MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 605         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 6 iulie 2004

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

264. - Lege privind organizarea si functionarea  Academiei de Stiinte Medicale

 

456. - Decret pentru promulgarea Legii privind organizarea si functionarea Academiei de Stiinte Medicale

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

903. - Hotărâre privind aprobarea acordurilor de concesiune a unor perimetre de dezvoltare-exploatare si exploatare petrolieră, încheiate între Agentia Natională pentru Resurse Minerale si Societatea Natională a Petrolului “Petrom” - S.A. Bucuresti

 

926. - Hotărâre privind aprobarea Protocolului încheiat la întâlnirea de constituire a Comisiei mixte româno-ungare pentru protectia mediului si a Regulamentului de organizare si functionare a acesteia, semnate la Budapesta la 16 septembrie 2003

 

Protocol încheiat la întâlnirea de constituire a Comisiei mixte româno-ungare pentru protectia mediului

 

951. - Hotărâre pentru aprobarea Protocolului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Croatia privind succesiunea la acordurile încheiate între România si Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, semnat la Bucuresti la 5 martie 2004, si a Protocolului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Slovenia privind inventarierea cadrului juridic bilateral, semnat la Bucuresti la 5 aprilie 2004

 

Protocol între Guvernul României si Guvernul Republicii Croatia privind succesiunea la acordurile încheiate între România si Republica Socialistă Federativă Iugoslavia

 

Protocol între Guvernul României si Guvernul Republicii Slovenia privind inventarierea cadrului juridic bilateral

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

 SENATUL

 

LEGE

privind organizarea si functionarea Academiei de Stiinte Medicale

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Academia de Stiinte Medicale este institutia publică de interes national în domeniul cercetării stiintifice medicale si farmaceutice, de consacrare academică, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Sănătătii.

(2) Sediul Academiei de Stiinte Medicale se află în municipiul Bucuresti, sos. Stefan cel Mare nr. 19-21, sectorul 2.

Art. 2. - Academia de Stiinte Medicale este continuatoarea Academiei de Stiinte Medicale, înfiintată prin Decretul Consiliului de Stat nr. 590/1969 pentru înfiintarea Academiei de Stiinte Medicale.

Art. 3. - Academia de Stiinte Medicale are ca obiect de activitate:

a) dezvoltarea stiintelor medicale si farmaceutice în scopul îmbunătătirii stării de sănătate a populatiei;

b) promovarea pe plan national a cercetărilor stiintifice din domeniile biomedicinei, medicinei clinice, medicinei fundamentale, medicinei preventive, sănătătii publice si stiintelor farmaceutice;

c) coordonarea activitătii de cercetare stiintifică în domeniile de vârf ale biomedicinei fundamentale si aplicative, desfăsurate în unitătile aflate în coordonarea sau subordonarea Ministerului Sănătătii sau în alte unităti de profil.

Art. 4. - În realizarea obiectului său de activitate, Academia de Stiinte Medicale colaborează cu Ministerul Sănătătii, Ministerul Educatiei si Cercetării, Academia Română, institutiile de învătământ superior de medicină si farmacie, precum si cu alte ministere, institutii si unităti de profil.

 

CAPITOLUL II

Organizare si functionare

 

Art. 5. - Academia de Stiinte Medicale se organizează si functionează potrivit prevederilor prezentei legi si statutului propriu, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, initiată de Ministerul Sănătătii.

Art. 6. - (1) Academia de Stiinte Medicale îndeplineste următoarele atributii pentru realizarea obiectului său de activitate:

a) participă la elaborarea strategiei nationale a activitătii de cercetare stiintifică din domeniul medical si farmaceutic, în vederea îmbunătătirii stării de sănătate a populatiei României;

b) contribuie la valorificarea cercetării stiintifice medicale si farmaceutice, asigurând îndrumarea metodologică a unitătilor medico-sanitare;

c) elaborează programe de cercetare stiintifică în domeniile de interes pentru Ministerul Sănătătii si alte organe ale administratiei publice;

d) colaborează, la nivel national, la programele de cooperare stiintifică internatională ale institutelor de cercetare medicală si ale colectivelor de cercetare din institutiile de învătământ superior cu profil medico-farmaceutic uman si ale centrelor de cercetare cu profil biomedical si interdisciplinar;

e) participă la elaborarea programelor stiintifice medicale ale Ministerului Sănătătii, ale Ministerului Integrării Europene, ale Ministerului Educatiei si Cercetării, ale Academiei Române si ale altor ministere si institutii interesate;

f) initiază si dezvoltă relatii de colaborare cu institutii stiintifice si de învătământ din tară si din străinătate, precum si cu organizatii nationale si internationale;

g) acordă, în conditiile legii, distinctii si premii pentru contributii deosebite în activitatea stiintifică;

h) organizează, în nume propriu sau în colaborare cu societăti stiintifice medicale din tară si din străinătate, manifestări stiintifice, congrese, seminarii, ateliere de lucru si simpozioane pe problemele cercetării medico-farmaceutice si/sau asistentei medicale;

i) participă, împreună cu Ministerul Sănătătii, Ministerul Educatiei si Cercetării si cu alte institutii abilitate, la evaluarea si atestarea capacitătii institutiilor care desfăsoară activităti de cercetare în domeniul cercetării stiintifice medicale si farmaceutice, în conditiile legii;

j) formulează puncte de vedere în legătură cu înfiintarea sau desfiintarea de institute, centre si unităti de cercetare din domeniul medical si farmaceutic;

k) conduce programe de cercetare stiintifică medicală si farmaceutică din Planul national de cercetare-dezvoltare si inovare, atribuite de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, pe bază de criterii de capabilitate, în sistem competitional sau în mod direct;

l) elaborează, în concordantă cu normele internationale, reglementări privind bioetica, observatiile si cercetarea pe om, conditiile de folosire a animalelor de laborator;

m) contribuie la corelarea obiectivelor de cercetare medicală natională cu programele Uniunii Europene din domeniul medical si farmaceutic;

n) coordonează si evaluează activitatea de cercetare stiintifică medicală si farmaceutică din structurile proprii;

o) propune autoritătii de stat pentru cercetare-dezvoltare constituirea, pe perioade determinate, în conditiile legii, de centre sau colective mixte de specialisti pentru realizarea unor strategii de ramură sau sectoriale;

p) formulează propuneri în domeniul dezvoltării învătământului medical si farmaceutic;

q) organizează educatia medicală continuă a personalului care lucrează în domeniul medical si farmaceutic uman, împreună cu Colegiul Medicilor din România, Colegiul Farmacistilor din România si în colaborare cu institutiile de învătământ superior de medicină si farmacie acreditate. Programele nationale de educatie medicală continuă sunt avizate de Ministerul Sănătătii, precum si de Ministerul Educatiei si Cercetării;

r) informează anual Ministerul Sănătătii asupra principalelor activităti desfăsurate, cu impact asupra stării de sănătate si a asistentei medicale.

(2) Academia de Stiinte Medicale îndeplineste si alte atributii din domeniul său de activitate, stabilite prin lege sau prin statutul său.

Art. 7. - (1) Academia de Stiinte Medicale reuneste personalităti de o deosebită valoare stiintifică si profesională din domeniile cercetării stiintifice medicale si farmaceutice.

(2) Academia de Stiinte Medicale are în componenta sa membri titulari, membri corespondenti si membri de onoare.

Numărul maxim al membrilor titulari si al membrilor corespondenti este de 231, din care 190 membri titulari.

Numărul membrilor de onoare se stabileste prin statut.

(3) Membrii titulari si membrii corespondenti sunt cetăteni români alesi dintre personalitătile stiintifice de prestigiu din domeniile prevăzute la alin. (1).

(4) Membrii de onoare sunt cetăteni români si străini care s-au remarcat prin realizările si contributiile lor la dezvoltarea stiintelor din domeniul medical si farmaceutic.

Art. 8. - Academia de Stiinte Medicale poate acorda si titlul de membru post-mortem.

Art. 9. - Criteriile si procedura de alegere si de excludere a membrilor Academiei de Stiinte Medicale se stabilesc prin Statutul Academiei de Stiinte Medicale.

Art. 10. - (1) Membrii titulari ai Academiei de Stiinte Medicale beneficiază de o indemnizatie lunară viageră egală cu salariul mediu pe economie.

(2) Membrii titulari si corespondenti ai Academiei de Stiinte Medicale sunt mentinuti în activitate sau în functii de conducere până la vârsta de 70 de ani. Peste această vârstă sunt mentinuti în activitate numai cu acordul institutiei în care lucrează, prin prelungiri anuale în baza certificatului de sănătate.

Art. 11. - Academia de Stiinte Medicale îsi organizează în centrele universitare medicale si farmaceutice filiale teritoriale, unităti fără personalitate juridică.

Art. 12. - Pentru buna desfăsurare a activitătii Academiei de Stiinte Medicale, în structura acesteia se organizează sectii stiintifice.

Art. 13. - Atributiile si modul de organizare si functionare ale filialelor teritoriale si ale sectiilor stiintifice se stabilesc prin Statutul Academiei de Stiinte Medicale.

Art. 14. - Organele de conducere ale Academiei de Stiinte Medicale sunt:

a) adunarea generală;

b) consiliul stiintific;

c) biroul executiv al consiliului stiintific;

d) presedintele.

Art. 15. - (1) Adunarea generală a membrilor Academiei de Stiinte Medicale constituie forul suprem de conducere al acesteia si este alcătuită din academicieni membri titulari, membri corespondenti si membri de onoare.

(2) Numai membrii titulari si membrii corespondenti au drept de vot.

Art. 16. - Adunarea generală a membrilor Academiei de Stiinte Medicale are următoarele atributii:

a) adoptă Statutul Academiei de Stiinte Medicale, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Sănătătii;

b) aprobă darea de seamă asupra activitătii desfăsurate între două adunări generale, precum si programele de activitate stiintifică anuală si de perspectivă;

c) aprobă programe pentru valorificarea rezultatelor cercetării stiintifice în domeniul medical si farmaceutic si pentru îmbunătătirea asistentei medicale;

d) alege, prin vot secret, noii membri ai Academiei de Stiinte Medicale;

e) alege, prin vot secret, presedintele, vicepresedintii si secretarul general al Academiei de Stiinte Medicale.

Mandatul acestora este de 4 ani, având dreptul de a fi realesi pentru încă un mandat.

Art. 17. - Adunarea generală a membrilor Academiei de Stiinte Medicale este legal constituită în prezenta a cel putin două treimi din numărul membrilor săi si ia hotărâri valabile cu votul majoritătii simple a celor prezenti. Dacă la prima convocare nu este întrunit numărul legal de două treimi din membri, se convoacă, în termen de maximum 30 de zile, o nouă adunare, care se consideră legal constituită în prezenta a cel putin jumătate plus unu din numărul total de membri. În cazul în care nici la a doua convocare nu este întrunit numărul legal de membri, se convoacă, în termen de maximum 10 zile, o nouă adunare, care se consideră legal constituită cu numărul membrilor prezenti.

Art. 18. - Adunarea generală se întruneste în sesiune ordinară o dată pe an si în sesiune extraordinară ori de câte ori este nevoie, la solicitarea consiliului stiintific sau a jumătate plus unu din numărul membrilor.

Art. 19. - Consiliul stiintific asigură conducerea Academiei de Stiinte Medicale între sesiunile adunării generale.

Art. 20. - (1) Consiliul stiintific este format din presedintele Academiei de Stiinte Medicale, vicepresedinti, secretarul general, precum si presedintii filialelor.

(2) Biroul executiv al consiliului stiintific este format din presedintele Academiei de Stiinte Medicale, vicepresedinti si secretarul general si asigură conducerea operativă.

Art. 21. - (1) Presedintele Academiei de Stiinte Medicale este presedintele consiliului stiintific si al biroului executiv.

(2) Presedintele reprezintă Academia de Stiinte Medicale în relatiile cu tertii si este ordonator de credite.

(3) Atributiile consiliului stiintific, ale biroului executiv, ale presedintelui si modul de lucru al acestora se stabilesc prin Statutul Academiei de Stiinte Medicale.

(4) În cazul în care presedintele nu îsi poate exercita prerogativele pe o perioadă de mai mult de 30 de zile, va desemna, în vederea exercitării acestora, pe unul dintre vicepresedinti.

(5) În exercitarea atributiilor sale, presedintele emite decizii.

Art. 22. - Numărul maxim de posturi si structura organizatorică ale Academiei de Stiinte Medicale se aprobă prin hotărâre a Guvernului, initiată de Ministerul Sănătătii.

Art. 23. - Salarizarea personalului din aparatul de lucru propriu al Academiei de Stiinte Medicale se face în conformitate cu dispozitiile aplicabile personalului bugetar.

Art. 24. - (1) Finantarea Academiei de Stiinte Medicale se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătătii, si din venituri proprii.

(2) Academia de Stiinte Medicale poate beneficia de donatii, sponsorizări si alte surse, potrivit legii.

Art. 25. - (1) Academia de Stiinte Medicale are în dotare un parc auto propriu.

(2) Numărul maxim de autovehicule si consumul lunar de carburanti pentru aparatul de lucru si filialele teritoriale se stabilesc potrivit Ordonantei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritătile administratiei publice si institutiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările si completările ulterioare.

 

CAPITOLUL III

Structurile de cercetare care îsi desfăsoară activitatea în coordonarea stiintifică a Academiei de Stiinte Medicale

 

Art. 26. - (1) Cercetarea stiintifică medicală si farmaceutică cuprinde:

a) cercetarea medicală fundamentală;

b) cercetarea medicală clinică;

c) cercetarea medicală în domeniul sănătătii publice si

al serviciilor de sănătate;

d) cercetarea în domeniul stiintelor farmaceutice;

e) cercetarea în domeniul tehnologiilor medicale avansate;

f) cercetarea în domeniul medicinei comparate;

g) cercetarea în domeniul epidemiologiei si medicinei preventive.

(2) Următoarele structuri de cercetare îsi pot desfăsura activitatea în coordonarea stiintifică a Academiei de Stiinte Medicale:

a) nuclee;

b) colective;

c) laboratoare;

d) sectii;

e) departamente;

f) institute în care se desfăsoară activitate de asistentă medicală, de învătământ si cercetare stiintifică medicală si institute în care se desfăsoară numai activitate de cercetare stiintifică medicală, care au personalitate juridică si sunt în subordinea sau în coordonarea Ministerului Sănătătii;

g) institutii fără personalitate juridică, în care se desfăsoară activitate de cercetare stiintifică medicală, grefate pe clinici sau sectii.

(3) Structurile de cercetare stiintifică medicală prevăzute la alin. (2) lit. a)-e) pot functiona atât în institute în care se desfăsoară numai activitate de cercetare stiintifică medicală, cât si în celelalte unităti sanitare cu sau fără paturi, în care se desfăsoară si activitate de asistentă medicală si învătământ.

Art. 27. - Unitătile de cercetare prevăzute la art. 26 alin. (2), care încheie contracte de cercetare stiintifică medicală, informează direct Academia de Stiinte Medicale asupra rezultatelor cercetărilor pentru care au fost finantate.

 

CAPITOLUL IV

Dispozitii finale

 

Art. 28. - Sintagma “Academia de Stiinte Medicale” nu poate fi folosită de nici o altă institutie publică sau privată în cuprinsul denumirii acesteia.

Art. 29. - În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Academia de Stiinte Medicale, prin intermediul Ministerului Sănătătii, supune spre aprobare Guvernului statutul acesteia.

Art. 30. - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Decretul Consiliului de Stat nr. 590/1969 pentru înfiintarea Academiei de Stiinte Medicale, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 90 din 21 august 1969, cu modificările ulterioare, cu exceptia art. 1 alin. (1), precum si prevederile referitoare la academicieni, cuprinse în art. 9 alin. (2) din Legea nr. 74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Medicilor din România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 decembrie 2000, cu modificările si completările ulterioare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 16 iunie 2004.

Nr. 264.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind organizarea si functionarea Academiei de Stiinte Medicale

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind organizarea si functionarea Academiei de Stiinte Medicale si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 14 iunie 2004.

Nr. 456.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea acordurilor de concesiune a unor perimetre de dezvoltare-exploatare si exploatare petrolieră, încheiate între Agentia Natională pentru Resurse Minerale si Societatea Natională a Petrolului “Petrom” - S.A. Bucuresti

 

În temeiul art. 108 din Constitutie, republicată, si al art. 13 alin. 4 din Legea petrolului nr. 134/1995, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă acordurile de concesiune încheiate între Agentia Natională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, si Societatea Natională a Petrolului “Petrom” - S.A. Bucuresti, în calitate de concesionar, pentru 155 de perimetre de dezvoltare-exploatare si 46 de perimetre de exploatare petrolieră.

(2) Acordurile de concesiune a perimetrelor de dezvoltare-exploatare si exploatare petrolieră sunt identificate în anexele nr. 1a) si 1b) si sunt prezentate în anexele nr. 2-202*) care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Acordurile de concesiune pentru dezvoltare-exploatare si exploatare petrolieră prevăzute la art. 1 intră în vigoare la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 223/1999 privind aprobarea Acordului de concesiune a 225 de perimetre pentru dezvoltare-exploatare si exploatare petrolieră, încheiat între Agentia Natională pentru Resurse Minerale si Societatea Natională a Petrolului “Petrom” - S.A. Bucuresti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 8 aprilie 1999, care se referă la perimetrele (zăcămintele comerciale) prevăzute în anexele nr. 1a) si 1b).

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul economiei si comertului,

Dan Ioan Popescu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

Maria Iuliana Stratulat

 

Bucuresti, 10 iunie 2004.

Nr. 903.

*) Anexele nr. 2-202 se comunică Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale.

 

ANEXA Nr. 1a)*)

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Protocolului încheiat la întâlnirea de constituire a Comisiei mixte româno-ungare pentru protectia mediului si a Regulamentului de organizare si functionare a acesteia, semnate la Budapesta la 16 septembrie 2003

 

În temeiul art. 108 din Constitutie, republicată, si al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Protocolul încheiat la întâlnirea de constituire a Comisiei mixte româno-ungare pentru protectia mediului si Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei mixte româno-ungare pentru protectia mediului, semnate la Budapesta la 16 septembrie 2003.

Art. 2. - Cheltuielile ocazionate de ducerea la îndeplinire de către partea română a prevederilor protocolului si regulamentului prevăzute la art. 1 vor fi efectuate în conformitate cu reglementările legale în vigoare, în limita prevederilor bugetului aprobat al Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul mediului si gospodăririi apelor,

Florin Stadiu,

secretar de stat

Ministrul afacerilor externe,

Mircea Geoană

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 10 iunie 2004.

Nr. 926.

 

PROTOCOL

încheiat la întâlnirea de constituire a Comisiei mixte româno-ungare pentru protectia mediului

 

În data de 16 septembrie 2003 a fost înfiintată Comisia mixtă româno-ungară pentru protectia mediului, denumită în continuare Comisie mixtă, care are ca sarcină coordonarea aplicării Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protectiei mediului, semnat la Bucuresti la 26 mai 1997 si intrat în vigoare la 14 decembrie 2000, denumit în continuare Acord.

Functiile de copresedinti ai Comisiei mixte au fost îndeplinite de ministrii însărcinati cu protectia mediului din cele două tări.

Pentru pregătirea primei reuniuni a Comisiei mixte, în data de 15 septembrie 2003, a avut loc o întâlnire bilaterală pregătitoare la nivel de experti.

Întâlnirea de constituire a Comisiei mixte a fost prezidată de domnul Ilie Sârbu, ministrul român al agriculturii, pădurilor, apelor si mediului, si de domnul dr. Pers.nyi Mikl.s, ministrul ungar al mediului si apei, în calitate de copresedinti ai Comisiei mixte.

Lista participantilor la întâlnire este prezentată în anexă.

La întâlnire au fost discutate următoarele puncte ale ordinii de zi:

1. Constituirea Comisiei mixte româno-ungare pentru protectia mediului

2. Aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei mixte

3. Sarcinile grupurilor permanente de experti înfiintate în cadrul Comisiei mixte

4. Aprobarea protocolului încheiat la această întâlnire 5. Locul si data desfăsurării celei de-a doua reuniuni a Comisiei mixte

6. Colaborarea privind schimbul de informatii referitoare la proiectul Rosia Montană.

În cuvântul lor, copresedintii Comisiei mixte au accentuat importanta aplicării Acordului si au subliniat că prin constituirea Comisiei mixte se deschide un nou capitol în cooperarea bilaterală privind protectia mediului si conservarea naturii. Au exprimat speranta că dezvoltarea cooperării bilaterale va fi fructuoasă atât pentru România, cât si pentru Ungaria si, totodată, se va transmite un mesaj pozitiv pentru o societate mai deschisă.

 

Rezultatele întâlnirii:

 

Referitor la punctul 1

Copresedintii au făcut cunoscut că a fost înfiintată Comisia mixtă si că aceasta îsi începe activitatea.

Părtile au luat cunostintă de membrii Comisiei mixte, care este compusă din copresedinti, reprezentanti ai Secretariatului si ai Ministerului Afacerilor Externe, conducătorii grupurilor de experti, precum si reprezentanti ai altor institutii implicate în aplicarea Acordului, astfel:

- din partea română:

- Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului;

- Ministerul Economiei si Comertului;

- Ministerul Administratiei si Internelor;

- Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului;

- din partea ungară:

- Ministerul Protectiei Mediului si Apelor;

- Ministerul Economiei si Transporturilor;

- Ministerul de Interne;

- Consiliul dezvoltării regionale din Câmpia de Sud;

- Consiliul dezvoltării regionale din Câmpia de Nord.

Copresedintii părtilor au căzut de acord că activitatea permanentă de coordonare si secretariat a Comisiei mixte va fi îndeplinită de către directiile de relatii internationale ale ministerelor responsabile cu protectia mediului.

 

Referitor la punctul 2

Comisia mixtă a adoptat si copresedintii au semnat Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei mixte, denumit în continuare Regulament, care a fost elaborat cu ocazia întâlnirii dintre experti români si unguri, de la Budapesta, din 1-3 decembrie 2002.

Regulamentul va intra în vigoare în momentul primirii ultimei notificări în legătură cu aprobarea acestuia de către Guvern.

 

Referitor la punctul 3

În conformitate cu Regulamentul, Comisia mixtă a hotărât înfiintarea a trei grupuri permanente de experti, după cum urmează:

- Grupul permanent de experti pentru protectia mediului;

- Grupul permanent de experti pentru ocrotirea naturii;

- Grupul permanent de experti pentru programe si proiecte internationale.

Copresedintii au convenit ca în termen de o lună de la intrarea în vigoare a Regulamentului să nominalizeze conducătorii grupurilor de experti si să se informeze reciproc în legătură cu aceste nominalizări prin intermediul Secretariatului. Totodată, au stabilit să însărcineze conducătorii grupurilor de experti cu pregătirea si convenirea sarcinilor, temelor si proiectelor pentru perioada 2003-2004.

 

Referitor la punctul 4

Pe baza art. 4 din Acord, s-a elaborat Protocolul privind constituirea Comisiei mixte.

 

Referitor la punctul 5

În conformitate cu art. 4 din Acord, s-a stabilit ca a doua reuniune a Comisiei mixte să aibă loc în România, în semestrul II al anului 2004.

În legătură cu înfiintarea Comisiei mixte a apărut necesitatea eliminării, respectiv evitării, paralelismelor cu structurile Comisiei mixte interguvernamentale de colaborare si parteneriat activ între România si Republica Ungară, subiect care trebuie examinat în continuare.

 

Referitor la punctul 6

În legătură cu proiectul Rosia Montană părtile au căzut de acord că în decurs de o săptămână vor nominaliza reciproc reprezentantii responsabili cu colaborarea privind schimbul de informatii, astfel încât acesta să se realizeze sistematic si eficient.

Partea română a informat partea ungară că în cursul lunii iunie a.c. investitorul si-a retras documentatia depusă în luna octombrie 2002, în vederea declansării procedurii de autorizare din punct de vedere al protectiei mediului. Cu această ocazie, au solicitat reluarea procedurii de autorizare în conformitate cu noile reglementări nationale, armonizate în totalitate cu legislatia Uniunii Europene. Până în prezent, investitorul nu a prezentat documentatia necesară.

Prezentul protocol a fost semnat la Budapesta la 16 septembrie 2003, în două exemplare, fiecare în limba română si limba maghiară, ambele texte fiind egal autentice.

 

Ilie Sârbu,

copresedintele român

al Comisiei mixte româno-ungare

Persanyi Miklos,

copresedintele ungar

al Comisiei mixte româno-ungare

 

ANEXĂ

la protocol

 

LISTA PARTICIPANTILOR

la întâlnirea de constituire a Comisiei mixte româno-ungare pentru protectia mediului

 

Delegatia română:

Ilie Sârbu - ministrul agriculturii, pădurilor, apelor si mediului

Ioan Jelev - director general, Directia generală de protectia mediului, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului (MAPAM)

Anemari Ciurea - consilier, Directia de coordonare, reglementare, gestionarea, protectia ecologică a apelor si districte internationale, MAPAM

Dumitra Mereută - consilier, Directia controlul poluării, protectia atmosferei, solului, naturii si conservării biodiversitătii, MAPAM

Elena Bucur - consilier, Directia de integrare europeană pentru agricultură si relatii internationale, MAPAM

Alina Niculescu - consilier juridic, secretar III, Ministerul Afacerilor Externe

 

Delegatia ungară:

dr. Pers.nyi Mikl.s - ministrul mediului si apei

Rakics Robert - secretar de stat adjunct

Vajna Aniko - sef adjunct de departament

Katalin Ughy - director general

Palfi Katalin - sef de departament

Lakos Louise - sef de departament, Departamentul pentru Relatii Internationale

Arokhati Zsuzsanna - sef adjunct de departament, Departamentul pentru Relatii Internationale

Sallai Adrienn - expert, Departamentul pentru Relatii Internationale

 

REGULAMENT

de organizare si functionare a Comisiei mixte româno-ungare pentru protectia mediului

 

În conformitate cu prevederile art. 3 din Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protectiei mediului (denumit în continuare Acord), semnat la 26 mai 1997 la Bucuresti si intrat în vigoare la 14 decembrie 2000, se înfiintează Comisia mixtă româno-ungară pentru protectia mediului (denumită în continuare Comisie mixtă).

Comisia mixtă îsi va desfăsura activitatea în concordantă cu cele ce urmează:

 

ARTICOLUL 1

 

Comisia mixtă, în sfera proprie de obligatii si competentă:

a) coordonează si evaluează realizarea sarcinilor si obiectivelor prevăzute în Acord;

b) promovează dezvoltarea cooperării bilaterale în domeniile protectiei mediului si conservării naturii, în conformitate cu prevederile Acordului, si îmbunătătirea cadrului legal, profesional si institutional al acesteia;

c) sprijină dezvoltarea legăturii dintre cele două state în domeniile protectiei mediului si conservării naturii, promovând cooperarea prin recomandări adresate structurilor coordonatoare ale altor acorduri bilaterale relevante;

d) asigură functionarea continuă si coordonarea grupurilor sale de experti;

e) aprobă regulamentele necesare pentru implementarea Acordului, în conformitate cu prevederile art. 3 paragraful (2) lit. c) si ale art. 5 paragraful (2).

 

ARTICOLUL 2

 

Copresedintii Comisiei mixte sunt ministrii responsabili cu protectia mediului din România si Republica Ungară. Când este necesar, ministrii vor fi înlocuiti de reprezentantii împuterniciti ai acestora.

 

ARTICOLUL 3

 

a) Comisia mixtă functionează cu cel mult 11 membri pentru fiecare parte si este compusă din copresedinti, reprezentanti ai Secretariatului si ai ministerelor afacerilor externe, conducătorii grupurilor permanente de experti si reprezentanti ai institutiilor implicate în realizarea obiectivelor Acordului.

b) Cele două părti se vor informa reciproc, cu cel putin 7 zile înainte de începerea reuniunii Comisiei mixte, asupra participantilor.

 

ARTICOLUL 4

 

Sarcinile de coordonare si de secretariat impuse de activitatea continuă a Comisiei mixte vor fi realizate, pentru partea română, de Directia de integrare europeană pentru agricultură si relatii internationale din Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului si, pentru partea ungară, de Departamentul pentru Relatii Internationale din Ministerul Mediului si Apelor (denumite în continuare Secretariat).

 

ARTICOLUL 5

 

a) Pentru îndeplinirea sarcinilor sale, Comisia mixtă va înfiinta următoarele grupuri permanente la nivel de experti:

- Grupul permanent de experti pentru protectia mediului;

- Grupul permanent de experti pentru ocrotirea naturii;

- Grupul permanent de experti pentru programe si proiecte internationale.

Comisia mixtă va însărcina aceste grupuri cu elaborarea si îndeplinirea programelor de lucru necesare pentru realizarea sarcinilor prevăzute în cadrul Acordului si cu pregătirea regulamentelor si proiectelor comune.

b) Conducătorii grupurilor permanente de experti, a căror componentă variată depinde de programul de lucru si care includ cel mult câte 5 persoane de fiecare parte, vor fi desemnati de copresedintii Comisiei mixte.

c) Comisia mixtă poate crea grupuri ad-hoc de experti pentru îndeplinirea sarcinilor specifice, în baza recomandărilor grupurilor permanente de experti, supervizate de conducătorii acestor grupuri.

 

ARTICOLUL 6

 

a) Comisia mixtă va avea întâlniri o dată pe an, alternativ, în România si în Republica Ungară. În cadrul întâlnirilor sale, Comsia mixtă va stabili perioada si agenda sa preliminară, care va fi definitivată de către copresedinti, prin intermediul Secretariatului, cu cel putin 30 de zile înaintea începerii reuniunii.

b) Copresedintii Comisiei mixte pot conveni, de asemenea, în afara reuniunilor, convocarea unei reuniuni extraordinare, care va fi organizată pe teritoriul statului părtii initiatoare.

c) La reuniunile Comisiei mixte pot participa si alte persoane invitate de către copresedintii Comisiei mixte, în baza unei informări reciproce preliminare.

d) Grupurile permanente de lucru vor avea reuniuni în concordantă cu programul propriu de lucru, alternativ, în România si în Republica Ungară.

 

ARTICOLUL 7

 

a) La încheierea fiecărei reuniuni a Comisiei mixte, părtile vor elabora un protocol, semnat de copresedinti, care va fi transmis spre aprobare celor două guverne.

Părtile se vor informa în legătură cu aprobarea protocolului pe căi diplomatice.

b) Hotărârile Comisiei mixte se vor adopta prin consens.

În cazul în care nu se întruneste consensul, se vor aplica prevederile art. 8 din Acord. Rezultatul consultărilor va fi prezentat în cadrul următoarei reuniuni a Comisiei mixte.

c) La fiecare reuniune a grupurilor permanente de experti se va încheia o minută sau un protocol, care va fi semnată/semnat de către conducătorii grupurilor permanente de experti si care se va transmite spre aprobare în cadrul următoarei întâlniri a Comisiei mixte.

d) Copresedintii Comisiei mixte vor furniza informări regulate publicului din cele două tări asupra activitătilor Comisiei mixte si grupurilor permanente de experti si asupra rezultatelor cooperării.

 

ARTICOLUL 8

 

a) Cheltuielile de pregătire si desfăsurare a reuniunilor Comisiei mixte si grupurilor permanente de experti (inclusiv cheltuielile de traducere-interpretare, cazare si masă) vor fi suportate de partea organizatoare.

b) Cheltuielile de deplasare internatională în scopul participării la întâlnirile Comisiei mixte si la cele ale grupurilor permanente de experti vor fi suportate de partea trimitătoare.

c) Părtile vor conveni separat asupra repartizării celorlalte costuri legate de îndeplinirea sarcinilor aflate în sfera de activitate a Comisiei mixte si aplicării programelor de cooperare (de exemplu: publicatii comune, planuri, proiecte, evenimente etc.).

 

ARTICOLUL 9

 

a) Limbile oficiale ale reuniunilor Comisiei mixte si grupurilor permanente de experti vor fi limbile română si maghiară. Toate protocoalele si minutele se vor întocmi si semna în câte două exemplare originale, în limbile română si maghiară, toate textele fiind egal autentice.

b) Pentru realizarea corespondentei în perioada dintre reuniunile Comisiei mixte si a comunicării în cadrul Secretariatului, precum si în activitătile grupurilor de experti, părtile vor acorda preferintă utilizării limbii engleze si vor accepta de comun acord schimbul de materiale de natură profesională în limba engleză.

 

ARTICOLUL 10

 

Prezentul regulament va putea fi modificat sau completat numai în baza unei hotărâri a Comisiei mixte.

Orice modificări sau completări ale acestui regulament vor fi incluse în Protocolul reuniunii Comisiei mixte în cadrul căreia a fost adoptat si vor intra în vigoare după aprobarea lor de către cele două guverne, în conformitate cu procedura prevăzută la art. 7 lit. b).

 

ARTICOLUL 11

 

Prezentul regulament va intra în vigoare la data primirii ultimei informări referitoare la aprobarea acestuia de către cele două guverne.

Semnat la Budapesta la 16 septembrie 2003, în două exemplare originale, fiecare în limbile română si maghiară, ambele texte fiind egal autentice.

 

Ilie Sârbu,

copresedintele român

al Comisiei mixte româno-ungare

Persanyi Miklos,

copresedintele ungar

al Comisiei mixte româno-ungare

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Protocolului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Croatia privind succesiunea la acordurile încheiate între România si Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, semnat la Bucuresti la 5 martie 2004, si a Protocolului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Slovenia privind inventarierea cadrului juridic bilateral, semnat la Bucuresti la 5 aprilie 2004

 

În temeiul art. 108 din Constitutie, republicată, si al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Protocolul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Croatia privind succesiunea la acordurile încheiate între România si Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, semnat la Bucuresti la 5 martie 2004.

Art. 2. - Se aprobă Protocolul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Slovenia privind inventarierea cadrului juridic bilateral, semnat la Bucuresti la 5 aprilie 2004.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul afacerilor externe,

Bogdan Lucian Aurescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 15 iunie 2004.

Nr. 951.

 

PROTOCOL

între Guvernul României si Guvernul Republicii Croatia privind succesiunea la acordurile încheiate între România si Republica Socialistă Federativă Iugoslavia

 

Guvernul României si Guvernul Republicii Croatia, denumite în continuare părti,

având în vedere dezmembrarea fostei Republici Socialiste Federative Iugoslavia, a cărei existentă a încetat, si crearea Republicii Croatia ca stat suveran si independent,

reamintind că Republica Croatia este unul dintre statele succesoare ale fostei Republici Socialiste Federative Iugoslavia,

dorind să consolideze si să dezvolte în viitor relatiile de prietenie si cooperare,

au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

 

Acordurile încheiate între România si Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, mentionate în anexa la prezentul protocol, vor rămâne în vigoare si vor reglementa relatiile dintre România si Republica Croatia.

 

ARTICOLUL 2

 

Anexa face parte integrantă din prezentul protocol.

 

ARTICOLUL 3

 

Prezentul protocol va intra în vigoare la data primirii ultimei notificări prin care părtile confirmă îndeplinirea procedurilor legale interne necesare pentru intrarea în vigoare.

Semnat la Bucuresti la 5 martie 2004, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, croată si engleză, toate textele fiind egal autentice. În cazul existentei unor divergente privind interpretarea, textul în limba engleză va prevala.

 

Pentru Guvernul României,

Pentru Guvernul Republicii Croatia,

Mircea Geoană

Miomir Zuzul

 

ANEXĂ

la protocol

 

1. Acord între Guvernul Republicii Populare România si Guvernul Republicii Populare Federative Iugoslavia privind asistenta medicală pentru personalul diplomatic si administrativ al reprezentantelor permanente ale celor două tări, Bucuresti, 19 mai 1958

2. Tratat între Republica Populară Română si Republica Populară Federativă Iugoslavia privind asistenta juridică, Belgrad, 18 octombrie 1960

3. Conventie între Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind eliminarea vizelor pentru călătoriile în interes de serviciu si privat, Belgrad, 2 august 1967

4. Acord între Republica Socialistă România si Republica Socialistă Federativă Iugoslavia cu privire la colaborarea tehnico-stiintifică în domeniul folosirii energiei nucleare în scopuri pasnice, Bucuresti, 16 septembrie 1967

5. Întelegere între Republica Socialistă România si Republica Socialistă Federativă Iugoslavia privind eliberarea, pe bază de reciprocitate, a actelor de vechime în muncă si de studii de către autoritătile celor două tări, care se referă la cetătenii lor, cu scutire de taxe, Bucuresti, Schimb de note, 25 octombrie 1966 si 3 octombrie 1967

6. Acord între Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia cu privire la colaborarea în domeniul sănătătii publice si stiintelor medicale, Bucuresti, 25 mai 1971

7. Protocol aditional la Tratatul dintre Republica Populară Română si Republica Populară Federativă Iugoslavia privind asistenta juridică, semnat la Belgrad la 18 octombrie 1960, Bucuresti, 21 ianuarie 1971

8. Conventie de colaborare între Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în domeniul informatiilor, Bucuresti, 15 noiembrie 1974

9. Conventie între Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind înfiintarea de centre cultural-educative, Bucuresti, 2 martie 1976

10. Acord între Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia pentru colaborarea în domeniul asistentei medicale a asiguratilor, Bucuresti, 20 martie 1976

11. Conventie între Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind echivalarea actelor de studii eliberate în cele două tări, Belgrad, 19 octombrie 1978.

*) Traducere.

 

PROTOCOL

între Guvernul României si Guvernul Republicii Slovenia privind inventarierea cadrului juridic bilateral*)

 

Guvernul României si Guvernul Republicii Slovenia, denumite în continuare părti contractante,

având în vedere dezmembrarea fostei Republici Socialiste Federative Iugoslavia, a cărei existentă a încetat, si crearea Republicii Slovenia ca stat suveran si independent,

reamintind că Republica Slovenia este unul dintre statele succesoare ale fostei Republici Socialiste Federative Iugoslavia,

luând act că, în urma transformărilor politice si economice fundamentale, este necesară trecerea în revistă a acordurilor încheiate la nivel de stat si de guvern între România si fosta Republică Socialistă Federativă Iugoslavia în perioada 1956-1988,

au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

 

Părtile contractante confirmă că acordurile enumerate în anexa nr. 1 la prezentul protocol continuă să fie în vigoare în relatiile dintre România si Republica Slovenia.

 

ARTICOLUL 2

 

Acordurile enumerate în anexa nr. 2 la prezentul protocol îsi încetează valabilitatea în relatiile dintre România si Republica Slovenia.

Programele si activitătile în desfăsurare rezultând din oricare dintre acordurile prevăzute în anexa nr. 2 vor continua până la definitivarea lor.

 

ARTICOLUL 3

 

Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezentul protocol.

 

ARTICOLUL 4

 

Prezentul protocol va intra în vigoare la data ultimei notificări prin care părtile contractante confirmă îndeplinirea procedurilor legale interne necesare.

 

Semnat la Bucuresti la 5 aprilie 2004, în două exemplare originale în limba engleză.

 

Pentru Guvernul României,

Mircea Geoană

Pentru Guvernul Republicii Slovenia,

Dimitrij Rupel

 

ANEXA Nr. 1

la protocol

 

1. Tratat între Republica Populară Română si Republica Populară Federativă Iugoslavia privind asistenta juridică, Belgrad, 18 octombrie 1960

2. Conventie între Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind colaborarea vamală, Bucuresti, 24 aprilie 1970

3. Acord între Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia cu privire la colaborarea în domeniul sănătătii publice si stiintelor medicale, Bucuresti, 25 mai 1971

4. Protocol aditional la Tratatul dintre Republica Populară Română si Republica Populară Federativă Iugoslavia privind asistenta juridică, semnat la Belgrad la 18 octombrie 1960, Bucuresti, 21 ianuarie 1971

5. Acord între Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia pentru colaborarea în domeniul asistentei medicale a asiguratilor, Bucuresti, 20 martie 1976.

 

ANEXA Nr. 2

la protocol

 

1. Acord privind serviciul postal între Republica Populară Română si Republica Populară Federativă Iugoslavia, Bucuresti, 13 ianuarie 1956.

2. Acord cu privire la serviciile aeriene între Republica Populară Română si Republica Populară Federativă Iugoslavia, Belgrad, 1 februarie 1956

3. Conventie sanitar-veterinară între Republica Populară Română si Republica Populară Federativă Iugoslavia, Belgrad, 4 august 1956

4. Conventie între Guvernul Republicii Populare Române si Guvernul Republicii Populare Federative Iugoslavia privind protectia plantelor agricole si forestiere împotriva dăunătorilor si agentilor patogeni, Bucuresti, 25 septembrie 1956

5. Protocol între Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia asupra unor măsuri comune sanitar-veterinare, Bucuresti, 19 decembrie 1959

6. Regulamentul Comisiei mixte româno-iugoslave de colaborare economică, adoptat de Comisia mixtă la 28 martie 1964, Bucuresti, 28 martie 1964 7. Acord între Republica Socialistă România si Republica Socialistă Federativă Iugoslavia cu privire la colaborarea tehnico-stiintifică în domeniul folosirii energiei nucleare în scopuri pasnice, Bucuresti, 16 septembrie 1967

8. Întelegere între Republica Socialistă România si Republica Socialistă Federativă Iugoslaiva privind eliberarea, pe bază de reciprocitate, a actelor de vechime în muncă si de studii de către autoritătile celor două tări, care se referă la cetătenii lor, cu scutire de taxe, Bucuresti, Schimb de note, 25 octombrie 1966 si 3 octombrie 1967

9. Conventie între Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind colaborarea în domeniul turismului, Bucuresti, 21 iulie 1969

10. Acord între Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind colaborarea si cooperarea economică, stiintifică si tehnică în domeniul tehnicii militare, Bucuresti, 8 noiembrie 1969

11. Acord între Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind proiectarea în comun, fabricarea si testarea prototipului avionului de luptă YUROM, Belgrad, 20 mai 1971

12. Acord între Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind activitatea reprezentantilor organismelor nationale de propagandă si informatii turistice, Belgrad, 6 decembrie 1972

13. Conventie consulară între Republica Socialistă România si Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, Belgrad, 24 ianuarie 1974 14. Acord între Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind colaborarea economică, tehnică si stiintifică, precum si cooperarea si specializarea în productie pe termen lung, Bucuresti, 11 iulie 1974

15. Conventie de colaborare între Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în domeniul informatiilor, Bucuresti, 15 noiembrie 1974

16. Protocol privind lichidarea decontărilor în cliring între Republica Socialistă România si Republica Socialistă Federativă Iugoslavia si trecerea la plătile în devize liber convertibile, Bucuresti, 21 decembrie 1974

17. Conventie între Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind înfiintarea de centre cultural-educative, Bucuresti, 2 martie 1976

18. Protocol privind înfiintarea Comisiei mixte de colaborare culturală româno-iugoslavă, Bucuresti, 2 martie 1976

19. Conventie între Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind echivalarea actelor de studii eliberate în cele două tări, Belgrad, 19 octombrie 1978

20. Acord privind Programul pe termen lung al colaborării economice si tehnico-stiintifice dintre Republica Socialistă România si Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, Belgrad, 24 octombrie 1980

21. Acord între Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind exportul în comun al avioanelor YUROM pe terte piete, Belgrad, 24 ianuarie 1985.