MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 687         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 30 iulie 2004

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

354. - Lege pentru modificarea si completarea Legii învătământului nr. 84/1995

 

608. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Legii învătământului nr. 84/1995

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 276 din 24 iunie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 206 din Codul penal

 

Decizia nr. 278 din 24 iunie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 143 alin. 1 teza întâi si alin. 3 din Codul de procedură penală

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

252. - Hotărâre privind retragerea autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit SPICUL SIPOTE OC

 

253. - Hotărâre privind retragerea autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit UNIREA TIBĂNESTI OC

 

254. - Hotărâre privind retragerea autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit 1 DECEMBRIE TOMESTI OC

 

255. - Hotărâre privind retragerea autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit TRIUMF TRIFESTI OC

 

258. - Hotărâre privind retragerea autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit VLĂSIA BUFTEA

 

271. - Hotărâre privind retragerea autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit SOMES-CODREANA ULMENI

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea si completarea Legii învătământului nr. 84/1995

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Legea învătământului nr. 84/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 7, alineatul (8) va avea următorul cuprins:

“(8) Institutiile de învătământ si unitătile de învătământ cu minimum 200 de elevi sau cu minimum 100 de prescolari sunt institutii publice cu personalitate juridică.”

2. La articolul 7, după alineatul (8) se introduc două alineate noi, alineatele (9) si (10), cu următorul cuprins:

“(9) Unitătile de învătământ cu un număr mai mic de 200/100 de elevi/prescolari se organizează/reorganizează în cadrul unor unităti de învătământ cu personalitate juridică aflate în subordinea aceluiasi ordonator principal de credite, ca structuri ale acestora.

(10) În mod exceptional, pe baza criteriilor înscrise în Regulamentul de organizare si functionare a unitătilor de învătământ preuniversitar de stat, autoritătile administratiei publice locale pot aproba, cu avizul Ministerului Educatiei si Cercetării, functionarea ca persoane juridice a unor unităti cu un număr mai mic de 200/100 de elevi/prescolari.”

3. La articolul 24, litera c) a alineatului (1) va avea următorul cuprins:

“c) filiera vocatională cu profilurile militar, ordine si securitate publică, teologic, sportiv, artistic si pedagogic.”

4. Titlul capitolului X al titlului II va avea următorul cuprins:

“CAPITOLUL X

Învătământul militar si învătământul de ordine si securitate publică”

5. Articolul 97 va avea următorul cuprins:

“Art. 97. - (1) Învătământul militar si învătământul de ordine si securitate publică este învătământ de stat, parte integrantă a sistemului national de învătământ, si cuprinde:

învătământ liceal, învătământ postliceal pentru formarea maistrilor militari, a subofiterilor si agentilor de politie, învătământ universitar pentru formarea ofiterilor, ofiterilor de politie si a altor specialisti, învătământ postuniversitar.

(2) Perfectionarea pregătirii cadrelor militare si a personalului de politie se realizează în institutii de învătământ distincte.

(3) Prevederile referitoare la învătământul militar si învătământul de ordine si securitate publică preuniversitar se aplică în mod corespunzător si învătământului preuniversitar din domeniul transporturilor.”

6. Articolul 98 va avea următorul cuprins:

“Art. 98. - Structura organizatorică, profilurile, specializările, cifrele anuale de scolarizare, criteriile de selectionare a candidatilor pentru învătământul militar si învătământul de ordine si securitate publică se stabilesc de Ministerul Apărării Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Justitiei, Serviciul Român de Informatii si alte institutii cu atributii în domeniul apărării, ordinii publice si sigurantei nationale, potrivit specificului fiecărei arme, specializări, nivel si formă de organizare a învătământului, cu avizul Ministerului Educatiei si Cercetării.”

7. Articolul 99 va avea următorul cuprins:

“Art. 99. - Planurile de învătământ pentru învătământul liceal, postliceal si superior militar, de ordine si securitate publică, se elaborează de Ministerul Apărării Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Justitiei, Serviciul Român de Informatii si alte institutii cu atributii în domeniul apărării, ordinii publice si sigurantei nationale si se avizează de Ministerul Educatiei si Cercetării.”

8. Articolul 100 va avea următorul cuprins:

“Art. 100. - Certificatele de absolvire si de competente profesionale, respectiv diplomele de absolvire si de licentă eliberate de institutiile de învătământ militar si învătământ de ordine si securitate publică, precum si titlurile stiintifice obtinute, dau dreptul detinătorilor legali, după încetarea raporturilor de serviciu cu institutia din domeniul apărării, ordinii publice si sigurantei nationale, în conditiile legii, la echivalarea studiilor si diplomelor cu cele ale absolventilor institutiilor civile de învătământ cu profil apropiat, de acelasi nivel.”

9. Articolul 101 va avea următorul cuprins:

“Art. 101. - Procesul de învătământ în unitătile si institutiile de învătământ militar, precum si în cele de ordine si securitate publică de toate nivelurile se desfăsoară în limba română. Admiterea în aceste unităti si institutii se poate desfăsura si în limba minoritătilor nationale.”

10. Articolul 102 va avea următorul cuprins:

“Art. 102. - Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul învătământului militar si al învătământului de ordine si securitate publică, Ministerul Apărării Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Justitiei, Serviciul Român de Informatii si alte institutii cu atributii în domeniul apărării, ordinii publice si sigurantei nationale pot emite ordine, regulamente si instructiuni proprii.”

11. Alineatul (3) al articolului 117 se abrogă.

12. La articolul 140, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

“(2) Pentru exercitarea atributiilor sale, Ministerul Educatiei si Cercetării constituie structuri de experti si se sprijină pe organisme consultative, la nivel national, alcătuite pe criterii de prestigiu profesional si moral: Consiliul National pentru Reformă a Învătământului, Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, Consiliul National pentru Finantarea Învătământului Superior, Consiliul National pentru Finantarea Învătământului Preuniversitar, Consiliul National al Cercetării Stiintifice din Învătământul Superior, Consiliul National al Bibliotecilor, Consiliul National pentru Formare si Educatie Continuă, comisiile nationale de specialitate pe discipline si structurile manageriale ale programelor de reformă. Componenta consiliilor si regulamentele lor de functionare se aprobă prin ordin al ministrului educatiei si cercetării. În exercitarea atributiilor sale, Ministerul Educatiei si Cercetării consultă, după caz, societătile stiintifice nationale ale cadrelor didactice, federatiile sindicale reprezentative la nivel de ramură, structurile asociative ale autoritătilor administratiei publice locale, ca parteneri sociali, si organizatiile studentesti si de elevi, recunoscute pe plan national.”

13. Articolul 145 va avea următorul cuprins:

“Art. 145. - (1) Unitatea de învătământ preuniversitar este condusă de consiliul de administratie.

(2) Directorul unitătii de învătământ este presedintele consiliului de administratie.

(3) Directorul exercită conducerea executivă a unitătii de învătământ, în conformitate cu responsabilitătile si atributiile conferite de lege, cu hotărârile si deciziile consiliilor locale si cu hotărârile consiliului de administratie al unitătii. În activitatea de conducere directorul este ajutat, după caz, de directorul adjunct si se bazează pe consiliul profesoral si pe consiliul scolar.

(4) Consiliul profesoral al unitătii de învătământ, cu rol de decizie în domeniul instructiv-educativ, este format din personalul didactic de predare din unitatea respectivă si este prezidat de director.

(5) Consiliile prevăzute la alin. (1) si (4) functionează în baza unor regulamente elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetării, cu consultarea federatiilor sindicale reprezentative din învătământ si a structurilor asociative ale autoritătilor administratiei publice locale.

(6) Consiliul de administratie al unitătii de învătământ, cu rol de decizie în domeniul administrativ, este format din director, director adjunct, reprezentantul consiliului local, reprezentantul primarului, reprezentanti ai părintilor, 1-5 reprezentanti ai cadrelor didactice, reprezentantul agentilor economici si un reprezentant al elevilor, pentru ciclul secundar superior.

(7) Ocuparea functiilor de director si de director adjunct se face în urma câstigării concursului, desfăsurat pe baza criteriilor de competentă profesională si managerială, cu avizele consultative ale consiliului de administratie si ale consiliului local. Metodologia concursului se stabileste de Ministerul Educatiei si Cercetării si se aprobă prin ordin al ministrului.

(8) Directorii unitătilor de învătământ prescolar, ai unitătilor de învătământ gimnazial si ai unitătilor de învătământ cu clasele I-X sunt numiti, în urma câstigării concursului, de către inspectorul scolar general, pentru o perioadă de 4 ani.

(9) Directorii unitătilor din învătământul liceal, postliceal si ai scolilor de arte si meserii sunt numiti, în urma câstigării concursului, prin ordin al ministrului educatiei si cercetării, la propunerea inspectorului scolar general, pentru o perioadă de 4 ani.

(10) Directorii unitătilor destinate activitătilor extrascolare sunt numiti de ministrul educatiei si cercetării, la unitătile direct subordonate Ministerului Educatiei si Cercetării, si de către inspectorul scolar general, la unitătile din subordinea inspectoratului scolar.”

14. La articolul 166, alineatele (3), (4), (41)-(44) si (5)-(9) vor avea următorul cuprins:

“(3) Baza materială aferentă procesului de instruire si de educatie, prevăzută la alin. (2) si realizată din fondurile statului sau din fondul institutiilor si întreprinderilor de stat în perioada anterioară datei de 22 decembrie 1989 se reintegrează fără plată în patrimoniul Ministerului Educatiei si Cercetării, al institutiilor si unitătilor de învătământ si de cercetare stiintifică universitară si, după caz, în domeniul public al comunelor, oraselor, municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucuresti, al consiliilor judetene si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, cu exceptia bunurilor care au intrat în proprietatea agentilor economici privati.

Predarea-preluarea se face pe bază de protocol. În aceleasi conditii se reintegrează fără plată si imobilele care, conform art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitătilor economice de stat ca regii autonome si societăti comerciale, cu modificările ulterioare, au trecut în patrimoniul unor societăti comerciale, indiferent de statutul capitalului social al acestora. Reintegrarea se face pe bază de protocol de predare-preluare. Justa despăgubire se acordă, pentru fiecare caz, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educatiei si Cercetării si a Ministerului Finantelor Publice, în termen de 60 de zile de la data semnării protocolului de predare-preluare. Cuantumul despăgubirii se stabileste în termen de 30 de zile de la data semnării protocolului de predare-preluare, de către o comisie de evaluare formată din reprezentanti ai Ministerului Educatiei si Cercetării, Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si ai Ministerului Finantelor Publice, constituită prin ordin comun.

(4) Baza materială a institutiilor de învătământ superior de stat si de cercetare stiintifică universitară este de drept proprietatea acestora. Ministerul Educatiei si Cercetării este împuternicit să emită certificate de atestare a dreptului de proprietate pentru institutiile de învătământ superior si de cercetare stiintifică, pe baza documentatiei înaintate de acestea.

(41) Terenurile si clădirile în care îsi desfăsoară activitatea unitătile de învătământ preuniversitar de stat - grădinite, scoli generale, primare si gimnaziale, licee, seminarii teologice, grupuri scolare, scoli de arte si meserii si scoli postliceale - fac parte din domeniul public al comunelor, oraselor si municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucuresti, si sunt în administrarea consiliilor locale ale comunelor, oraselor si municipiilor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti, în a căror rază teritorială îsi desfăsoară activitatea, prin delegare către consiliile de administratie ale unitătilor de învătământ. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unitătilor de învătământ preuniversitar de stat si sunt administrate de acestea. Nu fac parte din domeniul public al comunelor, oraselor si municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucuresti, terenurile si clădirile detinute de unitătile de învătământ în baza unor contracte de închiriere, concesionare sau comodat, proprietarii acestora fiind alte persoane fizice sau juridice.

(42) Terenurile si clădirile în care îsi desfăsoară activitatea unitătile de învătământ special de stat fac parte din domeniul public judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, si sunt în administrarea consiliului judetean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, în a căror rază teritorială îsi desfăsoară activitatea, prin delegare către consiliile de administratie ale unitătilor de învătământ respective. Celelalte componente ale bazei materiale a unitătilor de învătământ special public sunt de drept proprietatea unitătilor de învătământ respectiv si sunt administrate de acestea.

(43) Schimbarea destinatiei bazei materiale a institutiilor si unitătilor de învătământ preuniversitar se poate realiza numai cu avizul conform al ministrului educatiei si cercetării. Înstrăinarea sau schimbarea destinatiei bunurilor din baza materială a învătământului fără avizul ministrului educatiei si cercetării constituie infractiune si se pedepseste conform legii penale. Actele de înstrăinare sau de schimbare a destinatiei bunurilor din baza materială a învătământului fără avizul conform al ministrului educatiei si cercetării sunt nule. Administrarea procesului educational din unitătile de învătământ preuniversitar si special de stat prevăzute la alin. (41) si (42) se face de către inspectoratele scolare judetene, respectiv de Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti.

(44) Terenurile si clădirile în care îsi desfăsoară activitatea inspectoratele scolare, casele corpului didactic, palatele si cluburile copiilor si elevilor, cluburile sportive scolare, centrele si cabinetele de asistentă psiho-pedagogică, centrele logopedice, cabinetele scolare, precum si alte unităti din subordinea Ministerului Educatiei si Cercetării, ale căror cheltuieli curente si de capital se finantează de la bugetul de stat, fac parte din domeniul public al statului si sunt administrate de Ministerul Educatiei si Cercetării, prin inspectoratele scolare judetene si prin delegare către consiliile de administratie ale acestor unităti.

Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unitătilor si institutiilor respective si sunt administrate de acestea.

(5) Constructiile si terenurile aferente procesului instructiv-educativ nu pot fi transferate decât cu aprobarea Guvernului, la propunerea ministrului educatiei si cercetării, fără plată si numai în interes public.

(6) Închirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor disponibile temporar, aflate în patrimoniul institutiilor de învătământ superior de stat sau în administrarea acestora, se poate face pe bază de contract, încheiat în conformitate cu prevederile legale, cu revizuire anuală. Bunurile, inclusiv terenurile aflate în administrarea unitătilor de învătământ preuniversitar de stat, disponibile temporar, pot fi închiriate pe bază de contract, încheiat în conformitate cu prevederile legale, cu revizuirea anuală a acestuia, numai în conformitate cu metodologia stabilită de Ministerul Educatiei si Cercetării. Închirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor, în conditiile prevăzute la alineatele precedente se face cu prioritate pentru activităti de învătământ.

(7) Detinătorii de bunuri prevăzute la alin. (3) si (4) care urmează să fie reintegrate în patrimoniul învătământului sunt obligati să pună la dispozitie împuternicitilor Ministerului Educatiei si Cercetării, consiliilor locale sau consiliilor judetene, după caz, toate documentele care atestă proprietatea, precum si documentele necesare în vederea înregistrării în evidentele contabile.

(8) Ministerul Educatiei si Cercetării si, după caz, consiliile judetene, Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau consiliile locale actionează în justitie, prin împuternicitii acestora, persoanele juridice sau fizice care refuză semnarea protocoalelor si predarea documentelor de proprietate. Aceste actiuni sunt scutite de taxa de timbru.

(9) Înscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile apartinând Ministerului Educatiei si Cercetării sau institutiilor si unitătilor de învătământ si cercetare stiintifică din sistemul învătământului de stat, precum si asupra bunurilor apartinând consiliilor locale, judetene si, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, în care îsi desfăsoară activitatea unitătile de învătământ preuniversitar de stat, se face, după caz, în registrul de inscriptiuni si transcriptiuni, în cărtile funciare sau în cărtile de publicitate funciară, cu scutire de la plata taxelor prevăzute de lege.”

15. La articolul 166, alineatul (10) se abrogă.

16. Articolul 167 va avea următorul cuprins:

“Art. 167. - (1) Unitătile de învătământ preuniversitar de stat functionează ca unităti finantate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unitătilor administrativ-teritoriale pe a căror rază îsi desfăsoară activitatea, de la bugetul de stat si din alte surse, potrivit legii.

(2) Finantarea unitătilor de învătământ preuniversitar de stat cuprinde: finantarea de bază si finantarea complementară.

(3) Finantarea de bază asigură desfăsurarea în conditii normale a procesului de învătământ la nivel preuniversitar, conform standardelor nationale. Finantarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unitătilor administrativ-teritoriale de care apartin unitătile de învătământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si din alte venituri ale bugetelor locale.

(4) Finantarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale si alte cheltuieli asociate procesului de învătământ. Finantarea complementară se asigură din bugetele locale si din alte surse, potrivit legii.

(5) Finantarea de bază cuprinde următoarele categorii

de cheltuieli:

a) cheltuieli de personal;

b) cheltuieli materiale si servicii;

c) cheltuieli cu perfectionarea profesională, cu exceptia cheltuielilor care se suportă de la bugetul de stat.

(6) Finantarea complementară cuprinde următoarele categorii de cheltuieli:

a) consolidări, investitii si reparatii capitale;

b) subventii pentru internatele si cantinele scolare;

c) cheltuieli pentru organizarea evaluărilor, simulărilor si examenelor nationale ale elevilor, cu exceptia cheltuielilor care se suportă de la bugetul de stat;

d) cheltuieli cu bursele elevilor;

e) cheltuieli pentru transportul elevilor;

f) cheltuieli pentru navetă, respectiv cele sase călătorii pe calea ferată prevăzute de lege, pentru cadrele didactice de predare si didactice auxiliare;

g) cheltuieli pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariatilor din învătământul preuniversitar de stat, cu exceptia celor care, potrivit legii, se efectuează gratuit;

h) cheltuieli pentru concursuri scolare si activităti educative, cultural-artistice, sportive, turistice.

(7) Baza de calcul a fondurilor alocate unitătilor de învătământ prin si din bugetele locale, pentru finantarea de bază, o constituie costul standard pe elev/prescolar. Costul standard pe elev/prescolar se determină, pentru fiecare nivel de învătământ, filieră, profil, specializare/domeniu, în functie de numărul de posturi/catedre legal constituite, de limba de predare, de alti indicatori specifici activitătii de învătământ, de calitatea procesului de educatie si formare profesională, de managementul institutional, de specificul instruirii si de mediul urban/rural.

(8) Determinarea costului standard pe elev/prescolar se face de către Consiliul National pentru Finantarea Învătământului Preuniversitar, pe baza indicatorilor mentionati la alin. (7), conform normelor metodologice elaborate de către Ministerul Educatiei si Cercetării si aprobate prin hotărâre a Guvernului. Nivelul costului standard pe elev/prescolar se aprobă de către Ministerul Educatiei si Cercetării, cu consultarea partenerilor sociali si a structurilor asociative ale autoritătilor administratiei publice locale.

(9) Alocarea fondurilor pentru finantarea de bază a unitătii de învătământ se face pe baza unei formule de finantare, care ia în considerare costul standard pe elev/prescolar, numărul de elevi/prescolari din unitatea de învătământ, precum si factorii de corectie dependenti de densitatea de elevi în zonă, severitatea dezavantajelor si alti factori.

(10) Alocatia financiară stabilită ca parte din finantarea de bază ce revine unui elev/prescolar se alocă unitătii de învătământ în care este înscris elevul.

(11) Finantarea complementară se face de la bugetul local, în raport cu necesitătile unitătii de învătământ preuniversitar de stat, la propunerea acesteia, si se prevede, cu prioritate, după caz, în bugetul propriu al comunei, orasului, municipiului, sectoarelor municipiului Bucuresti, al municipiului Bucuresti si, respectiv, al judetului. Nivelul acesteia se stabileste pe baza unor programe de finantare fundamentate de unitătile de învătământ, în functie de amploarea nevoilor si a posibilitătilor de finantare a ordonatorului principal de credite.

(12) Unitătile de învătământ preuniversitar de stat pot obtine venituri proprii. Acestea nu diminuează finantarea de bază si finantarea complementară. Unitătile de învătământ preuniversitar de stat pot organiza activităti finantate integral din venituri proprii, aprobate prin hotărâre a consiliului de administratie.

(13) Finantarea de bază si finantarea complementară a unitătilor de învătământ se fac pe bază de contract, întocmit conform normelor metodologice pentru finantarea învătământului preuniversitar, încheiat între directorul unitătii de învătământ preuniversitar si primarul localitătii în a cărei rază teritorială se află unitatea de învătământ. Contractul se încheie în maximum 30 de zile de la data aprobării bugetului local. Sumele reprezentând finantarea de bază si finantarea complementară se înscriu în bugetul de venituri si cheltuieli.

(14) Bugetul de venituri si cheltuieli se întocmeste anual, de fiecare unitate de învătământ preuniversitar de stat, conform normelor metodologice de finantare a învătământului preuniversitar, se aprobă si se execută potrivit prevederilor legale în vigoare.

(15) Directorul unitătii de învătământ preuniversitar de stat este ordonator tertiar de credite.

(16) Excedentele anuale rezultate din executia bugetului de venituri si cheltuieli ale activitătilor finantate integral din venituri proprii se reportează în anul următor si se folosesc cu aceeasi destinatie sau, cu aprobarea consiliului de administratie, se utilizează pentru finantarea altor cheltuieli ale unitătilor de învătământ.

(17) De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei si Cercetării, se asigură următoarele cheltuieli aferente unitătilor de învătământ preuniversitar, inclusiv pentru învătământul special:

a) componenta locală aferentă proiectelor aflate în derulare, cofinantate de Guvernul României si de organismele financiare internationale, precum si rambursările de credite externe aferente proiectelor respective;

b) bursele pentru elevii din Republica Moldova, precum si bursele pentru elevii străini si etnicii români din afara granitelor tării;

c) organizarea evaluărilor, simulărilor si examenelor nationale;

d) perfectionarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice si didactice auxiliare, precum si organizarea examenelor nationale de ocupare a posturilor didactice;

e) manualele scolare pentru învătământul obligatoriu si pentru elevii cu dificultăti materiale din învătământul liceal si de arte si meserii;

f) finantarea, pe bază de hotărâri ale Guvernului, a unor programe anuale sau multianuale de investitii, modernizare si dezvoltare a bazei materiale a institutiilor publice de învătământ preuniversitar de stat, inclusiv consolidări si reabilitări de scoli si dotări;

g) finantarea unor programe nationale de protectie socială, stabilite prin reglementări specifice;

h) finantarea privind organizarea, pentru elevi, de concursuri pe obiecte de învătământ si pe meserii, tehnico-aplicative, stiintifice, de creatie, concursuri si festivaluri cultural-artistice, campionate si concursuri sportive scolare, cu participare natională si internatională, precum si olimpiade internationale pe obiecte de învătământ.

(18) Finantarea cheltuielilor privind inspectoratele scolare, casele corpului didactic, palatele si cluburile copiilor si elevilor, centrele si cabinetele de asistentă psihopedagogică, centrele logopedice, cabinetele scolare, cluburile sportive si scolare se asigură din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educatiei si Cercetării.

(19) Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale unitătilor de învătământ special se asigură din bugetul consiliului judetean, respectiv al sectoarelor municipiului Bucuresti, si din bugetul de stat.

(20) Consiliul judetean/Consiliul General al Municipiului Bucuresti asigură fonduri pentru organizarea si desfăsurarea olimpiadelor si concursurilor scolare judetene/ale municipiului Bucuresti.

(21) Consiliul judetean, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti, alocă prin hotărâri proprii fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispozitia acestora, în vederea finantării unitătilor de învătământ preuniversitar de stat.

(22) Cheltuielile aferente facilitătilor acordate elevilor si studentilor privind transportul pe calea ferată si cu metroul se finantează prin bugetul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului.

(23) Cheltuielile ocazionate de desfăsurarea activitătii Consiliului National pentru Finantarea Învătământului Preuniversitar se suportă din bugetul Ministerului Educatiei si Cercetării si din alte surse, potrivit legii.”

17. Articolul 168 se abrogă.

18. La articolul 169, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“Art. 169. - (1) Unitătile de învătământ primar, gimnazial, liceal, de arte si meserii, din mediul rural si periurban, precum si institutiile de învătământ pentru formarea initială si continuă a personalului în domeniul apărării, ordinii publice si sigurantei nationale, care nu au în proprietate terenuri agricole în extravilan, primesc în administrare, pentru constituirea lotului didactic experimental sau a terenurilor de instructie specifică, ori pentru amenajarea de poligoane o suprafată de 1 hectar pentru scolile primare, 2 hectare pentru scolile gimnaziale, 3 hectare pentru liceele pedagogice, militare, de ordine si securitate publică, minimum 5 hectare pentru institutiile de învătământ postliceal si superior militar/ordine si securitate publică si minimum 10 hectare pentru unitătile de învătământ liceal si scolile de arte si meserii cu profil agricol, agromontan si silvic, în echivalent arabil.”

19. La articolul 170, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“Art. 170. - (1) Finantarea învătământului de stat se asigură din fonduri publice, în limita a cel putin 4% din produsul intern brut, asigurându-se anual o crestere permanentă a alocatiilor bugetare, în concordantă cu următoarele cerinte:

a) considerarea dezvoltării învătământului ca prioritate natională pentru pregătirea resurselor umane la nivelul standardelor internationale;

b) profesionalizarea resurselor umane în concordantă cu diversificarea pietei muncii;

c) dezvoltarea învătământului superior si a cercetării stiintifice universitare pentru integrare la vârf în viata stiintifică mondială.”

20. La articolul 170, după alineatul (1) se introduce un alineat nou, alineatul (11), cu următorul cuprins:

“(11) Pentru finantarea învătământului de stat din fonduri publice se asigură anual o crestere a alocatiilor bugetare până la minimum 6% din produsul intern brut în anul 2007.”

21. La articolul 170, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

“(2) Sistemul de finantare a învătământului preuniversitar de stat asigură descentralizarea fondurilor la nivelul unitătilor de învătământ. Modalitătile concrete de proiectare, repartizare si executie bugetară a fondurilor destinate învătământului preuniversitar de stat se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului, elaborate de către Ministerul Educatiei si Cercetării, împreună cu Ministerul Finantelor Publice si cu Ministerul Administratiei si Internelor, cu consultarea federatiilor sindicale reprezentative din învătământ si a structurilor asociative ale autoritătilor administratiei publice.”

22. La articolul 170, alineatele (4) si (5) se abrogă.

23. La articolul 170, alineatul (6) va avea următorul cuprins:

“(6) Învătământului superior i se alocă un fond distinct pentru cercetare stiintifică universitară din bugetul global al cercetării stiintifice. Alocarea fondurilor de finantare a cercetării stiintifice universitare se face după criterii competitive, în functie de prioritătile nationale si de performantele obtinute sau anticipate. Competitia pentru fondurile de finantare a cercetării stiintifice universitare este deschisă tuturor institutiilor de învătământ superior acreditate, precum si unitătilor si institutiilor de cercetare-dezvoltare, atestate pentru a desfăsura activităti de cercetare-dezvoltare. Alocarea fondurilor pentru finantarea cercetării stiintifice universitare se face de către Ministerul Educatiei si Cercetării, la propunerea Consiliului National al Cercetării Stiintifice din Învătământul Superior.”

24. Articolul 174 va avea următorul cuprins:

“Art. 174. - Pentru învătământul de stat prescolar si obligatoriu se asigură gratuit manualele scolare. Beneficiază de aceeasi gratuitate si elevii din învătământul secundar superior ai căror părinti au venitul lunar pe membru de familie egal sau mai mic decât salariul de bază minim brut pe tară.”

Art. II. - Pentru asigurarea aplicării corecte a principiilor noului sistem de finantare si administrare a unitătilor de învătământ în întregul sistem de învătământ preuniversitar de stat, prevederile prezentei legi se vor aplica esalonat, în perioada septembrie 2004 – decembrie 2007, după cum urmează:

a) începând cu luna septembrie 2004, consiliile locale si judetene, împreună cu inspectoratele scolare judetene, trec la reorganizarea retelei scolare si constituie consiliile de administratie ale unitătilor de învătământ în conformitate cu prevederile art. 7 si ale art. 145 din Legea nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

Modificările de structură ale retelei scolare se pun în aplicare succesiv, în lunile septembrie ale anilor 2004, 2005 si 2006;

b) în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educatiei si Cercetării elaborează si supune spre aprobare Guvernului metodologiile prevăzute în prezenta lege;

c) Ministerul Educatiei si Cercetării reorganizează, în concordantă cu prevederile prezentei legi, Programul national de pregătire managerială a directorilor de scoli;

d) sistemul de finantare de bază a unitătilor de învătământ preuniversitar prevăzut la art. 167-170 si la art. 174 din Legea nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare, se aplică începând cu anul financiar 2005. Judetele care aplică sistemul de finantare de bază în anii 2005 si 2006 se nominalizează prin hotărâre a Guvernului. De asemenea, prin hotărâre a Guvernului se stabileste data aplicării acestui sistem în municipiul Bucuresti.

Art. III. - Legea învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 15 iulie 2004.

Nr. 354.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Legii învătământului nr. 84/1995

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea si completarea Legii învătământului nr. 84/1995 si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 15 iulie 2004.

Nr. 608.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 276

din 24 iunie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 206 din Codul penal

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Nicoleta Grigorescu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 206 din Codul penal, exceptie ridicată de Cornel Dumitru în Dosarul nr. 3.652/2003 al Judecătoriei Călărasi.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, se acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 9 martie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 3.652/2003, Judecătoria Călărasi a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 206 din Codul penal. Exceptia a fost ridicată de Cornel Dumitru, inculpat în dosarul mentionat pentru săvârsirea infractiunii de calomnie, la plângerea prealabilă a persoanei vătămate Adelina Oprea.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, se consideră că dispozitia de lege criticată contravine prevederilor constitutionale ale art. 30 alin. (1) referitor la libertatea de exprimare si ale art. 31 alin. (1) referitor la dreptul la informatie. Se motivează că textul criticat îngrădeste libertatea de exprimare a gândurilor, opiniilor si credintelor, precum si libertatea de exprimare a creatiilor de orice fel prin intermediul presei scrise. Sintagma “care dacă ar fi adevărată” din textul incriminator îngrădeste dreptul la informatie, deoarece ziaristul nu poate verifica adevărul asupra faptelor asupra cărora informează.

Judecătoria Călărasi apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece stabilirea prin lege a unor restrângeri sau sanctiuni nu este incompatibilă nici cu libertatea de exprimare si nici cu dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public, atâta vreme cât acestea sunt absolut necesare pentru apărarea onoarei si demnitătii persoanei.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările si completările ulterioare, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, arată că exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 206 din Codul penal este neîntemeiată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicată, cu modificările si completările ulterioare, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările si completările ulterioare, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 206 din Codul penal, care au următorul continut: “Afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sanctiune penală, administrativă sau disciplinară, ori dispretului public, se pedepseste cu închisoare de la 2 luni la 2 ani sau cu amendă.

Actiunea penală se pune în miscare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Împăcarea părtilor înlătură răspunderea penală.”

Aceste dispozitii sunt considerate de autorul exceptiei ca fiind neconstitutionale în raport cu prevederile art. 30 alin. (1) din Legea fundamentală, referitoare la libertatea de exprimare, precum si cu cele ale art. 31 alin. (1) referitoare la dreptul persoanelor la informatie. Textele constitutionale invocate au următorul continut:

- Art. 30 alin. (1): “Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.”

- Art. 31 alin. (1): “(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi îngrădit.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 206 din Codul penal, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Prin dispozitiile art. 206 din Codul penal legiuitorul incriminează si sanctionează faptele de calomnie ca infractiuni contra demnitătii persoanei, valoare supremă, garantată în statul de drept si consacrată în art. 1 alin. (3) din Constitutie, republicată. Libertatea de exprimare, astfel cum este consfintită de dispozitiile art. 30 din Constitutie, republicată, impune respectarea cerintei înscrise în alin. (6) al aceluiasi articol, si anume aceea de a nu prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulară a persoanei si dreptul la propria imagine. Incriminarea infractiunii de calomnie dă expresie, asadar, restrângerii dreptului la exprimare, prevăzut de art. 30 alin. (6) din Constitutie, în scopul apărării unor valori care sunt de esenta unei societăti democratice. De altfel, posibilitatea limitării libertătii de exprimare este prevăzută si în art. 10 pct. 2 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, care dispune că “Exercitarea acestor libertăti ce comportă îndatoriri si responsabilităti poate fi supusă unor formalităti, conditii, restrângeri sau sanctiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru [...] protectia reputatiei sau a drepturilor altora [...].”

Curtea constată că art. 206 din Codul penal nu aduce atingere art. 31 alin. (1) din Constitutie, republicată, deoarece nu încalcă dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public, ci constituie o garantie a informării corecte a persoanei. Curtea s-a mai pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate invocate, prin mai multe decizii, dintre care mentionăm Decizia nr. 129 din 16 aprilie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 11 iunie 2002, si Decizia nr. 298 din 8 iulie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 14 august 2003. Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, solutiile si considerentele cuprinse în deciziile mentionate îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată, asa încât exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 206 din Codul penal urmează a fi respinsă.

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicată, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.d) si alin. (3) si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 206 din Codul penal, exceptie ridicată de Cornel Dumitru în Dosarul nr. 3.652/2003 al Judecătoriei Călărasi.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 24 iunie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 278

din 24 iunie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 143 alin. 1 teza întâi si alin. 3 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Nicoleta Grigorescu - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent sef

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 143 alin. 1 teza întâi si alin. 3 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Samoilă Vinersar în Dosarul nr. 1.828/2003 al Tribunalului Bucuresti - Sectia I penală.

La apelul nominal răspunde, pentru autorul exceptiei, domnul avocat Dragos Târsia, în baza delegatiei depuse la dosar.

Reprezentantul autorului exceptiei solicită admiterea acesteia. În acest sens, arată că art. 143 din Codul de procedură penală, care conditionează luarea măsurii restrictive de libertate doar de săvârsirea unei fapte prevăzute de legea penală, nu si de indicii temeinice sau probe că fapta a fost săvârsită cu vinovătie si nici de existenta pericolului social al faptei, încalcă art. 5 pct. 1 lit. c) din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, care conditionează arestarea unei persoane doar de săvârsirea unei infractiuni. Depune note scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, întrucât, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie, apreciază că aceasta îsi mentine valabilitatea si în prezenta cauză.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 8 februarie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 1.828/2004, Tribunalul Bucuresti - Sectia I penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 143 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Samoilă Vinersar, inculpat în dosarul mentionat.

În motivarea exceptiei se sustine că textele de lege criticate sunt neconstitutionale “în raport cu art. 5 paragraf 1 lit. c) din Conventia europeană a drepturilor omului si art. 11 alin. (1) si (2) si art. 20 din Constitutie, în măsura în care acesta permite privarea de libertate a unei persoane în ipoteza săvârsirii unei fapte prevăzute de legea penală, pe când dispozitiile CEDO conditionează arestarea unei persoane doar de săvârsirea unei infractiuni.”

Tribunalul Bucuresti - Sectia I penală apreciază că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este întemeiată. În acest sens, arată că “trăsătura esentială a infractiunii de a fi o faptă prevăzută de legea penală nu se poate confunda cu infractiunea”, care, cumulativ, trebuie să prezinte pericol social, să fie săvârsită cu vinovătie si să fie prevăzută de legea penală. Consideră că, printr-o aplicare corectă a prevederilor constitutionale ale art. 11 si 20, în acord cu art. 5 pct. 1 lit. c) din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, “art. 143 alin. 1 si 3 din Codul de procedură penală trebuia să facă referire la «săvârsirea unei infractiuni» si nu la «săvârsirea unei fapte prevăzute de legea penală», între cele două notiuni existând, în mod evident, deosebiri. Textul actual al dreptului intern (art. 143 alin. 1 si 3 din Codul de procedură penală încalcă garantiile de protectie ale drepturilor omului oferite de CEDO si contravin dispozitiilor art. 11 si 20 din Constitutia României.”

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările ulterioare, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată, întrucât art. 143 din Codul de procedură penală nu încalcă dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertătile fundamentale ale cetătenilor si nici art. 5 pct. 1 lit. c) din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Se arată că acestea nu exclud retinerea învinuitului de săvârsirea unei fapte penale, punctul de plecare al aprecierii asupra existentei unei infractiuni constând tocmai în prevederea faptei ca fiind contrară normelor penale, urmând a se constata pe parcursul procesului penal si îndeplinirea celorlalte cerinte legate de săvârsirea cu vinovătie a faptei si existenta pericolului social.

Avocatul Poporului consideră că art. 143 alin. 1 teza întâi si alin. 3 din Codul de procedură penală, cu modificările si completările ulterioare, sunt constitutionale, acesta fiind si sensul în care s-a pronuntat Curtea Constitutională prin Decizia nr. 344 din 5 decembrie 2002. 

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, republicată, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicată, cu modificările ulterioare, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, precum si ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările si completările ulterioare, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 143 alin. 1 teza întâi si alin. 3 din Codul de procedură penală, modificat prin Legea nr. 281/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2003, prevederi care au următorul continut:

- alin. 1 teza întâi si alin. 3: “Măsura retinerii poate fi luată de organul de cercetare penală fată de învinuit, dacă sunt probe sau indicii temeinice că a săvârsit o faptă prevăzută de legea penală [...];

Sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea că persoana fată de care se efectuează urmărirea penală a săvârsit fapta.”

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate consideră că aceste prevederi de lege contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 11 privind “Dreptul international si dreptul intern” si ale art. 20 referitoare la “Tratatele internationale privind drepturile omului”, precum si celor ale art. 5 pct. 1 lit. c) din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, conform cărora:

“1. Orice persoană are dreptul la libertate si la sigurantă.

Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu exceptia următoarelor cazuri si potrivit căilor legale: [...] c) dacă a fost arestat sau retinut în vederea aducerii sale în fata autoritătii judiciare competente, sau când există motive verosimile de a bănui că a săvârsit o infractiune sau când există motive temeinice de a crede în necesitatea de a-l împiedica să săvârsească o infractiune sau să fugă după săvârsirea acesteia;”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată,

Curtea retine următoarele:

Articolul 143 alin. 1 din Codul de procedură penală a fost modificat prin art. I pct. 67 din Legea nr. 281/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedură penală, dar teza întâi a acestui alineat, precum si alin. 3 al aceluiasi articol, dispozitii ce formează obiectul prezentei exceptii, au fost mentinute în redactarea initială. În legătură cu aceste prevederi de lege, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat, de exemplu, prin Decizia nr. 344 din 5 decembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 11 februarie 2003, retinând că “dispozitiile art. 143 si 148 din Codul de procedură penală, care reglementează conditiile retinerii si arestării preventive, nu încalcă prevederile constitutionale privind drepturile si libertătile fundamentale ale cetătenilor [...].” Prin aceeasi decizie s-a constatat, de asemenea, că “dispozitiile mentionate sunt în concordantă cu prevederile art. 5 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.”

Cele statuate prin decizia amintită îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.

De altfel, Curtea constată că, în spetă, exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată într-o cauză penală având ca obiect săvârsirea infractiunilor de trafic de droguri de mare risc si introducerea pe teritoriul României de droguri de mare risc, infractiuni prevăzute de art. 2 alin. (2) si art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, iar împotriva autorului faptei, care se afla în situatia prevăzută de art. 148 lit. h) din Codul de procedură penală, a fost luată măsura retinerii, în temeiul art. 143 alin. 1 din acelasi cod. Or, conform alin. 2 al acestui din urmă articol, “Măsura retinerii se ia în cazurile prevăzute de art. 148, [...]”, iar cazul de la lit. h) dispune cu privire la inculpatul care “a săvârsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani, iar lăsarea sa în libertate ar prezenta un pericol pentru ordinea publică.”

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicată, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.d) si art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 143 alin. 1 teza întâi si alin. 3 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Samoilă Vinersar în Dosarul nr. 1.828/2003 al Tribunalului Bucuresti - Sectia I penală.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 24 iunie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent sef,

Gabriela Dragomirescu

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE*)

privind retragerea autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit SPICUL SIPOTE OC

 

Avand in vedere cererea formulata de CREDITCOOP Casa Centrala de retragere a autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit SPICUL SIPOTE OC, în baza art. 7 alin. 3 din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 6/2003 privind fuziunea si divizarea cooperativelor de credit,

In temeiul prevederilor art. 89 lit. a) liniuta a patra din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobata si modificata prin Legea nr. 200/2002

 

Banca Nationala a Romaniei hotaraste:

 

Art. 1. – Se retrage Autorizatia de functionare seria B Nr. 0324 din data de 23.09.2002 a Cooperativei de credit SPICUL SIPOTE OC, cu sediul in Sipote, com. Sipote, judetul Iasi, numar de ordine in Registrul Comertului J22-10

0/2001, urmare aprobarii Bancii Nationale a Romaniei privind cererea de fuziune a cooperativelor de credit Viitorul Iasi, Sprijimul Belcesti, Prutul Bosia, Victoria Costuleni, Speranta Focuri, Vasile Alecsandri Halaucesti, Trestioara Lespezeni, Moldova Motca, Luceafarul Popricani, 30 Decembrie Raducaneni, Flamura Scanteia, Poiana Schitu-Duca, Spicul Sipote, Unirea Tibanesti, 1 Decembrie Tomesti, Triumf Trifesti, Belsugul Vladeni, Flacara Voinesti, pentru urmatoarele motive:

Cu scrisoarea nr. 4896 din 24.12.2003, CREDITCOOP Casa Centrala, in numele Cooperativei de Credit SPICUL SIPOTE OC a formulat cererea de retragere a autorizatiei de functionare a acestei cooperative. In sedinta din 19.02.2004 Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a aprobat cererea de fuziune prin absorbtie a cooperativelor de credit Viitorul Iasi, Sprijinul Belcesti, Prutul Bosia, Victoria Costuleni, Speranta Focuri, Vasile Alecsandri Halaucesti, Trestioara Lespezeni, Moldova Motca, Luceafarul Popricani, 30 Decembrie Raducaneni, Flamura Scanteia, Poiana Schitu-Duca, Spicul Sipote, Unirea Tibanesti, 1 Decembrie Tomesti, Triumf Trifesti, Belsugul Vladeni, Flacara Voinesti.

Urmare a fuziunii, Cooperativa de credit SPICUL SIPOTE OC este absorbita, intregul sau patrimoniu transmitandu-se catre Cooperativa de credit Viitorul Iasi. Prin urmare, aceasta urmeaza a-si inceta activitatea.

Art. 2. – Prezenta hotarare va fi transmisa CREDITCOOP Casa Centrala si va intra in vigoare la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

 

GUVERNATORUL BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,

MUGUR ISĂRESCU

 

Bucuresti, 25 mai 2004.

Nr. 252.

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE*)

privind retragerea autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit UNIREA TIBĂNESTI OC

 

Avand in vedere cererea formulata de CREDITCOOP Casa Centrala de retragere a autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit UNIREA TIBĂNESTI OC, în baza art. 7 alin. 3 din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 6/2003 privind fuziunea si divizarea cooperativelor de credit,

In temeiul prevederilor art. 89 lit. a) liniuta a patra din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobata si modificata prin Legea nr. 200/2002

 

Banca Nationala a Romaniei hotaraste:

 

Art. 1. – Se retrage Autorizatia de functionare seria B Nr. 0324 din data de 23.09.2002 a Cooperativei de credit UNIREA TIBĂNESTI OC, cu sediul in Tibanesti, com. Tibanesti, Bl. J, Tronson II, judetul Iasi, numar de ordine in Registrul Comertului J22-107/2001, urmare aprobarii Bancii Nationale a Romaniei privind cererea de fuziune a cooperativelor de credit Viitorul Iasi, Sprijimul Belcesti, Prutul Bosia, Victoria Costuleni, Speranta Focuri, Vasile Alecsandri Halaucesti, Trestioara Lespezeni, Moldova Motca, Luceafarul Popricani, 30 Decembrie Raducaneni, Flamura Scanteia, Poiana Schitu-Duca, Spicul Sipote, Unirea Tibanesti, 1 Decembrie Tomesti, Triumf Trifesti, Belsugul Vladeni, Flacara Voinesti, pentru urmatoarele motive:

Cu scrisoarea nr. 4896 din 24.12.2003, CREDITCOOP Casa Centrala, in numele Cooperativei de Credit UNIREA TIBĂNESTI OC a formulat cererea de retragere a autorizatiei de functionare a acestei cooperative. In sedinta din 19.02.2004 Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a aprobat cererea de fuziune prin absorbtie a cooperativelor de credit Viitorul Iasi, Sprijinul Belcesti, Prutul Bosia, Victoria Costuleni, Speranta Focuri, Vasile Alecsandri Halaucesti, Trestioara Lespezeni, Moldova Motca, Luceafarul Popricani, 30 Decembrie Raducaneni, Flamura Scanteia, Poiana Schitu-Duca, Spicul Sipote, Unirea Tibanesti, 1 Decembrie Tomesti, Triumf Trifesti, Belsugul Vladeni, Flacara Voinesti.

Urmare a fuziunii, Cooperativa de credit UNIREA TIBĂNESTI OC este absorbita, intregul sau patrimoniu transmitandu-se catre Cooperativa de credit Viitorul Iasi. Prin urmare, aceasta urmeaza a-si inceta activitatea.

Art. 2. – Prezenta hotarare va fi transmisa CREDITCOOP Casa Centrala si va intra in vigoare la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

 

GUVERNATORUL BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,

MUGUR ISĂRESCU

 

Bucuresti, 25 mai 2004.

Nr. 253.

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE*)

privind retragerea autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit 1 DECEMBRIE TOMESTI OC

 

Avand in vedere cererea formulata de CREDITCOOP Casa Centrala de retragere a autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit 1 DECEMBRIE TOMESTI OC, în baza art. 7 alin. 3 din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 6/2003 privind fuziunea si divizarea cooperativelor de credit,

In temeiul prevederilor art. 89 lit. a) liniuta a patra din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobata si modificata prin Legea nr. 200/2002

 

Banca Nationala a Romaniei hotaraste:

 

Art. 1. – Se retrage Autorizatia de functionare seria B Nr. 0327 din data de 23.09.2002 a Cooperativei de credit 1 DECEMBRIE TOMESTI OC, cu sediul in Tomesti, com. Tomesti, judetul Iasi, numar de ordine in Registrul Comertului J22-103/2001, urmare aprobarii Bancii Nationale a Romaniei privind cererea de fuziune a cooperativelor de credit Viitorul Iasi, Sprijimul Belcesti, Prutul Bosia, Victoria Costuleni, Speranta Focuri, Vasile Alecsandri Halaucesti, Trestioara Lespezeni, Moldova Motca, Luceafarul Popricani, 30 Decembrie Raducaneni, Flamura Scanteia, Poiana Schitu-Duca, Spicul Sipote, Unirea Tibanesti, 1 Decembrie Tomesti, Triumf Trifesti, Belsugul Vladeni, Flacara Voinesti, pentru urmatoarele motive:

Cu scrisoarea nr. 4896 din 24.12.2003, CREDITCOOP Casa Centrala, in numele Cooperativei de Credit 1 DECEMBRIE TOMESTI OC a formulat cererea de retragere a autorizatiei de functionare a acestei cooperative. In sedinta din 19.02.2004 Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a aprobat cererea de fuziune prin absorbtie a cooperativelor de credit Viitorul Iasi, Sprijinul Belcesti, Prutul Bosia, Victoria Costuleni, Speranta Focuri, Vasile Alecsandri Halaucesti, Trestioara Lespezeni, Moldova Motca, Luceafarul Popricani, 30 Decembrie Raducaneni, Flamura Scanteia, Poiana Schitu-Duca, Spicul Sipote, Unirea Tibanesti, 1 Decembrie Tomesti, Triumf Trifesti, Belsugul Vladeni, Flacara Voinesti.

Urmare a fuziunii, Cooperativa de credit 1 DECEMBRIE TOMESTI OC este absorbita, intregul sau patrimoniu transmitandu-se catre Cooperativa de credit Viitorul Iasi. Prin urmare, aceasta urmeaza a-si inceta activitatea.

Art. 2. – Prezenta hotarare va fi transmisa CREDITCOOP Casa Centrala si va intra in vigoare la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

 

GUVERNATORUL BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,

MUGUR ISĂRESCU

 

Bucuresti, 25 mai 2004.

Nr. 254.

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE*)

privind retragerea autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit TRIUMF TRIFESTI OC

 

Avand in vedere cererea formulata de CREDITCOOP Casa Centrala de retragere a autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit TRIUMF TRIFESTI OC, în baza art. 7 alin. 3 din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 6/2003 privind fuziunea si divizarea cooperativelor de credit,

In temeiul prevederilor art. 89 lit. a) liniuta a patra din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobata si modificata prin Legea nr. 200/2002

 

Banca Nationala a Romaniei hotaraste:

 

Art. 1. – Se retrage Autorizatia de functionare seria B Nr. 0328 din data de 23.09.2002 a Cooperativei de credit TRIUMF TRIFESTI OC, cu sediul in Trifesti, com. Trifesti, judetul Iasi, numar de ordine in Registrul Comertului J22-119/2001, urmare aprobarii Bancii Nationale a Romaniei privind cererea de fuziune a cooperativelor de credit Viitorul Iasi, Sprijimul Belcesti, Prutul Bosia, Victoria Costuleni, Speranta Focuri, Vasile Alecsandri Halaucesti, Trestioara Lespezeni, Moldova Motca, Luceafarul Popricani, 30 Decembrie Raducaneni, Flamura Scanteia, Poiana Schitu-Duca, Spicul Sipote, Unirea Tibanesti, 1 Decembrie Tomesti, Triumf Trifesti, Belsugul Vladeni, Flacara Voinesti, pentru urmatoarele motive:

Cu scrisoarea nr. 4896 din 24.12.2003, CREDITCOOP Casa Centrala, in numele Cooperativei de Credit TRIUMF TRIFESTI OC a formulat cererea de retragere a autorizatiei de functionare a acestei cooperative. In sedinta din 19.02.2004 Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a aprobat cererea de fuziune prin absorbtie a cooperativelor de credit Viitorul Iasi, Sprijinul Belcesti, Prutul Bosia, Victoria Costuleni, Speranta Focuri, Vasile Alecsandri Halaucesti, Trestioara Lespezeni, Moldova Motca, Luceafarul Popricani, 30 Decembrie Raducaneni, Flamura Scanteia, Poiana Schitu-Duca, Spicul Sipote, Unirea Tibanesti, 1 Decembrie Tomesti, Triumf Trifesti, Belsugul Vladeni, Flacara Voinesti.

Urmare a fuziunii, Cooperativa de credit TRIUMF TRIFESTI OC este absorbita, intregul sau patrimoniu transmitandu-se catre Cooperativa de credit Viitorul Iasi. Prin urmare, aceasta urmeaza a-si inceta activitatea

Art. 2. – Prezenta hotarare va fi transmisa CREDITCOOP Casa Centrala si va intra in vigoare la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

 

GUVERNATORUL BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,

MUGUR ISĂRESCU

 

Bucuresti, 25 mai 2004.

Nr. 255.

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE*)

privind retragerea autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit VLĂSIA BUFTEA

 

Avand in vedere cererea formulata de CREDITCOOP Casa Centrala de retragere a autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit VLĂSIA BUFTEA, în baza art. 7 alin. 3 din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 6/2003 privind fuziunea si divizarea cooperativelor de credit,

In temeiul prevederilor art. 89 lit. a) liniuta a patra din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobata si modificata prin Legea nr. 200/2002

 

Banca Nationala a Romaniei hotaraste:

 

Art. 1. – Se retrage Autorizatia de functionare seria B Nr. 0328 din data de 23.09.2002 a Cooperativei de credit VLĂSIA BUFTEA, cu sediul in oras Buftea, Str. Sos. Bucuresti-Targoviste, Nr. 39, Bl. R8, Sc. B, Ap. 4, judetul Ilfov, numar de ordine in Registrul Comertului J23/673/2001, urmare aprobarii Bancii Nationale a Romaniei privind cererea de fuziune a cooperativelor de credit Unirea Bucuresti, Vlasia Buftea, pentru urmatoarele motive:

Cu scrisoarea nr. 4896 din 24.12.2003, CREDITCOOP Casa Centrala, in numele Cooperativei de Credit VLĂSIA BUFTEA a formulat cererea de retragere a autorizatiei de functionare a acestei cooperative. In sedinta din 19.02.2004 Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a aprobat cererea de fuziune prin absorbtie a cooperativelor de credit Unirea Bucuresti, Vlasia Buftea.

Urmare a fuziunii, Cooperativa de credit VLĂSIA BUFTEA este absorbita, intregul sau patrimoniu transmitandu-se catre Cooperativa de credit Unirea Bucuresti. Prin urmare, aceasta urmeaza a-si inceta activitatea

Art. 2. – Prezenta hotarare va fi transmisa CREDITCOOP Casa Centrala si va intra in vigoare la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

 

GUVERNATORUL BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,

MUGUR ISĂRESCU

 

Bucuresti, 25 mai 2004.

Nr. 258.

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE*)

privind retragerea autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit SOMES-CODREANA ULMENI

 

Avand in vedere cererea formulata de CREDITCOOP Casa Centrala de retragere a autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit SOMES-CODREANA ULMENI, în baza art. 7 alin. 3 din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 6/2003 privind fuziunea si divizarea cooperativelor de credit,

In temeiul prevederilor art. 89 lit. a) liniuta a patra din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobata si modificata prin Legea nr. 200/2002

 

Banca Nationala a Romaniei hotaraste:

 

Art. 1. – Se retrage Autorizatia de functionare seria B Nr. 0350 din data de 23.09.2002 a Cooperativei de credit SOMES-CODREANA ULMENI, cu sediul in Ulmeni, Str. Iuliu Maniu, Nr. 1, Ap. 12, judetul Maramures, numar de ordine in Registrul Comertului J24/707/1994, urmare aprobarii Bancii Nationale a Romaniei privind cererea de fuziune a cooperativelor de credit Baimareana Baia Mare, Breaza Suciu de Sus, Furnica Somcuta Mare, Somes Codreana Ulmeni, Tiblesul Targu Lapus, Unirea Seini, Viitorul Copalnic Manastur, pentru urmatoarele motive:

Cu scrisoarea nr. 4896 din 24.12.2003, CREDITCOOP Casa Centrala, in numele Cooperativei de Credit SOMES-CODREANA ULMENI a formulat cererea de retragere a autorizatiei de functionare a acestei cooperative. In sedinta din 19.02.2004 Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a aprobat cererea de fuziune prin absorbtie a cooperativelor de credit Baimareana Baia Mare, Breaza Suciu de Sus, Furnica Somcuta Mare, Somes Codreana Ulmeni, Tiblesul Targu Lapus, Unirea Seini, Viitorul Copalnic Manastur.

Urmare a fuziunii, Cooperativa de credit SOMES-CODREANA ULMENI este absorbita, intregul sau patrimoniu transmitandu-se catre Cooperativa de credit Baimareana Baia Mare. Prin urmare, aceasta urmeaza a-si inceta activitatea.

Art. 2. – Prezenta hotarare va fi transmisa CREDITCOOP Casa Centrala si va intra in vigoare la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

 

GUVERNATORUL BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,

MUGUR ISĂRESCU

 

Bucuresti, 25 mai 2004.

Nr. 271.