MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 62         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 26 ianuarie 2004

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

861/614/2003. - Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor si mediului si al ministrului administratiei si internelor pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea si functionarea statiunilor si punctelor comunale de montă

 

1.163/2003. - Ordin al ministrului sănătătii privind aprobarea definitiilor de caz utilizate în sistemul national de supraveghere si control al bolilor transmisibile

 

1.209/907/2003. - Ordin al ministrului sănătătii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătătii si familiei si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 248/149/2003 pentru aprobarea subprogramelor de sănătate în anul 2003

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR, APELOR SI MEDIULUI

Nr. 861 din 3 noiembrie 2003

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

Nr. 614 din 22 decembrie 2003

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea si functionarea statiunilor si punctelor comunale de montă

 

În temeiul art. 32 si al art. 33 din Legea zootehniei nr. 72/2002,

văzând Referatul de aprobare nr. 128.300 din 24 septembrie 2003,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 739/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului si a art. 9 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor,

ministrul agriculturii, pădurilor, apelor si mediului si ministrul administratiei si internelor emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele tehnice privind organizarea si functionarea statiunilor si punctelor comunale de montă, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă orice dispozitie contrară.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii, pădurilor, apelor si mediului,

Ilie Sârbu

p. Ministrul administratiei si internelor,

Toma Zaharia,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru administratia publică,

Gabriel Oprea

 

ANEXĂ

NORME TEHNICE

privind organizarea si functionarea statiunilor si punctelor comunale de montă

 

I. Dispozitii generale

Art. 1. - Statiunile comunale de montă sunt unităti zootehnice ale consiliilor locale ale comunelor, oraselor, respectiv ale municipiilor, care asigură adăpostirea si îngrijirea reproducătorilor masculi, precum si reproductia la speciile bovine, ovine, caprine, porcine si cabaline prin montă naturală, cu reproducători de mare valoare zootehnică.

Art. 2. - Fiecare statiune de montă se va organiza în asa fel încât raza sa de activitate să nu depăsească distanta de 4-5 km de la crescătorul de animale.

Art. 3. - Pentru fiecare reproducător mascul, în functie de specie si de vârstă, se repartizează anual un număr de femele, astfel:

- pentru un taur 50-70 de vaci;

- pentru un vier 20-30 de scroafe;

- pentru un berbec 30-35 de oi;

- pentru un armăsar 25-30 de iepe.

Art. 4. - (1) În localitătile unde numărul femelelor de reproductie nu justifică functionarea statiunilor de montă se organizează puncte sătesti de montă.

(2) În punctele sătesti de montă actionează reproducători proprietate a crescătorilor, autorizati conform legislatiei în vigoare.

(3) Punctele sătesti de montă functionează la domiciliul crescătorilor de reproducători. Pentru armăsarii de montă publică aceste puncte se pot organiza în cadrul ocoalelor silvice, sedii de district si cantoane silvice.

(4) Crescătorii de reproducători autorizati beneficiază de prioritate la repartizarea unor suprafete de teren necesare producerii furajelor pentru reproducători.

(5) Crescătorii de reproducători autorizati au următoarele obligatii:

- să realizeze programul de montă stabilit pentru fiecare reproducător;

- să îngrijească si să furajeze reproducătorii autorizati pe bază de ratii care să asigure necesarul biologic al acestora;

- să tină la zi evidentele de reproductie;

- să supună reproducătorii autorizati la operatiuni sanitare veterinare (recoltări de probe, vaccinări, tratamente) stabilite de medicii veterinari concesionari.

II. Înfiintarea si organizarea statiunilor comunale de montă

Art. 5. - Unitătile pentru ameliorare si reproductie în zootehnie judetene, directiile sanitare veterinare judetene si consiliile locale ale comunelor, oraselor, respectiv ale municipiilor, răspund de organizarea si buna functionare a statiunilor comunale de montă, scop în care vor lua următoarele măsuri:

a) statiunea comunală de montă să functioneze în adăposturi separate pe specii, amplasate si amenajate în conformitate cu normele sanitare veterinare, dotate cu padoc, stand de montă, bară de încercare, platformă de gunoi, bazin pentru urină, pichet de incendiu, ustensile de grajd pentru curătarea adăpostului si igiena corporală a reproducătorilor, mijloace de contentiune, îmbrăcăminte de protectie pentru îngrijitori si un minimum de medicamente stabilit de medicul veterinar concesionar;

b) la fiecare statiune comunală de montă poate fi amenajat un spatiu de locuit, în care seful statiunii sau îngrijitorul care supraveghează în permanentă statiunea va locui în conditiile stabilite prin actele normative în vigoare cu privire la locuintele de serviciu;

c) statiunea comunală de montă va fi împrejmuită în mod obligatoriu, iar în incinta ei se va interzice cu desăvârsire adăpostirea altor animale decât reproducătorii.

Art. 6. - Consiliile locale ale comunelor, oraselor, respectiv ale municipiilor, vor determina detinătorii de animale să declare efectivele de femele din speciile bovine, porcine, ovine, caprine si cabaline, pentru care se solicită efectuarea montei naturale, în vederea stabilirii necesarului de reproducători.

Art. 7. - Unitătile pentru ameliorare si reproductie în zootehnie judetene vor tine evidenta nominală a tuturor reproducătorilor din statiunile comunale de montă.

III. Achizitionarea si reformarea reproducătorilor

Art. 8. - Consiliile judetene, sub îndrumarea si controlul directiei sanitare veterinare, organizează în fiecare judet cel putin un spatiu autorizat sanitar veterinar pentru efectuarea carantinei profilactice la toate animalele de reproductie nouachizitionate.

Art. 9. - Dirijarea reproducătorilor nou-achizitionati către statiunile si punctele comunale de montă este permisă de medicul veterinar numai după efectuarea carantinei profilactice, perioadă în care este stabilit statusul de sănătate al acestor animale.

Art. 10. - Unitătile pentru ameliorare si reproductie în zootehnie judetene întocmesc la începutul fiecărui an necesarul de reproducători pentru statiunile de montă naturală, iar consiliile locale ale comunelor, oraselor, respectiv ale municipiilor, asigură din bugetul local fondurile necesare cumpărării reproducătorilor.

Art. 11. - Toti reproducătorii, indiferent de specie, vor fi identificati si înregistrati conform prevederilor legislatiei în vigoare.

Art. 12. - Cerintele minime privind performantele reproducătorilor din statiunile comunale de montă sunt stabilite de către Agentia Natională pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie “Prof. dr. G.K. Constantinescu”.

Art. 13. - Unitătile pentru ameliorare si reproductie în zootehnie organizează anual bonitarea si clasarea reproducătorilor din statiunile comunale de montă, în vederea autorizării acestora. Cu acest prilej se fac propuneri de reformă a celor inapti pentru montă, precum si planurile de rotire a reproducătorilor. Clasarea reproducătorilor se face de către o comisie de clasare formată din:

- reprezentantul unitătii pentru ameliorare si reproductie în zootehnie;

- medicul veterinar concesionar;

- reprezentantul consiliului comunal, orăsenesc sau municipal.

IV. Functionarea si controlul activitătii statiunilor si punctelor comunale de montă

Art. 14. - (1) Fiecare statiune comunală de montă trebuie autorizată sanitar veterinar, conform prevederilor legislatiei în vigoare.

(2) Statiunile si punctele comunale de montă functionează în baza autorizatiei anuale eliberate de către unitătile pentru ameliorare si reproductie în zootehnie.

Modelul de autorizatie este prezentat în anexa nr. 1.

Art. 15. - (1) Pentru reproducătorii din statiunile sau punctele comunale de montă unitătile pentru ameliorare si reproductie în zootehnie vor elibera autorizatii pentru montă, conform anexei nr. 2.1, pentru tauri si armăsari, si anexei nr. 2.2, pentru vieri si berbeci. Autorizatiile pentru montă vor fi păstrate la statiunile sau la punctele comunale de montă.

(2) Toti reproducătorii din cadrul statiunilor si punctelor comunale de montă sunt supusi controlului sanitar veterinar, conform prevederilor Programului strategic.

Art. 16. - (1) Reproducătorii masculi din statiunile si punctele comunale de montă sunt controlati periodic din punct de vedere seminalogic, astfel:

- taurii - primăvara, în luna aprilie, si toamna, în luna octombrie, si atunci când situatia fecunditătii este necorespunzătoare;

- berbecii - cu o lună înainte de începerea campaniei de montă;

- vierii - trimestrial si atunci când situatia reproductiei o impune;

- armăsarii - cu 15 zile înainte de începerea campaniei de montă.

(2) Rezultatele controlului sunt înscrise în buletinul de analiză a materialului seminal brut prezentat în anexa nr. 3.

Art. 17. - (1) Monta femelelor din speciile bovine, ovine, caprine, porcine si cabaline se execută pe baza unui plan de montă stabilit pentru fiecare reproducător.

(2) Programul de montă pentru toate speciile de animale se întocmeste până la finele lunii ianuarie de către unitătile pentru ameliorare si reproductie în zootehnie, în colaborare cu specialistii agricoli de la nivelul comunelor.

Art. 18. - Monta femelelor, cu exceptia ovinelor, se face numai la statiunile sau punctele comunale de montă, fiind interzisă introducerea reproducătorilor în grupuri de animale.

Art. 19. - (1) Pentru fiecare reproducător (armăsar, taur, vier) se utilizează un registru pentru montă si produsi în care se înscrie toată activitatea reproducătorului din timpul vietii, al cărui model este prezentat în anexa nr. 4.

(2) Se interzice înscrierea în registru a doi sau mai multi reproducători din aceeasi specie ori din specii diferite.

(3) Seful statiunii comunale de montă sau proprietarul reproducătorilor din punctul comunal de montă are obligatia să completeze zilnic activitatea fiecărui reproducător în registrul pentru montă si produsi.

Art. 20. - (1) Seful statiunii comunale de montă sau proprietarul reproducătorilor din punctul comunal de montă are obligatia să elibereze adeverinta de montă, în dublu exemplar, imediat după executarea montei fiecărei femele.

(2) Pentru iepe, vaci si scroafe se utilizează un carnet separat de adeverinte de montă, care este prezentat în anexa nr. 5.1.

(3) Originalul adeverintei se eliberează proprietarului, iar copia adeverintei rămâne în carnet.

(4) În cazul în care femela repetă monta, aceasta va fi evidentiată în aceeasi adeverintă.

Art. 21. - Activitatea statiunilor comunale de montă se desfăsoară conform programului zilnic întocmit de seful statiunii, iar regimul de utilizare a reproducătorilor, conform instructiunilor cuprinse în anexele nr. 6, 7, 8 si 9.

Instructiunile cuprinse în anexele nr. 6, 7, 8 si 9 sunt aplicabile si punctelor comunale de montă.

Art. 22. - Reprezentantii institutiilor abilitate să efectueze controlul statiunilor si punctelor de montă vor mentiona în caietul de îndrumare si control toate constatările si recomandările cu privire la activitatea reproducătorului, starea lui zootehnică si sanitară veterinară, fixându-se responsabilităti si termene de rezolvare pentru deficientele constatate.

Nerespectarea acestora poate atrage sanctiuni până la suspendarea autorizatiei de folosire a reproducătorilor la montă.

Art. 23. - La fiecare statiune comunală de montă se deschide Registrul de fermă în care sunt evidentiate toate miscările din efectiv.

V. Atributiile personalului statiunii comunale de montă

Art. 24. - (1) Încadrarea cu personal a unei statiuni comunale de montă se va face după cum urmează:

- un îngrijitor pentru 4 tauri;

- un îngrijitor pentru 30-60 de berbeci;

- un îngrijitor pentru 7 vieri;

- un îngrijitor pentru 3 armăsari.

(2) Aceste norme sunt orientative, ele pot fi majorate sau micsorate cu cel putin 20%, cu aprobarea directiei pentru agricultură si dezvoltare rurală judetene si, respectiv, a municipiului Bucuresti.

Art. 25. - Personalul statiunii comunale de montă este constituit din îngrijitori si un sef de statiune numit din rândul acestora.

Art. 26. - Pe lângă sarcinile de executie, seful statiunii comunale de montă preia si răspunde de obiectele de inventar ce apartin acesteia. Reproducătorii se repartizează pe bază de proces-verbal fiecărui îngrijitor, cu respectarea normelor de muncă. Procesul-verbal se încheie de delegatul consiliului comunal, orăsenesc sau municipal în prezenta obligatorie a medicului veterinar si a reprezentantului unitătii pentru ameliorare si reproductie în zootehnie.

Art. 27. - (1) Îngrijitorii vor fi angajati de către consiliile locale ale comunelor, oraselor, respectiv ale municipiilor, cu avizul medicului uman de circumscriptie si al sefului unitătii pentru ameliorare si reproductie în zootehnie, dintre crescătorii cu aptitudini pentru această activitate.

(2) Îngrijitorii si sefii statiunilor comunale de montă vor fi scolarizati si atestati, prin cursuri cu o durată de minimum o săptămână, de către unitătile pentru ameliorare si reproductie în zootehnie.

Art. 28. - (1) Îngrijitorii din statiunile comunale de montă au următoarele atributii:

a) să hrănească si să adape reproducătorii după programul de grajd stabilit, respectând ratiile si indicatiile specialistilor agricoli;

b) să pregătească furajele ce intră în componenta ratiilor;

c) să execute zilnic îngrijirea corporală a reproducătorilor, iar periodic spălarea corporală si curătarea ongloanelor;

d) să asigure miscarea zilnică a reproducătorilor, conform programului;

e) să execute curătarea adăpostului, a padocului, să depoziteze băligarul pe platforma de gunoi. Gunoiul de grajd rezultat de la statiunile de montă va fi folosit la fertilizarea loturilor zootehnice;

f) să folosească reproducătorii la montă conform programului;

g) să înregistreze zilnic montele efectuate de fiecare reproducător în registrul pentru montă si produsi, în conformitate cu anexa nr. 4, păstrând în bune conditii registrele de evidentă;

h) să elibereze proprietarilor de animale adeverinte de montă pentru fiecare femelă montată în statiune, în conformitate cu anexa nr. 5.1;

i) să respecte realizarea planului de montă pentru fiecare reproducător pe care îl are în primire si să sesizeze medicului veterinar orice suspiciune de boală la femelele prezentate la montă;

j) să vegheze asupra stării de sănătate a reproducătorilor si să anunte imediat medicul veterinar în caz de rănire sau suspiciune de boală;

k) să solicite proprietarilor femelelor montate în statiunea de montă prezentarea declaratiilor de fătare, în conformitate cu anexa nr. 5.2.

(2) Aceste atributii revin si crescătorilor din punctele de montă.

Art. 29. - (1) Seful statiunii comunale de montă are următoarele atributii:

a) supraveghează si controlează desfăsurarea programului zilnic;

b) preia furajele si răspunde de buna lor înmagazinare si folosire;

c) eliberează furaje îngrijitorilor, conform ratiilor stabilite, si asistă zilnic la hrănirea reproducătorilor.

(2) Supravegherea reproducătorilor în timpul noptii revine sefului statiunii comunale de montă sau îngrijitorului care locuieste în cadrul acesteia.

Art. 30. - Seful statiunii comunale de montă beneficiază de reducerea normei de deservire, potrivit prevederilor art. 24.

Art. 31. - Lunar statiunile si punctele comunale de montă vor transmite la unitătile pentru ameliorare si reproductie în zootehnie tabele nominale cu femelele montate si cu produsii obtinuti prin fătări, în vederea constituirii bazei de date pentru ameliorare si reproductie în zootehnie.

VI. Asigurarea hranei reproducătorilor din statiunile comunale de montă

Art. 32 - (1) Consiliile locale ale comunelor, oraselor, respectiv ale municipiilor, vor lua măsuri pentru asigurarea furajelor necesare reproducătorilor din statiunile comunale de montă, conform cerintelor biologice ale acestora. În acest scop consiliile locale vor asigura suprafetele necesare pentru baza furajeră.

(2) Suprafata necesară producerii furajelor pentru un reproducător, în functie de specie, este următoarea:

- petru un taur sau armăsar 1,0 ha;

- pentru un berbec sau tap 0,10 ha;

- pentru un vier 0,25 ha.

(3) Este interzisă furajarea armăsarilor de reproductie din statiunile si punctele comunale de montă cu furaje recoltate de pe terenuri aflate în teritorii unde a fost diagnosticată anemia infectioasă ecvină.

Art. 33. - Loturile zootehnice se vor cultiva prin grija consiliilor locale ale comunelor, oraselor, respectiv ale municipiilor, iar lucrările de însământare, fertilizare, întretinere si recoltare se vor executa conform regulilor

agrotehnice, sub îndrumarea specialistilor de la centrele agricole.

Art. 34. - (1) Receptia cantitativă si calitativă a furajelor si semintelor recoltate de pe loturile zootehnice se face la data recoltării de către o comisie formată dintr-un reprezentant al consiliului local si specialistul de la centrul agricol. Cu ocazia receptiei se va întocmi un proces-verbal potrivit modelului prezentat în anexa nr. 10.

(2) Furajele receptionate vor fi luate în primire de către seful statiunii comunale de montă.

(3) Gestiunea furajelor se tine pe fise de magazie, conform modelului prezentat în anexa nr. 11, iar evidenta consumului de furaje si scăderea din gestiune a acestora se fac prin procesul-verbal de consum, conform modelului prezentat în anexa nr. 12.

Art. 35. - În cazul în care loturile zootehnice nu asigură furajele necesare pentru hrana reproducătorilor existenti, consiliile locale ale comunelor, oraselor, respectiv ale municipiilor, vor prevedea în bugetele anuale fondurile necesare pentru procurarea acestora.

VII. Finantarea statiunilor comunale de montă

Art. 36. - În scopul organizării si functionării statiunilor de montă, se vor prevedea în bugetele consiliilor locale ale comunelor, oraselor, respectiv ale municipiilor, cu avizul consiliilor judetene, fondurile necesare pentru realizarea următoarelor actiuni:

a) realizarea constructiilor necesare în statiunile comunale de montă;

b) cumpărarea de reproducători;

c) reparatii capitale si curente, precum si lucrări de întretinere a constructiilor existente în statiunile comunale de montă;

d) procurarea ustensilelor si a obiectelor de inventar necesare întretinerii adăposturilor si reproducătorilor în conditii de zooigienă (furci, lopeti, roabe, găleti, lanturi, perii, tesale etc.);

e) executarea lucrărilor pe loturi zootehnice, asigurarea cu seminte de plante furajere, cumpărarea deficitului de furaje concentrate si de volum, precum si a utilajelor necesare preparării lor;

f) procurarea mijloacelor de contentiune si de protectie a muncii (guri de ham, platlonge, sei, streanguri, căpestre, inele nazale, bastoane de condus taurii, iavasale etc.);

g) procurarea îmbrăcămintei de protectie pentru îngrijitorii de reproducători;

h) procurarea de registre si imprimate necesare activitătii statiunii;

i) plata îngrijitorilor de reproducători si a sefului statiunii comunale de montă.

Art. 37. - Veniturile statiunilor comunale de montă se varsă la bugetul local.

Art. 38. - Folosirea la montă publică a reproducătorilor neautorizati se sanctionează conform Legii zootehniei nr. 72/2002 - cap. VII “Răspunderi si sanctiuni”.

Art. 39. - Anexele nr. 1-12 fac parte integrantă din prezentele norme tehnice.

 

ANEXA Nr. 1

la normele tehnice

 

Unitatea pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie

Judetul …

 

AUTORIZATIE

de functionare tehnică nr. .............................

Judetul ................................. data....................

 

Statiunile (punctele) comunale de montă naturală sunt acreditate si autorizate în conditiile legii de către unitătile pentru ameliorare si reproductie în zootehnie, care, în urma verificărilor efectuate, au constatat faptul că unitatea îndeplineste conditiile prevăzute în actele normative în vigoare.

În temeiul Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor si mediului nr................................ din............................... si al deciziei Unitătii pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie nr. .............. din .........................., care ne conferă dreptul de autorizare, în conformitate cu prevederile Legii zootehniei nr. 72/2002, cu modificările ulterioare, se autorizează statiunea (punctul) comunală de montă naturală din localitatea ................................, având ca scop organizarea sI executarea reproductiei dirijate la animalele de fermă.

Orice încălcare sau abatere de la reglementările stabilite atrage, pe lângă sanctiunile prevăzute de legislatia în vigoare, si retragerea autorizatiei de functionare.

            Prezenta autorizatie este valabilă până la ....................

 

Presedintele Comisiei de bonitare,

......................................................

 

ANEXA Nr. 2.1

la normele tehnice

 

Unitatea pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie

Judetul ..................................

 

AUTORIZATIE

pentru montă nr. ........................

Judetul ................................. data....................

 

În baza lucrărilor de bonitare, clasare, expertiză sanitar veterinară si seminalogică, efectuate la data de ............................, taurul (armăsarul), numele ................................., nr. matricol ................., data nasterii ............................., proprietatea ............................, se autorizează pentru a fi utilizat la montă de la ........................... până la ............................., în Statiunea (punctul) comunală de montă ................................... .

Detinătorul reproducătorului este obligat să comunice Unitătii pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie orice modificare survenită (vânzare, transfer, mortalitate), în termen de 10 zile de la data când a avut loc evenimentul.

Orice încălcare sau abatere de la reglementările stabilite atrage sanctiunile prevăzute de legislatia în vigoare.

 

Presedintele Comisiei de bonitare,

......................................................

 

Membri:

......................................................

......................................................

......................................................

 

ANEXA Nr. 2.2

la normele tehnice

 

Unitatea pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie

Judetul ....................

 

AUTORIZATIE

pentru montă nr. ............................

Judetul ..................... data ...............

 

În baza lucrărilor de bonitare, clasare, expertiză sanitar veterinară si seminalogică, efectuate la data de ................., se autorizează berbecii (vierii) pentru a fi utilizati la montă în Statiunea (punctul) comunală de montă ............................ .

 

Nr. crt.

Numele berbecilor

(vierilor)

Nr. matricol

Rasa

Data nasterii

Se autorizează

de la ................ până la ............

de la ...............

până la ..........

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Detinătorul reproducătorilor este obligat să comunice Unitătii pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie orice modificare survenită în efectivul autorizat (vânzare, transfer, mortalitate), în termen de 10 zile de la data când a avut loc evenimentul.

Orice încălcare sau abatere de la reglementările stabilite atrage sanctiunile prevăzute de legislatia în vigoare.

 

Presedintele Comisiei de bonitare,

.........................................................

Membri:

......................................................

......................................................

......................................................

 

ANEXA Nr. 3

la normele tehnice

 

Unitatea pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie

Judetul ....................

 

 

BULENTIN DE ANALIZĂ A MATERIALULUI SEMINAL BRUT

DE …………………………………

 

Nr. crt.

Proprietarul

Reproducătorul

Comportamentul sexual

Parametrii cantitativi si calitativi al materialului seminal

Numele

Cod, nr. matricol

Rasa

Vârsta

Volumul

(ml)

Desimea

M1

Concentratia

pH

Spermatozoizi cu anomalii

(%)

Spermatozoizi imaturi

(%)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Seful laboratorului de control seminalogic si asistentă reproductie

…………………………………………

 

ANEXA Nr. 4

la normele tehnice

 

Unitatea pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie

Judetul ....................

 

REGISTRUL PENTRU MONTĂ SI PRODUSI

 

Nr.

crt.

Numele proprietarului

Adresa

(satul, nr. casei)

Numele, nr. matricol al femelei

Anul nasterii

Rasa

Starea femelei la întocmirea catagrafiei

Luna programată la montă

Înregistrarea montelor

Rezultatul stării de gestatie

Sterilitatea, tratamentul aplicat, rezultatul si data

Rezultatul montei

Data si cauza iesirii din efectiv

Observatii

Data ultimei fătări

Gestantă luna, luna când va făta

Negestantă

Data ultimei monte

Ianuarie

Febraurie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

 

August

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

I

II

III

Data fatării

Sexul produsului

Data avortului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

           

ANEXA Nr. 5.1

la normele tehnice

 

Cosiliul Local ...................................

Judetul .............................................

Statiunea de montă ........................

 

ADEVERINTĂ DE MONTĂ Nr. ............................

data ....................................................

 

Iapa, vaca, scroafa nr. matricol ..............................................................., rasa ................................, vârsta ..........., proprietatea ................................................................, din comuna ....................................., satul ..................., a fost montată cu armăsarul, taurul, vierul nr. matricol ................................, rasa ............................... .

 

Data montei: I .............................

II ............................

III ...........................

 

Seful statiunii de montă,

..............................................

 

ANEXA Nr. 5.2

la normele tehnice

 

DECLARATIE DE FĂTARE

 

Subsemnatul ......................................................., din comuna ......................................, satul ....................., declar că iapa, vaca, scroafa a fătat la data ..................................... mânz, vitel, purcei ......................... cap, sexul ...................... .

 

Semnătura proprietarului,

........................................

 

Data declarării ...............................................

Înregistrat în registrul pentru montă si produsi la nr. ................................

 

Seful statiunii de montă,

..............................................

 

ANEXA Nr. 6

la normele tehnice

 

FOLOSIREA TAURILOR ÎN CADRUL STATIUNILOR COMUNALE DE MONTĂ

 

Taurii se folosesc la montă începând cu vârsta de 16-18 luni, în functie de rasă si de dezvoltarea corporală.

Un taur tânăr, în primul an de folosire, poate monta 30-40 de femele, iar în al doilea an norma poate fi mărită la 60-80 de femele.

În mod obligatoriu un taur adult execută o singură montă pe zi. Când numărul de vaci în călduri prezentate în statiunea comunală de montă este mai mare, se poate admite ca taurul să monteze două vaci pe zi la interval de 8-10 ore. În acest caz se va acorda un repaus de 1-2 zile pe săptămână.

Monta se execută numai la standul de montă, care trebuie amplasat într-un loc retras, dar usor accesibil pentru animale.

Taurul va fi scos din grajd numai dirijat cu bastonul de condus. În nici un caz el nu va fi lăsat liber la montă.

Pentru a preîntâmpina difuzarea unor boli transmisibile prin montă, la constatarea unor semne de boală la vacile prezentate îngrijitorul nu va admite efectuarea montei si va anunta tehnicianul sau medicul veterinar de circumscriptie.

În cazul în care vaca repetă căldurile mai mult de 3 ori, va fi dirijată la dispensarul veterinar pentru examinare si tratament medical si va fi admisă din nou la montă numai cu avizul medicului veterinar.

Plimbarea taurilor se va face prin conducerea cu bastonul pe un traseu stabilit sau prin efectuarea de munci usoare de transport: gunoi, furaje etc., pe distante scurte (3-4 km).

În timpul verii taurii vor fi scosi pe o păsune apropiată de statiune, cu respectarea strictă a prevederilor pe linie de protectia muncii.

O dată pe săptămână se va face spălarea picioarelor si a cozii cu apă caldă si săpun, precum si ungerea ongloanelor. În timpul verii taurii vor fi spălati pe tot corpul cel putin de două ori.

Lunar se va face verificarea ongloanelor si se va proceda la curătarea lor ori de câte ori este necesar.

Curătarea ongloanelor se va executa sub contentiune, de către personal calificat.

 

ANEXA Nr. 7

la normele tehnice

 

FOLOSIREA BERBECILOR ÎN CADRUL STATIUNILOR COMUNALE DE MONTĂ

 

Folosirea berbecilor la montă se face în raport cu vârsta si rasa, astfel:

- pentru rasele tip Merinos, începând cu 15-16 luni;

- pentru celelalte rase, începând cu 18 luni.

Cu aproximativ 1 1/2 - 2 luni înainte de începerea montei berbecilor li se adaugă în ratie un supliment de concentrate. În ziua când se stabileste începerea montei la ovine, berbecii se repartizează pe turme, calculându-se un berbec adult pentru 30-35 de oi sau un berbec mior pentru 20-25 de oi. Ei vor fi tinuti în turme circa 45-50 de zile, după care se preiau în statiune.

Predarea berbecilor se va face pe baza unui proces-verbal de predare-primire, în care se vor specifica greutatea corporală si starea de sănătate la predare.

În perioadele de inactivitate berbecii vor fi supravegheati pentru depistarea eventualelor boli, în special pentru a se evita necrobaciloza si scabia.

În acest scop se vor executa curătarea unghiilor si îmbăierile, conform indicatiilor sanitare veterinare.

 

ANEXA Nr. 8

la normele tehnice

 

FOLOSIREA VIERILOR ÎN CADRUL STATIUNILOR COMUNALE DE MONTĂ

 

Vierii se admit la montă începând cu vârsta de 8-9 luni.

Efectuarea montei se face într-o boxă separată, situată într-un loc linistit, curat, ferit de circulatia oamenilor si de zgomot.

Pentru vierii tineri, până la 1 - 1 1/2 ani, se pot repartiza 12-20 de femele, iar cei care au depăsit 1 1/2 ani, până la 40 de femele. Vierii tineri execută o montă pe zi, după care se acordă o zi de repaus. Vierii adulti pot fi folositi 3 zile consecutiv, după care se acordă o zi de repaus.

Vierii vor fi plimbati zilnic 2-3 ore fie pe păsune, fie în padocuri speciale.

Padocurile vor fi prevăzute cu bazine cu apă.

 

ANEXA Nr. 9

la normele tehnice

 

FOLOSIREA ARMĂSARILOR LA MONTĂ ÎN CADRUL STATIUNILOR COMUNALE DE MONTĂ

 

Armăsarii din depozitele statului sunt repartizati la statiunile comunale de montă conform planului aprobat de Agentia Natională pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie “Prof. dr. G.K. Constantinescu”.

Nu se admit la montă armăsari sub vârsta de 4 ani.

Folosirea la montă:

- iapa adusă pentru montă va avea certificatul sanitar veterinar în care să se ateste că este sănătoasă;

- se procedează la “încercarea” iepei sau verificarea dacă aceasta este în călduri. Această încercare se va face în mod obligatoriu la “bara de încercare” pentru a feri armăsarul de eventualele lovituri sau răniri, în cazul în care iapa nu este în călduri. Dacă este în călduri se trece la contentiunea acesteia pentru montă si bandajarea cozii cu o fasă de tifon;

- după executarea montei organele genitale vor fi spălate în mod obligatoriu cu o solutie dezinfectantă, după care armăsarul va fi plimbat 10-15 minute si apoi dus în grajd unde va fi busumat.

În mod obisnuit armăsarul va face o singură montă pe zi. În cazul în care solicitările sunt mai mari, el poate face două monte pe zi, caz în care se acordă două zile repaus pe săptămână.

Pentru a se realiza un procent de gestatie cât mai bun se recomandă ca în aceeasi perioadă de călduri monta să se repete la interval de 48 de ore pe toată perioada cât durează căldurile.

La 21 de zile de la ultima montă se face reverificarea iepei la bara de încercare. Refuzul armăsarului este primul semn de gestatie probabilă. Încercarea se recomandă a se face si peste alte 21 de zile pentru a mări siguranta.

În cazul în care căldurile se repetă mai mult de 3 ori, se va consulta medicul veterinar.

 

ANEXA Nr. 10

la normele tehnice

 

Consiliul local ........................................

Judetul ...................................................

 

P R O C E S - V E R B A L D E R E C E P T I E

încheiat azi ........................................

 

Subsemnatii ................................................................, din partea Consiliului Local ..................................................., am procedat la receptionarea furajelor recoltate de pe lotul zootehnic. Pe suprafata de ................................. ha, de pe parcela cu nr. ........................., topo ..........................., vecini ..................................................., din satul ..........................., cultivată cu ................................., a rezultat cantitatea de .................................. t fân, suculente, grosiere, cereale boabe, care este depozitată în sire, magazie la grajdul comunal sau .................................... .

Cantitatea receptionată a fost înregistrată în registrul de magazie la fila ............................ pozitia .................. .

Drept pentru care am încheiat prezentul proces-verbal.

Delegatii Consiliului Local ...................................

Am primit si am depozitat cantitatea de ................................... t fân, suculente, grosiere, cereale boabe.

 

Seful statiunii comunale de montă,

....................................................

 

ANEXA Nr. 11

la normele tehnice

 

Consiliul local ........................................

Judetul ...................................................

 

FISA DE MAGAZIE

pentru produsele lotului zootehnic s cele primite cu scopul furajării reproducătorilor comunali

Produsul ..............................

 

Data

Actul

Miscări

Stocul

Vize de control

Nr.

Felul actului

Intrare

Iesire

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 12

la normele tehnice

 

Consiliul local ........................................

Judetul ...................................................

 

PROCES - VERBAL DE CONSUM

încheiat azi ........................................

 

Subsemnatii ........................................, din partea consiliului local, si ........................................, seful Statiunii comunale de montă  ..............................., am constatat că, în conformitate cu ratiile furajere întocmite pentru asigurarea cerintelor biologice ale reproducătorilor, în luna .................... s-au consumat următoarele cantităti de furaje:

 

I. Furaje concentrate

 

Nr. crt.

Specificare

Cantitatea - kg

 

 

 

 

II. Furaje fibroase

 

Nr. crt.

Specificare

Cantitatea - kg

 

 

 

 

III. Furaje suculente

 

Nr. crt.

Specificare

Cantitatea - kg

 

 

 

 

IV. Furaje grosiere

 

Nr. crt.

Specificare

Cantitatea - kg

 

 

 

 

Reprezentantii Consiliului Local ....................,

.................................................

.................................................

.................................................

Seful Statiunii comunale de montă

.........................,

..................................................

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

 

ORDIN

privind aprobarea definitiilor de caz utilizate în sistemul national de supraveghere si control al bolilor transmisibile

 

Având în vedere prevederile Legii nr. 100/1998 privind asistenta de sănătate publică, cu modificările si completările ulterioare,

văzând Referatul de aprobare al Directiei generale sănătate publică si inspectia sanitară de stat nr. OB 6.516 din 15 decembrie 2003,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările ulterioare,

ministrul sănătătii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă definitiile de caz utilizate în sistemul national de supraveghere si control al bolilor transmisibile, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Directia generală sănătate publică si inspectia sanitară de stat, institutele de sănătate publică, directiile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti, precum si toti furnizorii de servicii medicale, indiferent de forma de organizare, vor duce la îndeplinire dispozitiile prezentului ordin.

Art. 3. - Raportarea bolilor transmisibile se va face conform reglementărilor în vigoare.

Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii,

Ovidiu Brînzan

 

Bucuresti, 15 decembrie 2003.

Nr. 1.163.

 

ANEXĂ

DEFINITIILE DE CAZ

utilizate în sistemul national de supraveghere si control al bolilor transmisibile

 

CAPITOLUL I

Boli prevenibile prin vaccinare

 

ARTICOLUL 1

Difteria

 

Descriere clinică

Difterie respiratorie: afectiune a tractului respirator superior, caracterizată prin membrane aderente la nivelul amigdalelor, faringelui sau nasului, asociate cu disfagie si subfebrilităti

sau

Difterie cu alte localizări: cutanată, otică, conjunctivală, genitală sau alte tipuri de leziuni ulcerative.

Criterii de laborator:

- izolarea Corineybacterium toxigen (Corineybacterium diphteriae sau ulcerans) dintr-un produs biologic

Clasificarea cazului

Posibil: nu se aplică

Probabil: caz care îndeplineste criteriile clinice

Purtătorii asimptomatici: persoane asimptomatice de la care se izolează tulpini toxigene

Confirmat: caz care îndeplineste criteriile clinice si de laborator sau care are legătură epidemiologică cu un caz confirmat.

NOTĂ: Toate formele de difterie (respiratorie sau cu alte localizări), inclusiv purtătorii asimptomatici, vor fi raportate.

Cazurile de la care se izolează tulpini netoxigene de Corineybacterium diphteriae sau ulcerans nu se vor raporta.

 

ARTICOLUL 2

Gripa

 

Descriere clinică: orice afectiune caracterizată prin debut brusc, febră >38şC, tuse, mialgii si/sau cefalee.

Criterii de laborator:

- serologie pozitivă pentru virusul gripal A sau B prin cresterea de minimum 4 ori a titrului de anticorpi;

- izolarea virusului gripal;

- izolarea antigenului sau a ARN viral.

Clasificarea cazului:

Posibil: caz care îndeplineste criteriile clinice si are legătură epidemiologică cu un caz confirmat

Probabil: nu se aplică

Confirmat: caz care îndeplineste criteriile clinice si de laborator.

 

ARTICOLUL 3

Rujeola

 

Descriere clinică: afectiune caracterizată prin febră peste 38şC si eruptie maculopapulară si cel putin una dintre următoarele: tuse, coriză, conjunctivită sau orice persoană la care medicul suspectează rujeola.

Criterii de laborator:

- depistarea IgM specifice în absenta unei vaccinări recente;

- cresterea de cel putin 4 ori a titrului de IgG specifice;

- izolarea virusului rujeolos (tulpina nevaccinală) din produsele biologice.

Clasificarea cazului:

Posibil: orice caz care îndeplineste criteriile clinice

Probabil: nu este aplicabil

Confirmat:

- caz confirmat prin examen de laborator*);

-         caz clinic care are legătură epidemiologică cu un caz confirmat.


*) Cazurile confirmate de laborator nu este necesar să îndeplinească criteriile clinice.

 

ARTICOLUL 4

Parotidita epidemică

 

Descriere clinică: afectiune caracterizată prin debut acut cu senzatie de tensiune dureroasă uni- sau bilaterală a glandei parotide si diminuarea secretiei acesteia sau a altor glande salivare, cu o durată de cel putin două zile, în lipsa altei etiologii confirmate.

Criterii de laborator:

- depistarea IgM specifice;

- cresterea de cel putin 4 ori a titrului de IgG specifice;

- izolarea virusului urlian (tulpina nevaccinală) într-un produs biologic;

- detectarea acidului nucleic viral.

Clasificarea cazului:

Posibil: caz care îndeplineste criteriile clinice

Probabil: caz care îndeplineste criteriile clinice si are legătură epidemiologică cu un caz confirmat

Confirmat: caz confirmat prin examen de laborator.

 

ARTICOLUL 5

Tuse convulsivă

 

Descriere clinică: afectiune caracterizată prin tuse cu o durată de cel putin două săptămâni si unul dintre următoarele: accese paroxistice de tuse precedate de inspiratie zgomotoasă sau urmate de vărsături, în lipsa altei etiologii confirmate.

Criterii de laborator:

- cresterea de cel putin 4 ori a titrului de IgG specifice;

- izolarea Bordettela pertussis dintr-un produs biologic;

- detectarea acidului nucleic.

Clasificarea cazului:

Posibil: caz care îndeplineste criteriile clinice

Probabil: caz care îndeplineste criteriile clinice si care are legătură epidemiologică cu un caz confirmat

Confirmat: caz care îndeplineste criteriile de laborator.

 

ARTICOLUL 6

Poliomielita

 

Descriere clinică: afectiune caracterizată prin paralizie flască cu debut brusc, la unul sau mai multe membre, cu diminuarea sau abolirea reflexelor osteotendinoase la membrele afectate, fără o altă cauză si fără modificări de sensibilitate sau a stării de constientă.

Criterii de laborator:

- izolarea virusului polio sălbatic din materii fecale;

- detectarea acidului nucleic viral.

Clasificarea cazului:

Posibil: nu se aplică

Probabil: caz care îndeplineste criteriile clinice

Confirmat: caz care îndeplineste criteriile clinice si de laborator.

 

ARTICOLUL 7

Rubeola

 

Descriere clinică: afectiune caracterizată prin debut acut cu eruptie maculopapulară generalizată si

artralgie/artrită, adenopatii sau conjunctivită.

Criterii de laborator:

- detectarea anticorpilor IgM specifici în absenta unei vaccinări recente;

- cresterea de cel putin 4 ori a titrului de IgG specifice;

- izolarea virusului rubeolic în absenta unei vaccinări recente;

- detectarea acidului nucleic viral într-un produs biologic.

Clasificarea cazului:

Posibil: caz care îndeplineste criteriile clinice

Probabil: caz care îndeplineste criteriile clinice si la care există legătură epidemiologică cu un caz confirmat

Confirmat: caz care îndeplineste criteriile clinice si de laborator.

 

ARTICOLUL 8

Variola

 

Descriere clinică: boală cu debut acut cu febră >38şC, urmată de o eruptie caracterizată prin prezenta unor vezicule si pustule de consistentă fermă, care evoluează în acelasi timp si cu distributie centrifugă, fără o altă cauză cunoscută.

Forme atipice:

- leziuni hemoragice

- leziuni plane, catifelate, fără evolutie spre vezicule si pustule.

Criterii de laborator:

- izolarea virusului variolic dintr-un produs biologic;

- identificarea ADN viral.

Clasificarea cazurilor:

Posibil: caz care îndeplineste criteriile clinice sau caz manifestat prin forme atipice si care are legătură epidemiologică cu un caz probabil/confirmat

Probabil: un caz care îndeplineste criteriile clinice si de laborator (identificarea ADN viral prin PCR) sau care are legătură epidemiologică cu un alt caz probabil/confirmat

Confirmat:

- pentru caz izolat: un caz care îndeplineste criteriile clinice si de laborator

- pentru focar: un caz care îndeplineste criteriile clinice si are legătură epidemiologică cu un caz confirmat si, unde este posibil, confirmat prin laborator.

 

ARTICOLUL 9

Tetanosul

 

Descriere clinică: boală cu debut acut, caracterizată prin hipertonie si/sau contracturi musculare dureroase (localizate frecvent la musculatura maxilarelor si gâtului) si spasme/contracturi musculare generalizate, în lipsa altei etiologii.

Criterii de laborator:

- detectarea anticorpilor antitoxici la o persoană nevaccinată sau netratată;

- demonstrarea existentei unui răspund imun antitoxic specific.

Clasificarea cazurilor:

Posibil: nu se aplică

Probabil: nu se aplică

Confirmat: un caz care îndeplineste criteriile clinice.

 

CAPITOLUL II

Boli cu transmitere sexuală

 

ARTICOLUL 10

Infectii cu Chlamydia trachomatis

 

Descriere clinică: afectiune care se poate manifesta ca uretrită, epididimită, cervicită, salpingită acută sau alte sindroame când există transmitere sexuală.

Criterii de laborator:

- izolarea C. trachomatis prin cultură din proba recoltată din tractul genito-urinar;

- detectarea antigenului sau a acidului nucleic într-un produs biologic.

Clasificarea cazului:

Posibil: nu se aplică

Probabil: nu se aplică

Confirmat: un caz care îndeplineste criteriile de laborator.

 

ARTICOLUL 11

Infectii gonococice

 

Descriere clinică: afectiune care se poate manifesta ca uretrită, cervicită, salpingită.

Criterii de laborator:

- demonstrarea existentei de diplococi intracelulari Gram negativi din secretie uretrală recoltată de la bărbat;

- izolarea N. gonorrhoeae dintr-un produs biologic;

- detectarea antigenului sau acidului nucleic al N. gonorrhoeae.

Clasificarea cazului:

Posibil: nu se aplică

Probabil: nu se aplică

Confirmat: un caz care îndeplineste criteriile de laborator.

 

ARTICOLUL 12

Infectia HIV

 

1. Definitia de caz pentru raportarea infectiei HIV la adulti si adolescenti (>13 ani)

Criterii de laborator:

- două testări pozitive efectuate cu truse de tip ELISA, la două probe de sânge prelevate separat, urmate de confirmare cu Westernblot; sau

- rezultat pozitiv la oricare dintre următoarele teste virusologice pentru HIV (nu anticorpi):

- izolarea HIV (cultură virală);

- detectarea acidului nucleic prin PCR (ADN sau ARN);

- antigen p24, inclusiv testul de neutralizare.

2. Definitia de caz pentru raportarea infectiei HIV la copil (< 13 ani)

Copil infectat HIV:

- Copil < 18 luni născut dintr-o mamă infectată HIV si unul dintre următoarele criterii:

- izolarea HIV (cultură virală);

- detectarea acidului nucleic prin PCR (ADN sau ARN);

- antigen p24, inclusiv testul de neutralizare.

 

NOTĂ: Un copil sub vârsta de 18 luni care nu îndeplineste criteriile de mai sus si care are o serologie HIV pozitivă prin ELISA, confirmată prin Westernblot, este clasificat infectie HIV nedeterminată si va fi retestat după împlinirea vârstei de 18 luni.

- Copil < 18 luni care nu este născut din mamă infectată HIV si cu serologie HIV pozitivă si unul dintre următoarele criterii:

- rezultat pozitiv la două determinări separate (cu exceptia sângelui recoltat din cordonul ombilical) la unul sau mai multe teste de determinare a infectiei HIV;

- izolarea HIV (cultură virală);

- detectarea acidului nucleic prin PCR (ADN sau ARN);

- antigen p24, inclusiv testul de neutralizare.

- Copil 18 luni născut din mamă infectată HIV sau orice copil infectat prin contact cu sânge ori derivate de sânge sau prin oricare altă cale de transmitere si care prezintă unul dintre următoarele criterii:

- rezultat pozitiv la două determinări separate la unul sau mai multe teste de determinare a infectiei HIV;

- izolarea HIV (cultură virală);

- detectarea acidului nucleic prin PCR (ADN sau ARN);

- antigen p24, inclusiv testul de neutralizare.

 

ARTICOLUL 13

Sifilis

 

1. Sifilis primar

Descriere clinică: stadiu de infectie cu T. pallidum, caracterizat prin unul sau mai multe sancruri. Sancrurile pot diferi considerabil ca aspect clinic.

Criterii de laborator:

- detectia de IgM prin ELISA

- demonstrarea prezentei T. pallidum la microscopie în câmp întunecat

- evidentierea anticorpilor specifici (fluorescentă directă sau metode echivalente).

Pentru caz probabil:

- un test serologic netreponemic reactiv (VDRL sau RPR)

- un test serologic treponemic reactiv-fluorescentă (FTA-ABS) sau microhemaglutinare.

Clasificarea cazului:

Posibil: nu se aplică

Probabil: caz care îndeplineste criteriile clinice, cu unul sau mai multe ulceratii (sancruri) caracteristice sifilisului primar si orice test serologic reactiv.

Confirmat: caz care îndeplineste criteriile clinice si de laborator.

2. Sifilis secundar

Descriere clinică: stadiu al infectiei cauzate de T. pallidum, caracterizat prin leziuni mucocutanate localizate sau difuze, frecvent însotite de limfoadenopatie generalizată. Sancrul primar poate fi încă prezent.

Criterii de laborator:

- demonstrarea prezentei T. pallidum într-un produs biologic prin microscopie în câmp întunecat, fluorescentă directă (evidentierea anticorpilor) sau metode echivalente.

Pentru caz probabil:

- un test serologic netreponemic reactiv (VDRL/RPR);

- un test serologic treponemic reactiv (FTA-ABS)/

microhemaglutinare pentru anticorpi anti T. pallidum (MHA-TP).

Clasificarea cazului:

Posibil: nu se aplică

Probabil: caz care îndeplineste criteriile clinice si cu un test serologic reactiv

Confirmat: caz care îndeplineste criteriile clinice si de laborator.

3. Sifilis latent

Descriere clinică: stadiu al infectiei cu T. pallidum, în care agentul etiologic persistă în organismul persoanei infectate, fără a provoca simptome sau semne.

Criterii de laborator:

- demonstrarea unei reactii pozitive cu un test ELISA, dar negativ pentru test de laborator folosit pentru sifilisul infectios (vezi sifilis primar sau secundar).

Clasificarea cazului:

Posibil: nu se aplică

Probabil: nu există semne sau simptome clinice si un test pozitiv de laborator

Confirmat: nu se aplică.

 

CAPITOLUL III

Hepatite acute virale

 

Descriere clinică: afectiune acută cu simptomatologie discretă la debut si icter sau transaminaze crescute.

 

ARTICOLUL 14

Hepatita acută virală tip A

 

Criterii de laborator:

- prezenta anticorpilor specifici de tip IgM (antiHAV-IgM);

- detectarea antigenului viral în materii fecale sau a acidului nucleic în ser.

Clasificarea cazurilor:

Posibil: nu se aplică

Probabil: un caz care îndeplineste criteriile clinice si are o legătură epidemiologică cu un caz confirmat

Confirmat: un caz care îndeplineste criteriile clinice si de laborator.

 

ARTICOLUL 15

Hepatita acută virală tip B

 

Criterii de laborator:

- prezenta anticorpilor specifici fată de antigenul central (de core) antiHBc-IgM;

- detectarea acidului nucleic în ser.

Clasificarea cazurilor:

Posibil: nu se aplică

Probabil: un caz la care antigenul Hbs este pozitiv si îndeplineste criteriile clinice ale unei hepatite acute

Confirmat: un caz care îndeplineste criteriile de laborator.

 

ARTICOLUL 16

Hepatita virală tip C

 

Criterii de laborator:

- prezenta anticorpilor specifici antiHCV;

- detectarea acidului nucleic în probe biologice.

Clasificarea cazurilor:

Posibil: nu se aplică

Probabil: nu se aplică

Confirmat: un caz care îndeplineste criteriile clinice si de laborator.

 

CAPITOLUL IV

Boli transmise prin alimente, apă sau prin mediu

 

ARTICOLUL 17

Antrax

 

Descriere clinică:

Antraxul de inhalatie: hipoxie, dispnee, lărgire mediastinală evidentiată radiologic, apărute după inhalarea Bacillus anthracis, si o scurtă boală respiratorie febrilă.

Antraxul cutanat: o leziune cutanată care evoluează de la papulă, prin stadiul de veziculă, la escară neagră retractilă înconjurată de edem.

Antraxul gastrointestinal: sindrom caracterizat prin durere abdominală severă, diaree, febră si septicemie, apărut după consum de alimente crude contaminate.

Criterii de laborator:

- izolarea Bacillus anthracis din probe biologice recoltate din produse biologice care în mod normal sunt sterile (de exemplu, sânge sau LCR) sau din leziuni ale unor tesuturi afectate (piele, plămân, intestin).

Clasificarea cazurilor:

Posibil: nu se aplică

Probabil:

- un caz care îndeplineste criteriile clinice, fără izolarea B. anthracis si fără altă etiologie precizată, dar cu un test de laborator care sugerează prezenta B. anthracis ;

- un caz care îndeplineste criteriile clinice si care prezintă legătură epidemiologică cu expuneri confirmate din mediu, dar la care nu s-a evidentiat cu laboratorul o infectie cu B. anthracis.

Confirmat: un caz care îndeplineste criteriile clinice si de laborator.

 

ARTICOLUL 18

Botulism

 

Descriere clinică: afectiune caracterizată prin diplopie, dificultăti de acomodare, semne de afectare bulbară.

Paralizia simetrică poate progresa rapid.

Criterii de laborator:

- detectarea toxinei botulinice în sânge, materii fecale, continut gastric sau din alimentele consumate de bolnav;

- izolarea Clostridium botulinum din materii fecale.

Clasificarea cazurilor:

Posibil: nu se aplică

Probabil: un caz care îndeplineste criteriile clinice si are o legătură epidemiologică cu un caz confirmat

Confirmat: un caz care îndeplineste criteriile clinice si de laborator.

 

ARTICOLUL 19

Salmoneloze

 

Descriere clinică: afectiune caracterizată prin diaree, dureri abdominale, greturi si uneori vărsături. Pot apărea, de asemenea, manifestări extradigestive.

Criterii de laborator:

- izolarea Salmonella (non-typhi, non-paratyphi) dintr-un produs biologic.

Clasificarea cazurilor:

Posibil: nu se aplică

Probabil: izolarea Salmonella dintr-un produs biologic în absenta informatiilor despre caz sau un caz care îndeplineste criteriile clinice si are o legătură epidemiologică cu un caz confirmat

Confirmat: un caz care îndeplineste criteriile clinice si de laborator.

 

ARTICOLUL 20

Shigeloza

 

Descriere clinică: afectiune cu gravitate variabilă, caracterizată prin diaree, febră, greturi, crampe abdominale si tenesme.

Criterii de laborator:

- izolarea Shigella dintr-un produs biologic

Clasificarea cazurilor:

Posibil: nu se aplică

Probabil: un caz care îndeplineste criteriile clinice si are o legătură epidemiologică cu un caz confirmat

Confirmat: un caz care îndeplineste criteriile clinice si de laborator.

 

CAPITOLUL V

Alte boli

 

ARTICOLUL 21

Boala meningococică

 

Descriere clinică: afectiune caracterizată prin sindrom meningean, meningită si/sau meningococemie care poate progresa rapid către o purpură fulminantă, soc si deces.

Alte manifestări sunt posibile.

Criterii de laborator:

- identificarea pe frotiul realizat dintr-un produs biologic steril, în mod normal, a diplococilor gram-negativi;

- izolarea Neisseria meningitidis dintr-un produs biologic steril în mod normal (LCR, sânge, lichid articular, pleural sau pericardic);

- detectarea antigenului specific dintr-un produs biologic steril în mod normal;

- detectarea acidului nucleic Neisseria meningitidis dintr-un produs biologic steril în mod normal.

Pentru cazul probabil:

- titru crescut al anticorpilor antimeningococici într-un singur ser recoltat în convalescentă

Clasificarea cazurilor:

Posibil: nu se aplică

Probabil: un caz care îndeplineste criteriile clinice de boală invazivă meningococică fără confirmare de laborator sau cu identificarea N. meningitidis dintr-un produs biologic nesteril în mod normal sau cu cresterea titrului anticorpilor antimeningococici în serul recoltat în convalescentă Confirmat: un caz care îndeplineste criteriile clinice si de laborator.

NOTĂ: Purtătorii asimptomatici nu se vor raporta.

 

CAPITOLUL VI

Zoonoze

 

ARTICOLUL 22

Rabia umană

 

Descriere clinică: encefalomielită acută care aproape totdeauna evoluează spre comă si deces în 10 zile de la aparitia primului simptom.

Criterii de laborator:

- detectarea prin imunofluorescentă directă a anticorpilor specifici în produsul biologic (de preferintă, creier sau nervii care înconjoară foliculii pilosi din zona cefei);

- detectarea acidului nucleic al virusului rabic într-un produs biologic;

- izolarea (din culturi celulare sau in vivo) a virusului rabic din salivă, lichid cefalorahidian sau de la nivelul sistemului nervos central;

- identificarea titrului anticorpilor neutralizanti specifici (neutralizare completă) în ser, lichid cefalorahidian la o persoană nevaccinată.

Clasificarea cazurilor:

Posibil: caz clinic compatibil, fără confirmare de laborator

Probabil: nu se aplică

Confirmat: caz care îndeplineste criteriile clinice si de laborator.

 

CAPITOLUL VII

Boli severe de import

 

ARTICOLUL 23

Holera

 

Descriere clinică: afectiune caracterizată prin diaree apoasă si/sau vărsături. Gravitatea este variabilă.

Criterii de laborator:

- izolarea Vibrio cholerae O1 sau O139 din materii fecale sau lichid de vărsătură;

- determinarea prezentei anticorpilor antitoxici si vibriocizi specifici.

Clasificarea cazurilor:

Posibil: nu se aplică

Probabil: un caz care îndeplineste criteriile clinice si are o legătură epidemiologică cu un caz confirmat

Confirmat: un caz care îndeplineste criteriile clinice si de laborator.

 

ARTICOLUL 24

Malaria

 

Descriere clinică: afectiune caracterizată prin febră, frisoane, transpiratii, cefalee, dureri musculare difuze, greturi, vărsături, diaree, tuse.

Criterii de laborator:

- prezenta parazitului în picătura groasă;

- detectarea acidului nucleic parazitar.

Clasificarea cazurilor:

Posibil: nu se aplică

Probabil: nu se aplică

Confirmat: parazitemie confirmată prin examen de laborator la o persoană cu sau fără semne clinice.

 

ARTICOLUL 25

Pesta

 

Descriere clinică: boală caracterizată prin febră, frisoane, cefalee, stare generală alterată, prostratie si leucocitoză, care se manifestă sub una sau mai multe forme clinice:

- limfadenită regională (pesta bubonică);

- septicemie fără poartă de intrare evidentă (pesta septicemică);

- pneumonie;

- faringită cu limfadenită cervicală satelită.

Criterii de laborator:

- izolarea Yersinia pestis dintr-un produs biologic;

- evidentierea unui răspuns imun specific la antigenul F1 al Y.pestis.

Pentru caz probabil:

- titru ridicat al anticorpilor neutralizanti specifici la antigenul F1 al Y.pestis la un pacient nevaccinat;

- evidentierea prezentei antigenului F1 într-un produs biologic prin imunofluorescentă.

Clasificarea cazurilor:

Posibil: caz clinic compatibil, fără confirmare de laborator

Probabil: nu se aplică

Confirmat: caz care îndeplineste criteriile clinice si de laborator.

 

ARTICOLUL 26

Febre virale hemoragice

 

1. Febra Ebola/Marburg

Descriere clinică: boală care debutează acut cu febră, vărsături si diaree hemoragică. Frecvent apar cefalee, greturi si dureri abdominale. Pot urma manifestări hemoragice. Uneori se înregistrează o eruptie maculopapulară la nivelul toracelui.

Criterii de laborator:

- izolarea virusului;

- biopsie cutanată pozitivă (imunohistochimie);

- detectarea acizilor nucleici virali Ebola/Marburg;

- depistarea prezentei anticorpilor care pot apare tardiv în timpul evolutiei bolii.

Clasificarea cazurilor:

Posibil: nu se aplică

Probabil: caz care îndeplineste criteriile clinice si este legat epidemiologic de un caz confirmat

Confirmat: caz care îndeplineste criteriile clinice si de laborator.

2. Febra Lassa

Descriere clinică: boală care debutează treptat cu febră, cefalee, disfagie, tuse, greturi, vărsături, diaree, mialgii, dureri toracice si stare generală alterată. Pot urma manifestări hemoragice.

Criterii de laborator:

- izolarea virusului;

- biopsie cutanată pozitivă (imunohistochimie);

- detectarea acizilor nucleici virali Lassa;

- depistarea prezentei anticorpilor care pot apare tardiv în timpul evolutiei bolii.

Clasificarea cazurilor:

Posibil: nu se aplică

Probabil: caz care îndeplineste criteriile clinice si este legat epidemiologic de un caz confirmat

Confirmat: caz care îndeplineste criteriile clinice si de laborator.

3. Febra hemoragică Crimeea Congo

Descriere clinică: boală care debutează treptat cu febră înaltă, frisoane, mialgii, cefalee, greturi, vărsături. Pot urma manifestări hemoragice.

Criterii de laborator:

- izolarea virusului;

- detectarea acidului nucleic viral;

- depistarea prezentei anticorpilor care pot apare tardiv în timpul evolutiei bolii.

Clasificarea cazurilor:

Posibil: nu se aplică

Probabil: caz care îndeplineste criteriile clinice si este legat epidemiologic de un caz confirmat

Confirmat: caz care îndeplineste criteriile clinice si de laborator.

 

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

Nr. 1.209 din 22 decembrie 2003

CASA NATIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Nr. 907 din 22 decembrie 2003

 

ORDIN

pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătătii si familiei si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 248/149/2003 pentru aprobarea subprogramelor de sănătate în anul 2003

 

Având în vedere:

- Hotărârea Guvernului nr. 169/2003 privind organizarea si finantarea programelor de sănătate în anul 2003, cu modificările si completările ulterioare;

- art. 13 din Ordinul ministrului sănătătii si familiei si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 248/149/2003 pentru aprobarea subprogramelor de sănătate în anul 2003;

- Referatul de aprobare al Directiei generale asistentă medicală, Directiei generale sănătate publică si Inspectia Sanitară de Stat din cadrul Ministerului Sănătătii si al directorului general al Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. OB 6.801/CC/8.853/2003 si

în temeiul:

- Hotărârii Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările ulterioare;

- Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul sănătătii si presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

Art. I. - Anexa nr. 1 la Ordinul ministrului sănătătii si familiei si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 248/149/2003 pentru aprobarea subprogramelor de sănătate în anul 2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 si 242 bis din 9 aprilie 2003, se modifică si se completează potrivit anexei*) la prezentul ordin.

Art. II. - Directiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătătii si din cadrul Casei Nationale de Asigurări de Sănătate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Ministrul sănătătii,

Ovidiu Brînzan

Presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate,

Cristian Celea

 

ANEXĂ

 

SUBPROGRAMELE DE SĂNĂTATE

finantate din bugetul de stat si din bugetul Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate, în anul 2003