MONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E
A I
Anul 172
(XVI) - Nr. 658 LEGI, DECRETE,
HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Miercuri,
21 iulie 2004
SUMAR
LEGI
SI DECRETE
340. - Lege privind institutia prefectului
580. - Decret pentru promulgarea Legii privind institutia
prefectului
578. - Decret privind înaintarea în gradul de general-maior si
acordarea gradului de general de brigadă (similar) unor generali si colonei
(similar) din Ministerul Apărării Nationale, Serviciul de Protectie si Pază si
Serviciul de Informatii Externe
581. - Decret pentru numirea unor magistrati
LEGI
SI DECRETE
PARLAMENTUL
ROMÂNIEI
|
CAMERA DEPUTATILOR |
SENATUL |
privind institutia
prefectului
Parlamentul
României adoptă
prezenta lege.
CAPITOLUL
I
Dispozitii
generale
Art.
1. - (1) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local.
(2)
Guvernul numeste câte un prefect în fiecare judet si în municipiul Bucuresti, la
propunerea Ministerului Administratiei si Internelor.
Art.
2. - (1) Sediul institutiei prefectului, denumit prefectură, este în
municipiul resedintă de judet, într-un imobil proprietate publică a statului, a
judetului sau a municipiului, după caz.
(2) Pentru
municipiul Bucuresti, respectiv judetul Ilfov, sediul institutiei prefectului
este în municipiul Bucuresti.
Art.
3. - Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale
celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitătile
administrativ-teritoriale.
Art.
4. - Activitatea prefectului se întemeiază pe principiile:
a)
legalitătii;
b)
impartialitătii;
c)
obiectivitătii;
d)
transparentei;
e)
eficientei;
f)
responsabilitătii;
g)
orientării către cetătean.
Art.
5. - (1) Capacitatea juridică de drept public a institutiei prefectului se
exercită în exclusivitate de către prefect.
(2)
Exercitarea drepturilor si asumarea obligatiilor civile ale institutiei
prefectului se realizează de către prefect sau de către o persoană anume
desemnată prin ordin al acestuia.
Art.
6. - (1) Activitatea institutiei prefectului este finantată de la bugetul de
stat, prin bugetul Ministerului Administratiei si Internelor.
(2)
Institutia prefectului are buget propriu, care se elaborează si se execută în
conditiile legii.
(3)
Prefectul răspunde de executia bugetului prefecturii.
(4)
Cheltuielile totale aferente bugetului institutiei prefectului reprezintă
limite maxime, care nu pot fi depăsite.
(5)
Prefectul are obligatia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare numai în
limita prevederilor si destinatiilor aprobate.
(6)
Institutia prefectului poate beneficia de programe cu finantare internatională
pentru sustinerea reformei în administratia publică.
Art.
7. - (1) Prefectul este ordonator de credite.
(2)
Proiectele bugetelor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale
celorlalte organe ale administratiei publice centrale stabilite potrivit alin.
(1) sunt propuse de către prefect.
Art.
8. - (1) Pentru îndeplinirea atributiilor si prerogativelor ce îi revin
potrivit legii, prefectul este ajutat de un subprefect. În municipiul Bucuresti
prefectul este ajutat de doi subprefecti.
(2)
Numirea si eliberarea din functie a subprefectilor se fac în conditiile legii,
prin decizie a primului-ministru, la propunerea prefectului si cu avizul
Ministerului Administratiei si Internelor.
Art.
9. - (1) Prefectul si subprefectul fac parte din categoria înaltilor
functionari publici.
(2)
Poate ocupa functia de prefect, respectiv de subprefect, persoana care:
a) are
vârsta de cel putin 30 de ani pentru prefect, respectiv 27 de ani pentru
subprefect;
b)
îndeplineste conditiile specifice prevăzute de lege pentru ocuparea functiei
publice;
c) are
studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licentă sau
echivalentă, si o vechime în specialitatea absolvită de 5 ani pentru prefect,
respectiv 3 ani pentru subprefect;
d) a
absolvit programe de formare si perfectionare în administratia publică,
organizate, după caz, de Institutul National de Administratie sau de alte
institutii specializate, din tară sau din străinătate, ori a dobândit titlul
stiintific de doctor în stiinte juridice sau administrative ori a exercitat cel
putin un mandat complet de parlamentar.
Art.
10. - (1) La numirea în functie, prefectul si subprefectul depun în fata
Guvernului, respectiv a primului-ministru, următorul jurământ în limba română:
“Jur să respect Constitutia si legile tării si să fac cu bună-credintă tot
ceea ce stă în puterile si priceperea mea
pentru binele locuitorilor judetului/municipiului…Asa să-mi ajute
Dumnezeu!”
(2)
Jurământul poate fi depus si fără formula religioasă.
(3)
Refuzul depunerii jurământului atrage revocarea actului administrativ de numire
în functie.
Art.
11. - (1) Încetarea de drept a exercitării functiei de prefect, respectiv de
subprefect, intervine în caz de:
a)
demisie;
b)
nerespectare a prevederilor art. 17 si ale art. 22 alin. (1) si (3);
c)
imposibilitate de a-si îndeplini atributiile mai mult de 3 luni consecutiv;
d)
condamnare, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă si irevocabilă, la o
pedeapsă privativă de libertate;
e)
pierderea drepturilor electorale;
f)
punere sub interdictie judecătorească, în conditiile legii;
g)
destituire;
h)
obtinerea calificativului nesatisfăcător;
i) deces.
(2)
Constatarea încetării de drept a exercitării functiei de prefect sau de
subprefect, ca urmare a existentei unei situatii de natura celor prevăzute la
alin. (1), se face de către Ministerul Administratiei si Internelor, care va
propune Guvernului, respectiv primului-ministru, numirea altor persoane în
functiile vacante.
Art.
12. - Între prefecti, pe de o parte, consiliile locale si primari, precum si
consiliile judetene si presedintii acestora, pe de altă parte, nu există
raporturi de subordonare.
CAPITOLUL
II
Corpul
prefectilor si Corpul subprefectilor
Art.
13. - (1) Prefectii în functie constituie Corpul prefectilor, iar subprefectii
în functie constituie Corpul subprefectilor.
(2)
Intrarea în Corpul prefectilor, respectiv în Corpul subprefectilor, se face la
numirea în functia de prefect sau de subprefect, în urma concursului organizat
în conditiile legii.
(3)
Prin derogare de la prevederile alin. (2), numirea în functia de prefect,
respectiv de subprefect, din rândul membrilor Corpului de rezervă al
prefectilor, respectiv al subprefectilor, se face fără concurs.
Art.
14. - (1) La încetarea exercitării functiilor detinute, prefectii si
subprefectii fac parte din Corpul de rezervă al prefectilor, respectiv al
subprefectilor, cu exceptia cazurilor prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. a),
b) si d)-i).
(2)
Din Corpul de rezervă al prefectilor, respectiv al subprefectilor, pot face
parte si persoanele care au detinut aceste functii până la data intrării în
vigoare a prezentei legi, dacă îndeplinesc conditiile prevăzute la art. 9 alin.
(2) si nu depăsesc vârsta de 65 de ani.
(3)
Evidenta membrilor Corpului prefectilor, ai Corpului subprefectilor, precum si
ai celor care fac parte din Corpul de rezervă al prefectilor, respectiv al
subprefectilor, este tinută de Agentia Natională a Functionarilor Publici.
Art.
15. - (1) Membrii Corpului prefectilor, respectiv ai Corpului subprefectilor,
sunt supusi mobilitătii în functie, prezentând disponibilitate la numirile
considerate oportune de către Guvern.
(2)
Refuzul neîntemeiat al functiilor prevăzute la alin. (1) atrage excluderea din
categoria înaltilor functionari publici.
(3)
Constatarea intervenirii situatiei prevăzute la alin. (2) se face, în termen de
5 zile lucrătoare de la aparitia ei, de către Ministerul Administratiei si
Internelor, care va propune Guvernului, respectiv primului-ministru, numirea
altor persoane.
Art.
16. - În scopul perfectionării pregătirii profesionale, membrii Corpului
prefectilor, ai Corpului subprefectilor, precum si cei care fac parte din
Corpul de rezervă al prefectilor, respectiv al subprefectilor, sunt obligati să
efectueze cel putin o dată la 3 ani, conform programării aprobate de ministrul
administratiei si internelor, stagii de perfectionare profesională la
Institutul National de Administratie ori la institutii de învătământ superior
din tară sau din străinătate.
Art.
17. - Membrii Corpului prefectilor, respectiv ai Corpului subprefectilor, sunt
datori să se abtină de la orice acte sau fapte de natură să compromită
demnitatea lor în functie si societate, precum si de la participarea la actiuni
politice.
Art.
18. - Calitatea de membru al Corpului de rezervă al prefectilor, respectiv al
subprefectilor, încetează de drept în următoarele cazuri:
a) la
cerere;
b)
nerespectarea prevederilor art. 17 si ale art. 22 alin. (1) si (3);
c)
condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă si irevocabilă, la
o pedeapsă privativă de libertate;
d)
pierderea drepturilor electorale, în conditiile legii;
e)
împlinirea vârstei de 65 de ani;
f)
deces.
CAPITOLUL
III
Drepturile
si îndatoririle membrilor Corpului prefectilor si ai Corpului subprefectilor
Art.
19. - (1) Membrii Corpului prefectilor, respectiv ai Corpului subprefectilor,
care îsi desfăsoară activitatea în altă localitate decât cea de domiciliu
beneficiază de locuintă de serviciu.
(2) În
situatia prevăzută la alin. (1) cheltuielile privind chiria locuintei de
serviciu, precum si cele pentru transportul membrilor Corpului prefectilor,
respectiv ai Corpului subprefectilor si familiilor acestora, la mutarea în
localitatea în care îsi are sediul institutia prefectului, sunt suportate din
bugetul institutiei prefectului.
(3)
Contractul de închiriere a locuintei de serviciu se încheie pe perioada
exercitării functiei de prefect, respectiv de subprefect. La data încetării
exercitării functiei de prefect, respectiv de subprefect, contractul de
închiriere încetează de drept.
Art.
20. - Salarizarea membrilor Corpului prefectilor, respectiv ai Corpului
subprefectilor, se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea
sistemului unitar de salarizare pentru functionarii publici.
Art.
21. - Ca reprezentant al Guvernului, prefectului în functie i se acordă onoruri
militare, în conditiile stabilite prin regulamentele specifice, cu ocazia
ceremoniilor militare organizate la nivelul judetului.
Art.
22. - (1) Membrilor Corpului prefectilor, respectiv ai Corpului subprefectilor,
le sunt aplicabile prevederile referitoare la incompatibilităti si conflictul
de interese, prevăzute pentru functionarii publici.
(2) La
data intrării în Corpul prefectilor, respectiv al subprefectilor, contractul de
muncă al acestora la institutii publice, regii autonome, companii nationale,
societăti nationale si societăti comerciale se suspendă de drept.
(3)
Prefectul si subprefectul nu pot fi membri ai unui partid politic, sub
sanctiunea eliberării lor din functie.
Art.
23. - Prefectul si subprefectul răspund, după caz, disciplinar, administrativ,
civil sau penal pentru faptele săvârsite în exercitarea atributiilor ce le
revin, în conditiile legii.
CAPITOLUL
IV
Atributiile
prefectului
Art.
24. - (1) În calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul îndeplineste
următoarele atributii principale: a) asigură, la nivelul judetului sau, după
caz, al municipiului Bucuresti, realizarea intereselor nationale, aplicarea si
respectarea Constitutiei, a legilor, a ordonantelor si hotărârilor Guvernului,
a celorlalte acte normative, precum si a ordinii publice;
b) actionează pentru realizarea în judet, respectiv în municipiul Bucuresti, a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare si dispune măsurile necesare pentru îndeplinirea lor, în conformitate cu competentele si atributiile ce îi revin, potrivit legii;
c)
conduce, prin compartimentele proprii de specialitate, activitatea serviciilor
publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale
administratiei publice centrale din unitătile administrativ-teritoriale;
d)
actionează pentru asigurarea climatului de pace socială, mentinerea unui
contact continuu cu toate nivelurile institutionale si sociale, acordând o
atentie constantă prevenirii tensiunilor sociale;
e)
stabileste, împreună cu autoritătile administratiei publice locale si judetene,
prioritătile de dezvoltare teritorială;
f)
verifică legalitatea actelor administrative adoptate sau emise de autoritătile
administratiei publice locale si judetene, cu exceptia actelor de gestiune;
g)
asigură, împreună cu autoritătile si organele abilitate, pregătirea si aducerea
la îndeplinire, în conditiile stabilite prin lege, a măsurilor de apărare care
nu au caracter militar, precum si a celor de protectie civilă;
h)
dispune, în calitate de presedinte al Comitetului judetean pentru situatii de
urgentă, măsurile care se impun pentru prevenirea si gestionarea acestora si
foloseste în acest sens sumele special prevăzute în bugetul propriu cu această
destinatie;
i)
utilizează, în calitate de sef al protectiei civile, fondurile special alocate
de la bugetul de stat si baza logistică de interventie în situatii de criză, în
scopul desfăsurării în bune conditii a acestei activităti;
j)
dispune măsurile corespunzătoare pentru prevenirea infractiunilor si apărarea
drepturilor si a sigurantei cetătenilor, prin organele legal abilitate;
k)
asigură realizarea planului de măsuri pentru integrare europeană si
intensificarea relatiilor externe;
l)
dispune măsuri de aplicare a politicilor nationale hotărâte de Guvern si a
politicilor de integrare europeană;
m)
hotărăste, în conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu institutii similare
din tară si din străinătate, în vederea promovării intereselor comune.
(2)
Prefectul îndeplineste si alte atributii prevăzute de lege si de celelalte acte
normative, precum si însărcinările stabilite de Guvern.
Art.
25. - Numirea si eliberarea din functie a conducătorilor serviciilor publice
deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei
publice centrale din unitătile administrativ-teritoriale se fac numai la
propunerea prefectului, în conditiile legii.
Art.
26. - (1) În exercitarea atributiei cu privire la verificarea legalitătii
actelor administrative ale autoritătilor administratiei publice locale ori
judetene, prefectul poate ataca, în fata instantei de contencios administrativ,
aceste acte, dacă le consideră nelegale, cu exceptia actelor de gestiune. Actul
atacat este suspendat de drept.
(2) Cu
cel putin 10 zile înaintea introducerii actiunii prevăzute la alin. (1),
prefectul va solicita autoritătilor care au emis actul, cu motivarea necesară,
reanalizarea actului socotit nelegal, în vederea modificării sau, după caz, a
revocării acestuia.
(3)
Introducerea actiunii de către prefect se face în termen de 30 de zile de la
comunicarea actului. Actiunea este scutită de taxa de timbru.
Art.
27. - (1) Prefectul poate solicita primarului sau presedintelui consiliului
judetean, după caz, convocarea unei sedinte extraordinare a consiliului local,
a consiliului judetean sau a Consiliului General al Municipiului Bucuresti în
cazuri care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea
sau înlăturarea urmărilor
calamitătilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor,
precum si pentru apărarea ordinii si linistii publice.
(2) În
caz de fortă majoră si de maximă urgentă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor
unitătilor administrativ-teritoriale, prefectul poate solicita convocarea de
îndată a consiliului local, a consiliului judetean sau a Consiliului General al
Municipiului Bucuresti.
Art.
28. - În situatii de urgentă sau de criză autoritătile militare si organele
locale ale Ministerului Administratiei si Internelor au obligatia să informeze
si să sprijine prefectul pentru rezolvarea oricărei probleme de interes
national sau judetean, în conditiile legii, în mod deosebit pentru gestionarea
situatiilor care pun în pericol ori afectează siguranta populatiei, a
bunurilor, a valorilor si a mediului înconjurător.
Art.
29. - (1) Prefectul numeste în functie, prin ordin, secretarul unitătilor
administrativ-teritoriale si al subdiviziunilor municipiilor, în urma promovării
concursului organizat în conditiile legii, si dispune, prin ordin, sanctionarea
disciplinară a acestuia pentru abaterile săvârsite, cu exceptia secretarului
general al judetului, respectiv al municipiului Bucuresti.
(2)
Destituirea din functie a secretarului se face numai la propunerea consiliului
local, a consiliului judetean sau a Consiliului General al Municipiului
Bucuresti, după caz, pe baza concluziilor reiesite din desfăsurarea unei
cercetări administrative prealabile. Destituirea din functie se face prin ordin
al prefectului, cu exceptia secretarului general al judetului, respectiv al
municipiului Bucuresti. Propunerea trebuie adoptată cu votul a cel putin două
treimi din numărul consilierilor în functie, ca urmare a initiativei primarului,
sau a unei treimi din numărul consilierilor.
Art.
30. - Pentru îndeplinirea functiilor si atributiilor ce îi revin, prefectul
poate solicita institutiilor publice, precum si asociatiilor si fundatiilor de
utilitate publică documentatii, date si informatii, iar acestea sunt obligate
să i le furnizeze.
Art.
31. - (1) În vederea evaluării performantelor profesionale individuale,
prefectii vor transmite annual Ministerului Administratiei si Internelor un
raport de activitate cu privire la:
a)
stadiul îndeplinirii obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare;
b)
verificarea legalitătii actelor administrative adoptate sau emise de
autoritătile administratiei publice locale si judetene;
c)
modul de îndeplinire a obiectivelor si performantelor obtinute de structurile
conduse;
d)
propunerile privind eficientizarea activitătilor structurilor conduse, prin
identificarea deficientelor în activitate si a modului de eliminare a acestora.
(2)
Evaluarea performantelor profesionale individuale ale prefectilor se face de către
o comisie constituită în conditiile prevăzute de Legea nr.
188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată.
CAPITOLUL
V
Actele
prefectului
Art.
32. - (1) Pentru îndeplinirea atributiilor ce îi revin, prefectul emite ordine
cu caracter individual sau normativ, în conditiile legii.
(2)
Ordinele prin care se stabilesc măsuri cu caracter tehnic sau de specialitate
sunt emise după consultarea conducătorului serviciilor publice deconcentrate
ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale
din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unitătilor
administrativ-teritoriale.
(3)
Ordinele cu caracter normativ emise de prefect se publică, potrivit legii.
Art.
33. - (1) Ordinul prefectului, care contine dispozitii normative, devine
executoriu numai după ce a fost adus la cunostintă publică. Ordinul
prefectului, cu caracter individual, devine executoriu de la data comunicării
către persoanele interesate.
(2)
Ordinele emise de prefect în calitate de presedinte al Comitetului judetean
pentru situatii de urgentă produc efecte juridice de la data aducerii lor la
cunostintă si sunt executorii.
(3)
Ordinele cu caracter normativ se comunică de îndată Ministerului Administratiei
si Internelor;
(4)
Ministerul Administratiei si Internelor poate propune Guvernului anularea
ordinelor emise de prefect, dacă le consideră nelegale sau netemeinice.
Art.
34. - (1) Prefectii sunt obligati să comunice ordinele emise potrivit art. 32
alin. (2) conducătorului institutiei ierarhic superioare serviciului public
deconcentrat.
Ministerele
si celelalte organe ale administratiei publice centrale pot propune Guvernului
măsuri de anulare a ordinelor emise de prefect, dacă le consideră nelegale.
(2)
Prefectul poate propune ministerelor si celorlalte organe ale administratiei
publice centrale măsuri pentru îmbunătătirea activitătii serviciilor publice
deconcentrate, organizate la nivelul unitătilor administrativ-teritoriale.
Art.
35. - (1) Ministerele si celelalte organe ale administratiei publice centrale
comunică de îndată prefectilor actele cu caracter normativ emise, iar acestia
au obligatia de a le transmite serviciilor publice deconcentrate.
(2)
Prefectul poate sesiza institutiile emitente cu privire la actele pe care le
consideră inoportune.
CAPITOLUL
VI
Subprefectul
si aparatul de specialitate al prefectului
Art.
36. - (1) Subprefectul îndeplineste atributiile care îi sunt date prin acte
normative, precum si cele delegate prin ordin al prefectului, în principal, în
următoarele domenii:
a)
integrarea europeană;
b)
relatiile cu sindicatele si patronatele;
c)
respectarea legilor si a celorlalte acte normative;
d)
asigurarea ordinii publice si apărarea drepturilor cetătenilor.
(2) În
lipsa prefectului, subprefectul îndeplineste, în numele prefectului,
atributiile ce îi revin acestuia.
Art. 37. - (1) Pentru exercitarea atributiilor conferite de lege, prefectul are un aparat propriu de specialitate pe care îl conduce.
(2)
Conducerea operativă a aparatului propriu de specialitate al prefectului se
exercită de către secretarul general.
(3)
Structura organizatorică si atributiile aparatului propriu de specialitate al
prefectului, precum si atributiile secretarului general se stabilesc prin
hotărâre a Guvernului.
Art.
38. - (1) Secretarul general este înalt functionar public si are studii
superioare de lungă durată, de regulă juridice sau administrative, absolvite cu
diplomă de licentă ori echivalentă.
(2)
Concursul sau examenul pentru ocuparea functiei de secretar general este
organizat de către Ministerul Administratiei si Internelor, la solicitarea
prefectului, în conditiile legii.
(3)
Numirea secretarului general si eliberarea sa din functie se fac de către
Ministerul Administratiei si Internelor, potrivit legii.
Art.
39. - (1) În cadrul aparatului propriu de specialitate al prefectului se
organizează si functionează cancelaria prefectului.
(2)
Cancelaria prefectului este un compartiment organizatoric distinct, care
cuprinde următoarele functii: director, doi asistenti, doi consilieri, un
secretar, precum si un curier personal.
(3)
Personalul din cadrul cancelariei prefectului este numit sau eliberat din
functie de către prefect.
(4)
Personalul din cadrul cancelariei prefectului îsi desfăsoară activitatea în
baza unui contract individual de muncă încheiat, în conditiile legii, pe durata
exercitării functiei de către prefect.
(5)
Activitatea cancelariei prefectului este coordonată de director, care răspunde
în fata prefectului în acest sens.
Art.
40. - (1) Prefectul poate organiza, prin ordin, oficii prefecturale în judetele
cu o suprafată întinsă, cu localităti amplasate la mari distante de resedinta
judetului sau în mari aglomerări urbane. În municipiul Bucuresti se pot
organiza oficii prefecturale în fiecare sector.
(2)
Oficiile prefecturale functionează în subordinea directă a prefectului si fac
parte integrantă din aparatul propriu de specialitate al prefectului, în cadrul
numărului de posturi si al fondurilor aprobate anual.
(3)
Prin derogare de la prevederile art. XVI alin. (2) din Legea nr.
161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în
exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri,
prevenirea si sanctionarea coruptiei, cu modificările si completările
ulterioare, oficiile prefecturale sunt conduse de un director.
(4)
Numirea si eliberarea din functie a directorului oficiului prefectural se fac
de către prefect.
(5)
Ordinul prefectului de înfiintare si organizare a oficiilor prefecturale se
emite numai cu avizul Ministerului Administratiei si Internelor.
CAPITOLUL
VII
Dispozitii
tranzitorii si finale
Art.
41. - În sensul prezentei legi, expresia autorităti ale administratiei
publice locale si judetene se defineste după cum urmează: consiliile locale
ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, ca
autorităti deliberative, respectiv primarii, primarul general al municipiului
Bucuresti si presedintii consiliilor judetene, ca autorităti executive.
Art.
42. - Prevederile art. 7 se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2005, iar prevederile
art. 9, ale art. 13-18, ale art. 22 alin. (3) si ale art. 39 se aplică începând
cu data de 1 ianuarie 2006.
Art.
43. - Prevederile prezentei legi se completează cu dispozitiile Legii nr.
188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, si ale Legii
administratiei publice locale nr.
215/2001, cu modificările si completările ulterioare.
Art.
44. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi prevederile art. 26 si 27,
cele ale sectiunii 1 “Prefectul judetului si al municipiului Bucuresti” a cap.
VIII “Prefectul” si ale art. 154 alin. (2) din Legea administratiei publice
locale nr.
215/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din
23 aprilie 2001, cu modificările si completările ulterioare, precum si orice
alte dispozitii contrare se abrogă.
Această
lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art.
75 si ale art. 76 alin. (1) din Constituitia României, republicată.
|
PRESEDINTELE
CAMEREI DEPUTATILOR VALER DORNEANU |
p.
PRESEDINTELE SENATULUI, DORU IOAN TĂRĂCILĂ |
Bucuresti, 12 iulie 2004.
Nr. 340.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
pentru promulgarea Legii
privind institutia prefectului
În
temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din
Constitutia României, republicată,
Presedintele
României decretează:
Articol
unic. - Se promulgă Legea privind institutia prefectului si se dispune
publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
ION
ILIESCU
Bucuresti, 9 iulie 2004.
Nr. 580.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
privind înaintarea în
gradul de general-maior si acordarea gradului de general de brigată (similar)
unor generali si colonei (similar) din Ministerul Apărării Nationale, Serviciul
de Protectie si Pază si Serviciul de Informatii Externe
În
temeiul prevederilor art. 94 lit. b) si ale art. 100 din Constitutia României,
republicată, precum si ale art. 4 lit. f) pct. 28 din Legea nr.
415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Apărare
a Tării,
având
în vedere propunerile ministrului apărării nationale, ale directorului
Serviciului de Protectie si Pază si ale directorului Serviciului de Informatii
Externe si Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Tării nr. S/117 din 8
iulie 2004,
Presedintele
României decretează:
Articol
unic. - Pe data prezentului decret se înaintează în gradul de general-maior
generalii prevăzuti în anexa nr. I si se acordă gradul de general de brigadă
(similar) coloneilor (similar) prevăzuti în anexele nr. II si III*)
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
ION
ILIESCU
În
temeiul art. 100 alin. (2) din
Constitutia
României, republicată,
contrasemnăm
acest decret.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN
NĂSTASE
Bucuresti, 9 iulie 2004.
Nr. 578.
*) Anexa nr. III se va comunica
institutiilor interesate.
ANEXA Nr. I
Din
Ministerul Apărării Nationale:
1.
domnul general de brigadă Dumitru Ion Cristea;
2.
domnul general de brigadă Pinta Teodor Florian.
ANEXA Nr. II
A. Din
Ministerul Apărării Nationale:
1.
domnul colonel Bantas Niculae Adrian-Leonard;
2.
domnul colonel Ghica-Radu Marin Dan;
3.
domnul comandor Stanciu Dumitru Ion-Aurel;
4.
domnul comandor Barbu Nicolae Victor.
B. Din
Serviciul de Protectie si Pază: - domnul colonel Agapie-Florea Coman
Cristin-Gigi.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
pentru numirea unor
magistrati
În
temeiul prevederilor art. 94 lit. c), ale art. 100 alin. (1), ale art. 125
alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată,
precum si ale art. 47 si ale art. 88 lit. c) din Legea nr. 92/1992
pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările si completările
ulterioare,
având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 101 din 30 iunie 2004,
Presedintele
României decretează:
Articol
unic. - Se numesc în functia de judecător la Tribunalul Bucuresti persoanele
prevăzute în anexa la prezentul decret.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
ION
ILIESCU
Bucuresti, 9 iulie 2004.
Nr. 581.
ANEXĂ
-
doamna Florescu Antoanela - începând cu data de 1 august 2004;
- doamna Cârjan Raluca Maria.