MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 142              LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE              Marti, 17 februarie 2004

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 481 din 11 decembrie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv  în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.201/2003/106. - Ordin al ministrului sănătătii si al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor si mediului privind completarea Ordinului ministrului sănătătii si familiei si al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 84/91/2002 pentru aprobarea Normelor privind contaminantii din alimente

 

119. - Ordin al ministrului sănătătii pentru aprobarea Normelor privind autorizarea si functionarea laboratoarelor care efectuează analize medicale

 

DECIZII ALE CONSILIULUI CONCURENTEI

 

360/2003. - Decizie referitoare la stabilirea sanctiunilor pentru încălcarea prevederilor Legii concurentei nr. 21/1996 de către Societatea de Asigurare Reasigurare ASTRA - S.A.

 

543/2003. - Decizie privind concentrarea economică realizată de către Societatea Comercială TENDER - S.A. Timisoara prin dobândirea controlului unic direct asupra Societătii Comerciale  TALC DOLOMITA - S.A. Hunedoara

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 481

din 11 decembrie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Aurelia Popa - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Ana Tancu în Dosarul nr. 12.090/2002 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

La apelul nominal lipsesc părtile, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul si în dosarele nr. 409C/2003, nr. 410C/2003, nr. 419C/2003, nr. 420C/2003, nr. 421C/2003, nr. 422C/2003, nr. 441C/2003 si nr. 444C/2003, care au aceeasi autori ai exceptiei.

La apelul nominal sunt prezenti Ileana Trifu, Traian Trifu, prin avocat Dumitru Florescu, Carmen Văideanu, Otilia Văideanu, Nicolae Titu Tatus, Alexandru Sen, Ioan Ionescu Tiseanu, Dan Dârzu, Carmen Teodora Dobrescu si Lucia Olaru.

Din oficiu Curtea ridică problema conexării dosarelor, având în vedere obiectul identic al cauzelor.

Reprezentantii părtilor prezente, precum si reprezentantul Ministerului Public nu se opun conexării cauzelor.

Curtea, deliberând, decide conexarea dosarelor nr. 409C/2003, nr. 410C/2003, nr. 419C/2003, nr. 420C/2003, nr. 421C/2003, nr. 422C/2003, nr. 441C/2003 si nr. 444C/2003 la Dosarul nr. 276C/2003, în temeiul art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicată, conform căruia “Procedura jurisdictională [...] se completează cu regulile procedurii civile [...]”, raportat la art. 164 alin. 1 si 2 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia .[...] întrunirea mai multor pricini [...] în care sunt aceleasi părti sau chiar împreună cu alte părti si al căror obiect si cauză au între dânsele o strânsă legătură [...] poate fi făcută de judecător chiar dacă părtile nu au cerut-o”.

Cauza fiind în stare de judecată, avocatul Dumitru Florescu solicită respingerea exceptiei, arătând că asupra constitutionalitătii art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 Curtea Constitutională s-a pronuntat prin mai multe decizii, stabilind că dispozitiile acestui articol sunt constitutionale.

Mentionează, în acest sens, Decizia nr. 69/2003, prin care Curtea a retinut că, prin consacrarea bunei-credinte ca o cauză de asanare a nulitătii absolute a actelor de înstrăinare a imobilelor preluate fără titlu valabil, legiuitorul a înteles ca în conflictul de interese legitime dintre adevăratul proprietar si subdobânditorul de bună-credintă al bunului său imobil să fie preferat cel din urmă. Această solutie se întemeiază pe principiul validitătii aparentei în drept. Arată că, de altfel, în spetă, statul a dobândit cu titlu valabil dreptul de proprietate asupra imobilului. Ceea ce urmăreste de fapt autorul exceptiei prin ridicarea acesteia este discutarea constitutionalitătii Decretului nr. 92/1950 si implicit a măsurii nationalizării, lucru inadmisibil în raport cu prevederile Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992. Celelalte părti prezente solicită, de asemenea, respingerea exceptiei.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca fiind neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenta constantă a Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele:

Prin încheierile din 21 noiembrie 2002, 15 septembrie 2003, 1 septembrie 2003, 11 septembrie 2003, 10 septembrie 2003, 24 septembrie 2003 si 1 octombrie 2003, pronuntate în dosarele nr. 12.090/2002, 1.590/2003, 1.594/2003, 1.766/2003, 1.584/2003, 1.804/2003, 1.790/2003, 1.595/2003 si 2.301/2003, Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti si Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civilă si Sectia a IV-a civilă au sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Ana Tancu si Ludmila Cernea, Marioara Nicorescu si Ecaterina Doicescu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin, în esentă, că dispozitiile art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 contravin prevederilor art. 15 alin. (2) din Constitutie, întrucât înlătură sanctiunea nulitătii si validează un act viciat, cu consecinte retroactive. Autorii exceptiei sustin că dispozitiile criticate contravin, de asemenea, dispozitiilor art. 41 alin. (1), (2) si (3) din Legea fundamentală, întrucât, desi Legea nr. 10/2001 recunoaste că dreptul de proprietate asupra unui imobil preluat fără titlu valabil nu s-a pierdut niciodată, textul legal criticat validează altei persoane un drept de proprietate asupra aceluiasi imobil. Si, în fine, se sustine că aceste dispozitii contravin si prevederilor art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia europeană pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, în raport cu art. 20 alin. (2) din Constitutie.

Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti consideră că dispozitia legală criticată este neconstitutională în raport de art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală. În sustinerea acestei opinii instanta arată că, dacă am admite că art. 46 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 10/2001 ar consacra in terminis, pe cale legală, principiul ocrotirii bunei-credinte, într-un domeniu particular, acela al regimului juridic al imobilelor preluate în mod abuziv de stat în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, acest caz de validare a unui act lovit de nulitate, încheiat cu bună-credintă, are un caracter retroactiv. În ceea ce priveste critica privind încălcarea art. 41 din Constitutie, instanta arată că textul criticat nu contravine Legii fundamentale.

Curtea de Apel Bucuresti-Sectia a III-a si a IV-a civilă apreciază că textul legal criticat este constitutional.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că textul de lege criticat nu încalcă dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutie, arătând că sub acest aspect Curtea s-a pronuntat prin deciziile nr. 69 din 18 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 3 aprilie 2003, nr. 191 din 25 iunie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 1 august 2002, nr. 71 din 18 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 1 aprilie 2003, si nr. 72 din 18 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 21 martie 2003.

Cu privire la critica potrivit căreia textul legal ar înfrânge art. 41 din Constitutie, Guvernul apreciază că în cauză nu este vorba de o expropriere, ci de un transfer al titlului de proprietate către un subdobânditor de bună-credintă.

Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, apreciază că textul legal criticat nu contravine art. 15 alin. (2) din Constitutie, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii, care prin Decizia nr. 191/2002 si Decizia nr. 158/2003 a statuat că prevederile cuprinse în art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 nu au caracter retroactiv.

În ceea ce priveste critica referitoare la încălcarea art. 41 din Constitutie, se apreciază că aceasta este neîntemeiată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001, text de lege care are următorul continut:

- Art. 46 alin (2): “Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate fără titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolută, în afară de cazul în care actul a fost încheiat cu bună-credintă.”

Autorii exceptiei sustin că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile art. 15 alin. (2), art. 20 alin. (2), art. 41 alin. (1), (2) si (3) din Constitutia României, care, ulterior sesizării, a fost modificată si completată prin Legea de revizuire a Constitutiei României nr. 429/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicată de Consiliul Legislativ, în temeiul art. 152 din Constitutie, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, cu reactualizarea denumirilor si dându-se textelor o nouă numerotare, astfel art. 41 alin. (1), (2) si (3) a devenit art. 44 alin. (1), (2) si (3).

Textele constitutionale invocate au următoarea redactare:

- Art. 15. alin. (2): “Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.”;

- Art. 20 alin. (2): “Dacă există neconcordante între pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, si legile interne, au prioritate reglementările internationale, cu exceptia cazului în care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.”;

- Art. 44 alin. (1), (2) si (3): “(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

(2) Proprietatea privată este garantată si ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetătenii străini si apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în conditiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană si din alte tratate internationale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în conditiile prevăzute prin lege organică, precum si prin mostenire legală.

(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă si prealabilă despăgubire.”

Textul de lege mai este criticat si pe motiv că ar fi încălcate prevederile art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia europeană pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că asupra constitutionalitătii dispozitiilor art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 s-a mai pronuntat, de exemplu prin Decizia nr. 191 din 25 iunie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 1 august 2002, Decizia nr. 69 din 18 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 3 aprilie 2003, Decizia nr. 72 din 18 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 21 martie 2003, si Decizia nr. 185 din 8 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 24 iulie 2003.

Cu acest prilej, Curtea Constitutională a constatat că ocrotirea interesului dobânditorului de bună-credintă a fost determinată de ratiuni care vizează asigurarea securitătii circuitului civil si stabilitatea raporturilor civile. Ne aflăm în prezenta unei erori comune a dobânditorilor cu privire la calitatea de proprietar a statului, eroare ce îndreptăteste o largă prezumtie de bună-credintă a acestora, întrucât această eroare comună a tuturor dobânditorilor s-a bazat pe autoritatea unui act legislativ. Astfel fiind, nu poate fi decât de bună-credintă cel ce se întemeiază pe o dispozitie a legii.

Solutiile adoptate, ca si considerentele pe care acestea se întemeiază, îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată, întrucât nu au apărut împrejurări noi care să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale în această materie.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutia republicată, precum si al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Ana Tancu în Dosarul nr. 12.090/2002 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti si de Ludmila Cernea, Marioara Nicorescu si Ecaterina Doicescu în dosarele nr. 1.584/2003, 1.804/2003 si 1.790/2003 ale Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civilă si nr. 1.590/2003, 1.594/2003, 1.766/2003, 1.595/2003 si 2.301/2003 ale Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 11 decembrie 2003.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

Nr. 1.201 din 22 decembrie 2003

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR, APELOR SI MEDIULUI Nr. 106 din 6 februarie 2004

 

ORDIN

privind completarea Ordinului ministrului sănătătii si familiei si al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 84/91/2002 pentru aprobarea Normelor privind contaminantii din alimente

 

În temeiul art. 14 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializării alimentelor, al Hotărârii Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii si al Hotărârii Guvernului nr. 739/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului,

văzând Referatul de aprobare al Directiei generale de sănătate publică si inspectia sanitară de stat nr. OB. 6.737/2003,

ministrul sănătătii si ministrul agriculturii, pădurilor, apelor si mediului emit următorul ordin:

Art. I. - Normele privind contaminantii din alimente, aprobate prin Ordinul ministrului sănătătii si familiei si al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 84/91/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 16 aprilie 2002, se completează potrivit anexei care face parte integrantă din prezentul ordin. 

Art. II. - Directia generală de sănătate publică si inspectia sanitară de stat din cadrul Ministerului Sănătătii împreună cu Directia de productie animală si industrie alimentară din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului si directiile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti împreună cu directiile pentru agricultură si dezvoltare rurală, directiile sanitare veterinare judetene si a municipiului Bucuresti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare în termen de 12 luni de la data publicării.

 

Ministrul sănătătii,

Ovidiu Brînzan

p. Ministrul agriculturii, pădurilor, apelor si mediului,

Petre Daea,

secretar de stat

 

ANEXĂ

 

Art. I. - Normele privind contaminantii din alimente, anexă la Ordinul ministrului sănătătii si familiei si al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 84/91/2002, se completează după cum urmează:

- Articolul 8 se elimină, iar după articolul 7 se introduce un nou capitol, capitolul IV, cu următorul continut:

CAPITOLUL IV

Metode de prelevare a probelor pentru controlul oficial al limitelor de plumb, cadmiu, mercur si 3-MCPD din anumite alimente

Art. 8. - Prelevarea probelor efectuate pentru controlul oficial al limitelor de plumb, cadmiu, mercur si 3-MCPD se efectuează conform metodelor descrise în anexa nr. IV.

Art. 9. - Pregătirea probelor si metodele de analiză utilizate în controlul oficial al limitelor de plumb, cadmiu, mercur si 3-MCPD se efectuează în conformitate cu criteriile descrise în anexa nr. V.

Art. 10. - Anexele nr. I-V fac parte integrantă din prezentele norme.”

Art. II. - Anexa nr. I la normele aprobate prin Ordinul ministrului sănătătii si familiei si al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 84/91/2002 (Lista cuprinzând limitele maxime pentru anumiti contaminanti prezenti în alimente) se completează cu punctele 3, 4 si 5 cu următorul continut:

“3. Metale grele

 

Produsul

Limita maximă

(mg/kg greutate

produs umed)

Modul de prelevare a probelor

Metoda de analiză

3.1. Plumb (Pb)

 

 

 

3.1.1. Lapte de vacă (lapte crud, lapte destinat fabricării produselor lactate, lapte tratat termic)

0,02

art. 8

art. 9

3.1.2. Formule pentru sugari si formule de continuare1)

0,02

art. 8

art. 9

3.1.3. Carne de bovine, oaie, porc si pasăre, cu exceptia organelor

0,1

art. 8

art. 9

3.1.3.1. Organe comestibile de vită, oaie, porc si pasăre

0,5

art. 8

art. 9

3.1.4. File de peste*), cu exceptia speciilor de peste enumerate la pct. 3.1.4.1

0,2

art. 8

art. 9

3.1.4.1. File*) de pălămidă (Sarda sarda), plătică de mare comună dungată (Diplodus vulgaris), tipar de mare (Anguilla anguilla), chefal cenusiu (Mugil labrosus labrosus), grunt (Pomadasys benneti), macrou (Trachurus trachurus), sardină (Sardina pilchardus), sardelute (Sardinops species), biban cu picătele (Dicentrarchus punctatus), ton (Thunnus species si Euthynnys species), limbă-de-mare (Dicologoglossa cuneata)

0,4

art. 8

art. 9

3.1.5. Crustacee, cu exceptia cărnii brune de crab

0,5

art. 8

art. 9

3.1.6. Moluste bivalve

1,5

art. 8

art. 9

3.1.7. Cefalopode (fără viscere)

1,0

art. 8

art. 9

3.1.8. Cereale (inclusiv hriscă), legume si leguminoase

0,2

art. 8

art. 9

3.1.9. Legume, exceptând brassicaceele (conopidă, varză si gulie), legumele frunze, verdeturile proaspete si ciupercile. Pentru cartofi, nivelul maxim se aplică la cartofii curătati.

0,1

art. 8

art. 9

3.1.9.1. Brassicacee (conopidă, varză si gulie), legume frunze si ciupercile de cultură

0,3

art. 8

 

3.1.10. Fructe, exceptând fructele boboase (struguri, căpsune, mure, zmeură etc.) si fructele mici (afine, coacăze)

0,1

art. 8

 

3.1.10.1. Fructe boboase (struguri, căpsune, mure, zmeură etc.) si fructe mici (afine, coacăze)

0,2

art. 8

art. 9

3.1.11. Grăsimi si uleiuri, inclusiv grăsimea din lapte

0,1

art. 8

art. 9

3.1.12. Sucuri de fructe, sucuri concentrate de fructe (pentru consum direct) si nectar de fructe

0,05

art. 8

art. 9

3.1.13. Vinuri (inclusiv vinuri spumante si exclusiv vinuri licoroase), vinuri aromatizate, băuturi pe bază de vinuri aromatizate si cocteiluri din vinuri aromatizate si cidrul din mere, din pere si vinuri din fructe. Nivelul maxim se aplică produselor din recolta de fructe a anului 2001 si în continuare.

0,2

art. 8

art. 9

*) În cazul pestelui care se consumă în întregime, limita maximă se aplică la pestele întreg.

3.2. Cadmiu (Cd)

 

 

 

3.2.1. Carne de bovine, oaie, porc si pasăre, cu exceptia organelor

0,05

art. 8

art. 9

3.2.2. Carne de cal

0,2

art. 8

art. 9

3.2.3. Ficat de vită, oaie, porc si pasăre

0,5

art. 8

art. 9

3.2.4. Rinichi de vită, oaie, porc si pasăre

1,0

art. 8

art. 9

3.2.5. File de peste*), cu exceptia speciilor de peste enumerate la pct. 3.2.5.1

0,05

art. 8

art. 9

3.2.5.1. File*) de pălămidă (Sarda sarda), plătică de mare comună dungată (Diplodus vulgaris), tipar de mare (Anguilla anguilla), hamsie europeană (Engraulis encrasicholus), chefal cenusiu (Mugil labrosus l (Trachurus trachurus), luvar (Luvarus imperialis), sardină (Sardina pilchardus),abrosus), macrou sardelute (Sardinops species), ton (Thunnus si Euthynnys species), limbă-de-mare (Dicologoglossa cuneata)

0,1

art. 8

art. 9

3.2.6. Crustacee, exceptând carnea brună de crab si capul si toracele homarului si altor crustacee mari similare (Nephropidae si Palinuridae)

0,5

art. 8

art. 9

3.2.7. Moluste bivalve

1,0

art. 8

art. 9

3.2.8. Cefalopode (fără viscere)

1,0

art. 8

art. 9

3.2.9. Cereale, exceptând tărâtele, germenii, boabele de grâu si orezul

0,1 art. 8 art. 9

 

 

3.2.9.1. Tărâte, germeni, boabe de grâu si orez

0,2

art. 8

art. 9

3.2.10. Seminte de soia

0,2

art. 8

art. 9

3.2.11. Legume si fructe, exceptând legumele frunze, verdeturile proaspete, ciupercile, legumele cu tulpină (praz, sparanghel, anghinare), rădăcinoasele si cartofii

0,05

art. 8

art. 9

3.2.11.1. Legumele frunze, verdeturile proaspete, telina si ciupercile de cultură

0,2

art. 8

art. 9

3.2.11.2. Legumele cu tulpină (praz, sparanghel, anghinare), rădăcinoasele si cartofii, exceptând telina. Pentru cartofi, nivelul maxim se aplică la cartofii curătati.

0,1

art. 8

art. 9

*) În cazul pestelui care se consumă în întregime, limita maximă se aplică la pestele întreg.

3.3. Mercur

 

 

 

3.3.1. Produse de pescărie, cu exceptia celor de la pct. 3.3.1.1 0,5 art. 8 art. 9

 

 

 

3.3.1.1. Peste unditar (Lophius species), pisică de mare din Atlantic(Anarhicas lupus), biban (Dicentrarchus labrax), mihalt de mare albastru (Molva dipterygia), pălămidă (Sarda sarda), tipar de mare (Anguilla species), emperor (Hoplostehus atlanticus), grenadier (Coryphaenoides rupestris), cambulă (Hippoglossus hipoglossus), marlin (Makaira spp.), stiucă (Esox lucius), bonită comună (Orcynopsis unicolor), câine de mare portughez (Centros-cymnes coelolepis), vulpe de mare (Raja spp.), scorpie de mare groenlandeză (Sebastes marinus, S. mentella, S. viviparus), peste călător (Istiophorus platypterus), peste-teacă (Lepidopus caudatus, Aphanopus carbo), rechin (toate speciile), macrou (din speciile Lepidocybium flavobrunneum, Ruvettus pretiosus, Gempylus serpens), sturioni (Acipenser spp.), peste-spadă (Xiphias gladius), ton (Thunnus spp.)

1,0

art. 8

art. 9

4. 3-monoclorpropan-1,2-diol (3-MCPD)

 

 

 

4.1. Proteine vegetale hidrolizate2)

0,02

art. 8

art. 9

4.2. Sos de soia2)

0,02

art. 8

art. 9

1. Limita maximă se aplică produsului propus, pregătit pentru consum sau reconstituit, în concordantă cu instructiunile producătorului.

2. Limita maximă se aplică pentru produsul lichid continând 40% substantă uscată, corespunzător limitei maxime de 0,05 mg/kg în substantă uscată. Limita trebuie modificată proportional, în concordantă cu continutul de substantă uscată al produsului.

5. Dioxina [suma dibenzo-para-dioxinelor policlorurate (PCDDs) si dibenzofuranilor policlorurati (PCDFs)], exprimată în echivalenti toxici stabiliti de Organizatia Mondială a Sănătătii (OMS) prin utilizarea factorilor de echivalentă toxică OMS-TEFs 1997.

Produsul

Limite maxime (PCDD + PCDF)1)

(pg OMSŃPCDD/FŃTEQ/g

grăsime sau produs)

Modul de prelevare

a probelor

Metoda

de

analiză

5.1.1. Carne si produse din carne provenind de la:

 

*)

*)

- animale rumegătoare (bovine, ovine)

3 pg OMS-PCDD/F-TEQ/g grăsime2)

 

 

- păsări de curte si vânat

2 pg OMS-PCDD/F-TEQ/g grăsime2)

 

 

- porci

1 pg OMS-PCDD/F-TEQ/g grăsime2)

 

 

5.1.2. Ficat si produse derivate grăsime2)

6 pg OMS-PCDD/F-TEQ/g

 

 

5.2. File de peste si produse de pescărie

4 pg OMS-PCDD/F-TEQ/g produs

*)

*)

5.3. Lapte si produse lactate, incluzând untul 3 pg

OMS-PCDD/F-TEQ/g grăsime2)

*)

*)

5.4. Oău de găină si produse pe bază de ouă

3 pg OMS-PCDD/F-TEQ/g grăsime2)

*)

*)

5.5. Uleiuri si grăsimi:

 

*)

*)

- grăsime animală:

 

 

 

- de la animale rumegătoare

3 pg OMS-PCDD/F-TEQ/g grăsime

 

 

- de la păsări de curte si vânat

2 pg OMS-PCDD/F-TEQ/g grăsime

 

 

- de la porci

1 pg OMS-PCDD/F-TEQ/g grăsime

 

 

- grăsime animală în amestec

2 pg OMS-PCDD/F-TEQ/g grăsime

 

 

- ulei vegetal

0,75 pg OMS-PCDD/F-TEQ/g grăsime

 

 

- ulei de peste pentru consum uman

2 pg OMS-PCDD/F-TEQ/g grăsime

 

 

 


1) Concentratiile superioare sunt calculate considerându-se că toate valorile diferitilor congeneri, situate sub limita de detectie, sunt egale cu

limita de detectie.

2) Limitele maxime nu se aplică pentru alimentele ce contin < 1% grăsime.

 


*) Metodele de prelevare si analiză pentru dioxine sunt în curs de redactare.”

 

Art. III. - După anexa nr. III la normele aprobate prin Ordinul ministrului sănătătii si familiei si al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 84/91/2002 se introduc anexele nr. IV si V cu următorul continut:

 

“ANEXA Nr. IV

 

Metode de prelevare a probelor pentru controlul oficial  al limitelor de plumb, cadmiu, mercur si 3-MCPD din anumite alimente

 

1. Scop si domeniu de aplicare

Probele destinate controlului oficial al limitelor de plumb, cadmiu, mercur si 3-MCPD, continute în alimente, trebuie prelevate în conformitate cu metodele descrise mai jos.

Probele globale astfel obtinute sunt considerate reprezentative pentru loturile sau subloturile respective. Respectarea limitelor maxime impuse de legislatia în vigoare este stabilită pe baza limitelor determinate în probele de laborator.

2. Definitii

Lot - cantitatea de aliment identificabilă, livrată o singură dată si determinată de agentul responsabil pentru a prezenta caracteristici comune, cum ar fi: originea, varietatea, tipul ambalajului, ambalatorul, expeditorul sau marcajul. În cazul pestelui, dimensiunea pestelui trebuie, de asemenea, să fie comparabilă.

Sublot - partea desemnată dintr-un lot mare pentru aplicarea metodei de prelevare a probei din lotul respectiv.

Fiecare sublot trebuie separat fizic si trebuie să fie identificabil.

Probă elementară - cantitatea de material prelevată dintr-un singur punct al lotului sau sublotului 

Probă globală - totalul combinat al tuturor probelor elementare prelevate din lot sau sublot

Probă de laborator - probă destinată laboratorului 

3. Prevederi generale

3.1. Personal

Prelevarea probelor se va efectua de persoane autorizate conform reglementărilor în vigoare.

3.2. Materialul pentru esantionare

Fiecare lot supus examinării trebuie prelevat separat.

3.3. Măsuri de precautie necesare

În cursul prelevării probelor si al pregătirii probelor de laborator trebuie luate măsurile de precautie necesare pentru a se evita orice modificări care ar putea schimba continutul de plumb, cadmiu, mercur sau 3-MPCD, determinarea analitică sau reprezentativitatea probei globale.

3.4. Probele elementare

În măsura posibilitătilor, probele elementare se vor preleva din diferite puncte ale lotului sau sublotului. Abaterea de la această regulă trebuie semnalată într-un proces-verbal, conform specificatiilor de la pct. 3.8.

3.5. Pregătirea probei globale

Proba globală se obtine prin amestecul corespunzător al probelor elementare. Ea trebuie să cântărească cel putin 1 kg, cu exceptia cazului în care aceasta nu este posibil, de exemplu când a fost esantionat un singur ambalaj.

3.6. Divizarea probei globale în probe de laborator în scopul controlului, dreptului la recurs si al arbitrajului

Probele de laborator utilizate în scopul controlului, dreptului la recurs si al arbitrajului vor fi prelevate din proba globală omogenizată, cu conditia ca această procedură să fie în conformitate cu reglementările în vigoare privind prelevarea probelor. Mărimea probei de laborator pentru control trebuie să fie suficientă pentru a permite cel putin două analize.

3.7. Ambalarea si transmiterea probei globale si a probelor de laborator

Fiecare parte globală si de laborator va fi introdusă într-un recipient curat, inert, care să asigure o protectie adecvată împotriva contaminării, a pierderii compusilor prin adsorbtie de către peretii interni ai recipientului si împotriva pagubelor ce se pot produce în timpul transportului.

Trebuie luate toate măsurile de precautie necesare pentru ca în timpul transportului sau al depozitării să nu se producă modificări în compozitia probei globale si a probei de laborator.

3.8. Sigilarea si etichetarea probei globale si a probei de laborator

Fiecare probă prelevată în scopul utilizării oficiale va fi sigilată la locul de prelevare si identificată conform reglementărilor în vigoare. Trebuie întocmit un proces-verbal pentru fiecare prelevare, pentru a permite identificarea fără echivoc a fiecărui lot, indicându-se data si locul prelevării, împreună cu orice informatie suplimentară posibilă, pentru a fi în ajutorul chimistului analist.

4. Planul de esantionare

În mod ideal, prelevarea trebuie să aibă loc în momentul în care produsul intră în lantul alimentar si în care un lot distinct devine identificabil. Metoda de prelevare aplicată trebuie să asigure că esantionul global este reprezentativ pentru lotul de studiu.

4.1. Numărul probelor elementare

În cazul produselor lichide pentru care se presupune o distributie omogenă a contaminantului la un lot desemnat, este suficient să se preleveze o probă elementară per lot, care formează proba globală. Aceasta trebuie raportată la numărul lotului respectiv. Produsele lichide care contin proteine vegetale hidrolizate (HVP) sau sos lichid de soia trebuie bine agitate sau omogenizate prin alte metode adecvate, înaintea prelevării probei elementare.

Pentru celelalte produse, numărul minim de probe elementare de prelevat din lot trebuie să fie cel prezentat în tabelul nr. 1. Probele elementare trebuie să aibă aceeasi greutate. Abaterea de la această regulă trebuie semnalatăîn procesul-verbal, conform specificatiilor de la pct. 3.8.

Tabelul nr. 1 - Numărul minim de probe elementare de prelevat din lot

 

Greutatea lotului

(kg)

Numărul minim de probe elementare de prelevat

< 50

3

50 la 500

5

> 500

10

 

Dacă lotul este format din ambalaje individuale, numărul ambalajelor care trebuie prelevate pentru a forma proba globală este mentionat în tabelul nr. 2.

 

Tabelul nr. 2 - Numărul de ambalaje (probe elementare) care trebuie prelevate pentru a forma proba globală dacă lotul constă din ambalaje individuale

 

Numărul de ambalaje

sau de unităţi din lot

Numărul  minim  de  ambalaje

sau de unităţi de prelevat

1 la 25

un ambalaj sau o unitate

26 la 100

Aproximativ 5%, minimum două ambalaje sau unităţi

> 100

Aproximativ 5%, maximum 10 ambalaje

sau unităţi

 

5. Conformitatea lotului sau sublotului cu specificatia tehnică

În caz de litigiu, laboratorul de control trebuie să efectueze cel putin două analize independente ale probelor de laborator si să calculeze media rezultatelor. Lotul este acceptat dacă media se conformează cu limita maximă stabilită de legislatia în vigoare. Lotul este respins dacă media

depăseste limita maximă respectivă.

 

ANEXA Nr. V

 

Pregătirea probelor si criterii pentru metodele de analiză utilizate în controlul oficial al limitelor  de plumb, cadmiu, mercur si 3-MCPD în anumite alimente

 

1. Introducere

Conditia esentială necesară este obtinerea unei probe de laborator reprezentative si omogene fără a se induce o contaminare secundară.

2. Procedee specifice de pregătire a probelor pentru plumb, cadmiu si mercur

Există multe metode specifice acceptate de pregătire a probelor, care pot fi utilizate pentru produsele alimentare.

Metodele prevăzute în standardul european EN 13804 «Produse alimentare - determinarea urmelor de elemente - Criterii de performantă si consideratii generale» sunt recomandate, dar se pot utiliza si alte metode validate si standardizate.

Pentru orice metodă utilizată vor fi luate în considerare următoarele observatii:

- molustele bivalve, crustaceele si pestii mici: dacă acestea, în mod normal, sunt consumate în întregime, vis-cerele trebuie incluse în materialul de analizat;

- vegetalele: numai partea comestibilă trebuie analizată, cu respectarea prevederilor în vigoare.

3. Metodele de analiză care vor fi utilizate în laborator si conditiile de control ale laboratorului

3.1. Definitii

Definitiile uzuale, utilizate în laboratoare, sunt următoarele:

r - repetabilitatea: valoarea sub care diferenta absolută dintre rezultatele a două teste separate obtinute în conditii de repetabilitate (de exemplu: aceeasi probă, acelasi operator, acelasi aparat, acelasi laborator si interval scurt de timp) se situează în limitele unei probabilităti specifice (în principiu 95%), astfel r = 2,8 x sr;

sr - deviatia standard, calculată din rezultatele obtinute în conditii de repetabilitate;

RSDr - deviatia standard relativă, calculată din rezultatele obtinute în conditii de repetabilitate [(sr/xř)x100], unde xř este media rezultatelor tuturor laboratoarelor si probelor;

R - reproductibilitatea: valoarea sub care diferenta absolută dintre rezultatele unui singur test, obtinute în conditii de reproductibilitate (de exemplu: pentru materialul identic obtinut de operatori în diferite laboratoare, prin utilizarea metodei testului standardizat), se situează în limitele unei probabilităti (în principiu 95%); R = 2,8 x sR;

sR - deviatia standard, calculată din rezultatele obtinute în conditii de reproductibilitate;

RSDR - deviatia standard relativă, calculată în urma rezultatelor obtinute în conditii de reproductibilitate [(sR/xř)x100].

3.2. Conditii necesare generale

Metodele de analiză care se utilizează vor fi selectionate în functie de următoarele criterii:

a) specificitate;

b) acuratete;

c) precizie: variatiile repetabilitătii în cadrul aceluiasi

laborator si ale reproductibilitătii între laboratoare diferite.

Aceste valori trebuie să fie obtinute în urma unui proces de colaborare organizat în conformitate cu un protocol recunoscut pe plan international si trebuie să fie exprimate într-o formă recunoscută pe plan international;

d) limita de detectie;

e) sensibilitate;

f) practicabilitate;

g) alte criterii stabilite în functie de necesităti.

3.3. Conditii necesare specifice

3.3.1. Analizele de plumb, cadmiu si mercur

Pentru determinarea continutului de plumb, cadmiu si mercur nu sunt recomandate metode specifice.

Laboratoarele trebuie să utilizeze metode validate care să corespundă criteriilor de performantă indicate în tabelul nr. 3. Dacă este posibil, validarea metodelor trebuie să includă un material de referintă certificat printre materialele testului experimental între laboratoare.

 

Tabelul nr. 3 - Criterii de performantă ale metodelor de analiză pentru plumb, cadmiu si mercur

 

Parametru

Valoare/comentariu

Aplicabilitate

Alimente mentionate de legislatia în vigoare

Limită de detectie

 

Maximum o zecime din valoarea limitei maxime stabilite de legislatia în vigoare, cu exceptia cazului în care valoarea stabilită pentru plumb este mai mică de 0,1 mg/kg. În acest caz, limita este nu mai mult de o cincime din valoarea stabilită.

Limită de cuantificare

 

Maximum o cincime din valoarea limitei maxime stabilite de legislatia în vigoare, cu exceptia cazului în care valoarea stabilită pentru plumb este mai mică de 0,1 mg/kg. În acest caz, limita este nu mai mult de două cincimi din valoarea stabilită.

Recuperare

80-120%

Specificitate

Nu contine interferente spectrale sau matriciale

 

3.3.2. Analizele 3-MCPD

Pentru determinarea continutului de 3-MCPD nu sunt recomandate metode specifice. Laboratoarele trebuie să folosească o metodă validată care să corespundă criteriilor de performantă indicate în tabelul nr. 4. Dacă este posibil, validarea trebuie să includă un material de referintă certificat printre materialele testului experimental între laboratoare.

Tabelul nr. 4 - Criterii de performantă ale metodei de analiză pentru 3-MCPD

 

Criteriul

Valoarea recomandată

Concentratia

Probă martor

Sub limita de detectie

-

Recuperare

75-110%

Întreg domeniul de concentratii

Limită de cuantificare

10 (sau mai putin) µg/kg, raportată la substanta uscată

-

Deviatia standard a semnalului probelor martor

Sub 4 µg/kg

-

Precizia internă estimată - deviatia standard -

< 4 µg/kg

20 µg/kg

a măsurătorilor repetate la diferite concentratii

< 6 µg/kg 30 µg/kg

 

 

< 7 µg/kg 40 µg/kg

 

 

< 8 µg/kg 50 µg/kg

 

 

< 15 µg/kg 100 µg/kg

 

 

3.4. Estimarea preciziei analitice si a coeficientilor de recuperare

Precizia analizelor trebuie estimată prin includerea unor materiale de referintă certificate în procesul analitic ori de câte ori este posibil.

3.5. Standarde calitative de laborator

Analizele vor fi efectuate de laboratoare acreditate.

3.6. Exprimarea rezultatelor

Rezultatele trebuie exprimate în aceleasi unităti de măsură ca si limitele maxime stabilite de legislatia în vigoare.”

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor privind autorizarea si functionarea laboratoarelor care efectuează analize medicale

 

În temeiul Legii nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane si prelevarea organelor si tesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, al Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări de sănătate si al Hotărârii Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

văzând Referatul de aprobare al Directiei generale de sănătate publică si inspectia sanitară de stat nr. OB 1.132/2004,

ministrul sănătătii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele privind autorizarea si functionarea laboratoarelor care efectuează analize medicale, prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - Lista cuprinzând investigatiile paraclinice care pot fi efectuate de laboratoare de analize medicale în sistem ambulatoriu este prevăzută în anexa nr. 2.

Art. 3. - Lista cuprinzând dotările minimale ale laboratoarelor care efectuează analize medicale în sistem ambulatoriu este prevăzută în anexa nr. 3.

Art. 4. - Lista cuprinzând dotările minimale ale laboratoarelor care efectuează analize medicale în unităti spitalicesti este prevăzută în anexa nr. 4.

Art. 5. - Anexele nr. 1, 2, 3 si 4 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 6. - Directia generală de sănătate publică si inspectia sanitară de stat, directiile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti, precum si ministerele cu retea sanitară proprie vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. - Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin Ordinul ministrului sănătătii si familiei nr. 609/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 6 septembrie 2002, se abrogă.

Art. 8. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii,

Ovidiu Brînzan

 

Bucuresti, 9 februarie 2004.

Nr. 119.

 

ANEXA Nr. 1

 

NORME

privind autorizarea si functionarea laboratoarelor care efectuează analize medicale

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Laboratorul de analize medicale este unitatea apartinând sistemului public sau privat, cu sau fără personalitate juridică, furnizoare de servicii medicale de laborator, constând în examinarea produselor provenite din organismul uman, în scopul stabilirii, completării sau confirmării unui diagnostic.

Art. 2. - Laboratorul care efectuează analize medicale poate fi organizat conform Ordonantei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea si functionarea cabinetelor medicale, republicată, cu modificările ulterioare, Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 83/2000 privind organizarea si functionarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical, aprobată si modificată prin Legea nr. 598/2001, si poate functiona în cadrul ambulatoriului de specialitate sau în cadrul unei unităti spitalicesti, cu respectarea dispozitiilor legale în vigoare.

Art. 3. - Prin laboratorul care efectuează analize medicale se întelege:

1. laboratorul clinic de analize medicale, care reprezintă orice laborator în care se desfăsoară activitate medicală sub coordonarea profesională a unui medic de laborator, independent de desfăsurarea activitătii didactice;

2. laboratoare anatomopatologice.

Art. 4. - (1) Laboratorul clinic care efectuează analize medicale îsi desfăsoară activitatea având o structură functională împărtită în unul sau mai multe compartimente, si anume:

a) biochimie clinică;

b) hematologie:

- morfologie;

- hemostază;

- imunohematologie;

c) serologie;

d) imunologie;

e) microbiologie;

f) parazitologie;

g) toxicologie;

h) genetică.

(2) Laboratorul de anatomopatologie îsi desfăsoară activitatea având o structură functională împărtită în unul sau mai multe compartimente, si anume:

a) compartimentul de histopatologie;

b) compartimentul de citologie;

c) compartimentul de prosectură.

(3) Activitatea din compartimentele de prosectură si autopsiile anatomopatologice se realizează numai în laboratoarele anatomopatologice din cadrul unitătilor spitalicesti.

Art. 5. - Serviciile medicale ale laboratorului care efectuează analize medicale se realizează după cum urmează:

1. în laboratorul clinic serviciile medicale se efectuează de către medici cu studii în specialitatea medicină de laborator (laborator clinic, microbiologie, medicină de laborator), de alt personal cu studii superioare autorizat să lucreze în domeniul medical (biologi, biochimisti si chimisti) si de personal mediu sanitar;

2. în laboratorul de anatomie patologică serviciile medicale se efectuează de către medici având specialitatea anatomopatologie, de alt personal cu studii superioare autorizat să lucreze în domeniul medical si de personal mediu sanitar.

Art. 6. - Functia de coordonator medical este detinută în mod obligatoriu de un medic care are una dintre specialitătile enumerate la art. 5, întreaga activitate medicală a laboratorului fiind sub directa supraveghere si controlul acestuia.

 

CAPITOLUL II

Organizarea si functionarea laboratorului care efectuează analize medicale

 

SECTIUNEA 1

Personalul laboratorului de analize medicale

 

Art. 7. - (1) În laboratorul care efectuează analize medicale lucrează doar personal autorizat conform legislatiei în vigoare.

(2) Biologii, biochimistii si chimistii îsi desfăsoară activitatea în cadrul laboratorului clinic care efectuează analize, doar în domeniul pentru care au urmat pregătire de specialitate postuniversitară, atestată cu documente corespunzătoare, si numai în subordinea unui medic cu specialitatea medicină de laborator.

Art. 8. - Medicul anatomopatolog, medicul specialist de laborator cu competentă sau curs de specializare în domeniu, precum si biologul care a urmat cursuri de specializare de minimum 3 luni, cu obligativitatea pregătirii profesionale periodice o dată la 2 ani, pot efectua examenul citologic Babes-Papanicolau.

Art. 9. - Pregătirea profesională a personalului care îsi desfăsoară activitatea în laboratorul de analize medicale trebuie monitorizată în mod continuu de către coordonatorul medical, care este direct răspunzător de întreaga activitate medicală ce se desfăsoară în unitatea pe care o conduce, inclusiv de efectuarea si rezultatele controlului intern si extern de calitate privind laboratorul.

 

SECTIUNEA a 2-a

Servicii medicale efectuate în cadrul laboratorului de analize medicale

 

Art. 10. - În cadrul laboratorului de analize medicale pot fi efectuate următoarele servicii medicale:

1. în laboratorul clinic se pot efectua servicii de: biochimie clinică, hematologie (morfologie, hemostază, imunohematologie), imunologie, serologie, microbiologie, parazitologie, toxicologie si genetică, corespunzătoare fiecărui compartiment din structura laboratorului;

2. în laboratorul de anatomopatologie din ambulatoriul de specialitate se pot efectua servicii de: citologie, histopatologie si imunohistochimie, iar în laboratorul de anatomopatologie din structura spitalului se pot efectua si serviciile prevăzute la art. 12, specifice compartimentului de prosectură.

Art. 11. - (1) Serviciile medicale de laborator care pot fi efectuate în sistem ambulatoriu în cadrul laboratorului sunt prevăzute în anexa nr. 2 la ordin.

(2) Serviciile medicale de laborator care pot fi efectuate de laboratoarele institutelor nationale si ale centrelor de referintă sunt cuprinse în liste de analize proprii, diferite de cele mentionate în anexa nr. 2 la ordin.

(3) Serviciile prevăzute la alin. (1) reprezintă totalitatea serviciilor medicale de laborator care pot fi efectuate de laboratorul de analize medicale în sistem ambulatoriu, fiecare laborator de analize medicale putând opta pentru executarea totală sau partială a acestora.

(4) Laboratorul din cadrul unitătii spitalicesti furnizează servicii medicale de laborator cu respectarea conditiilor privind dotarea minimă prevăzută pe compartimente în anexa nr. 4 la ordin si a profilului unitătii spitalicesti, gama acestora fiind conditionată de dotarea materială corespunzătoare.

(5) Serviciile medicale de laborator privind diagnosticul bacteriologic al tuberculozei si al micobacteriozelor se efectuează numai în laboratoarele din cadrul spitalelor de pneumoftiziologie.

Art. 12. - (1) Serviciile medicale de anatomopatologie constau în efectuarea de examene macroscopice si microscopice asupra produselor biologice recoltate fie de la persoane în viată, fie la autopsia cadavrelor, si anume: piese operatorii, material bioptic, biopsii de detract digestiv, bronsice, hepatice, pancreatice, renale, punctii medulare, ganglionare, lichide biologice, material aspirat cu ac fin, frotiuri exfoliative, organe, fragmente tisulare si altele asemenea.

(2) Activitatea de prosectură constă în următoarele:

a) efectuarea de autopsii în scop anatomoclinic si efectuarea examenului histopatologic al fragmentelor recoltate în cursul autopsiei, care sunt obligatorii si este recomandabil să fie efectuate de către acelasi anatomopatolog, pentru a corela datele de macroscopie cu cele de microscopie si, ulterior, cu datele clinice, în scopul aprecierii gradului de concordantă anatomoclinică;

b) activităti de restaurare a aspectului cadavrelor, precum: îmbălsămarea, spălarea, îmbrăcarea si cosmetizarea cadavrelor, acestea reprezentând o măsură medicală obligatorie pentru prevenirea contaminării, care trebuie efectuate de personalul specializat al compartimentului de prosectură.

 

SECTIUNEA a 3-a

Circuitele functionale din cadrul laboratorului de analize medicale

 

Art. 13. - (1) Laboratorul de analize medicale trebuie să fie astfel structurat si dotat încât să prevină riscul contaminării accidentale si să poată functiona în mod fluent.

(2) Principiile care stau la baza îndeplinirii acestui obiectiv sunt următoarele:

a) construirea laboratorului pe principiul plan fără întoarcere: fluxul activitătii laboratorului să fie unidirectional, sectorul de lucru cu pacientii să fie complet separat de sectoarele de lucru ale laboratorului;

b) realizarea secventială a procedurilor, cu luarea măsurilor de precautie adecvate pentru integritatea probelor;

c) separarea activitătilor în timp sau în spatiu;

d) probele de sânge care părăsesc spatiul aferent activitătii de recoltare trebuie să parcurgă un circuit diferit de cel al celorlalte produse recoltate. În caz contrar transportul probelor trebuie să se realizeze în mod obligatoriu în recipiente închise ermetic (vacutainere), aflate în cutii de transport adecvate, sau după un program care să permită separarea timpilor de transport.

(3) În laboratorul de analize medicale care are în structura sa compartiment destinat diagnosticului tuberculozei sau al micobacteriozelor, circuitele functionale ale acestuia trebuie să fie strict separate de celelalte circuite ale altor compartimente din structură.

(4) În laboratorul de anatomie patologică care are în structura sa compartiment de prosectură, accesul si iesirea din acest compartiment trebuie să fie separate de restul laboratorului, cu respectarea principiului “drum fără întoarcere”.

 

SECTIUNEA a 4-a

Spatiul necesar functionării laboratorului de analize medicale

 

Art. 14. - Laboratorul de analize medicale trebuie să fie astfel structurat încât să asigure un nivel calitativ superior serviciilor efectuate pentru populatie.

Art. 15. - Laboratorul clinic trebuie să dispună de intrare separată, cu acces direct, având următoarea compartimentare obligatorie:

a) spatiu de lucru diferentiat astfel:

- hematologia, biochimia, serologia si imunologia pot coexista în aceeasi încăpere cu o suprafată totală de minimum 16 m2, iar în cazul în care aceste activităti se desfăsoară în încăperi diferite, spatiul aferent fiecărei activităti trebuie să măsoare cel putin 8 m2;

- microbiologia necesită spatiu de lucru separat, în suprafată de minimum 12 m2, precum si o

cameră pentru pregătirea materialelor si a mediilor, în suprafată de minimum 8 m2;

- parazitologia necesită spatiu de lucru separat, cu o suprafată de minimum 8 m2;

- toxicologia nu necesită spatiu de lucru separat în cazul în care există compartiment de biochimie;

în situatia în care acest compartiment este de sine stătător, spatiul cu această destinatie va avea o suprafată de minimum 12 m2;

- genetica necesită spatiu de lucru separat, reprezentat de două încăperi cu o suprafată minimă de 12 m2/încăpere;

b) spatiul destinat sterilizării trebuie să contină minimum o autoclavă si să aibă o suprafată care să permită circulatia materialului. Se recomandă utilizarea a două autoclave, una destinată materialelor infecte si alta destinată produselor sterile, dar când nu există această posibilitate se vor respecta următoarele conditii:

- efectuarea sterilizării cu aceeasi autoclavă, în cicluri alternative, fără a se amesteca materialele infecte cu cele destinate a fi sterile;

- afisarea si însusirea de către personal a etapelor si procedurilor de sterilizare;

- utilizarea lămpilor cu raze ultraviolete pentru sterilizarea între activităti;

- stabilirea unui program de lucru adaptat activitătilor desfăsurate;

c) spatii anexe:

- spatiu pentru depozitarea materialelor sanitare;

- vestiar si sală pentru personal;

- două grupuri sanitare, unul destinat personalului din cadrul laboratorului de analize medicale si altul destinat pacientilor, iar pentru cazurile în care nu este posibilă existenta a două grupuri sanitare, laboratorul de analize medicale este dotat cu un grup sanitar cu două compartimente: unul destinat personalului din laborator si altul destinat pacientilor;

d) pentru laboratoarele clinice în care se desfăsoară diagnosticul bacteriologic al tuberculozei si al micobacteriozelor se vor asigura spatii separate de spatiile cu destinatie de microbiologie, cu respectarea acelorasi prevederi.

În cazul laboratoarelor din ambulatoriu mai sunt necesare:

e) sală de asteptare cu o suprafată de minimum 8 m2, cu respectarea normelor de suprafată de 1 m2/persoană (adult) si de minimum 1,5 m2/persoană (copil si însotitor);

f) spatiu de recoltare subcompartimentat în spatii cu destinatia de recoltare de sânge si produse patologice pentru microbiologie, cu o suprafată totală de minimum 12 m2.

Art. 16. - (1) Laboratorul de anatomopatologie trebuie să dispună de intrare separată, cu acces direct, având în structura sa unul sau mai multe compartimente, cu respectarea conditiilor prevăzute la art. 10 alin. (2).

(2) Compartimentul de citologie va fi prevăzut cu minimum o încăpere, cu o suprafată minimă de 13 m2, si spatiul destinat depozitării probelor.

(3) Compartimentul de histopatologie va fi prevăzut cu:

- două încăperi destinate prelucrării probelor, cu o suprafată minimă de 20 m2/încăpere, ventilate cu filtre speciale, în mod corespunzător;

- o încăpere destinată examinării, cu o suprafată minimă de 12 m2;

- spatiu destinat depozitării pieselor.

(4) Laboratorul de anatomopatologie care are în structură numai compartiment de citologie si/sau histopatologie va îndeplini si conditiile prevăzute la art. 15 lit. a) si e), separat sau cumulativ în functie de situatia în care acesta functionează independent sau nu.

(5) Laboratorul de anatomie patologică care are în structura sa compartiment de prosectură trebuie să dispună de intrare separată, cu acces direct, cu următoarea compartimentare obligatorie:

- acces separat pentru personal;

- acces separat pentru cadavre;

- sală de asteptare pentru apartinători;

- sală de autopsie cu o suprafată de minimum 18 m2;

- sală de pregătire a cadavrelor, cu o suprafată de minimum 14 m2;

- sală dotată cu agregat frigorific;

- boxă pentru cadavre;

- spatii anexe:

- spatiu pentru depozitarea materialelor;

- filtru pentru personal, vestiar si sală pentru personal;

- grup sanitar prevăzut cu dusuri pentru personal;

- grup sanitar pentru alte persoane decât personalul.

Art. 17. - (1) Laboratoarele de analize medicale din ambulatoriu care au în structură compartiment de microbiologie si care functionează în imobile ce cuprind si spatii cu destinatia de locuintă trebuie să beneficieze de intrareseparată de cea a locatarilor.

(2) Laboratoarele de analize medicale care au în structură compartiment de microbiologie trebuie să aibă în dotare, în mod obligatoriu, hotă de lucru cu flux laminar vertical.

(3) În cazul în care în cadrul laboratorului clinic functionează compartiment pentru diagnosticul bacteriologic al tuberculozei sau al micobacteriozelor, acesta trebuie să aibă în dotare hotă cu flux laminar si protectie suplimentară.

(4) Laboratoarele anatomopatologice care au în structură compartiment de histopatologie si/sau prosectură trebuie prevăzute cu hote specializate în lucrul cu substante toxice.

Art. 18. - (1) Spatiul si mobilierul laboratorului de analize medicale trebuie astfel concepute încât să nu permită contaminarea mediului si a personalului.

(2) Podelele, peretii, tavanele si suprafetele de lucru trebuie să aibă suprafată netedă, lavabilă, neabsorbantă, rezistentă la actiunea agentilor dezinfectanti, usor de curătat si de dezinfectat.

(3) Unghiurile dintre pereti si podea trebuie să fie concave (rotunjite).

(4) Articolele si echipamentele specifice activitătii de laborator trebuie depozitate în dulapuri suspendate, fără a se folosi lemn neslefuit si negeluit, astfel încât să permită curătarea cu usurintă.

Art. 19. - (1) Spatiul laboratorului de analize medicale trebuie să fie aerisit corespunzător, natural, artificial sau prin folosirea instalatiei de aer conditionat, cu respectarea conditiilor pentru reducerea riscului de contaminare.

(2) În timpul lucrului usile si ferestrele rămân în permanentă închise.

(3) Spatiul laboratorului de analize medicale cu compartiment de microbiologie sau genetică este obligatoriu să fie ventilat artificial.

Art. 20. - Igiena în cadrul laboratorului de analize medicale face obiectul programului de igienizare întocmit, coordonat si controlat de către coordonatorul medical.

 

SECTIUNEA a 5-a

Dotarea necesară functionării laboratorului de analize medicale

 

Art. 21. - (1) Laboratorul de analize medicale trebuie să dispună de o dotare minimă obligatorie pentru a-si putea desfăsura activitatea în bune conditii.

(2) Dotarea laboratorului de analize medicale se realizează pe compartimente de activitate.

(3) Dotarea minimă obligatorie necesară autorizării functionării laboratorului de analize medicale, indiferent de compartimentele care intră în alcătuirea acestuia, este prevăzută în anexele nr. 3 si 4 la ordin.

Art. 22. - (1) Aparatura si reactivii utilizati în cadrul laboratorului de analize medicale trebuie să fie omologati si înregistrati ca dispozitive medicale conform legislatiei în vigoare.

(2) Aparatura laboratorului de analize medicale trebuie să fie verificată de Biroul Român de Metrologie Legală.

(3) Obligatia prezentării spre verificare a aparaturii laboratorului de analize medicale revine furnizorului acesteia.

(4) Laboratorul de analize medicale trebuie să încheie contract de service pentru întretinerea si repararea aparaturii medicale, iar furnizorul acestor servicii este obligat să procedeze la verificarea periodică a acesteia, verificările efectuându-se după un plan prestabilit, care se consemnează în fisele echipamentelor respective, conform legislatiei în vigoare.

 

SECTIUNEA a 6-a

Îndepărtarea reziduurilor rezultate din activitatea laboratorului de analize medicale

 

Art. 23. - Laboratorul de analize medicale trebuie să fie racordat la reteaua de canalizare a orasului sau să detină instalatii proprii de colectare, tratare si evacuare a apelor uzate, fără a se produce poluarea solului, apei si aerului, conform legislatiei mediului în vigoare.

Art. 24. - Depozitarea, evacuarea si neutralizarea deseurilor rezultate în urma desfăsurării activitătii medicale în laboratorul de analize medicale se fac în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 25. - (1) Laboratorul de analize medicale trebuie să aibă în dotare:

a) recipiente corespunzătoare, cu capac, pentru depozitarea deseurilor contaminate, în vederea sterilizării si apoi, după caz, a incinerării;

b) recipiente cu capac, din materiale care să permită spălarea si decontaminarea lor, în vederea colectării, depozitării intermediare si transportării deseurilor menajere;

c) recipiente acoperite, rezistente, pentru depozitarea exterioară a deseurilor menajere până la evacuare.

(2) Laboratorul de analize medicale trebuie să încheie cu societăti specializate un contract de colectare si neutralizare a deseurilor sau să aibă în dotare un sistem propriu de neutralizare a deseurilor, potrivit prevederilor legale în vigoare.

Art. 26. - Organizarea colectării si evidentei gestiunii deseurilor rezultate în urma desfăsurării activitătii medicale se realizează în conformitate cu dispozitiile legale în vigoare.

 

SECTIUNEA a 7-a

Asigurarea calitătii. Controlul intern si extern de calitate al laboratorului de analize medicale

 

Art. 27. - (1) Managementul calitătii se realizează prin implementarea sistemului de asigurare a calitătii, care reprezintă un ansamblu de functiuni prestabilite si sistematice necesare pentru a demonstra faptul că serviciile oferite (analize medicale) satisfac exigentele referitoare la calitate.

(2) Asigurarea calitătii trebuie să demonstreze că se realizează managementul calitătii si trebuie să verifice prin audit (actiune prestabilită si sistematică) că sistemul corespunde cu cerintele asigurării calitătii si că activitătile se desfăsoară asa cum a fost stabilit.

(3) Implementarea sistemului de asigurare a calitătii se realizează în conformitate cu standardele europene în domeniul acreditării laboratoarelor de analize medicale.

Art. 28. - Executarea controlului intern de calitate este responsabilitatea coordonatorului medical si se realizează în conformitate cu dispozitiile legale în vigoare, cu obligatia corelativă a reprezentantului legal al laboratorului de analize medicale de a asigura baza materială necesară îndeplinirii acestuia.

Art. 29. - (1) Controlul extern de calitate se efectuează la solicitarea coordonatorului medical, care se adresează unor institutii interne sau internationale furnizoare de servicii de evaluare externă de calitate.

(2) Institutiile care activează pe teritoriul României si care furnizează servicii de evaluare externă de calitate trebuie să fie autorizate de Ministerul Sănătătii pentru acest domeniu de activitate.

Art. 30. - Rezultatele controlului de calitate se consemnează în registrul special de control al calitătii al laboratorului de analize medicale, în conformitate cu dispozitiile legale în vigoare.

 

SECTIUNEA a 8-a

Măsuri de pază si protectie a laboratorului de analize medicale

 

Art. 31. - (1) Securizarea laboratorului de analize medicale se realizează în conformitate cu dispozitiile legale în vigoare.

(2) Reprezentantul legal al laboratorului de analize medicale este obligat să asigure instituirea măsurilor de pază a laboratorului prin introducerea sistemelor de alarmă împotriva efractiei, corespunzătoare importantei si specificu- lui obiectivelor si bunurilor ce trebuie păzite.

Art. 32. - (1) În laboratorul de analize medicale cu compartiment de microbiologie culturile de referintă si culturile stoc se păstrează în spatii securizate – confectie metalică -, prevăzute cu încuietori ce pot fi accesate numai de persoane autorizate, conform legislatiei în vigoare.

(2) În laboratorul anatomopatologic substantele cu regim toxic se păstrează în spatii securizate conform legislatiei în vigoare.

Art. 33. - (1) Accesul în spatiul de lucru al laboratorului de analize medicale este permis doar personalului autorizat care îsi desfăsoară activitatea în cadrul laboratorului, în timpul programului de lucru.

(2) În situatii speciale, când se impune sau este necesară prezenta unor persoane din afara laboratorului, accesul se efectuează numai cu aprobarea medicului care conduce activitatea de laborator, pe o perioadă determinată si numai în prezenta unui angajat al laboratorului.

(3) Este strict interzis accesul unor persoane din afara laboratorului neînsotite de o persoană din cadrul acestuia.

(4) Accesul pacientilor în spatiul destinat recoltării probelor este permis numai în timpul programului de recoltare.

 

SECTIUNEA a 9-a

Autorizatia de functionare a laboratorului de analize medicale

 

Art. 34. - Obtinerea autorizatiei de functionare a laboratorului de analize medicale reprezintă procedura prealabilă obligatorie care trebuie îndeplinită pentru emiterea autorizatiei sanitare de functionare.

Art. 35. - (1) Laboratoarele de analize medicale care detin autorizatii sanitare de functionare valabile la data intrării în vigoare a prezentului ordin sunt obligate să îndeplinească conditiile prezentului ordin în termen de 3 luni de la publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Nerespectarea dispozitiilor alin. (1) atrage suspendarea autorizatiei sanitare de functionare până la îndeplinirea conditiilor mentionate în prezentul ordin.

Art. 36. - Ministerul Sănătătii, prin structurile sale specializate, controlează îndeplinirea conditiilor de autorizare de către laboratorul de analize medicale care solicită autorizarea.

Art. 37. - În autorizatia sanitară de functionare trebuie să se mentioneze compartimentele, sediul, filialele si punctele de lucru pentru care se eliberează autorizatia.

 

ANEXA Nr. 2*)

 

LISTA

cuprinzând investigatiile paraclinice care pot fi efectuate de laboratoare de analize medicale în sistem ambulatoriu

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

Pagina a 7-a

Pagina a 8-a

Pagina a 9-a

Pagina a 10-a

 

DECIZII ALE CONSILIULUI CONCURENTEI

 

CONSILIUL CONCURENTEI

 

DECIZIE

referitoare la stabilirea sanctiunilor pentru încălcarea prevederilor Legii concurentei nr. 21/1996

de către Societatea de Asigurare Reasigurare ASTRA - S.A.

 

Comisia Consiliului Concurentei,

I. În baza:

1. Decretului nr. 1.075 din 21 decembrie 2001 privind numirea membrilor Consiliului Concurentei;

2. Legii concurentei nr. 21/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 30 aprilie 1996;

3. Regulamentului de organizare, functionare si procedură al Consiliului Concurentei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 bis din 25 martie 1997, cu modificările si completările ulterioare;

4. Regulamentului pentru aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din Legea concurentei nr. 21/1996 privind practicile anticoncurentiale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 bis din 9 iunie 1997;

5. Instructiunilor cu privire la definirea pietei relevante, în scopul stabilirii părtii substantiale de piată, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 bis din 4 aprilie 1997;

6. Investigatiei declansate în Dosarul RS-171 din 22 iunie 2000 prin Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 59 din 19 iulie 2000;

7. Prevederilor Deciziei Plenului Consiliului Concurentei nr. 317 din 14 iulie 2003, prin care s-a finalizat investigatia;

8. Ordinului presedintelui Consiliului Concurentei nr. 142 din 15 iulie 2003, prin care s-a stabilit componenta Comisiei care va decide cuantumul amenzilor aplicate pentru practicile anticoncurentiale săvârsite de către 12 societăti de asigurare, prin încheierea unei întelegeri privind stabilirea nivelului minim al primelor de asigurare pentru asigurarea de răspundere civilă auto cu valabilitate în afara teritoriului României (asigurare tip Carte Verde);

9. Procesului-verbal nr. V2-1.463 din 30 iulie 2003.

II. Având în vedere:

1. Decizia Plenului Consiliului Concurentei nr. 317 din 14 iulie 2003

1.1. Prin această decizie Plenul Consiliului Concurentei a stabilit că societătile de asigurări: Societatea Comercială Asigurarea Românească ASIROM - S.A. (denumită în continuare ASIROM)1), Societatea de Asigurare Reasigurare ASTRA - S.A. (denumită în continuare ASTRA)2), Societatea Comercială “METROPOL - Compania Internatională de Asigurări si Reasigurări” - S.A. (denumită în continuare METROPOL)3), Societatea de Asigurare Reasigurare ARDAF - S.A. (denumită în continuare ARDAF)4), Societatea Comercială ALLIANZ TIRIAC Asigurări - S.A. (denumită în continuare ALLIANZ)5), Societatea de Asigurare Reasigurare OMNIASIG - S.A. (denumită în continuare OMNIASIG)6), Grupul de Asigurări Român GRUP AS - S.A. (denumit în continuare GRUP AS)7), Societatea de Asigurare UNITA - S.A. (denumită în continuare UNITA)8) si Societatea Comercială Asigurare Reasigurare AGI ROMANIA - S.A. (denumită în continuare AGI ROMANIA)9), INTERAMERICAN ROMANIA INSURANCE - S.A. (denumită în continuare INTERAMERICAN)10), ASITRANS - S.A. Asigurări Reasigurări (denumită în continuare ASITRANS)11) si ASA Asigurări ATLASSIB - S.A. (denumită în continuare ATLASSIB)12) se fac vinovate de încălcarea dispozitiilor art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea concurentei nr. 21/1996 prin încheierea si/sau punerea în practică a unei întelegeri având ca obiect fixarea - în cadrul Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România (denumit în continuare BAAR) - a unor niveluri minime de prime la asigurarea de răspundere civilă auto cu valabilitate în afara teritoriului României (Carte Verde).

1.2. La data de 20 mai 1999, la sediul BAAR13) a fost organizată întâlnirea reprezentantilor următoarelor societăti de asigurări: ASIROM, ASTRA, METROPOL, ARDAF, ALLIANZ, OMNIASIG, GRUP AS, UNITA si AGI ROMANIA.

Această întâlnire a avut ca scop analizarea nivelului primei pentru asigurarea de răspundere civilă auto cu valabilitate în afara teritoriului României (denumită în continuare asigurare tip Carte Verde).

După analizarea propunerilor concrete avansate de către participanti, acestia au hotărât ca BAAR “să recomande societătilor de asigurare un nivel minim al primelor de asigurare, care să fie avut în vedere de către societătile de asigurare la stabilirea primelor ce vor fi practicate începând cu data de 15 iunie 1999 ora 0,00”, nivel majorat fată de cel practicat la acea dată. Această hotărâre, incluzând si nivelul minim recomandat al primelor de asigurare, a fost transmisă de către BAAR prin Circulara nr. 5.067 din 24 mai 1999 către “toti membrii BAAR autorizati să elibereze documente internationale de asigurare - Carte Verde”.

1.3. La data de 22 iunie 1999, în sedinta Comitetului de directie al BAAR s-a hotărât ca “nivelul minim de prime la asigurarea de răspundere civilă auto, stabilit în sedinta din 20 mai 1999, să se aplice începând cu data de 15 iulie 1999, ora 0,00, si nu din 15 iunie 1999”; această hotărâre a fost transmisă membrilor BAAR prin Circulara BAAR nr. 5.813 din 28 iunie 1999.

1.4. Transmiterea de către BAAR a hotărârii luate de către reprezentantii celor 9 societăti de asigurare a făcut ca aceste niveluri minime “recomandate” ale primelor să capete caracter de “obligatii” pentru toate societătile de asigurare membre BAAR, care erau autorizate să practice asigurarea tip Carte Verde. Prin urmare, societătile de asigurare autorizate să elibereze documente de asigurare internatională tip Carte Verde au considerat că aceste niveluri minime “recomandate” ale primelor au un caracter obligatoriu si le-au aplicat în consecintă. Cu titlu exemplificativ, la data de 25 octombrie 2001 societatea de asigurări ASTRA a mentionat14) că “prima de asigurare practicată de ASTRA privind asigurarea de răspundere civilă pentru autovehicule, cu valabilitate în afara teritoriului României, este de 45 de USD [...]

Primele sunt fixe, nenegociabile si sunt practicate de toate societătile de asigurare printr-o conventie ce a fost agreată în cadrul BAAR”; în acelasi sens, societatea UNITA15) a precizat: “societatea UNITA a înteles să se alinieze acestor tarife minimale”. De asemenea, conform celor declarate de către societatea ASIROM16), “prima de asigurare pentru asigurarea tip Carte Verde pentru o perioadă de 15 zile, pentru autoturisme, este de 45 de USD”.

1.5. Aplicarea de către societătile de asigurare a nivelurilor minime “recomandate” ca fiind obligatorii rezultă si din adresele înaintate BAAR de către unii dintre membrii săi privind nerespectarea, de către alte societăti de asigurare membre BAAR, a nivelurilor minime “recomandate”. Cu titlu exemplificativ, la data de 22 iulie 199917), UNITA a înstiintat BAAR că ASTRA - sucursala Arad, nu a respectat hotărârea Comitetului de directie al BAAR din data de 22 iunie 1999, referitoare la stabilirea nivelului minim al primelor la asigurarea de răspundere civilă auto cu valabilitate în afara teritoriului României. De asemenea, la data de 19 august 199918) ASIT aduce la cunostintă BAAR că “ASIT a respectat si continuă să respecte întocmai tariful minimal recomandat de BAAR prin Circulara nr. 5.813 din 28 iunie 1999. Din păcate, am constatat că nu toti membrii înteleg să respecte recomandările BAAR, desi reprezentantii societătilor autorizate de acesta să elibereze documente de asigurare Carte Verde au fost în unanimitate de acord cu acest tarif în sedinta din 20 mai 1999 [...]. Societatea noastră a considerat că atât conducerea, cât si membrii BAAR trebuie să înteleagă consecintele grave pe care le-ar putea avea o practică gresită de vânzare a documentelor de asigurare Carte Verde la preturi de dumping [...], avându-se în vedere principiul solidaritătii între societătile membre BAAR”. 

1.6. Ca urmare a informatiilor primite de către BAAR cu privire la nerespectarea de către unii dintre membrii săi, a acestor niveluri minime, în sedinta din data de 3 septembrie 1999 Adunarea generală extraordinară a membrilor BAAR a hotărât că se vor sanctiona societătile de asigurare care nu vor respecta nivelurile minime “recomandate”, accentuând prin această măsură punitivă caracterul lor obligatoriu, si nu de “recomandare”, stiut fiind faptul că nu se poate sanctiona nerespectarea unei “recomandări”, ci numai a unei obligatii asumate. Astfel, potrivit rezolutiei Adunării generale extraordinare BAAR, începând cu data de 20 septembrie 1999, ora 0,00, s-a decis “să se respecte cu strictete Circulara BAAR nr. 5.813 din 28 iunie 1999 cu referire la recomandarea privind tariful minimal de prime la asigurarea de răspundere civilă auto cu valabilitate în afara teritoriului României [...] nerespectarea acesteia poate atrage chiar retragerea dreptului societătii dumneavoastră de a elibera documente  internationale de asigurare Carte Verde”. Această rezolutie a Adunării generale extraordinare BAAR a fost transmisă membrilor BAAR prin Circulara BAAR nr. 8.165 din 10 septembrie 1999.

1.7. Întelegerea intervenită în cadrul BAAR între societătile membre BAAR, având ca obiect fixarea în mod concertat a nivelului minim de prime pentru asigurarea tip Carte Verde, a avut ca efect majorarea primelor de asigurare cu aproximativ 10 USD. Totodată fixarea acestor niveluri minime ale primelor a avut ca efect eliminarea concurentei pe piata relevantă si prejudicierea consumatorilor, deoarece, începând cu momentul aplicării acestora, consumatorul a fost privat astfel de posibilitatea de a alege, societătile autorizate practicând aceleasi niveluri de prime, mai mari decât cele practicate anterior.

1.8. La momentul încheierii întelegerii, 26 de societăti de asigurări de autovehicule erau membre BAAR, dintre acestea 9 fiind autorizate să practice asigurarea tip Carte Verde, si anume: ASIROM, UNITA, ARDAF, ALLIANZ, OMNIASIG, GRUP AS, METROPOL, ASTRA si AGI ROMANIA. Începând cu data de 1 decembrie 1999, au mai fost autorizate să practice această categorie de asigurări si societătile: INTERAMERICAN (1 decembrie 1999-18 februarie 2002), ASIGURARE-REASIGURARE “INDUSTRIILOR ARGES” - S.A.19) - denumită în continuare ASIRAG (1 iunie 2000), ASITRANS (1 ianuarie 2001) si ATLASSIB (1 iulie 2001). Cu exceptia societătii ASIRAG, celelalte 3 societăti de asigurări, autorizate ulterior să practice asigurarea tip Carte Verde, desi nu s-au numărat printre initiatorii întelegerii în cauză, au aplicat în practică nivelurile minime de prime pentru această categorie de asigurare, stabilite în cadrul BAAR de către celelalte 9 societăti de asigurări autorizate anterior.

1.9. BAAR este o organizatie profesională, înfiintată de asigurătorii de autovehicule din România, neguvernamentală, creată în scopul dezvoltării si cooperării în domeniul asigurărilor de autovehicule si reprezentării societătilor membre în relatiile cu alte organizatii din tară si străinătate. BAAR a fost înfiintat si îsi desfăsoară activitatea în conformitate cu prevederile art. 24 din Legea nr. 47/1991 privind constituirea, organizarea si functionarea societătilor comerciale din domeniul asigurărilor, abrogată în prezent prin Legea nr. 32/2000 privind societătile de asigurare si supravegherea asigurărilor, si ale art. 102 din Legea nr. 21/1924 privind persoanele juridice, abrogată în prezent prin Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii.

1.10. BAAR, asa cum era constituit si conform statutului în vigoare la data săvârsirii practicii anticoncurentiale, avea misiunea de a apăra interesele legale ale membrilor săi în relatiile interne si internationale, fără a îndeplini si rolul de Birou plătitor si Birou gestionar, în sensul rambursării către birourile gestionare din străinătate a sumelor plătite de acestea cu titlu de despăgubiri pentru pagube produse de asiguratii de răspundere civilă Carte Verde ai societătilor de asigurare membre ale BAAR, respectiv de a plăti sumele datorate către terte persoane păgubite, în România; functia de administrare si gestionare a Fondului Comun Carte Verde, în calitate de Birou plătitor si Birou gestionar, i-a fost conferită prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 8/2002; Adunarea generală si Comitetul de directie ale BAAR nu aveau atributii în stabilirea nivelului primelor de asigurări.

1.11. Prin urmare, societătile de asigurare: ASIROM, ASTRA, METROPOL, ARDAF, ALLIANZ, OMNIASIG, GRUP AS, UNITA si AGI ROMANIA au încălcat dispozitiile art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1996 prin încheierea si punerea în practică a unei întelegeri având ca obiect fixarea, în cadrul BAAR, a unor niveluri minime de prime la asigurarea tip Carte Verde. Totodată, desi nu au participat la încheierea întelegerii anticoncurentiale în cauză, fiind autorizate de către BAAR ulterior, societătile INTERAMERICAN, ASITRANS si ATLASSIB au pus în practică această întelegere, încălcând astfel prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1996. Societatea ASIRAG nu a fost membră a întelegerii anticoncurentiale în cauză si nu a pus în practică această întelegere.

1.12. Includerea prevederilor conform cărora BAAR stabileste tarife de prime tehnice minimale pentru asigurările tip Carte Verde si cuantumul cheltuielilor maximale pentru achizitionarea acestor asigurări - atât în art. 5 lit. c) din noul Statut al BAAR, cât si în art. 2 alin. (1) pct. 3 din Normele privind măsurile prudentiale pentru practicarea asigurării de răspundere civilă pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule în afara teritoriului României (Carte Verde), puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 8/2002 - a întărit caracterul obligatoriu al acestor niveluri minime de prime si a “legiferat” practic întelegerea anticoncurentială deja existentă între societătile de asigurare în cadrul BAAR. Aceste prevederi contravin legislatiei în domeniul concurentei, fixarea unor tarife minime pentru asigurările tip Carte Verde fiind de natură a împiedica concurenta în detrimentul beneficiarilor acestor servicii. De la data intrării în vigoare a Ordinului presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 8/2002 nu se mai poate retine vinovătia societătilor de asigurare.

1.13. Consiliul Concurentei, în temeiul art. 54 din Legea nr. 21/1996, a constatat nulitatea art. 5 lit. c) din noul Statut al BAAR, aprobat de Adunarea generală BAAR în sedinta din 18 decembrie 2001. În concret, această prevedere are următorul continut: “BAAR stabileste tarife de prime tehnice minimale pentru asigurările Carte Verde si cuantumul cheltuielilor maximale pentru achizitionarea acestor asigurări”. Totodată, în temeiul art. 27 lit. a) si al art. 50 lit. a) din Legea nr. 21/1996, Consiliul Concurentei a solicitat Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor modificarea Normelor privind măsurile prudentiale pentru practicarea asigurării de răspundere civilă pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule în afara teritoriului României (Carte Verde), puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 8/2002, în sensul eliminării pct. 3 al art. 2 alin. (1), conform căruia BAAR “stabileste nivelul minim al tarifelor de prime si limita maximă a cheltuielilor de achizitionare pentru asigurarea Carte Verde, cu avizul prealabil al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor”.

1.14. Motivatiile BAAR si ale societătilor de asigurare nu pot fi de natură să justifice o întelegere asupra fixării, în mod concertat, a nivelurilor minime ale primelor si aplicarea acestora de către societătile de asigurare.

1.15. Cu toate acestea, nu se poate face abstractie de faptul că fixarea unor niveluri minime ale primelor a avut loc în contextul sanctiunilor impuse de Conventie în cazul neîndeplinirii obligatiei de restituire a sumelor plătite de către Biroul gestionar tertelor persoane păgubite, ceea ce atrăgea răspunderea biroului sub egida căruia a fost eliberat documentul de asigurare - BAAR; BAAR trebuia, în ultimă instantă, să suporte contravaloarea despăgubirii. Imposibilitatea onorării obligatiilor de plată ar fi condus la eliminarea României din sistemul international Carte Verde.

1.16. Piata produsului

Produsul care defineste piata îl reprezintă asigurarea de răspundere civilă auto cu valabilitate în afara teritoriului României, eliberată de către o societate de asigurări autorizată, pentru a acoperi răspunderea ce rezultă din folosirea unui autovehicul.

Această asigurare acoperă despăgubirile acordate pentru daunele materiale si vătămările corporale provocate de autoturismul pentru care s-a eliberat documentul de asigurare, în urma unui accident în care acesta a fost implicat si găsit răspunzător pentru provocarea lui.

1.17. La data de 25 ianuarie 1949 Subcomitetul de transporturi rutiere al Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa a sugerat asigurătorilor - în vederea protejării tertilor păgubiti prin accidente de autovehicule - crearea unui document de asigurare de tip uniform, a unui Birou notarial în fiecare tară care aderă la acest sistem si a unui organ central - Consiliul Birourilor, cu sediul la Londra. Conventia Tip Interbirouri (denumită în continuare Conventie) are ca obiect punerea în practică a acestor dispozitii adoptate la 25 ianuarie 1949, înlocuite prin anexa nr. 2 la Rezolutia unificată asupra facilitătii transporturilor rutiere adoptată de Comitetul permanent de lucru la cea de-a 74-a sesiune din 25-29 iunie 1949 (denumită în continuare Recomandările de la Geneva).

1.18. Conform Conventiei: (i) certificat de asigurare înseamnă Cartea internatională de asigurare auto (Carte Verde), în modelul sau modelele aprobate de Comitetul permanent de lucru pentru transporturi rutiere; (ii) polită de asigurare înseamnă o polită de asigurare eliberată de un membru al Biroului emitent unui asigurat, pentru a acoperi răspunderea ce rezultă din folosirea unui autovehicul; (iii) Birou înseamnă organizatia înfiintată de asigurători si recunoscută de guvernul din acea tară ca organizatie care îndeplineste solicitările si dispozitiile din Recomandările de la Geneva;

(iv) Birou gestionar înseamnă biroul (si/sau un membru al acelui birou care actionează sub autoritatea acestuia) care are răspunderea în tara sa pentru gestionarea si regularizarea daunelor în conformitate cu prevederile Conventiei si legii sale nationale); (v) Birou emitent înseamnă biroul (si/sau un membru al acestui birou) sub autorizarea căruia a fost eliberat un certificat de asigurare si care este răspunzător pentru îndeplinirea obligatiilor Biroului gestionar, în conformitate cu prevederile Conventiei; (vi) Birou de asistentă înseamnă biroul care este autorizat să gestioneze si să regularizeze o reclamatie, în conformitate cu prevederile Conventiei.

1.19. Pe lângă facilitarea liberei circulatii transfrontaliere a persoanelor si a bunurilor, Conventia are drept scop atât indemnizarea victimelor accidentelor de autovehicule de către Biroul gestionar al tării unde s-a produs accidentul, cât si rambursarea cu maximă rapiditate (în vederea reîntregirii fondului de garantie din care sunt indemnizate aceste victime) a sumelor plătite de Biroul gestionar, de către Biroul emitent (plătitor) sau de către un membru al acestui birou, sub autorizarea căruia a fost eliberat un certificat de asigurare si care este răspunzător pentru îndeplinirea obligatiilor Biroului gestionar.

1.20. În conformitate cu dispozitiile Conventiei, documentul international de asigurare Carte Verde este emis sub autoritatea si egida Biroului emitent si este oferit de către societătile de asigurare membre ale acestui birou posesorilor de autovehicule care doresc să călătorească în străinătate si care încheie cu acestea un contract de asigurare de răspundere civilă auto cu valabilitate în afara teritoriului României. Acest document garantează că, în fiecare tară tranzitată de asigurat, Biroul gestionar al acelei tări îsi asumă pentru acel autovehicul, în mod obligatoriu, răspunderea pe care ar avea-o o societate de asigurare locală, potrivit reglementărilor legale privitoare la răspunderea pentru prejudiciile cauzate prin accidente de autovehicule, în vigoare în tara Biroului gestionar.

1.21. Dacă asiguratul de răspundere civilă auto, aflat în tara Biroului gestionar, produce un accident, victima se va adresa Biroului gestionar, care o va despăgubi în numele Biroului emitent. După efectuarea plătii, Biroul gestionar care a regularizat dauna se va adresa, în mod direct sau prin intermediul Biroului emitent, asigurătorului care a eliberat documentul international de asigurare, iar în cazul în care acest asigurător nu efectuează plata, din orice motiv, inclusiv din cauze de insolvabilitate, Biroul gestionar se va regresa împotriva Biroului emitent, care va suporta întotdeauna, în ultimă instantă, despăgubirea acordată de către Biroul gestionar.

1.22. În România BAAR este recunoscut de Guvernul României ca organizatie care dă curs solicitărilor si dispozitiilor din Recomandările de la Geneva, în conformitate cu art. 3 lit. g) din Conventie.

1.23. Piata relevantă geografic

Având în vedere repartizarea în teritoriu a societătilor de asigurare autorizate să practice asigurarea de răspundere civilă auto cu valabilitate în afara teritoriului României, precum si a beneficiarilor, piata geografică relevantă este piata natională.

1.24. Plenul Consiliului Concurentei a autorizat Comisia să stabilească amenzile ce vor fi aplicate societătilor de asigurări, sub nivelul minim prevăzut de Normele Consiliului Concurentei privind individualizarea si dozarea sanctiunilor prevăzute la art. 55 si 56 din Legea concurentei nr. 21/1996.

2. Dispozitiile art. 56 din Legea nr. 21/1996

Conform dispozitiilor art. 56 teza a 2-a lit. a) din Legea nr. 21/1996, încălcarea art. 5 alin. (1) din lege se sanctionează cu amendă de la 5 la 250 milioane lei, iar pentru agentii economici cu o cifră de afaceri de peste 2,5 miliarde lei, cu o amendă în sumă de până la 10% din cifra de afaceri.

Cifrele de afaceri ale societătilor de asigurări au fost calculate conform art. 68 lit. b) din Legea nr. 21/1996 si transmise Comisiei Consiliului Concurentei de către societătile de asigurare în cauză si de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

Având în vedere că cifra de afaceri a ASTRA20) a fost în anul 2002 de 821.179.067.592 lei, deci a depăsit 2.500.000.000 lei, rezultă că amenda ce va fi aplicată acestui agent economic vinovat de încălcarea art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1996 va reprezenta până la 10% din cifra de afaceri.

3. Prevederile Normelor privind individualizarea si dozarea sanctiunilor prevăzute la art. 55 si 56 din Legea concurentei nr. 21/1996, emise în aplicarea art. 57 din Legea nr. 21/1996

Conform acestor norme, la individualizarea sanctiunilor ce vor fi aplicate agentilor economici pentru încălcarea prevederilor Legii nr. 21/1996 se va tine cont de următoarele aspecte:

3.1. Impactul si consecintele practicii anticoncurentiale asupra mediului concurential si asupra consumatorilor: efectul negativ se estimează prin analiza pietelor relevante, a cotei de piată detinute de către agentul economic implicat, a duratei practicii anticoncurentiale, a efectelor structurale si/sau conjuncturale ale acesteia.

3.1.1. Durata practicii si efectele acesteia asupra mediului concurential

Nivelul minim al primelor de asigurare de răspundere civilă auto cu valabilitate în afara teritoriului României a fost stabilit de către “reprezentantii societătilor de asigurare autorizate să elibereze documente de asigurare «Carte Verde» în sedinta din 20 mai 1999”, conform Circularei BAAR nr. 5.813 din 28 iunie 1999.

Hotărârea BAAR, cuprinzând nivelul minim “recomandat” al primelor de asigurare de răspundere civilă auto cu valabilitate în afara teritoriului României, a fost transmisă de către acesta, prin circularele nr. 5.067 din 24 mai 1999 si nr. 5.813 din 28 iunie 1999, către “toti membrii BAAR autorizati să elibereze documente internationale de asigurare - Carte Verde”; această “recomandare” privind nivelul minim al primelor pentru asigurarea tip Carte Verde a avut, în fapt, caracter obligatoriu, aspect confirmat de aplicarea în practică a acestor niveluri minime de către toate societătile care au participat la luarea deciziei în cadrul BAAR si de către 3 dintre cele 4 societăti autorizate ulterior să elibereze documentul international de asigurare Carte Verde.

Întelegerea intervenită în cadrul BAAR între societătile membre BAAR, având ca obiect fixarea în mod concertat a nivelului minim de prime pentru asigurarea tip Carte Verde, a avut ca efect majorarea primelor de asigurare cu aproximativ 10 USD. Totodată fixarea acestor niveluri minime ale primelor a avut ca efect eliminarea concurentei pe piata relevantă si prejudicierea consumatorilor, deoarece, începând cu momentul aplicării acestora, consumatorul a fost privat astfel de posibilitatea de a alege, societătile autorizate practicând aceleasi niveluri de prime, mai mari decât cele practicate anterior.

Totodată includerea prevederilor conform cărora BAAR stabileste tarife de prime tehnice minimale pentru asigurările tip Carte Verde si cuantumul cheltuielilor maximale pentru achizitionarea acestor asigurări, atât în art. 5 lit. c) din noul Statut al BAAR, cât si în art. 2 alin. (1) pct. 3 din Normele privind măsurile prudentiale pentru practicarea asigurării de răspundere civilă pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule în afara teritoriului României (Carte Verde), puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 8/2002, a întărit caracterul obligatoriu al acestor niveluri minime de prime si a “legiferat” practic întelegerea anticoncurentială deja existentă între societătile de asigurare în cadrul BAAR. Aceste prevederi contravin legislatiei în domeniul concurentei, fixarea unor tarife minime pentru asigurările de tip Carte Verde fiind de natură a împiedica concurenta în detrimentul beneficiarilor acestor servicii.

CONCLUZIE: Încălcarea prevederilor legale s-a materializat în încheierea si punerea în practică a unei întelegeri pe orizontală, intervenită între societătile de asigurare: ASIROM, ASTRA, METROPOL, ARDAF, ALLIANZ, OMNIASIG, GRUP AS, UNITA si AGI ROMÂNIA, având ca obiect fixarea, în cadrul BAAR, a unor niveluri minime de prime la asigurarea tip Carte Verde. Totodată, desi nu au participat la încheierea întelegerii anticoncurentiale în cauză, fiind autorizate de către BAAR ulterior, societătile INTERAMERICAN, ASITRANS si ATLASSIB au pus în practică această întelegere. Prin urmare, cele 12 societăti de asigurări au încălcat dispozitiile art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1996.

Societatea ASIRAG nu a fost membră a întelegerii anticoncurentiale în cauză si nu a pus în practică această întelegere.

Durata în care întelegerea anticoncurentială a afectat piata relevantă definită în cauză a fost de 3,5 ani (iunie 1999 - octombrie 2002). Începând cu data intrării în vigoare a Ordinului presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 8/2002, prin care s-au pus în aplicare Normele privind măsurile prudentiale pentru practicarea asigurării de răspundere civilă pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule în afara teritoriului României (Carte Verde), s-a legiferat ca atributie a BAAR stabilirea tarifelor de prime tehnice minimale pentru asigurările tip Carte Verde si a cuantumului cheltuielilor maximale pentru achizitionarea acestor asigurări, întărindu-se astfel caracterul obligatoriu al acestor niveluri minime de prime. De la data intrării în vigoare a Ordinului presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 8/2002 (octombrie 2002), nu se mai poate retine vinovătia societătilor de asigurare.

 Având în vedere aceste aspecte, din punct de vedere al gravitătii, fapta se înscrie în categoria încălcărilor grave ale regulilor de concurentă, pe următoarea scară:

- încălcări minore;

- încălcări grave;

- încălcări foarte grave.

Din punct de vedere al perioadei în care întelegerea anticoncurentială a afectat piata relevantă definită în spetă - 3,5 ani - fapta se înscrie în categoria încălcărilor de durată medie ale concurentei, pe următoarea scară:

- încălcări de scurtă durată: în general, mai putin de 1 an;

- încălcări de durată medie: 1-5 ani;

- încălcări de durată mare: în general, mai mult de 5 ani.

Aceste încadrări au fost realizate avându-se în vedere prevederile Instructiunilor Comisiei Europene referitoare la metoda de stabilire a amenzilor impuse conform art. 15(2) din Reglementarea nr. 17/1962 si art. 65(5) din Tratatul ECSC (98/C9/03), publicate în Jurnalul Oficial C009 din 14 ianuarie 199821).

3.1.2. Cota de piată

Cota de piată detinută de către ASTRA în anul 2002, cotă calculată în functie de volumul primelor brute încasate din asigurări de tip Carte Verde, a fost de 12,50%.

3.2. Situatia economică si financiară a contravenientului, pozitia pe piată, puterea de influentare asupra pietei: situatia financiară a agentului economic implicat într-o practică anticoncurentială este caracterizată de cifra de afaceri si de alti indicatori financiari, după caz.

ASTRA

Anul 2002 (anul anterior emiterii deciziei):

- cifra de afaceri: 821.179.067.592 lei

- profit net: 1,344 milioane lei.

3.3. Pozitia autorului fată de faptă si consecintele acesteia, prin săvârsirea ei din culpă sau cu intentie (constând în fapte si acte anticoncurentiale care au ca scop împiedicarea, denaturarea sau restrângerea concurentei ori cauze care au mai făcut obiectul unor decizii anterioare ale Consiliului Concurentei în care au fost incriminati aceiasi agenti economici), amploarea si repetarea actiunilor anticoncurentiale.

ASTRA nu a mai fost anterior sanctionată pentru încălcarea prevederilor Legii nr. 21/1996.

3.4. Circumstante agravante si/sau circumstante atenuante

3.4.1. Circumstante atenuante:

- fixarea unor niveluri minime ale primelor a avut loc în contextul sanctiunilor impuse de Conventie în cazul neîndeplinirii obligatiei de restituire a sumelor plătite de către Biroul gestionar tertelor persoane păgubite, ceea ce atrăgea răspunderea biroului sub egida căruia a fost eliberat documentul de asigurare - BAAR; BAAR trebuia, în ultimă instantă, să suporte contravaloarea despăgubirii;

- imposibilitatea onorării obligatiilor de plată ar fi condus la eliminarea României din sistemul international Carte Verde.

3.5. Nivelul minim pentru contraventia săvârsită de către ASTRA, prevăzut de Normele Consiliului Concurentei privind individualizarea si dozarea sanctiunilor prevăzute la art. 55 si 56 din Legea concurentei nr. 21/1996 este de 2.000.000.000 lei.

În temeiul art. 56 lit. a), coroborat cu art. 57 si art. 60 alin. (3) din Legea nr. 21/1996,

DECIDE:

Art. 1. - Cuantumul amenzii ce va fi aplicat Societătii de Asigurare Reasigurare ASTRA - S.A. pentru încălcarea dispozitiilor art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1996 prin încheierea si punerea în practică a unei întelegeri având ca obiect fixarea, în cadrul BAAR, a unor niveluri minime de prime la asigurarea de răspundere civilă auto cu valabilitate în afara teritoriului României (Carte Verde) este de 505.000.000 (cincisutecincimilioane) lei.

Art. 2. - Suma reprezentând amenda se va vira în termen de maximum 15 (cincisprezece) zile de la data primirii prezentei decizii de către Societatea de Asigurare Reasigurare ASTRA - S.A. la bugetul de stat, cu ordin de plată tip trezorerie, în contul 361280051302 deschis la Banca Natională a României - Sucursala Municipiului Bucuresti, beneficiar Trezoreria Sectorului 1, cu mentiunea: “amenzi aplicate conform Legii nr. 21/1996”. Pe versoul ordinului de plată se va mentiona: cod cont: 20220103. O copie de pe ordinul de plată va fi transmisă neîntârziat Consiliului Concurentei.

Art. 3. - Prezenta decizie va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala Societătii de Asigurare Reasigurare ASTRA - S.A., în termen de 30 de zile de la comunicare.

Art. 4. - Prezenta decizie intră în vigoare la data comunicării sale de către Secretariatul general al Consiliului Concurentei.

Art. 5. - Prezenta decizie poate fi atacată, conform art. 60 alin. (4) din Legea nr. 21/1996, la presedintele Consiliului Concurentei, în termen de 15 zile de la comunicare.

Art. 6. - Departamentul servicii si Secretariatul general din cadrul Consiliului Concurentei vor urmări ducerea la îndeplinire a prezentei decizii.

Art. 7. - Secretariatul general va transmite această decizie la:

Societatea de Asigurare Reasigurare ASTRA - S.A.

Sediul social: str. Puskin nr. 1, sectorul 1, Bucuresti

Nr. de înregistrare la oficiul registrului comertului: J 40/305/1991

Telefon/fax: 230.52.88/230.52.73/230.52.48.

 

COMISIA CONSILIULUI CONCURENTEI

Vicepresedinte,

Vasile Seclăman

Consilieri de concurentă,

Viorel Munteanu

Alexe Gavrilă

 

 

Bucuresti, 5 august 2003.

Nr. 360.


1) Sediul social: bd. Carol I nr. 31-33, sectorul 2, Bucuresti; nr. de înregistrare la oficiul registrului comertului: J 40/304/1991.

2) Sediul social: str. Puskin nr. 1, sectorul 1, Bucuresti; nr. de înregistrare la oficiul registrului comertului: J 40/305/1991.

3) Sediul social: bd. Dimitrie Cantemir nr. 1, sectorul 3, Bucuresti; nr. de înregistrare la oficiul registrului comertului: J 40/12428/1991.

4) Sediul social: str. Samuil Micu nr. 7, Cluj-Napoca, judetul Cluj; nr. de înregistrare la oficiul registrului comertului: J 12/4169/1992.

5) Sediul social: str. Căderea Bastiliei nr. 80-84, sectorul 1, Bucuresti; nr. de înregistrare la oficiul registrului comertului: J 40/15882/1994.

6) Sediul social: Aleea Alexandru nr. 48, sectorul 1, Bucuresti; nr. de înregistrare la oficiul registrului comertului: J 40/8364/1994.

7) Sediul social: Bd. Unirii nr. 67, bl. G2A, sectorul 3, Bucuresti; nr. de înregistrare la oficiul registrului comertului: J 40/6961/1995.

8) Sediul social: str. Ofcea nr. 9, Timisoara, judetul Timis; nr. de înregistrare la oficiul registrului comertului: J 35/21/1991.

9) Sediul social: bd. Mircea Vodă nr. 34, bl. M1, et. 2, sectorul 3, Bucuresti; nr. de înregistrare la oficiul registrului comertului: J 40/10595/1995.

10) Sediul social: sos. Cotroceni nr. 20, sectorul 6, Bucuresti; nr. de înregistrare la oficiul registrului comertului: J 40/15656/1994.

11) Sediul social: str. Gramont nr. 8, sectorul 4, Bucuresti; nr. de înregistrare la oficiul registrului comertului: J 40/2241/1994.

12) Sediul social: str. Noica bl. 4, ap. 20, sc. b, et. 4, Sibiu, judetul Sibiu; nr. de înregistrare la oficiul registrului comertului: J 32/1053/1996.

13) Sediul social: sos. Stefan cel Mare nr. 30, bl. 26, sc. A, et. 6, ap. 16, sectorul 2, Bucuresti.

14) Prin Adresa înregistrată la Consiliul Concurentei cu nr. SG 1.008 din 26 octombrie 2001.

15) Prin Adresa UNITA nr. SIAR/92.591 din 5 iulie 2000, înregistrată la Consiliul Concurentei cu nr. V2 639 din 6 iulie 2000.

16) Prin Adresa ASIROM nr. 25.870 din 26 octombrie 2001, înregistrată la Consiliul Concurentei cu nr. SG 1.015 din 26 octombrie 2001.

17) Prin Adresa nr. AB 41.716 din 16 iulie 1999, înregistrată la BAAR cu nr. 6.139 din 22 iulie 1999.

18) Prin Adresa nr. 5.130 din 19 august 1999, înregistrată la BAAR cu nr. 8.120 din 30 august 1999.

19) Sediul social: bd. I.C. Brătianu bl. A5-A7, parter, Pitesti, judetul Arges.

20) Transmisă prin Adresa ASTRA nr. 2.317 din 17 iulie 2003, înregistrată la Consiliul Concurentei cu nr. V2-1.373 din 18 iulie 2003.

21) Art. 15(2) din Reglementarea nr. 17/1962 este similar art. 56 din Legea nr. 21/1996.

 

CONSILIUL CONCURENTEI

 

DECIZIE

privind concentrarea economică realizată de către Societatea Comercială TENDER - S.A. Timisoara prin dobândirea controlului unic direct asupra Societătii Comerciale TALC DOLOMITA - S.A. Hunedoara

 

Presedintele Consiliului Concurentei,

în baza:

1. Decretului nr. 1.075/2001 privind numirea membrilor Consiliului Concurentei;

2. Legii concurentei nr. 21/1996, cu modificările si completările ulterioare;

3. Regulamentului de organizare, functionare si procedură al Consiliului Concurentei, cu modificările ulterioare;

4. Regulamentului privind autorizarea concentrărilor economice;

5. Instructiunilor cu privire la definirea pietei relevante în scopul stabilirii unei părti substantiale de piată;

6. Instructiunilor date în aplicarea art. 33 alin. (2) din Legea concurentei nr. 21/1996, cu privire la calculul taxei de autorizare a concentrărilor economice;

7. Notificării concentrării economice înregistrate cu nr. RS-388 din 12 noiembrie 2003 la Consiliul Concurentei;

8. actelor si lucrărilor din Dosarul cauzei nr. RS-388 din 12 noiembrie 2003;

9. Notei Departamentului bunuri industriale cu privire la concentrarea economică notificată V3-2.254 din 16 decembrie 2003,

având în vedere următoarele:

1. Concentrarea economică s-a realizat printr-o novatie cu schimbare de debitor ca urmare a încheierii în data de 9 octombrie 2003 a Actului aditional la Contractul de vânzare-cumpărare de actiuni nr. TM/20 din 17 iulie 2002, semnat între Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului si Societatea Comercială TENDER - S.A.Timisoara. Prin actul aditional se schimbă debitorul initial, în persoana domnului  Victor Leu, cu noul debitor, Societatea Comercială TENDER - S.A. Timisoara.

2. Notificarea a devenit efectivă la data de 12 decembrie 2003.

3. Societatea achizitionată, Societatea Comercială TALC DOLOMITA - S.A. Hunedoara, are ca obiect principal de activitate extractia pietrei pentru industria materialelor de constructii (cod CAEN 141), iar ca activităti secundare: extractia zăcămintelor de dolomită, talc, steatit si produselor de balastieră; exploatarea, prepararea si comercializarea zăcămintelor de marmură; prelucrarea si industrializarea lemnului.

4. Societatea achizitoare, Societatea Comercială TENDER - S.A. Timisoara, are ca obiect principal de activitate servicii si cercetări tehnice geologice, geofizice si alte tipuri de cercetări conexe care furnizează informatii despre structura subsolului; localizarea zăcămintelor de petrol, gaze naturale, minerale si minereuri, precum si a apelor subterane; servicii de cartografie si activităti conexe (cod CAEN 7420).

5. Au fost definite ca piete relevante aferente operatiunii de concentrare economică:

- piata talcului;

- piata dolomitei;

- piata criblurilor si pietrei sparte, pe întreg teritoriul României.

6. Segmentele detinute de Societatea Comercială TENDER - S.A. Timisoara pe pietele relevante definite sunt de fapt cotele de piată ale Societătii Comerciale TALC DOLOMITA - S.A. Hunedoara, anterior realizării operatiunii de concentrare economică. Valoarea cotei de piată în anul 2002 a fost de circa 70% pe piata talcului, 34% pe piata dolomitei si 15% pe piata criblurilor si pietrei sparte.

7. Prin concentrarea economică realizată segmentele detinute de Societatea Comercială TENDER - S.A. Timisoara pe pietele relevante definite nu se modifică, întrucât anterior dobândirii controlului societatea achizitoare nu a fost prezentă pe pietele relevante respective, iar situatia nu s-a modificat ca efect al acestei operatiuni.

8. Pe pietele relevante definite cererea este reprezentată de agentii economici care îsi desfăsoară activitatea în domeniul constructiilor si reparatiilor de drumuri, poduri si clădiri, în industria chimică si siderurgică.

9. Pe piata relevantă oferta este reprezentată de Societatea Comercială TALC DOLOMITA - S.A. Hunedoara, alături de alti producători interni si de importatori.

10. Analizând această concentrare economică se constată că nu se întrevăd posibile efecte cu caracter anticoncurential pe piata talcului, pe piata dolomitei si pe piata criblurilor si pietrei sparte.

11. Prin urmare, ca efect al operatiunii de concentrare economică, pozitia Societătii Comerciale TALC DOLOMITA - S.A. Hunedoara nu se modifică, segmentele de piată rămânând aceleasi datorită faptului că societatea achizitoare nu a fost prezentă pe aceste piete relevante.

12. Operatiunea de concentrare economică analizată nu are ca efect înlăturarea, restrângerea sau denaturarea concurentei.

13. Analizând această concentrare economică se constată că nu creează si nu consolidează o pozitie dominantă si nu are ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurentei,

DECIDE:

Art. 1. - În conformitate cu dispozitiile art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea concurentei nr. 21/1996 si ale pct. 124 lit. b) din partea a II-a a capitolului II din Regulamentul privind autorizarea concentrărilor economice, se autorizează concentrarea economică realizată, constatându-se că, desi operatiunea notificată cade sub incidenta legii, nu există motive pentru a fi refuzată.

Art. 2. - Taxa de autorizare, prevăzută la art. 33 alin. (2) din Legea nr. 21/1996, este de 54.985.832 lei si se va plăti cu ordin de plată tip trezorerie la bugetul de stat, în contul nr. 361280053300, deschis la Banca Natională a României - Sucursala Judetului Timis, beneficiar Directia Trezorerie si Contabilitate Publică Timis, cu mentiunea “Taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare”. Pe versoul ordinului de plată, în rubrica “Cod cont”, se va înscrie contul nr. 20.17.01.03.

Taxa de autorizare se va plăti în termen de 30 (treizeci) de zile de la data comunicării prezentei decizii. O copie a ordinului de plată va fi transmisă neîntârziat Consiliului Concurentei.

Art. 3. - Prezenta decizie devine aplicabilă de la data comunicării acesteia către părti.

Art. 4. - Decizia Consiliului Concurentei poate fi atacată, conform dispozitiilor art. 52 alin. (4) din Legea nr. 21/1996, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia contencios administrativ.

Art. 5. - În conformitate cu prevederile art. 62 alin. (1) din Legea nr. 21/1996, prezenta decizie va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala Societătii Comerciale TENDER - S.A. Timisoara.

Art. 6. - Departamentul bunuri industriale si Secretariatul general vor urmări ducerea la îndeplinire a prezentei decizii.

Art. 7. - Prezenta decizie se comunică de către Secretariatul general al Consiliului Concurentei la:

Partea achizitoare:

Denumirea: Societatea Comercială TENDER - S.A. Timisoara

Sediul: splaiul Nicolae Titulescu nr. 8, Timisoara, judetul Timis

Telefon: 0256/29.44.61

Fax: 0256/29.44.60

Reprezentant legal: domnul Tiberiu Tender, vicepresedinte al consiliului de administratie.

 

Presedintele Consiliului Concurentei,

Theodor Valentin Purcărea

 

Bucuresti, 18 decembrie 2003.

Nr. 543.