MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 63         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 26 ianuarie 2004

 

SUMAR

 

DECRETE

 

23. - Decret privind acordarea gradului de general de brigadă unui colonel din Ministerul Administratiei si Internelor si trecerea acestuia în rezervă

 

24. - Decret privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Conventiei europene pentru protectia animalelor de companie, semnată la Strasbourg la 23 iunie 2003

 

25. - Decret privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului dintre Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Croatia, Republica Cehă, Republica Ungară, Republica Polonă, România, Republica Slovacă si Republica Slovenia pentru promovarea cooperării în domeniul învătământului superior în cadrul Programului de schimburi pentru studii universitare în Europa Centrală (CEEPUS II), semnat la Zagreb la 9 martie 2003

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 433 din 18 noiembrie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 295/2002

 

Decizia nr. 462 din 4 decembrie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 45 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Român de Informatii si ale art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.058/2003. - Ordin al ministrului sănătătii privind aprobarea Regulilor de bună practică de fabricatie pentru produse medicamentoase

 

DECRETE

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acordarea gradului de general de brigadă unui colonel din Ministerul Administratiei si Internelor si trecerea acestuia în rezervă

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 4 lit. f) pct. 28 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Apărare a Tării, având în vedere propunerea ministrului administratiei si internelor si Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Tării nr. 183 din 24 decembrie 2003,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Pe data de 31 decembrie 2003 domnului colonel Marin Anton Serban i se acordă gradul de general de brigadă si se trece în rezervă cu noul grad.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din

Constitutia României, republicată,

contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

 

Bucuresti, 19 ianuarie 2004.

Nr. 23.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Conventiei europene pentru protectia animalelor de companie, semnată la Strasbourg la 23 iunie 2003

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (1) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 1 si 4 din Legea nr. 4/1991 privind încheierea si ratificarea tratatelor,

la propunerea Guvernului, potrivit Hotărârii nr. E 388 din 23 decembrie 2003,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se supune spre ratificare Parlamentului Conventia europeană pentru protectia animalelor de companie, semnată la Strasbourg la 23 iunie 2003, si se dispune publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din

Constitutia României, republicată,

contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

 

Bucuresti, 19 ianuarie 2004.

Nr. 24.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului dintre Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Croatia, Republica Cehă, Republica Ungară, Republica Polonă, România, Republica Slovacă si Republica Slovenia pentru promovarea cooperării în domeniul învătământului superior în cadrul Programului de schimburi pentru studii universitare în Europa Centrală (CEEPUS II), semnat la Zagreb la 9 martie 2003

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (1) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 1 si 4 din Legea nr. 4/1991 privind încheierea si ratificarea tratatelor,

la propunerea Guvernului, potrivit Hotărârii nr. E 387 din 23 decembrie 2003,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se supune spre ratificare Parlamentului Acordul dintre Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Croatia, Republica Cehă, Republica Ungară, Republica Polonă, România, Republica Slovacă si Republica Slovenia pentru promovarea cooperării în domeniul învătământului superior în cadrul Programului de schimburi pentru studii universitare în Europa Centrală (CEEPUS II), semnat la Zagreb la 9 martie 2003, si se dispune publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din

Constitutia României, republicată,

contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

 

Bucuresti, 19 ianuarie 2004.

Nr. 25.

 

DECIZII  ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 433

din 18 noiembrie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 295/2002

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Baltă - procuror

Mădălina Stefania Diaconu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 295/2002, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Biometric România Comimpex” - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 647/2003 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a V-a comercială.

La apelul nominal răspunde autorul exceptiei, prin avocat, lipsind partea Societatea Comercială Dade Behring Austria GmbH, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul autorului exceptiei solicită admiterea acesteia, arătând că Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 instituie o veritabilă dictatură a creditorilor. Art. 8 din această ordonantă nu precizează dacă cererea în anulare pe care o reglementează este sau nu o cale de atac, ceea ce generează în practică situatii în care anumite instante califică respectiva cerere drept o cale de atac, iar alte instante o consideră ca făcând parte din procedura necontencioasă.

Arată, de asemenea, că textul criticat nu instituie un control judecătoresc efectiv si nu indică probele care pot fi administrate, ceea ce poate duce la admiterea unei cereri nemotivate de emitere a ordonantei cu somatia de plată, în contradictie cu exigentele asigurării unui proces echitabil.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, arătând că prevederile art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 au mai făcut obiect al controlului de constitutionalitate, prin Decizia nr. 252 din 17 septembrie 2002 Curtea constatând că acest text este conform cu Legea fundamentală.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 24 iunie 2003, pronuntată în Dosarul nr. 647/2003, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a V-a comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 295/2002, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Biometric România Comimpex” - S.R.L. din Bucuresti.

În motivarea exceptiei autorul acesteia sustine că, prin art. 8, Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 a introdus o nouă cale de atac, respectiv cererea în anulare, dar nu a reglementat-o în ceea ce priveste motivele pentru care se exercită această cale de atac. Nereglementarea procedurii de judecată este contrară prevederilor art. 125 alin. (3) din Constitutie, iar lipsa reglementării legale face ca judecătorii să nu cunoască legea căreia se supun, în conformitate cu art. 123 alin. (2) din Legea fundamentală. Dispozitiile legale criticate nu respectă nici prevederile art. 128 din Constitutie, deoarece nu stabilesc limitele în cadrul cărora se exercită controlul judecătoresc. De asemenea, nu sunt respectate, în opinia autorului exceptiei, nici prevederile art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, întrucât lipsa reglementării legale nu face posibilă judecarea echitabilă a cauzei.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a V-a comercială apreciază că exceptia ridicată este neîntemeiată, întrucât “Faptul că această ordonantă prevede o nouă cale de atac, respectiv cererea în anulare care este numai la îndemâna debitorului si nu sunt reglementate în mod expres motivele pentru care se exercită aceasta, nu înseamnă că acest act normativ încalcă prevederile Constitutiei”, iar pe de altă parte, pentru că “s-a urmărit simplificarea procedurii judiciare în situatii strict prevăzute de lege, nu este necesar să se reglementeze în mod expres motivele de admisibilitate a cererii în anulare, judecătorul urmând a verifica numai dacă sunt întrunite cerintele emiterii somatiei de plată”.

În conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 nu îngrădeste drepturile procesuale ale părtilor ce decurg din principiile constitutionale invocate, iar potrivit prevederilor art. 125 alin. (3) din Constitutie, reglementarea procedurii de judecată constituie dreptul exclusiv al legiuitorului. De altfel, Curtea Constitutională, prin numeroase decizii, a statuat asupra constitutionalitătii Ordonantei Guvernului nr. 5/2001, inclusiv a dispozitiilor art. 8.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, precum si ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei îl constituie dispozitiile art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 295/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 5 iunie 2002. Aceste dispozitii au următorul continut:

Art. 8: “(1) Împotriva ordonantei prevăzute la art. 6 alin. (2) debitorul poate formula cererea în anulare, în termen de 10 zile de la data înmânării sau comunicării acesteia.

(2) Cererea în anulare se solutionează de către instanta competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instantă.

(3) Cererea în anulare se depune la instanta unde functionează judecătorul care a dat ordonanta. Aceasta, dacă nu constată propria competentă, va trimite dosarul instantei competente potrivit alin. (2).

(4) Dacă instanta învestită admite cererea în anulare, aceasta va anula ordonanta, pronuntând o hotărâre irevocabilă. Prevederile art. 7 se aplică în mod corespunzător.

(5) Hotărârea prin care a fost respinsă cererea în anulare poate fi atacată cu recurs în termen de 30 de zile.”

Conform sustinerilor autorului exceptiei, dispozitiile legale criticate sunt contrare prevederilor constitutionale ale art. 123 alin. (2), art. 125 alin. (3) si art. 128, devenite art. 124 alin. (3), art. 126 alin. (2) si art. 129 în urma revizuirii si republicării Constitutiei României în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003:

- Art. 124 alin. (3): “Judecătorii sunt independenti si se supun numai legii.”;

- Art. 126 alin. (2): “Competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.”;

- Art. 129: “Împotriva hotărârilor judecătoresti, părtile interesate si Ministerul Public pot exercita căile de atac, în conditiile legii.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că autorul acesteia nu critică norma juridică pentru faptul că întelesul său ar fi contrar Constitutiei, ci omisiunea legiuitorului de a fi reglementat concret si în mod expres procedura de urmat în cazul cererii în anulare formulate împotriva ordonantei cu somatia de plată. Chiar dacă omisiunea de reglementare ori caracterul incomplet al acesteia ar fi reale, suplinirea lipsei de reglementare nu intră în atributiile Curtii Constitutionale care, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 47/1992, republicată, “se pronuntă numai asupra problemelor de drept, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului”.

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicată, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si (3) si al art. 25 alin. (1) si (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 295/2002, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Biometric România Comimpex” - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 647/2003 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a V-a comercială.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 18 noiembrie 2003.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Mădălina Stefania Diaconu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 462

din 4 decembrie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 45 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Român de Informatii si ale art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Baltă - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent sef

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 45 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Român de Informatii si ale art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, exceptie ridicată de Dragos Stan din Bucuresti în Dosarul nr. 282/CA/2003 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a Conflicte de muncă si litigii de muncă.

La apelul nominal răspunde Serviciul Român de Informatii, prin consilier juridic Monica Vasile, cu delegatie depusă la dosar, constatându-se lipsa autorului exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul părtii prezente solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, arătând următoarele: Legea nr. 14/1992 stabileste în mod imperativ clasa de secretizare a documentelor interne ale Serviciului Român de Informatii, institutie specializată în domeniul informatiilor privitoare la siguranta natională a României si având obligatia să asigure apărarea secretului de stat, iar art. 45 din lege particularizează art. 10 din Legea nr. 51/1991 privind siguranta natională a României. În legătură cu neconstitutionalitatea prevederilor art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, arată că dreptul de acces la informatii publice este asigurat, dar pentru anumite categorii de informatii acesta este restrictionat.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei. În acest sens arată că art. 45 din Legea nr. 14/1992 a fost abrogat si, în consecintă, nu poate face obiectul controlului de constitutionalitate, iar cât priveste dispozitiile art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001, consideră că acestea sunt în conformitate cu prevederile din Constitutie invocate ca fiind încălcate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 12 mai 2003, pronuntată în Dosarul nr. 282/CA/2003, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a Conflicte de muncă si litigii de muncă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 45 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Român de Informatii si ale art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public. Exceptia a fost ridicată de Dragos Stan din Bucuresti într-o cauză în care autorul acesteia a solicitat Serviciului Român de Informatii comunicarea de informatii referitoare la activitatea sa, precum si cu privire la activitatea de interceptare a convorbirilor telefonice.

În motivarea exceptiei se sustine:

I. În legătură cu neconstitutionalitatea art. 45 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Român de Informatii, se arată că, din coroborarea dispozitiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, art. 15 si art. 22 alin. (1) din Legea nr. 182/2002 si în temeiul art. 150 alin. (1) din Constitutie, rezultă că acest articol este abrogat.

Pe de altă parte, “în situatia în care tribunalul va aprecia că textul de lege criticat nu este abrogat expres indirect prin art. 44 alin. (1) din Legea nr. 182/2002”, autorul exceptiei invocă exceptia de neconstitutionalitate a art. 45 din Legea nr. 14/1992. În motivare, în esentă, se sustine că aceste dispozitii, care definesc ca fiind “secrete de stat si pe cale de consecintă inaccesibile publicului «documentele interne de orice fel ale Serviciului Român de Informatii»”, îngrădesc dreptul la informatie si accesul la informatie, ceea ce încalcă prevederile art. 31 alin. (1) din Constitutie.

II. În legătură cu neconstitutionalitatea art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001, se arată că acesta “prevede o serie întreagă de îngrădiri” ale exercitării dreptului la informatie, “fie cu privire la sfera informatiilor vizate, fie cu privire la situatii speciale care vizează anumite persoane, îngrădiri care nu sunt prevăzute în art. 31 din Constitutie”.

Se sustine că, în contradictie cu dispozitiile constitutionale invocate, textul de lege criticat îngrădeste în totalitate exercitiul dreptului la informatie.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a Conflicte de muncă si litigii de muncă consideră că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată. Astfel, cât priveste dispozitiile art. 45 din Legea nr. 14/1992, apreciază că aceasta este “o lege cu caracter general, textul vizând anumite principii de organizare si functionare a Serviciului Român de Informatii în legătură cu documentele sale interne, materia aflată în discutie (accesul cetăteanului la informatiile de interes public) fiind reglementată de o lege specială, respectiv Legea nr. 544/2001”. Se consideră că textul de lege criticat nu are în vedere accesul la informatiile de interes public, concept, de altfel, inexistent în sistemul legislativ român la data adoptării legii, asa încât “nu se poate vorbi de încălcarea prevederilor art. 31 si art. 49 alin. (2) din Constitutie”.

În ceea ce priveste sustinerile referitoare la neconstitutionalitatea art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001, se apreciază că “prin excluderea de la accesul liber al cetătenilor la orice informatie de interes public, a informatiilor clasificate din acest domeniu” prevederile de lege criticate nu contravin art. 31 alin. (3) din Constitutie si nici nu îngrădesc dreptul la informatie, ci, în sensul art. 49 din Legea fundamentală, restrâng exercitiul acestui drept.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Presedintele Camerei Deputatilor apreciază că exceptia de neconstitutionalitate ridicată nu este întemeiată. Astfel, cu privire la dispozitiile art. 45 din Legea nr. 14/1992, arată că potrivit acestei legi Serviciul Român de Informatii asigură apărarea secretului de stat si prevenirea scurgerii de informatii care, în conditiile legii, nu pot fi divulgate, fiind autorizat să detină si să folosească mijloace adecvate pentru obtinerea, verificarea, prelucrarea si stocarea informatiilor privitoare la siguranta natională, si, mai mult, legea nu face referire la accesul la informatiile de interes public, regimul acestor informatii fiind reglementat prin Legea nr. 544/2001. În virtutea dreptului la informatie, orice persoană poate avea acces la informatiile de interes public, nu însă si la cele clasificate, or, informatiile solicitate de autorul exceptiei “au caracter intern, reprezentând informatii clasificate si nu constituie informatii de interes public”. În legătură cu exceptia de neconstitutionalitate privind art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001, se arată că acesta nu contravine “prevederilor art. 31 alin. (3) din Constitutie, întrucât prin reglementarea acestui text de lege se restrânge exercitiul dreptului la informatie, în conditiile art. 49 alin. (1) din Constitutie, si nu se suspendă acest drept, situatie juridică în acord cu prevederile art. 29 alin. 2 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, dar si cu prevederile constitutionale”.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată. Astfel, consideră că prevederile art. 45 din Legea nr. 14/1992 au fost abrogate implicit la data intrării în vigoare a Legii nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, care constituie sediul materiei în ceea ce priveste informatiile clasificate. Critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 este apreciată ca fiind nejustificată “în conditiile în care atât în Constitutie, cât si în Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale este reglementată în mod expres posibilitatea de a restrânge exercitiul unor drepturi sau al unor libertăti pentru ratiuni de securitate natională, iar conditiile prevăzute în Constitutie, si anume ca acest lucru să se realizeze prin lege, respectiv că prin restrângere nu se poate aduce atingere existentei dreptului sau libertătii, sunt îndeplinite de către dispozitiile legale contestate”.

Avocatul Poporului consideră că art. 45 din Legea nr. 14/1992 si art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 sunt constitutionale. În acest sens se arată că raportarea neconstitutionalitătii textelor de lege criticate

la prevederile art. 31 alin. (1)-(3) din Constitutie nu poate fi retinută, “deoarece chiar legiuitorul constituant a distins între «orice informatii de interes public», pe de o parte, si «informatiile care nu trebuie să prejudicieze siguranta natională», pe de altă parte”. În concordantă cu aceste dispozitii constitutionale si cu art. 10 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, prin Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate legiuitorul a înteles să excepteze de la accesul liber al cetătenilor informatiile din domeniul apărării nationale, sigurantei si ordinii publice, dacă fac parte din categoria informatiilor clasificate. În categoria informatiilor exceptate de la accesul liber al cetătenilor se încadrează si cele privind documentele interne, de orice fel, ale Serviciului Român de Informatii, datorită caracterului de secret de stat al activitătilor desfăsurate de acesta în domeniul informatiilor privitoare la siguranta natională. Se mai arată că, din perspectiva dispozitiilor art. 49 din Constitutie, textele de lege criticate nu aduc atingere existentei dreptului de acces la informatii de interes public, ci doar restrâng, în scopul apărării sigurantei nationale, exercitiul acestui drept.

Presedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 45 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Român de Informatii, precum si ale art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public.

Art. 45 din Legea nr. 14/1992 prevede: “Documentele interne de orice fel ale Serviciului Român de Informatii au caracter de secret de stat, se păstrează în arhiva sa proprie si nu pot fi consultate decât cu aprobarea directorului, în conditiile legii.

Documentele, datele si informatiile Serviciului Român de Informatii pot deveni publice numai după trecerea unei perioade de 40 de ani de la arhivare.

Serviciul Român de Informatii preia spre conservare si folosintă fondurile de arhivă ce privesc siguranta natională ale fostelor organe de informatii cu competentă pe teritoriul României.

Fondurile de arhivă ale fostului Departament al Securitătii Statului, ce privesc siguranta natională, nu pot deveni publice decât după trecerea unei perioade de 40 de ani de la adoptarea prezentei legi.”

Art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 prevede:

“(1) Se exceptează de la accesul liber al cetătenilor, prevăzut la art. 1, următoarele informatii:

a) informatiile din domeniul apărării nationale, sigurantei si ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informatiilor clasificate, potrivit legii;”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate dispozitiile de lege criticate contravin art. 31 si art. 49 din Constitutie. La data pronuntării prezentei decizii, potrivit Legii de revizuire a Constitutiei României nr. 429/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, art. 49 a fost modificat, iar potrivit Constitutiei României, republicată, cu reactualizarea denumirilor si o nouă numerotare a textelor, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, art. 49 a devenit art. 53. Textele constitutionale mentionate au următorul continut:

- Art. 31: “(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi îngrădit.

(2) Autoritătile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetătenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal.

(3) Dreptul la informatie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protectie a tinerilor sau securitatea natională.

(4) Mijloacele de informare în masă, publice si private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.

(5) Serviciile publice de radio si de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale si politice importante exercitarea dreptului la antenă. Organizarea acestor servicii si controlul parlamentar asupra activitătii lor se reglementează prin lege organică.”;

- Art. 53: “(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertăti poate fi restrâns numai prin lege si numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securitătii nationale, a ordinii, a sănătătii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertătilor cetătenilor; desfăsurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamităti naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proportională cu situatia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu si fără a aduce atingere existentei dreptului sau a libertătii.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea Constitutională retine următoarele:

I. Prima critică de neconstitutionalitate vizează dispozitiile art. 45 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Român de Informatii, care consacră caracterul de secret de stat al documentelor interne ale Serviciului Român de Informatii si stabilesc modalitatea de consultare a acestora. Art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public exceptează de la accesul liber al cetătenilor la informatiile de interes public informatiile din domeniul apărării nationale, sigurantei si ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informatiilor clasificate. Potrivit art. 17 lit. f) si g) din Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, “În categoria informatiilor secrete de stat sunt cuprinse informatiile care reprezintă sau care se referă la: [...] f) activitatea de informatii desfăsurată de autoritătile publice stabilite prin lege pentru apărarea tării si siguranta natională; g) mijloacele, metodele, tehnica si echipamentul de lucru, precum si sursele de informatii specifice, folosite de autoritătile publice care desfăsoară activitate de informatii”. Totodată, art. 44 alin. (2) din aceeasi lege dispune că expresia “secrete de stat” din continutul actelor normative în vigoare se va înlocui cu expresia sinformatii secrete de stat”, iar prin acte de aplicare a legii s-au stabilit diferite niveluri de secretizare si perioade de protectie a informatiilor.

Din cele arătate rezultă că dispozitiile art. 45 alin. (1), (2) si (4) din Legea nr. 14/1992 au fost abrogate implicit prin dispozitiile de lege mentionate. Asa fiind, în temeiul art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată, potrivit căruia Curtea “decide asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonantă în vigoare, de care depinde solutionarea cauzei”, coroborat cu alin. (6) al aceluiasi articol, care prevede că exceptia este inadmisibilă dacă este contrară prevederilor alin. (1), exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 45 din Legea nr. 14/1992 urmează să fie respinsă ca fiind inadmisibilă.

De altfel, însusi autorul exceptiei consideră că acest text de lege este abrogat si, în consecintă, doar “în situatia în care tribunalul va aprecia că textul de lege criticat nu este abrogat expres indirect prin art. 44 alin. (1) din Legea nr. 182/2002”, solicită Curtii Constitutionale să constate neconstitutionalitatea lui.

II. Cea de a doua critică de neconstitutionalitate vizează dispozitiile art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001, dispozitii care exceptează de la accesul liber al cetătenilor informatiile din domeniul apărării nationale, sigurantei si ordinii publice, dacă fac parte din categoria informatiilor clasificate potrivit legii. Autorul exceptiei consideră că acest text de lege prevede îngrădiri ale exercitării dreptului la informatie care nu sunt prevăzute de art. 31 din Constitutie.

Examinând această sustinere, Curtea constată că exceptarea prevăzută de textul de lege criticat este legitimată chiar de dispozitiile constitutionale invocate ca fiind încălcate. Astfel, art. 31 alin. (3) din Constitutie, republicată, stabileste că “Dreptul la informatie nu trebuie să prejudicieze [...] securitatea natională”, iar art. 53 din aceasta prevede că exercitiul unor drepturi poate fi restrâns, printre altele, pentru apărarea securitătii nationale, concept care include apărarea natională, siguranta si ordinea publică vizate de art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001.

Fată de cele arătate, Curtea urmează să respingă si această critică de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicată, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 23 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

I. Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 45 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Român de Informatii, exceptie ridicată de Dragos Stan din Bucuresti în Dosarul nr. 282/CA/2003 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a Conflicte de muncă si litigii de muncă.

II. Respinge, ca fiind neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, exceptie ridicată de acelasi autor în dosarul aceleiasi instante.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 4 decembrie 2003.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent sef,

Gabriela Dragomirescu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

 

ORDIN

privind aprobarea Regulilor de bună practică de fabricatie pentru produse medicamentoase

 

Având în vedere prevederile art. 10 alin. (9) din Ordonanta Guvernului nr. 125/1998 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale a Medicamentului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 594/2002, cu modificările si completările ulterioare,

văzând Referatul de aprobare al Directiei generale farmaceutice, inspectia de farmacie si aparatură medicală nr. IB 5.511/2003,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii,

ministrul sănătătii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă versiunea în limba română a Regulilor de bună practică de fabricatie pentru produse medicamentoase, elaborate în acord cu prevederile Comunitătii Europene, conform anexei*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Agentia Natională a Medicamentului si persoanele fizice si juridice interesate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul interimar al sănătătii,

Ionel Blănculescu

 

Bucuresti, 19 noiembrie 2003.

Nr. 1.058.


*) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 bis în afara abonamentului si se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.