MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R fi E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 518         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 9 iunie 2004

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

220. - Lege privind Ordinul Meritul pentru Învătământ si Medalia Meritul pentru Învătământ

 

385. - Decret pentru promulgarea Legii privind Ordinul Meritul pentru Învătământ si Medalia Meritul pentru Învătământ

 

223. - Lege pentru acceptarea amendamentelor la apendicele anexei la Protocolul din 1988 privind Conventia internatională din 1974 pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare, adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MSC.124 (75) a Comitetului Securitătii Maritime la Londra la 24 mai 2002

 

388. - Decret privind promulgarea Legii pentru acceptarea amendamentelor la apendicele anexei la Protocolul din 1988 privind Conventia internatională din 1974 pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare, adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MSC.124 (75) a Comitetului Securitătii Maritime la Londra la 24 mai 2002

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 198 din 29 aprilie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 112 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian, republicată

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

101. - Ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale privind aprobarea modelului-cadru al procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor în domeniul efectuării de activităti miniere

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

 SENATUL

 

LEGE

privind Ordinul Meritul pentru Învătământ si Medalia Meritul pentru Învătământ

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art.1. - Ordinul Meritul pentru Învătământ si Medalia Meritul pentru Învătământ, prevăzute la art. 7 lit. A si B din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, cu modificările si completările ulterioare, fac parte din categoria decoratiilor civile pe domenii de activitate.

Art. 2. - (1) Ordinul Meritul pentru Învătământ este o decoratie care se poate acorda cetătenilor români sau străini, personal didactic, de cercetare stiintifică si alte categorii de personal, care au merite deosebite în dezvoltarea învătământului de diferite tipuri, niveluri si forme de organizare si în cercetarea stiintifică sau au contribuit la strângerea legăturilor dintre institutiile de învătământ din străinătate si cele din România.

(2) Medalia Meritul pentru Învătământ este o decoratie ce se acordă cetătenilor români sau străini, personal didactic si alte categorii de personal, pentru rezultate meritorii în promovarea învătământului de diferite tipuri, niveluri si forme de organizare si în asigurarea conditiilor optime pentru buna desfăsurare a procesului de învătământ.

(3) Institutiile si unitătile de învătământ de prestigiu din tară sau din străinătate, care au o vechime de cel putin 50 de ani, pot fi decorate, în mod exceptional, cu Ordinul Meritul pentru Învătământ.

Art. 3. - (1) Ordinul Meritul pentru Învătământ se prezintă sub două forme de valoare ierarhică egală: însemnul si rozeta.

(2) Însemnul Ordinului Meritul pentru Învătământ este o cruce cu bratele egale, confectionată din argint, emailată alb, având aplicată în centru o tortă aprinsă, iar printre brate are petrecută o cunună din frunze de laur.

Art. 4. - (1) Medalia Meritul pentru Învătământ se prezintă sub o singură formă: însemnul.

(2) Însemnul Medaliei Meritul pentru Învătământ este o piesă circulară, confectionată din tombac, pe care sunt redate, în centru, în basorelief, o tortă aprinsă, iar pe margini, o cunună deschisă din frunze de laur.

Art. 5. - Regulamentele privind descrierea si modul de acordare a Ordinului Meritul pentru Învătământ si a Medaliei Meritul pentru Învătământ, pentru fiecare grad sau clasă, precum si modelele desenate sunt prevăzute în anexele nr. 1-4 care fac parte integrantă din prezenta lege.

Art. 6. - (1) Ordinul Meritul pentru Învătământ si Medalia Meritul pentru Învătământ se conferă de către Presedintele României prin decret, în baza propunerilor de decorare individuale formulate, potrivit art. 4 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 29/2000, cu modificările si completările ulterioare, de către ministrul de resort pentru persoanele din domeniul său de activitate.

(2) Propunerile nominale pentru conferirea Ordinului Meritul pentru Învătământ si a Medaliei Meritul pentru Învătământ sunt avizate de Cancelaria Ordinelor, în conformitate cu art. 5 din Legea nr. 29/2000, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Presedintele României poate să confere Ordinul Meritul pentru Învătământ si Medalia Meritul pentru Învătământ si din proprie initiativă, în proportie de 1% din numărul total stabilit prin lege pentru fiecare grad sau clasă a fiecărei decoratii, cu exceptia gradului de Mare Ofiter, în conformitate cu art. 4 alin. (3) din Legea nr. 29/2000, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 7. - (1) Repartitia numărului maxim de decoratii privind Ordinul Meritul pentru Învătământ si Medalia Meritul pentru Învătământ, care se acordă anual, se realizează de către Cancelaria Ordinelor, în limitele locurilor vacante.

(2) Pentru primul an de la intrarea în vigoare a prezentei legi se pot conferi maximum 15% din numărul decoratiilor prevăzute pentru fiecare grad si clasă.

Art. 8. - (1) Ordinul Meritul pentru Învătământ este limitat la maximum 12.000 de membri.

(2) Institutiile si unitătile de învătământ cărora li s-a conferit Ordinul Meritul pentru Învătământ nu intră în numărul prevăzut la alin. (1).

(3) Cetătenii străini sau institutiile si unitătile de învătământ din străinătate cărora li s-a conferit Ordinul Meritul pentru Învătământ nu intră în numărul prevăzut la alin. (1).

Art. 9. - Ordinul Meritul pentru Învătământ cuprinde 4 grade. Ierarhia în ordine descrescătoare, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) pct. II.4 din Legea nr. 29/2000, cu modificările si completările ulterioare, este următoarea:

a) Mare Ofiter;

b) Comandor;

c) Ofiter;

d) Cavaler.

Art. 10. - Medalia Meritul pentru Învătământ cuprinde 3 clase. Ierarhia în ordine descrescătoare, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (2) pct. VI.4 din Legea nr. 29/2000, cu modificările si completările ulterioare, este următoarea:

a) clasa I;

b) clasa a II-a;

c) clasa a III-a.

Art. 11. - (1) Medalia Meritul pentru Învătământ se poate acorda nelimitat pentru clasele a III-a si a II-a si este limitată la 6.000 de membri pentru clasa I.

(2) Medalia Meritul pentru Învătământ clasa I, conferită cetătenilor străini, nu intră în numărul prevăzut la alin. (1).

Art. 12. - (1) Atestarea Ordinului Meritul pentru Învătământ si a Medaliei Meritul pentru Învătământ se face printr-un brevet, în conformitate cu art. 24 din Legea nr. 29/2000, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Brevetele pentru Ordinul Meritul pentru Învătământ sunt validate, pentru gradele de Cavaler si Ofiter, prin parafa Presedintelui României, iar pentru gradele de Comandor si Mare Ofiter, prin semnătura autografă a Presedintelui României. Brevetele pentru toate gradele sunt contrasemnate autograf de ministrul de resort si de cancelarul ordinelor, în conformitate cu art. 26 lit. b) din Legea nr. 29/2000, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Brevetele pentru Medalia Meritul pentru Învătământ sunt validate, pentru clasele a III-a si a II-a, prin parafa ministrului de resort si semnătura cancelarului ordinelor, iar pentru clasa I, prin semnătura ministrului de resort si semnătura cancelarului ordinelor, în conformitate cu art. 28 din Legea nr. 29/2000, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 13. - Membrii Ordinului Meritul pentru Învătământ, indiferent de gradul pe care îl au, sunt numiti “Cavaleri ai Ordinului Meritul pentru Învătământ“.

Art. 14. - (1) Ziua Ordinului Meritul pentru Învătământ se sărbătoreste la data de 3 octombrie, data primei instituiri a ordinului în anul 1898.

(2) Cu prilejul Zilei Ordinului Meritul pentru Învătământ, ministerul de resort si celelalte institutii publice abilitate să facă propuneri de decorare organizează, cu sprijinul Cancelariei Ordinelor, întrunirea Cavalerilor Ordinului Meritul pentru Învătământ.

Art. 15. - Persoanele decorate cu Ordinul Meritulpentru Învătământ gradele de Comandor si Mare Ofiter, în cazul în care decernarea ordinului nu a fost făcută direct de seful statului, pot solicita, prin Cancelaria Ordinelor, dreptul de a fi primite în audientă la Presedintele României pentru a-i multumi personal. În functie de programul Presedintelui României, Cancelaria Ordinelor va organiza audienta personală sau în grup a celor decorati.

Art. 16. - (1) Calitatea de membru al Ordinului Meritul pentru Învătământ se poate pierde în conditiile prevăzute la art. 52 din Legea nr. 29/2000, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Pentru judecarea faptelor dezonorante, care aduc prejudicii morale membrilor Ordinului Meritul pentru Învătământ, altele decât cele ce au dus la condamnarea membrilor ordinului la o pedeapsă privativă de libertate prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, se constituie un consiliu de onoare, în conformitate cu art. 53 din Legea nr. 29/2000, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 17. - (1) Consiliul de onoare al Ordinului Meritul pentru Învătământ este compus din 5 membri, astfel: un membru din gradele de Cavaler, Ofiter si Comandor si 2 membri din gradul de Mare Ofiter. Presedinte al Consiliului de onoare va fi, de regulă, cel mai în vârstă membru din gradul de Mare Ofiter.

(2) Consiliul de onoare se alege cu prilejul Zilei Ordinului Meritul pentru Învătământ, pe termen de 5 ani, de către cavalerii acestui ordin.

(3) Pot fi realesi pentru o nouă perioadă 3 dintre membrii Consiliului de onoare, dintre care cel putin unul din gradele inferioare.

(4) Ministerul de resort va pune la dispozitie spatii adecvate desfăsurării activitătii Consiliului de onoare.

Art. 18. - (1) Cavalerii Ordinului Meritul pentru Învătământ pot semnala Consiliului de onoare fapte comise de alti membri ai ordinului, considerate că aduc prejudicii morale acestora.

(2) Ca urmare a semnalării se convoacă Consiliul de onoare si persoana învinuită în termen de maximum 30 de zile de la sesizare.

(3) Cavalerii Ordinului Meritul pentru Învătământ pot semnala si direct Cancelariei Ordinelor fapte comise de alti membri ai ordinului, considerate că aduc prejudicii morale acestora. Ca urmare a sesizării Cancelaria Ordinelor convoacă Consiliul de onoare si persoana învinuită în termen de maximum 45 de zile de la sesizare.

(4) În cazul în care persoana învinuită nu se prezintă la termenul fixat, Consiliul de onoare o convoacă la alt termen, iar în cazul neprezentării si a doua oară, cazul va fi judecat în lipsă.

(5) Consiliul de onoare deliberează si decide după cercetarea cazului, dar nu mai târziu de 60 de zile de la prima întrunire pentru cazul respectiv. Dacă faptele aduse la cunostintă sunt întemeiate, Consiliul de onoare poate propune Cancelariei Ordinelor retragerea decoratiei.

(6) Retragerea decoratiilor se face prin decret semnat de Presedintele României, la propunerea Cancelariei Ordinelor, cu aplicarea prevederilor art. 59 din Legea nr. 29/2000, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 19. - Consiliul de onoare al Ordinului Meritul pentru Învătământ judecă si faptele socotite dezonorante ale persoanelor decorate cu Medalia Meritul pentru Învătământ.

În acest caz, în Consiliul de onoare sunt cooptati pentru cauza în spetă si 2 titulari ai medaliei, care vor avea drept de vot deliberativ, conform prevederilor art. 55 alin. (1) din Legea nr. 29/2000, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 20. - Sumele necesare confectionării însemnelor, rozetelor, etuiurilor brevetelor si cutiilor decoratiilor Ordinului Meritul pentru Învătământ si ale Medaliei Meritul pentru Învătământ sunt asigurate din bugetul aprobat anual Administratiei Prezidentiale.

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 1 aprilie 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 4 mai 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Bucuresti, 27 mai 2004.

Nr. 220.

 

ANEXA Nr. 1

 

REGULAMENT

privind descrierea si modul de acordare a Ordinului Meritul pentru Învătământ

 

Art. 1. - Ordinul Meritul pentru Învătământ se acordă pe viată.

Art. 2. - (1) Ordinul Meritul pentru Învătământ este limitat la maximum 12.000 de membri, împărtiti pe grade astfel:

a) Cavaler - 6.400;

b) Ofiter - 3.400;

c) Comandor - 1.400;

d) Mare Ofiter - 800.

(2) Depăsirea numărului membrilor fiecărui grad constituie o încălcare a prezentului regulament. Decoratiile conferite peste numărul limită sunt nule de drept, iar însemnele se restituie.

Art. 3. - (1) Însemnul gradului de Cavaler al Ordinului Meritul pentru Învătământ se prezintă sub forma unei cruci cu brate egale, de câte 45 mm, confectionată din argint cu titlul de 800‰, emailată alb; capetele crucii sunt lătite la

margini, având 13 mm; bratele sunt arcuite convex si au 5 mm lătime la bază.

(2) Pe avers este realizată o cunună ovală din frunze de laur, emailată verde si cu fructe rosii, lată de 9 mm, care suprapune capetele bratului orizontal într-un basorelief accentuat si pare a se plasa sub capetele bratului vertical; pe bratul vertical este aplicată o tortă, din argint aurit, cu flăcările emailate rosu, înaltă de 28 mm.

(3) Reversul însemnului este lis, emailat alb în întregime; marginal se află înscriptia, cu litere aurite, înalte de 4 mm: “MERITUL PENTRU ÎNVĂTĂMÂNT 1898 2000“, anii reprezentând date istorice privind Ordinul Meritul pentru Învătământ. Datele sunt separate de text de câte o stelută.

(4) Însemnul este surmontat de o sferă prin care se petrece un inel cu diametrul de 15 mm.

(5) Panglica, lată de 40 mm si având înăltimea aparentă de 50 mm, este din rips moarat rosu, având pe centru o bandă albă de 12 mm.

(6) Pentru persoanele de sex feminin, panglica este pliată sub forma unei funde, realizată prin plierea unei panglici din rips moarat, lungă de 120 mm si lată de 40 mm.

(7) Rozeta se prezintă sub forma unei panglici dreptunghiulare din rips, lată de 16 mm si înaltă de 6 mm, având dimensiunile benzilor colorate ale panglicii ordinului reduse la 40%. Pe spate are un sistem de prindere.

Art. 4. - Însemnul gradului de Ofiter al Ordinului Meritul pentru Învătământ are caracteristicile generale ale însemnului gradului de Cavaler, cu următoarele particularităti:

a) însemnul este aurit;

b) panglica primeste central o rozetă cu diametrul de 25 mm;

c) rozeta se prezintă sub forma unui tambur din rips, cu diametrul de 10 mm si cu grosimea de 6 mm, având dimensiunile benzilor colorate ale panglicii ordinului reduse la 40%; pe spate are un sistem de prindere;

d) pentru persoanele de sex feminin, rozeta se aplică pe centrul fundei.

Art. 5. - (1) Însemnul gradului de Comandor al Ordinului Meritul pentru Învătământ se prezintă sub forma unei cruci cu bratele egale, cu diametrul de 56 mm, si este confectionat din argint, cu titlul de 925‰, aurit; lătimea bratelor la capete este de 17 mm, iar la centru de 8 mm.

(2) Celelalte elemente ale însemnului au caracteristicile generale ale gradului de Ofiter, cu următoarele particularităti:

a) înăltimea tortei este de 38 mm;

b) literele si celelalte inscriptii de pe revers sunt înalte de 5 mm;

c) partea superioară a bratului vertical se termină prin litera “U“ răsturnată, prin care se petrece un inel aplatizat, având lătimea de 3 mm si înăltimea de 30 mm;

d) panglica este lată de 45 mm si are lungimea reglabilă pentru a fi adaptată la circumferinta gâtului; lătimea benzii albe este de 13 mm;

e) rozeta gradului de Comandor este formată din suprapunerea rozetei gradului de Ofiter peste cea a gradului de Cavaler.

Art. 6. - (1) Însemnul gradului de Mare Ofiter al Ordinului Meritul pentru Învătământ este compus din însemnul propriu-zis si placa gradului.

(2) Însemnul propriu-zis al gradului de Mare Ofiter este identic cu însemnul gradului de Comandor.

(3) Placa gradului este o stea pătrată, confectionată din argint cu titlul de 925‰, având laturile de câte 75 mm, pe fiecare latură fiind câte 8 raze tesite si putin curbate.

Pe avers este fixat însemnul gradului de Ofiter, mărginit la partea inferioară de o panglică emailată rosu, lată de 5 mm, pe care este scris cu litere aurite: “MERITUL PENTRU ÎNVĂTĂMÂNT“. Pe revers, într-un medalion central, sunt poansonate numele firmei producătoare, titlul argintului si numărul curent al decoratiei corespunzătoare gradului.

Pe spate are un sistem de prindere.

(4) Rozeta gradului se compune dintr-o panglică dreptunghiulară din rips argintiu, lată de 16 mm si înaltă de 6 mm, peste care se aplică rozeta gradului de Ofiter.

Pe spate are un sistem de prindere.

Art. 7. - (1) Cutia în care se păstrează decoratia este îmbrăcată la exterior în piele naturală rosu-carmin, pentru gradele de Mare Ofiter si Comandor, si în piele ecologică, de aceeasi culoare, pentru gradele de Ofiter si Cavaler; are coltare si închizători metalice; interiorul este căptusit cu plus alb si cu mătase albă, are inscriptionat numele firmei producătoare si în coltul din dreapta jos este scris numărul de ordine al decoratiei din gradul respectiv.

(2) Pe capacul cutiei sunt imprimate, auriu, stema României, denumirea si gradul ordinului.

(3) Etuiul în care se păstrează brevetul este îmbrăcat în piele ecologică, pentru gradele de Mare Ofiter si Comandor, si în înlocuitor de piele, pentru gradele de Ofiter si Cavaler, toate de culoare rosu-carmin.

Art. 8. - (1) Ordinul Meritul pentru Învătământ se poartă, de regulă, cu prilejul Zilei Nationale a României si al celorlalte sărbători nationale sau religioase, cu ocazia Zilei Ordinului Meritul pentru Învătământ si la alte manifestări specifice sistemului national de învătământ.

(2) Gradele de Cavaler si Ofiter ale Ordinului Meritul pentru Învătământ se poartă pe partea stângă a pieptului.

(3) Gradul de Comandor al Ordinului Meritul pentru Învătământ se poartă la gât, cu panglica prinsă sub cravată, însemnul Tind vizibil la 50 mm în partea stângă, sub nodul cravatei.

(4) Placa gradului de Mare Ofiter al Ordinului Meritul pentru Învătământ se poartă pe partea stângă a pieptului.

(5) Se poartă întotdeauna numai gradul cel mai înalt al Ordinului Meritul pentru Învătământ care a fost conferit.

(6) Rozeta se poate purta zilnic, dar numai rozeta gradului celui mai înalt. Rozeta se poartă la butoniera de la reverul stâng al hainei sau taiorului.

Art. 9. - (1) Conferirea Ordinului Meritul pentru Învătământ se face obligatoriu începând cu gradul de Cavaler, cu exceptia primei promotii a ordinului.

(2) Conferirea Ordinului Meritul pentru Învătământ se poate face numai după obtinerea, timp de 5 ani, a unor rezultate deosebite în activitatea de învătământ specifică.

(3) Decorarea anterioară cu Medalia Meritul pentru Învătământ este un factor pozitiv de care se va tine seama la propunerile de acordare a Ordinului Meritul pentru Învătământ, dar nu este obligatorie obtinerea unei medalii sau parcurgerea ierarhiei medaliei pentru conferirea ordinului.

(4) Pentru a se conferi un grad superior aceleiasi persoane este necesară efectuarea unui stagiu în gradul imediat inferior, astfel:

a) de la gradul de Cavaler la cel de Ofiter - 3 ani;

b) de la gradul de Ofiter la cel de Comandor - 4 ani;

c) de la gradul de Comandor la cel de Mare Ofiter - 5 ani.

(5) Propunerile de conferire trebuie să tină seama de criteriile stabilite în prezentul regulament, inclusiv pentru prima promotie de decorare.

(6) Conferirea directă a gradelor superioare la prima promotie se face ca urmare a unei însumări de merite deosebite, care ar fi putut duce la acordarea de grade succesive.

Art. 10. - Pentru merite cu totul deosebite, termenul de 5 ani, prevăzut la art. 9 alin. (2), ca si vechimea minimă în grad, prevăzută la art. 9 alin. (4), pot fi reduse cu maximum o treime.

Art. 11. - Institutiile si unitătile de învătământ pot fi decorate, în mod exceptional, cu Ordinul Meritul pentru Învătământ în toate gradele, în functie de vechimea acestora, de importanta lor în sistemul national de învătământ si de performantele obtinute.

Art. 12. - (1) Conferirea unui grad superior duce automat la scoaterea persoanei respective din evidenta gradului inferior, gradul devenind vacant.

(2) Însemnul gradului inferior rămâne în posesia celui decorat.

Art. 13. - (1) Ordinul Meritul pentru Învătământ este o decoratie care se poate acorda cetătenilor români, personal didactic, de cercetare stiintifică si alte categorii de persoane care au merite deosebite în dezvoltarea învătământului de diferite tipuri, niveluri si forme de organizare si în cercetarea stiintifică sau au contribuit la strângerea legăturilor dintre institutiile de învătământ din străinătate si cele din România.

(2) Prin merite deosebite, în sensul prezentului regulament, se întelege:

a) preocuparea si obtinerea unor rezultate foarte bune în realizarea unor programe de învătământ moderne si eficiente, realizarea unor manuale si cursuri corespunzătoare cerintelor stiintifice actuale, atractive ca formă de expunere si prezentare, sau proiectarea si realizarea unor materiale didactice moderne si eficiente;

b) obtinerea unor rezultate stiintifice deosebite, care pot fi incluse în programele de învătământ;

c) aducerea unor contributii deosebite la elaborarea si promovarea legislatiei specifice învătământului si cercetării stiintifice;

d) obtinerea unor rezultate de mare eficientă în desfăsurarea procesului de învătământ;

e) realizarea unor activităti educativ-formative complexe în cadrul sau în afara cadrului scolar obisnuit;

f) dezvoltarea si modernizarea institutiilor de învătământ de toate nivelurile, pe baza unui management superior;

g) dezvoltarea armonioasă a individului prin educatie fizică, educatie igienico-sanitară si practicarea sportului;

h) promovarea unor strategii si tehnologii moderne de instruire si educare.

Art. 14. - Ordinul Meritul pentru Învătământ poate fi conferit unor institutii sau unităti de învătământ si cetătenilor străini care au adus o contributie importantă la dezvoltarea procesului de educatie si de învătământ în propriile lor tări sau au contribuit în mod substantial la dezvoltarea legăturilor dintre institutii si unităti de învătământ din tările acestora cu cele similare din România.

Art. 15. - În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, ministerul de resort, în colaborare cu institutiile publice abilitate, va elabora, în baza art. 13, reglementările specifice domeniului lor de activitate, aprobate prin ordin al ministrului de resort, în care se vor detalia conditiile în care se poate conferi Ordinul Meritul pentru Învătământ.

 

ANEXA Nr. 2

 

REGULAMENT

privind descrierea si modul de acordare a Medaliei Meritul pentru Învătământ

 

Art. 1. - Medalia Meritul pentru Învătământ se acordă pe viată.

Art. 2. - (1) Medalia Meritul pentru Învătământ este nelimitată ca număr de membri pentru clasele a III-a si a II-a si este limitată la un număr de 6.000 de membri pentru clasa I.

(2) Depăsirea numărului de membri pentru clasa I constituie o încălcare a prezentului regulament. Decoratiile conferite peste numărul limită sunt nule de drept, iar însemnele se restituie.

Art. 3. - (1) Însemnul Medaliei Meritul pentru Învătământ se prezintă sub forma unei piese circulare cu diametrul de 35 mm, care are bordura usor înăltată, lată de 1 mm, si este confectionat din tombac.

(2) Pe avers este redată, circular pe margine, o cunună deschisă din frunze de laur, cu fructe aparente; în centru este redată, în basorelief, o tortă aprinsă.

(3) Pe revers este scris: “MERITUL/PENTRU/ÎNVĂTĂMÂNT/1898 - 2000“, cu litere si cifre înalte de 4 mm, anii reprezentând date istorice privind Medalia Meritul pentru Învătământ.

(4) Însemnul este surmontat de o sferă prin care se petrece un inel cu diametrul de 24 mm.

(5) Panglica, lată de 35 mm si având înăltimea aparentă de 50 mm, este din rips moarat, având marginal benzi rosu-carmin, late de câte 11 mm, iar în centru două benzi albe de câte 5 mm si la mijloc o dungă rosie, lată de 3 mm.

(6) Pentru persoanele de sex feminin, panglica este pliată sub forma unei funde, realizată prin plierea unei panglici din rips moarat, lungă de 100 mm si lată de 40 mm.

Art. 4. - Deosebirea dintre clase este următoarea:

a) clasa a III-a este arămită;

b) clasa a II-a este argintată;

c) clasa I este placată cu aur.

Art. 5. - (1) Cutia în care se păstrează medalia este din carton îmbrăcat în pergamoid rosu si este căptusită cu mătase albă.

(2) Pe capacul cutiei sunt imprimate, argintiu, denumirea si clasa medaliei.

Art. 6. - (1) Medalia Meritul pentru Învătământ se poartă, de regulă, cu prilejul Zilei Nationale a României si al celorlalte sărbători nationale sau religioase, cu ocazia Zilei Ordinului Meritul pentru Învătământ, la manifestările specifice sistemului national de învătământ.

(2) Medalia Meritul pentru Învătământ, indiferent de clasă, se poartă pe partea stângă a pieptului.

(3) Se poartă întotdeauna numai însemnul clasei celei mai înalte a Medaliei Meritul pentru Învătământ care a fost conferită.

Art. 7. - (1) Conferirea Medaliei Meritul pentru Învătământ se face începând cu clasa a III-a.

(2) Conferirea Medaliei Meritul pentru Învătământ se poate face numai după obtinerea, timp de 4 ani, a unor rezultate meritorii în activitatea de învătământ specifică.

Art. 8. - (1) Pentru a se conferi o clasă superioară aceleiasi persoane, este necesară efectuarea unui stagiu în clasa imediat inferioară, astfel:

a) de la clasa a III-a la clasa a II-a - 5 ani;

b) de la clasa a II-a la clasa I - 6 ani.

(2) Propunerile de conferire trebuie să tină seama de criteriile stabilite în prezentul regulament, inclusiv pentru prima promotie de decorare.

(3) Conferirea directă a claselor superioare la prima promotie se face ca urmare a unei însumări de merite deosebite, care să fi putut conduce la acordarea de clase succesive.

Art. 9. - Pentru merite cu totul deosebite, termenul de 4 ani, prevăzut la art. 7 alin. (2), si vechimea minimă în clasă, prevăzută la art. 8 alin. (1), pot fi reduse cu maximum o treime.

Art. 10. - (1) Conferirea unei clase superioare duce automat la scoaterea numelui persoanei respective din evidenta clasei inferioare.

(2) Însemnul clasei inferioare răm‚ne în posesia celui decorat.

Art. 11. - (1) Medalia Meritul pentru Învătământ este o decoratie care se poate acorda cetătenilor români sau străini, personal didactic si alte categorii de personal, pentru rezultate meritorii în promovarea învătământului de toate gradele si în asigurarea conditiilor optime pentru buna desfăsurare a procesului de învătământ.

(2) Prin rezultate meritorii, în sensul prezentului regulament, se întelege:

a) obtinerea unor rezultate deosebite în desfăsurarea procesului educational si de învătământ;

b) conceperea si realizarea cu succes a unor activităti educativ-formative atât în cadrul institutional propriu-zis, cât si în afara acestuia;

c) asigurarea unor conditii optime pentru desfăsurarea activitătilor specifice în institutiile si unitătile de învătământ.

Art. 12. - În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, ministerul de resort, în colaborare cu institutiile si unitătile de învătământ autonome, va elabora reglementările specifice domeniului lor de activitate, aprobate prin ordin al ministrului de resort, în care se vor detalia conditiile în care se poate conferi Medalia Meritul pentru Învătământ.

 

ANEXA Nr. 3*)

 

MODELUL DESENAT

al Ordinului Meritul pentru Învătământ

 

ANEXA Nr. 4*)

 

MODELUL DESENAT

al Medaliei Meritul pentru Învătământ

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind Ordinul Meritul pentru Învătământ si Medalia Meritul pentru Învătământ

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind Ordinul Meritul pentru Învătământ si Medalia Meritul pentru Învătământ si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 25 mai 2004.

Nr. 385.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

 SENATUL

 

LEGE

pentru acceptarea amendamentelor la apendicele anexei la Protocolul din 1988 privind Conventia internatională din 1974 pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare, adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MSC.124 (75) a Comitetului Securitătii Maritime la Londra la 24 mai 2002

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - Se acceptă amendamentele la apendicele anexei la Protocolul din 1988 privind Conventia internatională din 1974 pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare, adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MSC.124 (75) a Comitetului Securitătii Maritime la Londra la 24 mai 2002.

Art. 2. - Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului va lua măsurile necesare în vederea punerii în aplicare a amendamentelor prevăzute la art. 1.

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 14 aprilie 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 3 mai 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DAN MIRCEA POPESCU

 

Bucuresti, 27 mai 2004.

Nr. 223.

 

REZOLUTIA MSC.124 (75)

(adoptată la 24 mai 2002)

ADOPTAREA AMENDAMENTELOR

la Protocolul din 1988 privind Conventia internatională din 1974 pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare

 

Comitetul Securitătii Maritime,

amintind art. 28(b) din Conventia privind crearea Organizatiei Maritime Internationale referitor la functiile Comitetului,

amintind si art. VIII(b) din Conventia internatională din 1974 pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare (denumită în continuare Conventia) si art. VI din Protocolul din 1988 la Conventie (denumit în continuare Protocolul din 1988 la SOLAS) referitor la procedura de amendare aplicabilă Protocolului din 1988 la SOLAS,

luând în considerare, la cea de-a 75-a sesiune a sa, amendamentele la Protocolul din 1988 la SOLAS, propuse si difuzate în conformitate cu art. VIII(b)(i) din Conventie si art. VI din Protocolul din 1988 la SOLAS,

1. adoptă, în conformitate cu art. VIII(b)(iv) din Conventie si art. VI din Protocolul din 1988 la SOLAS, amendamentele la apendicele la anexa la Protocolul din 1988 la SOLAS, al căror text este dat în anexa la prezenta rezolutie;

2. stabileste, în conformitate cu art. VIII(b)(vi)(2)(bb) din Conventie si art. VI din Protocolul din 1988 la SOLAS, că amendamentele se vor considera ca Tind acceptate la 1 iulie 2003, cu exceptia cazului în care, înainte de această dată, mai mult de o treime din părtile la Protocolul din 1988 la SOLAS sau părtile ale căror flote comerciale reprezintă în total cel putin 50% din tonajul brut al flotei comerciale mondiale vor fi notificat obiectiunile lor la aceste amendamente;

3. invită părtile interesate să noteze că, în conformitate cu art. VIII(b)(vii)(2) din Conventie si art. VI din Protocolul din 1988 la SOLAS, amendamentele vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2004 după acceptarea lor în conformitate cu paragraful 2 de mai sus;

4. solicită secretarului general, în conformitate cu art. VIII(b)(v) din Conventie si art. VI din Protocolul din 1988 la SOLAS, să transmită tuturor părtilor la Protocolul din 1988 la SOLAS copii certificate ale prezentei rezolutii si ale textului amendamentelor continute în anexă;

5. solicită în plus secretarului general să transmită copii ale acestei rezolutii si ale anexei la aceasta membrilor Organizatiei care nu sunt părti la Protocolul din 1988 la SOLAS.

 

ANEXĂ

la Rezolutia MSC.124 (75)

 

AMENDAMENTE

la apendicele anexei la Protocolul din 1988 privind Conventia internatională din 1974 pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare, adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MSC.124 (75) la Londra la 24 mai 2002

 

APENDICE

- Lista echipamentului pentru Certificatul de sigurantă pentru nava de pasageri (formular P)

1. În sectiunea 3, punctele 7 si 8 împreună cu notele de subsol aferente se elimină.

- Lista echipamentului pentru Certificatul de sigurantă radio pentru nava de marfă (formular R)

2. În sectiunea 2, punctele 7 si 8 împreună cu notele de subsol aferente se elimină.

3. Sectiunea 4 se elimină.

- Lista echipamentului pentru Certificatul de sigurantă pentru nava de marfă (formular C)

4. În sectiunea 3, punctele 7 si 8 împreună cu notele de subsol aferente se elimină.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru acceptarea amendamentelor la apendicele anexei la Protocolul din 1988 privind Conventia internatională din 1974 pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare, adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MSC.124 (75) a Comitetului Securitătii Maritime la Londra la 24 mai 2002

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru acceptarea amendamentelor la apendicele anexei la Protocolul din 1988 privind Conventia internatională din 1974 pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare, adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MSC.124 (75) a Comitetului Securitătii Maritime la Londra la 24 mai 2002, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 25 mai 2004.

Nr. 388.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 198

din 29 aprilie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 112 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian, republicată

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ioan Vida - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 112 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian, republicată, exceptie ridicată de Gabriela Căldare în Dosarul nr. 6.670/2003 al Tribunalului Suceava - Sectia penală.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că dispozitiile criticate nu contravin art. 126 alin. (1) si (5) din Constitutie, republicată. Se arată că punerea în miscare a actiunii penale la sesizarea unor organe speciale este reglementată si de legislatia altor state europene.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 8 decembrie 2003, pronuntată în Dosarul nr. 6.670/2003, Tribunalul Suceava – Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 112 alin. (1) din Codul aerian, exceptie ridicată de Gabriela Căldare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că textul criticat încalcă dreptul la liber acces în justitie, prevăzut de art. 21 din Constitutie, republicată, si art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, precum si dispozitiile art. 126 alin. (1) si (5) din Constitutie, republicată, privind interzicerea înfiintării de instante extraordinare.

Tribunalul Suceava - Sectia penală, formulându-si opinia asupra exceptiei, consideră că exceptia este neîntemeiată, întrucât “singura functie a organului de specialitate al administratiei publice centrale în domeniul aviatiei civile este cea de sesizare a parchetului competent în virtutea legii speciale, acesta nesubrogându-se instantei de judecată“.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul apreciază că exceptia este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere se arată că prevederile criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate de autorul exceptiei. În punctul de vedere prezentat se sustine că “în situatia în care actiunea penală pentru faptele prevăzute în legea specială nu se pune în miscare la sesizarea organului competent în domeniul aviatiei civile, însă fapta constituie infractiune potrivit Codului penal, care este legea generală, actiunea penală se pune în miscare în conditiile legii generale, dispozitiile criticate neîngrădind exercitarea dreptului constitutional privind accesul la justitie al persoanei vătămate, care se poate constitui parte civilă în procesul penal – actiunea civilă alăturându-se actiunii penale - , păstrând si dreptul la actiune în fata instantei civile, până la recuperarea integrală a pagubei (art. 14 si următoarele din Codul de procedură penală)“.

Referitor la dispozitiile art. 126 alin. (1) si (5) din Constitutie, republicată, invocate în sustinerea exceptiei, Guvernul consideră că acestea nu sunt incidente în cauză, întrucât prin prevederile criticate nu se înfiintează o instantă extraordinară, ci este reglementată numai atributia organului de specialitate al administratiei publice centrale în domeniul aviatiei civile, de sesizare în scopul punerii în miscare a actiunii penale pentru faptele prevăzute în legea specială, fără a se subroga instantelor judecătoresti competente potrivit legii.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia este neîntemeiată, deoarece “conditionarea punerii în miscare a actiunii penale de sesizarea organului de specialitate al administratiei publice centrale în domeniul aviatiei civile nu implică, pentru partea civilă, restrângerea principiului accesului liber la justitie“. De asemenea, se apreciază că “în considerarea unor situatii deosebite, cum este cea în cauză, legiuitorul poate institui reguli speciale de procedură, determinate de specificul faptelor penale sau de calitatea făptuitorului, inclusiv privitoare la modul de punere în miscare a actiunii penale de către procurori“.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, precum si ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 112 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 26 ianuarie 2001, ext care are următorul cuprins: “(1) Actiunea penală pentru  faptele prevăzute la art. 98-111 se pune în miscare numai la sesizarea organului de specialitate al administratiei publice centrale în domeniul aviatiei civile.“

Textele constitutionale, conform redactării Constitutiei revizuite si republicate, invocate în sustinerea exceptiei, sunt art. 21 privind accesul liber la justitie si art. 126 alin. (1) si (5) privind instantele judecătoresti si interzicerea înfiintării de instante extraordinare, cu următorul cuprins:

- Art. 21: “(1) Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

(3) Părtile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil.

(4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.“;

- Art. 126 alin. (1) si (5): “(1) Justitia se realizează prin Înalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecătoresti stabilite de lege.[...]

(5) Este interzisă  înfiintarea de instante extraordinare. Prin lege organică pot fi înfiintate instante specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii.“

Critica de neconstitutionalitate constă, în esentă, în sustinerea că textul criticat încalcă normele constitutionale privind dreptul la liber acces în justitie, precum si cele privitoare la interdictia de înfiintare a unor instante extraordinare.

De asemenea, autorul exceptiei a invocat si încălcarea prevederilor art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, care consacră dreptul fiecărei persoane de a-i fi solutionată cauza de un tribunal independent si impartial, stabilit de lege.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că textul criticat contine o normă de procedură penală, pentru o anumită categorie de infractiuni, si anume cea care se referă la încălcarea prevederilor Codului aerian. Astfel, tinându-se seama de natura faptelor respective si de cerintele speciale ale sigurantei zborului, dispozitiile criticate prevăd că actiunea penală se pune în miscare numai la sesizarea organului de specialitate al administratiei publice centrale în domeniul aviatiei civile.

Această normă de procedură este adoptată cu respectarea prevederilor constitutionale, conform dispozitiilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicată, procedura de judecată fiind “prevăzută numai prin lege“.

De altfel, art. 225 din Codul de procedură penală reglementează de o manieră generală că, atunci “când legea prevede că începerea urmăririi penale nu poate avea loc fără o sesizare specială, aceasta trebuie făcută în scris si semnată de către organul competent“. În mod similar, Codul penal reglementează, prin art. 355, că actiunea penală pentru infractiunile contra capacitătii de apărare a României, săvârsite de civili, se pune în miscare numai la sesizarea comandantului, sau prin art. 278 cu privire la punerea în miscare a actiunii penale pentru anumite fapte contra sigurantei circulatiei pe căile ferate, care se referă numai la sesizarea organelor competente ale căilor ferate.

În legătură cu sustinerea încălcării de către dispozitiile criticate a dreptului de acces la justitie, Curtea retine că, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale si celei a Curtii Europene a Drepturilor Omului, acest drept nu este absolut, statele având posibilitatea de apreciere, în sensul unor limitări care pot fi aduse accesului la justitie. [În acest sens, a se vedea Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, si Cazul Golder contra Regatului Unit, 1975, de pe rolul Curtii Europene a Drepturilor Omului.]

Cât priveste referirea autorului exceptiei la textul constitutional care interzice înfiintarea de instante extraordinare, Curtea observă că aceasta nu are legătură cu prevederile criticate, prin care nu se înfiintează o asemenea instantă, ci stabilesc, asa cum s-a arătat, doar o conditie pentru pornirea actiunii penale în cazul unor infractiuni cu o anumită specificitate.

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicată, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 112 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian, republicată, exceptie ridicată de Gabriela Căldare în Dosarul nr. 6.670/2003 al Tribunalului Suceava - Sectia penală.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 29 aprilie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Mihai Paul Cotta

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENTIA NATIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE

 

ORDIN

privind aprobarea modelului-cadru al procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor în domeniul efectuării de activităti miniere

 

Având în vedere prevederile art. 57 din Legea minelor nr. 85/2003 si ale art. 3 lit. g) din Hotărârea Guvernului nr. 756/2003,

în temeiul prevederilor art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 756/2003,

presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă modelul-cadru al procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor în domeniul efectuării de activităti miniere, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Contraventiilor prevăzute la art. 57 din Legea minelor nr. 85/2003 le sunt aplicabile, în măsura în care legea nu dispune altfel, dispozitiile legale privind regimul juridic al contraventiilor.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale nr. 80/1998 pentru aprobarea Instructiunilor privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor prevăzute de Legea minelor nr. 61/1998, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 13 august 1998, cu modificările ulterioare, se abrogă.

Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare în termen de 10 zile de la data publicării.

 

Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

Maria Iuliana Stratulat

 

Bucuresti, 26 mai 2004.

Nr. 101.

 

ANEXĂ