MONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E
A I
Anul 172
(XVI) - Nr. 126 LEGI, DECRETE,
HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Joi, 12
februarie 2004
SUMAR
DECIZII ALE
CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 390 din 16 octombrie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 45 alin. (1) lit. b), art. 46 alin. (1) si art. 48 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, republicată, cu modificările ulterioare
Decizia
nr. 480 din 11 decembrie 2003 referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945-22 decembrie 1989
HOTĂRÂRI ALE
GUVERNULUI ROMÂNIEI
84.
- Hotărâre privind organizarea si functionarea Comitetului interministerial
pentru reteaua de transport de interes national si european
94.
- Hotărâre privind abilitarea Ministerului Sănătătii de a organiza si de a
efectua licitatii pentru achizitionarea de medicamente, materiale sanitare si
reactivi, necesare activitătii unitătilor sanitare cu paturi din reteaua
proprie
100.
- Hotărâre privind organizarea si functionarea Ministerului Afacerilor
Externe
ACTE ALE
ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
34.
- Ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale privind
aprobarea unor licente de concesiune pentru explorare
ACTE ALE
CONSILIULUI NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI
17.
- Decizie pentru modificarea si completarea Deciziei Consiliului National al
Audiovizualului nr. 123/2003 privind publicitatea si teleshoppingul
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
din 16
octombrie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 45 alin. (1) lit. b), art. 46 alin. (1) si art. 48 alin. (1)
din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a
falimentului, republicată, cu modificările ulterioare
Nicolae Popa -
presedinte
Nicolae Cochinescu
- judecător
Constantin Doldur
- judecător
Kozsokár Gábor-
judecător
Petre Ninosu -
judecător
Serban Viorel
Stănoiu - judecător
Lucian Stângu -
judecător
Ioan Vida -
judecător
Paula C. Pantea -
procuror
Mădălina Stefania
Diaconu - magistrat-asistent
Pe rol se află
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 45 alin.
(1) lit. b), art. 46 alin. (1) si art. 48 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind
procedura reorganizării judiciare si a falimentului, republicată, cu
modificările ulterioare, exceptie ridicată de Adina Neagu în Dosarul nr.
2.128/2002 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VI-a comercială.
La apelul nominal
răspunde autorul exceptiei, prin avocat Neagu Simona, lipsind celelalte părti,
fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul
autorului exceptiei solicită admiterea exceptiei ridicate. Arată că prevederile
art. 44 din Legea nr.
64/1995, care permit anularea unui contract de vânzare-cumpărare încheiat
cu 3 ani înainte de deschiderea procedurii falimentului, contravin art. 15
alin. (2) din Constitutie, având efecte retroactive. Art. 45 din Legea nr. 64/1995, care
prevede posibilitatea anulării operatiunilor comerciale în care prestatia
debitorului o depăseste vădit pe cea primită, pune la îndemâna
administratorului sau lichidatorului unei societăti comerciale o actiune în
resciziune, recunoscută de legislatie numai minorilor care au împlinit vârsta
de
14 ani, ceea ce creează o discriminare
evidentă, în defavoarea persoanelor fizice sau juridice care au încheiat acte
juridice translative de proprietate cu societatea comercială aflată în
procedură de faliment. De asemenea, textele legale criticate contravin si art.
41 din Constitutie, prin aceea că nici unul dintre aceste texte nu face
distinctia între actele juridice încheiate cu bună-credintă si cele încheiate
cu rea-credintă, obligându-i la restituire pe toti cei care au contractat, în
perioada de până la 3 ani înainte de deschiderea procedurii falimentului, cu
societatea comercială respectivă. Această ignorare a bunei sau relei-credinte a
cocontractantului, urmată de obligatia generală de restituire, echivalează cu o
confiscare a averii dobândite în mod licit.
În plus, legea nu
face diferenta între consecintele pentru părti ale falimentului fraudulos si
cele ale falimentului nefraudulos. În sfârsit, termenul de prescriptie fixat
pentru introducerea acestor actiuni în anulare este stabilit în considerarea
unei anumite persoane, cea aflată în procedură de faliment, iar nu în
considerarea unui anumit tip de act juridic, cum este firesc si cum prevede
întreaga legislatie.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ridicate ca fiind neîntemeiată. Arată că, în privinta art. 44 si 45 din Legea nr. 64/1995, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat, prin Decizia nr. 106/2002, constatând că aceste texte de lege sunt constitutionale. Cu privire la art. 46 alin. (1) din Legea nr. 64/1995, consideră că termenul de un an în care poate fi introdusă actiunea pentru anulare a unui transfer cu caracter patrimonial, efectuată potrivit art. 44 sau 45, nu contravine principiului egalitătii, deoarece legiuitorul a avut în vedere situatia specială în care se găsesc societătile comerciale aflate în procedură de faliment, pentru care a instituit, în conformitate cu principiul egalitătii, un tratament juridic special. În ceea ce priveste art. 48 alin. (1) din Legea nr. 64/1995, consideră că obligatia de a restitui bunurile care au constituit obiectul actului juridic anulat ori contravaloarea acestora nu încalcă prevederile constitutionale referitoare la ocrotirea proprietătii private, la interdictia confiscării averii licit dobândite sau la prezumtia dobândirii licite a averii, ci reprezintă o consecintă firească a anulării actului juridic încheiat în mod fraudulos. Dispozitiile legale criticate nu îngrădesc, ci, dimpotrivă, asigură libertatea comertului, având în vedere că exercitarea unui drept trebuie realizată cu bună-credintă si fără a încălca drepturile si libertătile altor persoane.
CURTEA,
având în vedere
actele si lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea
din 7 martie 2003, pronuntată în Dosarul nr. 2.128/2002, Curtea de Apel
Bucuresti - Sectia a VI-a comercială a sesizat Curtea Constitutională cu
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 45 alin. (1), art. 46
alin. (1) si art. 48 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind
procedura reorganizării judiciare si a falimentului, republicată, cu
modificările ulterioare, exceptie ridicată de Adina Neagu într-o cauză
având ca obiect anularea unui contract de schimb încheiat cu debitorul dintr-un
proces de declarare a falimentului.
În motivarea
exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că, “în esentă, textele legale criticate sunt
neconstitutionale pentru că oferă posibilitatea anulării unui act juridic pe
deplin valabil la data încheierii lui, încălcându-se astfel, în primul rând,
dreptul de proprietate, prezumtia de bună-credintă instituită prin Constitutie
în privinta averii si a modului de dobândire, creându-se o situatie mai grea
dobânditorului cu titlu oneros fată de cel cu titlu gratuit, oferindu-se
pozitii privilegiate, constând în mijloace si termene suplimentare de actiune,
unei anumite categorii de persoane”. Astfel, consideră că dispozitiile art. 45
alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995 au
caracter retroactiv, contrar prevederilor art. 15 alin. (2) din Constitutie,
art. 46 alin. (1) este discriminatoriu, instituind privilegii pentru debitor
prin stabilirea unui termen de prescriptie pentru introducerea actiunii în anulare,
mai mare decât termenul general de prescriptie, contrar prevederilor art. 16
alin. (1) din Legea fundamentală, iar art. 48 alin. (1) din lege contravine
dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 41 alin. (2), (3) si (7),
întrucât anularea actului juridic legal încheiat echivalează cu confiscarea
averii.
Autorul mai arată
că dispozitiile legale criticate încalcă si principiile constitutionale
înscrise în art. 134 alin. (1) si (2) lit. a), referitoare la economia de piată
si libertatea comertului, având în vedere că “aprecierea oportunitătii si a
valorii unei operatiuni comerciale revine exclusiv persoanei în cauză”.
Curtea de Apel
Bucuresti - Sectia a VI-a comercială apreciază că exceptia ridicată nu este întemeiată, întrucât
dispozitiile art. 45 alin. (1) lit. b) si ale art. 46 alin. (1) din Legea nr. 64/1995,
republicată, astfel cum a fost modificată si completată prin Ordonanta
Guvernului nr.
38/2002, nu aduc atingere principiului neretroactivitătii legii,
“legiuitorul stabilind doar limita de timp în care respectivele operatiuni
comerciale intră sub incidenta acestor dispozitii”. Se consideră că nu este
încălcat nici principiul egalitătii în drepturi, “legiuitorul stabilind doar o
serie de situatii speciale aplicabile în materia falimentului si, totodată,
termene speciale, derogatorii de la dreptul comun”. Cât priveste art. 48 alin.
(1), în opinia instantei, acesta “nu instituie o cauză de expropriere si nici
nu cuprinde norme care să încalce principiul potrivit căruia averea se prezumă
a fi dobândită în mod licit, dimpotrivă, cuprinzând referiri exprese cu privire
la buna-credintă a tertului dobânditor”.
În conformitate cu
dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului pentru a-si formula punctele de
vedere cu privire la exceptia ridicată. De asemenea, potrivit dispozitiilor
art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu
modificările ulterioare, s-a solicitat si punctul de vedere al institutiei
Avocatul Poporului.
Guvernul consideră că exceptia ridicată este
neîntemeiată, arătând în acest sens că dispozitiile art. 45 alin. (1) lit. b)
din Legea nr. 64/1995
nu au caracter retroactiv, respectiv că acestea “nu sunt norme de drept substantial
(...), ci norme de drept procesual, întrucât prevăd conditiile de exercitare a
dreptului material la actiunea în nulitate, în această materie, în temeiul unei
cauze de nulitate de aplicatie generală”, în conformitate cu dispozitiile art.
948 si 966 din Codul civil, potrivit cărora cauza, în întelesul de scop,
constituie una dintre conditiile de validitate a actului juridic. Cât priveste
dispozitiile art. 46 alin. (1) din Legea nr. 64/1995, acestea
nu sunt contrare principiului egalitătii în drepturi, întrucât stabilirea
termenului de un an de la data deschiderii procedurii, pentru introducerea
actiunii în anulare a actelor frauduloase, corespunde “unei situatii cu totul
speciale, atipice, si anume încetarea dreptului de administrare a debitorului de
la data deschiderii procedurii”.
Referitor la
critica art. 48 alin. (1), se consideră că acesta prevede obligatia restituirii
bunurilor ca efect al anulării actului fraudulos, ceea ce înseamnă desfiintarea
titlului în baza căruia bunurile respective fuseseră dobândite, nefiind
contrare principiilor ocrotirii proprietătii private; dispozitiile legale
criticate nu îngrădesc, ci, dimpotrivă, asigură libertatea comertului, având în
vedere că “exercitarea unui drept sau a unei libertăti trebuie realizată cu bună-credintă
si fără a încălca drepturile si libertătile celorlalti participanti”.
Avocatul
Poporului apreciază că
dispozitiile art. 45 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995 nu încalcă
prevederile art. 15 alin. (2) din Constitutie, întrucât aceste dispozitii se
referă la “conditiile de exercitare a dreptului material la actiunea în
nulitate în materia reorganizării judiciare si a falimentului. Astfel, actul
încheiat cu încălcarea conditiei esentiale a cauzei licite si morale este
lipsită de eficientă juridică, prin efectul nulitătii”. În ceea ce priveste
dispozitiile art. 46 alin. (1), se apreciază că acestea sunt constitutionale în
raport cu prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, întrucât o lege poate
stabili reguli diferite în functie de situatiile în care se găsesc anumite
persoane.
Se mai arată că
este nefondată si critica privind încălcarea prevederilor constitutionale
referitoare la ocrotirea proprietătii private. În concluzie, dispozitiile
legale criticate sunt norme procedurale care sunt conforme cu litera si
spiritul Constitutiei.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere cu privire la exceptia de
neconstitutionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si cel al Avocatului
Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii
prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la
prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992,
retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992,
republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Obiectul exceptiei
de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 45 alin. (1) lit. b),
art. 46 alin. (1) si art. 48 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind
procedura reorganizării judiciare si a falimentului, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 13 decembrie 1999, cu modificările
ulterioare, care au următorul continut:
- Art. 45: “(1)
Administratorul/lichidatorul poate introduce la tribunal actiuni pentru
anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale către terti
si pentru restituirea de către acestia a bunurilor transmise si a valorii altor
prestatii executate, realizate de debitor prin următoarele acte: [...]
b) operatiuni
comerciale în care prestatia debitorului depăseste vădit pe cea primită,
efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii;”;
- Art. 46: “(1)
Actiunea pentru anularea unui transfer cu caracter patrimonial, potrivit art.
44 sau 45, poate fi introdusă de administrator/lichidator în termen de un an de
la deschiderea procedurii.”;
- Art. 48: “(1)
Tertul dobânditor în cadrul unui transfer patrimonial, anulat conform art. 46,
va trebui să restituie averii debitorului bunul transferat sau, dacă bunul nu
mai există, valoarea acestuia de la data transferului efectuat de către
debitor.”
În opinia
autorului exceptiei de neconstitutionalitate, aceste dispozitii legale
contravin prevederilor constitutionale ale art. 15 alin. (2), art. 16 alin.
(1), art. 41 alin. (2), (3) si (7) si art. 134 alin. (1) si alin. (2) lit. a)
din Constitutie.
Aceste dispozitii
constitutionale au următorul continut:
- Art. 15 alin.
(2): “Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai
favorabile.”;
- Art. 16 alin.
(1): “Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără
privilegii si fără discriminări.”;
- Art. 41 alin.
(2), (3) si (7): “(2) Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de
lege, indiferent de titular.”[...]
(3) Nimeni nu
poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită
potrivit legii, cu dreaptă si prealabilă despăgubire. [...]
(7) Averea
dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se
prezumă. [...]”;
- Art. 134 alin. (1)
si alin. (2) lit. a): “(1) Economia României este economie de piată.
(2) Statul
trebuie să asigure:
a) libertatea
comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru
valorificarea tuturor factorilor de productie; [...]”
Examinând exceptia
de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată că prevederile art. 44 si 45
din Legea nr. 64/1995,
referitoare la dreptul administratorului ori al lichidatorului de a introduce
actiuni pentru anularea anumitor operatiuni comerciale încheiate de către
debitor anterior deschiderii procedurii falimentului au mai făcut obiectul
controlului de constitutionalitate, prin raportare la art. 15 alin. (2) si art.
134 din Constitutie.
Astfel, prin
Decizia nr.
106 din 2 aprilie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 389 din 7 iunie 2002, Curtea Constitutională a statuat că textele de
lege criticate sunt constitutionale, retinând că acestea “nu sunt norme de
drept substantial, deoarece, prin intermediul lor, nu s-a instituit «o cauză de
nulitate» cu întelesul de motiv (...), ci norme de drept procesual, întrucât
prevăd conditiile de exercitare a dreptului material la actiune în nulitate, în
această materie, în temeiul unei cauze de nulitate de aplicatie generală. Este
vorba de art. 948 si 966 din Codul civil, potrivit cărora cauza, în întelesul
de scop, constituie una dintre conditiile de validitate ale actului juridic,
iar ilicitatea acesteia antrenează nulitatea sa”. Cauza de nulitate existând
încă la data încheierii actului juridic, reglementarea procedurii de anulare nu
are caracter retroactiv si nu este contrară prevederilor art. 15 alin. (2) din
Constitutie.
Prin aceeasi
decizie Curtea a mai constatat că dispozitiile art. 44 si 45 au existat, în
esentă, si în redactarea initială a legii (art. 39 si 40), adoptată în anul
1995, deci anterior datei încheierii actului juridic a cărui anulare se
solicită în cauză.
Solutia si
considerentele acestei decizii îsi păstrează valabilitatea si în prezenta
cauză, deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să determine
modificarea jurisprudentei Curtii.
În legătură cu
critica textului art. 46 din Legea nr. 64/1995,
republicată, cu modificările ulterioare, în sensul că acesta ar încălca art. 16
alin. (1) din Constitutie, Curtea retine că prevederea termenului de un an,
socotit de la data deschiderii procedurii falimentului, pentru introducerea
actiunii în anularea actelor juridice frauduloase constituie, de asemenea, o
normă de procedură care, potrivit prevederilor art. 125 alin. (3) din Constitutie,
se stabileste prin lege. Această normă nu instituie nici un privilegiu si nici
o discriminare, chiar dacă derogă de la dreptul comun, ea aplicându-se
deopotrivă în toate situatiile identice. Actiunile în anulare, reglementate de
Legea nr. 64/1995,
republicată, cu modificările ulterioare, sunt diferite de celelalte actiuni si
pentru faptul că acestea sunt introduse de administrator sau de lichidator,
care a intrat în exercitarea atributiilor sale speciale la data deschiderii
procedurii falimentului, fiind necesară stabilirea unui termen socotit de la
această dată. Cu privire la pretinsa încălcare de către normele criticate a
dispozitiilor art. 44 din Constitutie, Curtea retine că anularea actului
juridic constatat a fi fost încheiat în mod fraudulos, cu consecinta
restituirii de către tertul dobânditor a bunurilor care au constituit obiectul
actului juridic anulat ori a contravalorii acestora, nu încalcă prevederile
constitutionale referitoare la ocrotirea proprietătii private, la interdictia
confiscării averii licit dobândite sau la prezumtia dobândirii licite a averii.
Prezumtia dobândirii licite a averii operează fără nici o îngrădire. În cadrul
actiunii în anulare introduse la tribunal urmează a se dovedi tocmai caracterul
ilicit al transferului de proprietate, instanta judecătorească dispunând
anularea numai cu privire la actele juridice încheiate în mod fraudulos,
respectiv, cu o cauză ilicită.
Anularea unor
asemenea acte juridice nu are drept consecintă confiscarea, ci restabilirea
situatiei anterioare încheierii actului juridic fraudulos.
Curtea retine, de
asemenea, că obligarea tertului dobânditor la restituirea bunurilor dobândite
pe baza unui titlu ilicit ori a contravalorii acestora nu este contrară
principiilor economiei de piată, consacrate de art. 135 din Constitutie, ci,
dimpotrivă, asigură functionarea eficientă a acestora prin crearea conditiilor
pentru satisfacerea creantelor celorlalti comercianti, creditori în cadrul
procedurii falimentului. De altfel, potrivit dispozitiilor art. 48 alin. (2)
din Legea nr. 64/1995,
republicată, cu modificările ulterioare, tertul dobânditor, care a restituit
debitorului valoarea bunului ce-i fusese transferat, va avea împotriva averii
debitorului o creantă de aceeasi valoare, cu conditia ca acest tert să fi
acceptat transferul cu bună-credintă si fără intentia de a împiedica, întârzia
ori însela pe creditorii debitorului.
Fată de cele
de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din
Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si
(3) si al art. 25 alin. (1) si (3) din Legea nr. 47/1992,
republicată,
CURTEA
În numele
legii
DECIDE:
Respinge exceptia
de neconstitutionalitate a prevederilor art. 45 alin. (1) lit. b), art. 46
alin. (1) si art. 48 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind
procedura reorganizării judiciare si a falimentului, republicată, cu
modificările ulterioare, exceptie ridicată de Adina Neagu în Dosarul nr.
2.128/2002 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VI-a comercială.
Definitivă si
obligatorie.
Pronuntată în
sedinta publică din data de 16 octombrie 2003.
PRESEDINTELE
CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ.
dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Mădălina
Stefania Diaconu
Întrucât
domnisoara Mădălina Stefania Diaconu se află în concediu fără plată, în locul
ei semnează, în baza art. 261
alin. 2 din
Codul de procedură civilă,
Prim
magistrat-asistent,
Claudia
Miu
din 11
decembrie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic
al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie
1989
Nicolae Popa -
presedinte
Costică Bulai -
judecător
Nicolae Cochinescu
- judecător
Constantin Doldur
- judecător
Kozsokár Gábor-
judecător
Petre Ninosu -
judecător
Serban Viorel
Stănoiu - judecător
Lucian Stângu -
judecător
Ioan Vida -
judecător
Aurelia Popa -
procuror
Maria Bratu -
magistrat-asistent
Pe rol se află
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin.
(5) din Legea nr.
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Stela Plesa în
Dosarul nr. 203/2003 al Judecătoriei Oradea.
La apelul nominal
lipsesc părtile, procedura de citare fiind legal îndeplinită.
Curtea dispune a
se face apelul si în Dosarul nr. 425C/2003.
La apelul nominal
sunt prezenti autorul exceptiei, Virgil Baloescu, prin avocat Mihai Streangă,
Virgil Musat si Florin Musat, prin avocat Gabriela Marincas, lipsind Societatea
Comercială “TITAN A.L.” - S.A., fată de care procedura de citare este legal
îndeplinită.
Din oficiu Curtea
ridică problema conexării dosarelor, având în vedere obiectul identic al
cauzelor.
Reprezentantii
părtilor prezente nu se opun conexării cauzelor.
Având cuvântul
asupra acestui incident procedural, reprezentantul Ministerului Public pune
concluzii de conexare a dosarelor, în temeiul art. 16 din Legea nr. 47/1992,
republicată, raportat la art. 164 din Codul de procedură civilă, întrucât au ca
obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate.
Curtea,
deliberând, decide conexarea Dosarului nr. 425C/2003 la Dosarul nr. 268C/2003, în
temeiul art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicată,
conform căruia “Procedura jurisdictională [...] se completează cu regulile
procedurii civile [...]”, raportat la art. 164 alin. 1 si 2 din Codul de
procedură civilă, potrivit căruia .[...] întrunirea mai multor pricini [...]
în care sunt aceleasi părti sau chiar împreună cu alte părti si al căror obiect
si cauză au între dânsele o strânsă legătură [...] poate fi făcută de judecător
chiar dacă părtile nu au cerut-o”.
Cauza fiind
în stare de judecată, avocatul autorului exceptiei solicită admiterea exceptiei,
arătând că prin dispozitiile art. 46 alin. (5) din Legea nr.
10/2001, care reglementează o prescriptie specială a dreptului la actiune a
fostilor proprietari, se realizează de fapt, pe cale ocolită, o expropriere a
acestora. Arată că, desi Curtea Constitutională s-a pronuntat cu privire la
constitutionalitatea acestui text prin Decizia nr.
296/2003, solutia pronuntată nu o consideră “constitutională”, deoarece nu
se poate garanta imprescriptibilitatea unui drept si apoi, pe cale de exceptii,
adoptate dintr-un motiv sau altul de oportunitate, să se încalce textul
Constitutiei de garantare a proprietătii. În sustinere depune note scrise.
Avocata celorlalte
părti prezente solicită respingerea exceptiei, invocând în acest sens
jurisprudenta Curtii. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea
exceptiei, ca neîntemeiată, arătând că asupra constitutionalitătii textului
art. 46 alin. (5) din Legea nr.
10/2001 Curtea s-a pronuntat prin mai multe decizii, statuând că acest text
este constitutional.
CURTEA,
având în vedere
actele si lucrările dosarelor, retine următoarele:
Prin încheierile
din 27 mai 2003 si 1 septembrie 2003, pronuntate în dosarele nr. 203/2003 si
nr. 5.182/2003, Judecătoria Oradea si Judecătoria Sectorului 3 Bucuresti au
sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr.
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Stela
Plesa si Virgil Baloescu. În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se
sustine că textul legal criticat încalcă art. 21 privind accesul liber la
justitie, art. 41 privind protectia proprietătii private si art. 49 privind
restrângerea unor drepturi sau a unor libertăti. Se mai sustine că dispozitia
legală criticată este contrară “atât prevederilor dreptului comun privitoare la
imprescriptibilitatea dreptului la actiune privind nulitatea absolută, cât si
art. 135 alin. (1) si alin. (6) din Constitutie”.
Instanta de
judecată consideră că
exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.
Potrivit
dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de
vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată. De asemenea,
în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu
modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei
Avocatul Poporului.
Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că
textul de lege criticat nu încalcă dispozitiile constitutionale invocate de
autorul exceptiei. În opinia Guvernului, derogarea de la dreptul comun în
materia prescriptiei extinctive nu reprezintă o încălcare a accesului liber la
justitie ori a dispozitiilor constitutionale ce privesc protectia proprietătii
private, ci o normă specială fată de reglementarea generală, normă ce este
impusă de necesitatea clarificării situatiei juridice a unor imobile. Arată că
asupra constitutionalitătii prevederilor art. 46 alin. (5) din Legea nr.
10/2001 Curtea s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 296/2003, statuând că
acest text nu contravine prevederilor constitutionale.
Avocatul
Poporului, în punctul său de
vedere, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată,
arătând că asupra constitutionalitătii dispozitiilor art. 46 alin. (5) din
Legea nr.
10/2001 Curtea Constitutională s-a pronuntat prin Decizia nr.
33/2003, statuând că acest text este constitutional.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând
încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului
Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor
prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la
prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992,
retine următoarele:
Curtea
Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. d) din
Constitutie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992,
republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost
sesizată.
Obiectul exceptiei
de neconstitutionalitate îl constituie art. 46 alin. (5) din Legea nr.
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001, text de lege care are
următorul continut:
- Art. 46 alin.
(5): “Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate,
dreptul la actiune se prescrie în termen de un an de la data intrării în
vigoare a prezentei legi.”
Autorii exceptiei
sustin că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile art. 21, 41 si ale
art. 135 alin. (1) si (6) din Constitutia României, care, ulterior sesizării, a
fost modificată si completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003,
republicată de Consiliul Legislativ, în temeiul art. 152 din Constitutie, în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, cu
reactualizarea denumirilor si dându-se textelor o nouă numerotare, astfel art.
41 a devenit art. 44, art. 49 a devenit art. 53, art. 135 alin. (6) a devenit
art. 136 alin. (5). Dispozitiile fostului art. 135 alin. (1) nu se mai regăsesc
la art. 136, ele fiind incluse în prevederile art. 44 alin. (1) si (2) teza
întâi.
Examinând exceptia
de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională constată că dispozitiile art.
46 alin. (5) din Legea
nr. 10/2001 au mai fost supuse controlului de constitutionalitate, de
exemplu, prin Decizia nr.
296 din 8 iulie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 577 din 12 august 2003.
În considerentele
acestei decizii Curtea a retinut că institutia prescriptiei, în general, si
termenele în raport cu care îsi produce efectele aceasta nu pot fi considerate
de natură să îngrădească accesul liber la justitie, finalitatea lor fiind,
dimpotrivă, de a-l facilita, prin asigurarea unui climat de ordine,
indispensabil exercitării în conditii optime a acestui drept constitutional,
prevenindu-se eventualele abuzuri si limitându-se efectele perturbatoare asupra
stabilitătii si securitătii raporturilor juridice civile.
Cu aceeasi ocazie
Curtea a retinut că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea
loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea
anumitor exigente, cărora li se subsumează si instituirea unor termene, după a
căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Art. 46
alin. (5) din Legea nr.
10/2001 recunoaste dreptul titularului la exercitarea actiunii în
constatarea nulitătii absolute a actelor juridice de înstrăinare a imobilelor
preluate în mod abuziv si asigură posibilitatea de valorificare a acestuia în
cadrul unui termen impus de ratiuni sociale majore, respectiv de evitarea unor
stări de incertitudine prelungite în ceea ce priveste raporturile juridice
civile, precum si de asigurarea stabilitătii si securitătii acestora, cu atât
mai importante cu cât au ca obiect dreptul de proprietate.
Si, în sfârsit,
Curtea a retinut că imprescriptibilitatea, consfintită în anumite cazuri, cu titlu
de principiu în legislatia civilă, nu este consacrată ca atare de Constitutie.
Asa fiind, legiuitorul poate, în considerarea unor ratiuni majore, să deroge de
la acest principiu, asa cum a procedat prin norma dedusă controlului, fără a
îndreptăti calificarea reglementării respective ca fiind neconstitutională.
Solutia adoptată,
ca si considerentele pe care aceasta se întemeiază îsi mentin valabilitatea si
în cauza de fată, întrucât nu au apărut împrejurări noi care să determine
schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale în această materie.
Pentru
considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin.
(4) din Constitutie, republicată, precum si al art. 1-3, al art. 13 alin. (1)
lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicată,
CURTEA
În numele
legii
DECIDE:
Respinge exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (2) din Legea nr.
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada
6 martie 1945-22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Stela Plesa si Virgil
Baloescu în dosarele nr. 203/2003 si nr. 5.182/2003 ale Judecătoriei Oradea si,
respectiv, Judecătoriei Sectorului 3 Bucuresti.
Definitivă si
obligatorie.
Pronuntată în sedinta
publică din data de 11 decembrie 2003.
PRESEDINTELE
CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ.
dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Maria
Bratu
HOTĂRÂRI
ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL
ROMÂNIEI
privind organizarea si functionarea Comitetului interministerial
pentru reteaua de transport de interes national si european
În temeiul art. 108
din Constitutia României, republicată, al art. 12 alin. (2) si (3) din Legea nr.
90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a
ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, precum si al art. 8
alin. (1) din Legea nr.
203/2003 privind realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de
transport de interes national si european, cu modificările ulterioare,
Guvernul
României adoptă prezenta
hotărâre.
Art. 1. - (1) În
scopul realizării, dezvoltării si modernizării retelei de transport de interes
national si european se organizează si functionează, potrivit prevederilor
prezentei hotărâri, Comitetul interministerial pentru reteaua de transport de
interes national si european, denumit în continuare Comitet
interministerial, organism cu caracter consultativ, în subordinea
Guvernului, fără personalitate juridică, înfiintat potrivit art. 8 alin. (1)
din Legea nr.
203/2003 privind realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de
transport de interes national si european, cu modificările ulterioare.
(2) Componenta
Comitetului interministerial este prevăzută în anexa care face parte integrantă
din prezenta hotărâre.
Art. 2. -
Comitetul interministerial are următoarele atributii principale:
a) verifică
îndeplinirea criteriilor si specificatiilor prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr.
203/2003 pentru propunerile de proiecte prioritare, în vederea completării
listei prevăzute în anexa nr. 3 la Legea nr.
203/2003;
b) emite avize
consultative privind propunerile referitoare la proiecte ce urmează să fie
aprobate de Guvern, în vederea completării si actualizării listei proiectelor
prioritare prevăzute în anexa nr. 3 la Legea nr.
203/2003;
c) elaborează
propuneri, pe care le supune aprobării Guvernului, în vederea întocmirii
rapoartelor prevăzute la art. 7 alin. (1) si (2) din Legea nr.
203/2003;
d) evaluează
planurile si programele nationale pentru realizarea, dezvoltarea si modernizarea
retelei si emite un aviz consultativ pentru fiecare proiect prioritar;
e) urmăreste
respectarea liniilor directoare pentru realizarea retelei de transport de
interes national si european prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr.
203/2003;
f) identifică
modalitătile optime din punct de vedere economic, pentru aplicarea principiilor
de actiune care stau la baza realizării retelei;
g) urmăreste
mentinerea unui caracter unitar al retelei pe parcursul realizării si
dezvoltării acesteia;
h) monitorizează
respectarea termenelor asumate pentru proiectele prioritare, inclusiv ale celor
privind efectuarea studiilor de prefezabilitate si de fezabilitate, precum si
de evaluare a impactului asupra mediului, conform legislatiei în vigoare;
i) analizează până
în luna iunie, în fiecare an, lista proiectelor ce urmează a fi demarate,
continuate sau finalizate în cursul următorilor 2 ani si, dacă este cazul,
propune Guvernului măsuri concrete, inclusiv sub aspectul completării surselor
de finantare, în scopul finalizării tuturor proiectelor prioritare;
j) analizează
posibilitătile si oportunitatea realizării unor proiecte prioritare în regim de
parteneriat public-privat, în conformitate cu legislatia în vigoare, si
prezintă concluziile Guvernului;
k) propune
Guvernului măsuri concrete pentru proiectele prioritare care au documentatii
tehnico-economice aprobate în vederea asigurării finantării, inclusiv prin
atragerea de fonduri externe nerambursabile si disponibilizarea resurselor
necesare pentru cofinantare din surse bugetare sau din alte surse legal
constituite.
Art. 3. - La
solicitarea Comitetului interministerial, ordonatorii de credite bugetare,
unitătile si/sau autoritătile de implementare proiecte de transport finantate
prin fonduri comunitare si agentii economici implicati vor prezenta
documentatiile care însotesc proiectele, împreună cu avizele si acordurile
prealabile stabilite, potrivit legislatiei în vigoare.
Art. 4. - (1)
Activitatea Comitetului interministerial se desfăsoară în plen si este
coordonată de presedintele acestuia.
(2) La lucrările
în plen ale Comitetului interministerial pot participa, în calitate de
invitati, reprezentanti ai autoritătilor administratiei publice centrale si
locale, ai unitătilor care functionează în subordinea ministerelor implicate,
ai asociatiilor profesionale, ai unor institutii de învătământ superior.
(3) Comitetul
interministerial colaborează cu ministerele, cu alte organe de specialitate ale
administratiei publice centrale si cu organisme neguvernamentale, în vederea
îndeplinirii atributiilor sale.
(4) Adunările
ordinare ale Comitetului interministerial au loc în ultima săptămână a fiecărui
trimestru al anului, iar cele extraordinare, ori de câte ori se consideră
necesar, la propunerea unui membru, cu avizul presedintelui.
(5) Membrii
Comitetului interministerial sunt solidar răspunzători pentru activitatea
acestuia, în conformitate cu legislatia în vigoare.
Art. 5. - (1)
Secretariatul Comitetului interministerial se asigură de către Ministerul
Transporturilor, Constructiilor si Turismului.
(2) Pregătirea si
desfăsurarea lucrărilor Comitetului interministerial se asigură de
secretariatul acestuia, stabilit de presedinte.
(3) Principalele
atributii ale secretariatului sunt:
a) transmite spre
analiză si observatii proiectul ordinii de zi, cu cel putin 15 zile lucrătoare
înainte de data stabilită pentru adunarea ordinară, tuturor membrilor
Comitetului interministerial, care au obligatia să transmită răspunsul scris în
termen de 5 zile calendaristice de la primire;
b) proiectul initial
al ordinii de zi împreună cu propunerile membrilor se supune analizei
vicepresedintelui si presedintelui, care ia decizia finală;
c) transmite
documentele conform ordinii de zi stabilite, cu cel putin 7 zile calendaristice
înainte de data stabilită pentru adunarea ordinară, tuturor celor care vor
participa la lucrări, inclusiv invitatilor, dacă este cazul;
d) redactează
procesele-verbale ale adunărilor;
e) redactează
avizele consultative si propunerile ce urmează a fi prezentate Guvernului, pe
care le transmite spre avizare presedintelui Comitetului interministerial si,
ulterior, Secretariatului General al Guvernului.
(4) Atributiile
secretariatului pot fi completate, după caz, prin ordin al ministrului
transporturilor, constructiilor si turismului.
Art. 6. - În
termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri,
membrii, inclusiv vicepresedintele si secretariatul, vor fi desemnati prin
ordine ale conducătorilor institutiilor publice implicate.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN
NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul
transporturilor, constructiilor si turismului,
Miron
Tudor Mitrea
Ministrul
administratiei si internelor,
Ioan Rus
p. Ministrul
finantelor publice,
Gheorghe
Gherghina,
secretar de
stat
Bucuresti, 29 ianuarie 2004.
Nr. 84.
Comitetului
interministerial pentru reteaua de transport de interes national si european
1. Ministrul
transporturilor, constructiilor si turismului - presedinte;
2. Reprezentantul
Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului - vicepresedinte;
3. Reprezentantul
Ministerului Finantelor Publice - membru;
4. Reprezentantul
Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului - membru;
5. Reprezentantul
Ministerului Administratiei si Internelor - membru;
6. Reprezentantul
Ministerului Apărării Nationale - membru;
7. Reprezentantul
Ministerului Integrării Europene - membru;
8. Reprezentantul
Ministerului Economiei si Comertului - membru;
9. Reprezentantul
Comisiei Nationale de Prognoză - membru.
privind abilitarea Ministerului Sănătătii de a
organiza si de a efectua licitatii pentru achizitionarea de medicamente,
materiale sanitare si reactivi, necesare activitătii unitătilor sanitare cu
paturi din reteaua proprie
În temeiul art. 108
din Constitutia României, republicată, si al art. 35 alin. (5) din Ordonanta de
urgentă a Guvernului nr.
150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări
sociale de sănătate, cu modificările si completările ulterioare,
Guvernul
României adoptă prezenta
hotărâre.
Art. 1. - (1) Se
abilitează Ministerul Sănătătii să organizeze si să efectueze licitatii în
sistem electronic pentru achizitionarea de medicamente, materiale sanitare si
reactivi, în numele si pentru unitătile sanitare cu paturi din reteaua proprie,
pe baza bugetelor de venituri si cheltuieli aprobate ale acestora, în
conformitate cu prevederile legale privind achizitiile publice.
(2) Organizarea si
efectuarea de către Ministerul Sănătătii a licitatiilor prevăzute la alin. (1)
se fac prin derogare de la prevederile art. 1 din Hotărârea Guvernului nr.
182/2002 privind lista autoritătilor contractante care au obligatia de a
aplica prevederile Ordonantei Guvernului nr.
20/2002 privind achizitiile publice prin licitatii electronice si produsele
care urmează să fie achizitionate prin procedura de licitatie electronică, cu
modificările si completările ulterioare, valoarea contractelor putând depăsi
echivalentul în lei al sumei de 200.000 euro, dar nu mai mult de 200.000.000
euro.
(3) Unitătile sanitare
cu paturi încheie contracte de achizitie publică pentru medicamente, materiale
sanitare si reactivi la preturile adjudecate prin licitatiile în sistem
electronic, organizate în conformitate cu prevederile alin. (1).
Art. 2. -
Nomenclatorul produselor pentru care se organizează licitatiile se aprobă prin
ordin al ministrului sănătătii.
Art. 3. -
Conducerile unitătilor sanitare cu paturi iau măsuri pentru a achizitiona
necesarul de medicamente, materiale sanitare si reactivi aferent perioadei până
la finalizarea licitatiilor prevăzute la art. 1, cu respectarea prevederilor
legale.
Art. 4. - După
punctul 68 de la alineatul (1) al articolului 3 din Hotărârea Guvernului nr.
743/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu
modificările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 490 din 8 iulie 2003, se introduce un nou punct, punctul 69, cu următorul
cuprins:
“69. organizează
licitatii în sistem electronic pentru achizitia de medicamente, materiale
sanitare si reactivi, în numele si pentru unitătile sanitare cu paturi din
reteaua proprie.”
PRIM-MINISTRU
ADRIAN
NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul
sănătătii,
Ovidiu
Brînzan
p. Ministrul
finantelor publice,
Gheorghe
Gherghina,
secretar de
stat
Bucuresti, 29 ianuarie 2004.
Nr. 94.
GUVERNUL
ROMÂNIEI
privind organizarea si functionarea Ministerului
Afacerilor Externe
În temeiul art. 108
din Constitutia României, republicată, si al art. 40 alin. (1) din Legea nr.
90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a
ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,
Guvernul
României adoptă prezenta
hotărâre.
Art. 1. - (1)
Ministerul Afacerilor Externe, denumit în continuare M.A.E., este organ
de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridică,
în subordinea Guvernului, având sediul în municipiul Bucuresti, aleea Modrogan
nr. 14, sectorul 1.
(2) M.A.E. asigură
realizarea politicii externe a statului român, inclusiv participarea la
procesul de integrare europeană si euroatlantică a României, si colaborează la
elaborarea, fundamentarea si realizarea politicii economice a României, în
conformitate cu reglementările legale în vigoare si cu Programul de guvernare.
(3) Pentru
realizarea obiectivelor din domeniul său de activitate, M.A.E. exercită
următoarele functii:
a) de strategie,
prin care se asigură elaborarea strategiei de punere în aplicare a Programului
de guvernare în domeniul său de activitate;
b) de
reglementare, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ si
institutional pentru realizarea obiectivelor strategice din domeniul său de
activitate;
c) de
reprezentare, prin care se asigură, în numele statului sau al Guvernului
României, reprezentarea pe plan intern si extern în domeniul său de activitate;
d) de autoritate
de stat, prin care se asigură urmărirea si controlul aplicării si respectării
reglementărilor legale din domeniul său de activitate si a celor privind
organizarea si functionarea institutiilor care îsi desfăsoară activitatea în
subordinea sau sub autoritatea sa;
e) de
administrare, prin care se asigură administrarea patrimoniului său, potrivit
dispozitiilor legale.
Art. 2. - În
realizarea politicii externe a României, M.A.E. are următoarele atributii
principale:
1. apără si
promovează pe plan extern interesele nationale ale României;
2. initiază
activităti internationale menite să ducă la dezvoltarea de relatii pasnice si
de cooperare cu toate statele, întemeiate pe principiile si pe normele general
admise ale dreptului international;
3. asigură
promovarea intereselor României în organizatii internationale cu caracter
universal, european, euroatlantic, regional si subregional;
4. asigură
conectarea tării la institutiile europene si euroatlantice cu caracter politic,
strategic si economic;
5. asigură, prin
actiuni de politică externă, consolidarea statului de drept si a structurilor
democratice din societatea
românească, precum
si proiectarea unei imagini reale a României în lume;
6. urmăreste
evolutia vietii internationale si semnalează tendintele care apar în contextul
international;
7. contribuie la
asigurarea prezentei active si demne a României si a cetătenilor săi în plan
international;
8. promovează în
plan international valorile democratiei, respectarea drepturilor omului,
colaborarea pasnică si solidaritatea umană;
9. apără în
străinătate drepturile si interesele statului român, ale cetătenilor si ale
persoanelor juridice române, în baza legislatiei române si în conformitate cu
practica internatională si cu acordurile bilaterale si multilaterale la care
România este parte;
10. actionează
pentru întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor României si
pentru păstrarea, dezvoltarea si exprimarea identitătii lor etnice, culturale,
lingvistice si religioase, cu respectarea legislatiei statului ai cărui
rezidenti sunt;
11. initiază sau
participă la negocierea tratatelor si a altor întelegeri internationale pentru
România;
12. prezintă Guvernului,
singur sau, după caz, împreună cu celelalte ministere, propuneri privind
semnarea, ratificarea, aprobarea sau acceptarea întelegerilor internationale,
aderarea la acestea ori denuntarea lor, efectuează schimbul instrumentelor de
ratificare, depune instrumentele de ratificare sau de aderare, notifică
aprobarea ori acceptarea întelegerilor internationale si denuntarea lor,
eliberează documente certificând deplinele puteri;
13. urmăreste,
direct sau în conlucrare cu ministerele si cu celelalte autorităti publice
centrale de specialitate, aplicarea prevederilor tratatelor si ale altor
întelegeri internationale la care România este parte si prezintă propuneri
pentru îndeplinirea întocmai si cu bună-credintă a obligatiilor asumate;
14. exercită, în
numele Guvernului României, prerogativele de Agent guvernamental în procedurile
în fata Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Comitetului Ministrilor ale
Consiliului Europei, îl informează constant pe primulministru cu privire la
activitatea Agentului guvernamental si formulează propuneri de actiune;
15. elaborează sau
cooperează cu ministerele si cu celelalte autorităti publice centrale de
specialitate la elaborarea proiectelor de acte normative care au legătură cu
relatiile externe si cu politica de comert exterior ale României;
16. asigură
asistentă permanentă si coordonare în domeniul relatiilor internationale
tuturor ministerelor. În acest scop, în cadrul M.A.E. functionează o structură
de coordonare a consilierilor diplomatici, care îsi desfăsoară activitatea pe
lângă membrii Guvernului;
17. formulează
norme si asigură sprijin institutiilor centrale de stat în materie de protocol
si curtoazie internatională. În acest scop, în cadrul M.A.E. functionează
Protocolul national, care îndeplineste atributiile ce îi revin conform
legislatiei în vigoare si uzantelor internationale;
18. asigură,
sprijină sau coordonează, după caz, îndeplinirea obligatiilor care decurg din
dispozitiile Acordului european instituind o asociere între România, pe de o
parte, si Comunitătile Europene si statele membre ale acestora, pe de altă
parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, ratificat prin Legea nr.
20/1993, denumit în continuare Acordul european, precum si activitătile
desfăsurate de partea română în cadrul institutiilor create prin acest acord;
19. participă,
alături de Ministerul Integrării Europene si de celelalte ministere, la
coordonarea procesului de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană,
cu următoarele atributii specifice:
a) asigură
presedintia părtii române la lucrările Consiliului de asociere;
b) participă la
subcomitetele de asociere prevăzute de Acordul european;
c) cooperează cu
ministerele interesate la organizarea reuniunilor informale ale ministrilor, în
functie de tematica si calendarul stabilite de Consiliul Afacerilor Generale;
d) cooperează cu
ministerele interesate la elaborarea, realizarea si promovarea în tările membre
ale Uniunii Europene si în tările candidate a unei strategii de informare,
comunicare si de imagine privind evolutia procesului de pregătire a României
pentru aderare;
20. este
reprezentat sau participă, după caz, împreună cu Ministerul Integrării Europene
la etape desemnate ale procesului de negociere pentru aderarea la Uniunea
Europeană;
21. colaborează la
elaborarea politicii României în domeniul relatiilor economice internationale,
în conformitate cu Programul de guvernare si cu Programul de dezvoltare a
României pe termen mediu, cu luarea în considerare a tendintelor si proceselor
din economia mondială;
22. promovează
interesele economice ale României în relatiile cu alte state, precum si cu
organizatiile economice cu vocatie universală, cu caracter regional, si cu alte
grupări economice;
23. participă sau
colaborează, după caz, la negocierea si la încheierea de tratate, acorduri si
alte întelegeri internationale cu caracter economic sau pentru stabilirea
cadrului juridic necesar, în vederea desfăsurării relatiilor comerciale externe
ale României, potrivit legii;
24. păstrează
originalele tuturor întelegerilor internationale bilaterale si copiile
certificate de pe întelegerile internationale, originalele întelegerilor
internationale al căror depozitar este România si îndeplineste obligatiile ce
decurg din această calitate;
25. păstrează
sigiliul de stat al României;
26. supune spre
aprobare scrisorile de acreditare, cererile de agrement si de exequatur;
27. tine legătura
cu misiunile diplomatice si cu oficiile consulare din România în conformitate
cu regulile si cu practica internatională;
28. organizează,
îndrumă si controlează activitatea misiunilor diplomatice si a oficiilor
consulare ale României;
29. organizează
curierul diplomatic.
Art. 3. - (1)
M.A.E. avizează, în mod obligatoriu, actiunile pe care le initiază celelalte
ministere si autorităti ale administratiei publice centrale si locale în
probleme care tin de activitatea lor specifică, dar care au legătură cu
relatiile internationale ale României, înainte de încheierea documentelor
aferente acestor actiuni.
(2) M.A.E.
avizează în prealabil, în mod obligatoriu, proiectele de acorduri, conventii si
alte întelegeri internationale pe care le încheie ministerele si autoritătile
administratiei publice centrale, precum si proiectele de documente de cooperare
internatională pe care le încheie autoritătile administratiei publice locale cu
autorităti similare din alte state.
Art. 4. - (1)
Ministrul afacerilor externe conduce întreaga activitate a M.A.E. si îl
reprezintă în raporturile cu celelalte autorităti publice, cu persoanele
juridice si fizice din tară si din străinătate, precum si în justitie.
(2) Ministrul
afacerilor externe îndeplineste, în domeniul de activitate al M.A.E.,
atributiile generale prevăzute la art. 53 din Legea nr.
90/2001 privind organizarea si
functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si
completările ulterioare.
(3) Ministrul
afacerilor externe răspunde de întreaga activitate a M.A.E. în fata Guvernului,
precum si, în calitate de membru al Guvernului, în fata Parlamentului.
(4) Ministrul
afacerilor externe are calitatea de ordonator principal de credite.
(5) În exercitarea
atributiilor sale, ministrul afacerilor externe emite ordine si instructiuni în
conditiile legii.
Art. 5. - (1)
Ministrul afacerilor externe este ajutat în activitatea sa de 4 secretari de
stat si de 3 subsecretari de stat.
(2) Atributiile
secretarilor de stat si ale subsecretarilor de stat se stabilesc prin ordin al
ministrului afacerilor externe.
(3) Secretarul de
stat pentru diplomatie publică are în atributii si coordonarea activitătii
Comisiei Fulbright.
Art. 6. - (1) În
cadrul M.A.E. functionează Agentul guvernamental pentru Curtea Europeană a
Drepturilor Omului, cu rang de subsecretar de stat, subordonat ministrului
afacerilor externe.
(2) Prerogativele,
organizarea si functionarea Agentului guvernamental sunt reglementate prin
Ordonanta Guvernului nr.
94/1999 privind participarea României la procedurile în fata Curtii
Europene a Drepturilor Omului si a Comitetului Ministrilor ale Consiliului
Europei si exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor si
conventiilor de rezolvare pe cale amiabilă, aprobată cu modificări prin Legea nr.
87/2001, cu modificările ulterioare, si prin Hotărârea Guvernului nr.
868/2003 privind organizarea si functionarea Agentului guvernamental pentru
Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Art. 7. - (1) Până
la data de 31 decembrie 2005, în cadrul M.A.E. functionează Autoritatea de
Management a Proiectului de participare a României la Expozitia Mondială EXPO
2005 “Întelepciunea Naturii” Aichi, Japonia, denumită în continuare autoritatea.
(2) Autoritatea
este condusă de comisarul general al Sectiunii române, cu rang de secretar de
stat, care îsi desfăsoară activitatea sub coordonarea directă a ministrului
afacerilor externe, ajutat de comisarul general adjunct al Sectiunii române, cu
rang de subsecretar de stat, numiti prin decizie a primului-ministru.
(3) Organizarea si
functionarea autoritătii sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului nr.
1.149/2003 privind participarea României la Expozitia Mondială EXPO 2005 “Întelepciunea
Naturii” Aichi, Japonia.
Art. 8. - (1)
M.A.E. are un secretar general si un secretar general adjunct, numiti potrivit
legii.
(2) Secretarul
general exercită, în principal, atributiile stabilite prin Legea nr.
90/2001, cu modificările si completările
ulterioare. Secretarul general poate îndeplini si alte însărcinări prevăzute de
Regulamentul de organizare si functionare a M.A.E. sau încredintate de
ministru.
Art. 9. - (1)
Structura organizatorică a M.A.E. este prevăzută în anexa nr. 1. În cadrul
acesteia, prin ordin al ministrului afacerilor externe, se pot organiza
servicii si birouri, în conditiile legii.
(2) Atributiile
compartimentelor din aparatul central de lucru al M.A.E. se stabilesc prin
regulamentul de organizare si functionare a ministerului, aprobat prin ordin al
ministrului afacerilor externe.
(3) Numărul maxim
de posturi în M.A.E. este de 1.958, exclusiv demnitarii, din care 597 în
centrala M.A.E., exclusiv demnitarii si cabinetul ministrului.
Art. 10. - (1) Pe
lângă ministrul afacerilor externe functionează, ca organ consultativ, Colegiul
M.A.E.
(2) Componenta si
regulamentul de functionare ale Colegiului M.A.E. se aprobă prin ordin al
ministrului afacerilor externe.
(3) Colegiul
M.A.E. se întruneste, de regulă, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie,
la cererea si sub presedintia ministrului afacerilor externe, pentru dezbaterea
unor probleme importante privind activitatea M.A.E.
Art. 11. - (1)
M.A.E. este încadrat cu personal diplomatic si consular, cu functionari
publici, precum si cu personal contractual.
(2) Personalul
diplomatic si consular are drepturile si obligatiile stabilite prin Statutul
corpului diplomatic si consular.
(3) Statul de
functii si structura posturilor pe compartimente, încadrarea personalului, modificarea,
suspendarea sau încetarea raporturilor de serviciu ori, după caz, a
raporturilor de muncă se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor externe.
Art. 12. - (1)
Serviciul exterior al M.A.E. cuprinde misiunile diplomatice, oficiile consulare
si institutele culturale.
(2) Numărul maxim
de posturi prevăzut pentru serviciul exterior al M.A.E. este de 1.345.
(3) Înfiintarea,
desfiintarea si schimbarea rangului misiunilor diplomatice si oficiilor
consulare se fac potrivit legii.
Înfiintarea si
desfiintarea institutelor culturale românesti din străinătate se aprobă prin
hotărâre a Guvernului, la propunerea M.A.E., a Ministerului Culturii si
Cultelor si a Institutului Cultural Român.
(4) Structura de
personal si regulamentul de functionare ale misiunilor diplomatice si oficiilor
consulare se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor externe. Structura de
personal si regulamentul de organizare si functionare ale institutelor
culturale românesti se stabilesc, la propunerea Institutului Cultural Român, prin
ordin comun al ministrului afacerilor externe, ministrului culturii si cultelor
si presedintelui Institutului Cultural Român.
(5) Numirea
directorilor si a directorilor adjuncti ai institutelor culturale românesti din
străinătate se face, la propunerea presedintelui Institutului Cultural Român,
prin ordin comun al ministrului afacerilor externe, ministrului culturii si
cultelor si al presedintelui Institutului Cultural Român, potrivit legii.
Directorul Academia di Romania din Roma si cel al Institutului Cultural Român
si Cercetare Umanistică de la Venetia sunt numiti la propunerea presedintelui
Academiei Române, prin ordin comun al ministrului afacerilor externe,
ministrului culturii si cultelor si presedintelui Institutului Cultural Român.
(6) Numirea diplomatilor
cu atributii în domeniul relatiilor economice si comerciale se face de către
Departamentul de Comert Exterior din cadrul Ministerului Economiei si
Comertului, cu avizul M.A.E.
(7) Numirea
diplomatilor cu atributii în domeniul relatiilor cultural-stiintifice si
educationale se face de către M.A.E., cu consultarea Ministerului Culturii si
Cultelor, Institutului Cultural Român si a celorlalte autorităti ale
administratiei publice centrale interesate.
(8) Numirea
atasatilor apărării si a personalului care este încadrat în birourile
atasatilor apărării se face de ministrul apărării nationale.
(9) Numirea
atasatilor de afaceri interne si a personalului care este încadrat în birourile
atasatilor de afaceri interne se face de ministrul administratiei si internelor.
(10) Numirea
specialistilor în probleme financiar-bancare se face de ministrul finantelor
publice.
Art. 13. - (1)
Institutele culturale românesti din străinătate functionează în subordonare
administrativă fată de M.A.E.
(2) M.A.E. asigură
cuprinderea în bugetul propriu a fondurilor necesare bunei functionări a
institutelor culturale românesti din străinătate, derularea programelor si
proiectelor stabilite de consiliul de conducere al Institutului Cultural Român,
potrivit legii, precum si transportul, în regim de curier diplomatic, al
materialelor documentare necesare activitătii acestor institute.
Art. 14. - (1)
Seful misiunii diplomatice este reprezentant unic al României în statul în care
este acreditat.
(2) Functionarii
desemnati să îsi desfăsoare activitatea în serviciul exterior al M.A.E.
actionează sub îndrumarea sefului misiunii diplomatice.
(3) Personalul cu
atributii în domeniul relatiilor economice si comerciale, al relatiilor
cultural-stiintifice si educationale, atasatii apărării si personalul încadrat
în birourile atasatilor apărării, atasatii de afaceri interne si personalul
încadrat în birourile atasatilor de afaceri interne, precum si specialistii în
probleme financiar-bancare sunt supusi autoritătii sefului misiunii diplomatice
în care îsi desfăsoară activitatea si actionează sub îndrumarea acestuia, fiind
învestiti atât cu atributii de consiliere a acestuia, cât si cu atributii
specifice în domeniul lor de specialitate.
Art. 15. - (1)
Ministerul Integrării Europene, precum si alte ministere si institutii
desemnează, cu avizul M.A.E., în limita posturilor alocate prin hotărâri ale
Guvernului, specialisti care îsi desfăsoară activitatea în cadrul Misiunii
Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană, la ambasada României din statul
ce detine presedintia Consiliului Uniunii Europene si la ambasadele României
din alte state membre sau candidate la Uniunea Europeană, pentru îndeplinirea
atributiilor specifice ale acestora privind negocierea aderării României la
Uniunea Europeană, pregătirea pentru aderare si armonizarea legislatiei române
cu reglementările comunitare.
(2) Pe durata
misiunii lor specialistii desemnati să îsi desfăsoare activitatea conform alin.
(1) sunt detasati la M.A.E.
Art. 16. - (1) În
subordinea M.A.E. functionează Academia Diplomatică, institutie publică cu
personalitate juridică, având ca scop principal specializarea, extinderea si
perfectionarea pregătirii în domeniul diplomatiei si relatiilor internationale
a personalului M.A.E., în cadrul programului de pregătire si perfectionare a
acestuia.
(2) Academia
Diplomatică poate să organizeze, în cooperare cu Ministerul Educatiei,
Cercetării si Tineretului si cu alte ministere interesate, cursuri de scurtă
sau de lungă durată, în vederea formării si perfectionării în domeniile
relatiilor internationale si diplomatiei a altor functionari sau a altor
categorii de persoane.
(3) Organizarea si
functionarea Academiei Diplomatice sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului nr.
99/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din
13 februarie 2002.
Art. 17. - (1) În
subordinea M.A.E. si în coordonarea ministrului delegat pentru coordonarea
autoritătilor de control functionează Agentia Natională de Control al
Exporturilor, ca organ de specialitate al administratiei
publice centrale,
cu personalitate juridică, condusă de un presedinte cu rang de secretar de
stat, numit prin decizie a primului-ministru.
(2) Structura
organizatorică a Agentiei Nationale de Control al Exporturilor se stabileste
prin ordin al ministrului afacerilor externe.
Art. 18. - (1) În
coordonarea M.A.E. functionează Institutul Român de Studii Internationale
“Nicolae Titulescu”.
(2) Institutul
Român de Studii Internationale “Nicolae Titulescu” are ca scop principal
elaborarea de studii si cercetări, precum si organizarea de seminarii,
simpozioane si alte manifestări stiintifice, interne si internationale, de
natură să sprijine promovarea obiectivelor de politică externă ale României.
(3) Structura de personal,
organizarea si functionarea Institutului Român de Studii Internationale
“Nicolae Titulescu” sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului nr.
1.073/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 701
din 5 noiembrie 2001.
Art. 19. - În
coordonarea M.A.E. îsi desfăsoară activitatea Comisia Fulbright, care
administrează schimburile educationale si stiintifice dintre Guvernul României
si Guvernul Statelor Unite ale Americii.
Art. 20. - Prin
bugetul M.A.E. se finantează de la bugetul de stat cheltuielile functionale si
de întretinere aferente personalului din serviciul exterior, cu atributii în
domeniul economic si comercial.
Art. 21. - (1)
Prin bugetul M.A.E. se finantează de la bugetul de stat, potrivit legii,
functionarea institutiilor prevăzute la pct. I din anexa nr. 2.
(2) Din venituri
proprii si din subventii de la bugetul de stat se finantează institutiile
prevăzute la pct. II din anexa nr. 2.
(3) M.A.E. asigură
din bugetul propriu aprobat si cheltuielile de întretinere si de functionare a
clădirilor în care functionează secretariatele unor institutii cu preocupări în
domeniul relatiilor internationale, prevăzute la pct. III din anexa nr. 2.
Art. 22. - Anexele
nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 23. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 733/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Afacerilor Externe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 4 iulie 2003, cu modificările ulterioare.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN
NĂSTASE
Contrasemnează:
p. Ministrul
afacerilor externe,
Cristian
Diaconescu,
secretar de
stat
Ministrul
muncii, solidaritătii sociale si familiei,
Elena
Dumitru
Ministrul
finantelor publice,
Mihai
Nicolae Tănăsescu
Bucuresti, 29 ianuarie 2004.
Nr. 100.
ANEXA Nr. 2
a căror
finantare este asigurată si prin bugetul Ministerului Afacerilor Externe
I. Institutii
finantate de la bugetul de stat prin Ministerul Afacerilor Externe:
1. Agentia Natională
de Control al Exporturilor - ANCEX (45 de posturi)
2. Comisia
Fulbright
II. Institutii
finantate din venituri proprii si din subventii de la bugetul de stat prin
Ministerul Afacerilor Externe:
1. Institutul
Român de Studii Internationale “Nicolae Titulescu” (30 de posturi)
2. Academia
Diplomatică (30 de posturi)
III. Secretariate
ale institutiilor finantate din fondurile Ministerului Afacerilor Externe, în
cadrul numărului total de posturi aprobat acestuia:
1. Asociatia de
Drept International si Relatii Internationale
2. Asociatia
Internatională de Studii Sud-Est Europene
3. Casa Americii
Latine.
ACTE ALE
ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
AGENTIA NATIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE
privind aprobarea unor licente de concesiune
pentru explorare
Având în vedere
art. 15 si art. 21 alin. (1) din Legea minelor nr.
85/2003,
în temeiul art. 4
alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr.
756/2003 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru
Resurse Minerale,
presedintele
Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale emite următorul ordin:
Art. 1. - Se
aprobă Licenta de concesiune nr. 4.931/2004 privind explorarea nămolului
terapeutic din perimetrul Balta Albă, judetul Buzău, încheiată între Agentia
Natională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, si Societatea
Comercială “Pell-Amar” - S.R.L. Bucuresti, în calitate de concesionar,
prevăzută în anexa nr. 1.
Art. 2. - Se
aprobă Licenta de concesiune nr. 4.932/2004 privind explorarea calcarului din perimetrul
Valea Bozului-Dumesti, judetul Hunedoara, încheiată între Agentia Natională
pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, si Societatea Comercială
“Comexim Banatul” - S.R.L. Păltinis, în calitate de concesionar, prevăzută în
anexa nr. 2.
Art. 3. -
Începerea activitătii miniere prevăzute în licente se autorizează de către
Agentia Natională pentru Resurse Minerale în termen de 180 de zile de la
intrarea în vigoare a acestora, cu respectarea conditiilor prevăzute la art. 22
din Legea minelor nr.
85/2003.
Art. 4. - Anexele
nr. 1 si 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 5. -
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Presedintele
Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,
Maria
Iuliana Stratulat
Bucuresti, 5 februarie 2004.
Nr. 34.
*) Anexele nr. 1 si 2 se comunică titularilor
licentelor de concesiune pentru explorare.
CONSILIUL NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI
pentru modificarea si completarea Deciziei
Consiliului National al Audiovizualului nr. 123/2003 privind publicitatea si
teleshoppingul
Având în vedere dubla
calitate a Consiliului National al Audiovizualului, de garant al interesului
public si de unică autoritate de reglementare în domeniul programelor
audiovizuale,
în temeiul art. 17
alin. (1) lit. d) din Legea audiovizualului nr.
504/2002, cu modificările si completările ulterioare,
membrii
Consiliului National al Audiovizualului adoptă următoarea decizie:
Articol unic. - Decizia Consiliului National al
Audiovizualului nr.
123/2003 privind publicitatea si teleshoppingul, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 4 iulie 2003, se modifică si se
completează după cum urmează:
1. După
articolul 8 se introduce un nou articol, articolul 81, cu următorul cuprins:
“Art. 81. - Publicitatea si teleshoppingul nu trebuie să facă apel, nici vizual
si nici verbal, la persoanele care prezintă în mod obisnuit emisiunile de
stiri.”
2. Articolul 24
va avea următorul cuprins:
“Art. 24. - (1)
Promovarea produselor medicamentoase în serviciile de programe audiovizuale va
include obligatoriu următoarele:
a) numele
produsului;
b) denumirea
comună, dacă produsul contine un singur ingredient activ;
c) indicatia
terapeutică (pentru ce afectiuni se foloseste produsul medicamentos);
d) avertizarea:
«Acest produs se poate elibera fără prescriptie medicală. Se recomandă citirea
cu atentie a prospectului. Dacă apar manifestări neplăcute, adresati-vă
medicului sau farmacistului».
(2) Prin derogare
de la prevederile lit. d) a alin. (1), publicitatea pentru produsele
medicamentoase difuzată într-o formă prescurtată (reminder) va include
avertizarea: «Se recomandă citirea cu atentie a prospectului».
(3) În sensul
prezentei decizii, prin reminder se întelege clipul publicitar care
îndeplineste cumulativ următoarele conditii:
a) este o parte,
continuare si/sau completare a aceleiasi campanii publicitare la un anumit
produs medicamentos, realizată în cadrul aceluiasi serviciu de programe;
b) reaminteste
publicului elemente din mesajul difuzat în spotul principal al campaniei
publicitare;
c) are o
durată ce nu depăseste 10 secunde.
(4) Avertizările
mentionate la alin. (1) lit. d) si alin. (2) se vor difuza în următoarele
conditii:
a) în cazul
spotului principal, textul va fi prezentat la sfârsitul spotului publicitar,
sonor si vizual, timp de minimum 6 secunde;
b) în cazul
reminderului, textul va fi prezentat pe parcursul difuzării spotului în
conditii care să asigure o perceptie clară a mesajului.”
Presedintele
Consiliului National al Audiovizualului,
Ralu Filip
Bucuresti, 5 februarie 2004.
Nr. 17.