucuresti/consiliile judetene în exercitarea atributiilor acestora, prevăzute de lege.

(3) Hotărârile privind stabilirea impozitelor, a taxelor locale si a taxelor speciale, inclusiv a celor prin care se aprobă modificări sau completări la acestea, precum si hotărârile prin care se acordă facilităti fiscale se publică:

a) în mod obligatoriu, în monitorul oficial al judetului/municipiului Bucuresti, în conditiile Ordonantei Guvernului nr. 75/2003, chiar dacă publicarea se face si potrivit prevederilor lit. b);

b) în monitoarele oficiale ale celorlalte unităti administrativ-teritoriale, acolo unde acestea se editează, în conditiile Ordonantei Guvernului nr. 75/2003;

c) prin oricare alte modalităti prevăzute de lege.

(4) Modelul-cadru al hotărârii privind stabilirea impozitelor si taxelor locale, care se adoptă în conditiile alin. (1), este stabilit potrivit prevederilor pct. 256.

225. Pentru anul fiscal 2004, potrivit prevederilor art. 296 alin. (2) din Codul fiscal, consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucuresti/consiliile judetene, după caz, adoptă numai hotărârile privind stabilirea taxelor locale prevăzute la art. 267, 268 si 271 din Codul fiscal, până cel târziu la data de 6 februarie 2004.

226. În timpul anului fiscal consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucuresti/consiliile judetene, după caz, pot hotărî, potrivit prevederilor art. 286 alin. (4) din Codul fiscal, atât pentru persoanele fizice, cât si pentru persoanele juridice, în cazul calamitătilor naturale, scutirea de la plata sau reducerea:

a) impozitului pe clădiri;

b) impozitului pe teren;

c) taxei pentru eliberarea certificatului de urbanism;

d) taxei pentru eliberarea autorizatiei de construire.

227. Compartimentele de specialitate ale autoritătilor administratiei publice locale vor efectua inventarierea materiei impozabile generate de aplicarea Codului fiscal, în fiecare an, până la data de 15 mai, astfel încât proiectele bugetelor locale depuse în conditiile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 45/2003 să cuprindă impozitele si taxele locale aferente materiei impozabile respective.

228. Inventarierea materiei impozabile se realizează, în mod obligatoriu, înaintea elaborării proiectelor bugetelor locale, în scopul fundamentării părtii de venituri a acestora, fapt pentru care autoritătile administratiei publice locale, prin compartimentele de specialitate ale acestora, au în vedere următoarele:

a) identificarea actelor normative prin care sunt instituite impozite si taxe locale, inclusiv a hotărârilor consiliilor locale, Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau ale consiliilor judetene, după caz, prin care s-au instituit/stabilit impozite si taxe locale, pe o perioadă de 5 ani anteriori anului fiscal curent;

b) identificarea actelor normative în temeiul cărora s-au acordat, pe o perioadă de 5 ani anteriori anului fiscal curent ori se pot acorda facilităti fiscale;

c) planul de amenajare a teritoriului, planul urbanistic general, planurile urbanistice zonale, nomenclatura stradală sau orice alte documente asemănătoare, precum si evidentele specifice cadastrului imobiliar-edilitar, acolo unde acestea sunt realizate, care stau la baza fundamentării proiectelor de hotărâri privind delimitarea zonelor în cadrul fiecărei unităti administrativ-teritoriale;

d) întocmirea si tinerea la zi a registrului agricol care constituie sursă de date privind contribuabilii si totodată obiectele acestora impozabile sau taxabile, după caz, din unitatea administrativ-teritorială respectivă;

e) verificarea, pe perioada de valabilitate a autorizatiei de construire, a gradului de realizare a lucrărilor, în scopul identificării datei de la care clădirile sunt supuse impozitării;

f) analiza mentinerii stării de insolvabilitate a contribuabililor înregistrati în evidenta separată si, pe cale de consecintă, identificarea sumelor din evidenta separată, ce pot fi colectate în anul de referintă;

g) întocmirea:

1. matricolei pentru evidenta centralizată a impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren si a taxei asupra mijloacelor de transport în cazul persoanelor fizice, model stabilit potrivit pct. 256;

2. matricolei pentru evidenta centralizată a impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren, a taxei pe teren si a taxei asupra mijloacelor de transport în cazul persoanelor juridice, stabilită potrivit pct. 256;

h) întocmirea si tinerea la zi a registrului de rol nominal unic, model stabilit potrivit pct. 256;

i) orice alte documente necuprinse la lit. a)-h), în care sunt consemnate elemente specifice materiei impozabile.

229. Rolul nominal unic reprezintă fisa unică a contribuabilului care contine elementele de identificare, precum si creantele bugetare ale acestuia la nivelul comunei, orasului, municipiului sau sectorului municipiului Bucuresti, individualizată printr-un număr de rol, începând cu nr. 1 si până la numărul care asigură înregistrarea tuturor contribuabililor. Se recomandă, în special, la unitătile administrativ-teritoriale cu un număr mare de contribuabili să se deschidă registre de rol nominal unic pentru persoane fizice si registre de rol nominal unic pentru persoane juridice.

230. Contribuabililor coindivizari li se deschide rolul nominal unic după cum urmează:

a) în cazul mostenitorilor aflati în indiviziune, pe numele autorului succesiunii;

b) în cazul celorlalti coindivizari, în următoarea ordine:

1. pe numele celui care efectuează declaratia fiscală;

2. pe numele celui care are domiciliul în unitatea administrativ-teritorială respectivă;

3. pe numele celui care are resedinta în unitatea administrativ-teritorială respectivă;

4. pe numele primului înscris în actul prin care se atestă dreptul de proprietate.

231. Este interzisă atribuirea de două sau mai multe numere de rol aceluiasi contribuabil la nivelul aceleiasi comune, aceluiasi oras, municipiu sau sector al municipiului Bucuresti, după caz.

232. În cazul în care pe seama contribuabilului respectiv se stabilesc numai debite de natura amenzilor, imputatiilor, despăgubirilor etc., înregistrarea acestora se poate face în registrele de rol alte venituri, model stabilit potrivit pct. 256.

233. Pentru urmărirea creantelor fiscale la domiciliul sau sediul contribuabililor, după caz, în functie de conditiile specifice fiecărei unităti administrativ-teritoriale sau fiecărui sector al municipiului Bucuresti, se utilizează extrasul de rol, model stabilit potrivit pct. 256, în care se înregistrează date din registrul de rol nominal unic.

234. Registrele prevăzute la pct. 229, 232 si 233 se numerotează, se snuruiesc, se sigilează si se înregistrează în registrul general pentru înregistrarea corespondentei de la nivelul autoritătilor administratiei publice locale respective, prin grija conducătorului compartimentului de specialitate al acestora.

235. Registrul de rol nominal unic se deschide pe o perioadă de 5 ani, având realizată, în mod obligatoriu, corespondenta la nivelul aceleiasi autorităti a administratiei publice locale atât cu rolul nominal unic pentru perioada anterioară, cât si cu cel al pozitiei din registrul agricol ce îl priveste pe contribuabilul respectiv.

236. În situatia în care în perioada anterioară contribuabilul în cauză nu a avut deschis rol nominal unic, se face mentiunea “rol nou”.

237. Codul numeric personal si codul de înregistrare fiscală/codul unic de înregistrare reprezintă elemente de identificare a contribuabilului care se înscriu, în mod obligatoriu, în registrul de rol nominal unic, în registrul agricol, în matricole, în declaratiile fiscale, în procesele-verbale pentru stabilirea impozitelor si taxelor locale, în certificatele fiscale, în chitantele pentru creante ale bugetelor locale, în actele de control, precum si în orice alte documente asemănătoare.

238. (1) Prevederile pct. 228 lit. g), 229, 232 si 233 se aplică în mod corespunzător si în cazul programelor informatice.

(2) Programele informatice de administrare a impozitelor si taxelor locale vor asigura, în mod obligatoriu, următoarele:

a) utilizarea numai a termenilor si notiunilor prevăzute de titlul IX al Codului fiscal si de prezentele norme metodologice; acolo unde se impune o anumită abreviere, aceasta va fi cuprinsă într-o legendă;

b) editarea oricăror documente, inclusiv a formularelor tipizate, potrivit structurii si informatiilor corespunzătoare acestora, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale si de ortografie specifice limbii române, inclusiv semnele diacritice conexe acesteia.

(3) Beneficiarii programelor informatice de administrare a impozitelor si taxelor locale vor avea, în mod obligatoriu, manuale de utilizare care vor contine toate informatiile necesare unei cât mai facile exploatări chiar si de cei cu minime cunostinte în domeniu, ce vor fi puse la dispozitie organelor de control.

Codul fiscal:

Accesul la informatii privind impozitele si taxele locale

Art. 289. - Autoritătile administratiei publice locale au obligatia de a asigura accesul gratuit la informatii privind impozitele si taxele locale.

Norme metodologice:

239. Autoritătile administratiei publice locale sunt obligate să asigure accesul neîngrădit, în conditiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, si ale Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 123/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 8 martie 2002, al oricăror persoane interesate la informatiile privind nivelurile impozitelor si taxelor locale stabilite conform hotărârilor adoptate de către consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucuresti/consiliile judetene, după caz, modul de calcul al acestora, contribuabilii care beneficiază de facilităti fiscale, precum si la informatiile care privesc aplicarea oricăror alte prevederi ale prezentului titlu.

Codul fiscal:

Depunerea declaratiilor de persoanele juridice

Art. 290. - Orice persoană juridică care datorează plata impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren sau a taxei asupra mijloacelor de transport are obligatia de a calcula impozitul sau taxa respectivă si de a depune o declaratie la compartimentul de specialitate al autoritătii administratiei publice locale până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului calendaristic pentru care se calculează impozitul sau taxa.

Norme metodologice:

240. Contribuabilii persoane juridice calculează impozitele si taxele locale pe care le datorează si depun declaratia fiscală până la data de 31 ianuarie, inclusiv, a fiecărui an fiscal, la compartimentele de specialitate ale autoritătilor administratiei publice locale în a căror rază de competentă se află clădirea, terenul sau orice alte bunuri impozabile ori taxabile, după caz.

241. Contribuabilii persoane fizice si persoane juridice, inclusiv institutiile publice, sunt obligati să depună declaratiile prevăzute de prezentele norme metodologice ori de câte ori se modifică situatia juridică a contribuabililor, precum si a materiei impozabile a acestora, în conditiile prevăzute de lege.

242. Pentru toate cazurile în care se acordă scutiri sau reduceri de impozite si taxe locale, precum si de accesorii ale acestora, indiferent de categoria actului normativ prin care s-au stabilit, lege, ordonantă de urgentă/ordonantă/hotărâre a Guvernului sau hotărâre a autoritătii deliberative a administratiei publice locale, compartimentele de specialitate au obligatia să întocmească borderouri de scăderi.

243. Declararea clădirilor în vederea impunerii si înscrierea acestora în evidentele autoritătilor administratiei publice locale reprezintă o obligatie legală a contribuabililor care detin în proprietate aceste imobile, chiar dacă ele au fost executate fără autorizatie de construire.

244. Declararea clădirilor în vederea impunerii nu exonerează persoana respectivă de aplicarea sanctiunilor prevăzute de lege pentru încălcarea disciplinei în constructii.

245. Nu se depun noi declaratii fiscale pentru bunurile impozabile sau taxabile existente în evidentele compartimentelor de specialitate ale autoritătilor administratiei publice locale la data de 31 decembrie 2003.

Codul fiscal:

Controlul si colectarea impozitelor si taxelor locale

Art. 291. - Autoritătile administratiei publice locale si organele speciale ale acestora, după caz, sunt responsabile pentru stabilirea, controlul si colectarea impozitelor si taxelor locale, precum si a amenzilor si penalizărilor aferente.

Norme metodologice:

246. Stabilirea, constatarea, controlul si colectarea impozitelor si taxelor locale se efectuează de către autoritătile administratiei publice locale sau prin compartimentele de specialitate ale acestora, după caz, tinându-se seama de atributiile specifice, potrivit legii.

247. Termenul organele speciale, din cuprinsul art. 291 din Codul fiscal, corespunde compartimentelor de specialitate ale autoritătilor administratiei publice locale.

248. În cazul persoanelor fizice, impozitul pe clădiri si impozitul pe teren se calculează de către compartimentele de specialitate ale autoritătilor administratiei publice locale în a căror rază de competentă se află situate aceste imobile, pe baza declaratiei fiscale depuse de către proprietar sau de către împuternicitul acestuia, la care se anexează o copie de pe actul de dobândire, precum si schita de plan a clădirii sau a terenului, după caz.

249. (1) Dacă se constată unele diferente între suprafetele înscrise în actele de proprietate si situatia reală din teren, atât în cazul clădirilor, cât si al terenurilor, rezultatele din măsurătorile executate în conditiile Legii cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 26 martie 1996, cu modificările si completările ulterioare, pentru determinarea impozitului pe clădiri si a impozitului pe teren se au în vedere suprafetele care corespund situatiei reale, dovedite prin lucrări tehnice de cadastru. Declararea clădirilor si a terenurilor pentru stabilirea impozitelor aferente nu este conditionată de înregistrarea acestor imobile la birourile de carte funciară.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător atât persoanelor fizice, cât si persoanelor juridice.

250. Pe baza declaratiei fiscale si a declaratiei speciale de impunere, pentru fiecare contribuabil, la nivelul fiecărui compartiment de specialitate al autoritătilor administratiei publice locale, se întocmeste Procesul-verbal – înstiintare de plată pentru impozitul pe clădiri datorat de persoanele fizice, model stabilit potrivit pct. 256.

251. Pentru nerespectarea dispozitiilor referitoare la depunerea declaratiilor speciale, compartimentele de specialitate ale autoritătilor administratiei publice locale în a căror rază de competentă se află situate clădirile ce intră sub incidenta art. 252 din Codul fiscal aplică sanctiunile stabilite de lege.

252. Sinceritatea declarării datelor din declaratia fiscală se verifică prin controlul încrucisat cu datele declarate si înscrise în registrul agricol, cadastrul imobiliar-edilitar sau cu cele din evidenta contabilă a contribuabililor, după caz.

Procedura verificării modului de completare a declaratiei de impunere se face după cum urmează:

a) compartimentul de specialitate va verifica modul de completare a declaratiei depuse de contribuabil;

b) în cazul în care în declaratia depusă de contribuabil se poate identifica tipul erorii, respectiv eroare de calcul, de completare sau eroare de aplicare a cotelor de impozitare/taxare, stabilirea obligatiei de plată se va face prin corectarea erorii si prin înscrierea sumelor corecte, avându-se în vedere următoarele:

1. aplicarea corectă a cotelor stabilite, potrivit Codului fiscal;

2. înscrierea corectă a sumelor reprezentând impozitele/taxele locale datorate, rezultate din înmultirea cotei legale de impozitare/taxare cu baza impozabilă/taxabilă;

3. înscrierea corectă a sumelor în rubricile prevăzute de formular si anularea celor înscrise eronat în alte rubrici;

4. corectarea calculelor aritmetice care au avut drept rezultat înscrierea în declaratie a unor sume eronate;

5. dacă în declaratia depusă se constată erori a căror cauză nu se poate stabili sau se constată elemente lipsă, importante pentru stabilirea creantei bugetare, compartimentul de specialitate va solicita, în scris, contribuabilului să se prezinte la sediul autoritătii administratiei publice locale pentru efectuarea corecturilor necesare.

253. Exercitarea activitătii de inspectie fiscală se realizează de către autoritătile administratiei publice locale prin compartimentele de specialitate ale acestora, în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală si ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.

254. În îndeplinirea atributiilor si îndatoririlor de serviciu functionarii publici din compartimentele de specialitate ale autoritătilor administratiei publice locale se vor identifica prin prezentarea legitimatiei care le atestă această calitate, a delegatiei semnate de conducătorul compartimentului respectiv, precum si a actului de identitate. Legitimatia are modelul stabilit potrivit pct. 256.

Codul fiscal:

Indexarea impozitelor si taxelor locale

Art. 292. - (1) În cazul oricărui impozit sau taxe locale care constă într-o anumită sumă în lei sau care este stabilită pe baza unei anumite sume în lei, sumele respective se indexează anual pentru a reflecta rata estimată a inflatiei pentru anul următor, dacă rata estimată a inflatiei depăseste 5%.

(2) Sumele indexate se initiază în comun de Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Administratiei si Internelor si se aprobă prin hotărâre a Guvernului, emisă până la data de 30 aprilie, inclusiv, a fiecărui an.

Norme metodologice:

255. (1) În cazul în care rata inflatiei prognozată pentru anul următor depăseste 5%, în luna aprilie a anului curent, la propunerea Ministerului Finantelor Publice si a Ministerului Administratiei si Internelor, prin hotărâre a Guvernului, se indexează/ajustează/actualizează:

a) impozitele si taxele locale stabilite în sume fixe, instituite potrivit Codului fiscal;

b) valorile impozabile prevăzute la art. 251 alin. (3) din Codul fiscal;

c) taxele în sumă fixă instituite prin reglementările prevăzute la art. 295 alin. (11) lit. b)-d) din Codul fiscal. (2) Limitele amenzilor prevăzute la art. 294 alin. (3) si (4) din Codul fiscal se actualizează prin hotărâre a Guvernului.

Codul fiscal:

Elaborarea normelor

Art. 293. - Elaborarea normelor pentru prezentul titlu se face de către Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Administratiei si Internelor.

Norme metodologice:

256. (1) Modelele formularelor tipizate pentru stabilirea, constatarea, controlul, încasarea si urmărirea impozitelor si taxelor locale si a altor venituri ale bugetelor locale vor fi aprobate prin ordin comun al ministrului finantelor publice si ministrului administratiei si internelor.

(2) Formularele tipizate, aflate în stoc la nivelul autoritătilor administratiei publice locale, la data publicării prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I, vor fi utilizate până la epuizare, adaptându-se în mod corespunzător, în măsura în care aceasta este posibil.

(3) Formularele cu regim special, întocmite manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, utilizate la colectarea veniturilor cuvenite bugetelor locale, se execută pe hârtie autocopiativă securizată si sunt cuprinse în Lista formularelor cu regim special care se aprobă în conditiile prevăzute la alin. (1).

(4) Autoritătile administratiei publice locale pot solicita executarea formularelor cu regim special având imprimate elementele de identificare proprii, inclusiv stema unitătii administrativ-teritoriale, aprobată în conditiile legii, prin transmiterea unei comenzi ferme la Compania Natională “Imprimeria Natională” - S.A., în conditiile suportării eventualelor diferente de pret.

(5) Formularele cu regim special, prevăzute la alin. (3), intră sub incidenta prevederilor:

a) Hotărârii Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară si contabilă si a normelor metodologice privind întocmirea si utilizarea acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 19 decembrie 1997;

b) Ordinului ministrului finantelor publice nr. 989/2002 privind tipărirea, înserierea si numerotarea formularelor cu regim special, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 31 iulie 2002.

257. (1) La elaborarea deciziilor prevăzute la alin. (2) si a ordinelor comune prevăzute la pct. 256 alin. (1), la pct. 286 si la pct. 289 alin. (3), potrivit prevederilor art. 8 din Legea nr. 215/2001, vor fi consultate următoarele structuri asociative:

a) Asociatia Comunelor din România;

b) Asociatia Oraselor din România;

c) Asociatia Municipiilor din România;

d) Uniunea Natională a Consiliilor Judetene din România.

(2) La elaborarea deciziilor de către Comisia fiscală centrală cu privire la aplicarea unitară a titlului IX din Codul fiscal participă si reprezentantul Ministerului Administratiei si Internelor.

Codul fiscal:

CAPITOLUL XIII

Sanctiuni

Sanctiuni

Art. 294. - (1) Nerespectarea prevederilor prezentului titlu atrage răspunderea disciplinară, contraventională sau penală, potrivit dispozitiilor legale în vigoare.

(2) Constituie contraventii următoarele fapte:

a) depunerea peste termen a declaratiilor de impunere prevăzute la art. 254 alin. (5) si (6), art. 259 alin. (6) si (7), art. 264 alin. (4), art. 267 alin (14) lit. b), art. 277 alin. (2), art. 281 alin. (2) si art. 290;

b) nedepunerea declaratiilor de impunere prevăzute la art. 254 alin. (5) si (6), art. 259 alin. (6) si (7), art. 264 alin. (4), art. 267 alin. (14) lit. b), art. 277 alin. (2), art. 281 alin. (2) si art. 290.

(3) Contraventia prevăzută la alin. (2) lit. a) se sanctionează cu amendă de la 500.000 lei la 1.000.000 lei, iar cea de la lit. b) cu amendă de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei.

(4) Încălcarea normelor tehnice privind tipărirea, înregistrarea, vânzarea, evidenta si gestionarea, după caz, a abonamentelor si a biletelor de intrare la spectacole constituie contraventie si se sanctionează cu amendă de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei.

(5) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de către primari si persoane împuternicite din cadrul compartimentelor de specialitate ale autoritătii administratiei publice locale.

(6) În cazul persoanelor juridice, limitele minime si maxime ale amenzilor prevăzute la alin. (3) si (4) se majorează cu 300%.

(7) Limitele amenzilor prevăzute la alin. (3) si (4) se actualizează prin hotărâre a Guvernului.

(8) Contraventiilor prevăzute la alin. (2), (3) si (4) li se aplică dispozitiile legii.

Norme metodologice:

258. Exercitarea activitătii de inspectie fiscală se realizează de către autoritătile administratiei publice locale prin compartimentele de specialitate ale acestora, în conformitate cu prevederile legale în vigoare în acest domeniu.

259. Pentru spectacolele organizate în deplasare sau în turneu, inspectia fiscală se exercită de către autoritătile administratiei publice locale în a căror rază administrativ-teritorială au loc spectacolele, care verifică obligatiile prevăzute la art. 274 alin. (4) din Codul fiscal.

260. În cazul în care se apreciază de către agentii constatatori că faptele comise de contribuabili sunt de gravitate redusă, se poate aplica drept sanctiune contraventională avertismentul, în conditiile prevăzute la art. 5 alin. (2) lit. a), art. 6 alin. (1), art. 7 si la art. 38 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.

Codul fiscal:

CAPITOLUL XIV

Dispozitii finale

Implicatii bugetare ale impozitelor si taxelor locale Art. 295. - (1) Impozitele si taxele locale, precum si amenzile si penalitătile aferente acestora constituite venituri la bugetele locale ale unitătilor administrativ-teritoriale.

(2) Impozitul pe clădiri, precum si amenzile si penalitătile aferente acestuia constituie venituri la bugetul local al unitătii administrativ-teritoriale în raza căreia este situată clădirea respectivă.

(3) Impozitul pe teren, precum si amenzile si penalitătile aferente acestuia constituie venituri la bugetul local al unitătii administrativ-teritoriale în raza căreia este situat terenul respectiv.

(4) Cu exceptiile prevăzute la alin. (5), taxa asupra mijlocului de transport, precum si amenzile si penalitătile aferente acesteia constituie venituri la bugetul local al unitătii administrativ-teritoriale în raza căreia trebuie înmatriculat mijlocul de transport respectiv.

(5) Veniturile provenite din taxa asupra mijlocului de transport stabilită în concordantă cu prevederile art. 263 alin. (4) si (5), precum si amenzile si penalizările aferente se pot utiliza exclusiv pentru lucrări de întretinere, modernizare, reabilitare si construire a drumurilor locale si judetene, din care 60% constituie venituri la bugetul local si 40% constituie venituri la bugetul judetean. În cazul municipiului Bucuresti, taxa constituie venituri în proportie de 60% la bugetele sectoarelor si 40% la bugetul municipiului Bucuresti.

(6) Taxele locale prevăzute la capitolul V din prezentul titlu constituie venituri ale bugetelor locale ale unitătilor administrativ-teritoriale. Pentru eliberarea certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de construire de către presedintii consiliilor judetene, cu avizul primarilor comunelor, taxele datorate constituie venit în proportie de 50% la bugetul local al comunelor si de 50% la bugetul local al consiliului judetean.

(7) Taxa pentru servicii de reclamă si publicitate, precum si amenzile si penalizările aferente constituie venituri la bugetul local al unitătii administrativ-teritoriale unde sunt prestate serviciile de reclamă si publicitate. Taxa pentru afisaj în scop de reclamă si publicitate, precum si amenzile si penalizările aferente constituie venituri la bugetul local al unitătii administrativ-teritoriale unde este situat afisajul, panoul sau structura pentru afisajul în scop de reclamă si publicitate.

(8) Impozitul pe spectacole, precum si amenzile si penalizările aferente constituie venituri la bugetul local al unitătii administrativ-teritoriale unde are loc manifestarea artistică, competitia sportivă sau altă activitate distractivă.

(9) Taxa hotelieră, precum si amenzile si penalizările aferente constituie venituri la bugetul local al unitătii administrativ-teritoriale unde este situat hotelul.

(10) Celelalte taxe locale prevăzute la art. 283, precum si amenzile si penalizările aferente constituie venituri la bugetul local al unitătii administrativ-teritoriale unde este situat locul public sau echipamentul respectiv sau unde trebuie înmatriculat vehiculul lent.

(11) Constituie venit la bugetul local sumele provenite din:

a) dobânda pentru plata cu întârziere a impozitelor si taxelor locale;

b) taxele judiciare de timbru prevăzute de lege;

c) taxele de timbru prevăzute de lege;

d) taxele extrajudiciare de timbru prevăzute de lege.

(12) Sumele prevăzute la alin. (11) se ajustează pentru a reflecta rata inflatiei în conformitate cu normele elaborate în comun de Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Administratiei si Internelor.

Norme metodologice:

261. Penalitătile de întârziere datorate si calculate în conditiile Codului de procedură fiscală, aferente veniturilor bugetelor locale, constituie venituri proprii ale acestor bugete si se înregistrează la capitolul si subcapitolul corespunzătoare categoriei de venit la care se referă. În acest sens se au în vedere si prevederile art. 295 din Codul fiscal.

262. Nedepunerea sumelor încasate reprezentând taxe pentru folosirea mijloacelor de reclamă si publicitate, impozit pe spectacole, taxe hoteliere, taxe judiciare de timbru, taxe de timbru pentru activitatea notarială, taxe extrajudiciare de timbru, încasate de persoane care prin atributiile pe care le au de îndeplinit efectuează astfel de încasări, altele decât cele din structura compartimentelor de specialitate, precum si cele rezultate din vânzarea timbrelor fiscale mobile la termenele prevăzute de lege sau de prezentele norme metodologice, se sanctionează potrivit Codului de procedură fiscală, având elementele constitutive ale obligatiilor bugetare locale calculate si retinute la sursă.

263. La unitătile teritoriale de trezorerie si contabilitate publică unde unitătile administrativ-teritoriale si sectoarele municipiului Bucuresti au deschis conturile de venituri ale bugetelor locale se deschid conturi distincte pentru încasarea taxelor asupra mijloacelor de transport marfă cu masa totală maximă autorizată de peste 12 tone.

264. Compartimentul de specialitate al autoritătilor administratiei publice locale de la nivelul comunelor/oraselor/municipiilor/sectoarelor municipiului Bucuresti, după caz, virează cota de 40% din taxele asupra mijloacelor de transport marfă cu masa totală maximă autorizată de peste 12 tone, prevăzute la art. 263 alin. (4) si (5) din Codul fiscal, către bugetele judetene si, respectiv, către bugetul local al municipiului Bucuresti, lunar, până cel târziu la data de 10 a lunii în curs pentru luna precedentă.

265. În situatia în care sumele ce urmează a fi restituite din taxele ce fac obiectul divizării în cotele de 60% si, respectiv, 40%, potrivit art. 295 alin. (5) din Codul fiscal, către contribuabilii care solicită aceasta în conditiile legii sunt mai mari decât cele constituite din cota de 40% până la data solicitării restituirii, compartimentul de specialitate mentionat la pct. 264 solicită, în scris, compartimentului de specialitate al consiliului judetean si, respectiv, al Consiliului General al Municipiului Bucuresti să vireze suma necesară restituirii din cota de 40% încasată, iar acesta din urmă are obligatia virării sumei în cel mult 10 zile de la data solicitării.

266. Dobânzile si penalitătile de întârziere stabilite în conditiile Codului de procedură fiscală, aferente taxei asupra mijloacelor de transport marfă cu masa totală maximă autorizată de peste 12 tone, urmează regula divizării în proportie de 60% si, respectiv, de 40%, potrivit art. 295 alin. (5) din Codul fiscal.

267. Resursele financiare constituite din taxa asupra mijloacelor de transport prevăzută la art. 263 alin. (4) si (5) din Codul fiscal se pot utiliza în exclusivitate pentru lucrări de întretinere, modernizare, reabilitare si construire a drumurilor locale si judetene.

268. Taxele instituite prin Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările si completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 146/1997, constituie integral venituri proprii ale bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor sau sectoarelor municipiului Bucuresti, după caz, în functie de sediul autoritătilor publice care solutionează cererile ce intră sub incidenta aplicării reglementărilor privind taxele judiciare de timbru.

269. La nivelul municipiului Bucuresti, taxa judiciară de timbru se încasează direct la bugetele locale ale sectoarelor acestuia, în functie de raza teritorială unde se află autoritătile publice care solutionează actiunile si cererile ce intră sub incidenta Legii nr. 146/1997.

270. Taxele instituite prin Ordonanta Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 7 august 2002, denumită în continuare Ordonanta Guvernului nr. 12/1998, constituie integral venituri ale bugetelor locale.

271. Taxele de timbru pentru autentificarea actelor între vii, translative ale dreptului de proprietate si ale altor drepturi reale ce au ca obiect bunuri imobile, inclusiv actele ce au ca obiect constituirea ca aport la capitalul social al dreptului de proprietate sau al altui drept real asupra bunurilor imobile, se fac venit la bugetul local al comunei, orasului sau municipiului, după caz, unde se află situate bunurile imobile respective.

272. La nivelul municipiului Bucuresti taxele de timbru pentru activitatea notarială se fac venit la bugetul local al sectorului unde se află situate bunurile imobile respective.

273. Taxele asupra succesiunilor se fac venit la bugetele locale ale comunelor, oraselor, municipiilor (cu exceptia municipiului Bucuresti) sau sectoarelor municipiului Bucuresti, după caz, în raport cu locul situării bunurilor imobile, proportional cu ponderea acestora în valoarea întregului activ.

274. Taxele de timbru pentru îndeplinirea actelor notariale, prevăzute la art. 12 din Legea nr. 36/1995, de către secretarii comunelor si oraselor unde nu functionează birouri ale notarilor publici se fac venit la bugetele locale ale comunelor si oraselor respective.

275. Notarii publici au obligatia ca la întocmirea actelor notariale prevăzute în prezentele norme metodologice si a celor ce privesc procedura succesorală notarială să solicite certificatul fiscal de la compartimentele de specialitate ale autoritătilor administratiei publice locale în a căror rază de competentă se află situate bunurile imobile, în care să se facă, pe lângă mentiunile prevăzute la art. 70 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii notarilor publici si a activitătii notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 710/C/1995, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 8 august 1995, cu modificările ulterioare, si mentiunea cu privire la numărul contului de venituri, precum si la unitatea teritorială de trezorerie si contabilitate publică la care are deschis contul unitatea administrativ-teritorială beneficiară a acestor taxe.

276. Taxele de timbru pentru îndeplinirea actelor notariale pot fi încasate prin oricare dintre următoarele modalităti:

a) de către compartimentele de specialitate ale autoritătilor administratiei publice locale;

b) de către notarii publici, pe chitantiere proprii, precum si pe bază de chitante emise cu ajutorul sistemelor informatice/electronice, dar distincte de cele prin care sunt încasate onorariile;

c) depuse de către contribuabili, prin mandat postal, chitanta emisă de unitatea postală făcând dovada plătii.

277. Taxele de timbru pentru îndeplinirea actelor notariale încasate de către notarii publici se virează, în sumă totală, până cel mai târziu la data de 10 inclusiv a lunii curente pentru luna precedentă, prin ordine de plată, către fiecare unitate administrativ-teritorială, respectiv sector al municipiului Bucuresti, beneficiară/beneficiar. În cazul taxelor de timbru pentru activitatea notarială prevăzute la pct. 271 si 273 la ordinul de plată se anexează Borderoul de încasări ale taxelor de timbru pentru activitatea notarială, model stabilit potrivit prevederilor pct. 256, în care vor fi precizate sumele plătite de către contribuabili si elementele de identificare a acestora.

278. Autoritătile administratiei publice locale nu datorează comisioane pentru încasarea taxelor de timbru pentru îndeplinirea actelor notariale.

279. Taxele instituite prin Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 6 iulie 1999, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 117/1999, constituie venituri ale bugetelor locale.

280. Taxele extrajudiciare de timbru prevăzute la cap. I, II si III din anexa la Legea nr. 117/1999 se fac venit la bugetul local al comunei, orasului, municipiului (cu exceptia municipiului Bucuresti) sau sectorului municipiului Bucuresti, după caz, în functie de sediul prestatorului de servicii.

281. Taxele extrajudiciare de timbru prevăzute la cap. IV din anexa la Legea nr. 117/1999 se fac venit la bugetul local al comunei, orasului, municipiului (cu exceptia municipiului Bucuresti) sau sectorului municipiului Bucuresti, după caz, în functie de domiciliul persoanei fizice sau de sediul persoanei juridice beneficiare a serviciului prestat, după caz.

282. Taxele extrajudiciare de timbru prevăzute la cap. V din anexa la Legea nr. 117/1999 se fac venit la bugetul local al comunei, orasului, municipiului (cu exceptia municipiului Bucuresti) sau sectorului municipiului Bucuresti, după caz, în functie de sediul comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar care a initiat procedura eliberării titlurilor de proprietate pentru care se plăteste taxa respectivă.

283. (1) Taxele extrajudiciare de timbru rezultate din vânzarea timbrelor fiscale mobile se fac venit la bugetul local al comunei, orasului, municipiului, după caz, în a cărei/cărui rază administrativ-teritorială se află amplasată unitatea care vinde timbre fiscale.

(2) Pentru determinarea destinatiei sumelor rezultate din vânzarea timbrelor fiscale mobile, unitatea, în întelesul alin. (1), se identifică după adresa la care se află situat punctul propriu-zis prin care se vând timbrele.

(3) Unitătile care vând aceste timbre au obligatia să depună contravaloarea timbrelor fiscale la bugetele locale beneficiare până cel târziu la data de 10 inclusiv a lunii curente pentru luna precedentă.

(4) Nedepunerea sumelor rezultate din vânzarea timbrelor fiscale mobile la termenul prevăzut la alin. (3) se sanctionează potrivit Codului de procedură fiscală, având elementele constitutive ale obligatiilor bugetare locale calculate si retinute la sursă.

284. La nivelul municipiului Bucuresti taxele extrajudiciare de timbru rezultate din vânzarea timbrelor fiscale mobile se virează direct de către unitătile care vând aceste timbre la bugetele locale ale sectoarelor acestuia, în functie de raza teritorială în care se află amplasate unitătile respective.

285. Taxele prevăzute la art. 295 alin. (11) lit. b)-d) din Codul fiscal nu intră sub incidenta prevederilor art. 287 din Codul fiscal.

286. Formularele tipizate utilizate de către compartimentele de specialitate ale autoritătilor administratiei publice locale în activitatea de colectare a veniturilor cuvenite bugetelor locale în conditiile prezentului titlu se vor aproba prin ordin comun al ministrului finantelor publice si ministrului administratiei si internelor.

287. (1) Pentru toate cazurile în care se acordă scutiri sau reduceri de impozite si taxe locale, precum si de obligatii de plată accesorii acestora, indiferent de categoria actului normativ prin care s-au stabilit, lege, ordonantă de urgentă/ordonantă/hotărâre a Guvernului sau hotărâre a autoritătii deliberative a administratiei publice locale, compartimentele de specialitate au obligatia să întocmească borderouri de scăderi.

(2) Anual, într-o anexă la hotărârea privind aprobarea contului de încheiere a exercitiului bugetar se vor înscrie, în mod obligatoriu:

a) facilitătile fiscale acordate în anul fiscal de referintă, pe fiecare din impozitele si taxele locale prevăzute la pct. 11 alin. (1), precum si pe fiecare din reglementările care au stat la baza acordării facilitătilor respective;

b) sumele înregistrate în evidenta separată a insolvabililor la data de 31 decembrie a anului fiscal de referintă, pe fiecare din impozitele si taxele locale prevăzute la pct. 11 alin. (1), precum si pe fiecare an fiscal din cei 5 ani anteriori anului fiscal de referintă;

c) sumele înregistrate în lista de rămăsită la data de 31 decembrie a anului fiscal de referintă, pe fiecare din impozitele si taxele locale prevăzute la pct. 11 alin. (1), precum si pe fiecare alt venit propriu al bugetului local respectiv.

(3) Prin sintagma anul fiscal de referintă se întelege anul fiscal pentru care se adoptă hotărârea prevăzută la alin. (2).

Codul fiscal:

Dispozitii tranzitorii

Art. 296. - (1) Până la data de 31 decembrie 2004, nivelul impozitelor si taxelor prevăzute în prezentul titlu este cel stabilit prin hotărârile consiliilor locale adoptate în anul 2003 pentru anul 2004, potrivit legii, cu exceptia taxelor prevăzute la art. 267, 268 si art. 271.

(2) Pentru anul 2004, nivelul taxelor prevăzute la art. 267, 268 si 271 va fi stabilit prin hotărâri ale consiliilor locale, adoptate în termen de 45 de zile de la data publicării prezentului Cod fiscal în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Prevederile art. 258 alin. (6) se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2004, iar prevederile art. 287, începând cu data de 1 ianuarie 2005.

(4) Taxele speciale adoptate de consiliile locale, până la data de 31 mai 2003, pentru anul fiscal 2004, care contravin prevederilor art. 282, îsi încetează valabilitatea la data intrării în vigoare a prezentului cod.

Norme metodologice:

288. (1) Pentru anul 2004, impozitele si taxele locale, precum si taxele asimilate acestora se datorează după cum urmează:

a) impozitul pe clădiri, în cazul persoanelor fizice, pe baza valorilor impozabile prevăzute la cap. II în coloana “Nivelurile stabilite în anul 2003 pentru anul 2004 - art. 296 alin. (1)” din anexa la prezentele norme metodologice, având în vedere hotărârile consiliilor locale adoptate în anul 2003, cu aplicabilitate în anul 2004 si în ceea ce priveste acordarea bonificatiei pentru plata cu anticipatie, precum si a facilitătilor fiscale;

b) impozitul pe clădiri, în cazul persoanelor juridice, pe baza cotelor stabilite prin hotărârile consiliilor locale adoptate în anul 2003, cu aplicabilitate în anul 2004;

c) impozitul pe teren, în cazul terenurilor amplasate în intravilan, pe baza nivelurilor prevăzute la cap. III în coloana “Nivelurile stabilite în anul 2003 pentru anul 2004 - art. 296 alin. (1)” din anexa la prezentele norme metodologice, având în vedere hotărârile consiliilor locale adoptate în anul 2003, cu aplicabilitate în anul 2004 si în ceea ce priveste acordarea bonificatiei pentru plata cu anticipatie, în cazul persoanelor fizice;

d) impozitul pe teren, în cazul terenurilor amplasate în extravilan, pe baza nivelurilor prevăzute la cap. III în coloana “Nivelurile pentru anul 2004” din anexa la prezentele norme metodologice, având în vedere prevederile art. 296 alin. (3) din Codul fiscal, precum si pe cele ale hotărârilor consiliilor locale adoptate în anul 2003, cu aplicabilitate în anul 2004 în ceea ce priveste acordarea bonificatiei pentru plata cu anticipatie, în cazul persoanelor fizice, si a facilitătilor fiscale;

e) taxa asupra mijloacelor de transport, pe baza nivelurilor prevăzute la cap. IV în coloana “Nivelurile stabilite în anul 2003 pentru anul 2004 - art. 296 alin. (1)” din anexa la prezentele norme metodologice, având în vedere hotărârile consiliilor locale adoptate în anul 2003, cu aplicabilitate în anul 2004;

f) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor, prevăzute la art. 267 si 268 din Codul fiscal, pe baza nivelurilor prevăzute la cap. V în coloana “Nivelurile pentru anul 2004” din anexa la prezentele norme metodologice, având în vedere hotărârile adoptate de consiliile locale în termenul prevăzut la art. 296 alin. (2) din Codul fiscal;

g) taxa pentru serviciile de reclamă si publicitate, prevăzută la art. 270 din Codul fiscal, pe baza cotelor stabilite prin hotărârile consiliilor locale adoptate în anul 2003, cu aplicabilitate în anul 2004;

h) taxa pentru afisaj în scop de reclamă si publicitate, prevăzută la art. 271 din Codul fiscal, pe baza nivelurilor prevăzute la cap. VI în coloana “Nivelurile pentru anul 2004” din anexa la prezentele norme metodologice, având în vedere hotărârile adoptate de consiliile locale în termenul prevăzut la art. 296 alin. (2) din Codul fiscal;

i) impozitul pe spectacole, în cazul videotecilor si discotecilor, pe baza nivelurilor prevăzute la cap. VII în coloana “Nivelurile pentru anul 2004 - art. 275 alin (2) coroborat cu art. 296 alin. (1)” din anexa la prezentele norme metodologice, având în vedere hotărârile consiliilor locale adoptate în anul 2003, cu aplicabilitate în anul 2004;

j) taxa hotelieră, pe baza cotelor stabilite prin hotărârile consiliilor locale adoptate în anul 2003, cu aplicabilitate în anul 2004;

k) alte taxe locale, pe baza nivelurilor prevăzute la cap. X în coloana “Nivelurile pentru anul 2004 - art. 283 coroborat cu art. 296 alin. (1)” din anexa la prezentele norme metodologice, având în vedere hotărârile consiliilor locale adoptate în anul 2003, cu aplicabilitate în anul 2004;

l) taxele prevăzute la art. 295 alin. (11) din Codul fiscal, pe baza nivelurilor prevăzute la pct. II-IV din anexa la prezentele norme metodologice, în coloana “Nivelurile actualizate pentru anul 2004”.

(2) În anul 2004, potrivit prevederilor art. 296 alin. (3) din Codul fiscal, majorarea anuală a impozitelor si taxelor locale are la bază hotărârile consiliilor locale adoptate în anul 2003, cu aplicabilitate în anul 2004.

(3) Pentru anul 2005, majorarea anuală, stabilită în conditiile art. 287 din Codul fiscal, poate fi adoptată prin hotărâri ale autoritătilor deliberative până la data de 31 mai 2004 si va fi aplicată începând cu data de 1 ianuarie 2005.

(4) În anul 2004, se aplică scutirile prevăzute la art. 284 alin. (4) din Codul fiscal, ca exceptie de la prevederile alin. (1) lit. a) si c).

289. (1) Consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucuresti adoptă hotărârile prevăzute la pct. 288 alin. (1) lit. f) si h) potrivit prevederilor art. 296 alin. (2) din Codul fiscal.

(2) Facilitătile fiscale acordate prin alte acte normative decât cele prevăzute în Codul fiscal îsi încetează aplicabilitatea începând cu anul 2004.

(3) Prin ordin comun al ministrului finantelor publice si ministrului administratiei si internelor se vor aproba normele metodologice pentru punerea în aplicare a reglementărilor privind taxele judiciare de timbru, taxele de timbru pentru activitatea notarială si taxele extrajudiciare.

(4) Nivelurile impozitelor si taxelor locale pentru anul 2005 se vor stabili avându-se în vedere nivelurile stabilite pentru anul 2004, prevăzute în anexa la prezentele norme metodologice, indexate/ajustate/actualizate prin hotărâre a Guvernului, potrivit prevederilor art. 292 din Codul fiscal, pentru a reflecta rata estimată a inflatiei pentru anul 2005, exclusiv majorarea anuală prevăzută la art. 287 din Codul fiscal.

(5) Bonificatia pentru plata cu anticipatie a taxei asupra mijloacelor de transport, potrivit prevederilor art. 265 alin. (2) din Codul fiscal, se va stabili în luna mai a anului 2004, cu aplicabilitate în anul 2005.

290. Impozitele si taxele locale instituite prin reglementări anterioare intrării în vigoare a Codului fiscal se urmăresc pe perioada de prescriptie, avându-se în vedere reglementările respective.

 

ANEXA*)

la normele metodologice de aplicare

a prevederilor titlului IX din Codul fiscal

 

 

RECTIFICĂRI

 

În Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, se fac următoarele rectificări:

- la art. 22 alin. (6), în loc de: “… societăti comerciale bancare, persoane juridice...” se va citi: societăti comerciale bancare - persoane juridice...”;

- la art. 24 alin. (2) lit. a), în loc de: “… în prestarea de servicii pentru...” se va citi: “… în prestarea de servicii, pentru...”;

- la art. 38 alin. (1), în loc de: “… 1 iulie 2003...” se va citi: “… 1 iulie 2002...”;

- la art. 46 alin. (1), în loc de: “… potrivit procedurii prevăzute la art. 45.” se va citi: “… potrivit procedurii prevăzute la art. 43.”;

- la art. 97 alin. (5) lit. b), în loc de: “din valuta de circulatie internatională, în lei, ...” se va citi: “din valuta de circulatie internatională în lei, ...”;

- la art. 135 alin. (3), în loc de: “… avasuri...” se va citi: “… avansuri...”;

- la art. 141 alin. (1) lit. f), în loc de: “… ultarioare...” se va citi: “… ulterioare...”;

- la art. 202 alin. (1), în loc de: “…  prezentului capitol...” se va citi: “…  prezentei sectiuni...”;

- la art. 240 alin. (1) teza a II-a, în loc de: “… antrepozitarul fiscal autorizat...” se va citi: “… antrepozitarul autorizat...”;

- la art. 258 alin. (2) în tabel, virgulele se vor înlocui cu puncte;

- la art. 294 alin. (7), în loc de: “… prevăzute la alin. (1), (2) si (4)...” se va citi: “… prevăzute la alin. (3) si (4)...”;

- la art. 294 alin. (8), în loc de: “… prevăzute la alin. (1), (2) si (4)...” se va citi: “… prevăzute la alin. (2) si (4)...”.