MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 172 (XVI) - Nr. 23 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Luni, 12 ianuarie 2004

SUMAR

LEGI SI DECRETE

590/2003. - Lege privind tratatele

909/2003. - Decret pentru promulgarea Legii privind tratatele

ORDONANTE SI HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

1. - Ordonantã privind mãsuri financiare în sistemul sanitar

1.586/2003. - Hotãrâre privind aprobarea executiei bugetelor actiunilor si proiectelor derulate în anul 2003 prin bugetul Secretariatului General al Guvernului

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

1.826/2003. - Ordin al ministrului finantelor publice pentru aprobarea Precizãrilor privind unele mãsuri referitoare la organizarea si conducerea contabilitãtii de gestiune

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE

privind tratatele

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

CAPITOLUL I

Definitii si tipuri de tratate

SECTIUNEA 1

Definitii

Art. 1. - Pentru scopurile prezentei legi, prin:

a) tratat se întelege actul juridic, indiferent de denumire sau de formã, care consemneazã în scris un acord la nivel de stat, la nivel guvernamental sau la nivel departamental, având scopul de a crea, de a modifica ori de a stinge drepturi si obligatii juridice sau de altã naturã, guvernat de dreptul international public si consemnat într-un instrument unic ori în douã sau în mai multe instrumente conexe;

b) încheierea tratatelor se întelege succesiunea de etape care trebuie urmate, ansamblul de activitãti care trebuie desfãsurate, precum si ansamblul de proceduri si reguli care trebuie respectate astfel încât tratatul sã intre în vigoare pentru România;

c) parafare se întelege aplicarea initialelor numelor reprezentantilor pãrtilor la negociere, în vederea autentificãrii, cu caracter provizoriu, a textului convenit sau adoptat în urma negocierilor;

d) semnare ad referendum se întelege etapa facultativã a încheierii tratatelor, care constã în semnarea cu mentiunea ad referendum a unui tratat de cãtre reprezentantii pãrtilor prezente la negociere, în vederea fixãrii cu caracter provizoriu a textului convenit sau adoptat în urma negocierii;

e) depline puteri se întelege documentul eliberat de Ministerul Afacerilor Externe, semnat de ministrul afacerilor externe si învestit cu sigiliul de stat, potrivit reglementãrilor si practicii internationale, care consemneazã aprobarea pentru participarea la negocieri, pentru semnarea tratatelor la nivel de stat sau de Guvern ori pentru participarea delegatiilor române la reuniuni internationale;

f) ratificare se întelege modalitatea de exprimare a consimtãmântului de a deveni parte la un tratat care a fost semnat de partea românã, prin adoptarea unei legi de ratificare de cãtre Parlament sau, în conditiile legii, prin ordonantã de urgentã a Guvernului;

g) aprobare se întelege modalitatea de exprimare a consimtãmântului de a deveni parte la un tratat care a fost semnat de partea românã, prin adoptarea unei hotãrâri de aprobare de cãtre Guvern;

h) aderare se întelege modalitatea prin care se exprimã consimtãmântul de a deveni parte la un tratat multilateral care nu a fost semnat de partea românã;

i) acceptare se întelege modalitatea prin care se exprimã consimtãmântul de a deveni parte la un tratat multilateral care nu a fost semnat de partea românã si care prevede expres aceastã modalitate;

j) rezervã se întelege declaratia unilateralã, oricare ar fi continutul sau denumirea sa, formulatã cu ocazia semnãrii, ratificãrii, aprobãrii, aderãrii sau acceptãrii unui tratat multilateral, prin care se urmãreste modificarea sau excluderea efectelor juridice ale anumitor prevederi ale acestuia pentru partea românã, dacã tratatul nu interzice asemenea rezerve si ele sunt conforme dreptului international; pentru a produce efecte, rezervele formulate la semnare trebuie confirmate la ratificare sau la aprobare;

k) declaratie se întelege mentiunea formulatã cu ocazia semnãrii, ratificãrii, aprobãrii, aderãrii sau acceptãrii unui tratat multilateral, prin care se interpreteazã unele prevederi ale tratatului de cãtre partea românã sau prin care partea românã efectueazã notificãrile cerute de tratat; declaratiile formulate la semnare trebuie confirmate la ratificare sau la aprobare;

l) instrument de ratificare, aderare, acceptare sau aprobare se întelege documentul prin care se consemneazã ratificarea, aderarea, acceptarea sau aprobarea tratatelor;

m) elemente de identificare a tratatului se întelege, în cazul tratatelor bilaterale, titlul acestora, data si locul semnãrii, iar în cazul tratatelor multilaterale, titlul acestora, data si locul adoptãrii si/sau deschiderii spre semnare;

n) denuntare, renuntare, retragere se întelege actul unilateral prin care partea românã îsi manifestã vointa de a nu mai fi legatã prin tratat, conform dreptului international;

o) contract de stat se întelege o întelegere încheiatã de cãtre statul sau Guvernul român, precum si de ministere sau alte autoritãti ale administratiei publice centrale cu alt stat, guvern, organizatie internationalã, respectiv cu institutii financiare sau alte entitãti ce nu au calitatea de subiect de drept international în domeniul economic, comercial, financiar si în alte domenii si care nu este guvernatã de dreptul international public.

SECTIUNEA a 2-a

Categorii de tratate

Art. 2. - (1) România, Guvernul României, precum si ministerele si alte autoritãti ale administratiei publice centrale, pentru care aceastã atributie este expres prevãzutã de legislatia în vigoare, pot încheia tratate la nivel de stat, tratate la nivel guvernamental, respectiv tratate la nivel departamental.

(2) Tratatele prevãzute la alin. (1) se încheie cu respectarea principiilor fundamentale si a celorlalte norme imperative ale dreptului international, a dreptului comunitar, a normelor cutumiare internationale, a Constitutiei României, în conformitate cu prevederile prezentei legi.

CAPITOLUL II

Procedura încheierii tratatelor

SECTIUNEA 1

Aprobarea initierii negocierilor

Art. 3. - (1) Pentru aprobarea initierii negocierilor unui tratat la nivel de stat, Ministerul Afacerilor Externe, singur sau, dupã caz, împreunã cu ministerul sau autoritatea administratiei publice centrale care îndeplineste conditiile prevãzute la art. 2 alin. (1), în competentele cãruia sau cãreia se aflã domeniul principal reglementat prin tratat, elaboreazã un memorandum, care va fi avizat de cãtre

toate ministerele în competentele cãrora se aflã din punct de vedere substantial celelalte domenii reglementate prin tratat si însusit de cãtre Guvernul României prin semnãtura primului-ministru, dupã care va fi înaintat spre aprobare Presedintelui României.

(2) În cazul tratatelor la nivel de stat pentru care este necesarã aprobarea Consiliului Suprem de Apãrare a Tãrii, aprobarea Presedintelui României se va acorda dupã îndeplinirea procedurilor specifice prevãzute de legea pentru organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Apãrare a Tãrii si de reglementãrile acestuia.

(3) În cazul tratatelor multilaterale si bilaterale la nivel de stat, inclusiv cu institutii financiare internationale, cu caracter predominant tehnic, Ministerul Afacerilor Externe va fi doar avizator.

Art. 4. - (1) Pentru aprobarea initierii negocierilor unui tratat la nivel guvernamental, respectiv la nivel departamental, ministerul sau autoritatea administratiei publice centrale care îndeplineste conditiile prevãzute la art. 2 alin. (1), în competentele cãruia sau cãreia se aflã domeniul principal reglementat prin tratat, denumit/denumitã în continuare institutie initiatoare, elaboreazã un memorandum, care va fi avizat întotdeauna de cãtre Ministerul Afacerilor Externe, precum si de cãtre toate ministerele în competentele cãrora se aflã, din punct de vedere substantial, celelalte domenii reglementate prin tratat si care se înainteazã spre aprobare Guvernului României, acordatã prin semnãtura primului-ministru.

(2) În cazul tratatelor la nivel guvernamental, respectiv departamental, pentru care este necesarã aprobarea Consiliului Suprem de Apãrare a Tãrii, aceasta se solicitã dupã îndeplinirea procedurii prevãzute la alin. (1) si dupã îndeplinirea procedurii specifice prevãzute de legea pentru organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Apãrare a Tãrii si de reglementãrile acestuia, prin semnãtura Presedintelui României, în calitate de presedinte al Consiliului Suprem de Apãrare a Tãrii, pe memorandumul pentru aprobarea initierii negocierilor.

Art. 5. - (1) Memorandumul pentru aprobarea initierii negocierilor va contine referiri la:

a) obiectul tratatului;

b) necesitatea încheierii tratatului;

c) finalitatea încheierii tratatului si implicatiile, în cazul încheierii tratatului respectiv, asupra obligatiilor juridice si altor angajamente internationale asumate anterior de partea românã, respectiv asupra legislatiei interne, inclusiv asupra Constitutiei României, dacã este cazul;

d) elementele concrete de mandat al pãrtii române, ce urmeazã a fi promovate în cadrul negocierilor, inclusiv variante de actiune, dacã este cazul.

(2) Memorandumul pentru aprobarea initierii negocierilor va avea întotdeauna anexatã propunerea de text a pãrtii române, atât în limba românã, cât si în limba de circulatie internationalã în care se va încheia tratatul, dupã caz, si, cu titlu informativ, dacã acestea existã, propunerea de text a celeilalte pãrti - în cazul unui tratat bilateral sau proiectul de la care se porneste negocierea, în limba românã si în limba de circulatie internationalã în care se va încheia tratatul, si eventualele propuneri de modificare ale pãrtii române - în cazul unui tratat multilateral.

(3) Propunerea de text a pãrtii române se redacteazã în conformitate cu art. 2 alin. (2).

(4) Aprobarea initierii negocierilor semnificã atât aprobarea continutului memorandumului, cât si aprobarea propunerii de text a pãrtii române.

Art. 6. - (1) Memorandumul pentru aprobarea initierii negocierilor, semnat de conducãtorul institutiei initiatoare, se transmite concomitent, în copie, institutiilor avizatoare, care au obligatia ca, în termen de 7 zile lucrãtoare de la primire, sã comunice institutiei initiatoare avizele lor în una dintre urmãtoarele forme, dupã caz: aviz favorabil, aviz cu observatii si/sau propuneri, aviz negativ.

(2) În urma primirii eventualelor observatii sau propuneri, institutia initiatoare definitiveazã continutul memorandumului si, respectiv, al propunerii de text de tratat a pãrtii române, pe care le transmite, în original, spre avizare succesivã, institutiilor avizatoare.

(3) În cazul în care între institutiile initiatoare si, respectiv, avizatoare, dupã consultãri la nivel corespunzãtor, persistã diferente de opinie, institutiile avizatoare pot aviza “cu obiectii”, care vor fi anexate si prezentate spre solutionare în cadrul sedintei Guvernului.

Art. 7. - (1) Memorandumul pentru aprobarea initierii negocierilor unui tratat la nivel de stat va contine propunerea privind persoana având calitatea de sef al delegatiei de negociatori a pãrtii române, cu mentionarea functiei si institutiei la care este încadrat.

(2) În cazul tratatelor la nivel guvernamental, respectiv departamental, desemnarea sefului delegatiei se face prin decizie a conducãtorului institutiei initiatoare.

(3) În cazul negocierii tratatelor la nivel guvernamental care, prin obiectul lor, au implicatii politice importante asupra relatiilor externe ale României, seful delegatiei de negociatori a pãrtii române se desemneazã de cãtre Guvernul României.

(4) Delegatia de negociatori a pãrtii române pentru tratatele la nivel de stat si, respectiv, la nivel guvernamental va include reprezentantul sau reprezentantii Ministerului Afacerilor Externe; în cazul tratatelor la nivel departamental, delegatia de negociatori a pãrtii române va putea include reprezentantul sau reprezentantii Ministerului Afacerilor Externe, la solicitarea institutiei initiatoare.

SECTIUNEA a 2-a

Desfãsurarea negocierilor

Art. 8. - Negocierile se desfãsoarã prin întâlnirea directã a delegatiilor de negociatori sau prin corespondentã, cu respectarea strictã a elementelor de mandat si a variantelor de actiune aprobate.

Art. 9. - (1) Pe toatã durata negocierilor, dupã fiecare rundã de negociere a tratatelor la nivel de stat, respectiv a tratatelor la nivel guvernamental pentru care este necesarã ratificarea de cãtre Parlament conform art. 19 alin. (1), se redacteazã, în termen de cel mult 7 zile lucrãtoare, un raport care va fi initiat, avizat si aprobat de aceleasi institutii implicate în procedura aprobãrii initierii negocierilor.

(2) Raportul va cuprinde sintetic relatarea desfãsurãrii negocierilor, cu prezentarea pozitiei partenerului/partenerilor de negociere, a rezultatelor rundei, evaluarea posibilelor evolutii ale procesului de negocieri, precum si propuneri vizând mentinerea sau modificarea mandatului de negociere, care vor trebui motivate corespunzãtor în acest ultim caz, eventuale alte propuneri de actiuni conexe procesului de negociere si vizând sprijinirea acestuia, precum si, în anexã, componenta delegatiei române, respectiv a delegatiei/delegatiilor partenerului/partenerilor de negociere.

(3) Raportul va fi însotit de forma de text rezultatã în urma rundei de negociere, în limba de circulatie internationalã si în limba românã, cu evidentierea clarã a propunerilor de text ale pãrtilor, în cazul în care negocierea nu s-a finalizat prin convenirea sau adoptarea textului tratatului.

(4) În situatia finalizãrii negocierilor, elementele de raport mentionate mai sus vor fi cuprinse sintetic în memorandumul pentru aprobarea semnãrii tratatului, elaborat conform art. 15.

Art. 10. - (1) În cazul celorlalte tratate la nivel guvernamental, respectiv în cazul tratatelor la nivel departamental, raportul este supus aprobãrii conducãtorului institutiei initiatoare si este transmis spre informare Ministerului Afacerilor Externe.

(2) În acest caz raportul va avea caracter informativ, fãrã a propune modificãri ale elementelor de mandat si ale variantelor de actiune ale pãrtii române în negociere.

Ministerul Afacerilor Externe poate formula observatii si propuneri în conformitate cu competentele sale, obligatorii pentru institutia initiatoare, având în vedere elementele de mandat si variantele de actiune anterior aprobate, care sunt obligatorii pentru institutia initiatoare.

Art. 11. - (1) Pe toatã durata negocierilor, ori de câte ori se va considera necesar, elementele de mandat si variantele de actiune ale pãrtii române pentru negocierea tratatelor la nivel de stat, la nivel guvernamental si, respectiv, la nivel departamental vor putea fi modificate numai prin memorandum initiat, avizat si aprobat de aceleasi institutii implicate în procedura aprobãrii initierii negocierilor.

(2) Procedura prevãzutã la alin. (1) se aplicã si în ceea ce priveste schimbarea sefului delegatiei.

Art. 12. - (1) În situatia în care forma textului tratatului rezultatã din negociere corespunde cu elementele de mandat aprobate, textul va fi convenit, în cazul tratatelor bilaterale, sau adoptat, în cazul tratatelor multilaterale.

(2) Dupã convenire sau adoptare, textul poate fi parafat sau semnat ad referendum.

(3) Dupã convenire sau adoptare, parafare ori semnare ad referendum, procesul de negocieri poate fi reluat, dacã este necesar, cu respectarea procedurii prevãzute pentru initierea negocierilor.

SECTIUNEA a 3-a

Aprobarea semnãrii

Art. 13. - (1) Dupã finalizarea negocierilor prin convenire sau adoptare, pentru aprobarea semnãrii se elaboreazã un memorandum care este initiat, avizat si aprobat în conformitate cu procedura prevãzutã la art. 3 sau 4 si art. 6, care se adapteazã corespunzãtor, conform prevederilor urmãtoare.

(2) Ulterior avizãrii conform art. 3 sau 4, memorandumul pentru aprobarea semnãrii este supus avizãrii Ministerului Justitiei.

(3) Procedura prevãzutã la art. 3 alin. (2) si la art. 4 alin. (2) cu privire la aprobarea Consiliului Suprem de Apãrare a Tãrii se aplicã si pentru etapa aprobãrii semnãrii.

Art. 14. - Dacã institutiile avizatoare formuleazã avize cu propuneri, cu observatii, cu observatii si propuneri sau cu obiectii, institutia initiatoare:

a) va relua procesul de negocieri, dacã apreciazã ca pertinente observatiile, în vederea obtinerii unui text care sã corespundã acestora; sau

b) va înainta Secretariatului General al Guvernului o notã justificativã, avizatã de Ministerul Afacerilor Externe, cuprinzând argumentele neacceptãrii, totale sau partiale, a observatiilor sau a avizului negativ, urmând ca Guvernul sã aprobe semnarea ori sã decidã reluarea negocierilor.

Art. 15. - (1) Memorandumul pentru aprobarea semnãrii va contine referiri la:

a) istoricul negocierilor;

b) prezentarea prevederilor relevante ale tratatului cu raportare la elementele de mandat aprobate la începerea negocierilor, precum si a implicatiilor pe care le are tratatul asupra obligatiilor juridice si altor angajamente internationale asumate anterior de partea românã, respectiv asupra legislatiei interne, inclusiv asupra Constitutiei României, dacã este cazul;

c) propuneri privind numele persoanei care va semna tratatul, cu mentionarea functiei si institutiei la care este încadratã, precum si propunerea de a i se acorda depline puteri în acest sens, dupã caz.

(2) Memorandumul va avea anexat:

a) textul tratatului rezultat în urma negocierilor, atât în limba românã, cât si în limba de circulatie internationalã în care a fost convenit sau adoptat, dupã caz;

b) copia memorandumului pentru aprobarea initierii negocierilor sau, dupã caz, cele mai recente elemente de mandat aprobate.

Art. 16. - (1) În mod exceptional, datoritã urgentei semnãrii tratatului si numai dacã existã suficiente elemente sã se considere cã textul convenit sau adoptat al tratatului nu va contine diferente substantiale de fond fatã de propunerea de text a pãrtii române - în cazul unui tratat bilateral sau fatã de textul de la care se porneste în negocieri - în cazul unui tratat multilateral, respectiv fatã de elementele de mandat ale pãrtii române, se poate elabora un memorandum comun pentru aprobarea negocierii si semnãrii, care va fi supus procedurii prevãzute de prezenta sectiune.

(2) Dacã textul convenit sau adoptat diferã fatã de propunerea de text a pãrtii române sau fatã de propunerea de text de la care s-a pornit în negociere, respectiv fatã de elementele de mandat ale pãrtii române, se va elabora un memorandum separat pentru semnare, conform procedurii prevãzute de prezenta sectiune.

SECTIUNEA a 4-a

Deplinele puteri

Art. 17. - (1) Dupã aprobarea negocierii, respectiv a semnãrii tratatelor la nivel de stat sau de Guvern, Ministerul Afacerilor Externe elibereazã deplinele puteri pentru negociere, dacã partenerul solicitã asemenea depline puteri, si, respectiv, pentru semnare.

(2) Deplinele puteri pentru participarea la negocieri si, respectiv, pentru semnarea tratatelor la nivel departamental se elibereazã conform alin. (1), numai dacã partenerul/partenerii de negocieri solicitã prezentarea deplinelor puteri.

(3) Presedintele României, primul-ministru al Guvernului si ministrul afacerilor externe pot negocia si semna tratate fãrã a prezenta depline puteri.

(4) Ministerul Afacerilor Externe elibereazã depline puteri pentru participarea delegatiilor guvernamentale la reuniuni internationale, dacã este necesar potrivit regulilor de procedurã ale reuniunii, în baza mandatului aprobat de cãtre Presedintele României sau de cãtre primul-ministru al Guvernului.

(5) Pentru participarea delegatiilor guvernamentale la reuniuni internationale este necesarã obtinerea aprobãrii, acolo unde este cazul, cu cel putin 3 zile lucrãtoare înainte de data efectuãrii deplasãrii delegatiilor respective.

(6) În memorandumul pentru obtinerea aprobãrii participãrii delegatiilor guvernamentale la reuniuni internationale se vor mentiona numele si functia sefului delegatiei si ale supleantului acestuia, urmând ca institutia initiatoare sã transmitã Ministerului Afacerilor Externe copia memorandumului aprobat si lista celorlalti membri ai delegatiei, cu respectarea termenului prevãzut de lege, în vederea eliberãrii deplinelor puteri.

SECTIUNEA a 5-a

Exprimarea consimtãmântului de a deveni parte la tratat

Art. 18. - (1) Exprimarea consimtãmântului de a deveni parte la tratat se face, dupã caz, prin ratificare, aprobare, aderare sau acceptare.

(2) În mod exceptional, în cazurile prevãzute la art. 26 alin. (1), exprimarea consimtãmântului de a deveni parte la tratat se poate face prin semnarea tratatului respectiv.

Art. 19. - (1) Se supun Parlamentului spre ratificare prin lege urmãtoarele categorii de tratate:

a) tratatele la nivel de stat, oricare ar fi domeniul de reglementare al acestora;

b) tratatele la nivel guvernamental care se referã la cooperarea politicã sau care implicã angajamente cu caracter politic;

c) tratatele la nivel guvernamental care se referã la cooperarea cu caracter militar;

d) tratatele la nivel guvernamental care se referã la teritoriul de stat, inclusiv regimul juridic al frontierei de stat, precum si la zonele asupra cãrora România exercitã drepturi suverane si jurisdictie;

e) tratatele la nivel guvernamental care se referã la statutul persoanelor, drepturile si libertãtile fundamentale ale omului;

f) tratatele la nivel guvernamental care se referã la participarea în calitate de membru la organizatii internationale interguvernamentale;

g) tratatele la nivel guvernamental care se referã la asumarea unui angajament financiar care ar impune sarcini suplimentare la bugetul de stat;

h) tratatele la nivel guvernamental ale cãror dispozitii fac necesarã, pentru aplicare, adoptarea unor noi dispozitii normative având fortã juridicã de lege ori a unor legi noi sau amendarea legilor în vigoare si cele care prevãd în mod expres cerinta ratificãrii lor.

(2) Tratatele prevãzute la alin. (1) nu se ratificã prin ordonante ale Guvernului.

(3) În situatii extraordinare, tratatele prevãzute la alin. (1) lit. b)-h), a cãror reglementare nu poate fi amânatã, vor putea fi ratificate prin ordonante de urgentã ale Guvernului, sub conditia justificãrii temeinice a urgentei ratificãrii.

Art. 20. - Tratatele semnate la nivel guvernamental care nu intrã sub incidenta prevederilor art. 19, precum si tratatele semnate la nivel departamental sunt supuse Guvernului spre aprobare prin hotãrâre.

Art. 21. - (1) Tratatele multilaterale care nu au fost semnate în numele României sau la nivel guvernamental, la care România sau Guvernul României urmeazã sã devinã parte si care intrã sub incidenta prevederilor art. 19 alin. (1), sunt supuse Parlamentului spre aderare sau acceptare prin lege, dacã prevãd expres aceastã modalitate de exprimare a consimtãmântului de a deveni parte la ele.

(2) În situatii extraordinare, dacã sunt îndeplinite conditiile prevãzute la art. 19 alin. (3), tratatele multilaterale prevãzute la alin. (1) pot fi supuse aderãrii sau acceptãrii prin ordonantã de urgentã a Guvernului.

(3) Tratatele prevãzute la alin. (1) care nu intrã sub incidenta prevederilor art. 19 alin. (1) sunt supuse Guvernului, spre aderare sau acceptare, prin hotãrâre.

Art. 22. - (1) Tratatele se ratificã, se aprobã, se acceptã sau se aderã la ele prin lege ori se aprobã, se acceptã sau se aderã la acestea prin hotãrâre a Guvernului, dupã caz.

(2) În cazul exceptional prevãzut la art. 19 alin. (3) si la art. 21 alin. (2) se elaboreazã o ordonantã de urgentã de ratificare, aderare sau acceptare, care va fi supusã aprobãrii Parlamentului prin lege.

(3) Titlul actului normativ va contine mentiunea ratificãrii, aprobãrii, aderãrii sau acceptãrii tratatului, titlul complet al tratatului si celelalte elemente de identificare.

(4) Actul normativ de ratificare, aprobare, aderare sau acceptare contine, de regulã, un articol unic care prevede mentiunea “se ratificã ...”, “se aprobã ...”, “se aderã la ...”, “se acceptã ...”, urmatã de titlul complet al tratatului, însotit de celelalte elemente de identificare, dupã cum urmeazã:

a) în cazul tratatelor bilaterale - data si locul semnãrii;

b) în cazul tratatelor multilaterale supuse ratificãrii sau aprobãrii - data si locul adoptãrii si/sau deschiderii spre semnare, aceste elemente de identificare fiind însotite de mentionarea datei intrãrii în vigoare a tratatului, dacã este cazul, precum si a datei si locului semnãrii de cãtre partea românã;

c) în cazul tratatelor multilaterale supuse aderãrii sau acceptãrii - data si locul adoptãrii si/sau deschiderii spre semnare, aceste elemente de identificare fiind însotite de mentionarea datei intrãrii în vigoare a tratatului, dacã este cazul.

(5) Actul normativ de ratificare, aprobare, aderare sau acceptare a unui tratat multilateral poate cuprinde si unul sau mai multe articole continând rezerve si/sau declaratii ale pãrtii române, care se fac cu respectarea strictã a prevederilor tratatului.

(6) În cazul acelor tratate ale cãror dispozitii implicã modificarea sau completarea unuia sau mai multor acte normative în vigoare, actul normativ de ratificare, aprobare, aderare sau acceptare va include prevederi exprese, cu trimiteri clare, prin care se modificã sau se completeazã dispozitiile actelor normative respective, pentru asigurarea concordantei cadrului legislativ intern cu prevederile tratatului.

(7) În cazul tratatelor ale cãror prevederi implicã adoptarea de dispozitii normative de drept intern pentru aplicarea prevederilor lor, actul normativ de ratificare, aprobare, aderare sau acceptare va include norme detaliate de naturã sã permitã aplicarea tratatului, fãrã ca prin aceste norme sã se poatã aduce atingere regimului juridic stabilit prin tratat sau textului tratatului.

(8) În cazul în care pentru aplicarea prevederilor tratatelor prevãzute la alin. (7) este suficientã adoptarea de acte normative cu fortã juridicã inferioarã actului normativ de ratificare, aprobare, aderare sau acceptare, actul normativ respectiv va fi adoptat imediat dupã adoptarea actului normativ de ratificare, aprobare, aderare sau acceptare.

(9) Normele de naturã sã permitã aplicarea tratatului la care se referã alin. (6)-(8) intrã în vigoare la data intrãrii în vigoare a tratatului sau dupã aceastã datã, în termenul prevãzut de acestea.

(10) Prevederile alin. (6)-(9) nu aduc atingere posibilitãtii adoptãrii unor dispozitii normative de drept intern pentru aplicarea prevederilor unui tratat, ulterior intrãrii în vigoare a acestuia, în cazul în care acest lucru se va

dovedi necesar.

(11) Prevederile alin. (6)-(9) nu se aplicã în cazul tratatelor ale cãror dispozitii implicã adoptarea unor legi organice pentru aplicarea lor.

(12) Proiectul de act normativ de ratificare, aprobare, aderare sau acceptare se initiazã si se avizeazã în conformitate cu procedura prevãzutã la art. 3, respectiv art. 4 si 6, care se adapteazã corespunzãtor, Ministerul Justitiei fiind ultimul în ordinea avizatorilor, si se adoptã în conformitate cu normele procedurale în vigoare, în functie de tipul actului normativ.

(13) În cazul în care, datoritã conexiunii dintre ele, douã sau mai multe tratate se ratificã, se aprobã, se aderã la acestea sau se acceptã prin acelasi act normativ, mãsura ratificãrii, aprobãrii, aderãrii sau acceptãrii se va exprima, pentru fiecare tratat, printr-un articol distinct.

Art. 23. - (1) Expunerea de motive care însoteste proiectul de lege de ratificare, aderare sau acceptare, respectiv nota de fundamentare care însoteste proiectul hotãrârii Guvernului de aprobare, aderare sau acceptare ori proiectul ordonantei de urgentã a Guvernului de ratificare, aderare sau acceptare va cuprinde urmãtoarele:

a) necesitatea încheierii tratatului pentru partea românã;

b) finalitatea încheierii tratatului pentru partea românã;

c) istoricul negocierilor;

d) în cazul tratatelor bilaterale semnate, supuse ratificãrii sau aprobãrii - data si locul semnãrii, mentionarea persoanei semnatarului din partea românã;

e) în cazul tratatelor multilaterale semnate de partea românã, supuse ratificãrii sau aprobãrii - data si locul adoptãrii si/sau deschiderii spre semnare, data si locul semnãrii de cãtre partea românã, cu mentionarea persoanei semnatarului, data intrãrii în vigoare, dacã este cazul;

f) în cazul tratatelor multilaterale supuse spre aderare sau acceptare - data si locul adoptãrii si/sau deschiderii spre semnare, data intrãrii în vigoare, dacã este cazul;

g) prezentarea prevederilor relevante ale tratatului din perspectiva intereselor pãrtii române, a implicatiilor pe care le are tratatul asupra obligatiilor juridice si altor angajamente internationale asumate anterior de partea românã, respectiv asupra legislatiei interne, inclusiv din perspectiva compatibilitãtii cu dreptul comunitar, precum si a mãsurilor de adaptare necesare;

h) prezentarea prevederilor prin care se urmãreste asigurarea concordantei cadrului legislativ intern cu prevederile tratatului la care se referã alin. (6) si (7) ale art. 22;

i) prezentarea si motivarea rezervelor sau declaratiilor la tratat, dacã este cazul, cuprinse în proiectul de act normativ de ratificare, aprobare, aderare sau acceptare;

j) în cazul exceptional prevãzut la art. 19 alin. (3) si la art. 21 alin. (2), justificarea temeinicã a urgentei ratificãrii, aderãrii sau acceptãrii, prin ordonantã de urgentã a Guvernului, mentionarea interesului public afectat în lipsa ratificãrii, aderãrii sau acceptãrii, precum si a obtinerii aprobãrii exprese a Presedintelui României.

(2) În cazul tratatelor semnate la nivel de stat, la expunerea de motive a proiectului legii de ratificare se anexeazã, în copie, memorandumul pentru aprobarea semnãrii.

Art. 24. - (1) Dupã adoptare, actul normativ de ratificare, aprobare, aderare sau acceptare se publicã, fãrã platã, în Monitorul Oficial al României, Partea I, însotit de textul în limba românã al tratatului.

(2) În cazuri temeinic justificate, Parlamentul si, respectiv, Guvernul pot hotãrî ca textele anumitor tratate sã nu fie publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, acestea urmând sã fie comunicate tuturor institutiilor interesate.

SECTIUNEA a 6-a

Intrarea în vigoare a tratatelor

Art. 25. - (1) Tratatele intrã în vigoare în conformitate cu prevederile cuprinse în acestea.

(2) Tratatele bilaterale la nivel de stat intrã în vigoare la data schimbului instrumentelor de ratificare, la termenul prevãzut de tratat sau printr-o altã modalitate prevãzutã de acesta, în conformitate cu prezenta lege.

(3) Tratatele bilaterale la nivel guvernamental sau departamental intrã în vigoare la data ultimei notificãri prin care se comunicã celeilalte pãrti îndeplinirea procedurilor interne necesare pentru intrarea în vigoare, la termenul prevãzut de tratat de la data ultimei notificãri sau printr-o altã modalitate prevãzutã de tratat, în conformitate cu prezenta lege.

(4) Instrumentele de ratificare, aderare sau acceptare a tratatelor la nivel de stat se redacteazã de cãtre Ministerul Afacerilor Externe, se semneazã de cãtre Presedintele României, se contrasemneazã de cãtre ministrul afacerilor externe si se învestesc cu sigiliul de stat.

(5) Instrumentele de aprobare, aderare sau acceptare a tratatelor la nivel guvernamental, dacã este cazul, se redacteazã de cãtre Ministerul Afacerilor Externe, se semneazã de cãtre primul-ministru al Guvernului, se contrasemneazã de cãtre ministrul afacerilor externe si se învestesc cu sigiliul de stat.

(6) Instrumentele prevãzute la alin. (5) urmeazã a fi schimbate între pãrti sau depuse la depozitar de cãtre Ministerul Afacerilor Externe.

(7) Notificarea, dacã este cazul, a celeilalte pãrti sau a depozitarului cu privire la îndeplinirea procedurilor interne vizând ratificarea, aprobarea, aderarea sau acceptarea tratatelor se realizeazã de cãtre Ministerul Afacerilor Externe, pe cale diplomaticã.

(8) În cazul în care ratificarea, aprobarea, aderarea sau acceptarea s-a fãcut cu rezerve sau/si declaratii, continutul acestora, astfel cum este redat în actul normativ de ratificare, aprobare, aderare sau acceptare, va fi inclus ca atare în textul instrumentului de ratificare, aprobare, aderare sau acceptare ori în notificarea privind îndeplinirea procedurilor interne vizând ratificarea, aprobarea, aderarea sau acceptarea.

(9) Intrarea în vigoare a tratatelor se face cunoscutã prin ordin al ministrului afacerilor externe, care se publicã, fãrã platã, în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de cel mult 10 zile lucrãtoare de la data intrãrii în vigoare.

Art. 26. - (1) Pot intra în vigoare de la data semnãrii urmãtoarele categorii de tratate:

a) tratatele la nivel guvernamental sau departamental care se încheie în aplicarea unor tratate în vigoare care prevãd expres aceastã posibilitate;

b) protocoalele de cooperare la nivel departamental pe care le încheie Ministerul Afacerilor Externe al României cu ministerele afacerilor externe ale altor state;

c) programele de cooperare la nivel guvernamental si departamental în domeniul educatiei, culturii, sportului, cercetãrii, pe termen de cel mult 5 ani, fãrã posibilitatea prelungirii automate a valabilitãtii;

d) tratatele prin care se acordã asistentã financiarã nerambursabilã din partea Uniunii Europene sau a statelor membre, inclusiv cele care implicã a contributie a pãrtii române, si care sunt negociate si semnate de reprezentantii ministerului care gestioneazã problematica integrãrii europene, în calitate de coordonator national al asistentei financiare nerambursabile, respectiv cele privind participarea la programe comunitare;

e) tratatele, altele decât cele mentionate la lit. d), prin care se acordã asistentã financiarã nerambursabilã, precum si cele la nivel guvernamental sau departamental care reglementeazã derularea unor proiecte de specialitate sau cu caracter tehnic, cu sprijinul financiar al partenerului strãin.

(2) Tratatele prevãzute la alin. (1) pot fi semnate numai dupã obtinerea aprobãrilor prevãzute de prezenta lege pentru semnare, inclusiv pentru intrarea în vigoare de la data semnãrii, si dupã eliberarea deplinelor puteri pentru aceasta, dacã este necesar.

Art. 27. - (1) Tratatele semnate la nivel guvernamental care nu trebuie supuse ratificãrii conform art. 19 alin. (1) si, respectiv, la nivel departamental se pot aplica cu titlu provizoriu de la data semnãrii, fie în întregime, fie în ceea ce priveste unele dispozitii ale acestora, cu conditia includerii în tratat a unei prevederi exprese în acest sens, urmând ca procedura de aprobare sã fie îndeplinitã în cel mai scurt timp.

(2) Tratatele la nivel de stat, precum si tratatele la nivel guvernamental care, conform art. 19 alin. (1), trebuie supuse ratificãrii nu pot intra în vigoare prin procedura semnãrii si nu se pot aplica cu titlu provizoriu de la data semnãrii.

(3) În cazurile prevãzute la alin. (1), memorandumul pentru aprobarea semnãrii va include expres solicitarea de aprobare a punerii în aplicare provizorii de la data semnãrii si precizarea prevederilor care vor beneficia de acest regim, semnarea având loc numai dupã aprobarea semnãrii si eliberarea deplinelor puteri pentru aceasta, dacã este necesar.

Art. 28. - (1) Dupã semnare, ministerul initiator al procedurii de semnare va elabora o notã de informare a Guvernului, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe, cu privire la data semnãrii si, respectiv, a intrãrii în vigoare sau aplicãrii cu titlu provizoriu a tratatului.

(2) Prin ordin al conducãtorului ministerului initiator al procedurii de semnare se va dispune publicarea, fãrã platã, în Monitorul Oficial al României, Partea I, a textelor tratatelor la care se referã alin. (1), în termen de cel mult 10 zile lucrãtoare de la data semnãrii tratatului.

SECTIUNEA a 7-a

Tratatele în formã simplificatã, încheiate prin schimb de note verbale sau de scrisori

Art. 29. - (1) Tratatele în forma simplificatã a schimbului de note verbale se încheie numai de cãtre Ministerul Afacerilor Externe si intrã în vigoare la data efectuãrii schimbului sau la alt moment prevãzut de acestea, fãrã a mai fi supuse ratificãrii sau aprobãrii ulterioare.

(2) Tratatele în forma simplificatã a schimbului de scrisori se încheie de cãtre Ministerul Afacerilor Externe si intrã în vigoare la data efectuãrii schimbului de scrisori sau la alt moment prevãzut de acestea, fãrã a mai fi supuse ratificãrii sau aprobãrii ulterioare.

(3) Ministerul care gestioneazã problematica integrãrii europene, în calitatea sa de coordonator national al asistentei financiare nerambursabile, poate încheia tratate la nivel guvernamental în forma simplificatã a schimbului de scrisori, prin care se acordã României asistentã tehnicã sau financiarã nerambursabilã din partea Uniunii Europene sau a statelor membre, inclusiv care implicã o contributie a pãrtii române, respectiv tratate privind participarea la programe comunitare. Aceste tratate intrã în vigoare la data efectuãrii schimbului de scrisori sau la alt moment prevãzut de acestea, fãrã a mai fi supuse ratificãrii sau aprobãrii ulterioare.

(4) Dispozitiile alin. (1)-(3) se aplicã tratatelor care nu fac necesarã ratificarea prin lege de cãtre Parlament, conform art. 19.

(5) Tratatele la nivel guvernamental în formã simplificatã, indiferent de denumire, care fac necesarã ratificarea prin lege de cãtre Parlament, intrã în vigoare dupã ratificare, la data ultimei notificãri privind îndeplinirea procedurii interne pentru intrarea în vigoare, sau la alt moment precizat de acestea, prin raportare la data ultimei notificãri.

(6) Aprobãrile pentru negocierea si, respectiv, semnarea tratatelor în formã simplificatã se obtin conform procedurilor prevãzute de prezenta lege.

(7) Ministrul afacerilor externe, respectiv ministrul care gestioneazã problematica integrãrii europene, va dispune prin ordin publicarea, fãrã platã, în Monitorul Oficial al României, Partea I, a textelor tratatelor prevãzute la alin. (1)-(3), în termen de cel mult 10 zile lucrãtoare de la data intrãrii lor în vigoare.

SECTIUNEA a 8-a

Înregistrarea tratatelor

Art. 30. - (1) Ministerul Afacerilor Externe întreprinde demersurile necesare pentru înregistrarea la Secretariatul General al Organizatiei Natiunilor Unite a tratatelor la nivel de stat si guvernamental care prevãd cerinta înregistrãrii, precum si a celor care, datã fiind importanta lor, fac necesarã înregistrarea.

(2) Ministerul Afacerilor Externe trimite copiile certificate ale tratatelor multilaterale pentru care România are calitatea de depozitar, pentru a fi înregistrate la Secretariatul General al Organizatiei Natiunilor Unite.

CAPITOLUL III

Aplicarea, modificarea si încetarea valabilitãtii tratatelor

SECTIUNEA 1

Aplicarea tratatelor

Art. 31. - (1) Obligatiile prevãzute de tratatele în vigoare se executã întocmai si cu bunã-credintã.

(2) Aplicarea si respectarea dispozitiilor tratatelor în vigoare reprezintã o obligatie pentru toate autoritãtile statului român, inclusiv autoritatea judecãtoreascã, precum si pentru persoanele fizice si juridice române sau aflate pe teritoriul României.

(3) Guvernul, Ministerul Afacerilor Externe, precum si alte ministere si autoritãti ale statului au obligatia de a lua toate mãsurile necesare pentru aplicarea tratatelor în vigoare, precum si de a controla modul în care se realizeazã acestea.

(4) Dispozitiile tratatelor în vigoare nu pot fi modificate, completate sau scoase din vigoare prin acte normative interne ulterioare intrãrii lor în vigoare.

(5) Prevederile legislative interne nu pot fi invocate pentru a justifica neexecutarea dispozitiilor unui tratat în vigoare.

(6) Aplicarea unui tratat în vigoare sau a unor prevederi ale acestuia poate fi suspendatã conform prevederilor acestuia sau prin acordul pãrtilor.

(7) Propunerea de suspendare a aplicãrii unui tratat se face printr-un memorandum initiat de ministerul sau autoritatea administratiei publice centrale care îndeplineste conditiile prevãzute la art. 2 alin. (1) si are competentã în domeniul principal reglementat prin tratat. Memorandumul este supus avizãrii si aprobãrii, în conformitate cu procedura prevãzutã la art. 3 sau 4 si art. 6.

(8) Memorandumul prevãzut la alin. (7) va cuprinde si, respectiv, va avea anexate:

a) argumentarea oportunitãtii suspendãrii aplicãrii;

b) temeiul juridic al suspendãrii aplicãrii;

c) consecintele politice, juridice, economice sau de altã naturã ale suspendãrii aplicãrii;

d) copia textului tratatului.

(9) Dupã aprobarea suspendãrii aplicãrii, Ministerul Afacerilor Externe notificã mãsura suspendãrii celeilalte/celorlalte pãrti la tratat, pe cale diplomaticã.

SECTIUNEA a 2-a

Modificarea si încetarea valabilitãtii tratatelor

Art. 32. - (1) Tratatele în vigoare se modificã în conformitate cu prevederile acestora sau prin acordul pãrtilor.

(2) Modificarea tratatelor în vigoare urmeazã procedura prevãzutã pentru încheiarea acestora, cu exceptia cazurilor în care tratatul respectiv prevede expres o procedurã distinctã.

Art. 33. - În cazul în care, dupã intrarea în vigoare a unui tratat, se constatã existenta unei erori materiale care nu afecteazã substanta sa, aceasta poate fi corectatã prin întelegere cu cealaltã parte sau celelalte pãrti la tratatul respectiv, realizatã de Ministerul Afacerilor Externe prin schimb de note verbale.

Art. 34. - (1) Încetarea valabilitãtii tratatelor prin acordul pãrtilor sau prin denuntare, renuntare ori retragere urmeazã procedura prevãzutã pentru intrarea în vigoare a acestora.

(2) Instrumentul de motivare a actului normativ prin care se aprobã încetarea valabilitãtii tratatului prin acordul pãrtilor, denuntare, renuntare sau retragere va cuprinde si, respectiv, va avea anexate:

a) argumentarea oportunitãtii încetãrii valabilitãtii tratatului;

b) temeiul juridic al încetãrii valabilitãtii tratatului;

c) consecintele politice, juridice, economice sau de altã naturã ale încetãrii valabilitãtii tratatului;

d) copia textului tratatului.

(3) Dacã este necesar, denuntarea tratatelor la nivel de stat se consemneazã în instrumentul de denuntare, renuntare sau retragere, care este redactat de Ministerul Afacerilor Externe si este, ca regulã, semnat de ministrul afacerilor externe si învestit cu sigiliul de stat.

(4) Ministerul Afacerilor Externe trimite depozitarului instrumentul de denuntare, renuntare sau retragere ori notificã denuntarea, renuntarea sau retragerea ori încetarea valabilitãtii tratatului prin altã modalitate, pe cale diplomaticã.

(5) Încetarea valabilitãtii tratatelor se face cunoscutã prin ordin al ministrului afacerilor externe, care se publicã, fãrã platã, în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de cel mult 10 zile lucrãtoare de la data încetãrii valabilitãtii sau de la data constatãrii încetãrii valabilitãtii tratatului.

CAPITOLUL IV

Dispozitii diverse

SECTIUNEA 1

Atributiile Ministerului Afacerilor Externe

Art. 35. - (1) Ministerul Afacerilor Externe este organul specializat prin care se asigurã coordonarea si politica unitarã în domeniul de reglementare al prezentei legi.

(2) La solicitarea autoritãtilor statului sau din oficiu, în vederea asigurãrii aplicãrii întocmai în România a prevederilor tratatelor, Ministerul Afacerilor Externe, împreunã cu alte institutii competente, elaboreazã avize conforme cu privire la problemele juridice legate de interpretarea sau aplicarea acestora.

(3) La solicitarea autoritãtilor statului sau din oficiu, Ministerul Afacerilor Externe se pronuntã asupra caracterului de tratat în întelesul dreptului international public, respectiv asupra caracterului juridic al obligatiilor continute de acesta.

Art. 36. - (1) La începutul fiecãrui an calendaristic, Ministerul Afacerilor Externe elaboreazã o sintezã privind tratatele la nivel de stat si guvernamental semnate, ratificate, aprobate, la care s-a aderat sau care au fost acceptate, respectiv care au intrat în vigoare în cursul anului calendaristic precedent.

(2) Sinteza prevãzutã la alin. (1) se transmite spre informare Presedintelui României, Guvernului si Parlamentului pânã la sfârsitul lunii ianuarie a fiecãrui an.

(3) Anual Ministerul Afacerilor Externe editeazã din fondurile prevãzute în bugetul sãu compendii si culegeri cu textele tratatelor reprezentative intrate în vigoare, încheiate la nivel statal si guvernamental.

Art. 37. - (1) Ministerul Afacerilor Externe, precum si alte ministere si autoritãti ale statului au obligatia sã semnaleze Presedintelui României, Guvernului si Parlamentului problemele pe care le ridicã aplicarea unor tratate în vigoare, în vederea solutionãrii operative a acestora, în deplinã conformitate cu dreptul international si interesele pãrtii române.

(2) Ministerul Afacerilor Externe analizeazã, în consultare cu alte ministere si autoritãti ale statului, rezervele la tratatele multilaterale pe care le-au formulat alte state si poate formula obiectii la acestea, dacã este necesar, conform dreptului international si practicii internationale.

(3) Ministerul Afacerilor Externe poate initia, în consultare cu alte ministere si autoritãti ale statului, retragerea rezervelor formulate de partea românã la un tratat multilateral, care urmeazã aceeasi procedurã ca si la exprimarea consimtãmântului cu privire la tratatul respectiv.

(4) Instrumentul de motivare a actului normativ prin care se aprobã retragerea rezervelor cuprinde cauzele pentru care s-a optat pentru aceasta.

(5) Dupã intrarea în vigoare a actului normativ prin care se aprobã retragerea rezervelor, Ministerul Afacerilor Externe notificã depozitarului retragerea rezervelor pãrtii române sau transmite instrumentul de retragere a rezervelor, care este, de regulã, semnat de ministrul afacerilor externe si învestit cu sigiliul de stat.

Art. 38. - (1) Originalele tratatelor bilaterale la nivel de stat si la nivel guvernamental, originalele tratatelor multilaterale care prevãd calitatea de depozitar a României sau a Guvernului României, precum si copiile certificate ale tratatelor multilaterale semnate sau la care România ori Guvernul României este parte se pãstreazã în Arhiva tratatelor a Ministerului Afacerilor Externe.

(2) Originalele tratatelor bilaterale încheiate la nivel de stat si la nivel guvernamental se transmit Ministerului Afacerilor Externe pentru depozitare, în termen de cel mult 7 zile lucrãtoare de la data semnãrii.

(3) În calitate de depozitar, Ministerul Afacerilor Externe tine evidenta situatiei juridice a tratatelor bilaterale si multilaterale semnate sau la care România ori Guvernul României este parte si îndeplineste atributiile decurgând din calitatea de depozitar conform dreptului international si practicii internationale.

(4) Prin ordin al ministrului afacerilor externe se fac cunoscute date si informatii privind evolutiile survenite în privinta tratatelor încheiate de România, precum si textele tratatelor revizuite, care se publicã, fãrã platã, în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(5) Ministerul Afacerilor Externe pãstreazã sigiliul de stat al României.

SECTIUNEA a 2-a

Publicitatea textelor tratatelor anterior publicãrii în Monitorul Oficial al României

Art. 39. - (1) Textele tratatelor bilaterale nu pot fi fãcute publice pânã la data publicãrii acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu exceptia cazului în care existã o obligatie internationalã asumatã de partea românã în acest sens.

(2) Dupã semnare, pânã la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, textele tratatelor bilaterale pot fi fãcute publice cu acordul expres al celeilalte pãrti, dupã cum urmeazã:

a) în cazul tratatelor la nivel de stat - cu aprobarea Presedintelui României;

b) în cazul tratatelor la nivel guvernamental – cu aprobarea primului-ministru al Guvernului;

c) în cazul tratatelor la nivel departamental - cu aprobarea conducãtorului institutiei initiatoare si cu avizul Ministerului Afacerilor Externe.

SECTIUNEA a 3-a

Examinarea compatibilitãtii prevederilor tratatelor cu Constitutia României

Art. 40. - (1) Dupã convenirea sau adoptarea tratatelor prevãzute la art. 19 alin. (1), în orice etapã a încheierii lor, oricare dintre presedintii celor douã Camere ale Parlamentului României ori un numãr de cel putin 50 de deputati sau cel putin 25 de senatori pot solicita Curtii Constitutionale avizul privind compatibilitatea prevederilor tratatelor cu Constitutia României.

(2) Curtea Constitutionalã se va pronunta în termen de 30 de zile de la data sesizãrii, interval în care procedurile interne legate de încheierea tratatului se suspendã.

(3) În cazul în care tratatul cuprinde dispozitii contrare Constitutiei României si nu este posibilã renegocierea tratatului, iar în cazul tratatelor multilaterale, nici formularea de rezerve, proiectul de act normativ de ratificare, aprobare, aderare sau acceptare va fi promovat numai dupã revizuirea Constitutiei.

(4) Prevederile prezentului articol nu aduc atingere procedurilor de control al constitutionalitãtii legilor si ordonantelor Guvernului, prevãzute de legea privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale. În cazul în care, în exercitarea atributiilor sale de control al constitutionalitãtii, Curtea Constitutionalã decide cã dispozitiile unui tratat aflat în vigoare pentru România sunt neconstitutionale, Ministerul Afacerilor Externe, împreunã cu ministerul sau institutia în competentele cãruia/cãreia se aflã domeniul principal reglementat prin tratat, va face demersuri, în termen de 30 de zile, pentru initierea procedurilor necesare în vederea renegocierii tratatului sau încetãrii valabilitãtii acestuia pentru partea românã ori, dupã caz, în vederea revizuirii Constitutiei.

SECTIUNEA a 4-a

Procedura încheierii întelegerilor la nivelul autoritãtilor administratiei publice locale cu autoritãti similare din alte state

Art. 41. - (1) Autoritãtile administratiei publice locale au obligatia de a solicita avizul de oportunitate al Ministerului Afacerilor Externe si al ministerului cu atributii de sprijin si control al autoritãtilor publice locale cu privire la intentia de a initia negocieri pentru încheierea de întelegeri de cooperare cu autoritãti similare din alte state.

(2) Întelegerile de cooperare prevãzute la alin. (1) se încheie cu respectarea prevederilor prezentei legi.

(3) Anterior semnãrii, proiectele de întelegeri de cooperare pe care autoritãtile administratiei publice locale intentioneazã sã le încheie cu autoritãti similare din alte state vor fi avizate de cãtre Ministerul Afacerilor Externe si de cãtre ministerul cu atributii de sprijin si control al autoritãtilor publice locale.

(4) Întelegerile de cooperare la care se referã prezentul articol pot intra în vigoare de la data semnãrii.

(5) Copii ale întelegerilor de cooperare semnate vor fi transmise, în termen de 10 zile lucrãtoare de la data semnãrii, Ministerului Afacerilor Externe si ministerului cu atributii de sprijin si control al autoritãtilor publice locale.

(6) Procedura prevãzutã la alin. (1)-(4) este suplimentarã procedurilor în acest domeniu care trebuie îndeplinite la nivelul autoritãtilor publice locale pentru aprobarea initierii negocierilor, respectiv a semnãrii, sau pentru îndeplinirea altor acte cu privire la întelegerile de cooperare respective.

SECTIUNEA a 5-a

Sanctiunea nerespectãrii normelor privind încheierea tratatelor

Art. 42. - Tratatele încheiate cu încãlcarea normelor dreptului international privind validitatea tratatelor si a normelor privind capacitatea si/sau procedura încheierii tratatelor pot fi declarate nule, procedura de aprobare a declarãrii nulitãtii fiind similarã celei urmate pentru intrarea în vigoare a categoriei respective de tratate.

SECTIUNEA a 6-a

Exceptii

Art. 43. - Procedura încheierii întelegerilor tehnice la nivel departamental, indiferent de denumire, pentru îndeplinirea obligatiilor asumate de România prin tratate în domeniul cooperãrii cu fortele armate strãine, nu intrã sub incidenta prezentei legi, urmând a fi reglementatã prin hotãrâre a Guvernului.

Art. 44. - Contractele de stat nu intrã sub incidenta prezentei legi.

SECTIUNEA a 7-a

Dispozitii finale

Art. 45. - (1) Prezenta lege intrã în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 4/1991 privind încheierea si ratificarea tratatelor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 12 ianuarie 1991, cu completãrile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare se abrogã.

Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 25 noiembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicatã.

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DAN MIRCEA POPESCU

Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 16 decembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicatã.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

Bucuresti, 22 decembrie 2003.

Nr. 590.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind tratatele

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicatã,

Presedintele României decreteazã:

Articol unic. - Se promulgã Legea privind tratatele si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

Bucuresti, 22 decembrie 2003.

Nr. 909.

ORDONANTE SI HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANTÃ

privind mãsuri financiare în sistemul sanitar

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicatã, si al art. 1 pct. II poz. 3 din Legea nr. 559/2003 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

Guvernul României adoptã prezenta ordonantã.

Articol unic. - (1) Se autorizeazã casele de asigurãri de sãnãtate judetene si a municipiului Bucuresti sã deconteze, din Fondul national unic de asigurãri sociale de sãnãtate aferent anului 2004, serviciile medicale ale unitãtilor sanitare cu paturi în anul 2002, evidentiate în actele aditionale la Contractul de furnizare de servicii medicale încheiat pe anul 2004, pânã la nivelul cheltuielilor angajate si neachitate, înregistrate la data de 31 decembrie 2002.

(2) Încãlcarea dispozitiilor legale privind cheltuielile angajate si neachitate de unitãtile sanitare cu paturi, înregistrate la data de 31 decembrie 2002, atrage rãspunderea potrivit legii.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul sãnãtãtii,

Ovidiu Brînzan

Ministrul finantelor publice,

MIhai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 8 ianuarie 2004.

Nr. 1

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind aprobarea executiei bugetelor actiunilor si proiectelor derulate în anul 2003 prin bugetul Secretariatului General al Guvernului

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicatã,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. - Se aprobã executia bugetelor urmãtoarelor actiuni si proiecte derulate în anul 2003 prin bugetul Secretariatului General al Guvernului:

a) aducerea în tarã a osemintelor regelui Carol al II-lea de Hohenzollern Sigmaringen în vederea înhumãrii la Mãnãstirea Curtea de Arges, judetul Arges, aprobatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 21/2003;

b) proiectul “Ziua Europei este si ziua ta”, a cãrui finantare a fost aprobatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 98/2003;

c) Reuniunea informalã a prim-ministrilor statelor invitate sã adere la NATO cu ocazia Summitului de la Praga, organizatã în România în perioada 4-5 aprilie 2003, în baza Hotãrârii Guvernului nr. 215/2003;

d) Cea de-a 6-a Conferintã ministerialã anualã UE - tãrile asociate si reuniunea pregãtitoare a acesteia, organizate la Bucuresti în perioada 9-10 mai 2003, în baza Hotãrârii Guvernului nr. 314/2003;

e) Reuniunea la nivel înalt pe probleme de strategie de dezvoltare economicã, organizatã în perioada 14-15 iunie 2003, în baza Hotãrârii Guvernului nr. 551/2003, modificatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 642/2003;

f) organizarea unor manifestãri cu ocazia Zilei Internationale a Copilului, în baza Hotãrârii Guvernului nr. 552/2003;

g) Summitul est-european pentru investitii, organizat la Bucuresti în perioada 14-15 octombrie 2003, în baza Hotãrârii Guvernului nr. 1.064/2003.

Art. 2. - Executia bugetelor actiunilor si proiectelor mentionate la art. 1 este prevãzutã în anexele nr. 1-7 care fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul pentru coordonarea Secretariatului

General al Guvernului,

Eugen Bejinariu

Bucuresti, 23 decembrie 2003.

Nr. 1.586.

ANEXA Nr. 1

BUGETUL

proiectului “Aducerea în tarã a osemintelor regelui Carol al II-lea de Hohenzollern Sigmaringen în vederea înhumãrii la Mãnãstirea Curtea de Arges, judetul Arges”

Finantat prin: Hotãrârea Guvernului nr. 21/2003

Fonduri alocate în bugetul Secretariatului General al Guvernului: 1.900.000

Total sume cheltuite: 1.060.522

Economii: 839.478

- mii lei -

Natura cheltuielilor	Buget	Cheltuieli efective	Economii
Transport aerian	1.000.000	825.714	174.286
Servicii ambasadã	500.000	160.943	339.057
Cheltuieli de protocol	300.000	63.365	236.635
Masinã funerarã	100.000	10.500	89.500
TOTAL:	1.900.000	1.060.522	839.478

Suma de 839.478 mii lei reprezentând economii a fost disponibilizatã la Fondul de rezervã bugetarã la dispozitia Guvernului.

ANEXA Nr. 2

BUGETUL

proiectului “Ziua Europei este si ziua ta”

Finantat prin: Hotãrârea Guvernului nr. 98/2003

- mii lei -

Fonduri alocate: din care:	10.000.000
în bugetul Secretariatului General al Guvernului	8.500.000
Ministerul Administratiei Publice	400.000
Ministerul Informatiilor Publice	1.100.000
Total sume cheltuite: din care:	8.857.352
Secretariatul General al Guvernului	7.600.769
Ministerul Administratiei Publice	387.450
Ministerul Informatiilor Publice	869.133
Economii:	1.142.648

Din suma de 1.142.648 mii lei reprezentând economii, 740.479 mii lei au fost disponibilizati la Fondul de rezervã bugetarã la dispozitia Guvernului si 402.169 mii lei au fost redistribuiti pentru alte actiuni aprobate de Consiliul interministerial pentru imagine externã.

ANEXA Nr. 3

BUGETUL

Reuniunii informale a prim-ministrilor statelor invitate sã adere la NATO cu ocazia Summitului de la Praga, organizatã în România în perioada 4-5 aprilie 2003

Finantat prin: Hotãrârea Guvernului nr. 215/2003

Fonduri alocate în bugetul Secretariatului General al Guvernului: 2.000.000

Total sume cheltuite: 802.547

Economii: 1.197.453

- mii lei -

Natura cheltuielilor	Buget	Cheltuieli efective	Economii
Cazare si transport	1.000.000	424.033	575.967
Cheltuieli materiale si servicii	500.000	122.670	377.330
Cheltuieli de protocol	500.000	255.844	244.156
TOTAL:	2.000.000	802.547	1.197.453

Suma de 1.197.453 mii lei reprezentând economii a fost redistribuitã pentru alte actiuni aprobate de Consiliul interministerial pentru imagine externã.

ANEXA Nr. 4

BUGETUL

Celei de-a 6-a Conferinte ministeriale anuale UE - tãrile asociate si reuniunii pregãtitoare a acesteia, organizate la Bucuresti în perioada 9-10 mai 2003

Finantat prin: Hotãrârea Guvernului nr. 314/2003

Fonduri alocate în bugetul Secretariatului General al Guvernului: 2.000.000

Total sume cheltuite: 686.847

Economii: 1.313.153

- mii lei -

Natura cheltuielilor	Buget	Cheltuieli efective	Economii
Cazare	500.000	280.000	220.000
Transport	500.000	146.399	353.601
Cheltuieli materiale si servicii	700.000	94.695	605.305
Cheltuieli de protocol	300.000	165.753	134.247
TOTAL:	2.000.000	686.847	1.313.153

Din suma de 1.313.153 mii lei reprezentând economii, 1.053.000 mii lei au fost disponibilizati la Fondul de rezervã bugetarã la dispozitia Guvernului si 260.153 mii lei au fost redistribuiti pentru alte actiuni aprobate de Consiliul interministerial pentru imagine externã.

ANEXA Nr. 5

BUGETUL

Reuniunii la nivel înalt pe probleme de strategie de dezvoltare economicã, organizatã în perioada 14-15 iunie 2003

Finantat prin: Hotãrârea Guvernului nr. 551/2003, modificatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 642/2003

Fonduri alocate în bugetul Secretariatului General al Guvernului: 1.400.000

Total sume cheltuite: 1.081.705

Economii: 318.295

- mii lei -

Natura cheltuielilor	Buget	Cheltuieli efective	Economii
Cazare si transport	800.000	574.049	225.951
Cheltuieli materiale si servicii	200.000	151.026	48.974
Cheltuieli de protocol	400.000	356.630 43.370
TOTAL:	1.400.000	1.081.705	318.295

Suma de 318.295 mii lei reprezentând economii a fost disponibilizatã pentru reîntregirea Fondului de rezervã bugetarã la dispozitia Guvernului.

ANEXA Nr. 6

BUGETUL

proiectului “Organizarea unor manifestãri cu ocazia Zilei Internationale a Copilului”

Finantat prin: Hotãrârea Guvernului nr. 552/2003

- mii lei -

Fonduri alocate în bugetul Secretariatului General al Guvernului:	2.000.000
Total sume cheltuite:	1.975.893
Economii:	24.107

Suma de 24.107 mii lei reprezentând economii a fost disponibilizatã pentru reîntregirea Fondului de rezervã bugetarã la dispozitia Guvernului.

ANEXA Nr. 7

BUGETUL

Summitului est-european pentru investitii, organizat la Bucuresti în perioada 14-15 octombrie 2003

Finantat prin: Hotãrârea Guvernului nr. 1.064/2003

Fonduri alocate în bugetul Secretariatului General al Guvernului: 4.000.000

Total sume cheltuite: 1.734.036

Economii: 2.265.964

- mii lei -

Natura cheltuielilor	Buget	Cheltuieli efective	Economii
Cazare	1.500.000	1.228.250	271.750
Transport	800.000	297.988	502.012
Cheltuieli materiale si servicii	1.000.000	126.001	873.999
Cheltuieli de protocol	700.000	81.797	618.203
TOTAL:	4.000.000	1.734.036	2.265.964

Suma de 2.265.964 mii lei reprezentând economii a fost disponibilizatã pentru reîntregirea Fondului de rezervã bugetarã la dispozitia Guvernului.

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

ORDIN

pentru aprobarea Precizãrilor privind unele mãsuri referitoare la organizarea si conducerea contabilitãtii de gestiune

În temeiul prevederilor art. 12 alin. (6) din Hotãrârea Guvernului nr. 735/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

având în vedere prevederile art. 1 alin. (1) si ale art. 4 alin. (1) din Legea contabilitãtii nr. 82/1991, republicatã,

ministrul finantelor publice emite urmãtorul ordin:

Art. 1. - Se aprobã Precizãrile privind unele mãsuri referitoare la organizarea si conducerea contabilitãtii de gestiune, cuprinse în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.

Art. 2. - Directia de reglementãri contabile va lua mãsuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 22 decembrie 2003.

Nr. 1.826.

ANEXÃ

PRECIZÃRI

privind unele mãsuri referitoare la organizarea si conducerea contabilitãtii de gestiune

1. Prevederi generale privind contabilitatea de gestiune

Potrivit prevederilor Legii contabilitãtii nr. 82/1991, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 26 august 2002, persoanele juridice prevãzute la art. 1 alin. (1) din lege au obligatia sã organizeze si sã conducã contabilitatea proprie, inclusiv contabilitatea de gestiune adaptatã la specificul activitãtii.

Potrivit prevederilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 82/1991, republicatã, rãspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitãtii de gestiune adaptate la specificul activitãtii revine administratorului sau altei persoane juridice care are obligatia gestionãrii unitãtii respective.

În functie de specificul activitãtii desfãsurate, contabilitatea de gestiune va asigura, în principal, înregistrarea operatiilor privind colectarea si repartizarea cheltuielilor pe destinatii, respectiv pe activitãti, sectii, faze de fabricatie, centre de costuri, centre de profit, dupã caz, precum si calculul costului de achizitie, de productie, de prelucrare al bunurilor intrate, obtinute, lucrãrilor executate, serviciilor prestate, productiei în curs de executie, imobilizãrilor în curs etc., din unitãtile de productie, comerciale, prestatoare de servicii, financiare si alte domenii de activitate.

Prin contabilitatea de gestiune persoanele juridice pot obtine informatii care sã asigure o gestionare eficientã a patrimoniului, respectiv:

- informatii legate de costul bunurilor, lucrãrilor, serviciilor, pentru persoanele juridice care desfãsoarã activitãti de productie, prestãri de servicii, precum si de costul bunurilor vândute pentru persoanele juridice care desfãsoarã activitate de comert;

- informatii care stau la baza bugetãrii si controlului activitãtii de exploatare;

- informatii necesare analizelor financiare în vederea fundamentãrii deciziilor manageriale privind conducerea activitãtii interne;

- alte informatii impuse de realizarea unui management performant.

Contabilitatea de gestiune se organizeazã de administratorul persoanei juridice fie utilizând conturi specifice, fie prin dezvoltarea conturilor din contabilitatea financiarã, fie cu ajutorul evidentei tehnico-operative proprii.

Folosirea conturilor contabile, precum si simbolizarea acestora se efectueazã astfel încât sistemul de stocare si de accesare a informatiilor obtinute sã fie flexibil si sã permitã o gamã largã de optiuni. Lista conturilor de gestiune este adaptatã în functie de scopurile urmãrite, respectiv:

evidentierea fluxului costurilor, determinarea costurilor aferente stocurilor, determinarea veniturilor si a rezultatelor în functie de activitatea care le genereazã, efectuarea de previziuni etc.

Contabilitatea de gestiune furnizeazã informatii necesare elaborãrii de rapoarte si analize interne utilizate de managementul unitãtii în luarea deciziilor. Cerintele de prezentare si analizã a informatiilor oferite de contabilitatea de gestiune nu sunt limitative. La organizarea contabilitãtii de gestiune se va urmãri ca informatiile obtinute sã satisfacã atât necesitãtile de informare existente, cât si pe cele în continuã schimbare.

Procedeele si tehnicile utilizate în contabilitatea de gestiune se stabilesc în functie de caracteristicile calitative ale informatiilor cerute de utilizatori, precum si de particularitãtile activitãtii desfãsurate.

2. Prevederi privind calculatia costurilor

Calculatia costurilor presupune ansamblul lucrãrilor efectuate într-o formã organizatã cu scopul de a obtine informatii privind costul bunurilor, lucrãrilor, serviciilor, activitãtilor sau altor obiecte de calculatie.

Organizarea lucrãrilor privind calculatia costurilor depinde de o serie de factori, cum ar fi: mãrimea unitãtii, structura organizatoricã a acesteia, tipul si modul de organizare a productiei, tehnologia de fabricatie, gradul de integrare a productiei, caracterul etc.

În scopul determinãrii costurilor unitare astfel încât bunurile, lucrãrile, serviciile sã poatã fi evaluate si recunoscute în contabilitatea financiarã, iar preturile de vânzare sã poatã fi stabilite si verificate, precum si pentru analiza costurilor si a eficientei activitãtii, în contabilitatea de gestiune cheltuielile se clasificã în:

- costuri de achizitie;

- costuri de productie;

- costuri de prelucrare;

- cheltuieli ale perioadei.

2.1. Principiile calculatiei costurilor

Pentru asigurarea unui continut real si exact al structurii costurilor se vor avea în vedere urmãtoarele principii.

1. Principiul separãrii cheltuielilor care privesc obtinerea bunurilor, lucrãrilor, serviciilor de cheltuielile care nu sunt legate de achizitia, productia sau prelucrarea etc. acestora.

Acesta presupune ca la nivelul obiectelor de calculatie stabilite de fiecare persoanã juridicã sã se separe cheltuielile atribuibile obiectelor respective de cheltuielile ocazionate de restul activitãtii. Cheltuielile care nu participã la obtinerea obiectelor de calculatie mentionate, cum ar fi: cheltuielile de administratie, cheltuielile de desfacere, regia fixã nealocatã costului, cheltuielile financiare, cheltuielile extraordinare etc., nu se includ în costul acestora.

2. Principiul delimitãrii cheltuielilor în timp. Acesta presupune ca includerea cheltuielilor în costuri sã se efectueze în perioada de gestiune cãreia îi apartin cheltuielile în cauzã.

3. Principiul delimitãrii cheltuielilor în spatiu. Acesta presupune delimitarea cheltuielilor efectuate într-o anumitã perioadã de gestiune pe principalele procese sau alte locuri de cheltuieli care le-a ocazionat, cum ar fi: aprovizionare, productie, administratie, desfacere, iar în cadrul sectorului productie, pe sectii, ateliere, linii de fabricatie etc. În cadrul structurilor mentionate se pot constitui centre de productie, centre de profit sau alte centre de responsabilitate în raport de care se adânceste delimitarea cheltuielilor.

4. Principiul delimitãrii cheltuielilor productive de cele cu caracter neproductiv. Acesta presupune delimitarea cheltuielilor productive, care sunt creatoare de valoare, de cheltuielile cu caracter neproductiv.

5. Delimitarea cheltuielilor privind productia finitã de cheltuielile aferente productiei în curs de executie. Acest principiu este valabil pentru acele unitãti productive a cãror productie se prezintã partial la sfârsitul perioadei de gestiune în diverse stadii de transformare, cantitatea si valoarea acesteia fiind diferitã de la o perioadã de gestiune la alta.

2.2. Structura costurilor

Costul stocurilor trebuie sã cuprindã toate costurile aferente achizitiei, productiei, prelucrãrii, precum si alte costuri suportate pentru a aduce bunurile, lucrãrile, serviciile în forma si în locul în care se gãsesc în prezent.

Costul de achizitie al bunurilor cuprinde pretul de cumpãrare, taxele de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care persoana juridicã le poate recupera de la autoritãtile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective. Reducerile comerciale, rabaturile si alte elemente similare nu se includ în costul de achizitie.

Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al imobilizãrilor cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale directe, energie consumatã în scopuri tehnologice, manoperã directã si alte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocatã în mod rational ca fiind legatã de fabricatia acestora.

Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera si alte cheltuieli legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor, inclusiv personalul însãrcinat cu supravegherea, precum si regiile corespunzãtoare.

Costul complet cuprinde costul de productie plus cheltuielile generale de administratie si cheltuielile de desfacere, repartizate rational.

Alte cheltuieli se includ în costul bunurilor, lucrãrilor, serviciilor numai în mãsura în care reprezintã costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma si în locul în care se gãsesc în prezent.

2.3. Gruparea cheltuielilor în vederea calculãrii costurilor

Pentru calculul costurilor bunurilor, lucrãrilor, serviciilor si al costurilor perioadei, cheltuielile înregistrate în contabilitatea financiarã dupã natura lor se grupeazã în contabilitatea de gestiune astfel:

a) cheltuieli directe;

b) cheltuieli indirecte;

c) cheltuieli de desfacere;

d) cheltuieli generale de administratie.

Cheltuielile directe sunt acele cheltuieli care se identificã pe un anumit obiect de calculatie (produs, serviciu, lucrare, comandã, fazã, activitate, functie, centru etc.) încã din momentul efectuãrii lor si ca atare se includ direct în costul obiectelor respective.

Cheltuielile directe cuprind: costul de achizitie al materiilor prime si materialelor directe consumate, energia consumatã în scopuri tehnologice, manopera directã (salarii, asigurãri si protectia socialã etc.), alte cheltuieli directe.

Cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care nu se pot identifica si atribui direct pe un anumit obiect de calculatie, ci privesc întreaga productie a unei sectii sau a persoanei juridice în ansamblul ei.

Cheltuielile indirecte cuprind:

- regia fixã de productie, formatã din cheltuielile indirecte de productie care rãmân relativ constante indiferent de volumul productiei, cum ar fi: amortizarea utilajelor si echipamentelor, întretinerea sectiilor si utilajelor, precum si cheltuielile cu conducerea si administrarea sectiilor;

- regia variabilã de productie, care constã în cheltuielile indirecte de productie, care variazã în raport cu volumul productiei, cum ar fi: cheltuielile indirecte cu consumul de materiale si forta de muncã.

Alocarea regiei fixe asupra costurilor se face pe baza capacitãtii normale de productie.

Capacitatea normalã de productie reprezintã productia estimatã a fi obtinutã, în medie, de-a lungul unui anumit numãr de perioade, în conditii normale, având în vedere si pierderea de capacitate rezultatã din întretinerea planificatã a echipamentului.

Regia fixã care se recunoaste ca o cheltuialã a perioadei = regia fixã x (1 - nivelul real al activitãtii/nivelul normal al activitãtii).

Nivelul real al activitãtii este reprezentat de productia obtinutã, iar nivelul normal al activitãtii este reprezentat de capacitatea normalã de productie.

Regia nealocatã este recunoscutã drept cheltuialã în contul de profit si pierdere în perioada în care a apãrut.

Atunci când costurile de productie, de prelucrare nu se pot identifica distinct pentru fiecare produs în parte, acestea se alocã pe baza unor procedee rationale aplicate cu consecventã (procedeul diviziunii simple, procedeul cantitativ, procedeul indicilor de echivalentã, procedeul echivalãrii cantitative a produsului secundar cu produsul principal, procedeul deducerii valorii produselor secundare etc.).

Calculatia costurilor poate fi efectuatã dupã una dintre metodele: metoda costului standard, metoda pe comenzi, metoda pe faze, metoda globalã, metoda direct costing sau alte metode adoptate de persoana juridicã în functie de modul de organizare a productiei, specificul activitãtii, particularitãtile procesului tehnologic si de necesitãtile proprii.

Cheltuielile perioadei sunt acele cheltuieli reprezentate de consumurile de bunuri si servicii aferente perioadei curente, care nu se pot identifica pe obiectele de calculatie stabilite, deoarece nu participã efectiv la obtinerea stocurilor, fiind necesare la realizarea activitãtii în ansamblul ei. În costul bunurilor, lucrãrilor, serviciilor nu trebuie incluse urmãtoarele elemente care se recunosc drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit:

a) pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie înregistrate peste limitele normal admise;

b) cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor în care astfel de costuri sunt necesare în procesul de productie, anterior trecerii într-o nouã fazã de fabricatie;

c) regiile generale de administratie care nu participã la aducerea stocurilor în forma si în locul în care se gãsesc în prezent;

d) costurile de desfacere;

e) regia fixã nealocatã costului.

Alte cheltuieli care pot fi incluse în anumite conditii specifice în costul bunurilor, lucrãrilor, serviciilor:

- costurile îndatorãrii pot fi incluse în costul bunurilor, lucrãrilor, serviciilor etc. numai în mãsura în care sunt direct atribuibile achizitiei, constructiei sau producerii unui activ cu ciclu lung de fabricatie, în conformitate cu reglementãrile contabile aplicabile.

Costurile îndatorãrii cuprind dobânzile si alte cheltuieli suportate de persoana juridicã în legãturã cu împrumutul de fonduri.

Un activ cu ciclu lung de fabricatie este un activ care solicitã în mod necesar o perioadã substantialã de timp pentru a fi gata în vederea utilizãrii sale prestabilite sau pentru vânzare;

- cheltuielile generale de administratie pot fi incluse în costul bunurilor în mãsura în care reprezintã cheltuieli suportate pentru a aduce bunurile în forma si în locul în care se gãsesc în prezent si se justificã luarea lor în considerare în anumite conditii specifice de exploatare.

Recunoasterea si evaluarea initialã a bunurilor, lucrãrilor, serviciilor în contabilitatea financiarã se efectueazã la cost de achizitie sau cost de productie, dupã caz.