MONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI
P
A R T E A I
Anul
172 (XVI) - Nr. 56 LEGI, DECRETE,
HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Vineri, 23
ianuarie 2004
SUMAR
DECIZII
ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 490 din 16 decembrie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 lit. a) si art. 62 din Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere si autorizare a productiei, importului si circulatiei unor produse supuse accizelor
HOTĂRÂRI
ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
1.621/2003. - Hotărâre pentru organizarea si functionarea
Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucuresti
13. - Hotărâre privind aprobarea Statutului Casei Nationale de
Pensii si Alte Drepturi de Asigurări Sociale
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
din
16 decembrie 2003
referitoare la exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 lit. a) si art. 62 din Legea nr.
521/2002 privind regimul de supraveghere si autorizare a productiei, importului
si circulatiei unor produse supuse accizelor
Nicolae
Popa - presedinte
Costică
Bulai - judecător
Nicolae
Cochinescu - judecător
Constantin
Doldur - judecător
Kozsokár
Gábor - judecător
Petre
Ninosu - judecător
Serban
Viorel Stănoiu - judecător
Lucian
Stângu - judecător
Ioan
Vida - judecător
Paula
C. Pantea - procuror
Afrodita
Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol
se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38
lit. a) si art. 62 din Legea nr.
521/2002 privind regimul de supraveghere si autorizare a productiei,
importului si circulatiei unor produse supuse accizelor, exceptie ridicată de
Societatea Comercială “Malaxor Prod” - S.R.L. Brăila în Dosarul nr. 5.260/2003
al Judecătoriei Brăila.
La
apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal
îndeplinită.
Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de
neconstitutionalitate ca neîntemeiată, deoarece principiul egalitătii în fata
legii presupune aceeasi situatie juridică. Or, în cauză nu se poate pune
problema egalitătii între cele două categorii de societăti la care se referă
art. 38 lit. a) din Legea nr. 521/2002.
Referitor
la prevederile art. 62 din acelasi act normativ, reprezentantul Ministerului
Public arată că din analiza textului supus controlului nu se desprinde în nici
un fel concluzia că acesta s-ar aplica retroactiv.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin
Încheierea din 21 august 2003, pronuntată în Dosarul nr. 5.260/2003, Judecătoria
Brăila a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 38 lit. a) si art. 62 din Legea nr.
521/2002 privind regimul de supraveghere si autorizare a productiei,
importului si circulatiei unor produse supuse accizelor.
Exceptia
a fost ridicată în dosarul de mai sus de Societatea Comercială “Malaxor Prod” -
S.R.L. Brăila.
În
motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine că
dispozitiile art. 62 din Legea nr.
521/2002 sunt neconstitutionale, întrucât vizează situatii juridice din
trecut si restrâng un drept câstigat în afara sferei de reglementare prevăzute
în art. 53 din Constitutie.
Prin
anularea unor acte administrative (cum ar fi autorizatii de comercializare)
înainte de expirarea termenului legal sunt afectate drepturile si interesele
agentului economic, creându-se o situatie de insecuritate a mediului de
afaceri, cu consecinta afectării dreptului de proprietate ocrotit de
Constitutie si de Protocolul nr. 1 la Conventia pentru apărarea drepturilor
omului si a libertătilor fundamentale.
De asemenea,
prevederile art. 38 lit. a) din Legea nr.
521/2002, care instituie în sarcina anumitor agenti economici necesitatea
de a achita obligatiile fiscale restante fată de bugetul de stat, aduc atingere
principiului egalitătii în fata legii, deoarece alti agenti economici nu sunt
obligati la obtinerea autorizatiilor, desi comercializează alcool, iar ceilalti
agenti economici care nu comercializează alcool pot să desfăsoare activitatea
indiferent dacă înregistrează sau nu obligatii fiscale la bugetul de stat.
Judecătoria
Brăila apreciază
că exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 38 lit. a) si art. 62
din Legea nr.
521/2002 este neîntemeiată, întrucât textele criticate impun agentilor
economici anumite obligatii pe care trebuie să le îndeplinească pentru viitor,
si anume până la data de 15 noiembrie 2002 (Legea nr. 521/2002
a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea
I, respectiv 2 august 2002), si ca atare dispozitiile nu se aplică retroactiv si
nu contravin prevederilor referitoare la restrângerea exercitiului unor
drepturi sau al unor libertăti. De asemenea, instanta apreciază că este dreptul
statului ca prin organele sale abilitate să reglementeze conditii diferite
pentru situatii diferite. Principiul egalitătii în fata legii presupune un
tratament egal pentru situatii juridice identice.
Potrivit
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, în
conformitate cu dispozitiile art. 181 din
Legea nr. 35/1997,
cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei
Avocatul Poporului.
Presedintele
Camerei Deputatilor apreciază că egalitatea în fata legii înseamnă tratament juridic
egal pentru persoane având aceeasi situatie juridică. Or, din acest punct de
vedere agentii economici care înregistrează obligatii fiscale restante si cei
care si-au îndeplinit toate obligatiile fiscale nu au aceeasi situatie
juridică, iar un tratament juridic diferentiat apare ca deplin justificat. Prin
urmare dispozitiile art. 38 lit. a) din Legea nr.
521/2002 nu sunt în măsură să încalce prevederile art. 16 alin. (1) din
Constitutie.
La
art. 62, Legea nr.
521/2002 prevede că agentii economici care detin autorizatii de
comercializare valabile pe toată perioada de desfăsurare a activitătii,
eliberate anterior intrării în vigoare a Legii nr.
521/2002, au obligatia să prezinte, până la data de 15 noiembrie 2002,
aceste autorizatii organelor emitente, în vederea eliberării unor noi
autorizatii, cu plata taxelor aferente si în conditiile legii.
Criticile
acestei dispozitii, care vizează încălcarea prevederilor referitoare la
principiul neretroactivitătii legilor si a celor referitoare la restrângerea
unor drepturi sau a unor libertăti, nu sunt întemeiate, deoarece rezultă cu
claritate că obligatiile prevăzute pentru agentii economici se nasc la intrarea
în vigoare a noii legi, pentru viitor, nefiind avută în vedere activitatea
desfăsurată de acestia în baza vechii reglementări.
Guvernul
consideră că
sustinerea încălcării principiului neretroactivitătii legii apare
nefundamentată, întrucât din continutul reglementării nu rezultă aspecte de
retroactivitate, prevederile legale în discutie producând efecte numai pentru
viitor, chiar dacă legea nouă se aplică si efectelor produse de situatiile
juridice anterioare, după intrarea ei în vigoare.
Nici
raportarea la art. 16 alin. (1) si art. 49 devenit art. 53 din Constitutie nu
poate fi avută în vedere, întrucât art. 16 alin. (1) se referă la egalitatea în
drepturi a cetătenilor, si nu a persoanelor juridice, iar în raport cu art. 53
nu se constată restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti,
Legea nr.
521/2002 stabilind unele obligatii în sarcina agentilor economici, ce nu
afectează exercitarea drepturilor si libertătilor acestora.
Avocatul
Poporului apreciază
că exceptia invocată este neîntemeiată, deoarece, prin acordarea de facilităti
doar acelor agenti economici care au obtinut înlesniri la plata sumelor
reprezentând obligatii fiscale, nu se aduce atingere egalitătii în drepturi a
cetătenilor. Astfel, prin faptul că în cazul anumitor agenti economici
obligatiile fiscale nu sunt considerate restante, ei putând obtine autorizatii
de comercializare fără achitarea acestora, se creează o situatie juridică
distinctă, care justifică un regim juridic diferit.
Referitor
la neconstitutionalitatea prevederilor art. 62 din Legea nr.
521/2002 fată de dispozitiile art. 15 alin. (2) si art. 49 devenit art. 53
din Constitutie, Avocatul Poporului consideră că dispozitiile legale criticate
sunt de imediată aplicabilitate si produc efecte numai pentru viitor, iar
prevederile referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor
libertăti nu au incidentă în cauză.
Invocarea
încălcării dispozitiilor art. 5 din Conventia pentru apărarea drepturilor
omului si a libertătilor fundamentale este nerelevantă, întrucât acestea se
referă la altceva, si anume la dreptul persoanei la libertate si sigurantă.
Presedintele
Senatului nu a
comunicat punctul său de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Presedintelui Camerei
Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992,
retine următoarele:
Curtea
Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, ale art. 1 alin.
(1) si ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992,
republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 38 lit. a)
si art. 62 din Legea nr.
521/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din
2 august 2002, care au următorul continut:
Art.
38 lit. a): “Agentii
economici nu vor fi autorizati în situatia în care:
a)
înregistrează obligatii fiscale restante fată de bugetul de stat. Nu se
consideră obligatii fiscale restante fată de bugetul de stat sumele pentru care
agentii economici au obtinut înlesniri la plata acestora, potrivit
reglementărilor legale;”
Art.
62: “(1)
Agentii economici care detin autorizatii de comercializare valabile pe toată
perioada de desfăsurare a activitătii, eliberate anterior intrării în vigoare a
prezentei legi, au obligatia ca până la data de 15 noiembrie 2002 să prezinte
aceste autorizatii organelor emitente în vederea anulării si emiterii unor noi autorizatii.
După data de 15 noiembrie 2002 autorizatiile eliberate anterior datei de
intrare în vigoare a prezentei legi sunt nule de drept.
(2)
Eliberarea noilor autorizatii se face cu plata taxei aferente si în conditiile
prevăzute în prezenta lege.”
Autorul
exceptiei de neconstitutionalitate sustine că prin dispozitiile legale
criticate sunt încălcate prevederile constitutionale ale art. 15 alin. (2), ale
art. 16 alin. (1) si ale art. 49 din Constitutia României, ale art. 5 din
Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si
ale art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea
drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. După aprobarea Legii
de revizuire a Constitutiei, republicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispozitiile constitutionale invocate
sunt cuprinse în art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1) si art. 53 cu următorul
continut:
Art.
15 alin. (2): “Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau
contraventionale mai favorabile.”
Art.
16 alin. (1): “Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără
privilegii si fără discriminări.”
Art.
53: “(1)
Exercitiul unor drepturi sau al unor libertăti poate fi restrâns numai prin
lege si numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securitătii nationale,
a ordinii, a sănătătii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertătilor
cetătenilor; desfăsurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei
calamităti naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2)
Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate
democratică. Măsura trebuie să fie proportională cu situatia care a
determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu si fără a aduce atingere
existentei dreptului sau a libertătii.”
Art.
5 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor
fundamentale: “1. Orice persoană are dreptul la libertate si la sigurantă. Nimeni
nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu exceptia următoarelor cazuri si
potrivit căilor legale:
a)
dacă este detinut legal pe baza condamnării pronuntate de către un tribunal
competent;
b)
dacă a făcut obiectul unei arestări sau al unei detineri legale pentru
nesupunerea la o hotărâre pronuntată, conform legii, de către un tribunal ori
în vederea garantării executării unei obligatii prevăzute de lege;
c)
dacă a fost arestat sau retinut în vederea aducerii sale în fata autoritătii
judiciare competente, atunci când există motive verosimile de a bănui că a
săvârsit o infractiune sau când există motive temeinice de a crede în
necesitatea de a-l împiedica să săvârsească o infractiune sau să fugă după săvârsirea
acesteia;
d)
dacă este vorba de detentia legală a unui minor, hotărâtă pentru educatia sa
sub supraveghere sau despre detentia sa legală, în scopul aducerii sale în fata
autoritătii competente;
e)
dacă este vorba despre detentia legală a unei persoane susceptibile să
transmită o boală contagioasă, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui
toxicoman sau a unui vagabond;
f)
dacă este vorba despre arestarea sau detentia legală a unei persoane pentru a o
împiedica să pătrundă în mod ilegal pe teritoriu sau împotriva căreia se află
în curs o procedură de expulzare ori de extrădare.
2.
Orice persoană arestată trebuie să fie informată, în termenul cel mai scurt si
într-o limbă pe care o întelege, asupra motivelor arestării sale si asupra
oricărei acuzatii aduse împotriva sa.
3.
Orice persoană arestată sau detinută, în conditiile prevăzute de paragraful 1
lit. c) din prezentul articol, trebuie adusă de îndată înaintea unui judecător
sau a altui magistrat împuternicit prin lege cu exercitarea atributiilor
judiciare si are dreptul de a fi judecată într-un termen rezonabil sau
eliberată în cursul procedurii. Punerea în libertate poate fi subordonată unei
garantii care să asigure prezentarea persoanei în cauză la audiere.
4.
Orice persoană lipsită de libertatea sa prin arestare sau detinere are dreptul
să introducă un recurs în fata unui tribunal, pentru ca acesta să statueze
într-un termen scurt asupra legalitătii detinerii sale si să dispună eliberarea
sa dacă detinerea este ilegală.
5.
Orice persoană care este victima unei arestări sau a unei detineri în conditii
contrare dispozitiilor acestui articol are dreptul la reparatii.”
Art.
1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului
si a libertătilor fundamentale:
“Orice persoană fizică sau juridică
are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de
proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică si în conditiile
prevăzute de lege si de principiile generale ale dreptului international.
Dispozitiile
precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le
consideră necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului
general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii, sau a
amenzilor.”
Examinând
exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că pentru a se putea retine
o inegalitate de tratament juridic a unor subiecte de drept este necesar ca
acestea să se afle în aceeasi situatie juridică. În cazul de fată agentii
economici care înregistrează obligatii fiscale restante fată de bugetul de stat
- si care, tinând seama de această împrejurare, nu vor fi autorizati -
nu se află în aceeasi situatie juridică cu agentii economici care nu au
asemenea obligatii restante, cărora li se eliberează autorizatia prevăzută de
lege. Situatia este diferită si în ceea ce priveste agentii economici care au
obtinut înlesniri la plata obligatiilor fiscale, deoarece acestia, potrivit
art. 7 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare, trebuie să îndeplinească
anumite criterii de performantă economico-financiară si de disciplină fiscală.
Discriminarea
fiind justificată, nu se poate primi critica privind încălcarea art. 16 din
Constitutia României.
Curtea
constată că reglementarea instituită în art. 62 din Legea nr.
521/2002 nu contine nici o dispozitie din care s-ar putea deduce că
restrânge exercitiul unor drepturi sau al unor libertăti si că se aplică
retroactiv. Dimpotrivă, textul mentionează o dată ulterioară intrării în
vigoare, până la care agentii economici au obligatia să prezinte autorizatiile
pe care le detin organelor emitente, în vederea anulării si emiterii unor
noi autorizatii, stabilind astfel unele obligatii ce cad în sarcina
acestora, obligatii care nu afectează însă exercitarea neîngrădită a
drepturilor si libertătilor consacrate de Legea fundamentală.
Dispozitiile
din conventiile internationale invocate în sustinerea exceptiei de
neconstitutionalitate nu au legătură cu motivele invocate de autorul exceptiei.
Pentru
considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d), al art. 147 alin. (4), al
art. 15 alin. (2), al art. 16 alin. (1) si al art. 53 din Constitutie,
republicată, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si
al art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992,
republicată,
CURTEA
În
numele legii
DECIDE:
Respinge
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 lit. a) si art. 62
din Legea nr.
521/2002 privind regimul de supraveghere si autorizare a productiei,
importului si circulatiei unor produse supuse accizelor, exceptie ridicată de
Societatea Comercială “Malaxor Prod” - S.R.L. Brăila în Dosarul nr. 5.260/2003
al Judecătoriei Brăila.
Definitivă
si obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 16 decembrie 2003.
PRESEDINTELE
CURTII CONSTITUTIONALE,
prof.
univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Afrodita
Laura Tutunaru
HOTĂRÂRI
ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL
ROMÂNIEI
pentru organizarea si
functionarea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI
Bucuresti
În temeiul art. 108
din Constitutia României, republicată, al art. 11 alin. (1) si (2) din
Ordonanta Guvernului nr.
57/2002 privind cercetarea stiintifică si dezvoltarea tehnologică, aprobată
cu modificări si completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările
ulterioare, precum si al art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind
proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si
completările ulterioare,
Guvernul
României adoptă
prezenta hotărâre.
Art.
1. - (1) Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI
Bucuresti se organizează si va functiona ca persoană juridică română, în baza
Ordonantei Guvernului nr.
57/2002 privind
cercetarea stiintifică si dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări si
completări prin Legea nr.
324/2003, cu modificările ulterioare, precum si ale prezentei hotărâri, în
coordonarea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei.
(2)
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucuresti are
sediul în municipiul Bucuresti, bd. Maresal Averescu nr. 8-10, sectorul 1.
(3)
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică-ICI Bucuresti
functionează pe bază de gestiune economică si autonomie financiară, calculează
amortismente si conduce evidenta contabilă în regim economic.
Art.
2. - Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucuresti
are ca obiect principal de activitate efectuarea de cercetări stiintifice si
dezvoltări tehnologice în domeniul tehnologiilor informatiei si comunicatiilor,
suport al dezvoltării societătii informationale. Institutul desfăsoară
activităti de informatizare a administratiei publice, a sectoarelor economiei
nationale si a societătii în ansamblu, precum si activităti de formare si
specializare profesională în domeniul său de activitate, de comert interior,
operatiuni export-import, productie, marketing, prestări de servicii cu valoare
adăugată în domeniul tehnologiilor si comunicatiei de date.
Art.
3. - Structura organizatorică a Institutului National de Cercetare-Dezvoltare
în Informatică - ICI Bucuresti se aprobă, în termen de 30 de zile de la data
intrării în vigoare a prezentei hotărâri, prin ordin al ministrului
comunicatiilor si tehnologiei informatiei.
Art.
4. - Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucuresti
poate avea în structură subunităti cu sau fără personalitate juridică,
departamente, sectii, laboratoare, poate dobândi calitatea de asociat sau de
actionar fondator în cadrul altor societăti comerciale ori structuri
organizatorice necesare realizării obiectului său de activitate.
Art.
5. - (1) Se aprobă trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat
al statului a constructiilor, anexelor si a terenului aferent, aflate în
administrarea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică –
ICI Bucuresti, situat în municipiul Bucuresti, bd. Maresal Averescu nr. 8-10,
sectorul 1, identificat potrivit anexei nr. 1.
(2) Se
aprobă trecerea din domeniul privat al statului în proprietatea Institutului
National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucuresti, cu titlu
gratuit, a imobilului prevăzut la alin. (1).
(3)
Protocolul de predare-preluare, cu titlu gratuit, a constructiilor, anexelor si
a terenului aferent se va încheia între Ministerul Finantelor Publice si
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucuresti, în
termen de 30 de zile de la data publicării intrării în vigoare a hotărârii.
Art.
6. - Patrimoniul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică -
ICI Bucuresti, format din baza materială stabilită pe baza situatiei patrimoniului
de la data de 30 iunie 2003, împreună cu constructiile, anexele si terenul
aferent, este în sumă totală de 69.587.659 mii lei.
Art.
7. - Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, în calitate de
minister coordonator, va cuprinde în bugetul său fondurile necesare realizării
unor investitii, dotări, aparatură, echipamente si instalatii.
Art.
8. - Se aprobă Regulamentul de organizare si functionare a Institutului
National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucuresti, prevăzut în
anexa nr. 2.
Art.
9. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea
Guvernului nr. 936/1998
privind înfiintarea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în
Informatică - ICI Bucuresti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 509 din 29 decembrie 1998, cu modificările ulterioare.
Art.
10. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN
NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul
comunicatiilor si tehnologiei informatiei,
Dan
Nica
Ministrul
educatiei, cercetării si tineretului,
Alexandru
Athanasiu
Ministrul
finantelor publice,
Mihai
Nicolae Tănăsescu
Bucuresti, 23 decembrie 2003.
Nr. 1.621.
ANEXA Nr. 1
1.
Bunuri din patrimoniul public al statului, care, potrivit art. 27 alin. (2) din
Ordonanta Guvernului nr.
57/2002 privind cercetarea stiintifică si dezvoltarea tehnologică, aprobată
cu modificări si completări prin Legea nr.
324/2003, sunt inalienabile
- Nu
este cazul
2.
Datele de identificare a imobilului care se trece din domeniul public al
statului si din administrarea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în
Informatică – ICI Bucuresti în domeniul privat al statului si care se transmite
cu titlu gratuit în patrimoniul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare
în Informatică - ICI Bucuresti
Locul
unde este situat imobilul care se transmite imobilul |
Persoana
juridică la care se transmite imobilul |
Persoana
juridică de la care se transmite |
Caracteristicile
tehnice ale imobilului care se transmite |
Municipiul Bucuresti, bd.
Maresal Averescu nr. 8-10, sectorul |
Ministerul Finantelor Publice |
Institutul National de
Cercetare-Dezvoltare1 în Informatică - ICI Bucuresti |
Suprafata construită si
desfăsurată = 7.874,42 m2 Suprafata totală a terenului
=3.976,5 m2 |
ANEXA Nr. 2
REGULAMENT
U L
de
organizare si functionare a Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în
Informatică - ICI Bucuresti
CAPITOLUL
I
Dispozitii
generale
Art.
1. - (1) Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI
Bucuresti, denumit în continuare institutul national, este înfiintat în
scopul desfăsurării activitătii de cercetare stiintifică si dezvoltare
tehnologică în domeniul specific de activitate.
(2)
Institutul national contribuie, în principal, la elaborarea strategiei de dezvoltare
a domeniului specific, potrivit prezentei hotărâri, si la realizarea cu
prioritate a obiectivelor stiintifice si tehnologice stabilite prin programele
nationale de cercetare stiintifică si dezvoltare tehnologică.
CAPITOLUL
II
Obiectul
de activitate
Art.
2. - (1) Obiectul de activitate al institutului national cuprinde în principal:
A.
Activităti de cercetare-dezvoltare:
a)
cercetări fundamentale, de bază, pentru diferite domenii ale tehnologiei
informatiei si comunicatiei de date;
b)
cercetare avansată si aplicată în informatică;
c)
diseminarea rezultatelor cercetării în informatică;
d)
elaborarea de produse si sisteme informatice pentru diverse domenii de
utilizare, cu prioritate pentru sectorul public;
e)
elaborarea de propuneri de metodologii si standarde în domeniul tehnologiei
informatiei si comunicatiei de date si al produselor si serviciilor asociate
acestora, armonizate cu reglementările Uniunii Europene;
f)
livrarea de sisteme “la cheie”, dezvoltate pe baza cerintelor beneficiarilor;
g) dezvoltarea
de software de aplicatie, cu înalte caracteristici de generalizare;
h)
dezvoltarea, în comun cu alte firme, a unor produse software de aplicatie;
i)
administrarea Retelei Nationale de Calculatoare (RNC);
j)
dezvoltarea si implementarea de retele utilizator de calculatoare;
k)
elaborarea de studii de diagnoză si prognoză privind dezvoltarea domeniului;
l)
evaluarea de solutii, proiecte si sisteme informatice;
m)
urmărirea transformării societătii informationale în societatea cunoasterii,
prin promovarea dezvoltării vectorilor care asigură această trecere;
n)
participarea la realizarea lucrărilor de cercetare-dezvoltare-inovare în cadrul
Spatiului de Cercetare European, al colaborării cu alte tări pe linia
academiilor de stiintă, a unor organisme internationale si a unor institute
similare ca profil.
B.
Activităti conexe activitătii de cercetare-dezvoltare:
a)
asistentă tehnică, consultantă în domeniul său de activitate;
b)
asistentă tehnică la implementarea de software în institut sau la alte firme, informare
si documentare în informatică;
c)
organizarea si gestionarea Bibliotecii nationale de programe;
d)
activităti de productie si servicii în vederea sustinerii cercetării si
dezvoltării tehnologice în domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiei de
date, precum si expozitii de profil.
C.
Activităti de formare si de specializare profesională în domeniul propriu de
activitate:
a)
formarea si specializarea personalului din activitatea
de
cercetare-dezvoltare;
b)
pregătire profesională si specializare de nivel mediu în domeniul tehnologiei
informatiei si comunicatiilor de date;
c)
pregătire profesională la nivel postuniversitar prin scoli postuniversitare,
cursuri postuniversitare, studii aprofundate si altele asemenea, în colaborare
cu unităti de învătământ în domeniul propriu de activitate.
D.
Activităti de editare si tipărire a publicatiilor de specialitate;
a)
cataloage cu fise de prezentare a rezultatelor cercetării în domeniu;
b)
buletine de informare;
c)
studii, rapoarte, sinteze, cursuri tematice si alte publicatii în domeniu.
E.
Activităti de transfer tehnologic si valorificare a rezultatelor cercetării:
a)
transfer tehnologic al rezultatelor cercetărilor din domeniul tehnologiei
informatiei si comunicatiei de date;
b)
valorificarea rezultatelor cercetărilor din domeniul tehnologiei informatiei si
comunicatiei de date;
c)
organizări si participări la expozitii si manifestări tehnico-stiintifice
interne si internationale;
d)
activităti de cooperare tehnico-stiintifică internatională.
F.
Activităti de comert intern si activităti de import-export, potrivit legii,
exclusiv pentru realizarea obiectului său de activitate.
G.
Activităti de cercetare-dezvoltare privind apărarea natională în domeniul
tehnologiilor informatiei si comunicatiei de date.
(2) Obiectul
de activitate al institutului national, conform Ordinului presedintelui
Institutului National de Statistică nr. 601 din 26 noiembrie 2002 privind
actualizarea Clasificării activitătilor din economia natională, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 13 decembrie 2002, este
constituit din următoarele activităti:
Domeniul
principal de activitate
731 -
cercetare-dezvoltare în stiinte fizice si naturale
Activitatea
principală
7310 -
cercetare-dezvoltare în stiinte fizice si naturale
Activităti
secundare:
a)
7221 - editare de programe;
b)
7222 - consultantă si furnizare de alte produse software;
c)
6420 - telecomunicatii (asigurarea accesului la Internet);
d)
7210 - consultantă în domeniul echipamentelor de calcul (hardware);
e)
7230 - prelucrarea informatică a datelor;
f)
7240 - activităti legate de bazele de date;
g)
7260 - alte activităti legate de informatică;
h)
9251 - activităti ale bibliotecilor si arhivelor;
i)
8042 - alte forme de învătământ;
j)
5184 - comert cu ridicata cu calculatoare, echipamente periferice si software;
k)
5248 - comert cu amănuntul, în magazine specializate, cu alte produse n.c.a.
(calculatoare si software standard, echipament de telecomunicatii);
l)
3002 - fabricarea calculatoarelor si a altor echipamente electronice;
m)
7250 - întretinerea si repararea masinilor de birou, de contabilizat si a
calculatoarelor;
n)
2211 - editarea cărtilor;
o)
2213 - editarea revistelor si periodicelor.
(3) În cadrul obiectului său de activitate institutul national poate colabora si la realizarea unor activităti de cercetare-dezvoltare privind domeniile strategice si de apărare natională sau poate desfăsura si alte activităti conexe, cu aprobarea ministerului coordonator si cu avizul autoritătii de stat pentru cercetare-dezvoltare.
CAPITOLUL
III
Patrimoniul
Art.
3. - (1) Institutul national administrează, cu diligenta unui bun proprietar,
bunuri proprietate publică si privată a statului, precum si bunurile proprii
dobândite în conditiile legii sau realizate din venituri proprii. Bunurile
proprietate publică si privată a statului administrate de institutul national,
precum si bunurile proprii dobândite în conditiile legii sau realizate din
venituri proprii, după caz, se înregistrează distinct în patrimoniul acestuia.
(2) Rezultatele
cercetărilor concretizate în active corporale sau necorporale, obtinute în baza
derulării unor contracte finantate din fonduri publice, apartin institutului
national, în calitate de persoană juridică executantă, si ordonatorului
principal de credite, în egală măsură, dacă prin contract nu s-au stabilit alte
clauze. Rezultatele cercetărilor concretizate în active corporale sau
necorporale, obtinute în baza derulării unor contracte finantate din fonduri
private, precum si rezultatele obtinute din activităti desfăsurate în asociere
în participatiune sau în entităti cu personalitate juridică născute în urma
altor forme de asociere, precum cele prevăzute de Legea nr. 31/1990
privind societătile comerciale, republicată, cu modificările si completările
ulterioare, apartin institutului national, în calitate de persoană juridică
executantă.
(3)
Administrarea, înregistrarea în evidenta contabilă a institutului national,
precum si înstrăinarea, închirierea sau concesionarea si casarea rezultatelor
cercetărilor otinute în baza derulării unui contract finantat din fonduri
publice se fac potrivit Ordonantei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu
modificări si completări prin Legea nr.
324/2003.
(4) În
exercitarea drepturilor sale, institutul national posedă si foloseste bunurile
aflate în patrimoniul său si, după caz, dispune de acesta în conditiile legii,
în scopul realizării obiectului său de activitate.
(5)
Institutul national poate efectua prestări de servicii, activităti de productie
sau comert prin asociere în participatiune, asociere în conditiile art. 1 alin.
(1) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările si completările
ulterioare, sau sub forma grupurilor de interese, în scopul stimulării
valorificării rezultatelor cercetării.
(6)
Patrimoniul institutului national poate fi modificat în conditiile legii,
activele acestuia putând face obiectul operatiunilor de concesionare,
închiriere, asociere în participatiune sau aport în natură la capitalul social
al unei societăti comerciale la care institutul national este actionar sau
asociat.
(7)
Baza materială a institutului national este de drept proprietatea acestuia.
Institutul
national detine în proprietate un patrimoniu propriu în valoare de 69.587.659
mii lei, care include si valoarea terenurilor si clădirilor aferente,
transferate din domeniul public al statului în proprietatea sa, astfel:
- imobilizări
corporale 56.214.733 mii lei,
-
imobilizări necorporale 1.560.540 mii lei,
-
imobilizări financiare 56.203 mii lei,
-
active circulante 11.756.183 mii lei.
CAPITOLUL
IV
Structura
organizatorică si functională
Art.
4. - (1) Institutul national poate avea în structură subunităti, cu sau fără
personalitate juridică, departamente, sectii, laboratoare si alte structuri
organizatorice necesare realizării obiectului său de activitate.
(2)
Structura organizatorică a institutului national se aprobă prin ordin al
conducătorului organului administratiei publice coordonator, denumit în
continuare ministru coordonator, în termen de 30 de zile de la intrarea
în vigoare a prezentei hotărâri, si cuprinde, pe lângă structura organizatorică
prevăzută la alin. (1), si următoarele compartimente:
compartimentul
juridic, compartimentul de marketing, compartimentul financiar-contabil,
compartimentul de audit si control financiar, compartimentul de diseminare a
informatiilor, relatii publcie si mass-media.
(3) În
functie de specificul activitătii, prin decizie a directorului general, cu
aprobarea consiliului de administratie, se pot organiza colective specializate
sau colective interdisciplinare proprii ori în colaborare cu alte unităti din
tară sau din străinătate.
CAPITOLUL
V
Organele
de conducere
Art.
5. - Conducerea institutului national este asigurată de:
a)
consiliul de administratie;
b)
comitetul de directie;
c)
directorul general.
Art. 6. - Orientarea
si coordonarea activitătii tehnico-stiintifice din cadrul institutului national
sunt asigurate de consiliul stintific.
Art.
7. - (1) Relatiile dintre subunitătile aflate în structura institutului
national, precum si relatiile acestora cu tertii sunt stabilite de directorul
general, care poate acorda împuterniciri de reprezentare în numele institutului
national, cu avizul consiliului de administratie.
(2)
Conducătorii subunitătilor din structura institutului national răspund în fata
consiliului de administratie si a directorului general de îndeplinirea tuturor
atributiilor, responsabilitătilor si competentelor încredintate de acestia.
Consiliul
de administratie
Art.
8. - (1) Consiliul de administratie al institutului national este format din 9
membri, cetăteni români, numiti prin ordin al ministrului coordonator, cu avizul
autoritătii de stat pentru cercetare-dezvoltare, la propunerea conducerii
autoritătii de la care acestia provin, pentru un mandat de 4 ani care poate fi
reînnoit.
(2)
Din consiliul de administratie fac parte în mod obligatoriu:
a)
directorul general al institutului national, care este presedintele consiliului
de administratie;
b)
presedintele consiliului stiintific al institutului national;
c) un
reprezentant al autoritătii de stat pentru cercetare-dezvoltare;
d) un
reprezentant al Ministerului Finantelor Publice;
e) un
reprezentant al Ministerului Muncii si Solidaritătii Sociale;
f) un
reprezentant al ministerului coordonator, după caz.
(3)
Ceilalti membri ai consiliului de administratie sunt specialisti din domeniu,
propusi de ministerul coordonator.
(4)
Revocarea membrilor consiliului de administratie se face de acelasi organ care
a făcut numirea, în caz de abateri sau de nerespectare a îndatoririlor ce le
revin.
Art.
9. - (1) Membrii consiliului de administratie îsi păstrează calitatea de
angajat la institutia sau unitatea de la care provin, precum si toate
drepturile si obligatiile care derivă din această calitate.
(2)
Pentru activitatea desfăsurată în calitate de membri ai consiliului de
administratie, acestia beneficiază de o indemnizatie lunară stabilită de
consiliul de administratie, dar nu mai mult de 20% din salariul de bază al
directorului general al institutului national.
(3)
Persoanele numite ca membri ai consiliului de administratie nu pot face parte
din mai mult de două consilii de administratie ale institutelor nationale si nu
pot participa în aceeasi calitate la alte unităti cu care institutul national
are relatii contractuale sau interese concurente.
(4)
Sunt incompatibili cu calitatea de membru al consiliului de administratie cei
care, personal, sotul/sotia ori rudele până la gradul al doilea inclusiv, sunt
în acelasi timp patroni sau asociati la alte unităti cu acelasi profil sau cu
care institutul national se află în relatii comerciale directe.
Art.
10. - (1) Consiliul de administratie are, în principal, următoarele atributii:
a)
aprobă, la propunerea consiliului stiintific, strategia si programele concrete
de dezvoltare a institutului national, de introducere a unor tehnologii de vârf
si de modernizare a celor existente, în concordantă cu strategia generală a
domeniului propriu de activitate;
b)
propune modificarea structurii organizatorice si functionale a institutului
national, înfiintarea, desfiintarea si comasarea de subunităti din structura
acestuia;
c)
analizează si avizează proiectul bugetului de venituri si cheltuieli, care se
depune la ministerul coordonator în vederea aprobării conform reglementărilor
legale;
d)
analizează si avizează bilantul contabil si contul de profit si pierdere, pe
care le supune spre aprobare ministerului coordonator, si aprobă raportul de
gestiune asupra activitătii desfăsurate de institutul national în anul
precedent;
e)
analizează realizarea criteriilor de performantă si raportarea trimestrială
privind activitatea realizată de institutul national si aprobă măsuri pentru
desfăsurarea acesteia în conditii de echilibru al bugetului de venituri si
cheltuieli;
f)
analizează, aprobă sau, după caz, propune spre aprobare, potrivit prevederilor
legale, investitiile care urmează a fi realizate de institutul national;
g)
propune spre aprobare majorarea sau diminuarea patrimoniului, precum si
concesionarea sau închirierea unor bunuri din patrimoniul institutului
national, în conditiile legii;
h)
aprobă valorificarea bunurilor proprii dobândite, cu respectarea prevederilor
legale;
i)
aprobă volumul creditelor bancare prevăzute la art. 32 si stabileste modul de
rambursare a acestora;
j)
aprobă utilizarea disponibilitătilor în valută;
k)
aprobă mandatul pentru negocierea contractului colectiv de muncă;
l)
aprobă criteriile si comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor vacante
din cadrul institutului national.
(2)
Consiliul de administratie exercită orice alte atributii stabilite, potrivit
prevederilor legale.
Art.
11. - Consiliul de administratie îsi desfăsoară activitatea pe baza
regulamentului propriu de organizare si functionare, avizat de ministerul
coordonator. Acesta hotărăste în problemele privind activitatea institutului
national,
cu exceptia celor care, potrivit legii, sunt date în competenta altor organe.
Art.
12. - (1) Consiliul de administratie se întruneste de regulă o dată pe lună sau
ori de câte ori interesele institutului national o cer, la convocarea
presedintelui sau la solicitarea unei treimi din numărul membrilor consiliului
de administratie.
(2) Dezbaterile
consiliului de administratie sunt conduse de presedintele consiliului de
administratie, iar în lipsa acestuia, de către vicepresedintele ales de către
membrii acestuia.
Art.
13. - (1) Consiliul de administratie îsi desfăsoară activitatea în prezenta a
cel putin două treimi din numărul membrilor săi. Dacă nu este îndeplinită
această conditie, sedinta consiliului de administratie poate fi reprogramată
într-un interval de cel mult 15 zile, având aceeasi ordine de zi.
(2)
Hotărârile consiliului de administratie se iau cu majoritatea voturilor
membrilor prezenti, dar nu mai putin de jumătate plus unu din numărul total al
membrilor.
Art.
14. - La sedintele consiliului de administratie participă, în calitate de
invitat permanent, un reprezentant al sindicatului reprezentativ din institutul
national sau un reprezentant al salariatilor, în cazul în care acestia nu sunt
constituiti în sindicat.
Art.
15. - Pentru luarea unor decizii vizând probleme complexe, consiliul de
administratie poate atrage în activitatea de analiză consilieri si consultanti
din diferite sectoare de activitate. Activitatea acestora va fi remunerată
conform prevederilor legale.
Art.
16. - (1) Membrii consiliului de administratie sunt răspunzători, în conditiile
legii, pentru îndeplinirea atributiilor ce le revin si răspund solidar pentru
gestionarea patrimoniului institutului national.
(2)
Membrii consiliului de administratie care s-au abtinut ori s-au împotrivit
luării unei decizii ce s-a dovedit păgubitoare pentru institutul national nu
răspund dacă au consemnat expres punctul lor de vedere în registrul de sedinte
al consiliului de administratie si dacă au anuntat în scris despre aceasta
ministerul coordonator.
(3)
Membrii consiliului de administratie care nu respectă prevederile art. 9 alin.
(3) si (4) răspund, potrivit legii, pentru daunele cauzate institutului
national ca urmare a acestui fapt.
Art.
17. - În primul trimestru al fiecărui an consiliul de administratie prezintă
ministerului coordonator un raport asupra activitătii desfăsurate în anul
precedent si asupra programului de activitate pentru anul în curs.
Art.
18. - Secretariatul consiliului de administratie este asigurat de institutul
national. Atributiile secretariatului sunt prevăzute în regulamentul de
organizare si functionare a consiliului de administratie.
Comitetul
de directie
Art.
19. - (1) Conducerea operativă a institutului national este asigurată de un
comitet de directie compus din directorul general si conducătorii principalelor
compartimente din structura organizatorică a institutului national.
(2) La
sedintele comitetului de directie participă, în calitate de invitat permanent,
un reprezentant al sindicatului reprezentativ din institutul national sau un
reprezentant al salariatilor, în cazul în care acestia nu sunt constituiti în
sindicat.
Art.
20. - (1) Comitetul de directie exercită atributii si are răspunderi în limita
competentelor propuse de directorul general si aprobate de consiliul de
administratie.
(2)
Comitetul de directie stabileste actiunile concrete necesare pentru realizarea
obiectivelor rezultate din:
a)
strategia programelor de dezvoltare a institutului national;
b)
programul anual de cercetare-dezvoltare;
c)
bugetul de venituri si cheltuieli;
d)
programul de investitii;
e)
sistemul de asigurare a calitătii;
f)
alte obligatii.
Art.
21. - Comitetul de directie se întruneste decadal si ori de câte ori interesele
institutului national o impun, la convocarea directorului general.
Art.
22. - (1) La nivelul subunitătilor din cadrul institutului national se organizează
si functionează comitetul de conducere, care îsi desfăsoară activitatea în
conformitate cu propriul regulament de organizare si functionare aprobat de
Consiliul de administratie al institutului national si este prezidat de
directorul subunitătii respective. Comitetul de conducere este compus din
directorul subunitătii si conducătorii principalelor compartimente din
structura organizatorică a subunitătii respective.
(2)
Comitetul de conducere exercită atributii si are răspunderi în limita competentelor
stabilite de directorul general al institutului national si aprobate de
consiliul de administratie.
Directorul
general
Art.
23. - (1) Activitatea curentă a institutului national este condusă de
directorul general numit, pentru o perioadă de 4 ani, pe baza rezultatelor
concursului de selectie organizat conform metodologiei elaborate de autoritatea
de stat pentru cercetare-dezvoltare. La expirarea acestui termen, în functie de
performantele realizate, numirea directorului general poate fi prelungită pentru
o perioadă de cel mult 4 ani.
(2)
Numirea si eliberarea din functie a directorului general se fac prin ordin al
ministrului coordonator.
Art.
24. - Directorul general are, în principal, următoarele atributii si
responsabilităti:
a)
reprezintă, personal sau prin delegat, interesele institutului national în
relatiile cu celelalte organe, organizatii si agenti economici, precum si cu
persoane fizice din tară si din străinătate;
b)
stabileste atributiile, competentele si relatiile la nivelul subunitătilor si
departamentelor institutului national, precum si relatiile acestora cu tertii,
cu avizul consiliului de administratie;
c)
propune consiliului de administratie modificarea structurii organizatorice si
functionale a institutului national;
d)
numeste directorii si conducătorii compartimentelor din structura
organizatorică a institutului national, în urma concursului organizat pe baza
criteriilor propuse de comitetul de directie, si îi revocă, după caz, cu avizul
consiliului de administratie;
e)
angajează si concediază personalul institutului national, conform prevederilor
legale si ale contractului colectiv de muncă;
f)
asigură negocierea contractului colectiv de muncă la nivelul institutului
national si a salariilor personalului acestuia, prin comitetul de directie;
aprobă salariile rezultate din negocierea directă;
g)
răspunde de administrarea întregului patrimoniu, cu respectarea prevederilor
legale;
h)
adoptă măsuri si urmăreste, prin compartimentele proprii specializate,
realizarea operatiunilor de comert interior si de import-export;
i)
analizează lunar stadiul valorificării rezultatelor cercetării, inclusiv
activitatea compartimentului de marketing;
j) are
atributii si răspunderi similare unui ordonator de credite pentru sumele
alocate institutului national de la bugetul de stat;
k)
poate delega, în conditiile legii, o parte din atributiile sale celorlalte
persoane din conducerea institutului national;
l)
exercită orice alte atributii ce îi sunt delegate de consiliul de
administratie.
Consiliul
stiintific
Art.
25. - (1) Consiliul stiintific este format din 9 până la 15 membri,
reprezentând principalele compartimente din cadrul institutului national care
desfăsoară activităti de cercetare-dezvoltare.
(2)
Consiliul stiintific este alcătuit din cercetători cu realizări deosebite, cu
capacitate de sinteză si de prospectare în domeniu, din cadre didactice din
învătământul superior, membri ai Academiei Române, care lucrează sau au lucrat
în Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică ICI Bucuresti,
directori ai acestuia care s-au remarcat prin realizări deosebite. Membrii
consiliului stiintific sunt alesi pentru o perioadă de 4 ani, prin vot secret,
de către cadrele cu studii superioare din institutul national.
(3)
Din consiliul stiintific fac parte de drept directorul general si directorul
stiintific al institutului national.
(4)
Consiliul stiintific este condus de un presedinte si un vicepresedinte, alesi
prin vot secret de către membrii consiliului stiintific.
(5)
Consiliul stiintific se organizează si functionează în conformitate cu
regulamentul propriu, aprobat de consiliul de administratie.
Art.
26. - Atributiile principale ale consiliului stiintific sunt următoarele:
a)
participă la elaborarea strategiei de dezvoltare a activitătii de cercetare-dezvoltare
a domeniului si la elaborarea planurilor proprii de cercetare-dezvoltare;
b)
analizează, avizează si urmăreste realizarea lucrărilor de cercetare
stiintifică;
c)
propune spre aprobare consiliului de administratie programul anual de
cercetare-dezvoltare si inovare al institutului national;
d)
avizează hotărârile consiliului de administratie care implică politica de
cercetare a institutului national si a ramurii;
e)
propune măsuri pentru perfectionarea profesională, încadrarea personalului de
cercetare în grade profesionale;
f)
organizează si coordonează desfăsurarea manifestărilor cu caracter stiintific;
g)
avizează actiunile de cooperare, interne si internationale, cu scop stiintific;
h)
avizează acordarea de burse de studii si stagii de perfectionare în tară si în
străinătate.
CAPITOLUL
VI
Bugetul
de venituri si cheltuieli si executia acestuia.
Relatii
financiare
Art. 27. - (1)
Institutul national întocmeste anual bugetul de venituri si cheltuieli,
bilantul contabil si contul de profit si pierdere potrivit normelor
metodologice elaborate de Ministerul Finantelor Publice.
(2)
Bilantul contabil anual se aprobă de către ministerul coordonator, în
conditiile legii.
Art.
28. - (1) Veniturile si cheltuielile institutului national se stabilesc prin buget
pentru fiecare exercitiu financiar.
(2)
Bugetul de venituri si cheltuieli se întocmeste pe baza indicatorilor de
performantă stabiliti de ministerul coordonator si se aprobă prin ordin al
ministrului coordonator, cu avizul Ministerului Finantelor Publice si al
Ministerului Muncii si Solidaritătii Sociale.
Art.
29. - Institutul national determină anual volumul de venituri de realizat si de
cheltuieli totale de efectuat, corelat cu contractele încheiate pentru
activitatea programată.
Art.
30. - (1) Salariile individuale ale personalului se stabilesc prin negociere,
conform reglementărilor legale si prevederilor contractului colectiv de muncă,
în limita fondului total destinat plătii salariilor, prevăzut în bugetul de
venituri si cheltuieli stabilit, potrivit legii.
(2)
Salariul de bază al directorului general se stabileste prin ordin al
ministrului coordonator, potrivit reglementărilor legale în vigoare.
Art.
31. - (1) Pentru acoperirea cheltuielilor curente, în situatia în care, în
cursul unui an, resursele financiare ale institutului national nu sunt
suficiente, acesta poate contracta credite bancare în valoare de cel mult 20%
din veniturile brute realizate în anul precedent.
(2)
Contractarea de credite bancare peste plafonul stabilit se efectuează cu aprobarea
ministerului coordonator, pe baza avizului prealabil al Ministerului Finantelor
Publice.
Art.
32. - (1) Institutul national hotărăste cu privire la investitiile ce urmează a
fi realizate potrivit obiectului său de activitate, finantarea efectuându-se
din surse proprii si din credite bancare, precum si din surse bugetare, prin
ministerul coordonator, potrivit legii.
(2)
Ministerul coordonator va cuprinde în bugetul său de venituri si cheltuieli
fondurile necesare realizării unor investitii, dotări, achizitionării de
aparatură, echipamente si instalatii pentru institut.
(3)
Executia investitiilor prevăzute la alin. (1) si (2) se adjudecă potrivit
legii.
Art.
33. - (1) Operatiunile de încasări si plăti ale institutului national se
efectuează prin conturi deschise la bănci comerciale cu sediul în România.
(2)
Institutul national poate efectua operatiuni de încasări si plăti în lei si în
valută, prin casieria proprie, cu respectarea nivelului plafonului de casă si a
normativelor de disciplină financiar-valutare stabilite prin acte normative în
vigoare.
(3)
Institutul national poate efectua operatiuni de comert exterior aferente
obiectului său de activitate, potrivit legii.
Operatiunile
de încasări si plăti cu străinătatea se vor efectua prin conturi bancare deschise
la unitătile bancare specializate, cu sediul în România.
Art.
34. - Institutul national îsi va organiza controlul financiar preventiv propriu
si auditul financiar, potrivit legii.
CAPITOLUL
VII
Reglementarea
litigiilor
Art. 35. -
Litigiile institutului national cu persoane fizice sau persoane juridice,
nesolutionate pe cale amiabilă, sunt supuse spre rezolvare instantelor
judecătoresti române de drept comun.
CAPITOLUL
VIII
Dispozitii
finale
Art.
36. - Statutul de institut national de cercetare se reînnoieste prin
reacreditare, care are loc într-un interval de maximum 5 ani, sau în momentul
modificării obiectului de activitate al institutului national.
GUVERNUL
ROMÂNIEI
privind aprobarea Statutului Casei
Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurări Sociale
În temeiul art. 108
din Constitutia României, republicată, si al art. 141 alin. (1) din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii si alte drepturi de
asigurări sociale, cu modificările si
completările ulterioare,
Guvernul
României adoptă
prezenta hotărâre.
Art.
1. - Se aprobă Statutul Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurări
Sociale, ca urmare a modificărilor intervenite în structura organizatorică si
în atributiile acesteia, prin adoptarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
107/2003*) pentru modificarea si completarea Legii nr. 346/2002 privind
asigurarea pentru accidente de muncă si boli profesionale, prevăzut în anexa care
face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art.
2. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă:
a)
Hotărârea Guvernului nr. 846/1992 privind înfiintarea Institutului National de
Expertiză Medicală si Recuperare a Capacitătii de Muncă prin reorganizarea
actualului Institut de Expertiză Medicală si Recuperare a Capacitătii de Muncă,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 din 25 ianuarie
1993;
b)
Hotărârea Guvernului nr.
771/2003 privind aprobarea Statutului Casei Nationale de Pensii si Alte
Drepturi de Asigurări Sociale, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 492 din 8 iulie 2003, cu modificările si completările ulterioare;
c)
alte dispozitii contrare.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN
NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul
muncii, solidaritătii sociale si familiei,
Elena
Dumitru
Ministrul
administratiei si internelor,
Ioan
Rus
Ministrul
delegat pentru administratia publică,
Gabriel
Oprea
Ministrul
finantelor publice,
Mihai
Nicolae Tănăsescu
Bucuresti, 8 ianuarie 2004.
Nr. 13.
*) Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
107/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 26
octombrie 2003, a fost aprobată si modificată prin Legea nr. 598/2003,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 936 din 24 decembrie
2003.
ANEXĂ
STATUTUL
Casei
Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurări Sociale
CAPITOLUL
I
Dispozitii
generale
Art.
1. - (1) Casa Natională de Pensii si Alte Drepturi de Asigurări Sociale,
denumită în continuare CNPAS, institutie publică autonomă de interes
national, cu personalitate juridică, este organ de specialitate al
administratiei publice centrale, care administrează si gestionează sistemul
public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, precum si sistemul de
asigurare pentru accidente de muncă si boli profesionale, sub autoritatea
Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei.
(2)
Sediul CNPAS este în municipiul Bucuresti.
Art.
2. - (1) CNPAS are în subordine case judetene de pensii si Casa de Pensii a
Municipiului Bucuresti, denumite în continuare case teritoriale de pensii, care
sunt servicii publice descentralizate învestite cu personalitate juridică.
(2)
Potrivit legii, CNPAS poate înfiinta case locale de pensii, fără personalitate
juridică, care functionează sub conducerea si controlul caselor teritoriale de
pensii.
(3) În
conformitate cu legislatia în vigoare, CNPAS poate autoriza asociatii profesionale
de asigurare, constituite în acest scop pe sectoare de activitate ale economiei
nationale, în calitate de prestator de servicii în domeniul asigurărilor pentru
accidente de muncă si boli profesionale.
(4)
CNPAS are în subordine Institutul National de Expertiză Medicală si Recuperare
a Capacitătii de Muncă, institutie publică cu personalitate juridică si
autonomie stiintifică, denumit în continuare INEMRCM.
(5)
CNPAS este actionar unic al Societătii Comerciale de Tratament Balnear si
Recuperare a Capacitătii de Muncă “T.B.R.C.M.” - S.A.
Art.
3. - CNPAS asigură coordonarea, îndrumarea si controlul activitătii caselor
teritoriale de pensii, în scopul aplicării unitare a legislatiei în domeniul
specific de activitate si al realizării integrale a sarcinilor si atributiilor
ce le revin acestora.
Art.
4. - CNPAS verifică aplicarea unitară a legislatiei din domeniul său de
competentă.
Art.
5. - Patrimoniul CNPAS este detinut în proprietate sau în administrare si este
alcătuit din bunuri mobile si imobile, potrivit legii.
Art.
6. - Personalul CNPAS si al caselor teritoriale de pensii este constituit din
functionari publici, precum si din salariati încadrati pe bază de contract
individual de muncă.
CAPITOLUL
II
Atributiile
CNPAS
Art.
7. - CNPAS are următoarele atributii:
I. În
domeniul organizatoric:
a)
elaborează Regulamentul de organizare si functionare a CNPAS, stabileste
structura organizatorică a caselor teritoriale de pensii si emite
regulamentul-cadru de organizare si functionare a acestora;
b) propune
Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei norme metodologice în
aplicarea prevederilor legale din domeniul său de competentă;
c)
propune Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei si Ministerului
Sănătătii criteriile si normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I,
II si III de invaliditate a asiguratilor;
d)
stabileste procedurile de regularizare a sumelor plătite în plus de către
contribuabili;
e)
stabileste anual tariful pentru certificarea stagiului de cotizare si a
punctajului cumulat, la cererea asiguratului;
f)
organizează modul de stabilire si de plată a drepturilor de pensii si a altor
drepturi de asigurări sociale finantate din bugetul asigurărilor sociale,
precum si a celor finantate de la bugetul de stat, prin bugetul alocat
Ministerului
Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei, conform legii;
g)
organizează activitatea de evidentă contabilă a executiei bugetare pentru
bugetul asigurărilor sociale de stat;
h)
organizează, administrează si asigură securitatea sistemului informatic al
CNPAS, precum si al structurilor sale teritoriale;
i)
organizează activitatea de expertiză medicală si recuperare a capacitătii de
muncă;
j)
organizează si administrează sistemul de trimitere la tratament balnear, precum
si programele recuperatorii;
k)
organizează modul de atribuire a codului personal de asigurări sociale, precum
si gestiunea acestuia;
l)
organizează activitatea de furnizare a informatiilor necesare în vederea
elaborării de studii si analize în domeniul său de activitate;
m)
administrează si gestionează patrimoniul propriu;
n)
organizează selectia, pregătirea si perfectionarea profesională a personalului
din sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale;
o)
organizează cursuri de perfectionare pentru personalul cu atributii în domeniul
prevenirii, securitătii si sănătătii în muncă;
p)
organizează si asigură evidenta la nivel national a tuturor persoanelor
juridice si fizice asigurate pentru accidente de muncă si boli profesionale;
q)
aplică prevederile conventiilor internationale de asigurări sociale, la care
România este parte, precum si ansamblul reglementărilor comunitare si dezvoltă
relatii cu organisme similare în domeniul asigurărilor sociale din alte tări,
în limita competentelor prevăzute de lege;
r)
organizează cooperarea cu institutii similare din alte tări, în vederea
solutionării unor probleme din domeniul asigurărilor sociale, inclusiv al
accidentelor de muncă si bolilor profesionale;
s)
coordonează, îndrumă si controlează activitatea de asigurare pentru accidente
de muncă si boli profesionale în general si, în mod deosebit, activitatea
preventivă desfăsurată de personalul propriu sau de asociatiile profesionale de
asigurare;
s)
emite, respinge sau retrage autorizatia de functionare pentru asociatiile
profesionale de asigurare, în conditiile legii;
t)
constată cazurile asigurate, stabileste drepturile de asigurare si controlează
modul de acordare a drepturilor de asigurare, ca urmare a accidentelor de muncă
si bolilor profesionale;
t)
organizează si păstrează evidenta accidentelor de muncă si a bolilor
profesionale;
u)
aplică sanctiuni, potrivit legii, angajatorilor care nu îsi duc la îndeplinire
sarcinile privind asigurarea pentru accidente de muncă si boli profesionale,
prin personalul abilitat în acest scop de CNPAS.
II. În
domeniul financiar:
a)
propune Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei indicatorii de
fundamentare ai bugetului de asigurări sociale de stat si face public salariul
mediu brut pe economie pentru anul următor, prognozat potrivit legii;
b)
repartizează, în profil teritorial si pe trimestre, bugetul asigurărilor
sociale de stat, aprobat potrivit legii;
c)
constituie fondul de rezervă si asigură utilizarea acestuia, conform legii;
d)
analizează realizarea veniturilor bugetului de asigurări sociale de stat,
conform indicatorilor bugetari aprobati prin lege;
e)
colectează si virează contributiile de asigurări sociale pentru asiguratii
individuali si alte venituri, potrivit legii;
f) calculează,
retine si virează impozitul asupra pensiilor, în conditiile legii;
g) ia
măsuri, în conditiile legii, pentru protectia fondurilor de asigurări sociale;
h)
calculează valoarea unui punct de pensie si o actualizează în timpul executiei
bugetare, potrivit legii;
i)
asigură plata pensiilor si a celorlalte drepturi de asigurări sociale care,
potrivit legii, se finantează din bugetul asigurărilor sociale de stat;
j)
asigură stabilirea si plata unor drepturi finantate de la bugetul de stat,
pentru care Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei este ordonator
principal de credite, CNPAS exercitând functia de ordonator secundar de
credite;
k)
răspunde de administrarea patrimoniului propriu si de utilizarea cu eficientă a
fondurilor provenite din împrumuturi externe;
l)
finantează, la nivel national, studii de cercetare aplicativă, la propunerea
caselor teritoriale de pensii sau a asociatiilor profesionale de asigurare, în
vederea elaborării de solutii, dispozitive si metode de prevenire a accidentelor
de muncă si bolilor profesionale;
m)
tine evidenta costurilor de asigurare pentru accidente de muncă si boli
profesionale, la nivel national;
n)
elaborează si supune spre aprobare Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale
si Familiei criteriile si metodologia care stau la baza calculului contributiei
de asigurare pentru accidente de muncă si boli profesionale;
o)
controlează modul de acordare a stimulentelor pentru încurajarea aplicării
măsurilor de prevenire si reducere a nivelului de risc la accidente de muncă si
boli profesionale;
p)
decontează, în conditiile prevăzute de lege, prestatiile efectuate de
asociatiile profesionale de asigurare;
q)
determină si revizuieste tarifele si clasele de risc pentru fiecare sector de
activitate, în functie de riscul de accidentare si îmbolnăvire profesională din
cadrul sectorului respectiv;
r)
efectuează încadrarea în clasele de risc si comunică anual persoanelor juridice
si fizice asigurate clasa de risc si cota de contributie datorată,
corespunzător activitătilor desfăsurate în fiecare unitate;
s)
recuperează sumele datorate de angajator pentru asigurare pentru accidente de
muncă si boli profesionale, în cazul reorganizării judiciare sau al
falimentului acestuia;
s)
achită, în conditiile legii, contravaloarea serviciilor medicale, a biletelor
pentru tratament balnear prescris de medicul asigurătorului, precum si a
tratamentului medical pentru perioada de recuperare, inclusiv cazarea si masa
în unitătile medicale pentru persoanele care au suferit un accident de muncă
sau îmbolnăvire profesională;
t)
acordă, în conditiile legii, compensatii pentru atingerea integritătii celor
care au suferit accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale, despăgubiri în
caz de deces si rambursări de cheltuieli;
t)
preia în sarcina sa cheltuielile pentru prestatiile si serviciile de
reabilitare si reconversie profesională, prevăzute de lege.
III.
În domeniul îndrumării si reprezentării:
a)
îndrumă, coordonează si verifică modul de aplicare a dispozitiilor legale de
către casele teritoriale de pensii;
b)
îndrumă persoanele juridice si fizice cărora le revin drepturi si obligatii ce
decurg din reglementările privind sistemul public de pensii si alte drepturi de
asigurări sociale;
c)
verifică modul de stabilire si achitare a pensiilor si a celorlalte drepturi de
asigurări sociale prevăzute de lege, finantate din bugetul asigurărilor sociale
de stat, precum si a indemnizatiilor prevăzute de legi speciale, finantate de
la bugetul de stat prin bugetul alocat Ministerului Muncii, Solidaritătii
Sociale si Familiei;
d)
îndrumă si controlează activitatea de expertiză medicală si recuperare a
capacitătii de muncă;
e)
îndrumă si controlează modul de acordare a concediilor medicale, oportunitatea
programelor recuperatorii si respectarea acestora;
f) asigură
reprezentarea în fata instantelor judecătoresti;
g)
asigură reprezentarea în relatiile cu organismele similare din străinătate.
IV. În
domeniul evidentei, certificării si raportării:
a)
asigură evidenta la nivel national a tuturor contribuabililor la sistemul
public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale;
b)
asigură evidenta drepturilor si obligatiilor de asigurări sociale la nivel
national, pe baza codului personal de asigurări sociale;
c)
certifică fiecărui asigurat stagiul de cotizare, punctajul anual si punctajul
cumulat pentru perioada de cotizare în mod gratuit, o dată pe an, prin
intermediul caselor teritoriale de pensii;
d)
gestionează baza de date privind asiguratii sistemului public de pensii si alte
drepturi de asigurări sociale si asigură caracterul confidential al acesteia;e)
prezintă Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei executia
bugetului si rapoarte cu privire la modul de administrare a bugetului
asigurărilor sociale de stat;
f)
face public, semestrial, raportul privind activitatea proprie;
g)
asigură introducerea, dezvoltarea, întretinerea si protectia sistemelor
automate de calcul si evidentă;
h)
răspunde sesizărilor adresate direct sau transmise de către Administratia
Prezidentială, Parlament, Guvern, Avocatul Poporului, precum si de alte
institutii, persoane fizice si juridice;
i)
utilizează orice mijloc de informare în masă pentru reprezentarea si sustinerea
intereselor asiguratilor.
V. În
domeniul prevenirii accidentelor de muncă si a bolilor profesionale:
a)
coordonează activitatea de prevenire a accidentelor de muncă si a bolilor
profesionale la nivel national;
b)
realizează obiectivele de prevenire, prin servicii proprii, cu personal
specializat sau persoane fizice/juridice abilitate conform legii;
c) stabileste
programele de prevenire, acordă consultantă, asistentă tehnică si medicală de
medicina muncii cu privire la organizarea, măsurile si mijloacele de prevenire;
d)
acordă consiliere în domeniul managementului securitătii si sănătătii în muncă,
metodelor de audit si evaluare a riscurilor, în functie de situatiile specifice
domeniului de activitate, în baza unor conventii (contracte) încheiate cu
angajatorii, în scopul îmbunătătirii activitătii de prevenire a accidentelor de
muncă si a bolilor profesionale;
e)
efectuează analize si evaluări de riscuri pentru probleme de interes national,
elaborează studii, analize si asigură documentatia privind riscurile si
conditiile de muncă, în vederea fundamentării unor măsuri de prevenire;
f)
recomandă, în urma unor studii si analize, utilizarea unor tehnologii,
materiale, substante sau produse mai performante si care nu pun în pericol
securitatea si sănătatea angajatilor;
g)
promovează si stimulează activitatea de prevenire a accidentelor de muncă si
bolilor profesionale;
h)
urmăreste si consiliază angajatorii la întocmirea instructiunilor proprii de
protectie a muncii;
i)
recomandă măsuri de prevenire, urmăreste aplicarea lor si eliminarea sau
diminuarea riscurilor deosebite pentru unele locuri de muncă;
j)
elaborează si propune forme si mijloace de educare pentru prevenirea
accidentelor de muncă si a bolilor profesionale;
k)
urmăreste îmbunătătirea conditiilor de muncă, prin aplicarea principiilor
ergonomice si a măsurilor tehnico-organizatorice;
l)
verifică modalitatea de efectuare a cercetării accidentelor de muncă, urmate de
incapacitate temporară de muncă, prin participarea directă sau prin analiza
documentelor justificative, după caz;
m)
admite sau respinge, în baza propriei cercetări efectuate, caracterul de muncă
al accidentelor cu incapacitate temporară de muncă;
n)
poate efectua, după caz, determinări de noxe în vederea propunerii unor măsuri
de prevenire;
o)
identifică si stabileste prioritătile de prevenire la nivel national;
p)
propune finantarea unor proiecte sau programe de cercetare pentru fundamentarea
stiintifică a măsurilor de prevenire necesare;
q)
stabileste si aprobă tipurile de măsuri de prevenire, pentru care angajatorii
pot face investitii care să conducă la scutirea de impozit pe profit;
r) coordonează
activitatea de management al securitătii si sănătătii în muncă, inclusiv sub
aspectul implementării acesteia la nivelul angajatorilor;
s)
abilitează persoane juridice si fizice pentru a presta servicii în domeniul
protectiei muncii, în vederea prevenirii.
VI. În
domeniul reabilitării medicale, recuperării capacitătii de muncă si
reconversiei profesionale a persoanelor care au suferit accidente de muncă sau
boli profesionale:
a)
organizează la nivel national, la propunerea caselor teritoriale de pensii si a
asociatiilor profesionale, activitatea de recuperare functională, protezare,
reorientare si reconversie, în vederea reintegrării profesionale pentru cei
care au suferit accidente de muncă si boli profesionale;
b)
urmăreste si verifică modul de acordare a concediilor medicale celor care au
suferit accidente de muncă si boli profesionale;
c)
urmăreste si verifică modul în care asiguratii respectă programele de
recuperare a capacitătii de muncă;
d)
stabileste programe individuale de recuperare, în functie de natura si
prognosticul bolii;
e)
aprobă anual criteriile pe baza cărora se acordă bilete de tratament balnear;
f)
suspendă dreptul la prestatii de asigurări pentru accidente de muncă si boli
profesionale, în cazul în care asiguratii nu respectă sau nu urmează programul
individual de recuperare;
g)
asigură, în conditiile legii, prestatii si servicii pentru reabilitare
medicală, recuperarea capacitătii de muncă si reconversie profesională.
CAPITOLUL
III
Structura
organizatorică si organele de conducere ale CNPAS
Art. 8. - (1) CNPAS
are structura organizatorică si numărul maxim de posturi prevăzute în anexa nr.
1. În cadrul structurii organizatorice, prin decizie a presedintelui CNPAS, pot
fi constituite servicii, birouri si compartimente.
(2) În
functie de necesitătile apărute ca urmare a implementării sistemului public de
pensii si alte drepturi de asigurări sociale, a sistemului de asigurare pentru
accidente de muncă si boli profesionale, structura organizatorică, la nivel de
serviciu, birou si compartiment, a CNPAS poate fi modificată prin decizie a
presedintelui acesteia, cu avizul consiliului de administratie, respectiv al
consiliului tripartit, stabilindu-se numărul posturilor de conducere în limita
numărului maxim aprobat.
Art.
9. - (1) CNPAS este condusă de presedinte si de consiliul de administratie.
(2)
Conducerea executivă a CNPAS se exercită de un secretar general si de un
secretar general adjunct, înalti functionari publici, numiti în functie în
conditiile legii.
(3)
Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei este ordonator principal de
credite pentru bugetul asigurărilor sociale de stat si deleagă atributiile
prevăzute de dispozitiile legale în vigoare pentru ordonatorul principal de
credite bugetare conducerii executive a CNPAS.
(4)
Conducerea activitătii de asigurare pentru accidente de muncă si boli
profesionale este asigurată de presedinte si de un consiliu tripartit.
(5)
Activitatea de asigurare pentru accidente de muncă si boli profesionale este
organizată la nivel de directie generală, conducerea executivă fiind asigurată
de un director general cu rang de înalt functionar public, numit în conditiile
legii.
(6)
Salarizarea directorului general al Directiei generale accidente de muncă si
boli profesionale se face la nivelul stabilit de lege pentru functia de
secretar general din ministere.
Art.
10. - (1) Presedintele consiliului de administratie si al consiliului tripartit
este presedintele CNPAS.
(2)
Consiliul de administratie este alcătuit, potrivit legii, din 19 persoane, dintre
care 18 membri si presedintele CNPAS.
(3)
Consiliul tripartit este alcătuit, potrivit legii, din 9 membri, dintre care
presedintele CNPAS si directorul general sunt membri de drept.
(4)
Mandatul presedintelui încetează la încheierea exercitării functiei de secretar
de stat, prin demisie sau prin deces.
(5)
Membrii consiliului de administratie si ai consiliului tripartit pot fi
revocati numai de cei care i-au desemnat.
(6)
Membrii revocati, decedati sau cei care îsi prezintă demisia vor fi înlocuiti
în termen de cel mult 3 luni.
(7)
Mandatul noilor membri expiră la data la care ar fi încetat mandatul
predecesorilor.
(8)
Membrii consiliului de administratie si ai consiliului tripartit care nu au
calitatea de salariat al CNPAS primesc o indemnizatie lunară în conditiile
legii.
Art.
11. - (1) Consiliul de administratie si consiliul tripartit se întrunesc o dată
pe lună sau ori de câte ori este necesar si adoptă hotărâri valabile în
prezenta a cel putin 13, respectiv 6 membri, cu votul majoritătii membrilor prezenti
si cu conditia ca fiecare parte, Guvern, patronat si asigurati, să fie
reprezentată.
(2)
Consiliul de administratie si consiliul tripartit se convoacă de către
presedintele CNPAS. Convocarea de către presedinte se poate face si la
solicitarea a cel putin o treime din numărul membrilor consiliului de
administratie sau ai consiliului tripartit.
(3) La
sedintele consiliului de administratie sau ale consiliului tripartit pot fi
invitati si alti specialisti, fără drept de vot.
(4)
Convocarea consiliului de administratie si a consiliului tripartit se face cu
cel putin 5 zile înainte de data stabilită, când se aduce la cunostintă
membrilor ordinea de zi a întrunirii.
(5) La
fiecare întrunire se întocmeste un proces-verbal semnat de toti participantii
cu drept de vot.
(6) În
cazul în care, în timpul sedintelor, unele părti reprezentate se retrag,
acestora nu li se va acorda indemnizatia de sedintă.
(7)
Atunci când, în decursul a 12 luni, părtile reprezentate se retrag de două ori
din sedinte, presedintele poate solicita revocarea acestora.
(8) În
cazul în care părtile reprezentate lipsesc nemotivat de la cel mult două
sedinte în decurs de 6 luni, presedintele poate solicita revocarea acestora.
Art.
12. - Presedintele CNPAS are următoarele atributii:
a)
asigură coordonarea sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurări
sociale, precum si a sistemului de asigurare pentru accidente de muncă si boli
profesionale;
b)
convoacă consiliul de administratie si consiliul tripartit si conduce sedintele
acestora;
c)
dispune controlul tuturor activitătilor din cadrul sistemului public de pensii
si alte drepturi de asigurări sociale, precum si al sistemului de asigurare
pentru accidente de muncă si boli profesionale;
d)
aprobă normele si programele de actiune care, potrivit legii, sunt de
competenta CNPAS;
e)
reprezintă CNPAS în relatiile cu tertii;
f)
asigură promovarea imaginii CNPAS;
g)
rezolvă conflictele de competentă apărute în cadrul CNPAS;
h)
aprobă înfiintarea caselor locale de pensii;
i)
aprobă modul de organizare si functionare, precum si atributiile si componenta
consiliilor tripartite consultative;
j)
urmăreste aplicarea conventiilor internationale de asigurări sociale la care
România este parte, precum si ansamblul reglementărilor comunitare si dezvoltă relatii
de colaborare cu organisme similare din alte tări, în limita competentelor
prevăzute de lege;
k)
aprobă Regulamentul de organizare si functionare si statul de functii ale
CNPAS, regulamentul-cadru de organizare si functionare, precum si normativele
de personal pentru casele teritoriale de pensii si unitătile subordonate, în
conditiile legii;
l)
numeste si eliberează din functie, prin decizie, personalul din aparatul
propriu al CNPAS, directorii executivi, directorii executivi adjuncti ai
caselor teritoriale de pensii, precum si directorul general, directorul adjunct
stiintific si directorul economic al INEMRCM, în conditiile legii;
m)
aprobă criteriile privind evidenta, păstrarea si arhivarea documentelor
specifice activitătii CNPAS, caselor teritoriale de pensii si unitătilor
subordonate, precum si măsurile de asigurare a securitătii bazei de date,
privind asiguratii sistemului public de pensii si asigurări sociale, în
conditiile legii;
n)
hotărăste cu privire la donatii sau la bunuri dobândite din alte surse, în
conditiile legii;
o)
urmăreste promovarea actiunilor în revendicare a bunurilor imobile care au
apartinut asigurărilor sociale si au fost trecute în proprietatea statului sau
a altor persoane juridice si fizice;
p)
exercită orice alte atributii care îi revin potrivit legii.
Art.
13. - Atributiile Consiliului de administratie al CNPAS sunt următoarele:
a)
analizează si avizează propunerile pentru fundamentarea bugetului asigurărilor
sociale de stat, în vederea înaintării acestora la Ministerul Muncii,
Solidaritătii Sociale si Familiei;
b)
analizează rapoartele semestriale întocmite de conducerea executivă a CNPAS,
privind modul de îndeplinire a atributiilor stabilite;
c)
analizează derularea contractelor cu finantare externă, încheiate în beneficiul
sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, potrivit
legii;
d)
avizează Regulamentul de organizare si functionare a CNPAS;
e)
aprobă structura organizatorică-cadru a caselor teritoriale de pensii si a
unitătilor subordonate;
f)
avizează regulamentul-cadru de organizare si functionare pentru casele
teritoriale si unitătile subordonate;
g)
avizează înfiintarea caselor locale de pensii;
h)
avizează propunerile de modificare a Statutului CNPAS, care se transmit
Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei în vederea aprobării
prin hotărâre a Guvernului;
i)
avizează modalitătile de pregătire si perfectionare profesională a personalului
din cadrul CNPAS si din structurile sale teritoriale, în domeniul specific de
activitate;
j)
analizează contul de executie a bugetului asigurărilor sociale de stat, precum
si rapoartele de activitate ale CNPAS;
k)
avizează bilantul contabil si raportul anual de activitate;
l)
avizează proiectele de acte normative din domeniul sistemului public de pensii
si alte drepturi de asigurări sociale, care se înaintează Ministerului Muncii,
Solidaritătii Sociale si Familiei;
m)
propune presedintelui elaborarea de studii si analize în domeniul sistemului
public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale;
n)
avizează utilizarea fondului de rezervă, potrivit legii;
o)
avizează încheierea de conventii cu Trezoreria Statului sau cu bănci pentru
stabilirea nivelului dobânzilor la disponibilitătile bănesti, în conditiile
legii;
p)
avizează regulamentul CNPAS în ceea ce priveste modalitătile de plată a
prestatiilor din sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări
sociale;
r)
elaborează si aprobă regulamentul de organizare si functionare propriu;
s) avizează
proiectul programului de investitii pentru sistemul public de pensii si alte
drepturi de asigurări sociale;
s)
avizează si propune Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei
nivelul cotelor de contributie de asigurări sociale, cuantumul indemnizatiei
pentru însotitor cuvenite pensionarului încadrat în gradul I de invaliditate,
precum si cuantumul ajutorului de deces, pentru a fi incluse în fundamentarea
bugetului de asigurări sociale de stat.
Art.
14. - Atributiile Consiliului tripartit al CNPAS sunt următoarele:
a)
analizează si avizează propunerile de acte normative din domeniul asigurării
pentru accidente de muncă si boli profesionale si le înaintează Ministerului
Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei;
b)
analizează rapoartele semestriale având ca obiect asigurările pentru accidente
de muncă si boli profesionale, precum si modul de îndeplinire a atributiilor
stabilite;
c)
analizează derularea programelor cu finantare externă încheiate în beneficiul
sistemului de asigurare pentru accidente de muncă si boli profesionale;
d)
analizează si avizează bilantul financiar contabil al sistemului de asigurare
pentru accidente de muncă si boli profesionale;
e)
analizează modalitătile de pregătire si perfectionare profesională a
personalului cu atributii în domeniul asigurării pentru accidente de muncă si
boli profesionale;
f)
avizează majorările sau reducerile contributiilor aferente sistemului de
asigurare pentru accidente de muncă si boli profesionale;
g)
avizează tarifele si clasele de risc, precum si revizuirea acestora.
Art.
15. - Presedintele CNPAS, în calitatea sa de presedinte al consiliului de
administratie si al consiliului tripartit, poate delega atributii de
reprezentare oricărui membru al acestora pe perioadă determinată, în conditiile
stabilite prin regulamentul de organizare si functionare.
Art.
16. - În exercitarea atributiilor sale, precum si pentru realizarea hotărârilor
consiliului de administratie si ale consiliului tripartit, presedintele CNPAS
emite decizii si instructiuni.
Art.
17. - Atributiile si sarcinile personalului CNPAS, al caselor teritoriale de
pensii, precum si al unitătilor subordonate se stabilesc prin regulamentele de
organizare si functionare a acestora.
CAPITOLUL
IV
Structura
organizatorică, organele de conducere si atributiile INEMRCM
Art.
18. - (1) Structura organizatorică a INEMRCM se aprobă de Consiliul de
administratie al CNPAS. Prin decizie a presedintelui CNPAS, în cadrul INEMRCM
pot fi organizate sectii, departamente, laboratoare, compartimente, servicii si
birouri.
(2)
Numărul de posturi pentru INEMRCM este de 253, posturi finantate din bugetul
asigurărilor sociale de stat. Art. 19. - (1) Conducerea INEMRCM este asigurată
de directorul general, irectorul
adjunct stiintific si directorul
economic.
(2)
Directorul general este ordonator tertiar de credite.
(3) În
exercitarea atributiilor sale, directorul general emite decizii.
(4)
Directorul general numeste si revocă din functie personalul INEMRCM, în
conditiile legii.
Art.
20. - INEMRCM are următoarele atributii:
a) acordă
asistentă tehnică de specialitate pentru reteaua de expertiză medicală a
capacitătii de muncă, concretizată în:
1.
supravegherea activitătii serviciilor de expertiză medicală a capacitătii de
muncă;
2.
efectuarea de actiuni de îndrumare si control în teritoriu;
3.
rezolvarea cazurilor prin internare în institut;
4.
elaborarea de consultatii, de investigatii metodologice si avize tehnice
definitive care devin obligatorii pentru medicii experti ai asigurărilor
sociale, cu toate consecintele ce decurg din acestea în legătură cu cuantumul si
plata pensiilor de invaliditate;
b)
elaborează criteriile si normele de diagnostic clinic, functional si de
evaluare a capacitătii de muncă, pe baza cărora se face încadrarea în grade de
invaliditate;
c)
coordonează activitatea compartimentelor de expertiză medicală si recuperare a
capacitătii de muncă, din punct de vedere stiintific si metodologic, în vederea
aplicării unitare a criteriilor medicale si a legislatiei cu privire la
asiguratii sociali;
d)
solutionează contestatiile împotriva deciziilor de încadrare sau neîncadrare în
grad de invaliditate, la solicitarea caselor teritoriale de pensii;
e)
realizează actiuni medicale de reabilitare socioprofesională în vederea
reintegrării în activitatea profesională a pensionarilor de invaliditate
recuperabili partial sau total;
f)
realizează programe active în vederea stimulării potentialului maxim functional
pentru beneficiarii de proteze, orteze si alte dispozitive medicale de
autoservire si de muncă;
g)
studiază si interpretează anual morbiditatea cu incapacitate temporară de
muncă, incidenta si prevalenta invaliditătii si morbiditatea cu invaliditate,
informând despre aceasta CNPAS, Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si
Familiei si Ministerul Sănătătii;
h)
elaborează studii de cercetare, adaptate la standardele europene, în vederea
îmbunătătirii criteriilor de expertiză medicală a capacitătii de muncă;
i)
asigură baza materială necesară desfăsurării procesului de învătământ pentru
formarea si perfectionarea personalului de specialitate cu sprijinul catedrei
de profil din cadrul Universitătii de Medicină si Farmacie Bucuresti;
j)
efectuează, contra cost, investigatii de laborator si expertiză medicală a
capacitătii de muncă, la solicitarea Institutului de Medicină Legală, a
instantelor judecătoresti si a altor institutii cu personalitate juridică, a
societătilor comerciale sau a persoanelor fizice interesate, potrivit legii.
Art.
21. - (1) Cheltuielile curente si de capital ale INEMRCM se finantează din
bugetul asigurărilor sociale de stat.
(2)
Tarifele pe baza cărora se calculează contravaloarea prestatiilor prevăzute la
art. 20 lit. j) se stabilesc de către CNPAS, la propunerea INEMRCM.
(3)
Sumele încasate pentru prestatiile efectuate contra cost se fac venit la
bugetul asigurărilor sociale de stat.
CAPITOLUL
V
Structura
organizatorică, organele de conducere si atributiile caselor teritoriale de
pensii
Art.
22. - (1) Structura-cadru de organizare a caselor teritoriale de pensii se
aprobă de Consiliul de administratie al CNPAS. Prin decizie a presedintelui
CNPAS, în cadrul caselor teritoriale de pensii pot fi organizate servicii,
birouri si compartimente.
(2)
Numărul maxim de posturi pentru casele teritoriale de pensii este de 3.635,
care includ si cele 62 de posturi aferente activitătii de asigurare pentru
accidente de muncă si boli profesionale.
(3) La nivelul caselor
teritoriale de pensii, pentru activitatea de asigurare pentru accidente de
muncă si boli profesionale, se constituie consilii tripartite consultative.
Art.
23. - (1) Conducerea caselor teritoriale de pensii este asigurată de directorul
executiv.
(2)
Directorul executiv este ordonator tertiar de credite.
(3) În
exercitarea atributiilor sale, directorul executiv emite decizii.
(4)
Directorul executiv numeste si revocă din functie personalul casei teritoriale
de pensii aflate sub conducerea sa, în conditiile legii.
Art.
24. - Casele teritoriale de pensii au următoarele atributii:
a)
înregistrează si asigură evidenta contribuabililor, în conditiile legii;
b)
încheie contracte de asigurare socială, potrivit legii;
c)
asigură evidenta contributiilor de asigurări sociale, conform legii;
d)
certifică stagiul de cotizare si punctajul asiguratului, în conditiile legii;
e)
stabilesc cuantumul drepturilor de asigurări sociale individuale si efectuează
plata acestora, potrivit legii;
f)
stabilesc si plătesc indemnizatii si alte drepturi prevăzute în legi speciale,
finantate de la bugetul de stat, în conditiile legii;
g)
emit decizii de recuperare a drepturilor bănesti încasate necuvenit si urmăresc
recuperarea acestora, în conditiile legii;
h)
prezintă propuneri pentru fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat
si, după caz, pentru fundamentarea unor indicatori ai bugetului de stat;
i)
asigură executia bugetară în profil teritorial si organizează contabilitatea
acesteia;
j)
realizează activitatea de expertiză medicală si recuperare a capacitătii de
muncă;
k)
distribuie persoanelor îndreptătite, în limita locurilor repartizate, bilete de
tratament balnear;
l)
rezolvă contestatii, sesizări si reclamatii, potrivit competentelor legale;
m)
organizează si desfăsoară activitatea de pregătire si perfectionare
profesională a personalului prin programe de instruire specifice domeniului de
activitate;
n)
asigură reprezentarea în fata instantelor judecătoresti, potrivit legii;
o)
numesc conducerea si asigură îndrumarea si controlul activitătii caselor locale
de pensii;
p)
întocmesc si înaintează CNPAS, potrivit legislatiei în vigoare, contul de
executie al bugetului asigurărilor sociale de stat în profil teritorial, precum
si al bugetului de stat pentru indicatorii ce i-au fost repartizati;
q)
îndeplinesc toate atributiile privind asigurarea pentru accidente de muncă si
boli profesionale la nivel teritorial;
r)
îndeplinesc orice alte atributii prevăzute de lege, de prezentul statut ori
stabilite de presedintele CNPAS.
Art.
25. - Parcul normat de mijloace de transport si consumul lunar de carburanti
pentru CNPAS si institutiile subordonate sunt prevăzute în anexa nr. 2.
Art.
26. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezentul statut.
ANEXA Nr. 1
la statut
Numărul maxim de posturi = 393
(exclusiv presedintele)
a
Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurări Sociale