MONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI
P
A R T E A I
Anul
172 (XVI) - Nr. 76 LEGI,
DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE
Joi, 29 ianuarie 2004
SUMAR
DECIZII
ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 426 din 13 noiembrie 2003 referitoare la
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 168 alin. (1)-(4) din
Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de
asigurări sociale, modificată si completată prin Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. 49/2001
Decizia nr. 7 din 13 ianuarie 2004 referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3001 alin
din Codul de procedură penală
Decizia nr. 13 din 20 ianuarie 2004 referitoare la exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 140 alin. 2, ale art. 159 alin.
13 si ale art. 160c alin. 1 din Codul de procedură
penală
ACTE
ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
50. - Ordin al ministrului sănătătii privind metodologia de
trimitere a unor categorii de bolnavi pentru tratament în străinătate
ACTE
ALE CASEI NATIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE
51. - Decizie pentru aprobarea utilizării formularelor unice pe
tară, fără regim special, necesare raportării activitătii furnizorilor de
servicii medicale
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
din
13 noiembrie 2003
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 168 alin. (1)-(4) din Legea nr.
19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări
sociale, modificată si completată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
49/2001
Costică
Bulai - presedinte
Nicolae
Cochinescu - judecător
Constantin
Doldur - judecător
Kozsokár
Gábor - judecător
Lucian
Stângu - judecător
Ioan
Vida - judecător
Paula
C. Pantea - procuror
Mădălina
Stefania Diaconu - magistrat-asistent
Pe rol se află
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 168 din
Legea nr.
19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări
sociale, modificată si completată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
49/2001, exceptie ridicată de Stan Ion în Dosarul nr. 3.491/2003 al
Tribunalului Prahova – Sectia civilă.
La
apelul nominal răspunde autorul exceptiei, personal si asistat de avocat,
lipsind partea Casa Judeteană de Pensii Prahova, fată de care procedura de
citare este legal îndeplinită.
Apărătorul
autorului exceptiei solicită admiterea exceptiei ridicate, arătând că
prevederile criticate încalcă principiul constitutional conform căruia un drept
social câstigat nu poate fi retras, în conditiile statului de drept. În opinia
sa, art. 168 din Legea nr. 19/2000
diminuează, prin măsura
recorelării, drepturile câstigate anterior de pensionari.
Având
cuvântul personal, autorul exceptiei arată că Legea nr. 19/2000
ar fi trebuit să prevadă
recalcularea, iar nu recorelarea pensiilor, care duce la diminuarea punctajului
mediu anual pe baza căruia se calculează pensiile. În opinia sa, aceste puncte
medii reprezintă un drept câstigat, care nu poate fi diminuat prin recorelare.
Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de
neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, arătând că art. 168 din Legea nr. 19/2000
prevede numai măsura
recorelării pensiilor, în mod echitabil, ceea ce nu poate avea ca efect
diminuarea acestora, asa cum sustine autorul exceptiei. Invocă, în acest sens,
si Deciziile Curtii Constitutionale nr.
103 din 26 martie 2002 si nr.
225 din 10 septembrie 2002.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin
Încheierea din 23 iunie 2003, pronuntată în Dosarul nr. 3.491/2003, Tribunalul
Prahova - sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 168 din Legea nr. 19/2000, modificată si completată prin
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
49/2001, exceptie ridicată de Ion Stan
într-o cauză având ca obiect un litigiu de asigurări sociale.
În
motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine că
dispozitiile art. 168 din Legea nr. 19/2000, modificate si completate prin
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
49/2001, “încalcă
principiul constitutional conform căruia odată câstigat, un drept social nu mai
poate fi retras”, întrucât diminuarea punctajului mediu anual si recorelarea
pensiilor determină, de fapt, reducerea drepturilor de pensie stabilite pe baza
legislatiei anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000.
Tribunalul
Prahova apreciază
că exceptia ridicată este neîntemeiată, întrucât prin dispozitiile tranzitorii
ale Legii nr. 19/2000, astfel cum a fost modificată si
completată, s-a urmărit de către legiuitor realizarea, în cadrul
disponibilitătilor financiare actuale, a obligatiilor statului în domeniul
măsurilor de protectie socială pentru ca pensiile stabilite să reflecte
întreaga activitate salarială depusă de beneficiari, siar măsura diminuării
punctajului mediu annual pentru persoanele pensionate în baza Legii nr. 3/1977
nu conduce la micsorarea cuantumului acestora”.
În
conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de
vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea,
potrivit dispozitiilor art. 181 din
Legea nr. 35/1997,
cu modificările ulterioare, s-a solicitat si punctul de vedere al institutiei
Avocatul Poporului.
Guvernul
apreciază că
exceptia ridicată este nefondată, iar textele de lege criticate “nu încalcă
nici o prevedere constitutională, întrucât, pe de o parte, prin aceste
dispozitii se concretizează obligatia statului, prevăzută de art. 43 alin. (1)
din Constitutie, de a lua măsuri de protectie socială, de natură să asigure
cetătenilor un nivel de trai decent, iar pe de altă parte, aceste măsuri de
protectie socială, constând în recorelarea pensiilor, sunt instituite, în mod
nediscriminatoriu, în concordantă cu principiul egalitătii, potrivit art. 16
din Constitutie, pentru toti pensionarii aflati în aceeasi situatie, respectiv,
cu pensii stabilite potrivit legislatiei anterioare intrării în vigoare a Legii
nr.
19/2000”.
De
altfel, arată în continuare, întrucât autorul exceptiei nu indică dispozitiile
constitutionale considerate a fi încălcate prin prevederile legale criticate,
exceptia este inadmisibilă.
Avocatul
Poporului consideră
că dispozitiile art. 168 din Legea nr. 19/2000
sunt constitutionale.
Arată, în acest sens, că dispozitiile tranzitorii ale legii prevăd stabilirea
punctajului mediu anual si în privinta pensiilor stabilite anterior, precum si
recorelarea acestora, pentru a se ajunge la nivelul punctajului mediu stabilit
în cazul persoanelor care se pensionează după intrarea în vigoare a legii.
Apreciază că drepturile de pensie, “stabilite în baza legislatiei existente
înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, nu suferă modificări,
dispozitiile legale noi aplicându-se numai pentru viitor, pentru persoanele
care se înscriu la pensie după intrarea lor în vigoare”. Mentionează, de
asemenea, că principiul invocat de autorul exceptiei, conform căruia “odată
câstigat, un drept social nu mai poate fi retras”, nu este reglementat în
Constitutia României, motiv pentru care nu se poate examina conformitatea
prevederilor art. 168 din Legea nr. 19/2000
cu dispozitiile
constitutionale.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la
exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului
Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor,
concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la
prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992,
retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, precum si ale art.
1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992,
republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 168 alin.
(1), (2), (3) si (4) din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de
pensii si alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, modificată si completată prin
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
49/2001, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 30 martie 2001, aprobată
cu modificări si completări prin Legea nr.
338/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din
25 iunie 2002. Aceste dispozitii au următoarea redactare:
- Art.
168: “(1) Guvernul va lua măsuri de recorelare a tuturor categoriilor de
pensii, având în vedere schimbările produse în baza de calcul a acestora
începând cu anul 1991, ca urmare a trecerii la salarii individuale brute, a
luării în considerare a sporurilor cu caracter permanent, precum si a majorării
salariilor în sectorul bugetar sau negocierii acestora la societăti comerciale
si regii autonome.
(2)
Metodologia la recorelare a pensiilor în conditiile prevăzute la alin. (1) va
fi stabilită prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la data
publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3)
După intrarea în vigoare a prezentei legi, pe baza analizei rezultatelor
recorelării aplicate conform prevederilor alin. (1) si (2) Guvernul poate
adopta măsuri suplimentare de recorelare a pensiilor stabilite pe baza
legislatiei anterioare.
(4)
Programul si metodologia de recorelare a pensiilor, potrivit prevederilor alin.
(3), se stabilesc prin hotărâri ale Guvernului.”
Potrivit
sustinerilor autorului exceptiei, dispozitiile legale criticate încalcă principiul
constitutional potrivit căruia un drept social câstigat nu mai poate fi retras.
Acest principiu nu este formulat într-o dispozitie expresă a Constitutiei, dar
existenta sa rezultă si din prevederile art. 1 alin. (3) sau ale art. 47 alin.
(1) din Constitutie. Potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992,
republicată, sunt neconstitutionale prevederile legale “care încalcă
dispozitiile sau principiile Constitutiei”.
Examinând
motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, prin raportare la dispozitiile
legale criticate, Curtea retine că a mai fost sesizată cu exceptii de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 168 din Legea nr. 19/2000, exceptii pe care le-a respins
ca fiind neîntemeiate, constatând că dispozitiile legale criticate nu încalcă
nici o prevedere sau principiu constitutional. Astfel, în Deciziile nr.
103 din 26 martie 2002 si nr.
225 din 10 septembrie 2002, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 301 din 8 mai 2002, respectiv nr. 751 din 15 octombrie 2002, Curtea a
retinut, în esentă, următoarele:
În
cadrul realizării politicii în domeniul asigurărilor sociale de stat,
legiuitorul are deplină autoritate, legitimitate si îndreptătire să stabilească
periodic noi modalităti si conditii de acordare si de calculare a pensiilor,
cum a procedat si prin adoptarea Legii nr. 19/2000.
Noile reglementări pot să
fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum
permit sau impun, după caz, situatia economico-financiară a tării si fondurile
de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze
dispozitiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoane care se
vor înscrie la pensie după intrarea lor în vigoare, neputând atinge drepturile
de pensie anterior stabilite.
Potrivit
dispozitiilor art. 180 alin. (3) si (7) din Legea nr. 19/2000, “(3) Pensionarilor de
asigurări sociale de stat ale căror drepturi stabilite în perioada 1 ianuarie
1998-31 martie 2001 sunt mai mari decât un punctaj mediu estimativ pentru
persoanele ce se vor pensiona în conditiile prezentei legi, pe lângă punctajul
mediu anual determinat conform prevederilor alin. (2), li se atribuie si acest
punctaj mediu estimat, care se
are
în vedere la operatiunile de indexare si recorelare”, iar “(7) În situatia în care
cuantumul pensiilor, stabilit conform alin. (6), este mai mic decât cel
stabilit în baza legislatiei anterioare, se păstrează în plată cuantumul
avantajos”.
De
vreme ce drepturile de pensii anterior stabilite nu sunt atinse, nu sunt
diminuate, iar pensiile stabilite reflectă, în cuantum, posibilitătile limitate
în raport cu sursele existente într-o perioadă dată, nu se poate sustine că
noile reglementări tranzitorii ar leza “demnitatea umană” sau că ar
contrazice “dreptatea” socială.
Legiuitorul,
prin dispozitiile tranzitorii ale Legii nr. 19/2000
si prin modificarea si
completarea acestora, a urmărit realizarea, în cadrul limitelor actualmente
posibile, a obligatiilor statului în domeniul măsurilor de protectie socială.
Pe linia acestor preocupări dispozitiile legale respective prevăd, pentru o
primă etapă, stabilirea punctajului anual si în privinta pensiilor anterior
stabilite, precum si recorelarea acestora pentru a ajunge la nivelul punctajului
mediu, stabilit pentru persoanele care se pensionează după intrarea în vigoare
a legii. Sunt exceptati pensionarii ale căror drepturi anterior stabilite sunt
mai mari decât punctajul mediu stabilit conform noilor reglementări.
Legea
reglementează, la modul general, si etapele următoare ale recorelării,
abilitând Guvernul ca, în limita posibilitătilor ulterioare, să elaboreze un
program de recorelare etapizat, astfel ca, la finalizarea acestuia, toti
pensionarii să beneficieze, pentru aceeasi activitate, perioadă si cotizare, de
drepturi egale, indiferent de data înscrierii la pensie.
Solutiile
adoptate si considerentele deciziilor anterioare sunt valabile si în prezenta
cauză, întrucât nu au apărut elemente noi care să justifice reconsiderarea
jurisprudentei Curtii Constitutionale.
Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicată, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată,
CURTEA
În
numele legii
DECIDE:
Respinge
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 168 alin. (1)-(4) din
Legea nr.
19/2000 privind
sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, modificată si
completată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
49/2001, exceptie
ridicată de Stan Ion în Dosarul nr. 3.491/2003 al Tribunalului Prahova.
Definitivă
si obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 13 noiembrie 2003.
PRESEDINTE,
prof.
univ. dr. COSTICĂ BULAI
Magistrat-asistent,
Mădălina
Stefania Diaconu
Întrucât
domnisoara Mădălina Stefania Diaconu se află în
concediu
fără plată, în locul său semnează, în temeiul
art.
261 alin. 2 din Codul de procedură civilă,
Prim-magistrat
asistent,
Claudia
Miu
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
din
13 ianuarie 2004
referitoare la exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3001 alin.
2
din Codul de procedură
penală
Nicolae
Popa - presedinte
Costică
Bulai - judecător
Nicolae
Cochinescu - judecător
Constantin
Doldur - judecător
Kozsokár
Gábor - judecător
Petre
Ninosu - judecător
Serban
Viorel Stănoiu - judecător
Lucian
Stângu - judecător
Ioan
Vida - judecător
Nicoleta
Grigorescu - procuror
Florentina
Geangu - magistrat-asistent
Pe rol
se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3001 alin. 2 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de
Denis Robert Gutu în Dosarul nr. 4.533/2003 al Tribunalului Bucuresti - Sectia
a II-a penală.
La
apelul nominal se prezintă autorul exceptiei, procedura de citare fiind legal
îndeplinită.
Cauza
fiind în stare de judecată, autorul exceptiei solicită admiterea acesteia
astfel cum a fost formulată în fata instantei de judecată.
Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3001 alin.
2 din Codul de procedură penală, ca devenită inadmisibilă, urmare modificării
acestor dispozitii prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
109/2003.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin
Încheierea din 17 septembrie 2003, pronuntată în Dosarul nr. 4.533/2003, Tribunalul
Bucuresti - Sectia a II-a penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3001 alin. 2 din Codul de procedură
penală, text
introdus prin Legea nr. 281/2003 privind modificarea si completarea Codului de
procedură penală si a unor legi speciale. Exceptia a fost ridicată de Gutu
Denis Robert, recurent inculpat în dosarul mentionat.
În
motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arată că prevederile legale criticate sunt
neconstitutionale, fiind contrare dispozitiilor constitutionale ale art. 21,
referitoare la accesul liber la justitie, si ale art. 23, privind libertatea
individuală, deoarece nu prevăd dreptul la o cale de atac împotriva încheierii
prin care instanta a dispus prelungirea arestării în temeiul art. 3001 alin. 2 din Codul de procedură penală.
Tribunalul
Bucuresti consideră
exceptia ca fiind întemeiată, deoarece din interpretarea dispozitiilor art.
159, art. 160 alin. 2 si art. 3001 din
Codul de procedură penală rezultă că legiuitorul a înteles să excludă
dispozitiile referitoare la calea de atac ce poate fi promovată împotriva hotărârii
pe care instanta o ia, ca urmare a verificării regularitătii arestării
inculpatului la prima înfătisare.
Potrivit
dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, în
conformitate cu dispozitiile art. 181 din
Legea nr.
35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al
institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul
consideră că
exceptia de neconstitutionalitate ridicată în cauză a devenit inadmisibilă,
deoarece prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
109/2003 privind modificarea Codului de procedură penală, s-a dat o nouă
redactare art. 3001 din Codul de procedură penală,
adăugându-se un alineat final în care se prevede că încheierea prin care
instanta a dispus mentinerea arestării preventive poate fi atacată cu recurs,
aplicându-se dispozitiile art. 160» alin. 2.
Avocatul
Poporului consideră
că exceptia este neîntemeiată, cu invocarea art. 126 alin. (2) din Constitutie,
republicată, care prevede că atât competenta instantelor judecătoresti, cât si
procedura în fata acestora sunt stabilite de lege. În plus, se arată că încheierea
de mentinere a arestării preventive poate fi atacată o dată cu fondul.
Presedintii
celor două Camere al Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra exceptiei.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului
Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile autorului
exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate
la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992,
retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia României, republicată, precum si
ale art. 1 alin. (1) si ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992,
republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost
sesizată.
Obiectul
exceptiei îl constituie dispozitiile art. 3001 alin.
2 din Codul de procedură penală, referitoare la verificarea regularitătii
arestării inculpatului la primirea dosarului, dispozitii introduse prin Legea nr.
281/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedură penală si
a unor legi speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
468 din 1 iulie 2003, conform cărora, “În cauzele în care inculpatul este
trimis în judecată în stare de arest, instanta este datoare să verifice din
oficiu, în camera de consiliu, regularitatea luării sau, după caz, a
prelungirii arestării preventive, în termen de 48 de ore de la înregistrarea
dosarului la instantă.
Dacă
instanta constată că este justificată o nouă prelungire a arestării, dispune,
prin încheiere motivată, prelungirea duratei arestării până la prima zi de
înfătisare, fără ca aceasta să poată depăsi 30 de zile. Dispozitiile art. 159
alin. 3, 4, 5, 7 si 11 se aplică în mod corespunzător”.
Aceste
dispozitii sunt criticate de autorul exceptiei, deoarece nu prevăd o cale de
atac împotriva încheierii prin care s-a dispus mentinerea măsurii arestării
preventive, contravenind astfel prevederilor constitutionale ale art. 21,
referitoare la accesul liber la justitie, si celor ale art. 23, privind
libertatea individuală.
Examinând
exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională constată că, ulterior
sesizării sale, Codul de procedură penală a fost din nou modificat prin
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
109/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din
26 octombrie 2003. Printre textele Codului de procedură penală modificate cu
acest prilej, se află si textul art. 3001 care,
în noua sa redactare, privitoare la mentinerea arestării inculpatului la
primirea dosarului, are următorul continut: “După înregistrarea dosarului la
instantă, în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de
arest, instanta este datoare să verifice din oficiu, în camera de consiliu,
legalitatea si temeinicia arestării preventive, înainte de expirarea duratei
arestării preventive.
Dacă
instanta constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au
încetat sau că nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate,
dispune, prin încheiere, revocarea arestării preventive si punerea de îndată în
libertate a inculpatului.
Când
instanta constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în
continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică
privarea de libertate, instanta mentine, prin încheiere motivată, arestarea
preventivă.
Dispozitiile
art. 159 alin. 3, 4, 5, 7 si 11 se aplică în mod corespunzător.
Încheierea
poate fi atacată cu recurs, aplicându-se dispozitiile art. 160a alin. 2”.
Din
comparatia cu textul avut în vedere de autorul exceptiei, se constată că noul
text cuprinde un alineat final inexistent până atunci, care prevede că
încheierea prin care instanta mentine arestarea inculpatului poate fi atacată
cu recurs, în conditiile legii. Cum autorul exceptiei critică dispozitiile art.
3001 alin. 2 din Codul de procedură
penală tocmai pentru lipsa reglementării unei căi de atac împotriva încheierii
de mentinere a măsurii arestării preventive, în urma completării textului,
exceptia a rămas fără obiect, devenind astfel inadmisibilă.
Pentru
considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din
Constitutie, republicată, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
alin. (1) si (6) si al art. 25 alin. (1) si (3) din Legea nr. 47/1992,
republicată,
CURTEA
În
numele legii
DECIDE:
Respinge,
ca devenită inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 3001 alin. 2 din Codul de procedură
penală, exceptie ridicată de Denis Robert Gutu în Dosarul nr. 4.533/2003 al
Tribunalului Bucuresti – Sectia a II-a penală.
Definitivă
si obligatorie.
Pronuntată în sedinta
publică din data de 13 ianuarie 2004.
PRESEDINTELE
CURTII CONSTITUTIONALE,
prof.
univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Florentina
Geangu
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
din
20 ianuarie 2004
referitoare la exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 140 alin. 2, ale art. 159 alin.
13 si ale art. 160c alin. 1 din Codul de procedură
penală
Costică
Bulai - presedinte
Nicolae
Cochinescu - judecător
Constantin
Doldur - judecător
Kozsokár
Gábor - judecător
Petre
Ninosu - judecător
Serban
Viorel Stănoiu - judecător
Lucian
Stângu - judecător
Ioan
Vida - judecător
Nicoleta
Grigorescu - procuror
Florentina
Geangu - magistrat-asistent
Pe rol
se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.
140 alin. 2, ale art. 159 alin. 13 si ale art. 160c alin. 1 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de
Ion Emil Popescu în Dosarul nr. 9.570/2002 al Tribunalului Dâmbovita - Sectia
penală.
La
apelul nominal răspunde avocat Maria Antonescu, pentru autorul exceptiei,
constatându-se lipsa celorlalte părti, fată de care procedura de citare este
legal îndeplinită.
Cauza
fiind în stare de judecată, reprezentantul autorului exceptiei solicită
constatarea neconstitutionalitătii textelor legale criticate, deoarece acestea
încalcă principiul egalitătii în fata legii, consacrat de art. 16 alin. (1) din
Constitutie.
Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a exceptiei
de neconstitutionalitate a prevederilor art. 140 alin. 2 si ale art. 159 alin.
13 din Codul de procedură penală, deoarece textele de lege criticate nu
contravin prevederilor constitutionale invocate în motivarea exceptiei. În ceea
ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 160c alin. 1 din Codul de procedură penală, pune concluzii de
respingere a exceptiei ca devenită inadmisibilă, ca urmare a abrogării acestor
dispozitii prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
109/2003.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin
Încheierea din 19 septembrie 2003, pronuntată în Dosarul nr. 9.570/2002, Tribunalul
Dâmbovita – Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 140 alin. 1, ale art. 159 alin. 13
si ale art. 160c
alin. 1 din
Codul de procedură penală. Exceptia a fost ridicată de Ion Emil Popescu, inculpat în dosarul
mentionat.
În
motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile criticate încalcă
principiul egalitătii cetătenilor în fata legii, reglementat de art. 16 alin.
(1) din Constitutie, întrucât durata arestării preventive, potrivit acestor
texte legale, este diferentiată, astfel încât măsura arestării preventive
încetează de drept la termene diferite în faza urmăririi penale si în faza
judecătii. Astfel, este evident - arată autorul exceptiei - că, după punerea în
miscare a actiunii penale, a considera că măsura arestării preventive trebuie
să înceteze de drept după trecerea unui termen de 1 an (sau maxim 2 ani), în
cursul urmării penale, si numai după trecerea unui termen egal cu jumătatea
maximului special al pedepsei, în cursul judecătii, pentru inculpatii urmăriti
sau judecati pentru comiterea aceleiasi infractiuni, înseamnă a accepta
regimuri de tratament diferentiat, nemotivate de scopul procesului penal. Or,
atât prezumtia de nevinovătie, cât si egalitatea cetătenilor în fata legii
impun ca măsura arestării preventive să fie reglementată unitar, indiferent de
faza în care se află procesul penal. Necesitatea desfăsurării cu celeritate a
procesului penal priveste procesul penal în întregul său, nu o anumită fază a
acestuia. Autorul exceptiei mai arată că reglementarea criticată poate
determina atitudini subiective în practică din partea organelor judiciare, prin
tergiversarea sau graba neîntemeiată a actelor de urmărire penală, precum si
prin deturnarea operei de individualizare a pedepsei.
Tribunalul
Dâmbovita - Sectia penală apreciază că exceptia este neîntemeiată, deoarece stabilirea unor
limite diferite în raport cu fazele procesului penal nu reprezintă o încălcare
a prevederilor constitutionale, ci asigură o bună desfăsurare a actului de justitie.
Totodată, arată că dispozitiile Codului de procedură penală prevăd suficiente
garantii procesuale în fata primei instante pentru inculpatii arestati, care
pot cere încetarea măsurii arestării preventive indiferent când a fost dispusă.
În
conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
De
asemenea, potrivit dispozitiilor art. 181 din
Legea nr.
35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului,
cu modificările ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al acestei
institutii.
Guvernul
arată că
dispozitiile art. 140 alin. 2 si ale art. 159 alin. 13 din Codul de procedură
penală nu contravin prevederilor art. 16 din Constitutie, deoarece nu contin
nici privilegii, nici discriminări si nu încalcă nici unul dintre criteriile
egalitătii în drepturi, enumerate în art. 4 din Constitutie. Instituirea unor
limite diferite, în raport cu fazele procesului penal, la care arestarea
preventivă încetează de drept nu reprezintă o încălcare a principiului
egalitătii, ci, dimpotrivă, acestea sunt stabilite pentru îndeplinirea scopului
măsurilor preventive prevăzut în art. 136 alin. 1 din Codul de procedură
penală, si anume buna desfăsurare a procesului penal. Stabilirea unei durate
mai mari de mentinere a privării de libertate în cursul judecătii este necesară
tocmai pentru asigurarea bunei desfăsurări a procesului penal, având în vedere
normele procedurale care particularizează cercetarea judecătorească în raport
cu activitatea de urmărire penală. De asemenea, Guvernul mai arată că, în ceea
ce priveste dispozitiile art. 160c alin.
1 din Codul de procedură penală, abrogate expres prin Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr.
109/2003, exceptia de neconstitutionalitate a devenit inadmisibilă.
Avocatul
Poporului consideră
că exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 140 alin. 2 din Codul
de procedură penală fată de prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie este
neîntemeiată, întrucât încetarea măsurii preventive produce aceleasi efecte
pentru toti cei fată de care s-a luat măsura arestării preventive. În ceea ce
priveste neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 159 alin. 13 din Codul de
procedură penală, se arată că, prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
109/2003, aceste dispozitii au fost modificate în sensul că, în prezent,
durata totală a arestării preventive, în cursul urmăririi penale, nu poate
depăsi 180 de zile. În consecintă, dispozitiile criticate sunt în concordantă
cu prevederile art. 23 alin. (5) din Constitutie. Referitor la
neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 160c alin.
1 din Codul de procedură penală, se arată că acestea au fost abrogate si drept
urmare exceptia a devenit inadmisibilă.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la
exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului
Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile autorului
exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate
la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992,
retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, precum si ale art.
1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992,
republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 140 alin. 2,
ale art. 159 alin. 13 si ale art. 160c alin.
1 din Codul de procedură penală, în redactarea rezultată în urma modificării
acestui cod prin Legea nr.
281/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din
1 iulie 2003.
Examinând
dispozitiile legale criticate, Curtea constată că, după sesizarea sa,
prevederile art. 159 alin. 13 din Codul de procedură penală au fost modificate
si completate prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
109/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din
26 octombrie 2003. Prin acelasi act normativ dispozitiile art. 160c alin. 1 din Codul de procedură penală au fost abrogate
expres.
Având în
vedere cele constatate, Curtea retine următoarele:
I. Cu
privire la critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 140 alin. 2 si
ale art. 159 alin. 13 din Codul de procedură penală, Curtea observă că textul
alin. 13 al art. 159 din Codul de procedură penală, desi a suferit modificări,
a conservat solutia de principiu cuprinsă în vechea reglementare, astfel încât
aceste dispozitii continuă să formeze obiect al exceptiei. În redactarea dată
prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
109/2003, acest text, ce urmează să fie supus controlului de
constitutionalitate, are următorul continut: “Judecătorul poate acorda si
alte prelungiri, fiecare neputând depăsi 30 de zile.
Dispozitiile
alineatelor precedente se aplică în mod corespunzător. Durata totală a
arestării preventive în cursul urmăririi penale nu poate depăsi un termen
rezonabil si nu mai mult de 180 de zile.”
Curtea
constată că atât prevederile art. 159 alin. 13, cât si cele ale art. 140 alin.
2 din Codul de procedură penală, conform cărora “Măsura arestării preventive
încetează de drept si atunci când, înainte de pronuntarea unei hotărâri de
condamnare în primă instantă, durata arestării a atins jumătatea maximului
pedepsei prevăzute de lege pentru infractiunea ce face obiectul învinuirii,
fără a se putea depăsi, în cursul urmăririi penale, maximele prevăzute în art.
159 alin. 13, precum si în alte cazuri anume prevăzute de lege”, prevederi
ce fac obiectul criticii de neconstitutionalitate, nu contravin dispozitiilor
art. 16 alin. (1) din Constitutie, referitoare la egalitatea cetătenilor în
fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări. În
motivarea exceptiei se arată că aceste dispozitii prevăd termene diferite
pentru încetarea de drept a măsurii arestării preventive, si anume de maximum
180 de zile în cursul urmăririi penale si de jumătatea maximului special al
pedepsei în cursul judecătii, stabilindu-se astfel regimuri de tratament
diferentiat, încălcând principiul egalitătii în fata legii a cetătenilor.
Critica
de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece principiul egalitătii de
tratament juridic constă în aplicarea echitabilă a unei norme de drept
subiectelor aflate în cazuri identice sau similare. Inculpatul se află în
situatii diferite în cursul urmăririi penale si în faza judecătii si de aceea
stabilirea unor termene diferite pentru încetarea de drept a măsurii arestării
preventive corespunde situatiilor specifice si asigură o mai bună desfăsurare a
actului de justitie. În consecintă, nu se poate primi sustinerea că
dispozitiile art. 140 alin. 2 si ale art. 159 alin. 13 din Codul de procedură
penală sunt contrare prevederilor art. 16 din Constitutie.
II. În
ceea ce priveste dispozitiile art. 160c alin.
1 din Codul de procedură penală, întrucât acestea, ulterior sesizării Curtii,
au fost abrogate expres conform pct. 25 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
109/2003, ele nu mai pot fi supuse controlului de constitutionalitate,
deoarece, potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicată, “Curtea Constitutională decide asupra exceptiilor ridicate în
fata instantelor judecătoresti privind neconstitutionalitatea unei legi sau
ordonante (...) în vigoare, de care depinde solutionarea cauzei”. Rezultă
că exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 160c alin. 1 din Codul de procedură penală a devenit
inadmisibilă.
Pentru
considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din
Constitutie, republicată, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
alin. (3) si (6) si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992,
republicată,
CURTEA
În
numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca
neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 140 alin.
2 si ale art. 159 alin. 13 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de
Ion Emil Popescu în Dosarul nr. 9.570/2002 al Tribunalului Dâmbovita - Sectia
penală.
2.
Respinge, ca devenită inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 160c
alin. 1 din Codul de
procedură penală, exceptie ridicată de acelasi autor în acelasi dosar.
Definitivă
si obligatorie.
Pronuntată în sedinta
publică din data de 20 ianuarie 2004.
PRESEDINTE,
prof.
univ. dr. COSTICĂ BULAI
Magistrat-asistent,
Florentina
Geangu
ACTE
ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL SĂNĂTĂTII
privind metodologia de
trimitere a unor categorii de bolnavi pentru tratament în străinătate
Având
în vedere prevederile art. 3 din Ordonanta Guvernului nr.
28/2003 privind trimiterea bolnavilor pentru tratament în străinătate,
aprobată cu modificări prin Legea nr.
119/2003, văzând Referatul de aprobare al Directiei generale asistentă
medicală nr. OB.518/2004, în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr.
743/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu
modificările ulterioare,
ministrul
sănătătii emite
următorul ordin:
Art.
1. - (1) Activitatea de trimitere la tratament medical în străinătate a
bolnavilor este îndeplinită de directiile de sănătate publică judetene sau a
municipiului Bucuresti si de Directia generală asistentă medicală din cadrul
Ministerului Sănătătii.
(2)
Trimiterea bolnavilor pentru tratament în străinătate se aprobă de Ministerul
Sănătătii numai pentru afectiunile care nu pot fi tratate în tară, pe baza unei
documentatii medicale întocmite de directiile de sănătate publică judetene si a
municipiului Bucuresti, denumite în continuare directii de sănătate publică.
Art.
2. - (1) Trimiterea la tratament în străinătate se face pentru bolnavii
înscrisi pe lista unui medic de familie, care au parcurs toate nivelurile de
acordare a asistentei medicale, respectiv asistenta medicală primară, de
specialitate, si care au fost spitalizati în unităti sanitare care oferă
servicii medicale de înaltă calitate profesională si tehnică, dar a căror
sănătate nu a fost restabilită.
(2)
Documentele medicale ale bolnavului (copie de pe fisa pacientului, bilet de
iesire din spital, analize etc.) se depun de către medicul de familie, de către
apartinător (sot/sotie, rudă de gradul IV sau reprezentant legal) sau de către
bolnav la directia de sănătate publică în a cărei rază teritorială domiciliază,
împreună cu o cerere din partea bolnavului sau a apartinătorului.
(3) În
centrele universitare medicale din Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi, Craiova,
Timisoara si Târgu Mures se organizează comisii de specialitate teritoriale, ai
căror presedinti vor fi nominalizati prin ordin al ministrului sănătătii.
(4)
Arondarea judetelor la centrele universitare medicale este prevăzută în anexa
nr. 1.
(5)
Comisiile de specialitate teritoriale vor fi formate din minimum 3 cadre
medicale de specialitate cu înalt nivel de pregătire profesională, presedintele
fiecărei comisii fiind numit de ministrul sănătătii, la propunerea comisiilor
de specialitate ale Ministerului Sănătătii, iar componenta acestora va fi
hotărâtă de presedinte.
(6)
Atributiile comisiilor de specialitate teritoriale sunt prevăzute în anexa nr. 2.
Art.
3. - (1) Directiile de sănătate publică vor desemna un medic inspector
responsabil cu organizarea activitătii de trimitere la tratament în
străinătate, activitate care constă în întocmirea, verificarea si trimiterea
documentatiei medicale a bolnavilor la comisiile de specialitate teritoriale.
(2)
Medicul inspector prevăzut la alin. (1) are obligativitatea demarării
documentelor necesare în termen de o săptămână de la înregistrarea cererii.
(3)
Medicul inspector prevăzut la alin. (1) efectuează corespondenta cu clinica
recomandată de comisia de specialitate teritorială, programează bolnavul si
obtine documente privind costul si conditiile de plată a tratamentului, precum
si numărul de cont al clinicii.
Art.
4. - (1) Bolnavii propusi pentru trimitere la tratament în străinătate pot fi
internati într-o clinică din centrul universitar la care este arondată directia
de sănătate publică, la recomandarea presedintelui comisiei de specialitate
teritoriale, pentru efectuarea unei investigatii medicale riguroase atât pentru
maladia de bază, cât si pentru depistarea unor afectiuni ce contraindică sau
complică tratamentul.
(2)
După efectuarea investigatiei medicale prevăzute la alin. (1) va fi întocmită
de către presedintele comisiei de specialitate teritoriale documentatia
necesară trimiterii bolnavului în străinătate, dacă este cazul.
(3)
Directorul directiei de sănătate publică trimite Directiei generale asistentă
medicală din cadrul Ministerului Sănătătii documentatia întocmită în
conformitate cu metodologia prevăzută în prezentul ordin si însotită de
adresa-tip de înaintare, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 5.
(4)
Comisia de specialitate teritorială are obligativitatea de a comunica, în
scris, directiei de sănătate publică concluziile sale, inclusiv conduita
medicală de urmat, în maximum 14 zile de la examinarea cazului; pentru
nerespectarea acestui termen membrii comisiei răspund administrativ, civil sau
penal, după caz.
(5)
Comisia de specialitate teritorială care recomandă trimiterea la tratament în
străinătate are oligatia să examineze bolnavul si la întoarcerea acestuia în
tară, pentru a stabili beneficiul tratamentului, întocmind un raport medical ce
va fi înaintat directiei de sănătate publică, care să cuprindă date privind
starea prezentă a bolnavului.
(6) În
cazuri exceptionale impuse de natura si gravitatea bolii, precum si pentru
bolnavii minori, comisiile de specialitate teritoriale pot recomanda ca
bolnavii să se deplaseze în străinătate cu însotitori, costurile deplasării si
cazării urmând să fie suportate de acestia, cu exceptia cazurilor în care
bolnavul are vârsta cuprinsă între 0-1 an.
(7) În
cazul în care apar disfunctionalităti care întârzie întocmirea documentatiei
medicale pentru trimitere la tratament în străinătate mai mult de o lună,
directia de sănătate publică va informa Ministerul Sănătătii asupra cauzelor
acestei întârzieri, urmând ca acesta să intervină prin reprezentantii săi
pentru rezolvarea problemelor apărute.
Art.
5. - (1) Decizia trimiterii pentru tratament medical în străinătate este
adoptată după examinarea documentatiei medicale a bolnavului de către o comisie
a Ministerului Sănătătii, formată din ministrul sănătătii, ministrul secretar
de stat pe probleme de asistentă medicală, directorul general al Directiei
generale asistentă medicală si directorul Directiei relatii cu Parlamentul,
legislatie si contencios.
(2) În
cazul în care solicitările de finantare a tratamentelor în străinătate depăsesc
fondurile aprobate lunar cu această destinatie, comisia Ministerului Sănătătii
va aproba finantarea tratamentului în străinătate pe baza următoarelor criterii
de prioritate:
-
riscul vital legat de evolutia bolii;
-
beneficiul estimat pentru bolnav;
-
vârsta pacientului.
Art.
6. - (1) Suma în valută necesară pentru tratamentul în străinătate se comunică
de directia de sănătate publică a judetului în care domiciliază pacientul, pe
baza documentelor primite de la clinicile de specialitate din străinătate.
(2)
Echivalentul în lei al sumei prevăzute la alin. (1) si la art. 4 alin. (6) se
asigură de Ministerul Sănătătii în limita bugetului aprobat si se utilizează
pentru acoperirea costurilor tratamentului medico-chirurgical, ale spitalizării
si ale transportului pentru bolnav, sumele aferente fiind transmise directiei
de sănătate publică prin care s-a întocmit documentatia bolnavului.
(3)
Asigurarea valutei necesare se face de către directia de sănătate publică a
judetului în care domiciliază bolnavul, în conformitate cu regulamentul valutar
în vigoare.
Art.
7. - (1) Plata tratamentului se face de către directia de sănătate publică, de
regulă, în contul clinicii din străinătate, după efectuarea tratamentului, pe
baza documentelor justificative primite în original de la aceasta.
(2) În
situatia în care clinica din străinătate solicită achitarea în avans a costului
tratamentului sau a unei părti din acesta, directia de sănătate publică va
transmite suma stabilită, solicitând totodată ca la sfârsitul tratamentului să
se transmită documentele justificative pentru costul total al tratamentului.
(3) În
cazul unor urgente medicale, pe baza recomandărilor comisiilor de specialitate
teritoriale si a aprobării comisiei din cadrul Ministerului Sănătătii,
pacientul poate efectua tratamentul recomandat în străinătate, cu suportarea
cheltuielilor de către acesta, inclusiv costul transportului sau al
însotitorului, dacă este cazul, urmând ca în termen de 3 zile de la întoarcerea
în tară, pe baza documentelor justificative, să solicite directiei de sănătate
publică decontarea cheltuielilor prevăzute la art. 6 alin. (2).
(4) În
vederea stabilirii modalitătii de achitare a costului tratamentului în avans
sau după efectuarea acestuia, directiile de sănătate publică vor solicita, în
corespondenta cu clinicile din străinătate, precizări în acest sens.
(5) În
cazul pacientilor care au efectuat tratament în străinătate cu aprobarea
Ministerului Sănătătii si pentru care se solicită de către clinica din
străinătate prezentarea pentru control medical, în urma evaluării
tratamentului, efectuată de către comisia de specialitate teritorială, se va
considera prioritară asigurarea finantării pentru acesti pacienti, pe baza
recomandării termenului de prezentare stabilit de clinica din străinătate.
(6) În
cazul pacientilor la care suma facturată pentru tratament este mai mică decât
suma aprobată, diferenta va putea fi utilizată în acelasi scop, dacă este
cazul, în cursul aceluiasi an calendaristic, pe baza aprobării comisiei
Ministerului Sănătătii.
Art.
8. - (1) La plecarea din tară în vederea efectuării tratamentului, bolnavul sau
apartinătorul va semna un angajament prin care se obligă ca în termen de 3 zile
de la întoarcere să prezinte directiei de sănătate publică documentele
justificative ale sumelor acordate pentru efectuarea tratamentului. Modelul
angajamentului este prevăzut în anexa nr. 6.
(2)
Pacientul sau apartinătorii acestuia vor semna un document de luare la
cunostintă despre boala de care suferă, interventia recomandată, rezultatele
asteptate în urma efectuării interventiei în străinătate, precum si despre
riscurile pe care le comportă interventia. Modelul acestui document este
prevăzut în anexa nr. 7.
(3) În
cazul decesului pacientului familia are obligatia să anunte în termen de 7 zile
această situatie directiei de sănătate publică, în vederea întocmirii decontului
de cheltuieli.
Art.
9. - Pentru nerespectarea prevederilor art. 7 persoana vinovată va răspunde
material, civil sau penal, după caz.
Art.
10. - (1) Este interzisă finantarea retroactivă a tratamentelor efectuate în
străinătate de către bolnavi care nu au avut aprobarea prealabilă a comisiei
Ministerului Sănătătii, prevăzută la art. 5.
(2)
Directia de sănătate publică are obligatia de a comunica Directiei generale
asistentă medicală din cadrul Ministerului Sănătătii cazurile în care plecarea
pacientilor în străinătate în scopul efectuării unui tratament medical s-a
făcut fără aprobarea prealabilă a comisiei Ministerului Sănătătii.
Art.
11. - Alocarea sumelor necesare trimiterii pentru tratament medical în
străinătate se aprobă de ordonatorul principal de credite, în limita fondurilor
aprobate anual si trimestrial cu această destinatie.
Art.
12. - La întoarcerea în tară bolnavul are obligatia să se prezinte în termen de
14 zile la comisia de specialitate teritorială care i-a recomandat tratamentul
în străinătate.
Art.
13. - Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezentul ordin.
Art.
14. - Directia generală asistentă medicală, celelalte directii din cadrul
Ministerului Sănătătii si directiile de sănătate publică vor duce la
îndeplinire dispozitiile prezentului ordin.
Art.
15. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin îsi încetează
aplicabilitatea Ordinul ministrului sănătătii si familiei nr. 149/2003 privind
metodologia de trimitere a unor categorii de bolnavi pentru tratament în
străinătate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din
27 februarie 2003.
Art.
16. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea
I.
1.
Centrul universitar Bucuresti
Municipiul
Bucuresti
Judetele:
Arges, Buzău, Dâmbovita, Ialomita, Prahova, Teleorman, Giurgiu, Călărasi,
Ilfov, Constanta, Tulcea, Brăila
2.
Centrul universitar Cluj-Napoca
Judetele:
Cluj, Alba, Bihor, Bistrita-Năsăud, Maramures, Satu Mare, Sălaj
3.
Centrul universitar Timisoara
Judetele:
Timis, Arad, Caras-Severin, Hunedoara
4.
Centrul universitar Iasi
Judetele:
Bacău, Neamt, Suceava, Vaslui, Vrancea, Iasi, Botosani, Galati
5.
Centrul universitar Târgu Mures
Judetele:
Covasna, Harghita, Mures, Brasov, Sibiu
6.
Centrul universitar Craiova
Judetele:
Gorj, Mehedinti, Vâlcea, Dolj, Olt.
Ministrul
sănătătii,
Ovidiu
Brînzan
Bucuresti, 23 ianuarie 2004.
Nr. 50.
ARONDAREA
JUDETELOR
la
centrele universitare medicale în care functionează comisiile de specialitate
teritoriale si comisiile medicale centrale
ANEXA Nr. 2
ATRIBUTIILE
comisiilor
de specialitate teritoriale
1. Examinează bolnavul
si documentatia medicală, în vederea stabilirii diagnosticului complet al
afectiunii de bază (clinic, etiologic, functional, histopatologic, topografic,
forma si stadiul evolutiv), consemnând totodată si eventualele boli asociate.
2.
Recomandă clinica din străinătate unde poate fi efectuat tratamentul necesar.
3.
Completează procesul-verbal medical care va fi inclus în documentatia medicală
ce va fi trimisă directiei de sănătate publică, al cărui model este prevăzut în
anexa nr. 3.
4.
Completează fisa specială prevăzută în anexa nr. 4, pentru bolnavii cu
afectiuni hematologice care solicită transplant de celule STEM hematopoietice.
5.
Recomandă internarea bolnavilor, propusi pentru plecare la tratament în
străinătate, în clinica din centrul universitar la care este arondată directia
de sănătate publică a judetului în care domiciliază bolnavul, pentru o
investigatie riguroasă de evaluare a stadiului evolutiv al bolii.
6. Analizează:
a)
măsurile terapeutice aplicate în unitătile de specialitate din tară (examen
clinic complet, documentatie medicală etc.);
b)
starea bolnavului după aplicarea tratamentelor respective;
c)
recomandările de tratament în tară (unitate de specialitate, scheme
terapeutice, proceduri, metode);
d)
eficienta tratamentului aplicat în tară.
7.
Recomandă unitatea medicală în care bolnavul urmează să fie tratat, întocmind
în acest scop documentatia medicală necesară, în situatia în care tratamentul
bolnavului examinat poate fi efectuat în tară.
8.
Informează pacientul sau apartinătorii acestuia despre boala de care suferă,
interventia recomandată, rezultatele asteptate în urma efectuării interventiei
în străinătate, precum si despre riscurile pe care le comportă interventia.
ANEXA Nr. 3
PROCES
- VERBAL MEDICAL
pentru
trimiterea la tratament medical în străinătate, din data de ...............
Membrii
Comisiei de specialitate teritoriale:
1.
........................, presedintele comisiei;
2.
........................, membru;
3.
........................, membru;
4.
........................, membru;
5.
........................, membru.
În
conformitate cu prevederile .................., ne-am întrunit în comisie si am
examinat bolnavul/bolnava ....................., în vârstă de
.................., având ocupatia ..........................., buletin/carte
de identitate seria ............ nr. ........., domiciliat/domiciliată în
........................, telefon .................., stabilind următoarele:
............................................................................
Concluzii
1.
Diagnosticul complet (clinic, etiologic, forma evolutivă, boli asociate etc.)
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
2.
Tratamentul efectuat până în prezent în tară
......................................................
3.
Tratamentul efectuat până în prezent în străinătate:
a)
locul ..............................;
b)
intervalul de timp ............................;
c) în
ce a constat tratamentul ..............................;
d)
beneficiul pentru bolnav ...................................................................................;
e)
estimarea riscului legat de evolutia bolii
..............................................................
4.
Starea actuală a afectiunii ................................................
5.
Recomandări de tratament (al stării actuale) în tară:
...................................................
a) Eficienta estimată ................................................................................................
b) Nu
beneficiază de tratament în tară (motivatia completă asupra riscului
tratamentului efectuat în tară, comparativ cu cel care urmează să se efectueze
în străinătate)
.........................................................................................................................
6.
Recomandări de tratament în străinătate (al stării actuale):
a)
scopul (specificarea tratamentului recomandat, de exemplu: operatie, protezare,
tratament, recuperare etc.)
...........................................................................................................….....
...................................................................................................................;
b)
estimarea beneficiului pentru bolnav
..........................................................;
c)
locul (clinica recomandată), tara, orasul, telefon, fax
....................................
.....................................................................................................................;
d)
estimarea duratei pentru tratamentul recomandat
..........................................
.....................................................................................................................;
e)
dacă bolnavul are nevoie de însotitor - motivare ...........................................
......................................................................................................................;
Semnăturile
membrilor comisiei de specialitate teritoriale:
1.
..........................................
2.
..........................................
3.
..........................................
4.
..........................................
5. ..........................................
Presedinte,
.....................
ANEXA Nr. 4
Unitatea sanitară .................. Nr.
......../..........
la Comisia
de specialitate hematologie, pentru evaluarea indicatiei de transplant
de celule
STEM hematopoietice
(A se
completa cu majuscule toate rubricile, respectându-se integral toate datele
cerute.)
Numele bolnavului
..................................................................................
Prenumele
bolnavului
.............................................................................
Numele purtat
anterior ..........................., vârsta ......., sexul ..............
Locul nasterii
......................................, data nasterii
...........................
Mama
..............................................., tata
............................................
Buletin/carte de
identitate nr. ................. seria ..., eliberat/eliberată la data
.........................
Organul emitent
.................................................................., CNP
.......................................
Domiciliul stabil:
Judetul/sectorul
................................................, orasul/comuna
................................................
Str.
....................................................................... nr.
.........................
Bl.
................., sc. ..........., et. .........., ap. ......
Telefon
(domiciliu) ..................., alte telefoane
................................
Alte adrese
..........................................................................................
Locul de muncă
(institutia, adresa, telefon)
......................................................................................................
Persoane de
contact (grad de rudenie, nume, prenume, adresă, telefon)
...........................................................;
Diagnostic (în
detaliu: forma celulară, forma imunologică, stadiul, grupa de risc)
..............................................;
Data
diagnosticului ...........................................................
Locul
diagnosticului: Institutia ..........................................
Adresa institutiei
..........................................
Telefon
......................., fax ........................
Medic
...........................................................
Elemente de
sustinere a diagnosticului (forma celulară, forma imunologică, stadiul, grupa
de risc). A se preciza locul efectuării examenelor, dacă acesta diferă de locul
diagnosticului:
- examen clinic:
......................................................................……….......................
.................................................................................................................………....
- examene
hematologice:
......................................................................……….........
............................................................................................................……….........
- examene
citochimice si/sau imunohistochimice:
................................………............
.......................................................................................................……….............
- examene
biochimice (cu valorile normale ale metodei):
..............................................
.................................................................................................................................
- examene
imunologice (imunoserologice, imunohistochimice):
....................................
.................................................................................................................................
- examene citogenice:
................................................................................................
.................................................................................................................................
- examene radiologice
(imagistice):
.............................................................................
.................................................................................................................................
- alte examene:
..........................................................................................................
.................................................................................................................................
Tratament (în
detaliu: produs, doze, ritm, zile, răspuns, complicatii pentru fiecare cură):
.................................................................................................................................
Răspuns global
(bilant); modul în care a fost apreciată evolutia sub tratament:
.................................................................................................................................
Complicatii la
bilant:
..................................................................................................
.................................................................................................................................
Boli asociate la
momentul formulării cererii de transplant (cu precizarea elementelor de
sustinere a diagnosticului); orice modificare survenită ulterior completării
actualului formular permite anularea valabilitătii cererii si a rezolutiei
formulate.
- Cardiace:
.........................................................................................................
..........................................................................................................................
- Hepatice:
.........................................................................................................
..........................................................................................................................
- Renale:
............................................................................................................
..........................................................................................................................
- Infectioase
(precizări HIV, HTLV, virusuri hepatice, CMV, sifilis): ....................
...........................................................................................................................
- Alte boli
asociate:
.............................................................................................
...........................................................................................................................
Examene
stomatologice:
......................................................................................
...........................................................................................................................
Parafa si
semnătura medicului specialist .........................
Consult
neurologic:
.............................................................................................
...........................................................................................................................
Parafa si
semnătura medicului specialist .........................
Consult
psihiatric:
...............................................................................................
..........................................................................................................................
Parafa si
semnătura medicului specialist ...........................
Expertiza
psihologică: ..........................................................................................
............................................................................................................................
Parafa si
semnătura medicului specialist ...........................
Situatia bolii la
momentul formulării cererii de transplant:
........................................
............................................................................................................................
Elemente de
fundamentare a cererii de transplant: ..................................................
...........................................................................................................................
Ultimul bilant:
data ...........................................
Indice Karnofsky
(modificat pentru copii) ................................... Testul HIV
...........................
Radiografia
toracică (f + p)
......................................................................................................
Teste functionale
ventilatorii: VEMS ................................... CV ................. CPT
................….
FVC (optional)
........................................................ FEVI (optional)
.......................................
Indice de
difuziune a CO (optional) .......................................................................................…
Puls/AV
.................................................... TA
.............................. ECG ................................
Ecocardiograma
(FEVS) ...........................................................................................................
EEG (optional)
.........................................................................................................................
Examenul fundului
de ochi
........................................................................................................
Examenul LCR
........................................................................................................................
AST/ALT ...................................
Bilirubina serică (totală, directă, indirectă) ........................….
Creatinina serică
.......................................... CI. Creatinină (optional)
......................................
Uree sanguină
.................................................. Acid uric sanguin
............................................
Hemograma
completă:
.............................................................................................................
...............................................................................................................................………….
Mielograma
(nr./data):
..............................................................................................................
...............................................................................................................................………….
Biopsia medulară
(nr./data):
......................................................................................................
………….................................................................................................................................
Consimtământul
scris al pacientului/familiei (tutorelui legal), motivarea consimtământului:
...............................................................................................................................………….
Martori: 1. Numele
si prenumele (în clar)
..............................................................................….
Semnătura
................................................................
2. Numele si
prenumele (în clar) ..........................
Semnătura
...............................................................
Grupa sanguină
......................................................... Rh .......................................................
Anticorpi
iregulari
...................................................................................................................
Fenotip HLA
..........................................................................................................................
Semnătura si
parafa medicului care trimite
............................................................
Data formulării
cererii complete ...............................................................................................
Data analizei
cererii
.................................................................................................................
Rezultatul cererii
(TCSH este/nu este indicat) ...........................................................................
Motivarea
formulată de comisie
............................................................................................…
...................................................................................................................................……….
Locul de pe lista
de asteptare
...................................................................................................
Data prevăzută a
transplantului .................................................................................................
Centrul
...........
Alte observatii
ale comisiei
......................................................................................................
...................................................................................................................................………
Asigurarea de
sănătate/Nr. carnet de asigurat
.......................................................................….
Comisia de
specialitate teritorială: ..............................................................................................
Presedinte
....................................................
Membri:
1.
....................................................
2.
...................................................
3.
...................................................
ANEXA Nr. 5
DIRECTIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
..............................
(adresă, telefon, fax)
Nr. ............/...........
Către
MINISTERUL
SĂNĂTĂTII
Directia generală
asistentă medicală
Vă trimitem
alăturat dosarul medical al pacientului ....................., cu diagnosticul
................. , care are recomandarea Comisiei medicale de
................................ pentru trimiterea la tratament medical în
..................................., în vederea efectuării
................................... .
Vă rugăm să
analizati si să dispuneti finantarea cu echivalentul în lei al sumei de
..............., din care:
cheltuieli de
tratament = ..........................……....................;
cheltuieli de
spitalizare = .....................................................;
cheltuieli de
transport = ...................................................... .
Director,
...............................
Director
adjunct financiar-contabil,
..............................................
ANEXA Nr. 6
Subsemnatul
...............................................................................................................................,
(numele si prenumele) domiciliat în .............. , (judet, localitate, str., bl., sc., et., ap.) cu buletin/carte de identitate seria
............ nr. ............, eliberat/eliberată la data de
.................... de ..., în calitate de solicitant/apartinător legal
(sot/sotie, rudă până la gradul IV sau reprezentant legal) al tratamentului în
străinătate pentru diagnosticul ....................................., aprobat
prin (nr. de înregistrare al documentului de aprobare)
........................, în temeiul art. ............... din Ordinul ministrului
sănătătii nr. 50 din 23 ianuarie 2004, mă angajez ca în termen de 3 zile de la
întoarcerea mea în tară să prezint directiei de sănătate publică a judetului
................. (municipiului Bucuresti) documentele justificative privind
utilizarea sumei de ............, aprobată pentru efectuarea tratamentului
medical.
Nr.
......................... din .......................
Semnătura
..........................
ANEXA Nr. 7
Subsemnatul
...............................................................................................................................,
(numele si prenumele) domiciliat în .............. , (judet, localitate, str., bl., sc., et., ap.) cu buletin/carte de identitate seria
......... nr. .............., eliberat/eliberată la data de
...................... de ...................., în calitate de
solicitant/apartinător legal (sot/sotie, rudă până la gradul IV sau
reprezentant legal) al tratamentului în străinătate pentru diagnosticul
..........................., în temeiul art. 8 alin. (2) din Ordinul
ministrului sănătătii nr. 50 din 23 ianuarie 2004, declar că am luat cunostintă
de la comisia de specialitate teritorială despre următoarele informatii
referitoare la:
- boala de care
suferă pacientul pentru care se recomandă tratament în străinătate;
- tratamentul
recomandat în străinătate, precum si riscurile pe care le comportă acesta;
- rezultatele
asteptate în urma efectuării tratamentului în străinătate.
Nr.
......................... din .......................
Semnătura
..........................
CASA NATIONALĂ DE ASIGURĂRI DE
SĂNĂTATE
pentru aprobarea
utilizării formularelor unice pe tară, fără regim special, necesare raportării
activitătii furnizorilor de servicii medicale
Având
în vedere:
- art. 14 alin. (1)
lit. n), art. 34 alin. (1) lit. h), art. 51 alin. (1) lit. e), art. 69 lit. l),
art. 81 lit. g), art. 110 lit. n) din Contractul-cadru privind conditiile
acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de
sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
1.485/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 920
din 22 decembrie 2003;
-
Referatul Directiei generale relatii cu furnizorii nr. D.G.A. IV/63 din 20
ianuarie 2004, aprobat de directorul general al Casei Nationale de Asigurări de
Sănătate, în temeiul prevederilor:
- art.
77 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări
sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
838 din 20 noiembrie 2002, cu modificările ulterioare,
presedintele
Casei Nationale de Asigurări de Sănătate emite următoarea decizie:
Art.
1. - (1) Se aprobă utilizarea formularelor unice pe tară, fără regim special,
care includ si desfăsurătoarele activitătilor realizate de medicii din
asistenta medicală primară, necesare facturării lunare în vederea decontării de
către casele de asigurări de sănătate a activitătii realizate potrivit
contractului de furnizare de servicii medicale, conform anexelor nr. 1a-1i.
(2) Se
aprobă utilizarea formularelor unice pe tară, fără regim special, care includ
si desfăsurătoarele activitătilor realizate de medicii din asistenta medicală
ambulatorie de specialitate, necesare facturării lunare în vederea decontării
de către casele de asigurări de sănătate a activitătii realizate potrivit
contractului de furnizare de servicii medicale, conform anexelor nr. 2a-2m si
anexei nr. 7 (Scrisoare medicală).
(3) Se
aprobă utilizarea formularelor unice pe tară, fără regim special, care includ
si desfăsurătoarele activitătilor realizate de medicii din asistenta medicală
spitalicească, necesare facturării lunare în vederea decontării de către casele
de asigurări de sănătate a activitătii realizate potrivit contractului de
furnizare de servicii medicale, conform anexelor nr. 3a-3g si anexei nr. 7
(Scrisoare medicală).
(4) Se
aprobă utilizarea formularelor unice pe tară, fără regim special, care includ
si desfăsurătoarele activitătilor realizate de furnizorii de servicii medicale
de urgentă si de transport sanitar, necesare facturării lunare în vederea
decontării de către casele de asigurări de sănătate a activitătii realizate
potrivit contractului de furnizare de servicii medicale, conform anexelor nr.
4a-4d si anexei nr. 7 (Scrisoare medicală).
(5) Se
aprobă utilizarea formularelor unice pe tară, fără regim special, care includ
si desfăsurătoarele activitătilor realizate de furnizorii de servicii medicale
de îngrijiri la domiciliu, necesare facturării lunare în vederea decontării de
către casele de asigurări de sănătate a activitătii realizate potrivit
contractului de furnizare de servicii medicale, conform anexelor nr. 5a-5b si
anexei nr. 7 (Scrisoare medicală).
(6) Se
aprobă utilizarea formularelor unice pe tară, fără regim special, care includ
si desfăsurătoarele activitătilor realizate de medicii din asistenta medicală
de recuperare, necesare facturării lunare în vederea decontării de către casele
de asigurări de sănătate a activitătii realizate potrivit contractului de
furnizare de servicii medicale, conform anexelor nr. 6a-6b si anexei nr. 7
(Scrisoare medicală).
(7) Se
aprobă utilizarea în vederea decontării de către casele de asigurări de
sănătate a formularelor tipizate de “Factură fiscală” fără T.V.A.
Art.
2. - (1) Anexele nr. 1-7*) fac parte integrantă din prezenta decizie.
(2)
Formularele cuprinse în prezenta decizie constituie modele-tip.
Art.
3. - Pentru anul 2004 furnizorii de servicii medicale vor raporta serviciile
medicale prestate în vederea decontării acestor servicii de către casele de
asigurări de sănătate judetene, a municipiului Bucuresti si a celor asimilate
acestora, potrivit formularelor aprobate prin prezenta decizie.
Art.
4. - Decizia presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr.
78/2003 pentru aprobarea utilizării formularelor unice pe tară, fără regim
special, necesare raportării activitătii furnizorilor de servicii medicale, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 136 si nr. 136 bis din 3 martie 2003, cu modificările
si completările ulterioare, îsi încetează valabilitatea la data de 31 decembrie
2003.
Art.
5. - Directia generală relatii cu furnizorii si directiile de specialitate din
Casa Natională de Asigurări de Sănătate si casele de asigurări de sănătate
judetene, a municipiului Bucuresti si cele asimilate acestora vor duce la
îndeplinire prevederile prezentei decizii.
Art.
6. - (1) Prevederile prezentei decizii sunt valabile pentru anul 2004.
(2) Prezenta
decizie va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Presedintele
Casei Nationale de Asigurări de Sănătate,
Cristian
Celea
Bucuresti, 20 ianuarie 2004.
Nr. 51.
*) Anexele nr. 1-7 se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 bis abonament, care se poate achizitiona si de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.