MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 20         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 12 ianuarie 2004

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNEI

 

1.531/2003. - Hotărâre pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României si Consiliul Federal Elvetian privind eliminarea reciprocă a vizelor, semnat la Berna la 15 decembrie 2003

 

Acord între Guvernul României si Consiliul Federal Elvetian privind eliminarea reciprocă a vizelor

 

1.587/2003. - Hotărâre privind aplicarea procedurii de conciliere pentru solutionarea divergentelor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publică

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

2.883/2003. - Ordin al ministrului culturii si cultelor pentru aprobarea Normelor metodologice privind desfăsurarea activitătilor specifice asezămintelor culturale

 

3. - Decizie a presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale de modificare a Deciziei presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale nr. 974/2002 privind aprobarea Regulamentului pentru acreditarea consumatorilor eligibili de gaze naturale

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României si Consiliul Federal Elvetian privind eliminarea reciprocă a vizelor, semnat la Berna la 15 decembrie 2003

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 5 alin. (1) din Legea nr. 4/1991 privind încheierea si ratificarea tratatelor, cu completările ulterioare, si al art. 19 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 357/2003,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Acordul dintre Guvernul României si Consiliul Federal Elvetian privind eliminarea reciprocă a vizelor, semnat la Berna la 15 decembrie 2003.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Ioan Rus

Ministrul afacerilor externe,

Mircea Geoană

 

Bucuresti, 18 decembrie 2003.

Nr. 1.531.

ACORD

între Guvernul României si Consiliul Federal Elvetian privind eliminarea reciprocă a vizelor

 

Guvernul României si Consiliul Federal Elvetian, denumite în continuare părti contractante,

dorind să mentină si să întărească spiritul de prietenie si de cooperare care le animă,

în intentia de a facilita circulatia cetătenilor statelor celor două părti contractante,

hotărâte să dezvolte si să întărească în mod reciproc o colaborare bazată pe încredere în domeniul combaterii migratiei ilegale,

având în vedere Acordul din 9 februarie 1996 dintre Guvernul României si Consiliul Federal Elvetian privind readmisia persoanelor aflate în situatie ilegală,

convin următoarele:

 

ARTICOLUL 1

 

Cetătenii statelor celor două părti contractante, titulari ai unui pasaport valabil, care nu intentionează să rămână mai mult de 90 de zile, într-o perioadă de 6 luni, sau să desfăsoare o activitate lucrativă pe teritoriul statului celeilalte părti contractante, pot intra, pot rămâne si pot iesi din acest teritoriu fără viză.

 

ARTICOLUL 2

 

Cetătenii statului uneia dintre părtile contractante, care intentionează să rămână mai mult de 90 de zile sau să desfăsoare o activitate lucrativă pe teritoriul statului celeilalte părti contractante, trebuie, înainte de plecare, să solicite o viză la o reprezentantă diplomatică sau consulară competentă a acestei părti contractante.

 

ARTICOLUL 3

 

1. Cetătenii statelor celor două părti contractante, titulari ai unui pasaport diplomatic, de serviciu sau special valabil, eliberat de către Ministerul Afacerilor Externe al României si de Departamentul Federal al Afacerilor Externe al Confederatiei Elvetiene, care se deplasează în misiune oficială pe teritoriul statului celeilalte părti contractante, în calitate de membru al unei reprezentante diplomatice sau consulare a statului lor ori în calitate de colaborator pe lângă o organizatie internatională, sunt exceptati de la obligativitatea vizei pe durata îndeplinirii misiunii.

2. Trimiterea în misiune si functia acestor persoane vor fi notificate anticipat celeilalte părti contractante pe cale diplomatică. Aceasta din urmă le va elibera un document de legitimare.

3. Această prevedere este valabilă în egală măsură pentru membrii familiilor lor, care locuiesc cu acestia si care posedă un pasaport simplu, de serviciu, special sau diplomatic valabil, în conformitate cu Conventia de la Viena din 18 aprilie 1961 privind relatiile diplomatice.

 

ARTICOLUL 4

 

Cetătenii statelor celor două părti contractante, care au domiciliul stabil pe teritoriul statului celeilalte părti contractante, se pot întoarce acolo fără viză în măsura în care posedă un permis de resedintă valabil.

 

ARTICOLUL 5

 

În cazul introducerii de noi pasapoarte, părtile contractante se vor informa reciproc pe cale diplomatică, cu cel putin 30 de zile înainte de punerea în circulatie a acestor documente. Părtile vor face schimb de specimene ale noilor pasapoarte.

 

ARTICOLUL 6

 

Eliminarea obligativitătii vizei nu exonerează cetătenii statului unei părti contractante de la obligatia de a se conforma legilor privind intrarea si sederea si altor prevederi legale în vigoare pe teritoriul statului celeilalte părti contractante.

 

ARTICOLUL 7

 

Autoritătile competente ale părtilor contractante îsi rezervă dreptul de a refuza intrarea sau sederea cetătenilor statului celeilalte părti contractante, care ar putea să reprezinte un pericol pentru ordinea, securitatea sau sănătatea publică ori a căror prezentă pe teritoriul acestuia ar fi ilegală.

 

ARTICOLUL 8

 

1. Părtile contractante se angajează să coopereze, cu respectarea dreptului intern, pentru combaterea migratiei ilegale, în special făcând schimb, din oficiu sau la cerere, de informatii privind:

a) prevederile legale care reglementează intrarea, sederea si iesirea de pe teritoriul acestora;

b) migratia ilegală si activitatea călăuzelor, ceea ce include si informatii privind importul, fabricarea si vânzarea de documente frauduloase privind imigrarea si identitatea, organizatorii de filiere si persoanele care însotesc migrantii ilegali.

2. Cooperarea vizată în prezentul articol se desfăsoară fără a aduce atingere altor acorduri bilaterale dintre părtile contractante. Aceasta se referă doar la cooperarea în domeniul legislatiei privind străinii.

 

ARTICOLUL 9

 

Datele cu caracter personal care trebuie comunicate în scopul aplicării prezentului acord sunt colectate, procesate si protejate în conformitate cu dreptul intern si cu prevederile conventiilor internationale aplicabile în domeniu, la care cele două părti contractante sunt părti. În special trebuie să fie respectate următoarele principii:

a) Partea contractantă solicitantă nu utilizează datele cu caracter personal comunicate decât în scopurile prevăzute si în conditiile stabilite de partea contractantă care le-a comunicat.

b) La cerere, partea contractantă solicitantă informează cealaltă parte contractantă asupra utilizării datelor cu caracter personal comunicate de către aceasta din urmă.

c) Datele cu caracter personal nu pot fi comunicate si procesate decât de către autoritătile competente pentru aplicarea acestui acord. Datele cu caracter personal nu pot fi transmise altor persoane decât cu acordul prealabil scris al părtii contractante care le-a comunicat.

d) Părtii contractante solicitate îi revine obligatia să se asigure asupra exactitătii datelor de transmis, precum si asupra necesitătii si compatibilitătii cu scopul urmărit prin comunicare. Interdictiile de transmitere prevăzute de dreptul intern trebuie respectate. Dacă se constată că au fost transmise date inexacte sau că transmiterea a fost ilegală, destinatarul trebuie anuntat imediat. Acesta este obligat să procedeze la corectarea sau la distrugerea acestora.

e) La cererea sa, orice persoană va fi informată asupra datelor cu caracter personal care o privesc, precum si asupra utilizării lor, în conformitate cu legislatia statului părtii contractante de la care informatia a fost solicitată.

f) Datele cu caracter personal transmise nu vor fi păstrate decât pentru perioada impusă de scopul în care acestea au fost comunicate. Controlul procesării si utilizării acestor date este asigurat în conformitate cu dreptul intern al statului fiecărei părti contractante.

g) Fiecare parte contractantă este obligată să protejeze datele personale transmise împotriva accesului neautorizat, modificărilor abuzive sau comunicării neautorizate. În toate cazurile datele transmise vor beneficia de un nivel de protectie echivalent celui de care beneficiază datele de aceeasi natură în legislatia statului părtii contractante solicitante.

 

ARTICOLUL 10

 

1. Aspectele legate de interpretarea, aplicarea si executarea prezentului acord vor face obiectul unor consultări între autoritătile competente ale celor două părti contractante.

2. Eventualele diferende vor fi rezolvate pe cale diplomatică.

 

ARTICOLUL 11

 

1. Din motive de ordine, securitate sau sănătate publică ori alte motive importante, fiecare parte contractantă poate suspenda provizoriu aplicarea în totalitate sau în parte a prevederilor prezentului acord. Suspendarea si repunerea în vigoare a prevederilor vor fi notificate imediat pe cale diplomatică celeilalte părti contractante.

2. Suspendarea si repunerea în vigoare a prevederilor prezentului acord vor intra în vigoare în termen de 24 de ore după transmiterea unei notificări scrise celeilalte părti contractante.

 

ARTICOLUL 12

 

Prezentul acord se aplică în egală măsură si pe teritoriul Principatului Liechtenstein si cetătenilor acestuia.

 

ARTICOLUL 13

 

Prezentul acord intră în vigoare la 30 de zile după comunicarea reciprocă între părtile contractante prin care acestea confirmă că procedurile interne pentru intrarea sa în vigoare au fost îndeplinite.

 

ARTICOLUL 14

 

1. Prezentul acord se încheie pe o durată nedeterminată. Acordul poate fi denuntat de către fiecare parte contractantă în orice moment, prin transmiterea unei notificări pe cale diplomatică celeilalte părti contractante.

2. Acordul îsi încetează valabilitatea în termen de 3 luni de la data primirii denuntării de la cealaltă parte contractantă.

 

ARTICOLUL 15

 

Intrarea în vigoare a prezentului acord suspendă aplicarea prevederilor Acordului din 9 februarie 1996 dintre Guvernul României si Consiliul Federal Elvetian privind desfiintarea reciprocă a obligativitătii vizelor pentru titularii pasapoartelor diplomatice, de serviciu sau speciale.

Semnat la Berna la 15 decembrie 2003, în două exemplare originale, fiecare în limbile română si franceză, în caz de divergentă prevalând textul în limba franceză.

 

Pentru Guvernul României,

Ion Iliescu

Pentru Consiliul Federal Elvetian,

Pascal Couchepin

 

ANEXĂ

 

LISTA

pasapoartelor recunoscute în sensul prezentului acord

 

Documente românesti:

- Pasaport (simplu)

- Pasaport de serviciu

- Pasaport diplomatic

Documente elvetiene:

- Pasaport (simplu)

- Pasaport de serviciu

- Pasaport special

- Pasaport diplomatic

Documente

pentru principatul Liechtenstein:

- Pasaport (simplu)

- Pasaport de serviciu

- Pasaport diplomatic

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aplicarea procedurii de conciliere pentru solutionarea divergentelor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publică

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 107 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 60/2001 privind achizitiile publice, aprobată si modificată prin Legea nr. 212/2002, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Orice persoană fizică sau juridică are dreptul de a apela la procedura de conciliere dacă îndeplineste, în mod cumulativ, următoarele conditii:

a) are un interes legitim în legătură cu un anumit contract de achizitie publică ce se atribuie de către o autoritate contractantă definită conform art. 5 alin. (1) lit. d) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 60/2001 privind achizitiile publice, aprobată si modificată prin Legea nr. 212/2002, cu modificările si completările ulterioare; si

b) suferă, riscă să sufere sau a suferit un prejudiciu ca o consecintă a unei actiuni/inactiuni a autoritătii contractante, prin care se încalcă prevederile legale în domeniul achizitiilor publice.

Art. 2. - (1) Contestatorul care intentionează să apeleze la procedura de conciliere va transmite, în scris, Ministerului Finantelor Publice, cererea de initiere a procedurii.

(2) Ministerul Finantelor Publice are obligatia de a transmite cererea contestatorului, către Comisia Europeană, în cel mult 7 zile de la primire.

Art. 3. - (1) În cazul în care Comisia Europeană consideră că litigiul ivit între părti este în legătură cu încălcarea prevederilor comunitare în materie de achizitii publice, aceasta solicită autoritătii contractante să decidă dacă acceptă să participe la procedura de conciliere.

(2) Autoritatea contractantă are obligatia de a răspunde la solicitarea prevăzută la alin. (1) în cel mult 5 zile de la data primirii acesteia.

Art. 4. - În cazul în care autoritatea contractantă refuză să participe la procedura de conciliere, Comisia Europeană informează contestatorul cu privire la faptul că procedura nu va fi initiată.

Art. 5. - (1) În cazul în care autoritatea contractantă acceptă să participe la procedura de conciliere, Comisia Europeană propune un conciliator de pe lista de persoane independente acreditate, la nivel european, în acest scop.

Fiecare parte implicată în procedura de conciliere are obligatia de a comunica dacă acceptă sau nu conciliatorul propus.

(2) Autoritatea contractantă si contestatorul au dreptul de a desemna fiecare, în mod aditional, câte un conciliator din cadrul listei prevăzute la alin. (1).

(3) Decizia autoritătii contractante de a participa la procedura de conciliere trebuie să fie comunicată tuturor participantilor încă implicati în procedura pentru atribuirea contractului de achizitie publică.

Art. 6. - (1) Conciliatorii au dreptul de a invita nu mai mult de două persoane în calitate de experti care asigură consultantă de specialitate pe parcursul derulării procedurii de conciliere.

(2) Părtile implicate în procedura de conciliere, precum si Comisia Europeană au dreptul de a recuza orice expert consultant propus de către conciliatori.

Art. 7. - Autoritatea contractantă are obligatia de a pune la dispozitia conciliatorilor, la cerere, spre consultare documentele care trebuiau incluse în dosarul achizitiei publice până în momentul initierii procedurii de conciliere.

Art. 8. - Conciliatorii au obligatia de a permite exprimarea, verbală sau în scris, a opiniilor si punctelor de vedere în legătură cu litigiul respectiv:

a) contestatorului;

b) autoritătii contractante;

c) oricărui candidat/ofertant implicat în procedura de atribuire a contractului de achizitie publică în cauză.

Art. 9. - Conciliatorii întreprind măsurile necesare pentru a obtine întelegerea între părti si informează Comisia Europeană asupra concluziilor lor si asupra oricăror rezultate.

Art. 10. - Contestatorul care a solicitat aplicarea procedurii de conciliere, precum si autoritatea contractantă implicată în respectiva procedură au dreptul de a cere încheierea acesteia în orice moment.

Art. 11. - Dacă părtile nu decid altfel, contestatorul si autoritatea contractantă îsi suportă propriile costuri aferente participării la procedura de conciliere. Aditional, contestatorul si autoritatea contractantă suportă în mod egal celelalte costuri legate de organizarea si desfăsurarea procedurii de conciliere, cu exceptia costurilor suplimentare generate de participarea unei terte părti în întelesul art. 8 lit. c).

Art. 12. - (1) În cazul în care o persoană fizică sau juridică, alta decât cea prevăzută la art. 1, utilizează una dintre căile de atac stabilite în cadrul cap. IX din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 60/2001, aprobată si modificată prin Legea nr. 212/2002, cu modificările si completările ulterioare, autoritatea contractantă are obligatia de a anunta imediat conciliatorii despre această actiune.

(2) Conciliatorii au obligatia de a transmite persoanei fizice sau juridice prevăzute la alin. (1) o invitatie de participare la procedura de conciliere aflată în derulare, stabilind pentru confirmare un termen limită.

(3) În cazul în care persoana fizică sau juridică respectivă refuză să participe sau nu confirmă participarea în termenul limită stabilit de conciliatori, acestia au dreptul de a decide încheierea procedurii de conciliere. Decizia este luată prin votul majoritătii si numai dacă participarea persoanei în cauză este considerată indispensabilă pentru solutionarea litigiului. În cazul în care conciliatorii decid încheierea procedurii de conciliere, acestia comunică Comisiei Europene atât decizia respectivă, cât si motivele care au stat la baza adoptării acesteia.

Art. 13. - Procedura de conciliere se aplică fără a se prejudicia:

a) orice actiune a Comisiei Europene sau a unui stat membru, care ar putea fi desfăsurată în conformitate cu prevederile art. 226 si 227 din Tratatul Uniunii Europene sau în conformitate cu prevederile cap. 3 din Directiva 92/13/EEC;

b) drepturile contestatorului, ale autoritătii contractante si ale oricărei alte persoane.

Art. 14. - Prezenta hotărâre se aplică cu începere de la data de 1 ianuarie 2007.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

Ministrul integrării europene,

Alexandru Fărcas

 

Bucuresti, 23 decembrie 2003.

Nr. 1.587.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL CULTURII SI CULTELOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor metodologice privind desfăsurarea activitătilor specifice asezămintelor culturale

 

În temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 292/2003 privind organizarea si functionarea asezămintelor culturale,

în baza art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 742/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii si Cultelor,

ministrul culturii si cultelor emite următorul ordin:

Articol unic. - Se aprobă Normele metodologice privind desfăsurarea activitătilor specifice asezămintelor culturale, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

 

Ministrul culturii si cultelor,

Răzvan Theodorescu

 

Bucuresti, 15 decembrie 2003.

Nr. 2.883.

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

privind desfăsurarea activitătilor specifice asezămintelor culturale

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Prezentele norme metodologice stabilesc principiile de bază si metodologia de desfăsurare a activitătilor specifice asezămintelor culturale.

Art. 2. - (1) Asezămintele culturale sunt institutii de cultură, de drept public sau privat, care desfăsoară activităti si în domeniul educatiei permanente, organizate în afara sistemului national de învătământ formal, în colaborare cu acesta, având drept scop păstrarea si promovarea culturii traditionale.

(2) În categoria asezămintelor culturale sunt incluse următoarele institutii, al căror statut este definit în conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2003 privind organizarea si functionarea asezămintelor culturale:

a) căminul cultural;

b) casa de cultură;

c) universitatea populară;

d) scoala populară de arte si meserii;

e) centrul de cultură;

f) Centrul National pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale;

g) centrul judetean pentru conservarea si promovarea culturii traditionale;

h) formatia si ansamblul profesionist pentru promovarea culturii traditionale;

i) Centrul pentru Formare, Educatie Permanentă si Management în Domeniul Culturii;

j) centrul zonal pentru educatia adultilor.

Art. 3. - (1) Asezămintele culturale functionează în subordinea autoritătilor administratiei publice locale sau centrale, după caz.

(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1):

a) casa de cultură, ca institutie de interes public cu personalitate juridică, poate functiona în orase si municipii si în subordinea sindicatelor sau a altor organizatii;

b) universitatea populară poate functiona ca un compartiment distinct în cadrul casei de cultură sau al căminului cultural;

c) centrul zonal pentru educatia adultilor se poate organiza în cadrul căminelor culturale, caselor de cultură sau universitătilor populare;

d) formatia si ansamblul profesionist pentru promovarea culturii traditionale este institutie de spectacol, cu personalitate juridică, de drept public sau privat.

Art. 4. - Activitătile specifice asezămintelor culturale sunt cele din domeniul educatiei permanente si cele din domeniul culturii traditionale, privind conservarea, transmiterea si valorificarea faptelor de cultură populară.

Art. 5. - Principiile de bază care guvernează activitătile specifice asezămintelor culturale sunt:

a) principiul protejării patrimoniului cultural traditional, a valorilor care apartin mostenirii culturale;

b) principiul accesului liber la instruire si educatie permanentă;

c) principiul identitătii culturale, potrivit căruia se asigură protejarea si punerea în valoare a mostenirii culturale si promovarea în circuitul national a valorilor spiritualitătii comunitătii pe care o reprezintă;

d) principiul libertătii de creatie;

e) principiul primordialitătii valorii, asigurându-se conditiile morale si materiale în vederea afirmării creativitătii si sustinerii talentului;

f) principiul autonomiei culturii si artei;

g) principiul nediscriminării, care asigură accesul si participarea egală a tuturor cetătenilor comunitătii la cultură si educatie permanentă, indiferent de rasă, nationalitate, vârstă, sex, etnie sau religie, precum si dezvoltarea vietii spirituale a comunitătilor pe care le reprezintă, în toată diversitatea lor.

 

CAPITOLUL II

Autorizarea asezămintelor culturale

 

Art. 6. - În vederea obtinerii statutului de asezământ cultural, institutiile de cultură trebuie să îndeplinească următoarele conditii:

a) să detină un sediu, precum si conditiile materiale si tehnice adecvate desfăsurării activitătilor specifice;

b) să dispună de stampilă si cont bancar, cu exceptia asezămintelor culturale prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. b) si c);

c) să aibă patrimoniu propriu;

d) activitatea să fie asigurată de personal de specialitate;

e) să facă dovada existentei surselor de finantare proprii.

Art. 7. - (1) Pentru obtinerea statutului de asezământ cultural, subordonat unei autorităti a administratiei publice locale, institutia solicitantă înaintează acesteia, prin reprezentantul său legal, un dosar cuprinzând documentatia care să ateste îndeplinirea conditiilor prevăzute la art. 6.

(2) În situatia în care documentatia depusă este insuficientă pentru a face dovada îndeplinirii conditiilor necesare pentru obtinerea statutului de asezământ cultural, autoritatea locală solicită institutiei solicitante completarea dosarului.

(3) Dosarul complet, vizat de către autoritatea locală, este înaintat, în termen de 10 zile de la data depunerii, inclusiv în cazul în care s-a solicitat completarea ulterioară, centrului judetean pentru conservarea si promovarea culturii traditionale în a cărui rază teritorială îsi desfăsoară activitatea.

Art. 8. - În vederea obtinerii statutului de asezământ cultural, în situatiile prevăzute la art. 3 alin. (2), documentatia se depune direct la centrul judetean pentru conservarea si promovarea culturii traditionale în a cărui rază teritorială îsi desfăsoară activitatea.

Art. 9. - (1) În termen de 15 zile de la data primirii dosarelor, centrul judetean pentru conservarea si promovarea culturii traditionale analizează documentatia si, după caz, întocmeste referatul de oportunitate.

(2) În cazul institutiilor care nu îndeplinesc conditiile pentru obtinerea statutului de asezământ cultural, dosarele sunt restituite acestora în termenul prevăzut la alin. (1).

Art. 10. - (1) Dosarul, însotit de referatul de oportunitate al centrului judetean pentru conservarea si promovarea culturii traditionale, vizat de directia judeteană pentru cultură, culte si patrimoniul cultural national, este înaintat Centrului National pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale.

(2) În termen de 30 de zile de la data primirii documentatiei prevăzute la alin. (1), Centrul National pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale verifică continutul acestora si, după caz, o transmite directiei de specialitate din cadrul Ministerului Culturii si Cultelor si propune eliberarea autorizatiei de functionare a asezământului cultural.

(3) În termen de 10 zile de la data primirii documentatiei, Ministerul Culturii si Cultelor eliberează autorizatia de functionare, conform modelului prevăzut în anexa la prezentele norme metodologice.

Art. 11. - (1) Căminul cultural si casa de cultură pot înfiinta filiale pe raza unitătii teritorial-administrative în care functionează, în conditiile prevăzute la art. 6 - 11.

(2) Organizarea si functionarea filialelor se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare a asezământului cultural în a cărui subordine se află.

Art. 12. - Asezămintele culturale care desfăsoară activităti de formare profesională continuă se autorizează în conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adultilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 375/2002 si cu dispozitiile normelor metodologice de aplicare a acestora.

 

CAPITOLUL III

Activităti specifice ale asezămintelor culturale

 

Art. 13. - (1) Asezămintele culturale desfăsoară activităti pentru protejarea, conservarea si punerea în valoare a culturii traditionale, precum si pentru asigurarea accesului egal la învătare pe toată durata vietii, în functie de nevoile si cerintele individuale.

(2) În vederea realizării scopurilor prevăzute la alin. (1), asezămintele culturale desfăsoară următoarele tipuri de activităti:

a) organizarea de programe si proiecte cultural-artistice si de educatie permanentă, potrivit specificului local si national si în concordantă cu nevoile comunitătilor locale;

b) conservarea si transmiterea valorilor morale si artistice ale comunitătii locale, precum si ale patrimoniului cultural national si universal;

c) sprijinirea si afirmarea creatorilor si interpretilor traditiei si creatiei populare autentice;

d) revitalizarea si promovarea meseriilor si îndeletnicirilor traditionale si sustinerea celor care le practică;

e) constituirea si pregătirea formatiilor artistice de amatori, prin atragerea tinerilor, în vederea participării acestora la manifestări culturale locale, zonale, nationale si internationale;

f) stimularea creativitătii si talentului;

g) cultivarea valorilor si autenticitătii creatiei populare contemporane si artei interpretative din toate genurile - muzică, coregrafie, teatru, artă plastică, literatură, artizanat etc.;

h) protejarea si tezaurizarea valorilor reprezentative ale culturii traditionale si creatiei populare contemporane;

i) organizarea de proiecte si programe privind educatia permanentă, petrecerea timpului liber, pentru valorificarea obiceiurilor traditionale din comunitatea respectivă;

j) atragerea cetătenilor în activităti de initiere, cunoastere si ocrotire a mediului natural si a mediului culturii populare;

k) dezvoltarea cooperării si schimburilor culturale pe plan zonal, national si international.

(3) Activitătile din domeniul culturii traditionale au drept scop conservarea si punerea în valoare a traditiilor populare si cuprind:

a) cercetarea, conservarea, valorificarea si promovarea culturii traditionale si a creatiei populare contemporane;

b) acordarea statutului de zone protejate ale patrimoniului cultural material si imaterial;

c) elaborarea bazei de date nationale privind starea actuală a faptelor de cultură populară;

d) programe de revitalizare si învătare a meseriilor traditionale: olărit, cusut, tesut, împletituri, cioplituri-sculpturi în lemn, os, corn, piatră etc.;

e) programe de revitalizare si promovare a unor domenii populare traditionale (teatru folcloric, joc, muzică etc.);

f) elaborarea si derularea unor proiecte de editare si difuzare a materialelor si lucrărilor de specialitate, realizate pe orice fel de suport.

(4) Activitătile de educatie permanentă se realizează prin:

a) cursuri de cultură generală;

b) cursuri de perfectionare;

c) programe de initiere si dezvoltare a aptitudinilor creative individuale si de grup (artistice, tehnico-aplicative, stiintifice etc.);

d) cercuri de teatru, film, artă plastică etc.;

e) programe de reconversie profesională;

f) cercuri tehnico-aplicative;

g) seminarii, ateliere de lucru, mese rotunde;

h) activităti pentru persoane defavorizate;

i) cursuri de perfectionare etc.;

j) alte forme de pregătire/perfectionare în institutii similare din tară si din străinătate.

Art. 14. - Centrul National pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale si centrele judetene pentru conservarea si promovarea culturii traditionale acordă atestate de autenticitate creatiilor si produselor populare.

Art. 15. - Asezămintele culturale pot participa la conceperea si desfăsurarea evenimentelor cultural-artistice, istorice si sociale ale comunitătii în care functionează.

Art. 16. - Activitătile care au drept scop păstrarea si promovarea culturii traditionale, precum si cele privind formarea unor deprinderi si abilităti se finalizează cu eliberarea unor certificate de absolvire emise sub girul Ministerului Culturii si Cultelor, cu mentionarea în mod distinct a denumirii programului si a institutiei organizatoare.

 

CAPITOLUL IV

Organizarea activitătilor specifice

 

Art. 17. - (1) În cadrul asezămintelor culturale activitătile de educatie permanentă sunt organizate si sustinute de personal de specialitate, personal didactic din învătământul preuniversitar si universitar, experti din tară si din străinătate.

(2) Personalul de specialitate este încadrat si salarizat conform legislatiei în vigoare, în functie de pregătirea profesională.

(3) Personalul didactic din învătământul preuniversitar si universitar, care desfăsoară activităti de educatie permanentă si cultură traditională în asezămintele culturale, beneficiază de drepturile care îi revin conform prevederilor Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 18. - (1) Personalul de specialitate si, după caz, cel auxiliar, încadrat în asezămintele culturale, cu exceptia celui din scolile populare de arte si meserii, au obligatia de a absolvi un curs de perfectionare o dată la 3 ani.

(2) Pentru asezămintele culturale care functionează la nivel national, judetean sau al municipiului Bucuresti cursurile de perfectionare sunt organizate de Centrul National pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale, cu avizul compartimentului de specialitate din Ministerul Culturii si Cultelor.

(3) Pentru asezămintele culturale care functionează la nivel local (cămine culturale, case de cultură, universităti populare, centre de cultură - altele decât cele nationale si judetene -, ansambluri si formatii folclorice etc.), cursurile de perfectionare sunt organizate de centrul judetean pentru conservarea si promovarea culturii traditionale, cu avizul directiei judetene pentru cultură, culte si patrimoniul cultural national.

Art. 19. - (1) Cursurile de perfectionare sunt finantate de asezământul cultural al cărui personal beneficiază de perfectionare; angajatorii suportă cheltuielile de deplasare pentru participarea la programele de pregătire profesională, dacă aceste programe se desfăsoară în altă localitate decât cea în care salariatul are locul de muncă.

(2) Tarifele de înscriere si participare la cursuri, în situatiile prevăzute la art. 18 alin. (2), sunt stabilite de Centrul National pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale si sunt aprobate prin ordin al ministrului culturii si cultelor.

(3) Tarifele de înscriere si participare la cursuri, în situatiile prevăzute la art. 18 alin. (3), sunt stabilite de centrele judetene pentru conservarea si promovarea culturii traditionale si sunt aprobate prin hotărâre a consiliului local.

Art. 20. - (1) Conducerea asezămintelor de cultură este asigurată de un director, numit prin concurs organizat în conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2003 si ale regulamentelor proprii de organizare si functionare.

(2) Candidatii pentru ocuparea functiei de director trebuie să îndeplinească următoarele conditii:

a) studii medii sau superioare, după caz;

b) cetătenia română;

c) domiciliul stabil în orasul sau municipiul în care functionează asezământul cultural (numai pentru asezămintele culturale din mediul urban);

d) avizul pentru participarea la concurs al directiei judetene pentru cultură, culte si patrimoniul cultural national.

Art. 21. - (1) Coordonarea si îndrumarea metodologică a activitătilor se fac de către Ministerul Culturii si Cultelor, prin intermediul unor comisii mixte, alcătuite din 5 membri, desemnate de serviciile publice descentralizate.

(2) Comisiile mixte sunt alcătuite la nivelul fiecărui judet din specialisti ai Centrului National pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale, ai centrelor judetene pentru conservarea si promovarea culturii traditionale si ai directiilor judetene pentru cultură, culte si patrimoniul cultural national, numiti prin ordin al ministrului culturii si cultelor.

(3) Mandatul membrilor comisiilor mixte este de 4 ani.

 

CAPITOLUL V

Finantarea asezămintelor culturale

 

Art. 22. - Asezămintele culturale sunt finantate din venituri proprii si din alocatii de la bugetul local sau, după caz, de la bugetul de stat.

Art. 23. - (1) Finantarea activitătii de formare profesională continuă si promovare socială a persoanei, desfăsurată de institutiile de cultură, se face potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 129/2000, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 375/2002.

(2) Pentru finantarea sistemului de educatie permanentă prin institutiile publice de cultură se pot constitui la nivel teritorial surse suplimentare de finantare din taxele si impozitele locale acordate de consiliile locale, în functie de strategiile specifice de dezvoltare economico-socială.

(3) Sursele suplimentare locale destinate finantării activitătilor de educatie permanentă pot fi utilizate pentru:

a) cheltuieli privind organizarea unor manifestări cultural-educative de interes local;

b) cheltuieli pentru activităti organizate în colaborare cu alte institutii din tară si din străinătate.

Art. 24. - Veniturile proprii sunt obtinute din activitătile asezămintelor culturale, si anume:

a) tarifele pentru cursuri, inclusiv cele de perfectionare, si cercurile tehnico-aplicative organizate;

b) tarifele cursurilor de reconversie profesională;

c) valorificarea produselor realizate prin activitătile specifice;

d) organizarea de spectacole si alte manifestări culturale;

e) activitătile de petrecere a timpului liber;

f) asigurarea de servicii necesare comunitătii cu diverse ocazii: filmări video, sonorizare, efectuarea de fotografii digitale etc.;

g) editarea si difuzarea unor publicatii din domeniul culturii populare, educatiei permanente - stiintifice si culturale, cu respectarea legislatiei în vigoare;

h) închirierile de spatii si bunuri de înregistrare si difuzare a unor spectacole proprii ori ale formatiilor, ansamblurilor si orchestrelor etc.;

i) taxele de organizare a unor manifestări culturale (tabere de creatie, expozitii, târguri etc.);

j) realizarea si difuzarea unor oferte zonale;

k) valorificarea informatiilor din baza de date;

l) încasările din valorificarea, pe orice formă de suport, a obiceiurilor, traditiilor, creatiilor populare locale, catalogate sau protejate;

m) prestarea altor servicii si/sau activităti culturale ori de educatie permanentă, în conformitate cu obiectivele si atributiile asezământului cultural;

n) alte activităti realizate de asezămintele culturale, în conditiile legii.

 

CAPITOLUL VI

Dispozitii finale si tranzitorii

 

Art. 25. - (1) Asezămintele culturale sunt evaluate o dată la 3 ani de către comisiile mixte prevăzute la art. 21.

(2) În scopul evaluării, comisiile mixte verifică:

a) respectarea conditiilor de înfiintare, organizare si functionare a asezământului cultural, în conformitate cu dispozitiile legale si cu propriul regulament de organizare si functionare;

b) desfăsurarea activitătilor specifice în conformitate cu dispozitiile prezentelor norme metodologice;

c) existenta unui program de activitate anual si trimestrial, consemnat în registrul de evidentă a activitătilor;

d) gestionarea unei baze de date privind situatia socioeconomică a comunitătii.

Art. 26. - (1) Autorizatia poate fi retrasă dacă se constată nerespectarea conditiilor în temeiul cărora asezământul cultural a fost autorizat si nerespectarea dispozitiilor prezentelor norme metodologice privind organizarea si desfăsurarea activitătilor specifice.

(2) Asezământul cultural căruia i s-a retras autorizarea poate să solicite o nouă autorizare numai după un an de la data comunicării retragerii.

Art. 27. - (1) Asezămintele culturale care functionează în prezent trebuie să îndeplinească conditiile de autorizare prevăzute în anexa la prezentele norme metodologice.

(2) Institutiile prevăzute la alin. (1) au obligatia de a face toate demersurile necesare pentru obtinerea autorizatiei, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice.

 

ANEXĂ

la normele metodologice

 

ROMÂNIA

MINISTERUL CULTURII SI CULTELOR

 

AUTORIZATIE

privind functionarea asezământului cultural

 

În conformitate cu dispozitiile art. ... din Normele metodologice privind desfăsurarea activitătilor specifice asezămintelor culturale, aprobate prin Ordinul ministrului culturii si cultelor nr. 2.883/2003, Ministerul Culturii si Cultelor autorizează persoana juridică …., cu sediul în localitatea ..., str. …... nr. ..., judetul , codul fiscal nr. ..., contul bancar ..., să functioneze ca asezământ cultural.

 

Ministrul culturii si cultelor,

………………………..

 

Nr. …..

Data …..

 

Semnătura reprezentantului persoanei juridice

………………………………

 

AUTORITATEA NATIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL GAZELOR NATURALE

 

DECIZIE

de modificare a Deciziei presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale nr. 974/2002 privind aprobarea Regulamentului pentru acreditarea consumatorilor eligibili de gaze naturale

 

În temeiul prevederilor art. 5 lit. d) din Ordonanta Guvernului nr. 41/2000 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN), aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 791/2001, cu modificările ulterioare,

presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale adoptă prezenta decizie.

Art. I. - Articolul 11 din Regulamentul pentru acreditarea consumatorilor eligibili de gaze naturale, aprobat prin Decizia presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale nr. 974/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 18 decembrie 2002, se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 11. - Cerintele de natură tehnologică au în vedere un istoric de consum de minimum 3.000 mii m3 de gaze naturale, realizat în anul calendaristic anterior, pentru locul de consum pentru care se solicită acreditarea.”

Art. II. - Departamentele, directiile si serviciile de resort din cadrul Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale vor duce la îndeplinire prevederile prezentei decizii.

Art. III. - Prezenta decizie va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare

în Domeniul Gazelor Naturale,

Mihail Ciocodeică

 

Bucuresti, 7 ianuarie 2004.

Nr. 3.