MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 56       LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 23 ianuarie 2004

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 490 din 16 decembrie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 lit. a) si art. 62 din Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere si autorizare a productiei, importului si circulatiei unor produse supuse accizelor

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.621/2003. - Hotărâre pentru organizarea si functionarea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucuresti

 

13. - Hotărâre privind aprobarea Statutului Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurări Sociale

 

DECIZII  ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 490

din 16 decembrie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 lit. a) si art. 62 din Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere si autorizare a productiei, importului si circulatiei unor produse supuse accizelor

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 lit. a) si art. 62 din Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere si autorizare a productiei, importului si circulatiei unor produse supuse accizelor, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Malaxor Prod” - S.R.L. Brăila în Dosarul nr. 5.260/2003 al Judecătoriei Brăila.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, deoarece principiul egalitătii în fata legii presupune aceeasi situatie juridică. Or, în cauză nu se poate pune problema egalitătii între cele două categorii de societăti la care se referă art. 38 lit. a) din Legea nr. 521/2002.

Referitor la prevederile art. 62 din acelasi act normativ, reprezentantul Ministerului Public arată că din analiza textului supus controlului nu se desprinde în nici un fel concluzia că acesta s-ar aplica retroactiv.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 21 august 2003, pronuntată în Dosarul nr. 5.260/2003, Judecătoria Brăila a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 38 lit. a) si art. 62 din Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere si autorizare a productiei, importului si circulatiei unor produse supuse accizelor.

Exceptia a fost ridicată în dosarul de mai sus de Societatea Comercială “Malaxor Prod” - S.R.L. Brăila.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine că dispozitiile art. 62 din Legea nr. 521/2002 sunt neconstitutionale, întrucât vizează situatii juridice din trecut si restrâng un drept câstigat în afara sferei de reglementare prevăzute în art. 53 din Constitutie.

Prin anularea unor acte administrative (cum ar fi autorizatii de comercializare) înainte de expirarea termenului legal sunt afectate drepturile si interesele agentului economic, creându-se o situatie de insecuritate a mediului de afaceri, cu consecinta afectării dreptului de proprietate ocrotit de Constitutie si de Protocolul nr. 1 la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

De asemenea, prevederile art. 38 lit. a) din Legea nr. 521/2002, care instituie în sarcina anumitor agenti economici necesitatea de a achita obligatiile fiscale restante fată de bugetul de stat, aduc atingere principiului egalitătii în fata legii, deoarece alti agenti economici nu sunt obligati la obtinerea autorizatiilor, desi comercializează alcool, iar ceilalti agenti economici care nu comercializează alcool pot să desfăsoare activitatea indiferent dacă înregistrează sau nu obligatii fiscale la bugetul de stat.

Judecătoria Brăila apreciază că exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 38 lit. a) si art. 62 din Legea nr. 521/2002 este neîntemeiată, întrucât textele criticate impun agentilor economici anumite obligatii pe care trebuie să le îndeplinească pentru viitor, si anume până la data de 15 noiembrie 2002 (Legea nr. 521/2002 a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, respectiv 2 august 2002), si ca atare dispozitiile nu se aplică retroactiv si nu contravin prevederilor referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti. De asemenea, instanta apreciază că este dreptul statului ca prin organele sale abilitate să reglementeze conditii diferite pentru situatii diferite. Principiul egalitătii în fata legii presupune un tratament egal pentru situatii juridice identice.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Presedintele Camerei Deputatilor apreciază că egalitatea în fata legii înseamnă tratament juridic egal pentru persoane având aceeasi situatie juridică. Or, din acest punct de vedere agentii economici care înregistrează obligatii fiscale restante si cei care si-au îndeplinit toate obligatiile fiscale nu au aceeasi situatie juridică, iar un tratament juridic diferentiat apare ca deplin justificat. Prin urmare dispozitiile art. 38 lit. a) din Legea nr. 521/2002 nu sunt în măsură să încalce prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie.

La art. 62, Legea nr. 521/2002 prevede că agentii economici care detin autorizatii de comercializare valabile pe toată perioada de desfăsurare a activitătii, eliberate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 521/2002, au obligatia să prezinte, până la data de 15 noiembrie 2002, aceste autorizatii organelor emitente, în vederea eliberării unor noi autorizatii, cu plata taxelor aferente si în conditiile legii.

Criticile acestei dispozitii, care vizează încălcarea prevederilor referitoare la principiul neretroactivitătii legilor si a celor referitoare la restrângerea unor drepturi sau a unor libertăti, nu sunt întemeiate, deoarece rezultă cu claritate că obligatiile prevăzute pentru agentii economici se nasc la intrarea în vigoare a noii legi, pentru viitor, nefiind avută în vedere activitatea desfăsurată de acestia în baza vechii reglementări.

Guvernul consideră că sustinerea încălcării principiului neretroactivitătii legii apare nefundamentată, întrucât din continutul reglementării nu rezultă aspecte de retroactivitate, prevederile legale în discutie producând efecte numai pentru viitor, chiar dacă legea nouă se aplică si efectelor produse de situatiile juridice anterioare, după intrarea ei în vigoare.

Nici raportarea la art. 16 alin. (1) si art. 49 devenit art. 53 din Constitutie nu poate fi avută în vedere, întrucât art. 16 alin. (1) se referă la egalitatea în drepturi a cetătenilor, si nu a persoanelor juridice, iar în raport cu art. 53 nu se constată restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, Legea nr. 521/2002 stabilind unele obligatii în sarcina agentilor economici, ce nu afectează exercitarea drepturilor si libertătilor acestora.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia invocată este neîntemeiată, deoarece, prin acordarea de facilităti doar acelor agenti economici care au obtinut înlesniri la plata sumelor reprezentând obligatii fiscale, nu se aduce atingere egalitătii în drepturi a cetătenilor. Astfel, prin faptul că în cazul anumitor agenti economici obligatiile fiscale nu sunt considerate restante, ei putând obtine autorizatii de comercializare fără achitarea acestora, se creează o situatie juridică distinctă, care justifică un regim juridic diferit.

Referitor la neconstitutionalitatea prevederilor art. 62 din Legea nr. 521/2002 fată de dispozitiile art. 15 alin. (2) si art. 49 devenit art. 53 din Constitutie, Avocatul Poporului consideră că dispozitiile legale criticate sunt de imediată aplicabilitate si produc efecte numai pentru viitor, iar prevederile referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti nu au incidentă în cauză.

Invocarea încălcării dispozitiilor art. 5 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale este nerelevantă, întrucât acestea se referă la altceva, si anume la dreptul persoanei la libertate si sigurantă.

Presedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Presedintelui Camerei Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, ale art. 1 alin. (1) si ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 38 lit. a) si art. 62 din Legea nr. 521/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 2 august 2002, care au următorul continut:

Art. 38 lit. a): “Agentii economici nu vor fi autorizati în situatia în care:

a) înregistrează obligatii fiscale restante fată de bugetul de stat. Nu se consideră obligatii fiscale restante fată de bugetul de stat sumele pentru care agentii economici au obtinut înlesniri la plata acestora, potrivit reglementărilor legale;”

Art. 62: “(1) Agentii economici care detin autorizatii de comercializare valabile pe toată perioada de desfăsurare a activitătii, eliberate anterior intrării în vigoare a prezentei legi, au obligatia ca până la data de 15 noiembrie 2002 să prezinte aceste autorizatii organelor emitente în vederea anulării si emiterii unor noi autorizatii. După data de 15 noiembrie 2002 autorizatiile eliberate anterior datei de intrare în vigoare a prezentei legi sunt nule de drept.

(2) Eliberarea noilor autorizatii se face cu plata taxei aferente si în conditiile prevăzute în prezenta lege.”

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că prin dispozitiile legale criticate sunt încălcate prevederile constitutionale ale art. 15 alin. (2), ale art. 16 alin. (1) si ale art. 49 din Constitutia României, ale art. 5 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si ale art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. După aprobarea Legii de revizuire a Constitutiei, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispozitiile constitutionale invocate sunt cuprinse în art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1) si art. 53 cu următorul continut:

Art. 15 alin. (2): “Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.”

Art. 16 alin. (1): “Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.”

Art. 53: “(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertăti poate fi restrâns numai prin lege si numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securitătii nationale, a ordinii, a sănătătii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertătilor cetătenilor; desfăsurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamităti naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proportională cu situatia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu si fără a aduce atingere existentei dreptului sau a libertătii.”

Art. 5 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale: “1. Orice persoană are dreptul la libertate si la sigurantă. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu exceptia următoarelor cazuri si potrivit căilor legale:

a) dacă este detinut legal pe baza condamnării pronuntate de către un tribunal competent;

b) dacă a făcut obiectul unei arestări sau al unei detineri legale pentru nesupunerea la o hotărâre pronuntată, conform legii, de către un tribunal ori în vederea garantării executării unei obligatii prevăzute de lege;

c) dacă a fost arestat sau retinut în vederea aducerii sale în fata autoritătii judiciare competente, atunci când există motive verosimile de a bănui că a săvârsit o infractiune sau când există motive temeinice de a crede în necesitatea de a-l împiedica să săvârsească o infractiune sau să fugă după săvârsirea acesteia;

d) dacă este vorba de detentia legală a unui minor, hotărâtă pentru educatia sa sub supraveghere sau despre detentia sa legală, în scopul aducerii sale în fata autoritătii competente;

e) dacă este vorba despre detentia legală a unei persoane susceptibile să transmită o boală contagioasă, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui toxicoman sau a unui vagabond;

f) dacă este vorba despre arestarea sau detentia legală a unei persoane pentru a o împiedica să pătrundă în mod ilegal pe teritoriu sau împotriva căreia se află în curs o procedură de expulzare ori de extrădare.

2. Orice persoană arestată trebuie să fie informată, în termenul cel mai scurt si într-o limbă pe care o întelege, asupra motivelor arestării sale si asupra oricărei acuzatii aduse împotriva sa.

3. Orice persoană arestată sau detinută, în conditiile prevăzute de paragraful 1 lit. c) din prezentul articol, trebuie adusă de îndată înaintea unui judecător sau a altui magistrat împuternicit prin lege cu exercitarea atributiilor judiciare si are dreptul de a fi judecată într-un termen rezonabil sau eliberată în cursul procedurii. Punerea în libertate poate fi subordonată unei garantii care să asigure prezentarea persoanei în cauză la audiere.

4. Orice persoană lipsită de libertatea sa prin arestare sau detinere are dreptul să introducă un recurs în fata unui tribunal, pentru ca acesta să statueze într-un termen scurt asupra legalitătii detinerii sale si să dispună eliberarea sa dacă detinerea este ilegală.

5. Orice persoană care este victima unei arestări sau a unei detineri în conditii contrare dispozitiilor acestui articol are dreptul la reparatii.”

Art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale:

“Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică si în conditiile prevăzute de lege si de principiile generale ale dreptului international.

Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii, sau a amenzilor.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că pentru a se putea retine o inegalitate de tratament juridic a unor subiecte de drept este necesar ca acestea să se afle în aceeasi situatie juridică. În cazul de fată agentii economici care înregistrează obligatii fiscale restante fată de bugetul de stat - si care, tinând seama de această împrejurare, nu vor fi autorizati - nu se află în aceeasi situatie juridică cu agentii economici care nu au asemenea obligatii restante, cărora li se eliberează autorizatia prevăzută de lege. Situatia este diferită si în ceea ce priveste agentii economici care au obtinut înlesniri la plata obligatiilor fiscale, deoarece acestia, potrivit art. 7 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare, trebuie să îndeplinească anumite criterii de performantă economico-financiară si de disciplină fiscală.

Discriminarea fiind justificată, nu se poate primi critica privind încălcarea art. 16 din Constitutia României.

Curtea constată că reglementarea instituită în art. 62 din Legea nr. 521/2002 nu contine nici o dispozitie din care s-ar putea deduce că restrânge exercitiul unor drepturi sau al unor libertăti si că se aplică retroactiv. Dimpotrivă, textul mentionează o dată ulterioară intrării în vigoare, până la care agentii economici au obligatia să prezinte autorizatiile pe care le detin organelor emitente, în vederea anulării si emiterii unor noi autorizatii, stabilind astfel unele obligatii ce cad în sarcina acestora, obligatii care nu afectează însă exercitarea neîngrădită a drepturilor si libertătilor consacrate de Legea fundamentală.

Dispozitiile din conventiile internationale invocate în sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate nu au legătură cu motivele invocate de autorul exceptiei.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d), al art. 147 alin. (4), al art. 15 alin. (2), al art. 16 alin. (1) si al art. 53 din Constitutie, republicată, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si al art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 lit. a) si art. 62 din Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere si autorizare a productiei, importului si circulatiei unor produse supuse accizelor, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Malaxor Prod” - S.R.L. Brăila în Dosarul nr. 5.260/2003 al Judecătoriei Brăila.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 decembrie 2003.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru organizarea si functionarea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucuresti

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 11 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifică si dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările ulterioare, precum si al art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucuresti se organizează si va functiona ca persoană juridică română, în baza Ordonantei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifică si dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările ulterioare, precum si ale prezentei hotărâri, în coordonarea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei.

(2) Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucuresti are sediul în municipiul Bucuresti, bd. Maresal Averescu nr. 8-10, sectorul 1.

(3) Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică-ICI Bucuresti functionează pe bază de gestiune economică si autonomie financiară, calculează amortismente si conduce evidenta contabilă în regim economic.

Art. 2. - Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucuresti are ca obiect principal de activitate efectuarea de cercetări stiintifice si dezvoltări tehnologice în domeniul tehnologiilor informatiei si comunicatiilor, suport al dezvoltării societătii informationale. Institutul desfăsoară activităti de informatizare a administratiei publice, a sectoarelor economiei nationale si a societătii în ansamblu, precum si activităti de formare si specializare profesională în domeniul său de activitate, de comert interior, operatiuni export-import, productie, marketing, prestări de servicii cu valoare adăugată în domeniul tehnologiilor si comunicatiei de date.

Art. 3. - Structura organizatorică a Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucuresti se aprobă, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, prin ordin al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei.

Art. 4. - Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucuresti poate avea în structură subunităti cu sau fără personalitate juridică, departamente, sectii, laboratoare, poate dobândi calitatea de asociat sau de actionar fondator în cadrul altor societăti comerciale ori structuri organizatorice necesare realizării obiectului său de activitate.

Art. 5. - (1) Se aprobă trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a constructiilor, anexelor si a terenului aferent, aflate în administrarea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI Bucuresti, situat în municipiul Bucuresti, bd. Maresal Averescu nr. 8-10, sectorul 1, identificat potrivit anexei nr. 1.

(2) Se aprobă trecerea din domeniul privat al statului în proprietatea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucuresti, cu titlu gratuit, a imobilului prevăzut la alin. (1).

(3) Protocolul de predare-preluare, cu titlu gratuit, a constructiilor, anexelor si a terenului aferent se va încheia între Ministerul Finantelor Publice si Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucuresti, în termen de 30 de zile de la data publicării intrării în vigoare a hotărârii.

Art. 6. - Patrimoniul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucuresti, format din baza materială stabilită pe baza situatiei patrimoniului de la data de 30 iunie 2003, împreună cu constructiile, anexele si terenul aferent, este în sumă totală de 69.587.659 mii lei.

Art. 7. - Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, în calitate de minister coordonator, va cuprinde în bugetul său fondurile necesare realizării unor investitii, dotări, aparatură, echipamente si instalatii.

Art. 8. - Se aprobă Regulamentul de organizare si functionare a Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucuresti, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 9. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 936/1998 privind înfiintarea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucuresti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 29 decembrie 1998, cu modificările ulterioare.

Art. 10. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei,

Dan Nica

Ministrul educatiei, cercetării si tineretului,

Alexandru Athanasiu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 23 decembrie 2003.

Nr. 1.621.

 

ANEXA Nr. 1

BUNURILE AFLATE ÎN PATRIMONIU

 

1. Bunuri din patrimoniul public al statului, care, potrivit art. 27 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifică si dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 324/2003, sunt inalienabile

- Nu este cazul

2. Datele de identificare a imobilului care se trece din domeniul public al statului si din administrarea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI Bucuresti în domeniul privat al statului si care se transmite cu titlu gratuit în patrimoniul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucuresti

 

Locul unde este situat imobilul care se transmite imobilul

Persoana juridică la care se transmite imobilul

Persoana juridică de la care se transmite

Caracteristicile tehnice ale imobilului care se transmite

Municipiul Bucuresti, bd. Maresal Averescu nr. 8-10, sectorul

Ministerul Finantelor Publice

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare1 în Informatică - ICI Bucuresti

Suprafata construită si desfăsurată = 7.874,42 m2

Suprafata totală a terenului =3.976,5 m2

 

ANEXA Nr. 2

 

REGULAMENT U L

de organizare si functionare a Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucuresti

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucuresti, denumit în continuare institutul national, este înfiintat în scopul desfăsurării activitătii de cercetare stiintifică si dezvoltare tehnologică în domeniul specific de activitate.

(2) Institutul national contribuie, în principal, la elaborarea strategiei de dezvoltare a domeniului specific, potrivit prezentei hotărâri, si la realizarea cu prioritate a obiectivelor stiintifice si tehnologice stabilite prin programele nationale de cercetare stiintifică si dezvoltare tehnologică.

 

CAPITOLUL II

Obiectul de activitate

 

Art. 2. - (1) Obiectul de activitate al institutului national cuprinde în principal:

A. Activităti de cercetare-dezvoltare:

a) cercetări fundamentale, de bază, pentru diferite domenii ale tehnologiei informatiei si comunicatiei de date;

b) cercetare avansată si aplicată în informatică;

c) diseminarea rezultatelor cercetării în informatică;

d) elaborarea de produse si sisteme informatice pentru diverse domenii de utilizare, cu prioritate pentru sectorul public;

e) elaborarea de propuneri de metodologii si standarde în domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiei de date si al produselor si serviciilor asociate acestora, armonizate cu reglementările Uniunii Europene;

f) livrarea de sisteme “la cheie”, dezvoltate pe baza cerintelor beneficiarilor;

g) dezvoltarea de software de aplicatie, cu înalte caracteristici de generalizare;

h) dezvoltarea, în comun cu alte firme, a unor produse software de aplicatie;

i) administrarea Retelei Nationale de Calculatoare (RNC);

j) dezvoltarea si implementarea de retele utilizator de calculatoare;

k) elaborarea de studii de diagnoză si prognoză privind dezvoltarea domeniului;

l) evaluarea de solutii, proiecte si sisteme informatice;

m) urmărirea transformării societătii informationale în societatea cunoasterii, prin promovarea dezvoltării vectorilor care asigură această trecere;

n) participarea la realizarea lucrărilor de cercetare-dezvoltare-inovare în cadrul Spatiului de Cercetare European, al colaborării cu alte tări pe linia academiilor de stiintă, a unor organisme internationale si a unor institute similare ca profil.

B. Activităti conexe activitătii de cercetare-dezvoltare:

a) asistentă tehnică, consultantă în domeniul său de activitate;

b) asistentă tehnică la implementarea de software în institut sau la alte firme, informare si documentare în informatică;

c) organizarea si gestionarea Bibliotecii nationale de programe;

d) activităti de productie si servicii în vederea sustinerii cercetării si dezvoltării tehnologice în domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiei de date, precum si expozitii de profil.

C. Activităti de formare si de specializare profesională în domeniul propriu de activitate:

a) formarea si specializarea personalului din activitatea

de cercetare-dezvoltare;

b) pregătire profesională si specializare de nivel mediu în domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiilor de date;

c) pregătire profesională la nivel postuniversitar prin scoli postuniversitare, cursuri postuniversitare, studii aprofundate si altele asemenea, în colaborare cu unităti de învătământ în domeniul propriu de activitate.

D. Activităti de editare si tipărire a publicatiilor de specialitate;

a) cataloage cu fise de prezentare a rezultatelor cercetării în domeniu;

b) buletine de informare;

c) studii, rapoarte, sinteze, cursuri tematice si alte publicatii în domeniu.

E. Activităti de transfer tehnologic si valorificare a rezultatelor cercetării:

a) transfer tehnologic al rezultatelor cercetărilor din domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiei de date;

b) valorificarea rezultatelor cercetărilor din domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiei de date;

c) organizări si participări la expozitii si manifestări tehnico-stiintifice interne si internationale;

d) activităti de cooperare tehnico-stiintifică internatională.

F. Activităti de comert intern si activităti de import-export, potrivit legii, exclusiv pentru realizarea obiectului său de activitate.

G. Activităti de cercetare-dezvoltare privind apărarea natională în domeniul tehnologiilor informatiei si comunicatiei de date.

(2) Obiectul de activitate al institutului national, conform Ordinului presedintelui Institutului National de Statistică nr. 601 din 26 noiembrie 2002 privind actualizarea Clasificării activitătilor din economia natională, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 13 decembrie 2002, este constituit din următoarele activităti:

Domeniul principal de activitate

731 - cercetare-dezvoltare în stiinte fizice si naturale

Activitatea principală

7310 - cercetare-dezvoltare în stiinte fizice si naturale

Activităti secundare:

a) 7221 - editare de programe;

b) 7222 - consultantă si furnizare de alte produse software;

c) 6420 - telecomunicatii (asigurarea accesului la Internet);

d) 7210 - consultantă în domeniul echipamentelor de calcul (hardware);

e) 7230 - prelucrarea informatică a datelor;

f) 7240 - activităti legate de bazele de date;

g) 7260 - alte activităti legate de informatică;

h) 9251 - activităti ale bibliotecilor si arhivelor;

i) 8042 - alte forme de învătământ;

j) 5184 - comert cu ridicata cu calculatoare, echipamente periferice si software;

k) 5248 - comert cu amănuntul, în magazine specializate, cu alte produse n.c.a. (calculatoare si software standard, echipament de telecomunicatii);

l) 3002 - fabricarea calculatoarelor si a altor echipamente electronice;

m) 7250 - întretinerea si repararea masinilor de birou, de contabilizat si a calculatoarelor;

n) 2211 - editarea cărtilor;

o) 2213 - editarea revistelor si periodicelor.

(3) În cadrul obiectului său de activitate institutul national poate colabora si la realizarea unor activităti de cercetare-dezvoltare privind domeniile strategice si de apărare natională sau poate desfăsura si alte activităti conexe, cu aprobarea ministerului coordonator si cu avizul autoritătii de stat pentru cercetare-dezvoltare.

 

CAPITOLUL III

Patrimoniul

 

Art. 3. - (1) Institutul national administrează, cu diligenta unui bun proprietar, bunuri proprietate publică si privată a statului, precum si bunurile proprii dobândite în conditiile legii sau realizate din venituri proprii. Bunurile proprietate publică si privată a statului administrate de institutul national, precum si bunurile proprii dobândite în conditiile legii sau realizate din venituri proprii, după caz, se înregistrează distinct în patrimoniul acestuia.

(2) Rezultatele cercetărilor concretizate în active corporale sau necorporale, obtinute în baza derulării unor contracte finantate din fonduri publice, apartin institutului national, în calitate de persoană juridică executantă, si ordonatorului principal de credite, în egală măsură, dacă prin contract nu s-au stabilit alte clauze. Rezultatele cercetărilor concretizate în active corporale sau necorporale, obtinute în baza derulării unor contracte finantate din fonduri private, precum si rezultatele obtinute din activităti desfăsurate în asociere în participatiune sau în entităti cu personalitate juridică născute în urma altor forme de asociere, precum cele prevăzute de Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată, cu modificările si completările ulterioare, apartin institutului national, în calitate de persoană juridică executantă.

(3) Administrarea, înregistrarea în evidenta contabilă a institutului national, precum si înstrăinarea, închirierea sau concesionarea si casarea rezultatelor cercetărilor otinute în baza derulării unui contract finantat din fonduri publice se fac potrivit Ordonantei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 324/2003.

(4) În exercitarea drepturilor sale, institutul national posedă si foloseste bunurile aflate în patrimoniul său si, după caz, dispune de acesta în conditiile legii, în scopul realizării obiectului său de activitate.

(5) Institutul national poate efectua prestări de servicii, activităti de productie sau comert prin asociere în participatiune, asociere în conditiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare, sau sub forma grupurilor de interese, în scopul stimulării valorificării rezultatelor cercetării.

(6) Patrimoniul institutului national poate fi modificat în conditiile legii, activele acestuia putând face obiectul operatiunilor de concesionare, închiriere, asociere în participatiune sau aport în natură la capitalul social al unei societăti comerciale la care institutul national este actionar sau asociat.

(7) Baza materială a institutului national este de drept proprietatea acestuia.

Institutul national detine în proprietate un patrimoniu propriu în valoare de 69.587.659 mii lei, care include si valoarea terenurilor si clădirilor aferente, transferate din domeniul public al statului în proprietatea sa, astfel:

- imobilizări corporale 56.214.733 mii lei,

- imobilizări necorporale 1.560.540 mii lei,

- imobilizări financiare 56.203 mii lei,

- active circulante 11.756.183 mii lei.

 

CAPITOLUL IV

Structura organizatorică si functională

 

Art. 4. - (1) Institutul national poate avea în structură subunităti, cu sau fără personalitate juridică, departamente, sectii, laboratoare si alte structuri organizatorice necesare realizării obiectului său de activitate.

(2) Structura organizatorică a institutului national se aprobă prin ordin al conducătorului organului administratiei publice coordonator, denumit în continuare ministru coordonator, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, si cuprinde, pe lângă structura organizatorică prevăzută la alin. (1), si următoarele compartimente:

compartimentul juridic, compartimentul de marketing, compartimentul financiar-contabil, compartimentul de audit si control financiar, compartimentul de diseminare a informatiilor, relatii publcie si mass-media.

(3) În functie de specificul activitătii, prin decizie a directorului general, cu aprobarea consiliului de administratie, se pot organiza colective specializate sau colective interdisciplinare proprii ori în colaborare cu alte unităti din tară sau din străinătate.

 

CAPITOLUL V

Organele de conducere

 

Art. 5. - Conducerea institutului national este asigurată de:

a) consiliul de administratie;

b) comitetul de directie;

c) directorul general.

Art. 6. - Orientarea si coordonarea activitătii tehnico-stiintifice din cadrul institutului national sunt asigurate de consiliul stintific.

Art. 7. - (1) Relatiile dintre subunitătile aflate în structura institutului national, precum si relatiile acestora cu tertii sunt stabilite de directorul general, care poate acorda împuterniciri de reprezentare în numele institutului national, cu avizul consiliului de administratie.

(2) Conducătorii subunitătilor din structura institutului national răspund în fata consiliului de administratie si a directorului general de îndeplinirea tuturor atributiilor, responsabilitătilor si competentelor încredintate de acestia.

Consiliul de administratie

Art. 8. - (1) Consiliul de administratie al institutului national este format din 9 membri, cetăteni români, numiti prin ordin al ministrului coordonator, cu avizul autoritătii de stat pentru cercetare-dezvoltare, la propunerea conducerii autoritătii de la care acestia provin, pentru un mandat de 4 ani care poate fi reînnoit.

(2) Din consiliul de administratie fac parte în mod obligatoriu:

a) directorul general al institutului national, care este presedintele consiliului de administratie;

b) presedintele consiliului stiintific al institutului national;

c) un reprezentant al autoritătii de stat pentru cercetare-dezvoltare;

d) un reprezentant al Ministerului Finantelor Publice;

e) un reprezentant al Ministerului Muncii si Solidaritătii Sociale;

f) un reprezentant al ministerului coordonator, după caz.

(3) Ceilalti membri ai consiliului de administratie sunt specialisti din domeniu, propusi de ministerul coordonator.

(4) Revocarea membrilor consiliului de administratie se face de acelasi organ care a făcut numirea, în caz de abateri sau de nerespectare a îndatoririlor ce le revin.

Art. 9. - (1) Membrii consiliului de administratie îsi păstrează calitatea de angajat la institutia sau unitatea de la care provin, precum si toate drepturile si obligatiile care derivă din această calitate.

(2) Pentru activitatea desfăsurată în calitate de membri ai consiliului de administratie, acestia beneficiază de o indemnizatie lunară stabilită de consiliul de administratie, dar nu mai mult de 20% din salariul de bază al directorului general al institutului national.

(3) Persoanele numite ca membri ai consiliului de administratie nu pot face parte din mai mult de două consilii de administratie ale institutelor nationale si nu pot participa în aceeasi calitate la alte unităti cu care institutul national are relatii contractuale sau interese concurente.

(4) Sunt incompatibili cu calitatea de membru al consiliului de administratie cei care, personal, sotul/sotia ori rudele până la gradul al doilea inclusiv, sunt în acelasi timp patroni sau asociati la alte unităti cu acelasi profil sau cu care institutul national se află în relatii comerciale directe.

Art. 10. - (1) Consiliul de administratie are, în principal, următoarele atributii:

a) aprobă, la propunerea consiliului stiintific, strategia si programele concrete de dezvoltare a institutului national, de introducere a unor tehnologii de vârf si de modernizare a celor existente, în concordantă cu strategia generală a domeniului propriu de activitate;

b) propune modificarea structurii organizatorice si functionale a institutului national, înfiintarea, desfiintarea si comasarea de subunităti din structura acestuia;

c) analizează si avizează proiectul bugetului de venituri si cheltuieli, care se depune la ministerul coordonator în vederea aprobării conform reglementărilor legale;

d) analizează si avizează bilantul contabil si contul de profit si pierdere, pe care le supune spre aprobare ministerului coordonator, si aprobă raportul de gestiune asupra activitătii desfăsurate de institutul national în anul precedent;

e) analizează realizarea criteriilor de performantă si raportarea trimestrială privind activitatea realizată de institutul national si aprobă măsuri pentru desfăsurarea acesteia în conditii de echilibru al bugetului de venituri si cheltuieli;

f) analizează, aprobă sau, după caz, propune spre aprobare, potrivit prevederilor legale, investitiile care urmează a fi realizate de institutul national;

g) propune spre aprobare majorarea sau diminuarea patrimoniului, precum si concesionarea sau închirierea unor bunuri din patrimoniul institutului national, în conditiile legii;

h) aprobă valorificarea bunurilor proprii dobândite, cu respectarea prevederilor legale;

i) aprobă volumul creditelor bancare prevăzute la art. 32 si stabileste modul de rambursare a acestora;

j) aprobă utilizarea disponibilitătilor în valută;

k) aprobă mandatul pentru negocierea contractului colectiv de muncă;

l) aprobă criteriile si comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul institutului national.

(2) Consiliul de administratie exercită orice alte atributii stabilite, potrivit prevederilor legale.

Art. 11. - Consiliul de administratie îsi desfăsoară activitatea pe baza regulamentului propriu de organizare si functionare, avizat de ministerul coordonator. Acesta hotărăste în problemele privind activitatea institutului

national, cu exceptia celor care, potrivit legii, sunt date în competenta altor organe.

Art. 12. - (1) Consiliul de administratie se întruneste de regulă o dată pe lună sau ori de câte ori interesele institutului national o cer, la convocarea presedintelui sau la solicitarea unei treimi din numărul membrilor consiliului de administratie.

(2) Dezbaterile consiliului de administratie sunt conduse de presedintele consiliului de administratie, iar în lipsa acestuia, de către vicepresedintele ales de către membrii acestuia.

Art. 13. - (1) Consiliul de administratie îsi desfăsoară activitatea în prezenta a cel putin două treimi din numărul membrilor săi. Dacă nu este îndeplinită această conditie, sedinta consiliului de administratie poate fi reprogramată într-un interval de cel mult 15 zile, având aceeasi ordine de zi.

(2) Hotărârile consiliului de administratie se iau cu majoritatea voturilor membrilor prezenti, dar nu mai putin de jumătate plus unu din numărul total al membrilor.

Art. 14. - La sedintele consiliului de administratie participă, în calitate de invitat permanent, un reprezentant al sindicatului reprezentativ din institutul national sau un reprezentant al salariatilor, în cazul în care acestia nu sunt constituiti în sindicat.

Art. 15. - Pentru luarea unor decizii vizând probleme complexe, consiliul de administratie poate atrage în activitatea de analiză consilieri si consultanti din diferite sectoare de activitate. Activitatea acestora va fi remunerată conform prevederilor legale.

Art. 16. - (1) Membrii consiliului de administratie sunt răspunzători, în conditiile legii, pentru îndeplinirea atributiilor ce le revin si răspund solidar pentru gestionarea patrimoniului institutului national.

(2) Membrii consiliului de administratie care s-au abtinut ori s-au împotrivit luării unei decizii ce s-a dovedit păgubitoare pentru institutul national nu răspund dacă au consemnat expres punctul lor de vedere în registrul de sedinte al consiliului de administratie si dacă au anuntat în scris despre aceasta ministerul coordonator.

(3) Membrii consiliului de administratie care nu respectă prevederile art. 9 alin. (3) si (4) răspund, potrivit legii, pentru daunele cauzate institutului national ca urmare a acestui fapt.

Art. 17. - În primul trimestru al fiecărui an consiliul de administratie prezintă ministerului coordonator un raport asupra activitătii desfăsurate în anul precedent si asupra programului de activitate pentru anul în curs.

Art. 18. - Secretariatul consiliului de administratie este asigurat de institutul national. Atributiile secretariatului sunt prevăzute în regulamentul de organizare si functionare a consiliului de administratie.

Comitetul de directie

Art. 19. - (1) Conducerea operativă a institutului national este asigurată de un comitet de directie compus din directorul general si conducătorii principalelor compartimente din structura organizatorică a institutului national.

(2) La sedintele comitetului de directie participă, în calitate de invitat permanent, un reprezentant al sindicatului reprezentativ din institutul national sau un reprezentant al salariatilor, în cazul în care acestia nu sunt constituiti în sindicat.

Art. 20. - (1) Comitetul de directie exercită atributii si are răspunderi în limita competentelor propuse de directorul general si aprobate de consiliul de administratie.

(2) Comitetul de directie stabileste actiunile concrete necesare pentru realizarea obiectivelor rezultate din:

a) strategia programelor de dezvoltare a institutului national;

b) programul anual de cercetare-dezvoltare;

c) bugetul de venituri si cheltuieli;

d) programul de investitii;

e) sistemul de asigurare a calitătii;

f) alte obligatii.

Art. 21. - Comitetul de directie se întruneste decadal si ori de câte ori interesele institutului national o impun, la convocarea directorului general.

Art. 22. - (1) La nivelul subunitătilor din cadrul institutului national se organizează si functionează comitetul de conducere, care îsi desfăsoară activitatea în conformitate cu propriul regulament de organizare si functionare aprobat de Consiliul de administratie al institutului national si este prezidat de directorul subunitătii respective. Comitetul de conducere este compus din directorul subunitătii si conducătorii principalelor compartimente din structura organizatorică a subunitătii respective.

(2) Comitetul de conducere exercită atributii si are răspunderi în limita competentelor stabilite de directorul general al institutului national si aprobate de consiliul de administratie.

Directorul general

Art. 23. - (1) Activitatea curentă a institutului national este condusă de directorul general numit, pentru o perioadă de 4 ani, pe baza rezultatelor concursului de selectie organizat conform metodologiei elaborate de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare. La expirarea acestui termen, în functie de performantele realizate, numirea directorului general poate fi prelungită pentru o perioadă de cel mult 4 ani.

(2) Numirea si eliberarea din functie a directorului general se fac prin ordin al ministrului coordonator.

Art. 24. - Directorul general are, în principal, următoarele atributii si responsabilităti:

a) reprezintă, personal sau prin delegat, interesele institutului national în relatiile cu celelalte organe, organizatii si agenti economici, precum si cu persoane fizice din tară si din străinătate;

b) stabileste atributiile, competentele si relatiile la nivelul subunitătilor si departamentelor institutului national, precum si relatiile acestora cu tertii, cu avizul consiliului de administratie;

c) propune consiliului de administratie modificarea structurii organizatorice si functionale a institutului national;

d) numeste directorii si conducătorii compartimentelor din structura organizatorică a institutului national, în urma concursului organizat pe baza criteriilor propuse de comitetul de directie, si îi revocă, după caz, cu avizul consiliului de administratie;

e) angajează si concediază personalul institutului national, conform prevederilor legale si ale contractului colectiv de muncă;

f) asigură negocierea contractului colectiv de muncă la nivelul institutului national si a salariilor personalului acestuia, prin comitetul de directie; aprobă salariile rezultate din negocierea directă;

g) răspunde de administrarea întregului patrimoniu, cu respectarea prevederilor legale;

h) adoptă măsuri si urmăreste, prin compartimentele proprii specializate, realizarea operatiunilor de comert interior si de import-export;

i) analizează lunar stadiul valorificării rezultatelor cercetării, inclusiv activitatea compartimentului de marketing;

j) are atributii si răspunderi similare unui ordonator de credite pentru sumele alocate institutului national de la bugetul de stat;

k) poate delega, în conditiile legii, o parte din atributiile sale celorlalte persoane din conducerea institutului national;

l) exercită orice alte atributii ce îi sunt delegate de consiliul de administratie.

Consiliul stiintific

Art. 25. - (1) Consiliul stiintific este format din 9 până la 15 membri, reprezentând principalele compartimente din cadrul institutului national care desfăsoară activităti de cercetare-dezvoltare.

(2) Consiliul stiintific este alcătuit din cercetători cu realizări deosebite, cu capacitate de sinteză si de prospectare în domeniu, din cadre didactice din învătământul superior, membri ai Academiei Române, care lucrează sau au lucrat în Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică ICI Bucuresti, directori ai acestuia care s-au remarcat prin realizări deosebite. Membrii consiliului stiintific sunt alesi pentru o perioadă de 4 ani, prin vot secret, de către cadrele cu studii superioare din institutul national.

(3) Din consiliul stiintific fac parte de drept directorul general si directorul stiintific al institutului national.

(4) Consiliul stiintific este condus de un presedinte si un vicepresedinte, alesi prin vot secret de către membrii consiliului stiintific.

(5) Consiliul stiintific se organizează si functionează în conformitate cu regulamentul propriu, aprobat de consiliul de administratie.

Art. 26. - Atributiile principale ale consiliului stiintific sunt următoarele:

a) participă la elaborarea strategiei de dezvoltare a activitătii de cercetare-dezvoltare a domeniului si la elaborarea planurilor proprii de cercetare-dezvoltare;

b) analizează, avizează si urmăreste realizarea lucrărilor de cercetare stiintifică;

c) propune spre aprobare consiliului de administratie programul anual de cercetare-dezvoltare si inovare al institutului national;

d) avizează hotărârile consiliului de administratie care implică politica de cercetare a institutului national si a ramurii;

e) propune măsuri pentru perfectionarea profesională, încadrarea personalului de cercetare în grade profesionale;

f) organizează si coordonează desfăsurarea manifestărilor cu caracter stiintific;

g) avizează actiunile de cooperare, interne si internationale, cu scop stiintific;

h) avizează acordarea de burse de studii si stagii de perfectionare în tară si în străinătate.

 

CAPITOLUL VI

Bugetul de venituri si cheltuieli si executia acestuia.

 

Relatii financiare

Art. 27. - (1) Institutul national întocmeste anual bugetul de venituri si cheltuieli, bilantul contabil si contul de profit si pierdere potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul Finantelor Publice.

(2) Bilantul contabil anual se aprobă de către ministerul coordonator, în conditiile legii.

Art. 28. - (1) Veniturile si cheltuielile institutului national se stabilesc prin buget pentru fiecare exercitiu financiar.

(2) Bugetul de venituri si cheltuieli se întocmeste pe baza indicatorilor de performantă stabiliti de ministerul coordonator si se aprobă prin ordin al ministrului coordonator, cu avizul Ministerului Finantelor Publice si al Ministerului Muncii si Solidaritătii Sociale.

Art. 29. - Institutul national determină anual volumul de venituri de realizat si de cheltuieli totale de efectuat, corelat cu contractele încheiate pentru activitatea programată.

Art. 30. - (1) Salariile individuale ale personalului se stabilesc prin negociere, conform reglementărilor legale si prevederilor contractului colectiv de muncă, în limita fondului total destinat plătii salariilor, prevăzut în bugetul de venituri si cheltuieli stabilit, potrivit legii.

(2) Salariul de bază al directorului general se stabileste prin ordin al ministrului coordonator, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

Art. 31. - (1) Pentru acoperirea cheltuielilor curente, în situatia în care, în cursul unui an, resursele financiare ale institutului national nu sunt suficiente, acesta poate contracta credite bancare în valoare de cel mult 20% din veniturile brute realizate în anul precedent.

(2) Contractarea de credite bancare peste plafonul stabilit se efectuează cu aprobarea ministerului coordonator, pe baza avizului prealabil al Ministerului Finantelor Publice.

Art. 32. - (1) Institutul national hotărăste cu privire la investitiile ce urmează a fi realizate potrivit obiectului său de activitate, finantarea efectuându-se din surse proprii si din credite bancare, precum si din surse bugetare, prin ministerul coordonator, potrivit legii.

(2) Ministerul coordonator va cuprinde în bugetul său de venituri si cheltuieli fondurile necesare realizării unor investitii, dotări, achizitionării de aparatură, echipamente si instalatii pentru institut.

(3) Executia investitiilor prevăzute la alin. (1) si (2) se adjudecă potrivit legii.

Art. 33. - (1) Operatiunile de încasări si plăti ale institutului national se efectuează prin conturi deschise la bănci comerciale cu sediul în România.

(2) Institutul national poate efectua operatiuni de încasări si plăti în lei si în valută, prin casieria proprie, cu respectarea nivelului plafonului de casă si a normativelor de disciplină financiar-valutare stabilite prin acte normative în vigoare.

(3) Institutul national poate efectua operatiuni de comert exterior aferente obiectului său de activitate, potrivit legii.

Operatiunile de încasări si plăti cu străinătatea se vor efectua prin conturi bancare deschise la unitătile bancare specializate, cu sediul în România.

Art. 34. - Institutul national îsi va organiza controlul financiar preventiv propriu si auditul financiar, potrivit legii.

 

CAPITOLUL VII

Reglementarea litigiilor

 

Art. 35. - Litigiile institutului national cu persoane fizice sau persoane juridice, nesolutionate pe cale amiabilă, sunt supuse spre rezolvare instantelor judecătoresti române de drept comun.

 

CAPITOLUL VIII

Dispozitii finale

 

Art. 36. - Statutul de institut national de cercetare se reînnoieste prin reacreditare, care are loc într-un interval de maximum 5 ani, sau în momentul modificării obiectului de activitate al institutului national.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Statutului Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurări Sociale

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 141 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de

asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Statutul Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurări Sociale, ca urmare a modificărilor intervenite în structura organizatorică si în atributiile acesteia, prin adoptarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 107/2003*) pentru modificarea si completarea Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă si boli profesionale, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă:

a) Hotărârea Guvernului nr. 846/1992 privind înfiintarea Institutului National de Expertiză Medicală si Recuperare a Capacitătii de Muncă prin reorganizarea actualului Institut de Expertiză Medicală si Recuperare a Capacitătii de Muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 din 25 ianuarie 1993;

b) Hotărârea Guvernului nr. 771/2003 privind aprobarea Statutului Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurări Sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 8 iulie 2003, cu modificările si completările ulterioare;

c) alte dispozitii contrare.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Elena Dumitru

Ministrul administratiei si internelor,

Ioan Rus

Ministrul delegat pentru administratia publică,

Gabriel Oprea

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 8 ianuarie 2004.

Nr. 13.


*) Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 107/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 26 octombrie 2003, a fost aprobată si modificată prin Legea nr. 598/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 936 din 24 decembrie 2003.

 

ANEXĂ

 

STATUTUL

Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurări Sociale

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Casa Natională de Pensii si Alte Drepturi de Asigurări Sociale, denumită în continuare CNPAS, institutie publică autonomă de interes national, cu personalitate juridică, este organ de specialitate al administratiei publice centrale, care administrează si gestionează sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, precum si sistemul de asigurare pentru accidente de muncă si boli profesionale, sub autoritatea Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei.

(2) Sediul CNPAS este în municipiul Bucuresti.

Art. 2. - (1) CNPAS are în subordine case judetene de pensii si Casa de Pensii a Municipiului Bucuresti, denumite în continuare case teritoriale de pensii, care sunt servicii publice descentralizate învestite cu personalitate juridică.

(2) Potrivit legii, CNPAS poate înfiinta case locale de pensii, fără personalitate juridică, care functionează sub conducerea si controlul caselor teritoriale de pensii.

(3) În conformitate cu legislatia în vigoare, CNPAS poate autoriza asociatii profesionale de asigurare, constituite în acest scop pe sectoare de activitate ale economiei nationale, în calitate de prestator de servicii în domeniul asigurărilor pentru accidente de muncă si boli profesionale.

(4) CNPAS are în subordine Institutul National de Expertiză Medicală si Recuperare a Capacitătii de Muncă, institutie publică cu personalitate juridică si autonomie stiintifică, denumit în continuare INEMRCM.

(5) CNPAS este actionar unic al Societătii Comerciale de Tratament Balnear si Recuperare a Capacitătii de Muncă “T.B.R.C.M.” - S.A.

Art. 3. - CNPAS asigură coordonarea, îndrumarea si controlul activitătii caselor teritoriale de pensii, în scopul aplicării unitare a legislatiei în domeniul specific de activitate si al realizării integrale a sarcinilor si atributiilor ce le revin acestora.

Art. 4. - CNPAS verifică aplicarea unitară a legislatiei din domeniul său de competentă.

Art. 5. - Patrimoniul CNPAS este detinut în proprietate sau în administrare si este alcătuit din bunuri mobile si imobile, potrivit legii.

Art. 6. - Personalul CNPAS si al caselor teritoriale de pensii este constituit din functionari publici, precum si din salariati încadrati pe bază de contract individual de muncă.

 

CAPITOLUL II

Atributiile CNPAS

 

Art. 7. - CNPAS are următoarele atributii:

I. În domeniul organizatoric:

a) elaborează Regulamentul de organizare si functionare a CNPAS, stabileste structura organizatorică a caselor teritoriale de pensii si emite regulamentul-cadru de organizare si functionare a acestora;

b) propune Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei norme metodologice în aplicarea prevederilor legale din domeniul său de competentă;

c) propune Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei si Ministerului Sănătătii criteriile si normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II si III de invaliditate a asiguratilor;

d) stabileste procedurile de regularizare a sumelor plătite în plus de către contribuabili;

e) stabileste anual tariful pentru certificarea stagiului de cotizare si a punctajului cumulat, la cererea asiguratului;

f) organizează modul de stabilire si de plată a drepturilor de pensii si a altor drepturi de asigurări sociale finantate din bugetul asigurărilor sociale, precum si a celor finantate de la bugetul de stat, prin bugetul alocat

Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei, conform legii;

g) organizează activitatea de evidentă contabilă a executiei bugetare pentru bugetul asigurărilor sociale de stat;

h) organizează, administrează si asigură securitatea sistemului informatic al CNPAS, precum si al structurilor sale teritoriale;

i) organizează activitatea de expertiză medicală si recuperare a capacitătii de muncă;

j) organizează si administrează sistemul de trimitere la tratament balnear, precum si programele recuperatorii;

k) organizează modul de atribuire a codului personal de asigurări sociale, precum si gestiunea acestuia;

l) organizează activitatea de furnizare a informatiilor necesare în vederea elaborării de studii si analize în domeniul său de activitate;

m) administrează si gestionează patrimoniul propriu;

n) organizează selectia, pregătirea si perfectionarea profesională a personalului din sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale;

o) organizează cursuri de perfectionare pentru personalul cu atributii în domeniul prevenirii, securitătii si sănătătii în muncă;

p) organizează si asigură evidenta la nivel national a tuturor persoanelor juridice si fizice asigurate pentru accidente de muncă si boli profesionale;

q) aplică prevederile conventiilor internationale de asigurări sociale, la care România este parte, precum si ansamblul reglementărilor comunitare si dezvoltă relatii cu organisme similare în domeniul asigurărilor sociale din alte tări, în limita competentelor prevăzute de lege;

r) organizează cooperarea cu institutii similare din alte tări, în vederea solutionării unor probleme din domeniul asigurărilor sociale, inclusiv al accidentelor de muncă si bolilor profesionale;

s) coordonează, îndrumă si controlează activitatea de asigurare pentru accidente de muncă si boli profesionale în general si, în mod deosebit, activitatea preventivă desfăsurată de personalul propriu sau de asociatiile profesionale de asigurare;

s) emite, respinge sau retrage autorizatia de functionare pentru asociatiile profesionale de asigurare, în conditiile legii;

t) constată cazurile asigurate, stabileste drepturile de asigurare si controlează modul de acordare a drepturilor de asigurare, ca urmare a accidentelor de muncă si bolilor profesionale;

t) organizează si păstrează evidenta accidentelor de muncă si a bolilor profesionale;

u) aplică sanctiuni, potrivit legii, angajatorilor care nu îsi duc la îndeplinire sarcinile privind asigurarea pentru accidente de muncă si boli profesionale, prin personalul abilitat în acest scop de CNPAS.

II. În domeniul financiar:

a) propune Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei indicatorii de fundamentare ai bugetului de asigurări sociale de stat si face public salariul mediu brut pe economie pentru anul următor, prognozat potrivit legii;

b) repartizează, în profil teritorial si pe trimestre, bugetul asigurărilor sociale de stat, aprobat potrivit legii;

c) constituie fondul de rezervă si asigură utilizarea acestuia, conform legii;

d) analizează realizarea veniturilor bugetului de asigurări sociale de stat, conform indicatorilor bugetari aprobati prin lege;

e) colectează si virează contributiile de asigurări sociale pentru asiguratii individuali si alte venituri, potrivit legii;

f) calculează, retine si virează impozitul asupra pensiilor, în conditiile legii;

g) ia măsuri, în conditiile legii, pentru protectia fondurilor de asigurări sociale;

h) calculează valoarea unui punct de pensie si o actualizează în timpul executiei bugetare, potrivit legii;

i) asigură plata pensiilor si a celorlalte drepturi de asigurări sociale care, potrivit legii, se finantează din bugetul asigurărilor sociale de stat;

j) asigură stabilirea si plata unor drepturi finantate de la bugetul de stat, pentru care Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei este ordonator principal de credite, CNPAS exercitând functia de ordonator secundar de credite;

k) răspunde de administrarea patrimoniului propriu si de utilizarea cu eficientă a fondurilor provenite din împrumuturi externe;

l) finantează, la nivel national, studii de cercetare aplicativă, la propunerea caselor teritoriale de pensii sau a asociatiilor profesionale de asigurare, în vederea elaborării de solutii, dispozitive si metode de prevenire a accidentelor de muncă si bolilor profesionale;

m) tine evidenta costurilor de asigurare pentru accidente de muncă si boli profesionale, la nivel national;

n) elaborează si supune spre aprobare Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei criteriile si metodologia care stau la baza calculului contributiei de asigurare pentru accidente de muncă si boli profesionale;

o) controlează modul de acordare a stimulentelor pentru încurajarea aplicării măsurilor de prevenire si reducere a nivelului de risc la accidente de muncă si boli profesionale;

p) decontează, în conditiile prevăzute de lege, prestatiile efectuate de asociatiile profesionale de asigurare;

q) determină si revizuieste tarifele si clasele de risc pentru fiecare sector de activitate, în functie de riscul de accidentare si îmbolnăvire profesională din cadrul sectorului respectiv;

r) efectuează încadrarea în clasele de risc si comunică anual persoanelor juridice si fizice asigurate clasa de risc si cota de contributie datorată, corespunzător activitătilor desfăsurate în fiecare unitate;

s) recuperează sumele datorate de angajator pentru asigurare pentru accidente de muncă si boli profesionale, în cazul reorganizării judiciare sau al falimentului acestuia;

s) achită, în conditiile legii, contravaloarea serviciilor medicale, a biletelor pentru tratament balnear prescris de medicul asigurătorului, precum si a tratamentului medical pentru perioada de recuperare, inclusiv cazarea si masa în unitătile medicale pentru persoanele care au suferit un accident de muncă sau îmbolnăvire profesională;

t) acordă, în conditiile legii, compensatii pentru atingerea integritătii celor care au suferit accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale, despăgubiri în caz de deces si rambursări de cheltuieli;

t) preia în sarcina sa cheltuielile pentru prestatiile si serviciile de reabilitare si reconversie profesională, prevăzute de lege.

III. În domeniul îndrumării si reprezentării:

a) îndrumă, coordonează si verifică modul de aplicare a dispozitiilor legale de către casele teritoriale de pensii;

b) îndrumă persoanele juridice si fizice cărora le revin drepturi si obligatii ce decurg din reglementările privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale;

c) verifică modul de stabilire si achitare a pensiilor si a celorlalte drepturi de asigurări sociale prevăzute de lege, finantate din bugetul asigurărilor sociale de stat, precum si a indemnizatiilor prevăzute de legi speciale, finantate de la bugetul de stat prin bugetul alocat Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei;

d) îndrumă si controlează activitatea de expertiză medicală si recuperare a capacitătii de muncă;

e) îndrumă si controlează modul de acordare a concediilor medicale, oportunitatea programelor recuperatorii si respectarea acestora;

f) asigură reprezentarea în fata instantelor judecătoresti;

g) asigură reprezentarea în relatiile cu organismele similare din străinătate.

IV. În domeniul evidentei, certificării si raportării:

a) asigură evidenta la nivel national a tuturor contribuabililor la sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale;

b) asigură evidenta drepturilor si obligatiilor de asigurări sociale la nivel national, pe baza codului personal de asigurări sociale;

c) certifică fiecărui asigurat stagiul de cotizare, punctajul anual si punctajul cumulat pentru perioada de cotizare în mod gratuit, o dată pe an, prin intermediul caselor teritoriale de pensii;

d) gestionează baza de date privind asiguratii sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale si asigură caracterul confidential al acesteia;e) prezintă Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei executia bugetului si rapoarte cu privire la modul de administrare a bugetului asigurărilor sociale de stat;

f) face public, semestrial, raportul privind activitatea proprie;

g) asigură introducerea, dezvoltarea, întretinerea si protectia sistemelor automate de calcul si evidentă;

h) răspunde sesizărilor adresate direct sau transmise de către Administratia Prezidentială, Parlament, Guvern, Avocatul Poporului, precum si de alte institutii, persoane fizice si juridice;

i) utilizează orice mijloc de informare în masă pentru reprezentarea si sustinerea intereselor asiguratilor.

V. În domeniul prevenirii accidentelor de muncă si a bolilor profesionale:

a) coordonează activitatea de prevenire a accidentelor de muncă si a bolilor profesionale la nivel national;

b) realizează obiectivele de prevenire, prin servicii proprii, cu personal specializat sau persoane fizice/juridice abilitate conform legii;

c) stabileste programele de prevenire, acordă consultantă, asistentă tehnică si medicală de medicina muncii cu privire la organizarea, măsurile si mijloacele de prevenire;

d) acordă consiliere în domeniul managementului securitătii si sănătătii în muncă, metodelor de audit si evaluare a riscurilor, în functie de situatiile specifice domeniului de activitate, în baza unor conventii (contracte) încheiate cu angajatorii, în scopul îmbunătătirii activitătii de prevenire a accidentelor de muncă si a bolilor profesionale;

e) efectuează analize si evaluări de riscuri pentru probleme de interes national, elaborează studii, analize si asigură documentatia privind riscurile si conditiile de muncă, în vederea fundamentării unor măsuri de prevenire;

f) recomandă, în urma unor studii si analize, utilizarea unor tehnologii, materiale, substante sau produse mai performante si care nu pun în pericol securitatea si sănătatea angajatilor;

g) promovează si stimulează activitatea de prevenire a accidentelor de muncă si bolilor profesionale;

h) urmăreste si consiliază angajatorii la întocmirea instructiunilor proprii de protectie a muncii;

i) recomandă măsuri de prevenire, urmăreste aplicarea lor si eliminarea sau diminuarea riscurilor deosebite pentru unele locuri de muncă;

j) elaborează si propune forme si mijloace de educare pentru prevenirea accidentelor de muncă si a bolilor profesionale;

k) urmăreste îmbunătătirea conditiilor de muncă, prin aplicarea principiilor ergonomice si a măsurilor tehnico-organizatorice;

l) verifică modalitatea de efectuare a cercetării accidentelor de muncă, urmate de incapacitate temporară de muncă, prin participarea directă sau prin analiza documentelor justificative, după caz;

m) admite sau respinge, în baza propriei cercetări efectuate, caracterul de muncă al accidentelor cu incapacitate temporară de muncă;

n) poate efectua, după caz, determinări de noxe în vederea propunerii unor măsuri de prevenire;

o) identifică si stabileste prioritătile de prevenire la nivel national;

p) propune finantarea unor proiecte sau programe de cercetare pentru fundamentarea stiintifică a măsurilor de prevenire necesare;

q) stabileste si aprobă tipurile de măsuri de prevenire, pentru care angajatorii pot face investitii care să conducă la scutirea de impozit pe profit;

r) coordonează activitatea de management al securitătii si sănătătii în muncă, inclusiv sub aspectul implementării acesteia la nivelul angajatorilor;

s) abilitează persoane juridice si fizice pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii, în vederea prevenirii.

VI. În domeniul reabilitării medicale, recuperării capacitătii de muncă si reconversiei profesionale a persoanelor care au suferit accidente de muncă sau boli profesionale:

a) organizează la nivel national, la propunerea caselor teritoriale de pensii si a asociatiilor profesionale, activitatea de recuperare functională, protezare, reorientare si reconversie, în vederea reintegrării profesionale pentru cei care au suferit accidente de muncă si boli profesionale;

b) urmăreste si verifică modul de acordare a concediilor medicale celor care au suferit accidente de muncă si boli profesionale;

c) urmăreste si verifică modul în care asiguratii respectă programele de recuperare a capacitătii de muncă;

d) stabileste programe individuale de recuperare, în functie de natura si prognosticul bolii;

e) aprobă anual criteriile pe baza cărora se acordă bilete de tratament balnear;

f) suspendă dreptul la prestatii de asigurări pentru accidente de muncă si boli profesionale, în cazul în care asiguratii nu respectă sau nu urmează programul individual de recuperare;

g) asigură, în conditiile legii, prestatii si servicii pentru reabilitare medicală, recuperarea capacitătii de muncă si reconversie profesională.

 

CAPITOLUL III

Structura organizatorică si organele de conducere ale CNPAS

 

Art. 8. - (1) CNPAS are structura organizatorică si numărul maxim de posturi prevăzute în anexa nr. 1. În cadrul structurii organizatorice, prin decizie a presedintelui CNPAS, pot fi constituite servicii, birouri si compartimente.

(2) În functie de necesitătile apărute ca urmare a implementării sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, a sistemului de asigurare pentru accidente de muncă si boli profesionale, structura organizatorică, la nivel de serviciu, birou si compartiment, a CNPAS poate fi modificată prin decizie a presedintelui acesteia, cu avizul consiliului de administratie, respectiv al consiliului tripartit, stabilindu-se numărul posturilor de conducere în limita numărului maxim aprobat.

Art. 9. - (1) CNPAS este condusă de presedinte si de consiliul de administratie.

(2) Conducerea executivă a CNPAS se exercită de un secretar general si de un secretar general adjunct, înalti functionari publici, numiti în functie în conditiile legii.

(3) Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei este ordonator principal de credite pentru bugetul asigurărilor sociale de stat si deleagă atributiile prevăzute de dispozitiile legale în vigoare pentru ordonatorul principal de credite bugetare conducerii executive a CNPAS.

(4) Conducerea activitătii de asigurare pentru accidente de muncă si boli profesionale este asigurată de presedinte si de un consiliu tripartit.

(5) Activitatea de asigurare pentru accidente de muncă si boli profesionale este organizată la nivel de directie generală, conducerea executivă fiind asigurată de un director general cu rang de înalt functionar public, numit în conditiile legii.

(6) Salarizarea directorului general al Directiei generale accidente de muncă si boli profesionale se face la nivelul stabilit de lege pentru functia de secretar general din ministere.

Art. 10. - (1) Presedintele consiliului de administratie si al consiliului tripartit este presedintele CNPAS.

(2) Consiliul de administratie este alcătuit, potrivit legii, din 19 persoane, dintre care 18 membri si presedintele CNPAS.

(3) Consiliul tripartit este alcătuit, potrivit legii, din 9 membri, dintre care presedintele CNPAS si directorul general sunt membri de drept.

(4) Mandatul presedintelui încetează la încheierea exercitării functiei de secretar de stat, prin demisie sau prin deces.

(5) Membrii consiliului de administratie si ai consiliului tripartit pot fi revocati numai de cei care i-au desemnat.

(6) Membrii revocati, decedati sau cei care îsi prezintă demisia vor fi înlocuiti în termen de cel mult 3 luni.

(7) Mandatul noilor membri expiră la data la care ar fi încetat mandatul predecesorilor.

(8) Membrii consiliului de administratie si ai consiliului tripartit care nu au calitatea de salariat al CNPAS primesc o indemnizatie lunară în conditiile legii.

Art. 11. - (1) Consiliul de administratie si consiliul tripartit se întrunesc o dată pe lună sau ori de câte ori este necesar si adoptă hotărâri valabile în prezenta a cel putin 13, respectiv 6 membri, cu votul majoritătii membrilor prezenti si cu conditia ca fiecare parte, Guvern, patronat si asigurati, să fie reprezentată.

(2) Consiliul de administratie si consiliul tripartit se convoacă de către presedintele CNPAS. Convocarea de către presedinte se poate face si la solicitarea a cel putin o treime din numărul membrilor consiliului de administratie sau ai consiliului tripartit.

(3) La sedintele consiliului de administratie sau ale consiliului tripartit pot fi invitati si alti specialisti, fără drept de vot.

(4) Convocarea consiliului de administratie si a consiliului tripartit se face cu cel putin 5 zile înainte de data stabilită, când se aduce la cunostintă membrilor ordinea de zi a întrunirii.

(5) La fiecare întrunire se întocmeste un proces-verbal semnat de toti participantii cu drept de vot.

(6) În cazul în care, în timpul sedintelor, unele părti reprezentate se retrag, acestora nu li se va acorda indemnizatia de sedintă.

(7) Atunci când, în decursul a 12 luni, părtile reprezentate se retrag de două ori din sedinte, presedintele poate solicita revocarea acestora.

(8) În cazul în care părtile reprezentate lipsesc nemotivat de la cel mult două sedinte în decurs de 6 luni, presedintele poate solicita revocarea acestora.

Art. 12. - Presedintele CNPAS are următoarele atributii:

a) asigură coordonarea sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, precum si a sistemului de asigurare pentru accidente de muncă si boli profesionale;

b) convoacă consiliul de administratie si consiliul tripartit si conduce sedintele acestora;

c) dispune controlul tuturor activitătilor din cadrul sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, precum si al sistemului de asigurare pentru accidente de muncă si boli profesionale;

d) aprobă normele si programele de actiune care, potrivit legii, sunt de competenta CNPAS;

e) reprezintă CNPAS în relatiile cu tertii;

f) asigură promovarea imaginii CNPAS;

g) rezolvă conflictele de competentă apărute în cadrul CNPAS;

h) aprobă înfiintarea caselor locale de pensii;

i) aprobă modul de organizare si functionare, precum si atributiile si componenta consiliilor tripartite consultative;

j) urmăreste aplicarea conventiilor internationale de asigurări sociale la care România este parte, precum si ansamblul reglementărilor comunitare si dezvoltă relatii de colaborare cu organisme similare din alte tări, în limita competentelor prevăzute de lege;

k) aprobă Regulamentul de organizare si functionare si statul de functii ale CNPAS, regulamentul-cadru de organizare si functionare, precum si normativele de personal pentru casele teritoriale de pensii si unitătile subordonate, în conditiile legii;

l) numeste si eliberează din functie, prin decizie, personalul din aparatul propriu al CNPAS, directorii executivi, directorii executivi adjuncti ai caselor teritoriale de pensii, precum si directorul general, directorul adjunct stiintific si directorul economic al INEMRCM, în conditiile legii;

m) aprobă criteriile privind evidenta, păstrarea si arhivarea documentelor specifice activitătii CNPAS, caselor teritoriale de pensii si unitătilor subordonate, precum si măsurile de asigurare a securitătii bazei de date, privind asiguratii sistemului public de pensii si asigurări sociale, în conditiile legii;

n) hotărăste cu privire la donatii sau la bunuri dobândite din alte surse, în conditiile legii;

o) urmăreste promovarea actiunilor în revendicare a bunurilor imobile care au apartinut asigurărilor sociale si au fost trecute în proprietatea statului sau a altor persoane juridice si fizice;

p) exercită orice alte atributii care îi revin potrivit legii.

Art. 13. - Atributiile Consiliului de administratie al CNPAS sunt următoarele:

a) analizează si avizează propunerile pentru fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, în vederea înaintării acestora la Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei;

b) analizează rapoartele semestriale întocmite de conducerea executivă a CNPAS, privind modul de îndeplinire a atributiilor stabilite;

c) analizează derularea contractelor cu finantare externă, încheiate în beneficiul sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, potrivit legii;

d) avizează Regulamentul de organizare si functionare a CNPAS;

e) aprobă structura organizatorică-cadru a caselor teritoriale de pensii si a unitătilor subordonate;

f) avizează regulamentul-cadru de organizare si functionare pentru casele teritoriale si unitătile subordonate;

g) avizează înfiintarea caselor locale de pensii;

h) avizează propunerile de modificare a Statutului CNPAS, care se transmit Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei în vederea aprobării prin hotărâre a Guvernului;

i) avizează modalitătile de pregătire si perfectionare profesională a personalului din cadrul CNPAS si din structurile sale teritoriale, în domeniul specific de activitate;

j) analizează contul de executie a bugetului asigurărilor sociale de stat, precum si rapoartele de activitate ale CNPAS;

k) avizează bilantul contabil si raportul anual de activitate;

l) avizează proiectele de acte normative din domeniul sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, care se înaintează Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei;

m) propune presedintelui elaborarea de studii si analize în domeniul sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale;

n) avizează utilizarea fondului de rezervă, potrivit legii;

o) avizează încheierea de conventii cu Trezoreria Statului sau cu bănci pentru stabilirea nivelului dobânzilor la disponibilitătile bănesti, în conditiile legii;

p) avizează regulamentul CNPAS în ceea ce priveste modalitătile de plată a prestatiilor din sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale;

r) elaborează si aprobă regulamentul de organizare si functionare propriu;

s) avizează proiectul programului de investitii pentru sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale;

s) avizează si propune Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei nivelul cotelor de contributie de asigurări sociale, cuantumul indemnizatiei pentru însotitor cuvenite pensionarului încadrat în gradul I de invaliditate, precum si cuantumul ajutorului de deces, pentru a fi incluse în fundamentarea bugetului de asigurări sociale de stat.

Art. 14. - Atributiile Consiliului tripartit al CNPAS sunt următoarele:

a) analizează si avizează propunerile de acte normative din domeniul asigurării pentru accidente de muncă si boli profesionale si le înaintează Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei;

b) analizează rapoartele semestriale având ca obiect asigurările pentru accidente de muncă si boli profesionale, precum si modul de îndeplinire a atributiilor stabilite;

c) analizează derularea programelor cu finantare externă încheiate în beneficiul sistemului de asigurare pentru accidente de muncă si boli profesionale;

d) analizează si avizează bilantul financiar contabil al sistemului de asigurare pentru accidente de muncă si boli profesionale;

e) analizează modalitătile de pregătire si perfectionare profesională a personalului cu atributii în domeniul asigurării pentru accidente de muncă si boli profesionale;

f) avizează majorările sau reducerile contributiilor aferente sistemului de asigurare pentru accidente de muncă si boli profesionale;

g) avizează tarifele si clasele de risc, precum si revizuirea acestora.

Art. 15. - Presedintele CNPAS, în calitatea sa de presedinte al consiliului de administratie si al consiliului tripartit, poate delega atributii de reprezentare oricărui membru al acestora pe perioadă determinată, în conditiile stabilite prin regulamentul de organizare si functionare.

Art. 16. - În exercitarea atributiilor sale, precum si pentru realizarea hotărârilor consiliului de administratie si ale consiliului tripartit, presedintele CNPAS emite decizii si instructiuni.

Art. 17. - Atributiile si sarcinile personalului CNPAS, al caselor teritoriale de pensii, precum si al unitătilor subordonate se stabilesc prin regulamentele de organizare si functionare a acestora.

 

CAPITOLUL IV

Structura organizatorică, organele de conducere si atributiile INEMRCM

 

Art. 18. - (1) Structura organizatorică a INEMRCM se aprobă de Consiliul de administratie al CNPAS. Prin decizie a presedintelui CNPAS, în cadrul INEMRCM pot fi organizate sectii, departamente, laboratoare, compartimente, servicii si birouri.

(2) Numărul de posturi pentru INEMRCM este de 253, posturi finantate din bugetul asigurărilor sociale de stat. Art. 19. - (1) Conducerea INEMRCM este asigurată de directorul general,  irectorul adjunct stiintific si directorul

economic.

(2) Directorul general este ordonator tertiar de credite.

(3) În exercitarea atributiilor sale, directorul general emite decizii.

(4) Directorul general numeste si revocă din functie personalul INEMRCM, în conditiile legii.

Art. 20. - INEMRCM are următoarele atributii:

a) acordă asistentă tehnică de specialitate pentru reteaua de expertiză medicală a capacitătii de muncă, concretizată în:

1. supravegherea activitătii serviciilor de expertiză medicală a capacitătii de muncă;

2. efectuarea de actiuni de îndrumare si control în teritoriu;

3. rezolvarea cazurilor prin internare în institut;

4. elaborarea de consultatii, de investigatii metodologice si avize tehnice definitive care devin obligatorii pentru medicii experti ai asigurărilor sociale, cu toate consecintele ce decurg din acestea în legătură cu cuantumul si plata pensiilor de invaliditate;

b) elaborează criteriile si normele de diagnostic clinic, functional si de evaluare a capacitătii de muncă, pe baza cărora se face încadrarea în grade de invaliditate;

c) coordonează activitatea compartimentelor de expertiză medicală si recuperare a capacitătii de muncă, din punct de vedere stiintific si metodologic, în vederea aplicării unitare a criteriilor medicale si a legislatiei cu privire la asiguratii sociali;

d) solutionează contestatiile împotriva deciziilor de încadrare sau neîncadrare în grad de invaliditate, la solicitarea caselor teritoriale de pensii;

e) realizează actiuni medicale de reabilitare socioprofesională în vederea reintegrării în activitatea profesională a pensionarilor de invaliditate recuperabili partial sau total;

f) realizează programe active în vederea stimulării potentialului maxim functional pentru beneficiarii de proteze, orteze si alte dispozitive medicale de autoservire si de muncă;

g) studiază si interpretează anual morbiditatea cu incapacitate temporară de muncă, incidenta si prevalenta invaliditătii si morbiditatea cu invaliditate, informând despre aceasta CNPAS, Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei si Ministerul Sănătătii;

h) elaborează studii de cercetare, adaptate la standardele europene, în vederea îmbunătătirii criteriilor de expertiză medicală a capacitătii de muncă;

i) asigură baza materială necesară desfăsurării procesului de învătământ pentru formarea si perfectionarea personalului de specialitate cu sprijinul catedrei de profil din cadrul Universitătii de Medicină si Farmacie Bucuresti;

j) efectuează, contra cost, investigatii de laborator si expertiză medicală a capacitătii de muncă, la solicitarea Institutului de Medicină Legală, a instantelor judecătoresti si a altor institutii cu personalitate juridică, a societătilor comerciale sau a persoanelor fizice interesate, potrivit legii.

Art. 21. - (1) Cheltuielile curente si de capital ale INEMRCM se finantează din bugetul asigurărilor sociale de stat.

(2) Tarifele pe baza cărora se calculează contravaloarea prestatiilor prevăzute la art. 20 lit. j) se stabilesc de către CNPAS, la propunerea INEMRCM.

(3) Sumele încasate pentru prestatiile efectuate contra cost se fac venit la bugetul asigurărilor sociale de stat.

 

CAPITOLUL V

Structura organizatorică, organele de conducere si atributiile caselor teritoriale de pensii

 

Art. 22. - (1) Structura-cadru de organizare a caselor teritoriale de pensii se aprobă de Consiliul de administratie al CNPAS. Prin decizie a presedintelui CNPAS, în cadrul caselor teritoriale de pensii pot fi organizate servicii, birouri si compartimente.

(2) Numărul maxim de posturi pentru casele teritoriale de pensii este de 3.635, care includ si cele 62 de posturi aferente activitătii de asigurare pentru accidente de muncă si boli profesionale.

(3) La nivelul caselor teritoriale de pensii, pentru activitatea de asigurare pentru accidente de muncă si boli profesionale, se constituie consilii tripartite consultative.

Art. 23. - (1) Conducerea caselor teritoriale de pensii este asigurată de directorul executiv.

(2) Directorul executiv este ordonator tertiar de credite.

(3) În exercitarea atributiilor sale, directorul executiv emite decizii.

(4) Directorul executiv numeste si revocă din functie personalul casei teritoriale de pensii aflate sub conducerea sa, în conditiile legii.

Art. 24. - Casele teritoriale de pensii au următoarele atributii:

a) înregistrează si asigură evidenta contribuabililor, în conditiile legii;

b) încheie contracte de asigurare socială, potrivit legii;

c) asigură evidenta contributiilor de asigurări sociale, conform legii;

d) certifică stagiul de cotizare si punctajul asiguratului, în conditiile legii;

e) stabilesc cuantumul drepturilor de asigurări sociale individuale si efectuează plata acestora, potrivit legii;

f) stabilesc si plătesc indemnizatii si alte drepturi prevăzute în legi speciale, finantate de la bugetul de stat, în conditiile legii;

g) emit decizii de recuperare a drepturilor bănesti încasate necuvenit si urmăresc recuperarea acestora, în conditiile legii;

h) prezintă propuneri pentru fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat si, după caz, pentru fundamentarea unor indicatori ai bugetului de stat;

i) asigură executia bugetară în profil teritorial si organizează contabilitatea acesteia;

j) realizează activitatea de expertiză medicală si recuperare a capacitătii de muncă;

k) distribuie persoanelor îndreptătite, în limita locurilor repartizate, bilete de tratament balnear;

l) rezolvă contestatii, sesizări si reclamatii, potrivit competentelor legale;

m) organizează si desfăsoară activitatea de pregătire si perfectionare profesională a personalului prin programe de instruire specifice domeniului de activitate;

n) asigură reprezentarea în fata instantelor judecătoresti, potrivit legii;

o) numesc conducerea si asigură îndrumarea si controlul activitătii caselor locale de pensii;

p) întocmesc si înaintează CNPAS, potrivit legislatiei în vigoare, contul de executie al bugetului asigurărilor sociale de stat în profil teritorial, precum si al bugetului de stat pentru indicatorii ce i-au fost repartizati;

q) îndeplinesc toate atributiile privind asigurarea pentru accidente de muncă si boli profesionale la nivel teritorial;

r) îndeplinesc orice alte atributii prevăzute de lege, de prezentul statut ori stabilite de presedintele CNPAS.

Art. 25. - Parcul normat de mijloace de transport si consumul lunar de carburanti pentru CNPAS si institutiile subordonate sunt prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 26. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezentul statut.

 

ANEXA Nr. 1

la statut

Numărul maxim de posturi = 393

(exclusiv presedintele)

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurări Sociale