MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 614         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 7 iulie 2004

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

287. - Legea consortiilor universitare

 

497. - Decret pentru promulgarea Legii consortiilor universitare

 

288. - Lege privind organizarea studiilor universitare

 

498. - Decret pentru promulgarea Legii privind organizarea studiilor universitare

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

155. - Hotărâre privind retragerea autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit ARIESUL  VIISOARA

 

156. - Hotărâre privind retragerea autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit FURNICA BĂNEASA OC

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

 SENATUL

 

LEGEA

consortiilor universitare

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - Prezenta lege reglementează constituirea, organizarea si functionarea consortiilor universitare.

Art. 2. - (1) Consortiul universitar este o asociere voluntară, de interes general, constituită pe bază de contract de parteneriat, încheiat în formă autentică între două sau mai multe institutii de învătământ superior, dintre care cel putin una este acreditată.

(2) La constituirea consortiului universitar pot participa si unităti de cercetare-dezvoltare.

(3) O institutie de învătământ superior sau o unitate de cercetare-dezvoltare se poate asociat la un singur consortiu universitar.

(4) Consortiul universitar constituit conform prevederilor alin. (1)-(3) este de drept persoană juridică de utilitate publică.

Art. 3. - (1) Membrii consortiului universitar pot fuziona într-o singură institutie de învătământ superior prin încheierea unui contract în formă autentică.

(2) Institutia de învătământ superior rezultată din fuziunea unor institutii de învătământ superior acreditate se înfiintează prin lege, fără parcurgerea procedurilor de acreditare.

(3) Fuziunea prin absorbtie într-o institutie de învătământ superior acreditată a altor institutii acreditate se face cu păstrarea statutului de institutie de învătământ superior acreditată si a legii de înfiintare a acesteia. La momentul încheierii contractului legile de înfiintare a institutiilor absorbite se abrogă.

(4) Fuziunea prin absorbtie într-o institutie de învătământ superior acreditată a unor institutii autorizate provizoriu se face cu păstrarea statutului de institutie de învătământ superior acreditată si a legii de înfiintare a acesteia.

(5) Specializările autorizate provizoriu din institutiile formate conform alin. (2)-(4) urmează procedura de acreditare prevăzută de lege.

Art. 4. - (1) Contractul de parteneriat, ca act constitutiv al consortiului universitar, stabileste modul de cooperare si principalele domenii de activitate.

(2) În cazul unor investitii comune realizate în cadrul consortiului universitar, contractele de investitii vor prevedea, pentru fiecare partener: contributia la realizarea investitiei, drepturile de folosintă, împărtirea timpului de acces, cota-parte din acoperirea cheltuielilor pentru întretinerea si functionarea obiectivului, cota-parte din eventualele venituri care se obtin din utilizarea investitiei.

(3) Bunurile comune rezultate din activitătile desfăsurate în cadrul consortiului universitar se află în indiviziune pe întreaga perioadă a existentei consortiului universitar.

(4) În situatia în care consortiul universitar se desfiintează sau un partener se retrage din consortiul universitar, modalitătile de reglementare a situatiei bunurilor sau a altor rezultate ale activitătilor desfăsurate în comun sunt cele stabilite prin contractul de parteneriat.

Art. 5. - (1) Consortiul universitar este condus de un consiliu de administratie format din 5-13 membri, reprezentanti ai institutiilor componente.

(2) Reprezentarea institutiilor componente în consiliul de administratie al consortiului universitar se face conform prevederilor contractului de parteneriat.

(3) Consiliul de administratie este condus de un presedinte, ales dintre membrii acestuia, prin vot secret, si validat de fiecare senat universitar, respectiv de consiliile de administratie ale unitătilor de cercetare-dezvoltare.

(4) Activitatea consortiului universitar se desfăsoară pe baza unui regulament elaborat de consiliul de administratie si aprobat de senatele universitare si, după caz, de consiliile de administratie ale unitătilor de cercetare-dezvoltare, în termen de 90 de zile de la înfiintare.

Art. 6. - (1) La nivelul consortiului universitar se pot constitui comisii pe domenii de activitate. Activitătile comisiilor sunt coordonate de presedintele consiliului de administratie al consortiului universitar.

(2) Competentele comisiilor prevăzute la alin. (1) sunt stabilite prin regulamentul consortiului universitar.

Art. 7. - Consortiul universitar realizează următoarele obiective:

a) asigură utilizarea eficientă a resurselor materiale, financiare si umane ale institutiilor partenere din cadrul consortiului universitar;

b) propune principiile de conlucrare si obiectivele strategice comune pentru toate institutiile din consortiul universitar;

c) urmăreste reducerea substantială a costurilor prin utilizarea în comun a infrastructurii didactice si de cercetare, a Internetului, a spatiilor de cazare, a bazelor sportive si a altor facilităti, printr-o politică unitară de dezvoltare, de achizitie a cărtilor si bazelor de date, printr-o mai bună folosire, în beneficiul studentilor, a tuturor facilitătilor;

d) promovează programe academice comune;

e) oferă studentilor posibilitatea de a urma cursuri/specializări, pe baza acumulării si transferului de credite, în cadrul consortiului universitar;

f) elaborează o strategie integrată de admitere si un ghid unic al studentului la nivelul consortiului universitar, în care se mentionează toate cursurile si specializările pe care le poate urma, pe baza acumulării si transferului de credite de studiu la oricare dintre universitătile din cadrul consortiului universitar;

g) identifică domeniile de excelentă în cercetare si sustine logistic si financiar centrele de cercetare rezultate din conjugarea resurselor institutiilor implicate;

h) facilitează mobilitatea cadrelor didactice în interiorul consortiului universitar.

Art. 8. - (1) Consiliul de administratie are următoarele competente:

a) elaborează planurile de cooperare a institutiilor din cadrul consortiului universitar;

b) consiliază universitătile partenere cu privire la organizarea, comasarea sau desfiintarea programelor de studii;

c) propune măsuri de utilizare eficientă a resurselor existente în institutiile care compun consortiul universitar;

d) propune programe educationale si de cercetare comune pentru membrii consortiului universitar;

e) propune planuri de investitii realizate în comun de institutiile din consortiul universitar;

f) sprijină concentrarea în domeniul învătământului superior si al cercetării stiintifice, formarea de asociatii, dezvoltarea de programe comune nationale si europene;

g) elaborează studii, prognoze si strategii care să fundamenteze politicile educationale ale consortiului universitar si ale organismelor nationale care asigură managementul învătământului superior;

h) formulează propuneri de includere în consortiul universitar a altor universităti sau unităti de cercetare-dezvoltare.

(2) Consiliul de administratie poate avea si alte competente stabilite prin regulament.

Art. 9. - Consortiul universitar dispune de un sediu propriu cu dotările corespunzătoare, precum si de alte bunuri necesare functionării sale, conform contractului de parteneriat.

Art. 10. - (1) Consortiul universitar dispune de personal tehnic si administrativ permanent, potrivit contractului de parteneriat.

(2) Personalul permanent care lucrează în structura administrativă a consortiului universitar este salarizat conform grilelor de salarizare pentru învătământul superior.

(3) Presedintele consiliului de administratie al consortiului universitar primeste o indemnizatie lunară, propusă de consiliul de administratie si aprobată de senatele universitare, respectiv, după caz, de consiliile de administratie ale unitătilor de cercetare-dezvoltare.

(4) Membrii consiliului de administratie al consortiului universitar primesc o indemnizatie lunară care nu poate depăsi 25% din cea a presedintelui consortiului universitar.

Art. 11. - Consortiul universitar dispune de un buget propriu, constituit din contributia partenerilor, conform contractului de parteneriat.

Art. 12. - Ministerul Educatiei si Cercetării, respectând principiile autonomiei universitare, sprijină înfiintarea de consortii universitare printr-o politică de finantare complementară stimulativă.

Art. 13. - Universitătile si unitătile de cercetare-dezvoltare membre ale consortiilor universitare îsi păstrează întreaga autonomie în gestionarea resurselor de care dispun.

Art. 14. - Înfiintarea de consortii universitare, respectiv fuziunile în afara prevederilor prezentei legi, se pedepsesc conform legii penale. Sesizarea organelor de urmărire penală se face de către Ministerul Educatiei si Cercetării sau de către orice altă persoană fizică ori juridică care se consideră lezată în drepturile sale.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 24 iunie 2004.

Nr. 287.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii consortiilor universitare

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea consortiilor universitare si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 24 iunie 2004.

Nr. 497.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

 SENATUL

 

LEGE

privind organizarea studiilor universitare

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Prezenta lege reglementează organizarea studiilor universitare pe trei cicluri, respectiv studii universitare de licentă, studii universitare de masterat si studii universitare de doctorat.

(2) Fiecare ciclu de studii este delimitat de celelalte prin proceduri distincte de admitere si de absolvire.

(3) Durata ciclurilor de studii pe domenii si specializări se stabileste de Ministerul Educatiei si Cercetării, la propunerea Consiliului National al Rectorilor, si se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(4) Pentru profesiile reglementate în Uniunea Europeană prin norme speciale privind conditiile de studii, se aplică aceste norme.

(5) Finantarea ciclurilor de studii prevăzute la alin. (1) se realizează conform prevederilor Legii învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 2. - Organizarea fiecărui ciclu de studii este de competenta institutiilor de învătământ superior, cu aprobarea Ministerului Educatiei si Cercetării.

Art. 3. - Ministerul Educatiei si Cercetării, împreună cu Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei, în colaborare cu institutiile de învătământ superior si cu partenerii sociali, corelează oferta educatională a învătământului universitar, pe cicluri, cu cerintele pietei muncii si cu dezvoltarea vietii sociale.

 

CAPITOLUL II

Ciclul I - studii universitare de licentă

 

Art. 4. - (1) Studiile universitare de licentă corespund unui număr cuprins între minimum 180 si maximum 240 de credite de studiu transferabile, conform Sistemului european de credite de studiu transferabile (ECTS).

(2) În sensul prezentei legi, creditele de studiu transferabile sunt valori numerice alocate unor unităti de cursuri si altor activităti didactice. Prin creditele de studiu transferabile se apreciază, în medie, cantitatea de muncă, sub toate aspectele ei, efectuată de student pentru însusirea unei discipline.

(3) La învătământul de zi, durata normală a studiilor universitare de licentă este de 3-4 ani si corespunde unui număr de 60 de credite de studiu transferabile pentru un an de studiu. Durata studiilor de licentă pentru învătământul tehnic este de 4 ani.

(4) La învătământul seral, durata studiilor pentru obtinerea numărului de credite de studiu transferabile, necesare absolvirii, este mai mare cu un an fată de cea de la învătământul de zi în domeniul respectiv.

(5) Durata studiilor pentru obtinerea creditelor de studiu transferabile la învătământul cu frecventă redusă si la distantă se reglementează prin hotărâre a Guvernului.

(6) Studiile universitare de licentă asigură un nivel de calificare adecvat exercitării unei profesii în vederea insertiei pe piata fortei de muncă, prin cunostinte generale si de specialitate corespunzătoare.

(7) În cadrul studiilor universitare de licentă este obligatorie efectuarea unor stagii de practică.

Art. 5. - (1) Studiile universitare de licentă oferă cunostinte si competente largi, pe domenii de studii.

(2) Absolventii cu diplomă ai studiilor universitare de licentă îsi pot exercita profesia, conform competentelor si drepturilor corespunzătoare diplomei dobândite, sau pot continua studiile universitare prin masterat.

(3) Ministerul Educatiei si Cercetării actualizează periodic, la propunerea Consiliului National al Rectorilor, lista domeniilor si specializărilor de licentă, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(4) Universitătile pot organiza, cu finantare din resurse proprii, si studii în alte specializări decât cele prevăzute la alin. (3), cu respectarea procedurilor de autorizare si acreditare.

Art. 6. - (1) Diploma acordată după finalizarea studiilor universitare de licentă atestă că titularul acesteia a dobândit cunostinte si competente generale si de specialitate, precum si abilităti cognitive specifice profesiei.

(2) Cunostintele generale permit abordările stiintifice ale domeniului de specialitate, care să asigure întelegerea, inovarea si crearea de cunostinte noi, precum si comunicarea efectivă orală si scrisă în domeniul de specialitate si în contexte culturale diverse.

(3) Cunostintele de specialitate se referă la procesele de cunoastere, reproducere si întelegere specifice domeniului de studiu considerat ca un tot, a modului de stabilire de relatii cu cunoasterea din alte discipline si arii profesionale, familiarizarea cu cele mai recente dezvoltări ale cunoasterii si ale aplicatiilor profesionale din domeniu, precum si întelegerea si aplicarea principiilor si metodelor fundamentale de investigare specifice.

(4) Competentele generale se referă la:

a) culegerea, analiza si interpretarea de date si de informatii din punct de vedere cantitativ si calitativ, din diverse surse alternative, respectiv din contexte profesionale reale si din literatura în domeniu, pentru formularea de argumente, decizii si demersuri concrete;

b) utilizarea unor moduri diverse de comunicare scrisă si orală, inclusiv într-o limbă străină;

c) utilizarea tehnologiilor informatice;

d) asumarea responsabilitătii de a elabora un program personal de autoperfectionare;

e) conceperea si conducerea proceselor specifice domeniului.

(5) Abilitătile cognitive specifice presupun:

a) aplicarea conceptelor, teoriilor si metodelor de investigare fundamentale din domeniul de studiu, pentru formularea de proiecte si demersuri profesionale;

b) capacitatea de sintetizare si interpretare a unui set de informatii, de rezolvare a unor probleme de bază si de evaluare a concluziilor posibile;

c) analiza independentă a unor probleme si capacitatea de a comunica si a demonstra solutiile alese;

d) capacitatea de a evalua probleme complexe si de a comunica în mod demonstrativ rezultatele evaluării proprii;

e) initiativă în analiza si rezolvarea de probleme.

(6) Competentele de specialitate se stabilesc prin reglementări proprii fiecărui domeniu.

Art. 7. - (1) Studiile universitare de licentă pot fi continuate prin studii universitare de masterat.

(2) În anumite domenii si specializări la care studiile universitare de licentă nu sunt continuate de studii universitare de masterat, absolventii pot opta, în conditiile stabilite de universităti, pentru studii universitare de masterat organizate în alte domenii.

 

CAPITOLUL III

Ciclul II - studii universitare de masterat

 

Art. 8. - (1) Studiile universitare de masterat corespund unui număr de credite de studiu transferabile cuprins, de regulă, între 90 si 120. Prin exceptie, în functie de durata studiilor universitare de licentă, limita inferioară poate fi de 60 de credite de studiu transferabile.

(2) La învătământul de zi, durata normală a studiilor universitare de masterat este de 1-2 ani si corespunde unui număr de 60 de credite de studiu transferabile pentru un an de studiu.

(3) Durata totală cumulată a ciclului I – studii universitare de licentă si a ciclului II - studii universitare de masterat trebuie să corespundă obtinerii a cel putin 300 de credite de studiu transferabile.

(4) Pentru profesii reglementate prin norme ori recomandări sau bune practici europene, ciclul I si ciclul II pot fi oferite comasat într-un program unitar de studii universitare cu o durată cuprinsă între 5 si 6 ani, la învătământul de zi, în conditiile art. 1 alin. (3), diplomele obtinute fiind echivalente titlului de master.

(5) Admiterea în ciclul de studii universitare de masterat este conditionată de obtinerea diplomei acordate după finalizarea studiilor universitare de licentă.

Art. 9. - (1) Studiile universitare de masterat se organizează, de regulă, la învătământul de zi.

(2) Studiile universitare de masterat asigură aprofundarea în domeniul studiilor de licentă sau într-un domeniu apropiat, dezvoltarea capacitătilor de cercetare stiintifică si constituie o bază pregătitoare obligatorie pentru studiile doctorale.

(3) Studiile universitare de masterat efectuate în alte domenii decât cele prevăzute la alin. (2) asigură obtinerea de competente complementare.

(4) Studiile universitare de masterat se pot organiza si cu frecventă redusă sau la distantă. Durata studiilor pentru obtinerea creditelor de studiu transferabile la învătământul cu frecventă redusă si la distantă se reglementează prin hotărâre a Guvernului.

(5) Absolventii cu diplomă acordată după finalizarea studiilor universitare de licentă, cu sau fără diplomă de masterat, pot ocupa posturi didactice în învătământul primar si gimnazial, cu conditia parcurgerii unui modul de pregătire psihopedagogică care să corespundă unui număr de minimum 30 de credite de studiu transferabile.

(6) Absolventii cu diplomă de masterat pot ocupa posturi didactice în învătământul liceal sau universitar, cu conditia realizării unei pregătiri psihopedagogice care să corespundă unui număr de minimum 60 de credite de studiu transferabile obtinute în cadrul ciclurilor I si II.

Art. 10. - (1) Diplomele de master atestă că titularii acestora au dobândit cunostinte si competente generale si de specialitate, precum si abilităti cognitive specifice.

(2) Cunostintele generale se referă la:

a) familiarizarea cu cele mai noi si avansate dezvoltări ale cunoasterii în domeniu;

b) abilităti superioare de cercetare independentă;

c) capacitatea de a aplica teoria în situatii noi si care nu au putut fi prevăzute.

(3) Cunostintele de specialitate se referă la:

a) acumularea unei cantităti substantiale de cunostinte noi;

b) identificarea, abordarea si solutionarea de probleme cognitive si profesionale noi;

c) compararea cunostintelor noi cu cele traditionale si capacitatea de a stabili relatii între acestea, în vederea sesizării directiilor noi de crestere a cunoasterii si de dezvoltare a profesiei.

(4) Competentele generale se referă la:

a) aplicarea creativă a tehnicilor de cercetare si rezolvare de probleme;

b) elaborarea de studii si rapoarte publicabile sau aplicabile profesional;

c) capacitatea de a conduce grupuri de lucru si de a comunica în contexte dintre cele mai diverse;

d) capacitatea de a actiona independent si creativ în abordarea si solutionarea problemelor, de a evalua obiectiv si constructiv stări critice, de a rezolva creativ probleme si de a comunica rezultate în mod demonstrativ;

e) abilităti de conducător si angajare clară pe calea propriei dezvoltări profesionale.

(5) Abilitătile cognitive specifice presupun:

a) evaluarea critică a rezultatelor unor noi cercetări;

b) formularea de alternative interpretative si demonstrarea relevantei acestora;

c) aplicarea creativă a metodelor de cercetare;

d) conceperea si conducerea proceselor specifice domeniului.

(6) Competentele de specialitate se stabilesc prin reglementări proprii fiecărui domeniu.

Art. 11. - (1) Institutiile de învătământ superior sunt autonome si răspund pentru proiectarea, aplicarea si dezvoltarea de specializări si programe de studii corespunzătoare.

(2) Numărul de locuri finantate anual de la bugetul de stat în conditiile art. 1 alin. (5) reprezintă minimum 50% din numărul de absolventi cu diplomă acordată după finalizarea studiilor universitare de licentă.

(3) Institutiile de învătământ superior pot initia si dezvolta programe de studii universitare de masterat la solicitarea institutiilor publice sau a altor factori interesati, cu asigurarea finantării corespunzătoare de către acestia.

 

CAPITOLUL IV

Ciclul III - studii universitare de doctorat

 

Art. 12. - Studiile universitare de doctorat au, de regulă, o durată de 3 ani. În situatii speciale, când tematica abordată necesită o perioadă mai mare de studiu sau experimentare, durata poate fi prelungită cu 1-2 ani,

cu aprobarea senatului universitar, la propunerea conducătorului de doctorat. Sustinerea tezei de doctorat se poate face în termen de maximum 3 ani de la terminarea studiilor universitare de doctorat.

Art. 13. - (1) Diploma de doctor atestă că titularul acesteia a dobândit cunostinte si competente generale si de specialitate, precum si abilităti cognitive specifice.

(2) Cunostintele generale se referă la acumularea, interpretarea si dezvoltarea cunoasterii de vârf din domeniul de doctorat.

(3) Competentele generale se referă la:

a) dezvoltarea tehnicilor de cercetare si aplicarea lor în contexte diverse si specifice;

b) constructie teoretică si aplicare profesională;

c) constructii discursive de tip academic pentru publicatii de prestigiu în domeniu si de tipul cunoasterii comune pentru comunicare publică;

d) asumarea responsabilitătii de a elabora un program de cercetare, spirit critic, creativitate, inventivitate.

(4) Abilitătile cognitive specifice presupun: identificarea de probleme noi si abordarea lor prin cercetare, imaginatie creativă si combinativă, analiză critică si interpretativă.

Art. 14. - Reglementările specifice organizării studiilor universitare de doctorat se elaborează de Ministerul Educatiei si Cercetării si se supun spre aprobare Guvernului.

 

CAPITOLUL V

Corelarea sistemului de învătământ din România cu sistemele europene de învătământ

 

Art. 15. - (1) Aplicarea în toate universitătile a Sistemului european de credite de studiu transferabile (ECTS) este obligatorie.

(2) Începând cu anul universitar 2005-2006, universitătile eliberează gratuit, inclusiv într-o limbă de largă circulatie, fiecărui absolvent, Suplimentul la diplomă, al cărui continut este în conformitate cu normele europene.

(3) Pentru programele de studii integrate, oferite de două sau de mai multe universităti, care conduc la obtinerea de diplome comune, Ministerul Educatiei si Cercetării elaborează si supune spre aprobare Guvernului

metodologia-cadru pentru aplicarea acestei prevederi, în conformitate cu reglementările legale.

 

CAPITOLUL VI

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 16. - (1) Învătământul superior de scurtă durată, care se desfăsoară în prezent în colegiile universitare existente la data publicării prezentei legi, intră în lichidare sau se reorganizează în studii universitare de licentă, în domeniile existente sau apropiate.

(2) Absolventii cu diplomă de învătământ superior de scurtă durată pot continua studiile pentru a obtine licenta în cadrul ciclului I - studii universitare de licentă.

(3) Institutiile de învătământ superior stabilesc modul de obtinere a creditelor de studiu transferabile, pe baza cărora se admite înscrierea la examenul de licentă a absolventilor învătământului superior de scurtă durată.

Art. 17. - Organizarea programelor de studii în institutiile de învătământ superior care pregătesc specialisti în domeniul apărării, ordinii publice si sigurantei nationale se stabileste prin hotărâre a Guvernului.

Art. 18. - (1) Ministerul Educatiei si Cercetării si Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei stabilesc, având în vedere prevederile prezentei legi, corespondenta dintre calificările universitare si clasificarea ocupatiilor, precum si modificările necesare în sistemul de salarizare, în conditiile legii.

(2) Diplomele absolventilor de învătământ superior sunt recunoscute si oferă drepturi în conditiile stabilite de legislatia în vigoare la data obtinerii actului de finalizare a studiilor.

(3) Diplomele absolventilor de învătământ superior cu durata de 5-6 ani sunt de drept echivalente cu diplomele de master.

(4) Diplomele acordate după finalizarea studiilor universitare de licentă, de masterat si de doctorat asigură accesul la profesii si ocupatii diferite, care vor fi stabilite prin lege.

Art. 19. - Prevederile prezentei legi se aplică învătământului superior public si privat, acreditat si autorizat provizoriu, care functionează în conditiile legii, începând cu anul universitar 2005-2006, pentru studentii admisi în anul I, cu exceptia prevăzută la art. 1 alin. (4).

Art. 20. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă prevederile art. 57, art. 60 alin. (2), art. 62-65, art. 72 alin. (4)-(6) si ale art. 73 alin. (1) din Legea învătământului nr. 84/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, cu modificările si completările ulterioare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 24 iunie 2004.

Nr. 288.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind organizarea studiilor universitare

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind organizarea studiilor universitare si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 24 iunie 2004.

Nr. 498.

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE*)

privind retragerea autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit ARIESUL VIISOARA

 

Avand in vedere cererea formulata de CREDITCOOP Casa Centrala de retragere a autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit ARIESUL VIISOARA, în baza art. 7 alin. 3 din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 6/2003 privind fuziunea si divizarea cooperativelor de credit,

In temeiul prevederilor art. 89 lit. a) liniuta a patra din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobata si modificata prin Legea nr. 200/2002

 

Banca Nationala a Romaniei hotaraste:

 

Art. 1. – Se retrage Autorizatia de functionare seria B Nr. 0192 din data de 23.09.2002 a Cooperativei de credit ARIESUL VIISOARA, cu sediul in Viisoara, Nr. 178, judetul Cluj, numar de ordine in Registrul Comertului J/12/3722/1992, urmare aprobarii Bancii Nationale a Romaniei privind cererea de fuziune a cooperativelor de credit Infratirea Turda, Ariesul Viisoara, Cenana Ceanu Mare, Victoria Campia Turzii, pentru urmatoarele motive:

Cu scrisoarea nr. 4896 din 24.12.2003, CREDITCOOP Casa Centrala, in numele Cooperativei de Credit ARIESUL VIISOARA a formulat cererea de retragere a autorizatiei de functionare a acestei cooperative. In sedinta din 19.02.2004 Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a aprobat cererea de fuziune prin absorbtie a cooperativelor de credit Infratirea Turda, Ariesul Viisoara, Cenana Ceanu Mare, Victoria Campia Turzii.

Urmare a fuziunii, Cooperativa de credit ARIESUL VIISOARA este absorbita, intregul sau patrimoniu transmitandu-se catre Cooperativa de credit Infratirea Turda. Prin urmare, aceasta urmeaza a-si inceta activitatea.

Art. 2. – Prezenta hotarare va fi transmisa CREDITCOOP Casa Centrala si va intra in vigoare la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

 

GUVERNATORUL BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,

MUGUR ISĂRESCU

 

Bucuresti, 25 mai 2004.

Nr. 155.

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE*)

privind retragerea autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit FURNICA BĂNEASA OC

 

Avand in vedere cererea formulata de CREDITCOOP Casa Centrala de retragere a autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit FURNICA BĂNEASA OC, în baza art. 7 alin. 3 din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 6/2003 privind fuziunea si divizarea cooperativelor de credit,

In temeiul prevederilor art. 89 lit. a) liniuta a patra din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobata si modificata prin Legea nr. 200/2002

 

Banca Nationala a Romaniei hotaraste:

 

Art. 1. – Se retrage Autorizatia de functionare seria B Nr. 0194 din data de 23.09.2002 a Cooperativei de credit FURNICA BĂNEASA OC, cu sediul in Baneasa, Str. Trandafirilor, Nr. 101, judetul Constanta, numar de ordine in Registrul Comertului J/13/59/1991, urmare aprobarii Bancii Nationale a Romaniei privind cererea de fuziune a cooperativelor de credit Callatis Mangalia, Dobrogea Medgidia, Vointa Negru Voda, Furnica Baneasa, pentru urmatoarele motive:

Cu scrisoarea nr. 4896 din 24.12.2003, CREDITCOOP Casa Centrala, in numele Cooperativei de Credit FURNICA BĂNEASA OC a formulat cererea de retragere a autorizatiei de functionare a acestei cooperative. In sedinta din 19.02.2004 Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a aprobat cererea de fuziune prin absorbtie a cooperativelor de credit Danubius Callatis Mangalia, Dobrogea Medgidia, Vointa Negru Voda, Furnica Baneasa.

Urmare a fuziunii, Cooperativa de credit FURNICA BĂNEASA OC este absorbita, intregul sau patrimoniu transmitandu-se catre Cooperativa de credit Danubius Callatis Mangalia. Prin urmare, aceasta urmeaza a-si inceta activitatea.

Art. 2. – Prezenta hotarare va fi transmisa CREDITCOOP Casa Centrala si va intra in vigoare la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

 

GUVERNATORUL BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,

MUGUR ISĂRESCU

 

Bucuresti, 25 mai 2004.

Nr. 156.