MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 643         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 16 iulie 2004

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

328. - Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 19/2004 privind unele măsuri premergătoare lansării procesului de privatizare, inclusiv constituirea comisiei de privatizare a Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. - S.A.

 

557. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 19/2004 privind unele măsuri premergătoare lansării procesului de privatizare, inclusiv constituirea comisiei de privatizare a Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. - S.A.

 

REPUBLICĂRI

 

Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 19/2004 privind unele măsuri premergătoare lansării procesului de privatizare, inclusiv constituirea comisiei de privatizare a Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. - S.A.

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 19 din 7 aprilie 2004 privind unele măsuri premergătoare lansării procesului de privatizare, inclusiv constituirea comisiei de privatizare a Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. - S.A., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 14 aprilie 2004, cu următoarele modificări si completări:

1. Articolul 2 va avea următorul cuprins:

“Art. 2. - Membrii comisiei de privatizare si ai secretariatului tehnic nu vor putea detine, înainte de trecerea unei perioade de 3 ani de la încetarea functiei lor, functia de administrator ori membru în conducerea executivă a institutiei de credit care a fost privatizată, inclusiv la filialele sau sucursalele acesteia, precum si de membru în comisia de supraveghere specială ori de administrator special potrivit Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancară, cu modificările si completările ulterioare.”

2. Articolul 5 va avea următorul cuprins:

“Art. 5. - Prin derogare de la Legea nr. 83/1997, cu modificările si completările ulterioare, selectarea consultantului pentru privatizare se va face potrivit procedurilor Băncii Mondiale pentru selectarea si angajarea consultantilor, iar plata serviciilor prestate de către consultantul pentru privatizare se va face din Dutch grant TF 050477, administrat de Ministerul Finantelor Publice.”

3. La articolul 6 se introduce alineatul (2) cu următorul cuprins:

“(2) Până la aprobarea propunerilor respective, garantarea sumelor depuse de persoanele fizice cu orice titlu, precum si a dobânzilor si câstigurilor cuvenite pentru acestea se face potrivit prevederilor Legii nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii si Consemnatiuni din România în societate bancară pe actiuni, republicată, cu modificările si completările ulterioare.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 8 iulie 2004.

Nr. 328.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 19/2004 privind unele măsuri premergătoare lansării procesului de privatizare, inclusiv constituirea comisiei de privatizare a Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. - S.A.

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 19/2004 privind unele măsuri premergătoare lansării procesului de privatizare, inclusiv constituirea comisiei de privatizare a Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. - S.A., si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 6 iulie 2004.

Nr. 557.

 

REPUBLICĂRI

 

LEGEA Nr. 47/1992*)

privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale

 

*) Republicată în temeiul dispozitiilor art. III din Legea nr. 232/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 502 din 3 iunie 2004, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 47/1992 a mai fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 7 august 1997, iar ulterior a mai fost modificată prin Legea nr. 124/2000 privind structura personalului Curtii Constitutionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 17 iulie 2000.

 

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Curtea Constitutională este garantul suprematiei Constitutiei.

(2) Curtea Constitutională este unica autoritate de jurisdictie constitutională în România.

(3) Curtea Constitutională este independentă fată de orice altă autoritate publică si se supune numai Constitutiei si prezentei legi.

Art. 2. - (1) Curtea Constitutională asigură controlul constitutionalitătii legilor, a tratatelor internationale, a regulamentelor Parlamentului si a ordonantelor Guvernului.

(2) Sunt neconstitutionale prevederile actelor prevăzute la alin. (1), care încalcă dispozitiile sau principiile Constitutiei.

(3) Curtea Constitutională se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Art. 3. - (1) Atributiile Curtii Constitutionale sunt cele stabilite de Constitutie si de prezenta lege.

(2) În exercitarea atributiilor care îi revin Curtea Constitutională este singura în drept să hotărască asupra competentei sale.

(3) Competenta Curtii Constitutionale, stabilită potrivit alin. (2), nu poate fi contestată de nici o autoritate publică.

Art. 4. - Sediul Curtii Constitutionale este în municipiul Bucuresti.

 

CAPITOLUL II

Organizarea Curtii Constitutionale

 

Art. 5. - (1) Curtea Constitutională se compune din 9 judecători numiti pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.

(2) Trei judecători sunt numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de Presedintele României.

(3) Curtea Constitutională se înnoieste cu o treime din numărul judecătorilor din 3 în 3 ani.

(4) Fiecare Cameră a Parlamentului numeste, cu votul majoritătii membrilor săi, la propunerea Biroului permanent si pe baza recomandării Comisiei juridice, în calitate de judecător, persoana care a întrunit numărul cel mai mare de voturi.

(5) Candidaturile se pot depune la Comisia juridică de grupurile parlamentare, de deputati si de senatori. Fiecare candidat va depune “curriculum vitae” si actele doveditoare că îndeplineste conditiile prevăzute de Constitutie. Candidatii vor fi audiati de comisie si de plenul Camerei. Raportul Comisiei juridice se va referi, motivat, la toti candidatii.

Art. 6. - Curtea Constitutională îsi desfăsoară activitatea în plen, în conditiile prezentei legi si ale Regulamentului de organizare si functionare a Curtii Constitutionale, iar actele Curtii se adoptă cu votul majoritătii judecătorilor, dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel.

Art. 7. - (1) Curtea Constitutională are un presedinte ales prin vot secret, pentru o perioadă de 3 ani, cu majoritatea voturilor judecătorilor, în termen de 5 zile de la înnoirea Curtii.

(2) Mandatul presedintelui poate fi reînnoit.

(3) Pentru alegerea presedintelui, fiecare grupă de judecători numiti de Camera Deputatilor, de Senat si de Presedintele României poate propune o singură candidatură.

Dacă la primul tur de scrutin nici un candidat nu întruneste majoritatea voturilor, se va proceda la al doilea tur de scrutin între primii doi clasati sau trasi la sorti, dacă toti candidatii obtin acelasi număr de voturi. Operatiunile de alegere a presedintelui sunt conduse de judecătorul cel mai în vârstă.

(4) Presedintele numeste un judecător care îi va tine locul în timpul absentei.

Art. 8. - (1) În caz de vacantă a functiei, se alege un presedinte până la încheierea perioadei de 3 ani prevăzute la art. 7 alin. (1).

(2) Alegerea are loc în termen de 5 zile de la constatarea vacantei, potrivit procedurii prevăzute la art. 7 alin. (3).

Art. 9. - (1) Presedintele Curtii Constitutionale are următoarele atributii:

a) coordonează activitatea Curtii Constitutionale;

b) convoacă si prezidează sedintele Curtii Constitutionale;

c) desemnează judecătorul-raportor în cazurile prevăzute de lege si stabileste termenele de judecată;

d) reprezintă Curtea Constitutională în fata autoritătilor publice si a altor organizatii, române sau străine;

e) constată cazurile de încetare a mandatului judecătorilor, prevăzute în prezenta lege, si sesizează autoritătile publice care i-au numit, pentru ocuparea postului devenit vacant;

f) îndeplineste alte atributii prevăzute de lege sau de Regulamentul de organizare si functionare a Curtii Constitutionale.

(2) Presedintele supraveghează activitatea de ordonator de credite a secretarului general al Curtii Constitutionale.

(3) În exercitarea atributiilor de conducere administrativă, presedintele emite ordine.

 

CAPITOLUL III

Competenta Curtii Constitutionale

 

SECTIUNEA 1

Dispozitii comune

 

Art. 10. - (1) Curtea Constitutională poate fi sesizată în cazurile expres prevăzute de art. 146 din Constitutie, republicată, sau de legea sa organică.

(2) Sesizările trebuie făcute în formă scrisă si motivate.

Art. 11. - (1) Curtea Constitutională pronuntă decizii, hotărâri si emite avize, după cum urmează:

A. Decizii, în cazurile în care:

a) se pronuntă asupra constitutionalitătii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui României, a unuia dintre presedintii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei;

b) se pronuntă asupra constitutionalitătii tratatelor sau altor acorduri internationale, înainte de ratificarea acestora de Parlament, la sesizarea unuia dintre presedintii celor două Camere, a unui număr de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori;

c) se pronuntă asupra constitutionalitătii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori;

d) hotărăste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate în fata instantelor judecătoresti sau de arbitraj comercial, precum si a celor ridicate direct de Avocatul Poporului;

e) solutionează conflictele juridice de natură constitutională dintre autoritătile publice, la cererea Presedintelui României, a unuia dintre presedintii celor două Camere, a primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;

f) hotărăste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic.

B. Hotărâri, în cazurile în care:

a) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui României si confirmă rezultatele sufragiului;

b) constată existenta împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea functiei de Presedinte al României si comunică cele constatate Parlamentului si Guvernului;

c) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea si desfăsurarea referendumului si confirmă rezultatele acestuia;

d) verifică îndeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de către cetăteni.

C. Avize consultative pentru propunerea de suspendare din functie a Presedintelui României.

(2) Deciziile si hotărârile se pronuntă în numele legii.

(3) Deciziile, hotărârile si avizele Curtii Constitutionale se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Deciziile si hotărârile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor.

Art. 12. - (1) Sedintele de judecată sunt publice, în afară de cazul în care, din motive întemeiate, Curtea hotărăste altfel.

(2) Părtile au acces la lucrările dosarului.

(3) Actele si lucrările Curtii Constitutionale, pe baza cărora aceasta pronuntă deciziile si hotărârile ori emite avizele prevăzute la art. 11, nu sunt destinate publicitătii.

Art. 13. - Cererile adresate Curtii Constitutionale sunt scutite de taxe de timbru.

Art. 14. - Procedura jurisdictională prevăzută de prezenta lege se completează cu regulile procedurii civile, în măsura în care ele sunt compatibile cu natura procedurii în fata Curtii Constitutionale. Compatibilitatea se hotărăste exclusiv de Curte.

 

SECTIUNEA a 2-a

Procedura jurisdictională

 

1. Controlul constitutionalitătii legilor înainte de promulgare

Art. 15. - (1) Curtea Constitutională se pronuntă asupra constitutionalitătii legilor înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui României, a unuia dintre presedintii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori.

(2) În vederea exercitării dreptului de sesizare a Curtii Constitutionale, cu 5 zile înainte de a fi trimisă spre promulgare, legea se comunică Guvernului, Înaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si Avocatului Poporului si se depune la secretarul general al Camerei Deputatilor si la cel al Senatului. În cazul în care legea a fost adoptată cu procedură de urgentă, termenul este de 2 zile.

(3) Data la care legea a fost depusă la secretarii generali ai Camerelor se aduce la cunostintă în plenul fiecărei Camere în termen de 24 de ore de la depunere. Depunerea si comunicarea se fac numai în zilele în care Camerele Parlamentului lucrează în plen.

(4) Sesizarea făcută de parlamentari se trimite Curtii Constitutionale în ziua primirii ei, de către secretarul general al Camerei respective.

Art. 16. - (1) În cazul sesizării Curtii Constitutionale de unul dintre presedintii celor două Camere ale Parlamentului, de parlamentari, de Guvern, de Înalta Curte de Casatie si Justitie sau de Avocatul Poporului, Curtea va comunica Presedintelui României sesizarea primită, în ziua înregistrării.

(2) Dacă sesizarea s-a făcut de Presedintele României, de parlamentari, de Înalta Curte de Casatie si Justitie sau de Avocatul Poporului, Curtea Constitutională o va comunica, în termen de 24 de ore de la înregistrare, presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, precizând si data când vor avea loc dezbaterile.

(3) Dacă sesizarea s-a făcut de presedintele uneia dintre Camerele Parlamentului, Curtea Constitutională o va comunica presedintelui celeilalte Camere, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, iar dacă sesizarea s-a făcut de către Guvern, Curtea o va comunica presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, precum si Avocatului Poporului, prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător.

Art. 17. - (1) Până la data dezbaterilor, presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul

Poporului pot prezenta, în scris, punctul lor de vedere.

(2) Punctul de vedere al Guvernului se prezintă numai sub semnătura primului-ministru.

Art. 18. - (1) Dezbaterea are loc în plenul Curtii Constitutionale, cu participarea judecătorilor Curtii, pe baza sesizării, a documentelor si a punctelor de vedere primite, atât asupra prevederilor mentionate în sesizare, cât si asupra celor de care, în mod necesar si evident, nu pot fi disociate.

(2) Decizia se pronuntă, în urma deliberării, cu votul majoritătii judecătorilor si se comunică Presedintelui României.

Decizia prin care se constată neconstitutionalitatea legii se comunică presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si primului-ministru.

(3) În cazurile de neconstitutionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale.

2. Verificarea constitutionalitătii initiativelor de revizuire  a Constitutiei

Art. 19. - Înainte de sesizarea Parlamentului pentru initierea procedurii legislative de revizuire a Constitutiei, proiectul de lege sau propunerea legislativă, însotită de avizul Consiliului Legislativ, se depune la Curtea Constitutională, care este obligată ca, în termen de 10 zile, să se pronunte asupra respectării dispozitiilor constitutionale privind revizuirea.

Art. 20. - La primirea proiectului de lege sau a propunerii legislative, presedintele Curtii numeste un judecător-raportor si stabileste termenul de judecată.

Art. 21. - (1) Curtea Constitutională se pronuntă asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative cu votul a două treimi din numărul judecătorilor.

(2) Decizia Curtii se comunică celor care au initiat proiectul de lege sau propunerea legislativă ori, după caz, reprezentantului acestora.

Art. 22. - Proiectul de lege sau propunerea legislativă se prezintă Parlamentului numai împreună cu decizia Curtii Constitutionale, comunicată potrivit art. 21 alin. (2).

Art. 23. - (1) În termen de 5 zile de la adoptarea legii de revizuire a Constitutiei, Curtea Constitutională se pronuntă, din oficiu, asupra acesteia, prevederile art. 20 si 21 aplicându-se în mod corespunzător.

(2) Decizia prin care se constată că nu au fost respectate dispozitiile constitutionale referitoare la revizuire se trimite Camerei Deputatilor si Senatului, în vederea reexaminării legii de revizuire a Constitutiei, pentru punerea ei de acord cu decizia Curtii Constitutionale.

3. Controlul constitutionalitătii tratatelor sau a altor acorduri internationale

Art. 24. - (1) Curtea Constitutională se pronuntă asupra constitutionalitătii tratatelor sau a altor acorduri internationale înainte de ratificarea acestora de Parlament, la sesizarea unuia dintre presedintii celor două Camere, a unui număr de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori.

(2) Dacă sesizarea s-a făcut de presedintele uneia dintre Camerele Parlamentului, Curtea Constitutională o va comunica Presedintelui României, presedintelui celeilalte Camere, precum si Guvernului.

(3) Sesizarea făcută de parlamentari se înregistrează, după caz, la Senat sau la Camera Deputatilor si se trimite Curtii Constitutionale, în ziua primirii ei, de către secretarul general al Camerei respective.

(4) Curtea Constitutională comunică sesizarea Presedintelui României, presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului.

Art. 25. - Până la data dezbaterilor în plenul Curtii Constitutionale, Presedintele României, presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul pot prezenta, în scris, punctele lor de vedere.

Art. 26. - (1) Dezbaterea asupra constitutionalitătii tratatului sau a acordului international are loc în plenul Curtii Constitutionale, pe baza sesizării, a documentelor si a punctelor de vedere primite, atât asupra prevederilor mentionate în sesizare, cât si asupra celor de care, în mod necesar si evident, acestea nu pot fi disociate.

(2) Decizia se pronuntă, în urma deliberării, cu votul majoritătii judecătorilor si se comunică Presedintelui României, presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului.

(3) În cazul în care constitutionalitatea tratatului sau a acordului international a fost constatată potrivit art. 146 lit. b) din Constitutie, republicată, acesta nu poate face obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate. Tratatul sau acordul  international constatat ca fiind neconstitutional nu poate fi ratificat.

4. Controlul constitutionalitătii regulamentelor Parlamentului

Art. 27. - (1) Curtea Constitutională se pronuntă asupra constitutionalitătii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori.

(2) În cazul în care sesizarea se face de parlamentari, ea se trimite Curtii Constitutionale de către secretarul general al Camerei din care acestia fac parte, în ziua depunerii, iar Curtea Constitutională o va comunica, în termen de 24 de ore de la înregistrare, presedintilor celor două Camere, cu precizarea datei când va avea loc dezbaterea.

(3) Până la data dezbaterii, presedintii Camerelor pot comunica punctul de vedere al birourilor permanente.

Art. 28. - (1) Dezbaterea are loc în plenul Curtii Constitutionale, pe baza sesizării si a punctelor de vedere primite.

(2) Decizia se pronuntă cu votul majoritătii judecătorilor Curtii si se aduce la cunostintă Camerei al cărei regulament a fost dezbătut.

(3) Dacă prin decizie se constată neconstitutionalitatea unor dispozitii ale regulamentului, Camera sesizată va reexamina, în termen de 45 de zile, aceste dispozitii, pentru punerea lor de acord cu prevederile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile din regulament declarate neconstitutionale sunt suspendate. La expirarea termenului de 45 de zile, dispozitiile regulamentare declarate neconstitutionale îsi încetează efectele juridice.

5. Solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate ridicate în fata instantelor judecătoresti sau de arbitraj comercial

Art. 29. - (1) Curtea Constitutională decide asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonantă în vigoare, care are legătură cu solutionarea cauzei în orice fază a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia.

(2) Exceptia poate fi ridicată la cererea uneia dintre părti sau, din oficiu, de către instanta de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, exceptia poate fi ridicată de procuror în fata instantei de judecată, în cauzele la care participă.

(3) Nu pot face obiectul exceptiei prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioară a Curtii Constitutionale.

(4) Sesizarea Curtii Constitutionale se dispune de către instanta în fata căreia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părtilor, opinia instantei asupra exceptiei, si va fi însotită de dovezile depuse de părti. Dacă exceptia a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând si sustinerile părtilor, precum si dovezile necesare.

(5) Pe perioada solutionării exceptiei de neconstitutionalitate judecarea cauzei se suspendă.

(6) Dacă exceptia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanta respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curtii Constitutionale.

Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanta imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronuntare.

Recursul se judecă în termen de 3 zile.

Art. 30. - (1) Primind încheierea prevăzută la art. 29 alin. (4), presedintele Curtii Constitutionale va desemna judecătorul-raportor si va comunica încheierea prin care a fost sesizată Curtea Constitutională presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, indicându-le data până la care pot să trimită punctul lor de vedere.

Prevederile art. 17 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(2) Judecătorul desemnat ca raportor, potrivit alin. (1), este obligat să ia măsurile necesare pentru administrarea probelor la data judecătii.

(3) Judecata are loc la termenul stabilit, pe baza actelor cuprinse în dosar, cu înstiintarea părtilor si a Ministerului Public.

(4) Participarea procurorului la judecată este obligatorie.

(5) Părtile pot fi reprezentate prin avocati cu drept de a pleda la Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Art. 31. - (1) Decizia prin care se constată neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonantă în vigoare este definitivă si obligatorie.

(2) În caz de admitere a exceptiei, Curtea se va pronunta si asupra constitutionalitătii altor prevederi din actul atacat, de care, în mod necesar si evident, nu pot fi disociate prevederile mentionate în sesizare.

(3) Dispozitiile din legile si ordonantele în vigoare constatate ca fiind neconstitutionale îsi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.

(4) Deciziile pronuntate în conditiile alin. (1) se comunică celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului.

6. Solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate ridicate de Avocatul Poporului

Art. 32. - Curtea Constitutională hotărăste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate direct de Avocatul Poporului privind constitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau ordonantă în vigoare.

Art. 33. - La solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate, dispozitiile art. 29-31 se aplică în mod corespunzător.

7. Solutionarea conflictelor juridice de natură constitutională  dintre autoritătile publice

Art. 34. - (1) Curtea Constitutională solutionează conflictele juridice de natură constitutională dintre autoritătile publice, la cererea Presedintelui României, a unuia dintre presedintii celor două Camere, a primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Cererea de solutionare a conflictului va mentiona autoritătile publice aflate în conflict, textele legale asupra cărora poartă conflictul, prezentarea pozitiei părtilor si opinia autorului cererii.

Art. 35. - (1) Primind cererea, presedintele Curtii Constitutionale o va comunica părtilor aflate în conflict, solicitându-le să îsi exprime, în scris, în termenul stabilit, punctul de vedere asupra continutului conflictului si a eventualelor căi de solutionare a acestuia, si va desemna judecătorul-raportor.

(2) La data primirii ultimului punct de vedere, dar nu mai târziu de 20 de zile de la primirea cererii, presedintele Curtii Constitutionale stabileste termenul pentru sedinta de judecată si citează părtile implicate în conflict. Dezbaterea va avea loc la data stabilită de presedintele Curtii Constitutionale chiar dacă vreuna dintre autoritătile publice implicate nu respectă termenul stabilit pentru prezentarea punctului de vedere.

(3) Dezbaterea are loc pe baza raportului prezentat de judecătorul-raportor, a cererii de sesizare, a punctelor de vedere prezentate potrivit alin. (1), a probelor administrate si a sustinerilor părtilor.

Art. 36. - Decizia prin care se solutionează conflictul juridic de natură constitutională este definitivă si se comunică autorului sesizării, precum si părtilor aflate în conflict, înainte de publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

8. Respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui României

Art. 37. - (1) Curtea Constitutională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui României si confirmă rezultatele sufragiului.

(2) Rezultatul alegerilor pentru functia de Presedinte al României este validat de Curtea Constitutională.

Art. 38. - Contestatiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la functia de Presedinte al României, precum si cele cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formatiuni politice ori a unui candidat de a-si desfăsura campania electorală în conditiile legii se solutionează de Curtea Constitutională, cu votul majoritătii judecătorilor, în termenele prevăzute de legea pentru alegerea Presedintelui României.

9. Judecarea contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic

Art. 39. - (1) Curtea Constitutională decide asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic.

(2) Contestatia privind constitutionalitatea unui partid politic poate fi formulată de presedintele uneia dintre Camerele Parlamentului sau de Guvern. Presedintele Camerei poate formula contestatia numai pe baza unei hotărâri adoptate de Cameră cu votul majoritătii membrilor săi.

(3) Contestatia trebuie motivată si va fi însotită de dovezile pe care se întemeiază.

Art. 40. - (1) Pentru solutionarea contestatiei, presedintele Curtii Constitutionale va desemna judecătorul-raportor, care este obligat să o comunice, împreună cu actele doveditoare, partidului politic la care se referă contestatia, precizându-i data până la care poate depune un memoriu în apărare, însotit de dovezile corespunzătoare.

(2) Contestatia se judecă, pe baza raportului prezentat de judecătorul desemnat în acest scop si a probelor administrate, cu citarea contestatorului, a partidului politic a cărui constitutionalitate este contestată si a Ministerului Public.

(3) Camera Parlamentului care a depus contestatia poate fi reprezentată de persoana desemnată de aceasta, iar Guvernul, de Ministerul Justitiei. Partidul politic poate fi reprezentat si prin avocat cu drept de a pleda în fata Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

(4) Decizia Curtii nu este supusă căilor de atac.

Art. 41. - (1) Partidele politice pot fi declarate neconstitutionale în cazurile prevăzute de art. 40 alin. (2) din Constitutie, republicată.

(2) Decizia de admitere a contestatiei se comunică Tribunalului Bucuresti în vederea radierii partidului politic neconstitutional din Registrul partidelor politice.

10. Emiterea avizului pentru suspendarea din functie  a Presedintelui României

Art. 42. - (1) Curtea Constitutională dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din functie a Presedintelui României.

(2) Propunerea de suspendare din functie a Presedintelui României împreună cu dovezile pe care se întemeiază se trimit în copie Curtii Constitutionale, de presedintele care a condus sedinta comună a celor două Camere.

(3) Presedintele Curtii Constitutionale, primind cererea, va desemna judecătorul-raportor.

Art. 43. - (1) Avizul cu privire la suspendarea din functie a Presedintelui României se emite de Curtea Constitutională în urma dezbaterii propunerii de suspendare si a dovezilor prezentate.

(2) Presedintele României va fi încunostintat asupra datei fixate pentru dezbatere si poate da explicatii cu privire la faptele ce i se impută.

(3) Avizul Curtii Constitutionale se comunică presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Presedintelui României.

11. Constatarea existentei împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea functiei de Presedinte al României

Art. 44. - (1) Curtea Constitutională constată existenta împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea functiei de Presedinte al României si comunică cele constatate Parlamentului si Guvernului.

(2) Vacanta functiei de Presedinte al României se constată la cererea presedintelui uneia dintre Camerele Parlamentului sau a presedintelui interimar care exercită atributiile Presedintelui României în perioada cât acesta este suspendat din functie.

(3) În cazul în care Presedintele României a fost suspendat din functie, cererea pentru constatarea existentei împrejurărilor care justifică interimatul se face de presedintele care a condus lucrările sedintei comune a celor două Camere ale Parlamentului, pe baza hotărârii adoptate în sedinta comună.

(4) Dacă interimatul functiei de Presedinte al României se datorează imposibilitătii temporare de a-si exercita atributiile, cererea se face de Presedintele României sau de presedintele uneia dintre Camerele Parlamentului.

Art. 45. - Cererea pentru constatarea existentei împrejurărilor care justifică interimatul functiei de Presedinte al României va fi însotită de dovezile necesare, iar constatarea acestor împrejurări se face de Curtea Constitutională, cu votul majoritătii judecătorilor.

12. Exercitarea atributiilor privitoare la organizarea si desfăsurarea referendumului si la confirmarea rezultatelor acestuia

Art. 46. - (1) Curtea Constitutională veghează la respectarea procedurii pentru organizarea si desfăsurarea referendumului si confirmă rezultatele acestuia.

(2) Pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor alin. (1), Curtea Constitutională poate cere informatii de la autoritătile publice.

(3) Biroul Electoral Central este obligat să prezinte, la solicitarea Curtii Constitutionale, informări asupra fazelor si operatiunilor de desfăsurare a referendumului.

Art. 47. - (1) Plenul Curtii Constitutionale decide cu o majoritate de două treimi asupra valabilitătii referendumului.

(2) Hotărârea Curtii Constitutionale stabileste dacă a fost respectată procedura pentru organizarea si desfăsurarea referendumului si confirmă rezultatele acestuia.

(3) Înaintea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, hotărârea Curtii Constitutionale se prezintă Camerei Deputatilor si Senatului, întrunite în sedintă comună.

13. Verificarea îndeplinirii conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de către cetăteni

Art. 48. - Curtea Constitutională, din oficiu sau pe baza sesizării presedintelui Camerei Parlamentului la care s-a înregistrat initiativa legislativă a cetătenilor, se pronuntă asupra:

a) caracterului constitutional al propunerii legislative ce face obiectul initiativei cetătenilor;

b) îndeplinirii conditiilor referitoare la publicarea acestei propuneri si dacă listele de sustinători sunt atestate de către primarii unitătilor administrativ-teritoriale ori de către împuternicitii acestora;

c) întrunirii numărului minim de sustinători pentru promovarea initiativei, prevăzut la art. 74 alin. (1) sau, după caz, la art. 150 alin. (1) din Constitutie, republicată, precum si asupra respectării dispersiei teritoriale în judete si în municipiul Bucuresti, prevăzută de aceleasi articole.

Art. 49. - La primirea sesizării, presedintele Curtii Constitutionale desemnează judecătorul-raportor si stabileste termenul pentru întrunirea judecătorilor, în vederea verificării initiativei.

 

CAPITOLUL IV

Plenul Curtii Constitutionale

 

Art. 50. - Plenul Curtii Constitutionale, alcătuit din judecătorii Curtii, îndeplineste atributiile acesteia, prevăzute de Constitutie si de lege. Plenul poate lua orice măsură necesară pentru buna desfăsurare a activitătii Curtii.

Art. 51. - (1) Curtea Constitutională lucrează legal în prezenta a două treimi din numărul judecătorilor. Plenul decide cu votul majoritătii judecătorilor Curtii, dacă prin lege nu se prevede altfel.

(2) Solutiile adoptate de Curtea Constitutională în exercitarea atributiilor jurisdictionale se înscriu în condica sedintelor de judecată, iar în materie administrativă se consemnează, pentru fiecare sedintă în parte, într-un proces-verbal pe baza căruia se emite o hotărâre, semnată de presedintele Curtii si contrasemnată de secretarul general.

(3) Pentru exercitarea altor atributii decât cele jurisdictionale, Plenul se convoacă de presedintele Curtii Constitutionale, din proprie initiativă sau la cererea scrisă a unui judecător. Convocarea se face cu anuntarea ordinii de zi, care se adoptă în plen, la începutul sedintei.

 

CAPITOLUL V

Reguli procedurale specifice activitătii Curtii Constitutionale

 

Art. 52. - (1) La sedintele Plenului participă toti judecătorii Curtii Constitutionale, în afară de situatiile în care unii absentează în mod justificat.

(2) Sedintele sunt prezidate de presedintele Curtii Constitutionale. În lipsa presedintelui Curtii, sedintele sunt prezidate de un judecător desemnat de acesta. La sedinte participă în mod obligatoriu magistratul-asistent repartizat pe lângă judecătorul-raportor, iar în cazurile prevăzute de lege, reprezentantul Ministerului Public si alte persoane sau autorităti, înstiintate în acest scop.

(3) Dezbaterile au loc cu participarea numai a judecătorilor Curtii Constitutionale, pe baza sesizării si a celorlalte documente aflate la dosar si, cu exceptia cazurilor prevăzute la art. 146 lit. d), e) si k) din Constitutie, republicată, fără înstiintarea părtilor. Presedintele Curtii poate invita, pentru relatii, persoanele considerate necesare.

Art. 53. - (1) Accesul publicului este limitat la numărul de locuri din sala de sedintă. Secretarul general va lua măsuri pentru asigurarea accesului publicului în sala de sedinte.

(2) În scopul asigurării solemnitătii sedintei, utilizarea în sala de sedintă a aparatelor ce permit înregistrarea, fixarea sau transmiterea cuvântului ori a imaginii este admisă numai înaintea începerii dezbaterilor si cu autorizarea prealabilă a presedintelui Curtii Constitutionale.

(3) Este interzis ca în sala de sedintă să se facă propagandă de orice fel, prin viu grai ori prin afise, pancarte sau alte materiale de acest gen, sub sanctiunea evacuării din sală si a sesizării organelor de politie, dacă presedintele Curtii Constitutionale apreciază că fapta are caracter grav.

(4) Dispozitiile art. 122 si 123 din Codul de procedură civilă sunt aplicabile.

(5) Conexarea dosarelor aflate pe rolul Curtii Constitutionale se dispune atunci când obiectul exceptiei este identic.

Art. 54. - În timpul sedintelor publice, judecătorii, magistratii-asistenti, procurorii si avocatii poartă robă.

Art. 55. - Curtea Constitutională, legal sesizată, procedează la examinarea constitutionalitătii, nefiind aplicabile dispozitiile Codului de procedură civilă referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului si nici cele privind recuzarea judecătorilor.

Art. 56. - În cursul sedintei publice, magistratul-asistent va consemna în registrul de note, numerotat si sigilat, numărul dosarului, sustinerile orale ale părtilor si ale procurorului, măsurile dispuse de Curtea Constitutională, precum si toate celelalte aspecte rezultând din desfăsurarea dezbaterilor. Pe baza acestuia, magistratul-asistent va întocmi încheierea de dezbateri. Registrul de note se păstrează în arhiva Curtii timp de 5 ani de la data ultimelor note scrise.

Art. 57. - În cazul în care Curtea Constitutională rămâne în pronuntare, presedintele anuntă ziua stabilită pentru aceasta. Amânarea pronuntării nu va depăsi, de regulă, 30 de zile. În condica de sedintă se va trece în momentul pronuntării si termenul la care au avut loc dezbaterile.

Art. 58. - (1) Deliberarea se face în secret si la ea vor fi prezenti numai judecătorii care au participat la dezbateri. Magistratul-asistent care a pregătit dezbaterile si a participat la ele poate fi consultat.

(2) Judecătorul-raportor votează primul, cel mai tânăr judecător, al doilea, apoi ceilalti judecători si, la sfârsit, presedintele Curtii Constitutionale.

(3) În situatia în care un judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii si presedintele Curtii Constitutionale sau cel putin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronuntarea pentru o altă dată, tinându-se seama de urgenta cauzei.

(4) Dacă în cursul deliberării se constată necesitatea lămuririi suplimentare a unor aspecte, presedintele Curtii Constitutionale poate dispune redeschiderea dezbaterilor, luând măsurile procesuale necesare.

Art. 59. - (1) Rezultatul deliberării se înscrie într-o minută, care se semnează de judecătorii care au participat la sedintă si de magistratul-asistent.

(2) Magistratul-asistent va consemna de îndată în condica de sedintă solutiile date, care se semnează de către judecători.

(3) Judecătorul care a votat împotrivă poate formula opinie separată. Cu privire la motivarea deciziei se poate formula opinie concurentă. Opinia separată si, după caz, cea concurentă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, împreună cu decizia.

Art. 60. - (1) Deciziile, hotărârile si avizele se redactează în scris de către magistratul-asistent care a participat la dezbateri, sub îndrumarea judecătorului-raportor. Termenul de redactare este de cel mult 30 de zile de la pronuntare.

(2) Deciziile, hotărârile si avizele se certifică de către presedintele Curtii Constitutionale si de magistratul-asistent care a participat la dezbateri. Ele primesc număr în ordinea înscrierii lor în condica de sedintă, separat pentru decizii, hotărâri si avize.

(3) Curtea Constitutională editează culegeri de decizii si hotărâri si organizează sistematizarea jurisprudentei sale.

 

CAPITOLUL VI

Statutul judecătorilor Curtii Constitutionale

 

Art. 61. - (1) Judecătorii Curtii Constitutionale sunt independenti în exercitarea atributiilor lor si sunt inamovibili pe durata mandatului.

(2) Judecătorii Curtii Constitutionale nu pot fi trasi la răspundere juridică pentru opiniile si voturile exprimate la adoptarea solutiilor.

(3) Judecătorii Curtii Constitutionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competentă profesională si o vechime de cel putin 18 ani în activitatea juridică sau în învătământul juridic superior.

(4) Functia de judecător este incompatibilă cu oricare altă functie publică sau privată, cu exceptia functiilor didactice din învătământul juridic superior.

Art. 62. - Numirea judecătorilor, în conditiile prezentei legi, se poate face numai cu acordul prealabil, exprimat în scris, al candidatului. În cazul în care candidatul ocupă o functie incompatibilă cu aceea de judecător al Curtii Constitutionale sau face parte dintr-un partid politic, acordul trebuie să cuprindă angajamentul candidatului de a demisiona, la data numirii, din acea functie sau din partidul politic al cărui membru este.

Art. 63. - (1) Judecătorii Curtii Constitutionale vor depune, în fata Presedintelui României si a presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, următorul jurământ: “Jur să respect si să apăr Constitutia, îndeplinindu-mi cu bună-credintă si fără părtinire obligatiile de judecător al Curtii Constitutionale. Asa să-mi ajute Dumnezeu!”

(2) Jurământul se depune individual. Judecătorii Curtii îsi vor exercita functia de la data depunerii jurământului.

Art. 64. - Judecătorii Curtii Constitutionale sunt obligati:

a) să-si îndeplinească functia încredintată cu impartialitate si în respectul Constitutiei;

b) să păstreze secretul deliberărilor si al voturilor si să nu ia pozitie publică sau să dea consultatii în probleme de competenta Curtii Constitutionale;

c) în adoptarea actelor Curtii Constitutionale să-si exprime votul afirmativ sau negativ, abtinerea de la vot nefiind permisă;

d) să comunice presedintelui Curtii Constitutionale orice activitate care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercită;

e) să nu permită folosirea functiei pe care o îndeplinesc în scop de reclamă comercială sau propagandă de orice fel;

f) să se abtină de la orice activitate sau manifestări contrare independentei si demnitătii functiei lor.

Art. 65. - Stabilirea abaterilor disciplinare ale judecătorilor, a sanctiunilor si a modului de aplicare a acestora este de competenta exclusivă a Plenului Curtii Constitutionale.

Art. 66. - (1) Judecătorii Curtii Constitutionale nu pot fi arestati sau trimisi în judecată penală decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputatilor, al Senatului sau a Presedintelui României, după caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

(2) Competenta de judecată pentru infractiunile săvârsite de judecătorii Curtii Constitutionale apartine Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

(3) De la data trimiterii în judecată penală, judecătorul Curtii Constitutionale este suspendat de drept din functia sa.

În caz de condamnare definitivă, el este exclus de drept, iar în caz de achitare, suspendarea încetează.

Art. 67. - (1) Mandatul de judecător al Curtii Constitutionale încetează:

a) la expirarea termenului pentru care a fost numit sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de excludere de drept ori de deces;

b) în situatiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitării functiei de judecător mai mult de 6 luni;

c) în caz de încălcare a prevederilor art. 16 alin. (3) sau ale art. 40 alin. (3) din Constitutie, republicată, sau pentru încălcarea gravă a obligatiilor prevăzute la art. 64.

(2) Constatarea încetării mandatului, potrivit lit. a), se face de presedintele Curtii Constitutionale, iar în celelalte cazuri, încetarea mandatului se hotărăste în plen, cu votul majoritătii judecătorilor Curtii.

Art. 68. - (1) Cu 3 luni înainte de expirarea mandatului fiecărui judecător, presedintele Curtii sesizează pe presedintele Camerei Parlamentului care a numit judecătorul sau, după caz, pe Presedintele României, solicitându-l să numească un altul în locul lui; numirea trebuie efectuată cu cel putin o lună înainte de încetarea mandatului judecătorului predecesor.

(2) În cazul în care mandatul a încetat înainte de expirarea duratei pentru care judecătorul a fost numit, iar perioada rămasă depăseste 6 luni, presedintele va sesiza autoritatea publică prevăzută la alin. (1), în termen de cel mult 3 zile de la data încetării mandatului, în vederea numirii unui nou judecător. Mandatul judecătorului astfel numit încetează la expirarea duratei mandatului pe care l-a avut judecătorul înlocuit.

(3) În cazul în care perioada pentru care a fost numit noul judecător, potrivit alin. (2), este mai mică de 3 ani, acesta va putea fi numit, la reînnoirea Curtii Constitutionale, pentru un mandat complet de 9 ani.

Art. 69. - (1) După încetarea mandatului ca urmare a expirării perioadei pentru care el a fost acordat, judecătorul are dreptul să revină în postul ocupat anterior, dacă numirea sa la Curtea Constitutională s-a făcut cu conditia rezervării acestuia.

(2) În cazul în care judecătorul ocupa un post de magistrat, rezervarea postului este obligatorie.

(3) În perioada cât este rezervat, postul prevăzut la alin. (1) si (2) poate fi ocupat numai prin contract de muncă pe durată determinată.

Art. 70. - Presedintele Curtii Constitutionale este egal în grad cu presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, iar judecătorii Curtii Constitutionale, cu vicepresedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, beneficiind de indemnizatie egală cu a acestora, majorată cu 15%, precum si de celelalte drepturi.

Art. 71. - Judecătorii care nu au domiciliul în municipiul Bucuresti beneficiază de cazare gratuită, de transport săptămânal la si de la localitatea de domiciliu, precum si de diurnă pentru zilele în care participă la lucrările Curtii Constitutionale, în conditiile prevăzute de lege pentru deputati si senatori.

Art. 72. - (1) La încetarea mandatului, ca urmare a expirării termenului acestuia sau a imposibilitătii exercitării sale din motive de sănătate, judecătorii Curtii Constitutionale beneficiază de o sumă egală cu indemnizatia netă pe 6 luni de activitate.

(2) Judecătorii Curtii Constitutionale, la data pensionării sau recalculării pensiilor anterior stabilite, beneficiază de pensie de serviciu egală cu 80% din indemnizatia lor brută lunară. Pensia astfel stabilită se actualizează în raport cu indemnizatia judecătorilor Curtii Constitutionale si se impozitează potrivit legii.

(3) Judecătorii Curtii Constitutionale au dreptul la pasaport diplomatic, în conditiile legii.

 

CAPITOLUL VII

Personalul Curtii Constitutionale

 

Art. 73. - (1) Personalul Curtii Constitutionale este constituit din corpul magistratilor-asistenti si din personalul Secretariatului General, care este condus de un secretar general.

(2) Secretarul general este asimilat magistratilor, beneficiind în mod corespunzător de drepturile acestora. Perioada de îndeplinire a functiei de secretar general al Curtii Constitutionale constituie vechime în magistratură.

(3) Secretarul general este ordonator de credite, în conditiile art. 9 alin. (2).

Art. 74. - Statutul personalului Curtii Constitutionale se reglementează prin lege specială.

 

CAPITOLUL VIII

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 75. - (1) Curtea Constitutională are un buget propriu, care face parte integrantă din bugetul de stat.

(2) Proiectul de buget se aprobă de către Plenul Curtii Constitutionale si se înaintează Guvernului pentru a fi inclus distinct în proiectul bugetului de stat supus legiferării.

Art. 76. - (1) Prima Curte Constitutională se constituie în cel mult 10 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României.

(2) În acest scop, fiecare Cameră a Parlamentului numeste câte 3 judecători, pentru o perioadă de 3, 6 si 9 ani, cu respectarea prevederilor art. 5 alin. (4). Judecătorii vor fi numiti în ordinea numărului de voturi exprimate pentru fiecare candidat. De asemenea, Presedintele României numeste 3 judecători pentru aceleasi perioade.

(3) În termen de 3 zile de la constituire, Curtea îsi alege presedintele, iar în termen de 10 zile adoptă regulamentul de organizare si functionare.

Art. 77. - Autoritătile publice, institutiile, regiile autonome, societătile comerciale si orice alte organizatii sunt obligate să comunice informatiile, documentele si actele pe care le detin, cerute de Curtea Constitutională pentru realizarea atributiilor sale.

Art. 78. - Pentru anul 1992, sumele necesare functionării Curtii Constitutionale se asigură de Guvern, din rezerva bugetară aflată la dispozitia acestuia.