MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 538         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 16 iunie 2004

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

247. - Lege pentru ratificarea Memorandumului de întelegere dintre România si Comunitatea Europeană privind participarea României la Programul comunitar în domeniul schimburilor electronice de date dintre administratii (IDA), semnat la Geneva la 10 decembrie 2003, si pentru aprobarea plătii contributiei financiare aferente participării la acest program în anul 2004

 

Memorandum de întelegere între România si Comunitatea Europeană privind participarea României la Programul comunitar în domeniul schimburilor electronice de date dintre administratii (IDA)

 

436. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Memorandumului de întelegere dintre România si Comunitatea Europeană privind participarea României la Programul comunitar în domeniul schimburilor electronice de date dintre administratii (IDA), semnat la Geneva la 10 decembrie 2003, si pentru aprobarea plătii contributiei financiare aferente participării la acest program în anul 2004

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 217 din 6 mai 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1) si (2) si ale art. 164 alin. (1), (2) si (3) din Codul de procedură fiscală, a dispozitiilor art. 4 lit. j) din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, republicată, cu modificările si completările ulterioare, a dispozitiilor art. 13 si 24 din Hotărârea Guvernului nr. 1.245/2001 pentru aprobarea Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate în asistenta medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitătile clinice, paraclinice si stomatologice, precum si a dispozitiilor art. 84, 85 si 88 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările si completările ulterioare

 

Decizia nr. 237 din 27 mai 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificările si completările ulterioare

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

874. - Ordin al ministrului afacerilor externe privind intrarea în vigoare a Tratatului dintre România si Ucraina privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea si asistenta mutuală în problemele de frontieră, semnat la Cernăuti la 17 iunie 2003

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

31. - Hotărâre privind retragerea autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit IZVORUL SEBES

 

32. - Hotărâre privind retragerea autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit DACIA VINEREA

 

33. - Hotărâre privind retragerea autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit AMPOIUL ZLATNA

 

34. - Hotărâre privind retragerea autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit CODRUL BELIU

 

35. - Hotărâre privind retragerea autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit CERMEIANA CERMEI

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

 SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Memorandumului de întelegere dintre România si Comunitatea Europeană privind participarea României la Programul comunitar în domeniul schimburilor electronice de date dintre administratii (IDA), semnat la Geneva la 10 decembrie 2003, si pentru aprobarea plătii contributiei financiare aferente participării la acest program în anul 2004

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - Se ratifică Memorandumul de întelegere dintre România si Comunitatea Europeană privind participarea României la Programul comunitar în domeniul schimburilor electronice de date dintre administratii (IDA), semnat la Geneva la 10 decembrie 2003.

Art. 2. - (1) Se aprobă plata contributiei financiare aferente participării României la Programul IDA pe anul 2004.

(2) Contributia se plăteste de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei pe anul 2004, si din fonduri alocate în acest scop prin Programul national PHARE.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

 

 

Bucuresti, 9 iunie 2004.

Nr. 247.

 

MEMORANDUM DE ÎNTELEGERE

între România si Comunitatea Europeană privind participarea României la Programul comunitar în domeniul schimburilor electronice de date dintre administratii (IDA)*)

           

Guvernul României, denumit în continuare România, pe de o parte, si Comisia Comunitătii Europene, denumită în continuare Comisia, în numele Comunitătii Europene, pe de altă parte, întrucât:

(1) Decizia nr. 1/2002 a Consiliului de Asociere UE-România din 18 februarie 20021) stabileste principiile generale referitoare la participarea României la programele Comunitătii, lăsând Comisia si autoritătile competente din România să determine termenii si conditiile specifice, incluzând si contributia financiară, cu referire la o astfel de participare la fiecare program;

(2) Programul IDA a fost stabilit prin Decizia nr. 1.719/1999/CE2) si Decizia 1.720/1999/CE3) a Parlamentului European si a Consiliului din 12 iulie 1999 si a fost modificat corespunzător prin Decizia nr. 2.046/2002/CE, respectiv Decizia nr. 2.045/2002/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 21 octombrie 2002,

au convenit după cum urmează:

 

ARTICOLUL 1

Program

 

România va participa la Programul IDA (denumit în continuare Program), în conformitate cu conditiile stipulate de Decizia nr. 1/2002 a Consiliului de Asociere UE-România din data de 18 februarie 2002, care stabileste principiile generale pentru participarea României la programele Comunitătii, si în conformitate

cu termenii si conditiile la care se face referire în art. 2 din prezentul memorandum de întelegere.

 

ARTICOLUL 2

Termenii si conditiile privind participarea la Program

           

1. România va participa la activitătile Programului în conformitate cu obiectivele, criteriile, procedurile si termenele limită definite în deciziile nr. 1.719/1999/CE si nr. 1.720/1999/CE.

2. Termenii si conditiile aplicabile predării, examinării si selectării cererilor institutiilor, organizatiilor si ale persoanelor fizice eligibile din România vor fi aceleasi care se aplică institutiilor, organizatiilor si persoanelor fizice eligibile din statele membre ale Uniunii Europene.

3. Pentru a participa la Program, România va plăti o contributie financiară anuală la Bugetul General al Uniunii Europene.

4. Contributia financiară a României privind participarea sa si implementarea Programului va fi adăugată la suma specificată în fiecare an în Bugetul General al Uniunii Europene, pentru îndeplinirea obligatiilor financiare ce revin din diferitele forme ale măsurilor necesare ce trebuie luate pentru executarea, gestionarea si punerea în functiune a Programului.

5. Una dintre limbile oficiale ale Comunitătii va fifolosită pentru procedurile referitoare la cereri, contracte si rapoarte, precum si pentru alte aspecte administrative ale Programului.

 

ARTICOLUL 3

Contributia financiară

 

Regulile privind contributia financiară a României sunt stipulate în anexă.

O parte din contributia financiară va fi finantată din instrumentul relevant al ajutorului extern al Comunitătii, dacă România cere astfel4).

 

ARTICOLUL 4

Raportare si evaluare

 

Fără a aduce atingere responsabilitătilor Comisiei si ale Curtii de Conturi a Comunitătilor Europene referitoare la monitorizarea si evaluarea Programului, participarea României la Program va fi monitorizată pe baza parteneriatului ce implică Comisia si România.

România va trimite Comisiei rapoarte relevante si va lua parte la alte activităti specifice oferite de către Comunitate în contextul Programului.

 

ARTICOLUL 5

Dispozitii finale

 

Prezentul memorandum de întelegere se va aplica pe durata Programului. Cu toate acestea, dacă Comunitatea Europeană va decide să prelungească durata Programului fără nici o schimbare esentială în cadrul acestuia, atunci prezentul memorandum de întelegere va fi de asemenea prelungit în mod corespunzător si automat, dacă nici o parte nu îl va denunta.

Anexa face parte integrantă din prezentul memorandum de întelegere.

Prezentul memorandum de întelegere va putea fi amendat numai în scris prin acordul comun al părtilor.

Prezentul memorandum de întelegere va intra în vigoare la data la care România va informa Comisia Europeană, prin canale diplomatice, că a fost finalizată procedura internă de ratificare.

Încheiat la Geneva la 10 decembrie 2003.

 

Pentru Guvernul României,

Dan Nica,

ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei

Pentru Comisia Europeană,

Erkki Liikanen,

membru al Comisiei pentru Industrie

si Societatea Informatională

 


*) Traducere.

 

1) Decizia nr. 1/2002 a Consiliului de Asociere UE-România din 18 februarie 2002, care adoptă termenii generali si conditiile de participare a României în programele Comunitătii, OJ L 91, 6 aprilie 2002, p. 20-21.

2) Decizia nr. 1.719/1999/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 12 iulie 1999 despre o serie de linii directoare incluzând identificarea proiectelor cu interese comune, pentru retele intereuropene pentru schimbul electronic de date dintre administratii (IDA), OJ L 203, 3 august 1999, p. 1.

3) Decizia 1.720/1999/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 12 iulie 1999, care adoptă o serie de actiuni si măsuri pentru a asigura interoperabilitatea si accesul la retelele transeuropene pentru schimbul electronic de date dintre administratii (IDA), OJ L 203, 3 august 1999, p. 9.

4) Suma globală pentru asistenta externă din partea Comunitătii va fi indicată în Memorandumul financiar din programul anual referitor la această asistentă (PHARE).

 

ANEXĂ

 

REGULI

privind contributia financiară a României la Programul IDA

 

1. Contributia financiară va fi plătită de România la Bugetul General al Uniunii Europene, pentru a participa la Program, si va fi următoarea:

- 133.364 euro pentru anul 2003;

- 156.705 euro pentru anul 2004.

2. Contributia României va acoperi costurile referitoare la pregătirea, fezabilitatea, dezvoltarea si executarea proiectelor de interes comun, precum si pentru dezvoltarea si implementarea măsurilor orizontale conform prevederilor din Program.

3. Costurile de călătorie ale reprezentantilor si ale expertilor români cu scopul de a lua parte în calitate de observatori la activitatea comitetului la care s-a făcut

referire în art. 8 din Decizia nr. 1.719/1999/CE si în art. 12 din Decizia nr. 1.720/1999/CE sau la alte întâlniri referitoare la implementarea Programului vor fi rambursate

de către Comisie pe aceeasi bază si în conformitate cu procedurile în vigoare pentru reprezentantii statelor membre ale Uniunii Europene.

4. Regulamentul financiar aplicabil Bugetului General al Uniunii Europene va fi aplicat si gestionării contributiei României.

5. Când prezentul memorandum de întelegere va intra în vigoare, precum si la începutul fiecărui an fiscal, Comisia va trimite României o cerere de fonduri

corespunzătoare contributiei ei la costurile acoperite de acest memorandum de întelegere.

Contributia corespunzătoare va fi plătită în euro într-un cont al Comisiei special stabilit pentru plăti în euro.

6. România va plăti contributia sa financiară la costurile anuale în conformitate cu cererea de fonduri, dar nu mai târziu de 3 luni de la data cererii. Orice întârziere de plată va duce la plata de dobânzi de către România, adăugate la suma respectivă începând de la acea dată. Rata dobânzii va fi aceea a Băncii Centrale Europene pentru operatiunile sale principale de refinantare si va fi făcută în euro la data limită, cu o crestere de 1,5%.

În cazul în care întârzierea plătii contributiei este atât de mare încât poate periclita în mod semnificativ implementarea si gestionarea Programului, participarea la Program a României pentru anul respectiv va fi suspendată de către Comisie în urma neplătii în termen de 20 de zile lucrătoare de la trimiterea către România a unei scrisori oficiale de avertizare.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Memorandumului de întelegere dintre România si Comunitatea Europeană privind participarea României la Programul comunitar în domeniul schimburilor electronice de date dintre administratii (IDA), semnat la Geneva la 10 decembrie 2003, si pentru aprobarea plătii contributiei financiare aferente participării la acest program în anul 2004

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Memorandumului de întelegere dintre România si Comunitatea Europeană privind participarea României la Programul comunitar în domeniul schimburilor electronice de date dintre administratii (IDA), semnat la Geneva la 10 decembrie 2003, si pentru aprobarea plătii contributiei financiare aferente participării la acest program în anul 2004 si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 7 iunie 2004.

Nr. 436.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 217

din 6 mai 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1) si (2) si ale art. 164 alin. (1), (2) si (3) din Codul de procedură fiscală, a dispozitiilor art. 4 lit. j) din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, republicată, cu modificările si completările ulterioare, a dispozitiilor art. 13 si 24 din Hotărârea Guvernului nr. 1.245/2001 pentru aprobarea Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate în asistenta medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitătile clinice, paraclinice si stomatologice, precum si a dispozitiilor art. 84, 85 si 88 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările si completările ulterioare

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Baltă - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3, art. 4 lit. j) si ale art. 127 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, a dispozitiilor art. 13 si 24 din Hotărârea Guvernului nr. 1.245/2001 pentru aprobarea Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate în asistenta medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitătile clinice, paraclinice si stomatologice, precum si a dispozitiilor art. 84, 85 si 88 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Centrul Medical Dr. Gârleanu” - S.R.L. din Timisoara în Dosarul nr. 11.785/CA/2003 al Tribunalului Timis - Sectia comercială.

La apelul nominal răspunde autorul exceptiei, prin avocat Borza Mircea Cristian, cu delegatie la dosar, precum si consilier juridic Rădulescu Mariana, pentru Casa Judeteană de Asigurări de Sănătate Timis.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, apărătorul autorului exceptiei solicită admiterea acesteia astfel cum a fost formulată în fata instantei de judecată, apreciind că dispozitiile legale criticate contravin liberului acces la justitie prin interpretarea textelor legale în sensul existentei posibilitătii caselor de asigurări de sănătate de a emite titluri executorii în baza controalelor asupra prestatorilor de servicii medicale.

Reprezentantul Casei Judetene de Asigurări de Sănătate Timis solicită respingerea exceptiei, apreciind că dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor constitutionale. În ceea ce priveste celelalte aspecte invocate de autorul exceptiei, apreciază că acestea reprezintă probleme de fond, iar nu de constitutionalitate.

Reprezentanul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, apreciind, în ceea ce priveste dispozitiile criticate din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002, că, desi aceasta a fost abrogată prin Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 - Codul de procedură fiscală, prevederile art. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 au fost preluate în continutul art. 1 din Codul de procedură fiscală, iar aceste dispozitii sunt în deplină concordantă cu prevederile constitutionale. Referitor la dispozitiile art. 4 lit. j) din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002, apreciază, fată de prevederile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, că exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă, acestea nemaifiind preluate în continutul Codului de procedură fiscală. În ceea ce priveste dispozitiile art. 127 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002, preluate în continutul art. 164 din Codul de procedură fiscală, arată că, prin Decizia nr. 40 din 29 ianuarie 2004, Curtea a admis exceptia de neconstitutionalitate si, ca atare, această exceptie va fi respinsă ca devenită inadmisibilă, având în vedere că data publicării deciziei de admitere în Monitorul Oficial al României este ulterioară sesizării Curtii cu prezenta exceptie de neconstitutionalitate. În final, referitor la prevederile art. 84, 85 si 88 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150/2002, apreciază că această exceptie este neîntemeiată, având în vedere jurisprudenta constantă a Curtii.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 30 ianuarie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 11.785/CA/2003, Tribunalul Timis – Sectia comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3, art. 4 lit. j) si ale art. 127 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, a dispozitiilor art. 13 si 24 din Hotărârea Guvernului nr. 1.245/2001 pentru aprobarea Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate în asistenta medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitătile clinice, paraclinice si stomatologice, precum si a dispozitiilor art. 84, 85 si 88 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Centrul Medical Dr. Gârleanu” - S.R.L. din Timisoara în cadrul unei cauze comerciale având ca obiect solutionarea actiunii în anulare a unor procese-verbale emise de Casa Judeteană de Asigurări de Sănătate Timis.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că sunt neconstitutionale prevederile art. 3, art. 4 lit. j) si ale art. 127 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 “coroborate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.245/06.12.2001 art. 13, art. 24, Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 150/20.11.2002 art. 84, art. 85, art. 88, prin interpretarea capacitătii Caselor de sănătate de a emite titluri executorii în baza controalelor asupra relatiilor contractuale cu prestatorii de servicii medicale, încălcându-se astfel dreptul fundamental prevăzut de art. 21 din Constitutia României privind accesul liber la justitie, nici o lege neputând îngrădi exercitarea acestui drept, precum si negarea facultativitătii si gratuitătii jurisdictiilor speciale administrative”.

Tribunalul Timis - Sectia comercială consideră că exceptia ridicată este neîntemeiată, deoarece “prin exercitarea controlului din partea unei autorităti publice, soldat cu emiterea de procese-verbale si titluri executorii, nu se încalcă dreptul fundamental prevăzut de art. 21 din Constitutia României”.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 lit. j) din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 este inadmisibilă, potrivit prevederilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, deoarece nu mai sunt în vigoare, fiind expres abrogate prin Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. Celelalte dispozitii ale Ordonantei Guvernului nr. 61/2002, criticate de autorul exceptiei, au fost preluate, în esentă, în art. 1 alin. (1) si (2), art. 101 alin. (1) si art. 164 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, urmând a se examina constitutionalitatea acestor noi reglementări legale. Apreciază că aceste dispozitii legale nu încalcă prevederile art. 21 din Constitutie, întrucât ele “reglementează cu caracter general sfera de aplicare a Codului de procedură fiscală si, respectiv, colectarea creantelor fiscale”. Cu privire la constitutionalitatea dispozitiilor art. 127 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002, preluate de art. 164 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, Curtea Constitutională a statuat deja prin Decizia nr. 289/2003. Nici dispozitiile art. 84, 85 si 88 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 nu încalcă prevederile art. 21 din Constitutie, având în vedere că acestea “reglementează obligatiile Casei Nationale de Asigurări de Sănătate si ale celorlalte case de asigurări, precum si organizarea controlului serviciilor medicale care se acordă asiguratilor”. În ceea ce priveste dispozitiile criticate din Hotărârea Guvernului nr. 1.245/2001, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate a acestora este inadmisibilă.

Presedintii celor două Camere ale Parlamenului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele: Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, precum si celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, asa cum reiese din încheierea de sesizare a Curtii Constitutionale din 30 ianuarie 2004, îl constituie dispozitiile art. 3, art. 4 lit. j) si ale art. 127 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 14 august 2003, cu modificările si completările ulterioare. Anterior sesizării, această ordonantă a fost abrogată în întregime (cu exceptia art. 152) prin art. 200 lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 29 decembrie 2003, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2004.

Dispozitiile art. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 au fost preluate, în esentă, în continutul art. 1 alin. (1) si (2) din Codul de procedură fiscală, iar cele ale art. 127 din actul normativ abrogat au fost preluate, cu un continut identic, în actul normativ abrogator, în continutul prevederilor art. 164 alin. (1), (2) si (3). Conform jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, dacă prevederile unui act normativ au fost abrogate, însă solutia legislativă prevăzută de acestea a fost preluată în continutul altui act normativ, Curtea se va pronunta asupra dispozitiilor corespunzătoare din noua reglementare. Astfel, în cazul de fată, Curtea urmează să se pronunte asupra dispozitiilor art. 1 alin. (1) si (2) si ale art. 164 alin. (1), (2) si (3) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, care au următorul continut:

- Art. 1 alin. (1) si (2): “(1) Prezentul cod reglementează drepturile si obligatiile părtilor din raporturile juridice fiscale privind administrarea impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat si bugetelor locale, prevăzute de Codul fiscal.

(2) Prezentul cod se aplică si pentru administrarea drepturilor vamale, precum si pentru administrarea creantelor provenind din contributii, amenzi si alte sume ce constituie venituri ale bugetului general consolidat, potrivit legii, în măsura în care prin lege nu se prevede altfel.”;

- Art. 164 alin. (1), (2) si (3): “(1) Contestatia la executare se face cu conditia depunerii numai de către persoanele juridice a unei cautiuni egale cu 20% din cuantumul sumei datorate, la unitatea teritorială a Trezoreriei Statului.

(2) Dovada privind plata cautiunii prevăzute la alin. (1) va însoti în mod obligatoriu contestatia debitorului, fără de care aceasta nu va putea fi înregistrată.

(3) Verificarea cuantumului cautiunii se va efectua de judecătorul de serviciu la data înregistrării cererii.”

În ceea ce priveste dispozitiile art. 4 lit. j) din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, republicată, cu modificările si completările ulterioare, Curtea constată că acestea nu au mai fost preluate în actul normativ abrogator, si anume în Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 - Codul de procedură fiscală. Aceste dispozitii aveau următorul continut: “Titlul de creantă este actul prin care, potrivit legii, se stabileste si se individualizează obligatia de plată privind creantele bugetare prevăzute la art. 3, întocmit de organele de specialitate sau de persoanele împuternicite potrivit legii, după cum urmează: [...]

j) alte documente emise de organele competente, prin care se constată si se individualizează creante bugetare.”

Obiect al exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum reiese din încheierea instantei de judecată, îl constituie si dispozitiile art. 13 si 24 din Hotărârea Guvernului nr. 1.245/2001 pentru aprobarea Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate în asistenta medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitătile clinice, paraclinice si stomatologice (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 21 decembrie 2001), abrogată în întregime prin Hotărârea Guvernului nr. 1.510/2002 pentru aprobarea Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate în asistenta medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitătile clinice, paraclinice si stomatologice (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 10 ianuarie 2003).

De asemenea, obiect al exceptiei de neconstitutionalitate, cu care a fost sesizată Curtea Constitutională, îl constituie si dispozitiile art. 84, 85 si 88 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 20 noiembrie 2002, cu modificările si completările ulterioare. Aceste dispozitii legale prevăd:

- Art. 84: “Obligatiile CNAS sunt următoarele:

 a) să asigure logistica functionării unitare si coordonate a sistemului asigurărilor sociale de sănătate;

b) să urmărească colectarea si folosirea cu eficientă a fondului;

c) să folosească mijloace adecvate de mediatizare pentru reprezentarea, informarea si sustinerea intereselor asiguratilor pe care îi reprezintă;

d) să acopere potrivit principiilor prezentei ordonante de urgentă nevoile de servicii de sănătate ale persoanelor, în limita fondurilor disponibile.”;

- Art. 85: “Obligatiile caselor de asigurări sunt următoarele:

a) să verifice acordarea serviciilor medicale, conform contractelor încheiate cu furnizorii de servicii medicale;

b) să deconteze furnizorilor contravaloarea serviciilor medicale contractate si prestate asiguratilor, în maximum 30 de zile de la data raportării, în caz contrar urmând a suporta penalitătile prevăzute în contract;

c) să acorde furnizorilor de servicii medicale sume care să tină seama si de conditiile de desfăsurare a activitătii în zone izolate, în conditii grele si foarte grele, pentru care sunt stabilite drepturi suplimentare, potrivit legislatiei;

d) să informeze furnizorii de servicii medicale asupra conditiilor de contractare si a negocierii clauzelor contractuale;

e) să informeze furnizorii de servicii medicale asupra conditiilor de furnizare a serviciilor medicale si despre orice schimbare în modul de functionare si de acordare a acestora, cu cel putin 30 de zile înainte de aplicarea modificării;

f) să asigure confidentialitatea datelor în conditiile prezentei ordonante de urgentă;

g) să verifice prescrierea si eliberarea medicamentelor în conformitate cu reglementările în vigoare;

h) să transmită situatiile statistice si alte activităti raportate de furnizorii de servicii medicale către institutiile interesate, respectiv directiilor de sănătate publică si centrelor de statistică, cu respectarea prevederilor art. 64 alin. (1) lit. k);

i) să raporteze CNAS, la termenele stabilite, datele solicitate privind serviciile medicale furnizate, precum si evidenta asiguratilor si a documentelor justificative utilizate;

j) să furnizeze, la solicitarea Ministerului Sănătătii si Familiei, prin directiile de sănătate publică, datele de identificare a persoanelor asigurate, numai pentru bolile cu declarare nominală obligatorie, conform legislatiei în vigoare.”;

- Art. 88: “CNAS împreună cu CMR, CFR si OAMR organizează controlul serviciilor medicale care se acordă asiguratilor potrivit prezentei ordonante de urgentă.”

În sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia apreciază că prin dispozitiile legale criticate sunt încălcate prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutia României, revizuită si republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, conform cărora:

- Art. 21 alin. (1) si (2): “(1) Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine următoarele:

I. În ceea ce priveste dispozitiile art. 1 alin. (1) si (2) din Codul de procedură fiscală, Curtea constată că, asa cum sustine însusi autorul exceptiei, acesta critică neconstitutionalitatea modului de aplicare si interpretare a textelor de lege.

Astfel, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 47/1992, republicată, “Curtea Constitutională nu se poate pronunta asupra modului de interpretare si aplicare a legii, ci numai asupra întelesului său contrar Constitutiei” si, în consecintă, Curtea va respinge această exceptie ca fiind inadmisibilă.

II. În ceea ce priveste dispozitiile art. 4 lit. j) din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002, Curtea constată că acestea nu au mai fost preluate în continutul actului normativ care a abrogat în întregime (cu exceptia art. 152) această ordonantă, si anume Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 - Codul de procedură fiscală. Astfel, fată de prevederile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, potrivit cărora Curtea se poate pronunta numai asupra unor prevederi din legi sau ordonante în vigoare, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 lit. j) din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002, republicată, cu modificările si completările ulterioare, este inadmisibilă, având în vedere si faptul că la data sesizării Curtii - 30 ianuarie 2004 - Codul de procedură fiscală intrase deja în vigoare.

III. Cu privire la prevederile art. 13 si 24 din Hotărârea Guvernului nr. 1.245/2001, Curtea retine că, potrivit art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, “hotărăste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele ridicate în fata instantelor judecătoresti sau de arbitraj comercial”, iar potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, “Curtea Constitutională decide asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonantă [...].”

Astfel, hotărârile Guvernului nu pot constitui obiect al controlului de constitutionalitate exercitat de Curtea Constitutională, acestea putând fi atacate numai pe calea contenciosului administrativ.

Pentru aceste motive, potrivit dispozitiilor art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicată, instanta judecătorească trebuia să respingă exceptia de neconstitutionalitate atât a dispozitiilor art. 4 lit. j) din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002, republicată, cu modificările si completările ulterioare, cât si a prevederilor art. 13 si 24 din Hotărârea Guvernului nr. 1.245/2001, printr-o încheiere motivată, fără a mai sesiza Curtea Constitutională. Întrucât instanta de judecată nu s-a conformat acestor dispozitii legale, urmează ca exceptia de neconstitutionalitate a acestor prevederi să fie respinsă ca inadmisibilă de către Curtea Constitutională.

IV. Referitor la dispozitiile art. 164 alin. (1), (2) si (3) din Codul de procedură fiscală, Curtea constată că, prin Decizia nr. 40 din 29 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 16 martie 2004, a admis exceptia de neconstitutionalitate a acestora, retinând cu această ocazie că, “Independent de finalitatea urmărită de legiuitor prin adoptarea reglementării deduse controlului de constitutionalitate, Curtea consideră că aceasta contravine imperativelor principiale enuntate, în măsura în care conditionează însăsi înregistrarea contestatiei la executare, în materie, de plata unei cautiuni. Instituirea unei căi de atac ca modalitate de acces la justitie implică în mod necesar asigurarea posibilitătii de a o utiliza pentru toti cei care au un drept, un interes legitim, capacitate si calitate procesuală. Or, adăugarea la acestea a unei conditii suplimentare, a cărei neîndeplinire are semnificatia drastică a unui veritabil fine de neprimire a cererii de sesizare a instantei cu respectiva cale de atac, constituie o îngrădire a accesului liber la justitie, contravenind astfel prevederilor art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutie.

Îngrădirea este cu atât mai evidentă cu cât efectele neplătii cautiunii nu sunt subsecvente unui act de judecată exercitat de instantă în limitele învestirii si potrivit competentei sale jurisdictionale, ci sunt constatate si dobândesc eficientă pe calea unei operatii tehnico-administrative derulate de judecătorul de serviciu care, luând act că obligatia de plată a cautiunii nu a fost îndeplinită, urmează să refuze înregistrarea contestatiei, împiedicând astfel sesizarea instantei si, prin aceasta, accesul liber la justitie”.

Potrivit dispozitiilor art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, “Nu pot face obiectul exceptiei [...] prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioară a Curtii Constitutionale”. În cazul de fată, sesizarea Curtii cu exceptia de neconstitutionalitate, prin Încheierea din 30 ianuarie 2004 a Tribunalului Timis - Sectia comercială, a fost anterioară datei de 16 martie 2004, data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 40 din 29 ianuarie 2004. În conformitate cu prevederile art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicată, deciziile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, dar, totodată, asa cum a statuat Curtea în numeroase cazuri, acestea sunt opozabile Curtii Constitutionale de la data pronuntării lor.

Ca atare, Curtea urmează a respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 164 alin. (1), (2) si (3) din Codul de procedură fiscală, ca devenită inadmisibilă.

V. În ceea ce priveste dispozitiile art. 84, 85 si 88 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, Curtea constată că acestea reglementează obligatiile caselor de asigurări de sănătate, fără a contine norme prin care s-ar acorda dreptul caselor de asigurări de sănătate să emită documente cu valoare de titlu executoriu pentru recuperarea creantelor de natura celor care constituie obiectul cauzei în care s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate.

Dispozitiile legale criticate nu prevăd nici o îngrădire a exercitării dreptului de acces liber la justitie, consacrat constitutional de art. 21. Oricare dintre părtile contractelor de furnizare a serviciilor medicale se poate adresa instantelor judecătoresti pentru apărarea sau promovarea intereselor sale legitime, iar în cadrul procesului poate exercita neîngrădit drepturile procesuale, potrivit normelor dreptului comun.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie , republicată, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1) si (2) din Codul de procedură fiscală, a dispozitiilor art. 4 lit. j) din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si a dispozitiilor art. 13 si 24 din Hotărârea Guvernului nr. 1.245/2001 pentru aprobarea Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate în asistenta medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitătile clinice, paraclinice si stomatologice, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Centrul Medical Dr. Gârleanu” - S.R.L. din Timisoara în Dosarul nr. 11.785/CA/2003 al Tribunalului Timis - Sectia comercială.

2. Respinge, ca devenită inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 164 alin. (1), (2) si (3) din Codul de procedură fiscală, exceptie ridicată de acelasi autor în acelasi dosar. 3. Respinge, ca fiind neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 84, 85 si 88 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările si completările ulterioare, exceptie ridicată de acelasi autor în acelasi dosar.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 6 mai 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 237

din 27 mai 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificările si completările ulterioare

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Baltă - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificările si completările ulterioare, exceptie ridicată de Vasile Popescu în Dosarul nr. 8.842/2003 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucuresti.

La apelul nominal este prezent autorul exceptiei, precum si Maria Zestroiu, prin avocat Mihaela Jicol, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Autorul exceptiei solicită admiterea exceptiei pentru aceleasi motive pe care le-a invocat în fata instantei judecătoresti.

Avocatul părtii prezente arată că renuntă la cererea de suspendare a solutionării exceptiei si solicită respingerea acesteia, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale cu privire la dispozitiile legale ce fac obiectul exceptiei.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 27 noiembrie 2003, pronuntată în Dosarul nr. 8.842/2003, Judecătoria Sectorului 5 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificările si completările ulterioare, exceptie ridicată de Vasile Popescu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 încalcă art. 41 alin. (2) si (3), art. 49 si 20 din Constitutie, precum si art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Autorul exceptiei îsi motivează exceptia având în vedere prevederile art. 2 alin. (2) din această lege, potrivit cărora “Persoanele ale căror imobile au fost preluate fără titlu valabil îsi păstrează calitatea de proprietar avută la data preluării, pe care o exercită după primirea deciziei sau a hotărârii judecătoresti de restituire”. Astfel, conchide acesta, “rezultă că atunci când preluarea a fost făcută fără titlu persoana îndreptătită nu si-a pierdut niciodată calitatea de proprietar al bunului de care a fost deposedat, iar refuzul statului de a restitui astfel de bunuri în considerarea ocupantului lor actual echivalează cu o nouă nationalizare sau expropiere”.

De asemenea, autorul exceptiei mai sustine că stabilirea unui termen pentru solicitarea restituirii imobilului, asa cum prevede textul criticat, echivalează cu o restrângere a exercitiului unor drepturi, de vreme ce, potrivit normelor dreptului comun, actiunea în revendicare este imprescriptibilă.

Instanta de judecată consideră exceptia ca fiind neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35 /1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Presedintele Camerei Deputatilor arată că instituirea unui termen de prescriptie nu este de natură să încalce prevederile constitutionale, întrucât aceasta este determinată de necesitatea asigurării stabilitătii circuitului civil si a solutionării cu celeritate a cauzelor.

Guvernul consideră că textul care face obiectul exceptiei este constitutional, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Avocatul Poporului apreciază, de asemenea, că textul criticat nu contravine prevederilor constitutionale invocate de autorul exceptiei, arătând că, în jurisprudenta sa, Curtea Constitutională a statuat că legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în acceptiunea principală conferită de Constitutie, în asa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. În acest sens citează Decizia nr. 427/2003 a Curtii Constitutionale.

Presedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost legal sesizată. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificările si completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001, text de lege care are următorul continut:

- Art. 46 alin. (5): “Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la actiune se prescrie în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi.”

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile art. 20, art. 44 alin. (2) si (3) si ale art. 53 din Constitutie, republicată, precum si ale art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională constată că asupra constitutionalitătii dispozitiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 s-a pronuntat prin numeroase decizii, ca de exemplu Decizia nr. 427 din 18 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 5 decembrie 2003, statuând că acest text este constitutional. În considerentele acestei decizii Curtea a retinut că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigente, cărora li se subsumează si instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă. Art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 recunoaste dreptul titularului la exercitarea actiunii în constatarea nulitătii absolute a actelor juridice de înstrăinare a imobilelor preluate în mod abuziv si asigură posibilitatea de valorificare a acestuia în cadrul unui termen impus de ratiuni sociale majore, respectiv de evitarea unor stări de incertitudine prelungite în ceea ce priveste raporturile juridice civile, precum si de asigurarea stabilitătii si securitătii acestora, cu atât mai importante cu cât au ca obiect dreptul de proprietate.

Potrivit art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, “continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege”. Asadar, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în acceptiunea principală conferită de Constitutie, în asa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niste limitări rezonabile în valorificarea acestuia ca drept subiectiv garantat.

Sub acest aspect Curtea a statuat că prin reglementarea dedusă controlului legiuitorul nu a făcut decât să dea expresie acestor imperative, în limitele si potrivit competentei sale constitutionale. Totodată, Curtea a retinut că imprescriptibilitatea, consfintită, cât priveste drepturile reale, cu titlu de principiu în legislatia civilă, nu este consacrată ca atare de Constitutie. Asa fiind, legiuitorul poate, în considerarea unor ratiuni majore, să deroge de la acest principiu, asa cum a procedat prin norma dedusă controlului, fără a îndreptăti calificarea reglementării respective ca fiind neconstitutională. Mai mult, independent de ratiunile înfătisate, împrejurarea că persoana interesată, desi cunostea sau ar fi trebuit să cunoască termenul de introducere a actiunii în constatarea nulitătii, precum si consecintele juridice ale nerespectării acestuia, nu s-a conformat exigentei legale, aceasta invocând de fapt propria sa culpă (cu atât mai putin scuzabilă cu cât respectivul termen a fost prelungit de două ori), lipseste de îndreptătire critica reglementării în cauză, potrivit principiului “nemo auditur propriam turpitudinem allegans”.

Atât considerentele, cât si solutia din această decizie sunt valabile si în cauza de fată, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii.

În ceea ce priveste critica referitoare la încălcarea prevederilor art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, Curtea observă că textul de lege criticat se armonizează cu aceste prevederi, având ca scop asigurarea stabilitătii si securitătii raporturilor civile, cu atât mai importante cu cât au ca obiect dreptul de proprietate. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, în jurisprudenta sa, că statele contractante sunt îndrituite să reglementeze exercitarea dreptului de proprietate în concordantă cu interesul general, adoptând în acest sens legile necesare.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicată, precum si al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE :

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificările si completările ulterioare, exceptie ridicată de Vasile Popescu în Dosarul nr. 8.842/2003 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucuresti.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 27 mai 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

 

ORDIN

privind intrarea în vigoare a Tratatului dintre România si Ucraina privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea si asistenta mutuală în problemele de frontieră, semnat la Cernăuti la 17 iunie 2003

 

În temeiul art. 38 alin. (4) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, potrivit căruia prin ordin al ministrului afacerilor externe se fac cunoscute date si informatii privind evolutiile survenite în privinta tratatelor încheiate de România, precum si textele tratatelor revizuite, care se publică fără plată în Monitorul Oficial al României, Partea I, constatând îndeplinirea procedurii privind intrarea în vigoare a Tratatului dintre România si Ucraina privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea si asistenta mutuală în problemele de frontieră, semnat la Cernăuti la 17 iunie 2003, conform art. 40 din tratatul mentionat, ca urmare a efectuării de către părti a schimbului instrumentelor de ratificare,

pentru cunoasterea acestei evolutii survenite în privinta tratatului mentionat,

ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.

Articol unic. - La data de 27 mai 2004 a intrat în vigoare Tratatul dintre România si Ucraina privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea si asistenta mutuală în problemele de frontieră, semnat la Cernăuti la 17 iunie 2003, ratificat de către Parlamentul României prin Legea nr. 93/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 348 din 21 aprilie 2004.

 

p. Ministrul afacerilor externe,

Bogdan Lucian Aurescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 31 mai 2004.

Nr. 874.

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE*)

privind retragerea autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit IZVORUL SEBES

 

Avand in vedere cererea formulata de CREDITCOOP Casa Centrala de retragere a autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit IZVORUL SEBES, in baza art. 7 alin. 3 din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 6/2003 privind fuziunea si divizarea cooperativelor de credit,

In temeiul prevederilor art. 89 lit. a) liniuta a patra din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobata si modificata prin Legea nr. 200/2002

 

Banca Nationala a Romaniei hotaraste:

 

Art. 1. – Se retrage Autorizatia de functionare seria B Nr. 0009 din data de 23.09.2002 a Cooperativei de credit IZVORUL SEBES, cu sediul in Sebes, Str. Mihai Viteazu, Nr. 5, judetul Alba, numar de ordine in Registrul Comertului J01/1712/1994, urmare aprobarii Bancii Nationale a Romaniei privind cererea de fuziune a cooperativelor de credit Tarnavale Blaj, Cetatea Cetatea de Balta, Dreptatea Crunta, Izvorul Sebes, Dacia Vinerea, pentru urmatoarele motive:

Cu scrisoarea nr. 4896 din 24.12.2003, CREDITCOOP Casa Centrala, in numele Cooperativei de Credit IZVORUL SEBES a formulat cererea de retragere a autorizatiei de functionare a acestei cooperative. In sedinta din 19.02.2004 Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a aprobat cererea de fuziune prin absorbtie a cooperativelor de credit Tarnavale Blaj, Cetatea Cetatea de Balta, Dreptatea Crunta, Izvorul Sebes, Dacia Vinerea.

Urmare a fuziunii, Cooperativa de credit IZVORUL SEBES este absorbita, intregul sau patrimoniu transmitandu-se catre Cooperativa de credit Tarnavale Blaj. Prin urmare, aceasta urmeaza a-si inceta activitatea.

Art. 2. – Prezenta hotarare va fi transmisa CREDITCOOP Casa Centrala si va intra in vigoare la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

 

GUVERNATORUL BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,

MUGUR ISĂRESCU

 

Bucuresti, 25 mai 2004.

Nr. 31.

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE*)

privind retragerea autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit DACIA VINEREA

 

Avand in vedere cererea formulata de CREDITCOOP Casa Centrala de retragere a autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit DACIA VINEREA, in baza art. 7 alin. 3 din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 6/2003 privind fuziunea si divizarea cooperativelor de credit,

In temeiul prevederilor art. 89 lit. a) liniuta a patra din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobata si modificata prin Legea nr. 200/2002

 

Banca Nationala a Romaniei hotaraste:

 

Art. 1. – Se retrage Autorizatia de functionare seria B Nr. 0010 din data de 23.09.2002 a Cooperativei de credit DACIA VINEREA, cu sediul in Vinerea, Str. Principala, Nr. 187, judetul Alba, numar de ordine in Registrul Comertului J01/1710/1994, urmare aprobarii Bancii Nationale a Romaniei privind cererea de fuziune a cooperativelor de credit Tarnavale Blaj, Cetatea Cetatea de Balta, Dreptatea Crunta, Izvorul Sebes, Dacia Vinerea, pentru urmatoarele motive:

Cu scrisoarea nr. 4896 din 24.12.2003, CREDITCOOP Casa Centrala, in numele Cooperativei de Credit DACIA VINEREA a formulat cererea de retragere a autorizatiei de functionare a acestei cooperative. In sedinta din 19.02.2004 Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a aprobat cererea de fuziune prin absorbtie a cooperativelor de credit Tarnavale Blaj, Cetatea Cetatea de Balta, Dreptatea Crunta, Izvorul Sebes, Dacia Vinerea.

Urmare a fuziunii, Cooperativa de credit DACIA VINEREA este absorbita, intregul sau patrimoniu transmitandu-se catre Cooperativa de credit Tarnavale Blaj. Prin urmare, aceasta urmeaza a-si inceta activitatea.

Art. 2. – Prezenta hotarare va fi transmisa CREDITCOOP Casa Centrala si va intra in vigoare la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

GUVERNATORUL BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,

MUGUR ISĂRESCU

 

Bucuresti, 25 mai 2004.

Nr. 32.

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE*)

privind retragerea autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit AMPOIUL ZLATNA

 

Avand in vedere cererea formulata de CREDITCOOP Casa Centrala de retragere a autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit AMPOIUL ZLATNA, in baza art. 7 alin. 3 din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 6/2003 privind fuziunea si divizarea cooperativelor de credit,

In temeiul prevederilor art. 89 lit. a) liniuta a patra din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobata si modificata prin Legea nr. 200/2002,

 

Banca Nationala a Romaniei hotaraste:

 

Art. 1. – Se retrage Autorizatia de functionare seria B Nr. 0011 din data de 23.09.2002 a Cooperativei de credit AMPOIUL ZLATNA, cu sediul in Zlatna, Str. Decebal, Nr. 5, Bl. 25, Ap. 31, judetul Alba, numar de ordine in Registrul Comertului J01/1711/1994, urmare aprobarii Bancii Nationale a Romaniei privind cererea de fuziune a cooperativelor de credit Munteana Aiud, Ampoiul Zlatna, Muresul Ocna Mures, Horia, Closca si Crisan Abrud, Avram Iancu Campeni, Motul Scărisoara, Unirea Lopadea Noua, pentru urmatoarele motive:

Cu scrisoarea nr. 4896 din 24.12.2003, CREDITCOOP Casa Centrala, in numele Cooperativei de Credit AMPOIUL ZLATNA a formulat cererea de retragere a autorizatiei de functionare a acestei cooperative. In sedinta din 19.02.2004 Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a aprobat cererea de fuziune prin absorbtie a cooperativelor de credit Munteana Aiud, Ampoiul Zlatna, Muresul Ocna Mures, Horia, Closca si Crisan Abrud, Avram Iancu Campeni, Motul Scărisoara, Unirea Lopadea Noua.

Urmare a fuziunii, Cooperativa de credit AMPOIUL ZLATNA este absorbita, intregul sau patrimoniu transmitandu-se catre Cooperativa de credit Munteana Aiud. Prin urmare, aceasta urmeaza a-si inceta activitatea.

Art. 2. – Prezenta hotarare va fi transmisa CREDITCOOP Casa Centrala si va intra in vigoare la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

 

GUVERNATORUL BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,

MUGUR ISĂRESCU

 

Bucuresti, 25 mai 2004.

Nr. 33.

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE*)

privind retragerea autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit CODRUL BELIU

 

Avand in vedere cererea formulata de CREDITCOOP Casa Centrala de retragere a autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit CODRUL BELIU, in baza art. 7 alin. 3 din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 6/2003 privind fuziunea si divizarea cooperativelor de credit,

In temeiul prevederilor art. 89 lit. a) liniuta a patra din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobata si modificata prin Legea nr. 200/2002,

 

Banca Nationala a Romaniei hotaraste:

 

Art. 1. – Se retrage Autorizatia de functionare seria B Nr. 0017 din data de 23.09.2002 a Cooperativei de credit CODRUL BELIU, cu sediul in Beliu, Nr. 630, judetul Arad, numar de ordine in Registrul Comertului J/02/102/1998, urmare aprobarii Bancii Nationale a Romaniei privind cererea de fuziune a cooperativelor de credit Magura Buteni, Codrul Beliu, pentru urmatoarele motive:

Cu scrisoarea nr. 4896 din 24.12.2003, CREDITCOOP Casa Centrala, in numele Cooperativei de Credit CODRUL BELIU a formulat cererea de retragere a autorizatiei de functionare a acestei cooperative. In sedinta din 19.02.2004 Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a aprobat cererea de fuziune prin absorbtie a cooperativelor de credit Magura Buteni, Codrul Beliu.

Urmare a fuziunii, Cooperativa de credit CODRUL BELIU este absorbita, intregul sau patrimoniu transmitandu-se catre Cooperativa de credit Magura Buteni. Prin urmare, aceasta urmeaza a-si inceta activitatea.

Art. 2. – Prezenta hotarare va fi transmisa CREDITCOOP Casa Centrala si va intra in vigoare la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

GUVERNATORUL BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,

MUGUR ISĂRESCU

 

Bucuresti, 25 mai 2004.

Nr. 34.

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE*)

privind retragerea autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit CERMEIANA CERMEI

 

Avand in vedere cererea formulata de CREDITCOOP Casa Centrala de retragere a autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit CERMEIANA CERMEI, in baza art. 7 alin. 3 din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 6/2003 privind fuziunea si divizarea cooperativelor de credit,

In temeiul prevederilor art. 89 lit. a) liniuta a patra din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobata si modificata prin Legea nr. 200/2002,

 

Banca Nationala a Romaniei hotaraste:

 

Art. 1. – Se retrage Autorizatia de functionare seria B Nr. 0015 din data de 23.09.2002 a Cooperativei de credit CERMEIANA CERMEI, cu sediul in Cermei, bl. 302B, judetul Arad, numar de ordine in Registrul Comertului J02/443/1998, urmare aprobarii Bancii Nationale a Romaniei privind cererea de fuziune a cooperativelor de credit Crisana Gurahont, Muresana Savarsin, Ogorul Tarnova, Crisul Alb Ineu, Cermeina Cermei, pentru urmatoarele motive:

Cu scrisoarea nr. 4896 din 24.12.2003, CREDITCOOP Casa Centrala, in numele Cooperativei de Credit CERMEIANA CERMEI a formulat cererea de retragere a autorizatiei de functionare a acestei cooperative. In sedinta din 19.02.2004 Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a aprobat cererea de fuziune prin absorbtie a cooperativelor de credit Crisana Gurahont, Muresana Savarsin, Ogorul Tarnova, Crisul Alb Ineu, Cermeina Cermei.

Urmare a fuziunii, Cooperativa de credit CERMEIANA CERMEI este absorbita, intregul sau patrimoniu transmitandu-se catre Cooperativa de credit Crisana Gurahont. Prin urmare, aceasta urmeaza a-si inceta activitatea.

Art. 2. – Prezenta hotarare va fi transmisa CREDITCOOP Casa Centrala si va intra in vigoare la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

 

GUVERNATORUL BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,

MUGUR ISĂRESCU

 

Bucuresti, 25 mai 2004.

Nr. 35.