MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 489         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 1 iunie 2004

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

178. - Lege pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 39/1996 privind înfiintarea si functionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar

 

339. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 39/1996 privind înfiintarea si functionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar

 

358. - Decret pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Conventiei consulare dintre România si Federatia Rusă, semnată la Moscova la 4 iulie 2003

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 177 din 20 aprilie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7, 10, 11 si 97 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, republicată, cu modificările si completările ulterioare

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

585. - Ordin al ministrului sănătătii privind înfiintarea Compartimentului pentru asistentă medicală de urgentă în caz de dezastre si crize

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 39/1996 privind înfiintarea si functionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Ordonanta Guvernului nr. 39/1996 privind înfiintarea si functionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 25 februarie 2002, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Alineatul (2) al articolului 1 va avea următorul cuprins:

“(2) Fondul se constituie ca persoană juridică de drept public. Organizarea si functionarea acestuia se stabilesc prin statut propriu aprobat de Consiliul de administratie al Băncii Nationale a României, la propunerea Consiliului de administratie al Fondului, cu avizul consultativ al Asociatiei Române a Băncilor.”

2. Articolul 2 va avea următorul cuprins:

“Art. 2. - (1) Scopul Fondului este:

a) garantarea depozitelor constituite la institutiile de credit autorizate în conditiile legii si efectuarea plătilor sub forma compensatiilor către persoane fizice, persoane juridice ori entităti fără personalitate juridică, potrivit conditiilor si limitelor stabilite în prezenta ordonantă;

b) desfăsurarea activitătii, în cazul desemnării sale ca administrator special ori ca lichidator al institutiilor de credit;

modul de desemnare si activitatea Fondului în astfel de calităti sunt cele stabilite de lege.

(2) În întelesul prezentei ordonante, termenii si expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

a) depozit - orice sold creditor, inclusiv dobânda datorată, aflate într-un cont bancar de orice tip, inclusiv cont comun, ori din situatii tranzitorii provenind din operatiuni bancare si pe care o institutie de credit îl datorează titularului de cont, în conformitate cu conditiile legale si contractuale aplicabile, precum si orice datorie a institutiei de credit evidentiată printr-un certificat emis de aceasta, cu exceptia obligatiunilor cumpărate de organismele de plasament colectiv. În scopul calculării soldului creditor, se aplică regulile si reglementările privind compensarea conform conditiilor legale si contractuale aplicabile unui depozit;

b) depozit garantat - depozitul a cărui restituire este garantată până la concurenta plafonului de garantare;

c) depozit negarantat - depozitul a cărui restituire nu este garantată de Fond - depozit exclus - si care se recuperează din averea institutiei de credit declarate în stare de faliment în procesul lichidării, în conformitate cu dispozitiile legale;

d) depozit indisponibil - depozitul datorat si plătibil, care nu a fost onorat de o institutie de credit până la data deschiderii procedurii falimentului institutiei de credit;

e) data indisponibilizării depozitelor - data deschiderii procedurii falimentului institutiei de credit debitoare;

f) compensatie - suma depozitului garantat care, în cazul indisponibilitătii sale, se plăteste de către Fond deponentului garantat, până la concurenta obligatiei totale a unei institutii de credit fată de deponentul garantat, dar nu mai mult de limita maximă a plafonului de garantare, indiferent de moneda, numărul sau mărimea depozitelor garantate, deschise la o institutie de credit;

g) deponent garantat - titularul depozitului garantat;

h) plafon de garantare - nivelul maxim al garantării per deponent, stabilit conform legii;

i) baza de calcul a contributiei - soldul total în lei, reprezentând depozitele garantate, în lei si în valută convertibilă, aflate în evidenta băncilor, persoane juridice române, a sucursalelor din România ale băncilor, persoane juridice străine, a retelelor organizatiilor cooperatiste de credit, respectiv a caselor centrale ale cooperativelor de credit si ale cooperativelor de credit afiliate acestora, a altor institutii de credit.

Soldul total în lei este stabilit pentru data de 31 decembrie a fiecărui an. Echivalentul în lei al depozitelor în valută se calculează prin utilizarea cursurilor de schimb valutar pentru valutele respective, cursuri comunicate de Banca Natională a României pentru această dată;

j) contributie - suma nerambursabilă datorată Fondului, conform legii, de către institutiile de credit autorizate să atragă depozite, care se calculează prin aplicarea unei cote procentuale asupra bazei de calcul definite la lit. i), stabilită pentru anul precedent plătii contributiei;

k) cont comun - contul deschis în numele a două sau mai multor persoane ori contul asupra căruia două sau mai multe persoane au drept de operare, drept ce poate fi exercitat sub semnătura a cel putin uneia dintre aceste persoane;

l) institutia de credit, sucursala, statul membru au întelesul prevăzut de Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, cu modificările si completările ulterioare.”

3. Articolul 3 va avea următorul cuprins:

“Art. 3. - (1) Toate institutiile de credit autorizate de către autoritatea competentă română să primească depozite de la public, inclusiv sucursalele acestora cu sediul în străinătate, sunt obligate să participe la constituirea resurselor financiare ale Fondului, în conformitate cu prevederile art. 7. Exceptie fac institutiile de credit pentru care există garantia statului pentru depozitele atrase.

(2) Sucursalele din România ale institutiilor de credit având sediul în state membre ale Uniunii Europene vor înceta să participe la constituirea resurselor financiare ale Fondului, începând cu data aderării României la Uniunea Europeană. Participarea poate continua, la cerere, numai în cazul în care respectiva sucursală participă la o schemă de garantare în tara de origine, membră a Uniunii Europene, care asigură un nivel de garantare inferior celui prevăzut de prezenta ordonantă; participarea va fi numai pentru diferenta de garantie pentru cele două niveluri.

(3) Sucursalele din străinătate ale institutiilor de credit cu sediul în România, începând cu data aderării României la Uniunea Europeană, pot participa, la cerere, pentru diferenta de garantie, la schema de garantare a depozitelor din statul unde îsi desfăsoară activitatea, în cazul în care Fondul asigură un nivel de garantare inferior celui din statul în care operează sucursala.”

4. Alineatul (2) al articolului 4 va avea următorul cuprins:

“(2) Lista depozitelor negarantate este prevăzută în anexa care face parte integrantă din legea de aprobare a prezentei ordonante.”

5. După alineatul (2) al articolului 4 se introduc alineatele (3)-(6) cu următorul cuprins:

“(3) La deschiderea conturilor, titularii de conturi vor declara, pe propria răspundere, încadrarea sau nu în categoria de clienti ale căror depozite sunt garantate sau nu, conform legii.

(4) Titularii de conturi care au conturi deschise în evidenta institutiilor de credit, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, vor depune la ghiseul institutiei de credit unde au deschis contul declaratia pe propria răspundere prevăzută la alin. (3).

(5) Titularii de conturi care au conturi deschise în evidenta institutiilor de credit si la care, ulterior depunerii declaratiei pe propria răspundere, au apărut modificări ce au condus la schimbarea încadrării initiale, au obligatia ca, în termen de 30 de zile de la modificare, să prezinte institutiei de credit o nouă declaratie în care să mentioneze noua încadrare.

(6) Institutiile de credit vor lua măsurile necesare pentru tinerea evidentei declaratiilor si încadrarea în termenele prevăzute pentru depunerea acestora.”

6. Alineatele (1) si (2) ale articolului 5 vor avea următorul cuprins:

“Art. 5. - (1) În cazul în care pentru o institutie de credit s-a deschis procedura falimentului, Fondul plăteste depozitele garantate în moneda natională - leu, sub forma compensatiilor, în limita plafonului de garantare, către deponentii garantati, indiferent de moneda de constituire a depozitului ori de numărul depozitelor. Începând cu data de 1 iulie 2004, deponentii garantati sunt atât persoanele fizice, cât si persoanele juridice, inclusiv entitătile fără personalitate juridică, altele decât titularii depozitelor mentionati în anexa la legea de modificare si completare a prezentei ordonante. Plafonul per deponent garantat se stabileste după cum urmează:

a) începând cu data intrării în vigoare a legii de modificare si completare a prezentei ordonante, echivalentul în lei a 6.000 euro;

b) începând cu 1 ianuarie 2005, echivalentul în lei a 10.000 euro;

c) începând cu 1 ianuarie 2006, echivalentul în lei a 15.000 euro;

d) începând cu 1 ianuarie 2007, echivalentul în lei a 20.000 euro.

(2) Echivalentul în lei al plafonului de garantare si al depozitelor în valută se calculează la data indisponibilizării depozitelor, respectiv la data deschiderii procedurii falimentului, prin utilizarea cursurilor de schimb valutar pentru valutele respective, cursuri comunicate de Banca Natională a României pentru această dată.”

7. Alineatele (4) si (5) ale articolului 6 vor avea următorul cuprins:

“(4) În cazul unui cont comun, în situatia în care există mai multi deponenti, cota-parte a fiecărui deponent va fi luată în considerare pentru determinarea limitelor prevăzute la alin. (1), art. 5 alin. (1) si (2), si art. 18 alin. (1). În absenta unei prevederi contrare, soldul contului comun va fi divizat în părti egale între deponenti. Pentru calcularea limitelor mentionate, depozitele contului comun vor fi tratate ca si când ar fi fost plasate de un singur deponent.

(5) Dacă deponentul nu este îndreptătit la sumele aflate într-un cont, persoana care este îndreptătită este acoperită de garantie, cu conditia ca această persoană să fi fost identificată sau să fie identificabilă înaintea datei indisponibilizării depozitelor. Dacă există mai multe persoane care sunt îndreptătite, cota-parte a fiecăreia, conform mecanismelor prin care sunt administrate sumele, este luată în considerare la stabilirea limitelor prevăzute la alin. (4). Această prevedere nu se aplică societătilor de investitii colective.”

8. Alineatul (1) al articolului 7 va avea următorul cuprins:

“Art. 7. - (1) Fondul are următoarele resurse financiare:

a) contributiile initiale, anuale, inclusiv contributiile majorate si speciale ale institutiilor de credit;

b) încasările din recuperarea creantelor Fondului, provenite din plata de compensatii la depozitele garantate, ca urmare a subrogării în drepturile deponentilor garantati sau ca urmare a recuperărilor din plătile efectuate în calitate de administrator special sau în cadrul activitătii de lichidare, în cazul în care Fondul a fost desemnat în aceste calităti;

c) împrumuturi:

1. de la institutii de credit, de la societăti financiare si de la alte institutii, cu exceptia Băncii Nationale a României;

2. împrumuturi obligatare, prin emisiune de titluri de valoare ale Fondului;

d) alte resurse - donatii, sponsorizări, asistentă financiară;

e) venituri din investirea resurselor financiare disponibile;

f) alte venituri, stabilite conform legii.”

9. Alineatele (1)-(3) ale articolului 8 vor avea următorul cuprins:

“Art. 8. - (1) Institutiile de credit plătesc Fondului contributiile prevăzute la art. 7 alin. (1) în moneda natională - leu.

(2) Plata contributiilor initiale anuale, a contributiilor anuale majorate si a celor speciale ale institutiilor de credit se efectuează prin creditarea conturilor curente ale Fondului. Cuantumul contributiei initiale ce trebuie plătită de către institutiile de credit se stabileste după cum urmează:

a) băncile, persoane juridice române, plătesc o contributie initială echivalentă cu 1% din capitalul social subscris si vărsat, prevăzut în actul constitutiv;

b) sucursalele băncilor, persoane juridice străine, autorizate să functioneze în România, plătesc o contributie initială echivalentă cu 1% din capitalul de dotare prevăzut în documentele de autorizare;

c) casele centrale ale cooperativelor de credit plătesc o contributie initială de 1% din capitalul agregat vărsat al retelei;

d) celelalte institutii de credit plătesc o contributie initială echivalentă cu 1% din capitalul social subscris si vărsat, prevăzut în actul constitutiv.

(3) Contributia initială se plăteste în termen de 30 de zile calendaristice de la data obtinerii autorizatiei de functionare emise de Banca Natională a României.”

10. Alineatele (1), (2), (3), (5) si (6) ale articolului 9 vor avea următorul cuprins:

“Art. 9. - (1) Fiecare institutie de credit, cu exceptiile prevăzute la art. 3, va plăti Fondului o contributie anuală reprezentând următoarele cote din baza de calcul a contributiei stabilite pentru anul precedent anului de plată, după cum urmează:

a) 0,5% în anul 2005;

b) 0,4% în anul 2006;

c) 0,3% începând cu anul 2007.

(2) Contributia anuală a fiecărei institutii de credit se stabileste pe baza declaratiilor transmise de către aceasta Fondului, prin intermediul unui formular, ale cărui format si dată de raportare se vor stabili de către Fond.

(3) Contribuatia anuală pe care trebuie să o plătească o institutie de credit nou-autorizată în cursul anului de raportare se va calcula prin înmultirea cotei de 1/365 din contributia determinată conform prevederilor alin. (1) cu numărul de zile ce au trecut de la data obtinerii autorizatiei de functionare de la Banca Natională a României până la sfârsitul anului. În cazul în care o institutie de credit este declarată în stare de faliment, contributia anuală care trebuie plătită se calculează prin înmultirea cotei de 1/365 din contributia determinată conform prevederilor alin. (1) cu numărul de zile de la începutul anului până la data deschiderii procedurii falimentului; în această situatie, dacă nu s-a plătit, contributia anuală se recuperează de către Fond în conditiile art. 8 alin. (4) ori din averea institutiei de credit aflate în faliment, atunci când nu s-a putut recupera în conditiile art. 8 alin. (4).

...............................................................................................

(5) Fondul este autorizat să majoreze contributia anuală ce trebuie plătită de o institutie de credit până la următoarele niveluri din baza de calcul a contributiei stabilite pentru anul precedent anului de plată dacă, potrivit reglementărilor emise de Fond si reglementărilor prudentiale stabilite de Banca Natională a României, rezultă că aceasta s-a angajat în politici riscante si nesănătoase:

a) 1,0% în anul 2005;

b) 0,8% în anul 2006;

c) 0,6% începând cu anul 2007.

(6) În cazul în care Consiliul de administratie al Băncii Nationale a României va decide majorarea contributiei anuale în conditiile prevăzute la alin. (5), institutia de credit respectivă va fi înstiintată despre decizia sa cu cel putin o lună înainte de expirarea anului de raportare.”

11. Alineatele (1) si (2) ale articolului 10 vor avea următorul cuprins:

“Art. 10. - (1) În cazul în care, la solicitarea Fondului, Consiliul de administratie al Băncii Nationale a României apreciază că resursele Fondului sunt insuficiente pentru onorarea obligatiilor de plată, acesta poate stabili plata unei contributii speciale de către fiecare institutie de credit, egală cu până la nivelul contributiei anuale aferente exercitiului financiar respectiv. În conditiile în care plata contributiei speciale nu se va efectua la termen, se vor aplica prevederile art. 8 alin. (4).

(2) Cuantumul efectiv al contributiei speciale, precum si termenul de plată a acesteia se stabilesc de Consiliul de administratie al Băncii Nationale a României.”

12. Articolul 11 se abrogă.

13. Alineatul (1) al articolului 12 va avea următorul cuprins:

“Art. 12. - (1) În situatia în care Fondul a acumulat un nivel de resurse care depăseste 10% din totalul depozitelor garantate aflate în sistemul bancar la acea dată, Consiliul de administratie al Băncii Nationale a României poate decide suspendarea plătii contributiilor anuale.”

14. Alineatul (1) al articolului 14 va avea următorul cuprins:

“Art. 14. - (1) Fondul poate contracta împrumuturile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. c) numai dacă resursele sale nu sunt suficiente pentru acoperirea obligatiilor de plată.”

15. Alineatele (2) si (4) ale articolului 14 se abrogă.

16. Articolul 15 va avea următorul cuprins:

“Art. 15. - (1) Fondul poate să deschidă conturi, după caz, la institutii de credit si institutii financiare din tară si din străinătate.

(2) Resursele financiare disponibile, prevăzute la art. 7 alin. (1), pot fi investite de Fond în:

a) titluri de stat, titluri garantate de stat si titluri de valoare emise de Banca Natională a României;

b) depozite la termen la institutii de credit, depozite ce nu pot depăsi 25% din volumul resurselor disponibile.

Selectarea institutiilor de credit pentru depozitele la termen se va face urmărindu-se minimizarea riscului plasamentelor respective potrivit normelor stabilite de Banca Natională a României. Expunerea Fondului pentru fiecare institutie de credit nu poate depăsi 10% din volumul resurselor disponibile;

c) titluri de stat emise de statele membre ale Uniunii Europene, titluri emise de băncile centrale ale acestora si titluri emise de Trezoreria Statelor Unite ale Americii, investitii care pot fi efectuate începând cu data aderării României la Uniunea Europeană.

(3) Profitul Fondului, obtinut ca diferentă între veniturile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. e) si cheltuielile acestuia, este neimpozabil si este repartizat pentru constituirea unui fond anual de participare la profit, în limita unei cote de până la 1% din profit, cu aprobarea Consiliului de administratie al Fondului, iar diferenta va fi utilizată în totalitate pentru reîntregirea resurselor Fondului destinate plătii depozitelor garantate.”

17. Articolul 16 va avea următorul cuprins:

“Art. 16. - (1) Fondul va efectua plata compensatiilor pentru depozitele garantate, atunci când acestea devin indisponibile.

(2) Depozitele sunt considerate indisponibile de la data deschiderii procedurii falimentului institutiei de credit.

(3) Desemnarea institutiilor de credit, potrivit criteriilor stabilite de Consiliul de administratie al Fondului, se va face, în termen de până la 10 zile de la data deschiderii procedurii, prin licitatie publică.”

18. Articolul 17 va avea următorul cuprins:

“Art. 17. - (1) În termen de 30 de zile de la data desemnării de către instantă a lichidatorului, altul decât Fondul, acesta transmite Fondului lista cuprinzând persoanele fizice si persoanele juridice, conform legii, care au constituit depozite garantate, suma totală a depozitelor garantate ale fiecărui deponent si a obligatiilor acestuia fată de institutia de credit, în conformitate cu necesitătile si solicitările Fondului. Termenul de 30 de zile pentru întocmirea listei este valabil si pentru Fond, în situatia în care acesta a fost desemnat lichidator.

(2) Fondul este obligat să publice la sediul tuturor unitătilor teritoriale ale institutiilor de credit pentru care s-a deschis procedura falimentului, pe site-ul Fondului si în cel putin două ziare de circulatie natională atât informatii privind indisponibilitatea depozitelor, cât si informatii privind plata compensatiilor, perioada în cursul căreia va avea loc plata compensatiilor, institutiile de credit, inclusiv unitătile teritoriale ale acestora, care vor fi mandatate să efectueze plata. De asemenea, vor fi făcute publice, respectiv vor fi comunicate deponentilor, la cerere, informatii despre documentele si conditiile ce trebuie îndeplinite, precum si formalitătile de urmat pentru obtinerea compensatiei.”

19. Articolul 18 va avea următorul cuprins:

“Art. 18. - (1) Pe baza datelor din lista întocmită conform prevederilor art. 17 alin. (1) Fondul stabileste pentru fiecare deponent compensatia, respectiv lista de plată a compensatiilor, ce va fi transmisă institutiei/institutiilor de credit mandatate să efectueze plătile către deponentii garantati. Plata compensatiilor către deponentii garantati se va efectua în termen de cel mult două luni de la data primirii de la lichidator a listei prevăzute la art. 17 alin. (1), dar nu mai mult de 3 luni de la data indisponibilizării depozitelor. Compensatiile plătite sunt exceptate de orice plăti, precum comisioane, taxe ori impozite.

(2) În situatii exceptionale si în cazuri speciale Fondul poate solicita Băncii Nationale a României o prelungire a termenului de plată. Nici o astfel de prelungire nu poate depăsi 3 luni. Banca Natională a României poate, la cererea Fondului, să acorde cel mult două prelungiri.

(3) Prelungirile de termene de plată prevăzute la alin. (2) nu vor putea fi invocate de Fond pentru a refuza beneficiul garantiei unui deponent care nu a fost în măsură să îsi valorifice dreptul său la plata unei compensatii în termenele de mai sus. Fondul va putea plăti compensatiile si după expirarea termenelor de mai sus, dar nu mai târziu de 3 ani de la începerea plătii compensatiilor.

(4) Dacă un deponent sau orice persoană îndreptătită ori interesată de suma aflată într-un cont se află în cercetare penală în legătură cu o infractiune decurgând din sau având legătură cu spălarea banilor, Fondul poate suspenda orice plată, la solicitarea organelor abilitate legal, până la pronuntarea unei hotărâri judecătoresti definitive.”

20. Articolul 19 va avea următorul cuprins:

“Art. 19. - Fondul se subrogă în drepturile deponentilor pentru o sumă egală cu suma garantată. În acest scop Fondul înregistrează, potrivit art. 88 alin. (2) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, republicată, în registrul grefei tribunalului, suma depozitelor pe care urmează a le plăti deponentilor, rezultată din situatia întocmită de lichidatorul băncii, conform art. 17 alin. (1).”

21. Articolul 20 va avea următorul cuprins:

“Art. 20. - Fondul va furniza deponentilor, prin cel putin două ziare de circulatie natională si pe site-ul Fondului, informatii referitoare la:

a) încheierea perioadei de plată prin unitătile institutiilor de credit mandatate;

b) posibilitatea obtinerii direct de la Fond a compensatiilor neachitate, precum si modalitătile de plată;

c) termenul-limită de obtinere a compensatiilor;

d) documentele, conditiile si formalitătile necesare pentru obtinerea compensatiei.”

22. După articolul 24 se introduce articolul 241 cu următorul cuprins:

“Art. 241. - (1) Pentru realizarea obiectivelor procedurii de lichidare, Fondul poate angaja prin contract persoane fizice, firme sau institutii specializate în activitatea de lichidare ori consultantă în acest domeniu. Desemnarea institutiei sau firmei se va face prin licitatie publică.

(2) În cazul persoanelor fizice, plata contravalorii prestatiilor se va stabili prin negociere, sub forma unei sume forfetare ori a unor procente din valoarea recuperată, procente ce pot fi diferentiate în functie de conditiile stabilite de Fond pentru prestatiile respective.”

23. Titlul capitolului VII va avea următorul cuprins:

“Conducerea si administrarea Fondului”

24. Articolul 26 va avea următorul cuprins:

“Art. 26. - (1) Fondul este administrat de un consiliu de administratie format din 7 membri.

(2) Consiliul de administratie este compus din:

a) 3 membri numiti de Banca Natională a României, dintre care unul va fi numit presedintele Consiliului de administratie al Fondului;

b) 2 membri numiti de Asociatia Română a Băncilor;

c) un membru numit de Ministerul Finantelor Publice;

d) un membru numit de Ministerul Justitiei.

(3) Membrii Consiliului de administratie al Fondului sunt numiti pentru un mandat de 3 ani, care poate fi reînnoit.

(4) Membrii consiliului de administratie ale căror mandate au expirat vor rămâne în functie până la numirea succesorilor lor.

(5) Presedintele Consiliului de administratie al Fondului poate fi înlocuit, în caz de absentă sau de imposibilitate temporară de a participa, de un membru al consiliului de administratie numit de el sau, în absenta acestei numiri, de cel mai în vârstă membru al consiliului de administratie.

(6) În caz de incompatibilitate sau imposibilitate definitivă de exercitare a mandatului de către unul dintre membrii Consiliului de administratie al Fondului, numirea înlocuitorului se face în conditiile alin. (2) pentru durata rămasă a mandatului. Se consideră imposibilitate definitivă de exercitare a mandatului orice împrejurare care creează o indisponibilitate cu o durată de 90 de zile consecutive.

(7) Membrii Consiliului de administratie al Fondului primesc o indemnizatie în limita a 20% din salariul directorului general executiv al Fondului.”

25. Articolul 27 va avea următorul cuprins:

“Art. 27. - Membrii Consiliului de administratie al Fondului trebuie să fie rezidenti în România, licentiati în domeniul economic sau juridic, cu o bună reputatie si onorabilitate si cu experientă profesională de minimum 5 ani în domeniul financiar-bancar, să nu li se fi retras în ultimii 5 ani aprobarea de conducători, în cazul celor care au fost numiti anterior conducători de institutii financiare.”

26. Articolul 29 va avea următorul cuprins:

“Art. 29. - (1) Calitatea de membru al Consiliului de administratie al Fondului încetează în următoarele situatii:

a) la încheierea mandatului;

b) prin demisie;

c) în caz de incompabilitate;

d) prin înlocuire, conform art. 26 alin. (6);

e) în cazurile prevăzute la art. 28 alin. (1);

f) prin revocare.

(2) Revocarea din functie a oricărui membru al Consiliului de administratie al Fondului se face în aceleasi conditii ca si la numirea acestora, caz în care conducătorul institutiei al cărei reprezentant a fost revocat va face o nouă propunere în termen de 10 zile.”

27. Alineatul (9) al articolului 30 va avea următorul cuprins:

“(9) Procesul-verbal al sedintei, care contine ordinea deliberărilor, deciziile luate, numărul de voturi întrunite si opiniile separate, dacă este cazul, se semnează de către toti membrii prezenti la sedintă.”

28. Articolul 31 va avea următorul cuprins:

“Art. 31. - Atributiile Consiliului de administratie al Fondului sunt următoarele:

a) analizează, avizează si propune Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României spre aprobare:

1. statutul Fondului si reglementările elaborate de Fond în aplicarea legii;

2. structura organizatorică si de personal, precum si politica salarială;

3. bugetul de venituri si cheltuieli al Fondului;

4. majorarea contributiilor, în conformitate cu art. 9 alin. (5);

5. suspendarea si reluarea contributiilor, în conformitate cu art. 12;

6. stabilirea contributiilor speciale, nivelul acestora si termenul de plată, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (1) si (2);

7. propunerile cu privire la efectuarea împrumuturilor, inclusiv prin emiterea de titluri de valoare, de către Fond; 8. raportul anual de activitate si situatiile financiare anuale;

b) analizează si aprobă:

1. numirea si eliberarea din functie a directorului general si a adjunctilor acestuia;

2. modalitătile, plafoanele maxime, termenele si conditiile de plasare, în scopul fructificării resurselor financiare disponibile ale Fondului, precum si rapoartele referitoare la operatiunile de investire a resurselor financiare ale acestuia;

3. desemnarea Fondului ca administrator special ori ca lichidator la institutiile de credit;

4. contractarea, cu persoane fizice si juridice, române sau străine, de servicii privind activitatea de lichidare, servicii de asistentă si consultantă de specialitate, pe bază de licitatie publică;

5. cererile de ofertă si ofertele institutiilor de credit, în cazul tranzactiilor privind achizitionarea de active si asumarea de pasive, conform reglementărilor legale privind procedura falimentului institutiilor de credit;

6. rapoartele întocmite de Fond, în calitate de lichidator sau de administrator special, conform prevederilor legale;

7. raportul cu privire la selectarea auditorilor financiari pe bază de licitatie;

8. sistemul de control intern, inclusiv auditul intern;

9. implicatiile asupra Fondului ale hotărârii judecătoresti privind începerea procedurii falimentului si stabilirea măsurilor de luat, pe baza propunerilor directorului general, cu privire la modalitătile de lichidare a institutiilor de credit declarate în stare de faliment, respectiv cu privire la plata compensatiilor către deponenti;

10. solicitările Fondului cu privire la primirea de la Banca Natională a României si de la institutiile de credit participante a documentelor si informatiilor necesare functionării în bune conditii a acestuia;

11. exercită orice alte sarcini prevăzute de lege sau date de Consiliul de administratie al Băncii Nationale a României.”

29. Articolul 32 va avea următorul cuprins:

“Art. 32. - (1) Presedintele Consiliului de administratie al Fondului are următoarele atributii:

a) stabileste ordinea de zi si convoacă consiliul de administratie în conformitate cu prevederile legii;

b) conduce lucrările sedintelor Consiliului de administratie al Fondului;

c) solicită directorului general sau, în lipsa acestuia, înlocuitorilor săi, prezentarea materialelor ce constituie obiectul ordinii de zi;

d) numeste un membru al Consiliului de administratie al Fondului, care îl înlocuieste în cazul imposibilitătii temporare de participare;

e) face propuneri de numire în functie pentru directorul general si adjunctii acestuia;

f) semnează contractele de muncă cu membrii conducerii executive si le stabileste salariile de încadrare, precum si indemnizatiile respective;

g) acordă prime si alte stimulente conducerii executive si aprobă propunerile de premiere a personalului, prezentate de directorul general;

h) asigură prezentarea la Consiliul de administratie al Fondului a bugetului de venituri si cheltuieli, situatiilor financiare anuale, raportului anual de activitate, precum si a propunerii privind alocarea profitului Fondului;

i) controlează activitatea directorului general;

j) asigură ducerea la îndeplinire a hotărârilor Consiliului de administratie al Fondului si informarea în plen asupra modului de realizare a acestora;

k) exercită orice alte sarcini în aplicarea prevederilor legale sau date de Consiliul de administratie al Băncii Nationale a României ori Consiliul de administratie al Fondului.

(2) Presedintele Consiliului de administratie al Fondului împreună cu directorul general înaintează si prezintă, după caz, Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României materialele prevăzute la art. 31 lit. a). Propune spre aprobare Consiliului de administratie al Fondului măsurile ce se impun pentru ducerea la îndeplinire a sarcinilor trasate de Consiliul de administratie al Băncii Nationale a României.”

30. Articolul 33 va avea următorul cuprins:

“Art. 33. - Directorul general al Fondului conduce operativ activitatea curentă a acestuia, asigură îndeplinirea hotărârilor Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României si Consiliului de administratie al Fondului si informează asupra modului de realizare a acestora.

Directorul general al Fondului are următoarele atributii:

a) reprezintă Fondul în raporturile cu Banca Natională a României, institutiile de credit, ministerele si alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, autoritătile administratiei publice locale, alte persoane fizice si juridice, române sau străine, precum si în fata instantelor judecătoresti si arbitrale;

b) propune Consiliului de administratie al Fondului, spre avizare, respectiv spre aprobare, documentele prevăzute la art. 31 lit. a) si b);

c) asigură publicarea listei institutiilor de credit ai căror clienti beneficiază de garantarea rambursării depozitelor si a modificărilor ulterioare ale acesteia;

d) asigură îndeplinirea tuturor procedurilor necesare pentru efectuarea plătilor prevăzute de lege, în cazul indisponibilizării depozitelor;

e) supraveghează procesele de administrare specială, de lichidare si de plată a compensatiilor deponentilor garantati si dispune asupra măsurilor de luat;

f) încheie, modifică si desface contractele individuale de muncă ale salariatilor Fondului;

g) angajează cheltuielile legate de functionarea Fondului;

h) asigură organizarea si exercitarea controlului intern si auditului intern, în conformitate cu normele emise de Fond;

i) încheie contracte de servicii privind activitatea de lichidare, servicii de asistentă si de consultantă de specialitate cu persoane fizice si juridice române si străine;

j) îndeplineste orice altă atributie dată în aplicarea prevederilor legale ori dată în sarcina sa de Consiliul de administratie al Fondului.”

31. Articolul 34 va avea următorul cuprins:

“Art. 34. - Fondul are obligatia organizării si conducerii contabilitătii, potrivit prevederilor Legii contabilitătii nr. 82/1991, republicată, si ale reglementărilor proprii în domeniu avizate de Banca Natională a României si de Ministerul Finantelor Publice.”

32. După articolul 34 se introduce articolul 341 cu următorul cuprins:

“Art. 341. - În vederea îndeplinirii atributiilor sale, Fondul trebuie să dispună de mecanisme adecvate de control intern si audit intern, care se vor stabili prin norme proprii, în concordantă cu reglementările legale.”

33. Articolul 35 se abrogă.

34. Articolul 36 va avea următorul cuprins:

“Art. 36. - (1) În scopul auditării situatiilor financiare, Fondul va încheia contract cu un auditor financiar, persoană juridică autorizată de Camera Auditorilor Financiari din România, potrivit legii.

(2) Raportul auditorului financiar, împreună cu opinia sa, va fi prezentat Consiliului de administratie al Fondului, respectiv Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României.”

35. Articolul 37 se abrogă.

36. Articolul 38 va avea următorul cuprins:

“Art. 38. - Exercitiul financiar al Fondului începe la data de 1 ianuarie si se termină la data de 31 decembrie ale fiecărui an. Primul exercitiu financiar începe la data constituirii Fondului.”

37. Articolul 39 va avea următorul cuprins:

“Art. 39. - (1) Situatiile financiare anuale se aprobă de Consiliul de administratie al Băncii Nationale a României, la propunerea Consiliului de administratie al Fondului.

(2) Raportul anual de activitate, împreună cu situatiile financiare anuale, aprobate de Consiliul de administratie al Băncii Nationale a României, precum si raportul auditorului financiar se vor da publicitătii potrivit legii.”

38. Articolul 40 va avea următorul cuprins:

“Art. 40. - (1) La cererea Consiliului de administratie al Fondului, Banca Natională a României va comunica orice informatii disponibile pe care le apreciază ca necesare pentru îndeplinirea atributiilor Fondului.

(2) La cererea Consiliului de administratie al Fondului, institutiile de credit vor comunica orice informatii necesare pentru îndeplinirea atributiilor Fondului si care nu sunt disponibile la Banca Natională a României.

(3) Informatiile obtinute vor fi utilizate de către Fond, exclusiv pentru îndeplinirea atributiilor sale.”

39. Alineatul (1) al articolului 41 va avea următorul cuprins:

“Art. 41. - (1) Pentru îndeplinirea atributiilor sale, Fondul va putea să încheie contracte cu auditori financiari, persoane juridice, membre ale Camerei Auditorilor Financiari din România, pentru examinarea evidentelor contabile ale unei institutii de credit. Necesitatea examinării si desemnării auditorilor vor fi supuse aprobării Băncii Nationale a României.”

40. Articolul 42 va avea următorul cuprins:

“Art. 42. - Membrii Consiliului de administratie al Fondului, salariatii Fondului, precum si celelalte persoane angajate de către Fond au obligatia de a nu dezvălui secretul profesional asupra informatiilor obtinute în cursul activitătii lor, decât în conditiile prevăzute de Legea nr. 58/1998, cu modificările si completările ulterioare.”

41. Alineatul (1) al articolului 43 va avea următorul cuprins:

“Art. 43. - (1) Institutiile de credit sunt obligate să comunice deponentilor toate informatiile referitoare la schema de garantare de care acestia au nevoie, în special cele privind tipurile de depozite garantate, respectiv tipurile de depozite excluse de la plata compensatiilor – depozite negarantate -, nivelul plafonului de garantare, modul de calcul al compensatiei, documentele, conditiile si formalitătile ce trebuie îndeplinite pentru a beneficia de compensatiile plătite de către Fond, intervalul de timp în care pot fi plătite compensatiile pentru depozitele garantate.”

42. Articolul 45 va avea următorul cuprins:

“Art. 45. - (1) Dacă o institutie de credit nu se conformează obligatiilor care îi revin în calitate de participant la Fond, acesta va notifica Băncii Nationale a României, în vederea luării tuturor măsurilor necesare, inclusiv limitarea dreptului institutiei de credit de a atrage depozite de la public si retragerea autorizatiei de functionare.

(2) Depozitele constituite la institutia de credit respectivă înaintea luării măsurilor prevăzute la alin. (1) rămân garantate de către Fond până la data la care acestea devin indisponibile.”

43. Articolul 46 va avea următorul cuprins:

“Art. 46. - Institutia de credit căreia i s-au aplicat sanctiunile prevăzute la art. 45 alin. (1) va fi obligată în continuare să îsi plătească obligatiile corespunzătoare pentru exercitiul financiar în cursul căruia i s-au aplicat aceste sanctiuni.”

44. După articolul 46 se introduce articolul 461 cu următorul cuprins:

“Art. 461. - Fondul si Banca Natională a României, după caz, sunt împuternicite să emită reglementările necesare pentru a pune în aplicare si a impune respectarea prevederilor legislatiei referitoare la activitatea Fondului. Reglementările elaborate de Fond pot fi sub formă de regulamente, norme, ordine, circulare si comunicate si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Reglementările sub formă de regulamente si norme se aprobă de Banca Natională a României.”

45. Articolele 47 si 49 se abrogă.

46. Articolul 50 va avea următorul cuprins:

“Art. 50. - Prima întrunire a Consiliului de administratie al Fondului se va tine în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii de modificare si completare a prezentei ordonante.”

47. Articolul 51 va avea următorul cuprins:

“Art. 51. - Fondul va elabora statutul său si reglementări în aplicarea prevederilor legii de modificare si completare a prezentei ordonante, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia.”

48. Articolul 52 se abrogă.

Art. II. - Sintagmele societate bancară/bancă si derivatele acestora din textul Ordonantei Guvernului nr. 39/1996, republicată, vor fi înlocuite cu sintagma institutie de credit.

Art. III. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 iulie 2004.

(2) Ordonanta Guvernului nr. 39/1996, republicată, cu modificările ulterioare, inclusiv cu modificările si completările aduse prin prezenta lege, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 22 aprilie 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 27 aprilie 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

VIOREL HREBENCIUC

 

Bucuresti, 17 mai 2004.

Nr. 178.

 

ANEXĂ

LISTA DEPOZITELOR NEGARANTATE

 

1. Depozite plasate de către persoanele aflate în relatii speciale cu institutia de credit în faliment, respectiv: administratorii, inclusiv conducătorii, directorii, cenzorii, auditorii independenti, actionarii semnificativi, deponentii cu statut similar în cadrul altor societăti din acelasi grup, familiile persoanelor fizice de mai sus - sotii, precum si rudele si afinii de gradul întâi, persoanele terte care actionează în numele deponentilor mentionati, precum si societătile din acelasi grup

2. Depozite ale persoanelor fizice si juridice, inclusiv entităti fără personalitate juridică care au obtinut, pe bază individuală, rate de dobândă si concesii financiare care au contribuit la agravarea situatiei financiare a institutiei de credit

3. Depozite ale institutiilor de credit, inclusiv cele provenind din fondurile proprii ale acestora

4. Depozite ale institutiilor financiare

5. Depozite ale societătilor de asigurare-reasigurare, inclusiv intermediarii în asigurări

6. Depozite ale organismelor de plasament colectiv, precum fonduri mutuale, societăti de investitii

7. Depozite ale fondurilor de pensii

8. Depozite ale autoritătilor publice centrale si locale

9. Depozite ale regiilor autonome, companiilor nationale, societătilor nationale, societătilor comerciale, altele decât microîntreprinderile, întreprinderile mici si mijlocii

10. Depozite nenominative

11. Depozite colaterale, reprezentând garantii constituite pentru operatiunile care au fost desfăsurate de deponent cu institutia de credit declarată în stare de faliment

12. Datorii de natură obligatară, precum si obligatii care izvorăsc din accepte proprii si bilete la ordin emise de institutia de credit

13. Depozite rezultate din tranzactii pentru care au fost pronuntate hotărâri judecătoresti definitive de condamnare pentru infractiunea de spălare de bani.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 39/1996 privind înfiintarea si functionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 39/1996 privind înfiintarea si functionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 14 mai 2004.

Nr. 339.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Conventiei consulare dintre România si Federatia Rusă, semnată la Moscova la 4 iulie 2003

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (1) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 1 si ale art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 590/20030 privind tratatele,

la propunerea Guvernului, potrivit Hotărârii nr. E 185 din 14 mai 2004,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se supune spre ratificare Parlamentului Conventia consulară dintre România si Federatia Rusă, semnată la Moscova la 4 iulie 2003, si se dispune publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din

Constitutia României, republicată,

contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

 

Bucuresti, 24 mai 2004.

Nr. 358.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 177

din 20 aprilie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7, 10, 11 si 97 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, republicată, cu modificările si completările ulterioare

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Florentina Baltă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7, 10, 11 si 97 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, republicată, cu modificările si completările ulterioare, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Plus Trading” - S.R.L. Constanta în Dosarul nr. 1.393/COM/2001 al Tribunalului Constanta - Sectia comercială.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată, deoarece prevederile legale supuse controlului de contencios constitutional au mai fost examinate de către Curte, ocazie cu care s-a statuat prin deciziile nr. 384/2002 si nr. 283/2003 că textele incriminate sunt constitutionale. În cauză nu au intervenit elemente noi, astfel încât cele statuate prin deciziile amintite îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 3 septembrie 2003, pronuntată în Dosarul nr. 1.393/COM/2001, Tribunalul Constanta - Sectia comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7, 10, 11 si 97 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, republicată, anterior modificării si completării prin Ordonanta Guvernului nr. 38/2002.

Exceptia a fost ridicată de debitoarea Societatea Comercială “Plus Trading” - S.R.L. Constanta în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect cererea privind aplicarea procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că textele de lege atacate sunt neconstitutionale, întrucât prin derogări repetate de la normele dreptului comun s-au instituit bariere artificiale în calea înfăptuirii justitiei, fie prin lipsa accesului la justitie, fie prin instituirea inegalitătii părtilor, fie prin suprimarea unor căi de atac sau prin atribuirea judecătorului-sindic de competente nejustificate. Prin stabilirea atributiilor sale, judecătorul-sindic, care conduce practic toată activitatea societătii, se subrogă adunării generale si hotărăste cu privire la bunurile persoanei juridice. În această situatie creditorul se situează pe o pozitie superioară fată de debitor, indiferent care sunt cauzele incapacitătii de plată.

Prin urmare, se creează, în opinia autorului, o instantă extraordinară cu competente ce excedează dreptului comun si care generează inegalitatea părtilor în proces,

încălcându-se prevederile art. 125 alin. (1), (2) si (3) si ale art. 16 din Constitutie.

De asemenea, prin instituirea unui singur grad de jurisdictie si a unei singure căi de atac (si aceea cu o procedură derogatorie de la normele procedurale de drept comun) se aduce atingere principiului constitutional al liberului acces la justitie si dreptului de a fi judecat în mod echitabil de către o instantă independentă si impartială.

Prin posibilitatea judecătorului-sindic de a pronunta o hotărâre definitivă si executorie care nu poate fi suspendată de instanta de recurs, se produce o discriminare evidentă comparativ cu hotărârile instantelor de acelasi grad (tribunale).

Tribunalul Constanta - Sectia comercială opinează că exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată, întrucât judecătorul-sindic are statutul de judecător al tribunalului, desemnat de către presedintele instantei să îndeplinească atributiile prevăzute de Legea nr. 64/1995. Atributiile prevăzute de art. 10, preponderent jurisdictionale, corespund specificului procedurii reorganizării judiciare sau a falimentului si deopotrivă statutului judecătorului-sindic de magistrat care exercită o functie publică.

Rolul central detinut de către judecătorul-sindic printre organele procedurii nu este însă de natură a îngrădi liberul acces la justitie ori dreptul părtilor la un proces echitabil si nici nu poate conduce la concluzia instituirii unei instante extraordinare.

Dispozitiile din Legea nr. 64/1995 vizate de autorul exceptiei sunt conforme cu prevederile constitutionale care lasă legiuitorului posibilitatea de a stabili competenta si procedura instantelor de judecată.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul României apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece atribuirea în sarcina tribunalelor (art. 6 din lege) a competentei materiale de solutionare a procedurilor de insolventă, cumulat cu gradul de complexitate cu totul specială a procedurilor respective, impune necesitatea judecării acestor cauze de către un judecător specializat (în spetă, judecătorul-sindic). Date fiind conditiile de desemnare a judecătorului-sindic (art. 8 din lege) si competenta sa, se poate concluziona că acestea nu caracterizează însă o instantă extraordinară, asa cum sustine autorul exceptiei, ci constituie, în fapt si în drept, atributii si competente ale tribunalului exercitate în mod permanent, iar nu ocazional.

Extinderea competentei judecătorului-sindic la alte cereri si actiuni incidente nu afectează însă cu nimic exercitarea constitutională a dreptului la apărare, întrucât judecarea acestora se face în conformitate cu regulile generale de procedură stabilite prin Codul de procedură civilă. Nici lipsa celor trei grade de jurisdictie stabilite de Codul de procedură civilă nu constituie o încălcare a principiului constitutional amintit, deoarece triplul grad de jurisdictie nu reprezintă un element esential al dreptului la apărare. Pe de altă parte, exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoresti se poate face în conditiile legii, în deplin acord cu prevederile constitutionale ale art. 129.

Referitor la caracterul executoriu al hotărârilor judecătorului-sindic si existenta unui număr limitat de cazuri în care instanta de recurs poate suspenda efectele acestor hotărâri, Guvernul apreciază că aceste măsuri sunt în acord cu scopul legii de a reglementa un cadru procesual care să permită solutionarea cu celeritate a cauzei si evitarea, pe cât posibil, a devalorizării bunurilor din averea debitorului.

Cât priveste critica prevederilor art. 97 din Legea nr. 64/1995, republicată (a căror substantă a fost preluată de art. 5813 din lege, după modificarea acesteia prin Ordonanta Guvernului nr. 38/2002), Guvernul consideră că aceasta este neîntemeiată, deoarece stabilirea de către judecător a termenului nu înseamnă că toate contestatiile vor fi solutionate la un singur termen de judecată.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece legiuitorul a stabilit prin art. 7 din Legea nr. 64/1995, republicată, o procedură derogatorie de la normele procedurale de drept comun, justificată de necesitatea asigurării unei anumite celerităti a executării silite a comerciantilor aflati în imposibilitatea de plată a datoriilor comerciale. Curtea de apel este stabilită de lege ca instantă de recurs pentru hotărârile date de judecătorul-sindic în executarea atributiilor sale, prevăzute de art. 10 din aceeasi lege, ceea ce nu aduce atingere prevederilor constitutionale invocate, întrucât instanta de recurs are posibilitatea examinării cauzei sub toate aspectele.

Notificarea prevăzută de art. 97 din Legea nr. 64/1995, republicată, reprezintă o modalitate procedurală specială prin care creditorilor li se aduce la cunostintă existenta si continutul contestatiilor, iar solutionarea acestora urmează să fie realizată cu respectarea tuturor dispozitiilor din Codul de procedură civilă compatibile cu actul normativ criticat.

De asemenea, textele legale contestate sunt conforme cu prevederile constitutionale care oferă legiuitorului deplina libertate de a stabili competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată si nu aduc atingere principiului universalitătii drepturilor, libertătilor si îndatoririlor fundamentale ale cetătenilor, prevăzut de art. 15 alin. (1) din Legea fundamentală.

În sfârsit, conceptul de proces echitabil nu implică imperios existenta mai multor grade de jurisdictie, a unor căi de atac ale hotărârilor judecătoresti si, pe cale de consecintă, nici posibilitatea exercitării acestor căi de atac de către toate părtile din proces.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere emise de Guvern si de Avocatul Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 7, 10 (asa cum a fost rectificat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 28 februarie 2000), art. 11 si 97 din Legea nr. 64/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 13 decembrie 1999, care au următorul continut:

Art. 7: “(1) Curtea de apel va fi instanta de recurs, pentru hotărârile date de judecătorul-sindic, în baza art. 10.

(2) Recursul va fi judecat în termen de 30 de zile de la înregistrarea dosarului la curtea de apel, citarea părtilor urmând a fi făcută prin publicitate, în conditiile art. 95 din Codul de procedură civilă.

(3) Prin derogare de la art. 300 alin. 3 si 4 din Codul de procedură civilă, hotărârile judecătorului-sindic, cu exceptia celei de respingere a contestatiei debitorului - făcută în temeiul art. 31 alin. (5) -, nu vor putea fi suspendate de instanta de recurs.”;

Art. 10: “Principalele atributii ale judecătorului-sindic, în cadrul prezentei legi, sunt:

a) darea hotărârii de deschidere a procedurii;

b) judecarea contestatiei debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea procedurii;

c) desemnarea, prin hotărâre, a administratorului sau a lichidatorului, stabilirea atributiilor acestora, controlul asupra activitătii lor si, dacă este cazul, înlocuirea lor;

d) judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea;

e) judecarea actiunilor introduse de administrator sau de lichidator pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;

f) judecarea contestatiilor debitorului ori ale creditorilor împotriva măsurilor luate de administrator sau de lichidator;

g) confirmarea planului de reorganizare sau, după caz, de lichidare, după votarea lui de către creditori;

h) hotărârea de a se continua activitatea debitorului, în caz de reorganizare;

i) solutionarea obiectiilor la rapoartele semestriale si la cel final ale administratorului sau ale lichidatorului;

j) darea hotărârii de închidere a procedurii.”;

Art. 11: “Hotărârile judecătorului-sindic sunt definitive si executorii si vor cuprinde, prin derogare de la art. 261 alin. 4 din Codul de procedură civilă, si motivarea. În conditiile legii, ele vor putea fi atacate cu recurs.”;

Art. 97: “Tuturor creditorilor ale căror creante vor fi fost contestate de debitor, lichidator sau de un alt creditor li se va comunica, prin notificare, termenul stabilit de judecătorul-sindic pentru sedinta în care acesta va solutiona, deodată, printr-o sentintă, toate contestatiile. Termenul nu va putea depăsi 20 de zile de la emiterea notificării.”

Prin Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002, ordonantă care, potrivit art. II, a intrat în vigoare după 180 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, art. 97 a fost abrogat (art. I pct. 79), iar art. 7, 10 si 11 au fost modificate si completate, având următorul continut:

Art. 7: “(1) Curtea de apel va fi instanta de recurs, pentru hotărârile date de judecătorul-sindic, în baza art. 10.

(2) Recursul va fi judecat în termen de 30 de zile de la înregistrarea dosarului la curtea de apel.

(3) Prin derogare de la prevederile art. 300 alin. 2 si 3 din Codul de procedură civilă, hotărârile judecătorului-sindic, cu exceptia celei de respingere a contestatiei debitorului – făcută în temeiul art. 31 alin. (5) - si a celei prin care se decide intrarea în faliment - pronuntată în conditiile art. 77 -, nu vor putea fi suspendate de instanta de recurs.”;

Art. 10: “(1) Principalele atributii ale judecătorului-sindic, în cadrul prezentei legi, sunt:

a) darea hotărârii de deschidere a procedurii;

b) judecarea contestatiei debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea procedurii;

c) desemnarea, prin hotărâre, a administratorului sau a lichidatorului, stabilirea atributiilor acestora, controlul asupra activitătii lor si, dacă este cazul, înlocuirea lor;

d) judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea;

e) judecarea actiunilor introduse de administrator sau de lichidator pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;

f) judecarea contestatiilor debitorului ori ale creditorilor împotriva măsurilor luate de administrator sau de lichidator;

g) confirmarea planului de reorganizare sau, după caz, de lichidare, după votarea lui de către creditori;

h) hotărârea de a se continua activitatea debitorului, în caz de reorganizare;

i) solutionarea obiectiilor la rapoartele trimestriale si la cel final ale administratorului sau ale lichidatorului;

i1) autentificarea actelor juridice încheiate de lichidator, pentru a căror validitate este necesară forma autentică;

j) darea hotărârii de închidere a procedurii.

(2) Dacă examinarea chestiunilor supuse deliberării în sedintele prezidate de judecătorul-sindic nu se poate finaliza într-o singură zi, deliberarea va continua de drept în prima zi lucrătoare următoare fără o nouă înstiintare, procedându-se astfel în continuare până la rezolvarea tuturor chestiunilor.

(3) Procesul-verbal al sedintelor mentionate la alin. (2) va fi semnat de judecătorul-sindic si de grefier si va cuprinde în rezumat dezbaterile tinute, votul creditorilor pentru fiecare chestiune si deciziile adoptate.”;

Art. 11: “Hotărârile judecătorului-sindic sunt definitive si executorii. În conditiile legii, ele vor putea fi atacate cu recurs.”

Curtea observă că a fost sesizată, prin încheierea instantei de judecată, cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7, 10, 11 si 97 din Legea nr. 64/1995, republicată, în forma anterioară modificării si completării prin Ordonanta Guvernului nr. 38/2002. În practica sa jurisdictională Curtea Constitutională a statuat în mod constant că, atunci când dispozitia legală a fost modificată, exceptia de neconstitutionalitate poate fi examinată dacă textul, în noua sa redactare, conservă reglementarea initială. Pe cale de consecintă, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile atacate în forma modificată si completată prin Ordonanta Guvernului nr. 38/2002.

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că prin dispozitiile legale criticate sunt încălcate prevederile art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1), art. 21 si 125 din Constitutia României, precum si prevederile art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. După republicarea Constitutiei României, dispozitiile invocate sunt cuprinse în art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1), art. 21 si 126, cu următorul continut:

Art. 15 alin. (1): “(1) Cetătenii beneficiază de drepturile si de libertătile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevăzute de acestea.”;

Art. 16 alin. (1): “(1) Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.”;

Art. 21: “(1) Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

(3) Părtile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil.

(4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.”;

Art. 126: “(1) Justitia se realizează prin Înalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecătoresti stabilite de lege.

(2) Competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.

(3) Înalta Curte de Casatie si Justitie asigură interpretarea si aplicarea unitară a legii de către celelalte instante judecătoresti, potrivit competentei sale.

(4) Compunerea Înaltei Curti de Casatie si Justitie si regulile de functionare a acesteia se stabilesc prin lege organică.

(5) Este interzisă înfiintarea de instante extraordinare. Prin lege organică pot fi înfiintate instante specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii.

(6) Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autoritătilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu exceptia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum si a actelor de comandament cu caracter militar. Instantele de contencios administrativ sunt competente să solutioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonante sau, după caz, prin dispozitii din ordonante declarate neconstitutionale.”

Art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale: “1. Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public si într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instantă independentă si impartială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzatii în materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronuntată în mod public, dar accesul în sala de sedinte poate fi interzis presei si publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părti a acestuia în interesul moralitătii, al ordinii publice ori al securitătii nationale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protectia vietii private a părtilor la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instantă atunci când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justitiei.

2. Orice persoană acuzată de o infractiune este prezumată nevinovată până ce vinovătia va fi legal stabilită.

3. Orice acuzat are, în special, dreptul:

a) să fie informat, în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o întelege si în mod amănuntit, asupra naturii si cauzei acuzatiei aduse împotriva sa;

b) să dispună de timpul si de înlesnirile necesare pregătirii apărării sale;

c) să se apere el însusi sau să fie asistat de un apărător ales de el si, dacă nu dispune de mijloacele necesare pentru a plăti un apărător, să poată fi asistat în mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci când interesele justitiei o cer;

d) să întrebe sau să solicite audierea martorilor acuzării si să obtină citarea si audierea martorilor apărării în aceleasi conditii ca si martorii acuzării;

e) să fie asistat în mod gratuit de un interpret, dacă nu întelege sau nu vorbeste limba folosită la audiere.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că în sistemul Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului este, asa cum se precizează chiar în titlul legii, o procedură judiciară, compusă din reguli specifice materiei reglementate. În raport cu continutul reglementării nu se poate retine, asa cum fără temei sustine autorul exceptiei de neconstitutionalitate, că dispozitiile legale citate împiedică accesul la justitie.

Nu se poate primi, de asemenea, sustinerea autorului exceptiei, în sensul că judecătorul-sindic este o instantă extraordinară. Urmând regulile generale ale procesului judiciar, în care se asigură egalitatea părtilor si exercitarea de către acestea a dreptului la apărare, judecătorul-sindic constituie o instantă specializată, admisă potrivit art. 126 alin. (5) din Constitutie, republicată.

În ceea ce priveste numărul căilor de atac existente în cadrul procedurii reglementate prin Legea nr. 64/1995, atributiile judecătorului-sindic, caracterul hotărârilor pronuntate de acesta si interdictia stabilită pentru instanta de recurs de a suspenda hotărârile judecătorului-sindic, Curtea retine că toate acestea constituie chestiuni de procedură pe care legiuitorul este liber să le adopte, în conformitate cu dispozitiile art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicată.

Asadar, dispozitiile art. 7, 10 si 11 din Legea nr. 64/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare, nu încalcă prevederile art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1), art. 21 si 126 din Constitutie, republicată, sau principiile stabilite prin art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

În sfârsit, referitor la dispozitiile art. 97 din lege, care reglementau notificarea termenului stabilit de judecătorul-sindic pentru sedinta în care vor fi solutionate contestatiile împotriva creantelor creditorilor, Curtea constată că, anterior sesizării instantei de contencios constitutional, acestea au fost abrogate prin art. I pct. 79 din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002. Asa fiind, exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă, în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (6) cu referire la alin. (1) al aceluiasi articol din Legea nr. 47/1992, republicată, potrivit căruia “Curtea Constitutională decide asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonantă în vigoare, de care depinde solutionarea cauzei”.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d), art. 147 alin. (4), art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1), art. 21 si 126 din Constitutie, republicată, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si al art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7, 10 si 11 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, republicată, cu modificările si completările ulterioare, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Plus Trading” - S.R.L. Constanta în Dosarul nr. 1.393/COM/2001 al Tribunalului Constanta - Sectia comercială.

2. Respinge ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 97 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, republicată, cu modificările si completările ulterioare, exceptie ridicată de acelasi autor în acelasi dosar.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 20 aprilie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

 

ORDIN

privind înfiintarea Compartimentului pentru asistentă medicală de urgentă în caz de dezastre si crize

 

Având în vedere:

- prevederile art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 47/1994 privind apărarea împotriva dezastrelor, aprobată prin Legea nr. 124/1995, cu modificările si completările ulterioare;

- prevederile art. 7 din Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei centrale pentru asistentă medicală de urgentă în caz de dezastre si epidemii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 967/2003;

- Referatul de aprobare nr. OB 5.674/2004,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul sănătătii emite următorul ordin:

Art. 1. - Cu data prezentului ordin, în structura Directiei generale asistentă medicală se constituie Compartimentul pentru asistentă medicală de urgentă în caz de dezastre si crize, care în caz de dezastre devine Secretariatul tehnic permanent al Comisiei centrale pentru asistentă medicală de urgentă în caz de dezastre si epidemii. În afara dezastrelor si urgentelor, Compartimentul pentru asistentă medicală de urgentă în caz de dezastre si crize functionează cu o schemă redusă, prevăzută în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin. În timpul dezastrelor se completează cu functiile prevăzute în anexa nr. 1, ale căror atributii vor fi îndeplinite prin cumul.

Art. 2. - Atributiile Compartimentului pentru asistentă medicală de urgentă în caz de dezastre si crize, precum si diagrama de relatii sunt prevăzute în anexele nr. 2 si 3 care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Directia generală asistentă medicală si Directia resurse umane, formare profesională, examene si concursuri vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii,

Ovidiu Brînzan

 

Bucuresti, 19 mai 2004.

Nr. 585.

 

ANEXA Nr. 1

 

ORGANIGRAMA

Compartimentului pentru asistentă medicală de urgentă în caz de dezastre si crize, în afara situatiilor de dezastre

 

Seful compartimentului:

- directorul general adjunct al Directiei generale asistentă medicală.

Membri:

1. consilier cu pregătirea pentru dezastre;

2. consilier cu pregătirea pentru urgente;

3. consilier cu pregătirea pentru crize;

4. referent.

 

ORGANIGRAMA

Secretariatului tehnic permanent al Comisiei centrale pentru asistentă medicală de urgentă în caz de dezastre si epidemii

 

Seful Secretariatului tehnic permanent:

- directorul general adjunct al Directiei generale asistentă medicală.

Membri:

1. consilier cu pregătirea pentru dezastre;

2. consilier cu pregătirea pentru urgente;

3. consilier cu pregătirea pentru crize;

4. consilier în Directia generală farmaceutică, inspectia de farmacie si aparatură medicală din Ministerul Sănătătii;

5. consilier în Directia generală sănătate publică si inspectia sanitară de stat din Ministerul Sănătătii;

6. consilier în Directia generală sănătate publică si inspectia sanitară de stat din Ministerul Sănătătii;

7. referent.

 

NOTĂ:

Functiile de la pct. 4, 5, 6 si 7 vor fi îndeplinite prin cumul de către angajati desemnati de directorul general al structurii respective, iar în situatia aprobării Legii sistemului national de management al crizelor devine nucleul Centrului operativ de criză al Ministerului Sănătătii.

 

ANEXA Nr. 2

 

ATRIBUTIILE

Compartimentului pentru asistentă medicală de urgentă în caz de dezastre si crize

 

În calitate de nucleu al Secretariatului tehnic permanent al Comisiei centrale pentru asistentă medicală de urgentă în caz de dezastre si epidemii, Compartimentul pentru asistentă medicală de urgentă în caz de dezastre si crize îndeplineste următoarele atributii prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 967/2003:

a) în perioadele dintre sedinte duce la îndeplinire hotărârile Comisiei centrale pentru asistentă medicală de urgentă în caz de dezastre si epidemii, urmăreste realizarea lor si exercită atributiile acesteia, făcând propuneri care devin executorii după aprobarea de către presedinte, urmând ca la prima sedintă să aducă la cunostintă comisiei măsurile aprobate si să le supună analizei si validării de către membrii acesteia;

b) analizează si propune spre avizare Comisiei centrale pentru asistentă medicală de urgentă în caz de dezastre si epidemii planurile comisiilor judetene si a municipiului Bucuresti de apărare împotriva dezastrelor, pentru aspectele care privesc asistenta medicală de urgentă;

c) în situatii critice din punct de vedere al asistentei medicale de urgentă în caz de dezastre si epidemii, propune presedintelui sau vicepresedintelui Comisiei centrale pentru asistentă medicală de urgentă în caz de dezastre si epidemii să solicite Ministerului Apărării Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si altor autorităti publice centrale interventia cu forte si mijloace din dotarea unitătilor subordonate acestora, pentru salvarea oamenilor, a diferitelor bunuri si pentru limitarea si înlăturarea efectelor negative;

d) colectează si verifică datele si informatiile privind efectele dezastrelor si epidemiilor asupra populatiei, retelei medicale si măsurile întreprinse, primite de la comisiile judetene si a municipiului Bucuresti de apărare împotriva dezastrelor sau de la alte surse;

e) informează operativ Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor si întocmeste rapoarte de sinteză periodice si anuale privind starea de sănătate a populatiei afectate de dezastre si epidemii si de refacere a retelei medicale afectate de dezastre, de modernizare a fluxului informational, pe care le prezintă presedintelui sau vicepresedintilor Comisiei centrale pentru asistentă medicală de urgentă în caz de dezastre si epidemii, urmăreste realizarea măsurilor aprobate;

f) întocmeste informări privind declansarea, evolutia fenomenelor negative asupra populatiei si retelei medicale, efectele acestora si măsurile luate si le transmite mass-media;

g) urmăreste promovarea si elaborarea de către institutele de profil a studiilor si cercetărilor în vederea fundamentării de acte normative care privesc asistenta medicală de urgentă în caz de dezastre si epidemii;

h) initiază anual si participă la exercitiile de simulare a producerii de dezastre si epidemii, organizate pe zone de risc si pe judete, pentru verificarea pregătirii si conlucrării formatiilor de interventie, a functionării fluxului informational-decizional, precum si a modului de folosire a mijloacelor si materialelor de interventie;

i) participă la elaborarea si actualizarea conventiilor internationale pentru probleme ce privesc apărarea împotriva dezastrelor si epidemiilor, participă la organizarea si desfăsurarea actiunilor si a simulărilor de apărare

împotriva dezastrelor si epidemiilor, urmărind respectarea conventiilor bilaterale sau multilaterale;

j) verifică periodic secretariatele tehnice permanente ale comisiilor judetene si a municipiului Bucuresti de apărare împotriva dezastrelor asupra cunoasterii atributiilor specifice ce le revin si asupra modului de actiune în caz de dezastre si epidemii;

k) participă, în colaborare cu alte ministere, la întocmirea planurilor de interventie în caz de producere a dezastrelor si epidemiilor si urmăreste realizarea măsurilor care se iau în asemenea situatii;

l) propune presedintelui sau vicepresedintelui Comisiei centrale pentru asistentă medicală de urgentă în caz de dezastre si epidemii convocarea sedintei ordinare anuale a acesteia si a sedintelor extraordinare ori de câte ori este necesar;

m) întocmeste programe si urmăreste pregătirea personalului cu atributii de apărare împotriva dezastrelor si epidemiilor;

n) constată si propune aplicarea, prin persoane anume desemnate, a sanctiunilor prevăzute de Ordonanta Guvernului nr. 47/1994, aprobată prin Legea nr. 124/1995, cu modificările si completările ulterioare, în legătură cu activitatea de asistentă medicală de urgentă în caz de dezastre si epidemii.

 

ANEXA Nr. 3*)