MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 620       LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 8 iulie 2004

 

SUMAR

 

DECRETE

 

540. - Decret pentru numirea unor magistrati

 

541. - Decret pentru eliberarea din functie a unui magistrat

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 262 din 17 iunie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările si completările ulterioare

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

891. - Hotărâre privind stabilirea unor măsuri de supraveghere a pietei produselor din domeniile reglementate, prevăzute în Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitătii produselor

 

1.006. - Hotărâre privind organizarea pietei pentru cereale

 

1.011. - Hotărâre privind instituirea unei măsuri de salvgardare la importul de grâu de consum, originar din Republica Moldova

 

1.014. - Hotărâre privind organizarea si functionarea Sistemului Informational pentru Piata Agricolă

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

948/4. - Ordin al ministrului finantelor publice si al guvernatorului Băncii Nationale a României privind completarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva Comunitătilor Economice Europene nr. 86/635/CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate aplicabile institutiilor de credit, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice si al guvernatorului Băncii Nationale a României nr. 1.982/5/2001, cu modificările si completările ulterioare

 

DECRETE

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru numirea unor magistrati

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), ale art. 100 alin. (1), ale art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale art. 47 si ale art. 88 lit. b) din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 12 din Legea Curtii Supreme de Justitie nr. 56/1993, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 96 din 23 iunie 2004,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se numesc în functia de judecător la Curtea Supremă de Justitie persoanele prevăzute în anexa la prezentul decret.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 1 iulie 2004.

Nr. 540.

 

ANEXĂ

 

- Doamna Barbălată Georgeta

- Doamna Marta Elena Daniela

- Doamna Stanciu Livia Doina

- Doamna Stefănescu Mariana Brândusa

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui magistrat

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), ale art. 100 alin. (1), ale art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale art. 92 alin. 1 lit. b) si ale art. 131 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 14 si ale art. 58 alin. 1 din Legea Curtii Supreme de Justitie nr. 56/1993, republicată,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 89 din 16 iunie 2004,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Pe data de 16 iunie 2004 doamna Verenca Vasilica se eliberează din functia de magistrat, prin pensionare, la cerere.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 1 iulie 2004.

Nr. 541.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 262

din 17 iunie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările si completările ulterioare

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Aurelia Popa - procuror

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările si completările ulterioare, exceptie ridicată de Ilie Gheorghe Vasile Cornel în Dosarul nr. 1.874/2003 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.

La apelul nominal se prezintă autorul exceptiei si partea Directia Generală a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti, reprezentată prin consilier juridic Brândusa Varzan.

Lipsesc celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Autorul exceptiei solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate. În acest sens arată că dispozitiile Legii nr. 146/1997 sunt neconstitutionale si contravin prevederilor art. 20, 21, 24, 51 si 53 din Constitutie, republicată, prin aceea că, instituind obligatia de a timbra în functie de obiectul cererii, se încalcă dreptul justitiabililor de a se adresa neîngrădit justitiei.

Reprezentantul Directiei Generale a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale, si anume deciziile nr. 47/2003 si nr. 343/2003, solicită respingerea exceptiei ca neîntemeiată.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie, arată că este firesc si echitabil ca justitiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăsurată de autoritătile judecătoresti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora, astfel încât pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 16 decembrie 2003, pronuntată în Dosarul nr. 1.874/2003, Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările si completările ulterioare. Exceptia a fost ridicată de Ilie Gheorghe Vasile Cornel într-o cauză civilă ce are ca obiect solutionarea unei contestatii în anulare formulate împotriva Deciziei civile nr. 1.256 din 16 mai 2003, pronuntată de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civilă în Dosarul nr. 546/2003.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că prin impunerea sa la plata taxei de timbru, în baza Legii nr. 146/1997, se încalcă prevederile constitutionale ale art. 16, 21, 24, 42, 46, 48, precum si cele ale art. 135.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că taxele judiciare de timbru, ca “parte componentă a cheltuielilor de judecată, sunt suportate de către justitiabili, persoane fizice si persoane juridice, iar modalitatea de stabilire a acestora este reglementată prin Legea nr. 146/1997, cu modificările ulterioare”. Prin aplicarea acestui act normativ nu este îngrădit accesul liber la justitie al justitiabilului, întrucât, pentru realizarea activitătii jurisdictionale, “cererile de chemare în judecată se timbrează în raport de dispozitiile Legii nr. 146/1997, astfel cum a fost modificată, fără a se crea un tratament discriminatoriu părtilor din proces, cărora, dimpotrivă, li se asigură, în acest mod, respectarea drepturilor si intereselor legitime”. În sfârsit, instanta apreciază că dispozitiile legale criticate nu înfrâng nici prevederile art. 48 din Constitutie.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, iar în conformitate cu art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, arată că exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările si completările ulterioare, în raport cu prevederile art. 16, 21, 24, 44, 46, 50 si 136 din Constitutie, republicată, este neîntemeiată.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările si completările ulterioare, sunt neconstitutionale.

În acest sens arată că Legea nr. 146/1997 ar trebui să prevadă criterii clare de acordare a unor înlesniri la plata taxelor judiciare de timbru, pentru categoriile care nu pot să plătească din veniturile pe care le au, întrucât numai în acest mod principiul egalitătii prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constitutie ar fi respectat. De asemenea, consideră că “lipsa posibilitătii materiale de plată a taxelor judiciare de timbru are drept efect îngrădirea accesului la justitie, în sensul că justitia nu poate fi sesizată, ori aceasta nu îsi poate urma cursul, în căile legale de atac, în conditiile în care, potrivit art. 124 alin. (2) din Constitutie, justitia este unică, impartială si egală pentru toti”. Lipsa posibilitătilor materiale ale contribuabilului de a plăti anticipat taxele judiciare de timbru constituie o îngrădire a accesului liber la justitie, încălcându-se astfel prevederile art. 21 alin. (2) din Constitutie, republicată, si totodată “are ca efect si afectarea dreptului la apărare, ca parte componentă a dreptului la un proces echitabil, întrucât persoana în cauză nu are posibilitatea de a-si valorifica pretentiile sau de a dovedi netemeinicia pretentiilor adversarului în cadrul unui proces, care nu va putea avea loc”. În acest sens apreciază că, întrucât nu sunt îndeplinite cumulativ conditiile prevăzute de prevederile constitutionale ale art. 53, această îngrădire poate fi considerată o restrângere neconstitutională a exercitiului dreptului la un proces echitabil, a dreptului la apărare, a dreptului de proprietate privată si a dreptului la mostenire. În legătură cu celelalte norme constitutionale invocate, Avocatul Poporului consideră că acestea sunt nerelevante pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate, neavând incidentă cu obiectul acesteia.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei republicate, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată, cu modificările si completările ulterioare, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările si completările ulterioare, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările si completările ulterioare.

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor dispozitii legale, autorul exceptiei invocă încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 16, 21, 24, 42, 46, 48 si ale art. 135, care, în noua lor redactare si numerotare din Constitutia republicată, au următorul continut:

- Art. 16: “(1) Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

(3) Functiile si demnitătile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în conditiile legii, de persoanele care au cetătenia română si domiciliul în tară. Statul român garantează egalitatea de sanse între femei si bărbati pentru ocuparea acestor functii si demnităti.

(4) În conditiile aderării României la Uniunea Europeană, cetătenii Uniunii care îndeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi în autoritătile administratiei publice locale.”;

- Art. 21: “(1) Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

(3) Părtile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil.

(4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.”;

- Art. 24: “(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) În tot cursul procesului, părtile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.”;

- Art. 46: “Dreptul la mostenire este garantat.”;

- Art. 50: “Persoanele cu handicap se bucură de protectie specială. Statul asigură realizarea unei politici nationale de egalitate a sanselor, de prevenire si de tratament ale handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viata comunitătii, respectând drepturile si îndatoririle ce revin părintilor si tutorilor.”;

- Art. 52: “(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptătită să obtină recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei.

(2) Conditiile si limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică.

(3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în conditiile legii si nu înlătură răspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credintă sau gravă neglijentă.”;

- Art. 136: “(1) Proprietatea este publică sau privată.

(2) Proprietatea publică este garantată si ocrotită prin lege si apartine statului sau unitătilor administrativ-teritoriale.

(3) Bogătiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil, de interes national, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietătii publice.

(4) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În conditiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosintă gratuită institutiilor de utilitate publică.

(5) Proprietatea privată este inviolabilă, în conditiile legii organice.”

Examinând exceptia, Curtea constată că dispozitiile Legii nr. 146/1997 au mai fost supuse controlului de constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 215 din 6 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 18 iunie 2004, Curtea Constitutională a solutionat exceptia de neconstitutionalitate a acestor dispozitii, în raport cu aceleasi prevederi constitutionale invocate în cauza de fată, exceptie ridicată de acelasi autor, Ilie Gheorghe Vasile Cornel, într-un dosar al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civilă.

Cu acel prilej Curtea a constatat că, printr-o decizie anterioară, si anume Decizia nr. 233 din 5 iunie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 25 iulie 2003, art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 a fost declarat neconstitutional, deoarece contravine prevederilor art. 125 alin. (3) din Constitutie si principiului separatiei puterilor în stat. Ca atare, în temeiul dispozitiilor art. 23 alin. (3) si (6) din Legea nr. 47/1992, republicată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 a fost respinsă ca inadmisibilă.

În ceea ce priveste celelalte dispozitii legale criticate, Curtea a constatat că, prin decizii precum Decizia nr. 82/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 30 iunie 1999, Decizia nr. 47/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 28 februarie 2003, si Decizia nr. 343/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 5 noiembrie 2003, a respins exceptiile de neconstitutionalitate privind dispozitiile Legii nr. 146/1997, statuând că acestea nu contravin prevederilor constitutionale ale art. 16, 21 si 24.

În legătură cu invocarea principiilor si normelor constitutionale prevăzute la art. 46, 50, 52 si 136, Curtea a constatat că aceste critici sunt nerelevante pentru solutionarea exceptiei, neavând incidentă cu obiectul acesteia.  Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina modificarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, solutia si considerentele acestor decizii sunt valabile si în această cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutia republicată, al art. 13 alin. (1) lit. A.d), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu  modificările si completările ulterioare,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările si completările ulterioare, exceptie ridicată de Ilie Gheorghe Vasile Cornel în Dosarul nr. 1.874/2003 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.

2. Respinge, ca fiind neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a celorlalte dispozitii din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările si completările ulterioare, exceptie ridicată de acelasi autor în acelasi dosar.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 17 iunie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind stabilirea unor măsuri de supraveghere a pietei produselor din domeniile reglementate, prevăzute în Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitătii produselor

 

În temeiul art. 108 din Constitutie, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Supravegherea pietei este activitatea prin care autoritătile competente asigură că sunt respectate prevederile reglementărilor tehnice prevăzute de Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitătii produselor, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Activitătile de supraveghere a pietei se realizează de către structuri nominalizate, cu respectarea prevederilor art. 27-29 din Legea nr. 608/2001, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Structura nominalizată pentru supravegherea pietei, denumită în continuare organ de control, trebuie să îndeplinească sarcinile privind supravegherea pietei, cu respectarea principiului proportionalitătii. Potrivit acestui principiu, măsurile stabilite de către organul de control trebuie să fie corelate cu gradul de risc sau de neconformitate al produsului, iar impactul asupra liberei circulatii a mărfurilor nu trebuie să fie mai mare decât este necesar pentru atingerea obiectivelor supravegherii pietei, prevăzute în prezenta hotărâre.

(4) Prin activitatea de supraveghere a pietei se urmăreste a se controla dacă:

a) produsele din domeniile reglementate, prevăzute în Legea nr. 608/2001, cu modificările si completările ulterioare, denumite în continuare produse, îndeplinesc cerintele reglementărilor tehnice aplicabile;

b) cei responsabili de introducerea pe piată si de punerea în functiune a produselor actionează pentru ca produsele neconforme să fie aduse în conformitate cu cerintele reglementărilor tehnice aplicabile si pun în aplicare măsurile dispuse de organele de control, atunci când este cazul.

(5) În situatiile în care, conform prevederilor reglementărilor tehnice, se impune aplicarea de sanctiuni, organele de control dispun măsurile necesare, cu respectarea prevederilor prezentei hotărâri.

(6) Obiectivele supravegherii pietei privesc asigurarea protectiei sănătătii si securitătii persoanelor, protectiei mediului, a animalelor domestice si proprietătii sau a altor interese acoperite de reglementările tehnice, indiferent de originea produsului, precum si protejarea intereselor agentilor economici prin eliminarea concurentei neloiale.

(7) Supravegherea pietei acoperă întregul teritoriu al României.

Art. 2. - (1) Termenii folositi în prezenta hotărâre se definesc în conformitate cu prevederile art. 4 din Legea nr. 608/2001, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Definitiile prevăzute la alin. (1), utilizate în prezenta hotărâre, se completează cu definitiile termenilor “consumator” si “agent economic”, conform prevederilor art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu definitiile termenilor “incident” si “scop propus”, potrivit prevederilor art. 2 din Legea nr. 176/2000 privind dispozitivele medicale.

(3) În sensul prevederilor prezentei hotărâri, termenul supraveghere în utilizare se defineste ca fiind ansamblul de măsuri prin care se asigură si se confirmă siguranta în functionare si performantele, conform scopului propus, pe toată durata de exploatare a produsului, precum si detectarea incidentelor în utilizare.

Art. 3. - Organul de control poate subcontracta activităti tehnice, cum ar fi, de exemplu, încercări si inspectii, cu conditia ca organul de control să îsi asume responsabilitatea luării deciziei privind rezultatul supravegherii si numai dacă nu există nici un conflict de interese între sarcinile sale de supraveghere a pietei si activitătile de evaluare a conformitătii ale organismului subcontractant.

Art. 4. - (1) În scopul evitării conflictelor de interese, organismele notificate trebuie excluse de la responsabilitătile privind supravegherea pietei.

(2) În situatia în care nu poate fi evitată subcontractarea unor activităti tehnice cu un organism notificat, organul de control trebuie să asigure că nu există conflicte de natura celor prevăzute la art. 3.

(3) În situatia în care un laborator sau un organism responsabil pentru evaluarea conformitătii produselor în vederea introducerii pe piată sau a punerii în functiune si un organ de control functionează sub aceeasi autoritate, autoritatea în cauză trebuie să asigure că domeniile de responsabilitate ale celor două structuri sunt astfel organizate încât să nu existe conflicte de interese între activitătile desfăsurate de către acestea.

Art. 5. - (1) Informatiile obtinute de către organul de control în timpul activitătii de supraveghere a pietei sunt confidentiale. Organul de control trebuie să asigure respectarea cerintei privind păstrarea secretului profesional si comercial, în principal:

a) în cazul în care o autoritate competentă sau un alt organ de control, care transmite informatia, precizează caracterul secret al informatiei;

b) în situatia în care informatia priveste continutul documentatiei tehnice;

c) pe tot parcursul evaluării unui caz pentru care s-a invocat clauza de salvgardare prevăzută de prezenta hotărâre.

(2) Deciziile si măsurile luate pe baza informatiilor obtinute de către organul de control pot fi făcute publice în cazul în care se protejează interese de ordin public.

 

CAPITOLUL II

Monitorizare si măsuri pentru îndeplinirea conformitătii

 

Art. 6. - În cadrul activitătii de supraveghere a pietei, organul de control trebuie să parcurgă, în principal, următoarele etape:

a) monitorizarea produselor introduse pe piată sau puse în functiune;

b) stabilirea măsurilor ce trebuie luate de către producător, de către reprezentantul autorizat al acestuia sau de către importator pentru îndeplinirea conformitătii, după caz.

Art. 7. - Obiectivul monitorizării produselor, prevăzută la art. 6 lit. a), este acela de a verifica dacă produsele corespund reglementărilor tehnice aplicabile, la introducerea pe piată sau la punerea lor în functiune, după caz.

Art. 8. - (1) Monitorizarea produselor introduse pe piată sau puse în functiune se realizează, după caz, prin:

a) vizitarea regulată a locurilor unde se comercializează si se depozitează de către distribuitor produsele;

b) vizitarea regulată a locurilor unde produsele sunt puse în functiune;

c) organizarea de controale inopinate si verificări punctuale;

d) prelevarea de mostre de produse si verificarea prin examinare si încercare a acestora.

(2) Organul de control are dreptul de a solicita orice informatie necesară pentru realizarea sarcinilor ce îi revin.

(3) În cazul în care au fost descoperite neconformităti, pentru a verifica dacă erorile apar în mod constant, organul de control poate verifica produsele în conformitate cu modulele utilizate de către producător pentru evaluarea conformitătii produselor cu cerintele esentiale prevăzute în reglementările tehnice aplicabile acelor produse.

(4) Organul de control monitorizează produsele prezentate la târguri, expozitii, demonstratii si altele asemenea si verifică dacă pentru produsele care nu corespund cerintelor esentiale prevăzute în reglementările tehnice aplicabile sunt furnizate indicatii vizibile care să precizeze clar că astfel de produse nu pot fi comercializate sau puse în functiune înainte de a fi realizate conform cerintelor reglementărilor tehnice aplicabile.

Art. 9. - Verificările realizate de către organul de control pot fi:

a) verificări formale;

b) verificări de fond.

Art. 10. - Verificările formale privesc, după caz, prezenta si modul de aplicare a marcajului CE, disponibilitatea declaratiei de conformitate EC, informatiile ce însotesc produsul si/sau corecta alegere a procedurilor de evaluare a conformitătii.

Art. 11. - (1) În situatia în care reglementarea tehnică prevede obligatia întocmirii declaratiei de conformitate EC, aceasta trebuie să fie pusă la dispozitie organului de control imediat ce este solicitată de către acesta.

(2) Neprezentarea, la cerere, a declaratiei de conformitate EC poate constitui un motiv suficient pentru organul de control pentru a pune la îndoială prezumtia de conformitate a produsului cu cerintele reglementării tehnice aplicabile.

Art. 12. - Verificările de fond privesc verificarea conformitătii produsului cu cerintele esentiale, a continutului declaratiei de conformitate EC si corecta aplicare a procedurilor de evaluare a conformitătii. Aceste verificări, după caz, pot fi axate numai pe anumite aspecte ale cerintelor prevăzute de reglementările tehnice aplicabile produsului.

Art. 13. - (1) În situatia în care reglementarea tehnică prevede obligatia întocmirii documentatiei tehnice, aceasta trebuie să fie pusă la dispozitie organului de control, la cerere, într-o perioadă rezonabilă, stabilită de către organul de control, în functie de importanta si riscul în cauză, bazat pe principiul proportionalitătii si pe asigurarea protectiei agentilor economici împotriva sarcinilor inutile.

(2) Neprezentarea documentatiei tehnice în conditiile prevăzute la alin. (1) poate constitui un motiv suficient pentru a pune la îndoială prezumtia de conformitate a produsului cu cerintele din reglementarea tehnică aplicabilă.

(3) Documentatia tehnică poate fi păstrată în orice format, inclusiv sub formă tipărită sau CD-ROM, cu conditia să fie disponibilă pe perioada si în conditiile prevăzute de reglementările tehnice aplicabile produsului.

Art. 14. - (1) Declaratia de conformitate EC si documentatia tehnică trebuie să fie puse la dispozitie organului de control de către producător, de către reprezentantul autorizat al acestuia sau de către importator, conform prevederilor reglementărilor tehnice.

(2) Organul de control poate cere organismului notificat care a realizat evaluarea conformitătii produsului informatii relevante pentru scopul supravegherii pietei.

(3) Un organ de control poate solicita traducerea în limba română a documentatiei tehnice. În situatia în care organul de control consideră traducerea necesară, acesta trebuie să definească clar acea parte a documentatiei ce se impune a fi tradusă si să permită realizarea acesteia într-un timp rezonabil, luând în considerare proportionalitatea cererii. Traducerea nu este necesar a se realiza de către un translator atestat sau autorizat.

(4) Cerinta privind traducerea în limba română se poate aplica si declaratiei de conformitate EC dacă traducerea în limba română a acestui document nu este prevăzută de reglementarea tehnică aplicabilă produsului.

Art. 15. - În situatia în care organul de control descoperă că un produs nu este în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice aplicabile, acesta trebuie să ia măsurile necesare si să actioneze pentru îndeplinirea conformitătii. Actiunile corective depind de gradul de neconformitate, care trebuie stabilit, de la caz la caz, în concordantă cu principiul proportionalitătii, după cum urmează:

a) pentru îndeplinirea conformitătii, organul de control poate solicita producătorului, reprezentantului autorizat al acestuia sau importatorului, după caz, să realizeze conformitatea cu prevederile din reglementările tehnice aplicabile produsului introdus pe piată sau care a fost pus în functiune;

b) în situatia în care măsurile initiale nu au condus la rezultatele asteptate sau rezultatele obtinute sunt considerate insuficiente, organul de control va lua măsurile potrivite pentru a restrictiona sau a interzice introducerea pe piată ori punerea în functiune a produsului în cauză si pentru a asigura retragerea lui de pe piată. Retragerea efectivă a produsului neconform de pe piată se realizează, după caz, de către producătorul, reprezentantul autorizat al acestuia sau importatorul care a introdus acel produs pe piată.

Art. 16. - (1) În cadrul actiunilor de supraveghere a pietei, organul de control trebuie să analizeze si să decidă, de la caz la caz, dacă neconformitătile constatate sunt nesubstantiale sau substantiale.

(2) În legătură cu neconformitătile constatate, înaintea oricărei decizii, organul de control va anunta partea implicată, dând posibilitatea acesteia de a fi consultată.

Dacă problema ce se impune a fi rezolvată este urgentă, dat fiind pericolul grav si iminent, organul de control dispune măsurile necesare fără a consulta partea implicată.

(3) Lipsa unei reactii din partea părtii implicate, în intervalul de timp stabilit de către organul de control, îndreptăteste organul de control să ia decizia pe care o consideră necesară.

(4) Orice decizie luată privind restrictionarea sau interzicerea introducerii pe piată, punerii în functiune sau retragerii de pe piată a unor produse trebuie să fie motivată, producătorul, reprezentantul autorizat al acestuia sau importatorul, după caz, trebuind să fie informat în scris în acest sens. Această comunicare va contine, de asemenea, informatii în legătură cu dreptul celui în cauză de a contesta decizia, precum si cu termenul în care contestatia poate fi făcută, cu respectarea prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.

Art. 17. - Pot fi considerate neconformităti nesubstantiale, după caz, fapte ca de exemplu:

a) folosirea si aplicarea incorectă a marcajului CE în ceea ce priveste, de exemplu, forma, mărimea, vizibilitatea, lizibilitatea, caracteristica marcajului de conformitate CE de a nu putea fi sters;

b) aplicarea incorectă a altor marcaje de conformitate si mărci suplimentare;

c) neprezentarea imediată a declaratiei de conformitate EC sau neînsotirea produsului de acest document, atunci când este obligatoriu;

d) neînsotirea sau însotirea incompletă a produsului de alte informatii prevăzute în reglementarea tehnică aplicabilă;

e) neînscrierea numărului de identificare al organismului notificat alături de marcajul CE.

Art. 18. - Sunt considerate neconformităti substantiale neconformitătile produselor cu cerintele esentiale din reglementările aplicabile.

Art. 19. - Persoanele fizice sau juridice care desfăsoară activităti de comercializare ulterior introducerii pe piată a produselor, denumite în continuare distribuitori, trebuie să fie capabile să identifice, după caz, producătorul, reprezentantul autorizat al acestuia, importatorul sau persoana care i-a furnizat produsul.

Art. 20. - (1) În cazul identificării de neconformităti substantiale, organul de control trebuie să aibă măsurile necesare pentru a se îndeplini conformitatea, urmărind principiul proportionalitătii. În aceste situatii, organul de control trebuie să restrictioneze sau să interzică introducerea pe piată si punerea în functiune a unui produs si să dispună retragerea acestuia de pe piată. Organul de control trebuie să se asigure că aceste măsuri sunt respectate si îndeplinite.

(2) Actiunea de interzicere sau de restrictionare a introducerii pe piată ori a punerii în functiune a unui produs, prevăzută la alin. (1), poate fi la început temporară, pentru a permite organului de control să obtină dovezi suficiente cu privire la periculozitatea sau la altă neconformitate substantială a produsului.

Art. 21. - În situatia în care producătorul este stabilit în afara teritoriului României sau a statelor membre ale Uniunii Europene, măsurile ce trebuie întreprinse de autoritătile vamale si de organul de control în legătură cu produsele care trebuie să respecte cerintele reglementărilor tehnice aplicabile se realizează cu respectarea legislatiei nationale care preia Regulamentul Consiliului nr. 339/93/CEE din 8 februarie 1993 privind verificarea conformitătii cu regulile de sigurantă a produsului în cazul produselor importate din tările terte, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L040 din 17 februarie 1993.

Art. 22. - În plus fată de activitătile ce fac obiectul etapelor prevăzute la art. 6, organul de control, atunci când este cazul, trebuie:

a) să actioneze, în colaborare cu producătorii, reprezentantii autorizati ai acestora, importatorii si distribuitorii, pentru prevenirea introducerii pe piată si punerii în functiune a produselor necorespunzătoare si sporirea constientizării utilizatorilor asupra aspectelor privind sănătatea si securitatea;

b) să prevină sau să solicite prevenirea de către producători, reprezentantii autorizati ai acestora, importatori sau distribuitori a persoanelor care ar putea fi supuse riscurilor ca urmare a introducerii pe piată sau a punerii în functiune a produselor neconforme;

c) să dispună interzicerea folosirii produselor neconforme si, dacă este cazul, distrugerea acestora, să solicite retragerea certificatelor emise de către organismele notificate, cu respectarea principiului proportionalitătii, si să verifice dacă aceste decizii si măsuri sunt respectate.

 

CAPITOLUL III

Schimbul de informatii

 

Art. 23. - (1) Măsura privind restrictionarea sau interzicerea introducerii pe piată si punerii în functiune a unui produs sau retragerea acestuia de pe piată, prevăzută la art. 20 alin. (1), în cazul în care neconformitatea este stabilită cu referire la un esec sistematic de proiectare sau la întreaga serie de produse fabricate, oricât de limitată ar fi seria, conduce la invocarea clauzei de salvgardare, în situatia în care reglementarea tehnică aplicabilă produsului prevede această cerintă.

(2) În situatiile prevăzute la alin. (1), clauza de salvgardare se limitează numai la produsele considerate neconforme cu cerintele aplicabile pentru a face obiectul liberei circulatii a mărfurilor, inclusiv cu prevederile referitoare la marcajul CE, si care sunt stabilite de către organul de control că prezintă un pericol substantial, chiar dacă produsele sunt corect fabricate, instalate sau întretinute si sunt utilizate conform destinatiei.

(3) Măsura natională de restrictionare sau de interzicere a introducerii pe piată si punerii în functiune a unui produs ori retragerii unui produs de pe piată trebuie să fie bazată pe dovezi care să constituie mijloace suficiente pentru demonstrarea erorilor privind proiectarea produsului sau fabricarea acestuia si care să indice un pericol previzibil, potential sau actual ori altă neconformitate substantială, chiar si în situatia în care produsele sunt corect fabricate, instalate, întretinute si folosite conform scopului propus sau rezonabil prevăzut.

Art. 24. - (1) Autoritătile competente informează Comisia Europeană că invocă clauza de salvgardare imediat după începerea actiunii ce implică restrictionarea sau interzicerea introducerii pe piată si punerii în functiune a produselor periculoase sau neconforme ori retragerii de pe piată a acestora. În conditiile în care reglementarea tehnică impune, autoritătile competente vor informa si statele membre ale Uniunii Europene în legătură cu această decizie.

(2) În situatia în care motivele care au determinat invocarea clauzei de salvgardare au fost eliminate ori în cazul în care motivele ce au generat această măsură s-au dovedit nejustificate, autoritătile competente retrag comunicarea prevăzută la alin. (1).

(3) Autoritătile competente informează potrivit prevederilor alin. (1) si, după caz, retrag comunicarea în conditiile prevăzute la alin. (2) si primesc informatii în legătură cu comunicările făcute de statele membre ale Uniunii Europene, prin Ministerul Economiei si Comertului, care asigură relatia cu Comisia Europeană si cu statele membre ale Uniunii Europene în legătură cu invocarea clauzei de salvgardare.

(4) Exceptie de la prevederile alin. (3) face Ministerul Sănătătii, responsabil în domeniile sale de competentă pentru punerea în aplicare a prevederilor alin. (1) si (2). Ministerul Sănătătii va informa Ministerul Economiei si Comertului cu privire la orice actiune întreprinsă în legătură cu invocarea clauzei de salvgardare.

Art. 25. - Comunicarea prevăzută la art. 24 alin. (1) trebuie să cuprindă, în principal:

a) o referintă la directivele si, în special, la cerintele esentiale fată de care a fost stabilită neconformitatea;

b) numele si adresa producătorului, reprezentantului autorizat al acestuia si, suplimentar, dacă este necesar, numele si adresa importatorului, după caz;

c) o copie a declaratiei de conformitate EC;

d) numele si numărul de identificare ale organismului notificat care a intervenit în procedura de evaluare a conformitătii, dacă este cazul;

e) informatii asupra procedurii care a fost folosită de către autoritate pentru verificarea conformitătii produsului;

f) o evaluare cuprinzătoare si dovezi pentru justificarea măsurii, ca de exemplu standardele armonizate sau alte specificatii tehnice folosite de către organele de control, rapoartele de încercare si identificarea laboratoarelor de încercări, orice alte informatii si probe necesare pentru justificarea actiunii.

Art. 26. - Organul de control este obligat să aplice orice decizie a Comisiei Europene luată la nivel european, care priveste restrictionarea liberei circulatii a mărfurilor.

Art. 27. - (1) Pentru produsele destinate consumatorilor sau care ar putea să fie utilizate de către consumatori si care, în conditii de utilizare normale sau rezonabile, prezintă, indiferent de cauză, un risc imediat si serios pentru sănătatea si securitatea consumatorilor, organul de control trebuie să informeze Comisia Europeană atunci când adoptă sau decide să adopte măsuri de urgentă pentru prevenirea, restrictionarea sau impunerea unor conditii specifice pentru comercializarea ori utilizarea unor asemenea produse.

(2) Schimbul de informatii prevăzut la alin. (1) se realizează prin utilizarea sistemului de furnizare rapidă a informatiilor, denumit RAPEX, conform prevederilor din legislatia natională care transpune Directiva Parlamentului European si Consiliului nr. 2001/95/EC din 3 decembrie 2001 privind securitatea generală a produselor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L011 din 15 ianuarie 2002, si se invocă independent de clauza de salvgardare, o dată cu aceasta.

Art. 28. - (1) În cazul dispozitivelor medicale implantabile active, dispozitivelor medicale si dispozitivelor medicale de diagnosticare in vitro, denumite în continuare dispozitive medicale, care au generat un incident ce poate conduce sau a condus la moartea unui pacient ori a unui utilizator sau care au determinat deteriorarea severă a stării de sănătate a acestuia, ca rezultat din:

a) orice functionare necorespunzătoare sau deteriorare a caracteristicilor ori performantelor dispozitivelor medicale;

b) etichetare sau instructiuni de utilizare inadecvate;

c) orice motiv tehnic sau medical legat de caracteristicile ori de performantele dispozitivelor medicale si care conduce producătorul la retragerea sistematică a tuturor dispozitivelor medicale de acelasi tip,

se aplică procedura de vigilentă pentru dispozitivele medicale, conform prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile acestor dispozitive.

(2) În situatia în care se aplică procedura de vigilentă pentru dispozitivele medicale, dacă există conditii pentru invocarea clauzei de salvgardare, autoritătile competente si organul de control vor actiona conform prevederilor art. 24-26.

Art. 29. - (1) În situatia în care producătorul, reprezentantul autorizat al acestuia sau importatorul nu îsi are sediul pe teritoriul României, în scopul de a obtine informatii privind declaratia de conformitate EC sau detalii în legătură cu documentatia tehnică ori pentru a primi informatii referitoare la lantul de distributie a produsului, în vederea luării de măsuri justificate împotriva tuturor acelora care sunt responsabili pentru introducerea pe piată sau punerea în functiune a unui produs care nu respectă cerintele reglementărilor tehnice aplicabile, organul de control va contacta autoritatea de supraveghere a pietei din statul membru în care este înregistrat producătorul, reprezentantul autorizat al acestuia sau importatorul respectiv, după caz. Dacă se constată implicarea unui organism notificat, organul de control va contacta, de asemenea, si autoritatea de supraveghere a pietei din statul membru în a cărui jurisdictie se află acel organism notificat.

(2) În cazul produselor neconforme realizate de către producătorii prevăzuti la art. 21, precum si pentru produsele considerate de către organele de control ca potential periculoase pentru sănătatea si securitatea persoanelor sau pentru protectia mediului, în scopul de a întreprinde măsurile necesare pentru eliminarea neconformitătilor, organul de control si autoritătile vamale vor colabora si vor asigura realizarea schimbului de informatii necesar, cu respectarea prevederilor prezentei hotărâri.

(3) Referitor la neconformitătile substantiale si nesubstantiale constatate si la măsurile luate pentru îndeplinirea conformitătii unui produs, cu respectarea prevederilor art. 5, organul de control va asigura, la nivel national, schimbul de informatii cu celelalte organe de control cu responsabilităti în realizarea supravegherii pietei pentru acelasi produs. În măsura în care consideră necesar, organul de control va asigura schimbul de informatii si cu autoritătile de supraveghere a pietei din statele membre ale Uniunii Europene.

Art. 30. - (1) Entitătile cu responsabilităti privind supravegherea în utilizare a produselor, în situatia în care obligatia privind supravegherea pietei nu le revine conform prevederilor reglementărilor tehnice, informează organele de control cu privire la neconformitătile constatate în timpul exercitării functiei lor, dacă aceste neconformităti privesc proiectarea sau fabricarea produselor ori dacă, din analiza factorilor ce au generat un incident, rezultă că produsul nu era conform cerintelor reglementărilor tehnice aplicabile, în momentul introducerii pe piată sau punerii în functiune.

(2) Organul de control este obligat să primească si să analizeze reclamatiile consumatorilor sau ale altor utilizatori ai produsului ori ale producătorilor, reprezentantilor autorizati ai acestora, importatorilor sau distribuitorilor referitor la concurenta neloială si să actioneze în sensul întreprinderii măsurilor ce se impun. În toate situatiile organul de control va comunica celor care au formulat reclamatiile informatii privind rezultatele obtinute în mod direct în urma investigării subiectului ce a făcut obiectul reclamatiei, cu respectarea prevederilor art. 5.

 

CAPITOLUL IV

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 31. - Contravaloarea mărfurilor si a esantioanelor prelevate pentru verificarea conformitătii produselor cu cerintele esentiale, precum si cheltuielile ocazionate de examinarea si încercarea produselor în laboratoare se suportă de către organul de control. Dacă în urma testării se stabileste că producătorul, reprezentantul autorizat al acestuia sau importatorul a introdus pe piată sau a pus în functiune un produs care nu respectă cerintele esentiale din reglementările tehnice aplicabile, organul de control recuperează cheltuielile efectuate de la cel care a introdus pe piată sau a pus în functiune produsul neconform, după caz.

Art. 32. - (1) Orice persoană fizică sau juridică care în mod premeditat împiedică, se opune, amenintă ori furnizează informatii false sau care nu acordă asistentă ori sprijin sau nu pune în aplicare deciziile organului de control aflat în exercitarea sarcinilor ce îi revin conform prevederilor prezentei hotărâri si ale reglementărilor tehnice va fi deferită autoritătilor judiciare competente pentru obstructionarea activitătii organului de control, conform prevederilor legale.

(2) Punerea la dispozitie contra cost sau gratuit a produselor dovedite neconforme, precum si a celor interzise sau restrictionate temporar de la introducere pe piată si punere în functiune, conform prevederilor art. 20, determină organul de control să solicite organelor îndreptătite ale statului aplicarea sanctiunilor complementare: să confiste aceste produse sau să impună retinerea produselor în locatii stabilite de către acestea, pe cheltuiala producătorului, reprezentantului autorizat al acestuia sau a importatorului care a introdus pe piată ori a pus în functiune produsele respective, după caz.

Art. 33. - În exercitarea atributiilor ce îi revin în legătură cu supravegherea pietei, personalul organelor de control are dreptul să sigileze produsele care nu îndeplinesc cerintele prevăzute în reglementările tehnice.

Art. 34. - În situatia în care organul de control consideră necesar pentru realizarea sarcinilor ce îi revin, acesta are dreptul să solicite si să primească sprijin si asistentă din partea organelor de politie.

Art. 35. - În scopul realizării sarcinilor ce îi revin, organul de control trebuie:

a) să stabilească si să actualizeze periodic programe de supraveghere a pietei pentru categoriile de produse aflate în responsabilitatea sa de control, cu luarea în considerare a riscurilor pe care acestea le au pentru protectia sănătătii, securitatea utilizatorilor, protectia proprietătii si mediului;

b) să urmărească si să actioneze pentru actualizarea cunostintelor stiintifice si tehnice ale personalului său angajat si colaborator, privind securitatea produselor;

c) să întocmească rapoarte semestriale si ori de câte ori este necesar, conform prevederilor reglementărilor tehnice, în legătură cu rezultatele activitătilor de supraveghere a pietei, pe care să le prezinte autoritătii competente responsabile, pentru reglementarea domeniului în care organul de control actionează;

d) să îsi revizuiască ori de câte ori este necesar procedurile, modul de organizare si functionare, în scopul desfăsurării unei activităti de control eficiente;

e) să asigure realizarea schimbului de informatii si respectarea conditiilor în legătură cu acesta, conform prevederilor prezentei hotărâri;

f) să emită declaratii publice în care să specifice:

(i) produsele care sunt sau pot fi nesigure, producătorii si distribuitorii unor astfel de produse;

(ii) acei producători sau reprezentanti autorizati ai acestora, acei importatori sau distribuitori ori alte persoane ale căror practici sau activităti privind anumite produse pot afecta negativ interesele si siguranta utilizatorilor;

(iii) orice alte probleme care pot afecta negativ siguranta utilizatorilor.

Art. 36. - În termen de 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei hotărâri, organele de control vor lua măsurile necesare pentru alinierea procedurilor proprii privind supravegherea pietei la prevederile prezentei hotărâri.

Art. 37. - Ministerul Economiei si Comertului asigură coordonarea la nivel national a activitătilor de supraveghere a pietei si colaborează în acest sens cu celelalte autorităti competente.

Art. 38. - Organele de control asigură si controlul respectării măsurilor tranzitorii stabilite în conformitate cu prevederile cap. V1 din Legea nr. 608/2001, cu modificările si completările ulterioare, si ale reglementărilor tehnice aplicabile produselor.

Art. 39. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu exceptia prevederilor art. 23-28 si ale art. 29 alin. (1) si (2) care se aplică de la data aderării României la Uniunea Europeană.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul de stat, ministrul economiei si comertului,

Iulian Iancu,

secretar de stat

Ministrul sănătătii,

Ovidiu Brînzan

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Elena Dumitru

 

Bucuresti, 3 iunie 2004.

Nr. 891.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind organizarea pietei pentru cereale

 

În temeiul art. 108 din Constitutie, republicată, si al art. 2 din Legea nr. 73/2002 privind organizarea si functionarea pietelor produselor agricole si alimentare în România, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se instituie organizarea pietei pentru cereale, care reglementează mecanismele de piată internă si comertul exterior cu aceste produse.

(2) Produsele care intră sub incidenta mecanismelor stabilite în cadrul organizării pietei pentru cereale sunt prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - Pentru produsele agricole prevăzute în anexa nr. 1 anul de piată începe la data de 1 iulie si se sfârseste la data de 30 iunie a anului următor.

Art. 3. - (1) În sensul prezentei hotărâri, termenii următori se definesc astfel:

a) pretul de interventie - pretul cu care organismul de interventie autorizat achizitionează un produs agricol în limita si în conditiile cotei stabilite, atunci când pretul pe piată al acestui produs scade sub nivelul pretului de interventie;

b) stoc public de interventie - cantitatea de cereale care îndeplineste criteriile de eligibilitate privind interventia si este achizitionată de pe piata internă de către Agentia de Plăti si Interventie pentru Agricultură, Industrie Alimentară si Dezvoltare Rurală prin serviciile judetene înfiintate pentru executarea functiilor tehnice.

(2) În functie de conjunctura pietei cerealelor, pentru fiecare an de piată se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, produsele agricole, cotele aferente

fiecărui produs care se constituie în stocuri publice de interventie si pretul de interventie valabil pentru anul de piată.

(3) Pretul de interventie valabil în luna mai va rămâne acelasi, pentru porumb si sorg, si în lunile iulie, august si septembrie ale aceluiasi an.

(4) Pretul de interventie se aplică cantitătilor de cereale care se livrează angro la depozite, înainte de descărcarea din mijloacele de transport, si are aceeasi valoare pentru toate centrele de interventie desemnate.

(5) Pe parcursul unui an de piată pretul de interventie se modifică lunar prin aplicarea coeficientilor de corectie prevăzuti în anexa nr. 2.

Art. 4. - (1) Agentia de Plăti si Interventie pentru Agricultură, Industrie Alimentară si Dezvoltare Rurală, ca institutie publică constituită prin lege, va achizitiona, prin serviciile judetene înfiintate pentru executarea functiilor tehnice, cereale oferite din productia internă care îndeplinesc conditiile prevăzute, în special cele referitoare la cantitate si calitate privind interventia.

(2) Perioada în care se achizitionează cereale oferite la interventie este cuprinsă între 1 august si 30 aprilie.

(3) Achizitionarea cerealelor se realizează cu preturi care se stabilesc pe baza pretului de interventie, la care se aplică, dacă este necesar, indici de corectie, în functie de calitatea cerealelor oferite la vânzare.

Art. 5. - Normele metodologice privind procedurile de aplicare a sistemului de interventie pe piata cerealelor se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale si vor contine:

a) definirea, modalitătile de desemnare si stabilirea centrelor de interventie;

b) conditiile minime privind calitatea si cantitatea pe care fiecare produs agricol prevăzut în anexa nr. 1 trebuie să le îndeplinească pentru a fi eligibil la interventie;

c) criteriile de stabilire a indicilor de corectie ai pretului de interventie, în functie de calitatea cerealelor oferite la interventie;

d) mecanisme economico-financiare de preluare a cerealelor de către centrele de interventie si de punere în vânzare pe piată a cerealelor detinute în stocuri publice de interventie.

Art. 6. - Operatiunile de import si export cu state terte, pentru produsele prevăzute în anexa nr. 1, se desfăsoară pe bază de certificat de import sau certificat de export, a căror eliberare este conditionată de constituirea unor garantii în favoarea autoritătii competente, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 7. - (1) Atunci când piata cerealelor înregistrează tendinte de aparitie a unor dezechilibre majore, la comertul cu state terte al produselor agricole care fac obiectul prevederilor prezentei hotărâri, se deschid contingente tarifare în cadrul cărora se alocă cote cu respectarea angajamentelor internationale la care România este parte.

(2) Cotele tarifare se administrează prin aplicarea uneia dintre metodele următoare:

a) metoda bazată pe ordinea cronologică a depunerii cererilor;

b) metoda distributiei proportionale în functie de cantitătile solicitate la data depunerii cererilor;

c) metoda care tine cont de partenerii comerciali traditionali.

(3) La alocarea cotelor tarifare se va urmări asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru toti operatorii interesati, în ceea ce priveste accesul la contingentele tarifare, până la epuizarea acestora.

(4) Actele normative în baza cărora se vor deschide contingente tarifare vor contine prevederi exprese referitoare la modalitătile de gestionare a contingentelor tarifare în cauză, cuantumul garantiei care trebuie constituită pentru eliberarea certificatului de import sau a certificatului de export, după cum urmează:

a) stabilirea cotelor de bază anuale, pentru întregul an de piată, iar acolo unde este cazul, distribuirea acestora în mod corespunzător pe parcursul anului;

b) garantiile care acoperă natura, provenienta si originea produsului.

Art. 8. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 9. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Ilie Sârbu

Ministru de stat, ministrul economiei si comertului,

Dan Ioan Popescu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 25 iunie 2004.

Nr. 1.006.

 

ANEXA Nr. 1

 

LISTA

produselor agricole care fac obiectul organizării pietei pentru cereale

 

Codul tarifar

Descrierea

a) 0709.90.60

Porumb dulce, proaspăt sau refrigerat

0712.90.19

Porumb dulce uscat, întreg, tăiat, felii, bucăti sau sfărâmat, dar nepreparat altfel, altul în afara hibrizilor pentru însământare

1001.90.91

Grâu comun si meslin destinate însământării

1001.90.99

Alac (Triticum spelta), grâu comun si meslin, altele decât pentru însământare

1002.00.00

Secară

1003.00

Orz

1004.00

Ovăz

1005.10.90

Porumb pentru însământare, altul decât hibrid

1005.90.00

Porumb, altul decât pentru însământare

1007.00.90

Boabe de sorg, altele decât hibrizii pentru însământare

1008

Hriscă, mei, seminte de iarba-cănărasului; alte cereale

b) 1001.10

Grâu dur

c) 1101.00.00

Făină de grâu sau de meslin

1102.10.00

Făină de secară

1103.11

Crupe, gris si aglomerate sub formă de pelete din grâu

1107

Malt, chiar prăjit

 

ANEXA Nr. 2

 

LISTA

coeficientilor de corectie care se aplică pretului de interventie

 

Luna de aplicare

Coeficientul de corectie

Iulie

1

August

1

Septembrie

1

Octombrie

1

Noiembrie

1,01

Decembrie

1,02

Ianuarie

1,03

Februarie

1,04

Martie

1,05

Aprilie

1,06

Mai

1,07

Iunie

1,07

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind instituirea unei măsuri de salvgardare la importul de grâu de consum, originar din Republica Moldova

 

În temeiul art. 108 din Constitutie, republicată, având în vedere prevederile art. 21 si 25 din Acordul de comert liber dintre România si Republica Moldova, încheiat la Bucuresti la 15 februarie 1994, ratificat prin Legea nr. 94/1994,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se instituie, ca măsură de salvgardare în cadrul Acordului de comert liber dintre România si Republica Moldova, încheiat la Bucuresti la 15 februarie 1994, ratificat prin Legea nr. 94/1994, suspendarea exceptării de la plată a taxei vamale la importul de grâu în România, pozitia tarifară 1001.90.99 --- Altele (grâu de consum), originar din Republica Moldova, si aplicarea unei taxe vamale de import de 25%.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se aplică până la disparitia conditiilor care au impus adoptarea ei.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Petre Daea,

secretar de stat

p. Ministrul delegat pentru comert,

Adrian Mitu,

subsecretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 25 iunie 2004.

Nr. 1.011.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind organizarea si functionarea Sistemului Informational pentru Piata Agricolă

 

În temeiul art. 108 din Constitutie, republicată, al art. 2 lit. d) din Legea nr. 73/2002 privind organizarea si functionarea pietelor produselor agricole si alimentare în România, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se înfiintează Sistemul Informational pentru Piata Agricolă pentru colectarea si raportarea informatiilor referitoare la piata agricolă, în vederea reglementării si consolidării pietelor produselor agroalimentare, prin aplicarea instrumentelor tehnice si economice de politică agricolă si comercială care privesc organizarea de piată pe principii comunitare.

Art. 2. - Prin Sistemul Informational pentru Piata Agricolă se realizează studii de piată agricolă, prin monitorizarea cererii si ofertei la principalele produse agricole si alimentare, aprecierea anuală a potentialului de productie la culturi agricole, specii si categorii de animale, respectiv a cererii pe diferite destinatii, monitorizarea preturilor de piată.

Art. 3. - Implementarea si functionarea Sistemului Informational pentru Piata Agricolă se realizează prin următoarele măsuri:

a) măsuri de strategie, prin care se stabilesc produsele sau grupele de produse care se includ în studiile de piată, pietele reprezentantive si categoriile de agenti economici, organizatii profesionale, patronale, organizatii interprofesionale care furnizează informatiile, categoriile de preturi care se înregistrează;

b) măsuri de reglementare si administrative, prin care se asigură metodologia de colectare a datelor, sistemul de raportare, transfer si procesare a datelor, resursele umane necesare, cerintele privind instruirea personalului care asigură colectarea datelor, cerintele tehnice informationale, costurile informationale;

c) măsuri de reprezentare, prin care se asigură liberul acces la informatii, cu respectarea principiilor autonomiei, a confidentialitătii si transparentei decizionale, precum si îndeplinirea obligatiilor privind furnizarea informatiilor specifice de piată, care vor decurge din statutul României de stat membru al Uniunii Europene.

Art. 4. - (1) Nomenclatorul produselor sau grupelor de produse pentru care se realizează studii de piată este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) Normele metodologice si procedurile de realizare a măsurilor prevăzute la art. 3, pentru fiecare produs sau grupă de produse prevăzută în anexă, se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale.

Art. 5. - Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale reprezintă autoritatea publică centrală responsabilă cu înfiintarea, organizarea si functionarea Sistemului Informational pentru Piata Agricolă, care va deveni în totalitate operational în anul 2007.

Art. 6. - (1) Organizarea Sistemului Informational pentru Piata Agricolă se asigură cu încadrarea în numărul de posturi aprobat Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale pe anul 2004.

(2) Functionarea Sistemului Informational pentru Piata Agricolă se asigură de către personalul de specialitate existent în cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale si al directiilor pentru agricultură si dezvoltare rurală judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.

Art. 7. - (1) În vederea organizării si functionării Sistemului Informational pentru Piata Agricolă, se înfiintează la nivelul Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale Comisia pentru coordonarea organizării si functionării Sistemului Informational pentru Piata Agricolă.

(2) Atributiile, organizarea si functionarea, precum si componenta Comisiei pentru coordonarea organizării si functionării Sistemului Informational pentru Piata Agricolă se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale, la propunerea directiei generale de specialitate din cadrul ministerului.

Art. 8. - Fondurile necesare pentru organizarea si functionarea Sistemului Informational pentru Piata Agricolă se stabilesc anual prin legea bugetului de stat si se asigură din bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale.

Art. 9. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Ilie Sârbu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 25 iunie 2004.

Nr. 1.014.

 

ANEXĂ

 

NOMENCLATORUL

produselor sau grupelor de produse pentru care se realizează studii de piată

 

Nr. crt.

Denumirea produselor sau a grupei de produse

1.

Cereale

2.

Oleaginoase

3.

Cartofi pentru consum

4.

Legume si fructe proaspete

5.

Legume si fructe procesate

6.

In si cânepă pentru fibră

7.

Zahăr

8.

Vin

9.

Tutun

10.

Hamei

11.

Produse de floricultură

Animale si produse animale:

12.

bovine

13.

porcine

14.

ovine si caprine

15.

păsări

16.

ouă

17.

lapte

18.

Produse lactate (exclusiv brânzeturi)

19.

Brânzeturi

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

Nr. 948 din 23 iunie 2004

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

Nr. 4 din 11 iunie 2004

 

ORDIN

privind completarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva Comunitătilor Economice Europene nr. 86/635/CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate aplicabile institutiilor de credit, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice si al guvernatorului Băncii Nationale a României nr. 1.982/5/2001, cu modificările si completările ulterioare

 

Având în vedere prevederile art. 4 din Legea contabilitătii nr. 82/1991, republicată, ale art. 181 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobată cu modificări prin Legea nr. 200/2002, cu modificările ulterioare, ale art. 4 alin. 2 din Legea nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 8 din Ordinul ministrului finantelor publice si al guvernatorului Băncii Nationale a României nr. 1.982/5/2001 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva Comunitătilor Economice Europene nr. 86/635/CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate aplicabile institutiilor de credit, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 38 alin. (2) din Legea nr. 82/1991, republicată, si ale art. 50 din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Nationale a României, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul finantelor publice si guvernatorul Băncii Nationale a României emit următorul ordin:

Art. I. - Reglementările contabile armonizate cu Directiva Comunitătilor Economice Europene nr. 86/635/CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate aplicabile institutiilor de credit, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice si al guvernatorului Băncii Nationale a României nr. 1.982/5/2001, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 694 din 1 noiembrie 2001, cu modificările si completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La Capitolul 1 “Reglementări privind contabilitatea si situatiile financiare anuale ale institutiilor de credit”, sectiunea a 5-a “Principii si reguli contabile”, după pct. 5.44 se introduce titlul “Evaluarea la valoarea justă”, precum si pct. 5.441-5.4411 cu următorul cuprins:

“5.441. Prin derogare de la prevederile pct. 5.13-5.36, institutiile de credit pot evalua instrumentele financiare, inclusiv instrumentele derivate, la valoarea justă, cu respectarea conditiilor prevăzute la pct. 5.442-5.444. Acest tratament contabil poate fi aplicat de către institutiile de credit numai la elaborarea situatiilor financiare consolidate, în conformitate cu prevederile Normelor Băncii Nationale a României nr. 8/2002 privind elaborarea situatiilor financiare consolidate de către institutiile de credit.

5.442. În întelesul prezentelor reglementări, sunt considerate a fi instrumente financiare derivate contractele bazate pe bunuri ce conferă fiecărei părti dreptul de decontare în numerar sau cu ajutorul altui instrument financiar, cu exceptia cazului în care:

a) sunt angajate să îndeplinească si continuă să îndeplinească cerintele preconizate ale institutiei de credit privind achizitia, vânzarea sau utilizarea;

b) au fost desemnate pentru acest scop la momentul initial; si

c) se preconizează că vor fi decontate prin livrarea bunurilor.

5.443. Prevederile pct. 5.441 se aplică numai datoriilor care sunt:

a) detinute ca parte a unui portofoliu de tranzactionare;

sau

b) instrumente financiare derivate.

5.444. Evaluarea în conformitate cu prevederile pct. 5.441 nu se aplică:

a) instrumentelor financiare, care nu sunt instrumente financiare derivate, păstrate până la scadentă;

b) creditelor si creantelor emise de institutia de credit si care nu sunt detinute în scopul tranzactionării; si

c) participatiilor în filiale, întreprinderi asociate si asocieri în participatie, instrumentelor de capitaluri proprii emise de institutia de credit, contractelor cu titlu de contraprestatie eventuală într-o combinare de întreprinderi, precum si altor instrumente financiare care prezintă asemenea caracteristici încât, potrivit a ceea ce este în mod general acceptat, trebuie contabilizate în mod diferit decât alte instrumente financiare.

Expresia potrivit a ceea ce este în mod general acceptat de la lit. c) se referă la prevederile specifice ale altor Standarde Internationale de Contabilitate decât cele privind instrumentele financiare (IAS 32 si IAS 39).

5.445. Prin derogare de la prevederile pct. 5.13-5.36, institutiile de credit pot evalua orice activ sau datorie care îndeplineste conditiile pentru a fi considerat element acoperit în cadrul unui sistem contabil de acoperire a valorii juste sau părti identificate ale unor astfel de active sau datorii, la valoarea specifică prevăzută de sistemul respectiv.

5.446. Valoarea justă mentionată la pct. 5.441-5.445 va fi determinată prin referire la:

a) o valoare de piată, pentru acele instrumente financiare în cazul cărora poate fi identificată cu usurintă o piată credibilă. În cazul în care o valoare de piată nu este identificabilă cu usurintă pentru un instrument, dar poate fi determinată în cazul componentelor sale sau al unui instrument similar, valoarea de piată poate fi calculată plecând de la cea a componentelor sale sau a instrumentului similar; sau

b) o valoare rezultând din utilizarea unor modele si tehnici de evaluare general acceptate, în cazul instrumentelor pentru care nu poate fi identificată cu usurintă o piată credibilă. Respectivele modele si tehnici de evaluare trebuie să asigure o aproximare rezonabilă a valorii de piată.

5.447. Acele instrumente financiare care nu pot fi evaluate în mod credibil prin una dintre metodele prevăzute la pct. 5.446 vor fi evaluate potrivit prevederilor pct. 5.13-5.36.

5.448. Prin derogare de la prevederile pct. 5.4, în situatia în care un instrument financiar este evaluat în conformitate cu prevederile pct. 5.446 si 5.447, orice modificare a valorii trebuie inclusă în contul de profit si pierdere. Totusi o astfel de modificare va fi inclusă direct în conturile de capitaluri proprii, într-o rezervă de valoare justă, în situatia în care:

a) instrumentul contabilizat este un instrument de acoperire în cadrul unui sistem contabil de acoperire ce permite ca o parte sau întreaga modificare a valorii să nu fie inclusă în contul de profit si pierdere; sau

b) modificarea de valoare reflectă o diferentă de curs de schimb aferentă unui element monetar care face parte din investitia netă a unei institutii de credit într-o entitate străină.

5.449. Modificarea valorii unui activ financiar disponibil pentru vânzare, care nu este un instrument financiar derivat, va fi inclusă direct în conturile de capitaluri proprii, în rezerva de valoare justă.

5.4410. Rezerva de valoare justă va fi ajustată în cazul în care sumele respective nu mai sunt necesare pentru aplicarea prevederilor pct. 5.448 si 5.449.

5.4411. În situatia aplicării metodei de evaluare la valoarea justă a instrumentelor financiare, în notele explicative la situatiile financiare trebuie prezentate:

a) principalele ipoteze care stau la baza modelelor si tehnicilor de evaluare utilizate în situatia în care valoarea justă a fost determinată potrivit prevederilor pct. 5.446 lit. b);

b) pentru fiecare categorie de instrumente financiare, valoarea justă, modificările de valoare incluse direct în contul de profit si pierdere, precum si modificările înregistrate în rezerva de valoare justă;

c) pentru fiecare categorie de instrumente financiare derivate, informatii referitoare la volumul si natura instrumentelor, inclusiv termenii si conditiile care pot afecta valoarea, periodicitatea si caracterul cert al fluxurilor viitoare de numerar; si

d) un tabel indicând modificările rezervei de valoare justă în cursul execitiului financiar.”

2. La capitolul 1 “Reglementări privind contabilitatea si situatiile financiare anuale ale institutiilor de credit”, sectiunea a 7-a “Raportul administratorilor”, la punctul 7.1, după litera h) se introduce litera i) cu următorul cuprins:

“i) în ceea ce priveste utilizarea instrumentelor financiare de către institutia de credit si în măsura în care sunt semnificative pentru evaluarea activelor, a datoriilor, a pozitiei financiare si a profitului sau pierderii sale:

- obiectivele si politica institutiei de credit, referitoare la gestionarea riscurilor financiare, inclusiv a politicii sale privind acoperirea fiecărei categorii principale de tranzactii previzionate pentru care este utilizată contabilitatea de acoperire; si

- expunerea institutiei de credit la riscul de pret, riscul de credit, riscul de lichiditate si riscul de flux de numerar.”

Art. II. - Prezentul ordin transpune prevederile art. 3 din Directiva nr. 2001/65/CE privind modificarea Directivelor nr. 78/660/CEE, 83/349/CEE si 86/635/CEE în ceea ce priveste regulile de evaluare aplicabile situatiilor financiare anuale si situatiilor financiare consolidate ale unor tipuri de societăti, precum si ale băncilor si ale altor institutii financiare, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătii Europene (JOCE) nr. L283 din 27 octombrie 2001, referitoare la modificările prevederilor Directivei nr. 86/635/CEE.

Art. III. - Banca Natională a României va urmări în cadrul actiunilor de supraveghere desfăsurate potrivit legii aplicarea de către institutiile de credit a prevederilor prezentului ordin.

Art. IV. - Nerespectarea prevederilor prezentului ordin atrage aplicarea sanctiunilor sau instituirea măsurilor prevăzute de art. 69 alin. 2 si, respectiv, art. 70 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, cu modificările si completările ulterioare, de art. 189 si, respectiv, art. 191 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobată cu modificări prin Legea nr. 200/2002, cu modificările ulterioare, precum si a celor prevăzute la art. 34 din Legea nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificările si completările ulterioare.

Art. V. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă orice dispozitii contrare.

 

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

p. Guvernatorul Băncii Nationale a României,

Mihai Bogza