MONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E
A I
Anul 172
(XVI) - Nr. 576 LEGI, DECRETE,
HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Marti, 29
iunie 2004
SUMAR
LEGI SI
DECRETE
300.
- Lege privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale
care desfăsoară activităti economice în mod independent
520.
- Decret pentru promulgarea Legii privind autorizarea persoanelor fizice si
a asociatiilor familiale care desfăsoară activităti economice în mod
independent
303.
- Lege privind statutul magistratilor
523.
- Decret pentru promulgarea Legii privind statutul magistratilor
304.
- Lege privind organizarea judiciară
524.
- Decret pentru promulgarea Legii privind organizarea judiciară
LEGI SI
DECRETE
PARLAMENTUL
ROMÂNIEI
|
CAMERA DEPUTATILOR |
SENATUL |
privind autorizarea persoanelor fizice si a
asociatiilor familiale care desfăsoară activităti economice în mod independent
Parlamentul
României adoptă prezenta
lege.
CAPITOLUL I
Art. 1. - (1) Persoanele fizice, cetăteni români sau cetăteni
străini, care provin din statele membre ale Uniunii Europene si din statele
apartinând Spatiului Economic European, pot desfăsura activităti economice pe
teritoriul României, în mod independent, sau pot constitui asociatii familiale
în conditiile prevăzute de prezenta lege.
(2) Persoanele
fizice si asociatiile familiale pot fi autorizate să desfăsoare activităti
economice în toate domeniile, meseriile si ocupatiile, cu exceptia celor
reglementate prin legi speciale.
Art. 2. - (1) Asociatia familială se poate înfiinta
la initiativa unei persoane fizice si se constituie din membrii de familie ai
acesteia.
(2) Sunt
considerati membrii unei familii, în sensul prezentei legi, sotul, sotia si
copiii acestora care au împlinit vârsta de 16 ani, la data autorizării
asociatiei familiale, precum si rudele acestora până la gradul al patrulea
inclusiv.
(3) În cazul
desfăsurării activitătii în contextul dreptului de stabilire, asociatia
familială se constituie din membrii de familie care au domiciliul sau resedinta
în România.
(4) Asociatia
familială este reprezentată în relatiile cu tertii de persoana din initiativa
căreia s-a înfiintat sau de persoana împuternicită de aceasta, în baza unei
procuri autentificate.
Art. 3. - (1) Persoana fizică care desfăsoară activităti
economice în mod independent, precum si persoanele fizice care sunt membri ai
asociatiilor familiale au, în sensul prezentei legi, calitatea de angajat
propriu.
(2) Calitatea de
angajat propriu se referă la dreptul de a fi asigurat în sistemul public de
pensii si alte drepturi de asigurări sociale, al asigurărilor sociale de
sănătate si al asigurărilor pentru somaj, în conditiile prevăzute de legile
care reglementează aceste domenii.
(3) Persoanele
fizice care desfăsoară activităti economice în mod independent si asociatiile
familiale autorizate în conditiile prezentei legi nu pot angaja persoane cu
contract individual de muncă pentru desfăsurarea activitătilor pentru care s-a
obtinut autorizatia.
Art. 4. - Persoana fizică care desfăsoară activităti
economice în mod independent si asociatia familială trebuie să detină
autorizatia si certificatul de înregistrare eliberate în conditiile prezentei
legi.
CAPITOLUL II
Autorizarea.
Procedura de autorizare.
Anularea
autorizatiei
Art. 5. - Pot desfăsura activităti economice în mod
independent sau în cadrul asociatiilor familiale persoanele fizice care
îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele conditii:
a) au împlinit
vârsta de 18 ani, în cazul persoanelor fizice ce solicită autorizarea pentru
desfăsurarea de activităti economice în mod independent si a persoanelor fizice
care au initiativa constituirii asociatiei familiale, respectiv vârsta de 16
ani, în cazul membrilor asociatiei familiale;
b) starea
sănătătii le permite desfăsurarea activitătii pentru care se solicită
autorizatia;
c) au calificarea
- pregătire profesională sau, după caz, experientă profesională -, necesară
pentru a desfăsura activitatea economică pentru care se solicită autorizatia;
d) nu au fost
condamnate penal prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru
săvârsirea de fapte sanctionate de legile financiare, vamale si cele care
privesc disciplina financiar-fiscală de natura celor care se înscriu în
cazierul fiscal;
e) îndeplinesc
conditiile de functionare prevăzute de legislatia specifică în domeniul
sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului, protectiei muncii si apărării
împotriva incendiilor si cerintele reglementărilor specifice protectiei
consumatorului pentru activitatea desfăsurată, precum si normele de calitate a
produselor si serviciilor puse pe piată.
Art. 6. - (1) În vederea emiterii autorizatiei pentru
desfăsurarea de activităti economice în mod independent sau în cadrul unei
asociatii familiale, trebuie să se asigure la primăria competentă o
documentatie care va cuprinde:
a) cerere-tip; în cazul asociatiei familiale trebuie să contină semnăturile tuturor membrilor asociatiei;
b) rezervarea
denumirii la oficiul registrului comertului;
c) certificatul de
cazier fiscal al persoanei solicitante, respectiv al fiecărui membru al
asociatiei familiale, în original. Cetătenii străini neînregistrati fiscal în
România au obligatia să prezinte o declaratie pe propria răspundere
autentificată, din care să rezulte că nu au datorii fiscale si că nu au
săvârsit fapte de natura celor care se înscriu în cazierul fiscal, sanctionate
de legile financiare, vamale si cele care privesc disciplina financiar-fiscală;
d) copii de pe
actele de identitate;
e) în cazul
desfăsurării activitătii în contextul dreptului de stabilire - actele din care
să rezulte domiciliul sau resedinta;
f) certificatul
medical pentru persoana fizică, respectiv pentru fiecare membru al asociatiei
familiale, prin care se atestă că starea sănătătii le permite desfăsurarea
activitătii pentru care se solicită autorizatia, eliberat de medicul de familie
sau de o unitate sanitară;
g) declaratia-tip
pe propria răspundere că îndeplineste conditiile de functionare prevăzute de
legislatia specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei
mediului, protectiei muncii si apărării împotriva incendiilor, precum si
reglementările specifice protectiei consumatorului pentru activitatea
desfăsurată si normele de calitate a produselor si serviciilor puse pe piată;
h) copii de pe
documentele prevăzute la art. 7, care dovedesc pregătirea profesională sau,
după caz, experienta profesională, pentru desfăsurarea activitătii pentru care
se solicită autorizarea.
(2) În cazul în
care pentru practicarea unor activităti economice, ocupatii sau meserii sunt
prevăzute, prin acte normative, cerinte de pregătire profesională si/sau de
atestare specifice, persoana fizică sau, după caz, reprezentantul asociatiei
familiale trebuie să depună dovada îndeplinirii cerintelor respective.
(3) În cazul în
care activitatea economică pentru care se solicită autorizarea nu necesită
calificare, persoana fizică nu va prezenta dovada pregătirii sau experientei
profesionale prevăzute la alin. (1) lit. h).
Art. 7. - (1) Calificarea prevăzută la art. 5 lit.
c), dobândită în România, poate fi dovedită cu următoarele documente, după caz:
a) diploma,
certificatul sau adeverinta prin care se dovedeste absolvirea unei institutii
de învătământ preuniversitar sau universitar;
b) certificatul de
absolvire a unei forme de pregătire profesională, organizată în conditiile
legii în vigoare la data eliberării acestuia;
c) certificatul de
competentă profesională, eliberat de institutiile abilitate conform legislatiei
în vigoare;
d) cartea de
mestesugar, obtinută în conditiile prevăzute de actele normative în vigoare la
data eliberării acesteia;
e) carnetul de
muncă al solicitantului, din care să reiasă că acesta a fost încadrat în muncă
pe o durată de minimum 2 ani în activitatea, meseria sau ocupatia pentru care
se solicită autorizarea;
f) declaratie de
notorietate cu privire la abilitatea de a desfăsura activitatea pentru care se
solicită autorizarea, eliberată de primarul localitătii respective în mod
gratuit în cazul meseriilor traditionale artizanale;
g) autorizatia
eliberată în conditiile Decretului-lege nr. 54/1990 sau ale Legii nr. 507/2002
privind organizarea si desfăsurarea unor activităti economice de către persoane
fizice, cu modificările ulterioare;
h) alte dovezi
care să ateste experienta profesională.
(2) Persoanele
fizice prevăzute la art. 1 alin. (1) care au dobândit calificarea în
străinătate trebuie să depună pentru obtinerea autorizatiei, după caz:
a) atestatul de
recunoastere si/sau echivalare eliberat de Ministerul Educatiei si Cercetării,
prin Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor, pentru
documentele prevăzute la alin. 1 lit. a);
b) atestatul de
recunoastere a calificării dobândite în străinătate, în afara sistemului de
învătământ, eliberat de Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei,
în conditiile stabilite prin Ordinul ministrului muncii, solidaritătii sociale
si familiei nr. 701/2003 pentru desemnarea institutiei care să recunoască
automat documentele care dovedesc calificarea dobândită în străinătate, în
afara sistemului de învătământ, de cetăteni români sau cetăteni ai statelor
membre ale Uniunii Europene si ai statelor apartinând Spatiului Economic
European.
Art. 8. - Autorizatia pentru desfăsurarea de către
persoane fizice a unor activităti economice în mod independent, precum si
pentru înfiintarea si functionarea de asociatii familiale, denumită în
continuare autorizatie, se eliberează, la cerere:
a) în cazul
desfăsurării activitătii în contextul dreptului de stabilire, de către primarii
comunelor, oraselor, municipiilor, respectiv ai sectoarelor municipiului
Bucuresti, în a căror rază teritorială solicitantii îsi au domiciliul sau
resedinta;
b) în cazul
desfăsurării activitătii în contextul prestării de servicii, de către primarii
comunelor, oraselor, municipiilor, respectiv ai sectoarelor municipiului
Bucuresti, în a căror rază teritorială solicitantii vor presta activitătile
respective.
Art. 9. - Primăria are obligatia ca în termen de 10
zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de autorizare sau, după caz,
de completare a autorizatiei, să elibereze autorizatia si copia certificată a
acesteia.
Art. 10. - Autorizatia va cuprinde în mod obligatoriu:
a) datele de
identificare a emitentului autorizatiei;
b) datele de identificare
a persoanei fizice care va desfăsura activităti economice în mod independent
sau a persoanei din initiativa căreia se înfiintează asociatia familială si a
membrilor acesteia;
c) activitatea
principală si, după caz, activitătile secundare pentru care se eliberează
autorizatia, codificate conform Clasificării activitătilor din economia
natională - CAEN, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997, actualizată
prin Ordinul presedintelui Institutului National de Statistică nr. 601/2002,
clasă de 4 cifre;
d) locul de
desfăsurare a activitătii principale si, după caz, a activitătilor secundare;
e) data eliberării
autorizatiei si numărul de înregistrare al acesteia.
Art. 11. - (1) În cazul persoanelor prevăzute la art.
1 alin. (1) care exercită în mod legal o activitate economică ce face obiectul
prezentei legi într-un stat membru al Uniunii Europene sau apartinând Spatiului
Economic European, în care sunt stabilite, si care solicită desfăsurarea
activitătii respective în România în contextul prestării de servicii,
autorizatia prevăzută de prezenta lege va fi eliberată de primării în baza
cererii si a documentului care atestă că solicitantul desfăsoară în statul de
provenientă în mod legal activitatea pentru care solicită autorizarea.
(2) Actul prevăzut
la alin. (1) va fi depus în copie tradusă si legalizată.
Art. 12. - (1) O persoană fizică care desfăsoară
activităti economice în mod independent sau o asociatie familială are dreptul
de a detine o singură autorizatie.
(2) Pentru
desfăsurarea altei activităti care nu este prevăzută în autorizatie este
necesară completarea autorizatiei.
(3) Activitătile
de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă pot fi realizate, în
conditiile stabilite de dispozitiile legale în vigoare, fără a fi necesar ca
aceste activităti să fie prevăzute în autorizatie.
Art. 13. - (1) Anularea autorizatiei se realizează în
baza cererii de renuntare sau când una dintre conditiile de autorizare
prevăzute la art. 5 nu mai este îndeplinită.
(2) Cererea de
renuntare la autorizatie se adresează în scris autoritătii administratiei
publice locale emitente de către persoana fizică care desfăsoară activităti
economice în mod independent sau de către reprezentantul asociatiei familiale
si se solutionează în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării
cererii.
(3) Emitentul va
transmite lunar la oficiul registrului comertului cazurile de anulare a
autorizatiei, prevăzute în prezenta lege, împreună cu originalul certificatelor
de înregistrare si va comunica aceste cazuri si organelor fiscale competente
aflate pe raza teritorială a autoritătii publice emitente.
(4) Anularea
autorizatiei atrage radierea din oficiu din registrul comertului a persoanei
fizice care desfăsoară activităti economice în mod independent sau a asociatiei
familiale.
Art. 14. - Persoanelor fizice, cetăteni străini, care
desfăsoară activităti economice pe teritoriul României, autorizate în
conformitate cu prevederile prezentei legi, li se aplică regimul valutar
stabilit prin reglementările Băncii Nationale a României.
Art. 15. - (1) Organele de control competente conform
dispozitiilor legale în vigoare vor verifica prin sondaj periodic respectarea
conditiilor de autorizare de către persoanele fizice care desfăsoară activităti
economice în mod independent si asociatiile familiale autorizate în conditiile
prezentei legi.
(2) În cazul în
care se constată că una dintre conditiile de autorizare nu este îndeplinită,
autoritatea care a emis autorizatia va fi notificată în vederea anulării
autorizatiei.
(3) Anularea autorizatiei
în situatia prevăzută la alin. (2) atrage radierea din registrul comertului
fără plata taxelor prevăzute de lege.
CAPITOLUL III
Procedura
de înregistrare în registrul comertului
Art. 16. - (1) În vederea eliberării certificatului de
înregistrare, primăriile au obligatia să ia măsurile necesare pentru a asigura
obtinerea cazierului fiscal si dovada rezervării denumirii firmei necesare
pentru eliberarea si depunerea autorizatiei, în copie certificată, la oficiul
registrului comertului.
(2) Depunerea
autorizatiei în copie certificată de oficiul registrului comertului se
realizează în termen de maximum 3 zile de la eliberarea acesteia.
(3) În cazul în
care transmiterea documentelor prevăzute la alin. (1) se face prin postă,
taxele postale aferente sunt suportate din taxa de eliberare a autorizatiei.
(4) Prin exceptie
de la dispozitiile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 privind registrul
comertului, republicată, cu modificările si completările ulterioare,
înregistrarea în registrul comertului a comerciantilor persoane fizice si
asociatii familiale se face numai pe baza autorizatiei emise de primari.
(5) În termen de 7
zile lucrătoare de la primirea documentelor transmise de primărie, oficiul
registrului comertului va emite si va transmite către primărie certificatul de
înregistrare.
(6) Data
comunicării certificatului de înregistrare către comerciant va fi transmisă de
către primării organelor fiscale competente din structura teritorială a
Ministerului Finantelor Publice, pentru evidenta fiscală.
(7) Transmiterea
se face în scris, nominal, în intervalul cuprins între prima si a cincea zi a
fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Art. 17. - Primăriile au obligatia să notifice
institutiilor abilitate cu supravegherea respectării de către comercianti a
legislatiei specifice în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei
mediului, protectiei muncii si apărării împotriva incendiilor, conform
prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 573/2002 pentru aprobarea procedurilor de
autorizare a functionării comerciantilor, despre eliberarea autorizatiei si a
certificatului de înregistrare.
CAPITOLUL IV
Art. 18. - Activitătile economice care fac obiectul
prezentei legi sunt prevăzute în anexa nr. 3 la Ordinul ministrului muncii,
solidaritătii sociale si familiei nr. 701 din 17 decembrie 2003 pentru
desemnarea institutiei care să recunoască automat documentele care dovedesc
calificarea dobândită în străinătate, în afara sistemului de învătământ, de
cetăteni români sau cetăteni ai statelor membre ale Uniunii Europene si ai
statelor apartinând Spatiului Economic European, publicat în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 19 din 9 ianuarie 2004.
Art. 19. - Autoritatea competentă să elibereze
documentele care atestă experienta profesională dobândită în România, pentru
persoanele care doresc să desfăsoare în statele membre ale Uniunii Europene si
în statele apartinând Spatiului Economic European activităti economice care fac
obiectul prezentei legi, se stabileste prin hotărâre a Guvernului.
Art. 20. - (1) Respingerea cererii de autorizare si
refuzul înregistrării în registrul comertului în mod nejustificat, precum si
măsura anulării autorizatiei pot fi contestate în instantă, în conditiile
legii.
(2) Nerespectarea
termenului prevăzut la art. 9 se sanctionează cu amendă de 500.000 lei pentru
fiecare zi de întârziere.
Art. 21. - Constituie contraventia prevăzută de art. 1
lit. a) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei împotriva unor
activităti comerciale ilicite, republicată, cu modificările si completările
ulterioare, si se sanctionează, potrivit legii, începerea desfăsurării oricărei
activităti comerciale înainte de obtinerea autorizatiei si a certificatului de
înregistrare, prevăzute de prezenta lege.
Art. 22. - Persoanele fizice independente si
asociatiile familiale care s-au înfiintat în baza Legii nr. 507/2002 privind
organizarea si desfăsurarea unor activităti economice de către persoane fizice
sau care si-au preschimbat autorizatia emisă în baza Decretului-lege nr.
54/1990 privind organizarea si desfăsurarea unor activităti economice pe baza
liberei initiative nu au obligatia de preschimbare a autorizatiei.
Art. 23. - În aplicarea prevederilor prezentei legi
vor fi elaborate norme metodologice care vor fi aprobate prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea comună a Agentiei Nationale pentru Întreprinderi Mici
si Mijlocii si Cooperatie, a Ministerului Administratiei si Internelor si a
Ministerului Justitiei - Oficiul National al Registrului Comertului, în termen
de 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
Art. 24. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de
zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Pe data
intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
a) Legea nr.
507/2002 privind organizarea si desfăsurarea unor activităti economice de către
persoane fizice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582
din 6 august 2002, cu modificările ulterioare;
b) Hotărârea
Guvernului nr. 58/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr. 507/2002 privind organizarea si desfăsurarea unor activităti
economice de către persoane fizice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 20 februarie
2003, cu modificările si completările ulterioare, precum si orice alte
dispozitii contrare.
Această lege a
fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si
ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.
|
PRESEDINTELE
CAMEREI DEPUTATILOR VALER
DORNEANU |
PRESEDINTELE
SENATULUI NICOLAE
VĂCĂROIU |
Bucuresti, 28 iunie 2004.
Nr.
300.
pentru promulgarea Legii privind autorizarea persoanelor
fizice si a asociatiilor familiale care desfăsoară activităti economice în mod
independent
În temeiul
prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia
României, republicată,
Presedintele
României decretează:
Articol unic. - Se
promulgă Legea privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor
familiale care desfăsoară activităti economice în mod independent si se dispune
publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
ION
ILIESCU
Bucuresti, 26 iunie 2004.
Nr. 520.
PARLAMENTUL
ROMÂNIEI
|
CAMERA DEPUTATILOR |
SENATUL |
privind
statutul magistratilor
Parlamentul
României adoptă prezenta
lege.
TITLUL I
Dispozitii generale
CAPITOLUL I
Principii
Art. 1. - (1) Justitia se înfăptuieste de judecători
în numele legii si are ca scop apărarea ordinii de drept si garantarea
respectării drepturilor, a libertătilor si a intereselor legitime ale
persoanelor.
(2) Judecătorii
sunt independenti, se supun numai legii si trebuie să fie impartiali.
(3) Orice
persoană, organizatie, autoritate sau institutie este datoare să respecte
independenta judecătorilor.
Art. 2. - Judecătorii, procurorii si
magistratii-asistenti ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie au calitatea de
magistrati si fac parte din corpul magistratilor.
Art. 3. - (1) Judecătorii numiti de Presedintele
României sunt inamovibili, în conditiile prezentei legi.
(2) Judecătorii
inamovibili pot fi mutati prin transfer, delegare, detasare sau promovare,
numai cu acordul lor, si pot fi suspendati sau eliberati din functie în
conditiile prevăzute de prezenta lege.
Art. 4. - (1) Procurorii numiti de Presedintele
României se bucură de stabilitate, în conditiile prezentei legi si ale Legii
privind Consiliul Superior al Magistraturii.
(2) Procurorii
care se bucură de stabilitate pot fi mutati prin transfer, detasare sau
promovare, numai cu acordul lor. Ei pot fi delegati, suspendati sau eliberati
din functie în conditiile prevăzute de prezenta lege.
Art. 5. - (1) Magistratii sunt obligati ca, prin
întreaga lor activitate, să asigure suprematia legii, să respecte drepturile si
libertătile persoanelor, precum si egalitatea lor în fata legii si să asigure
un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participantilor la procedurile
judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte normele deontologice
ale profesiei de magistrat si să participe la formarea profesională continuă.
(2) Judecătorii nu
pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă.
CAPITOLUL II
Art. 6. - Functiile de judecător, procuror,
magistrat-asistent si asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte
functii publice sau private, cu exceptia functiilor didactice din învătământul
superior, în conditiile legii.
Art. 7. - (1) Magistratilor le este interzis:
a) să desfăsoare
activităti comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
b) să desfăsoare
activităti de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură;
c) să aibă
calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau
control la societăti civile, societăti comerciale, inclusiv bănci sau alte
institutii de credit, societăti de asigurare ori financiare, companii
nationale, societăti nationale sau regii autonome;
d) să aibă
calitatea de membru al unui grup de interes economic.
(2) Prin derogare
de la regula prevăzută la alin. (1) lit. c), magistratii pot fi actionari sau
asociati ca urmare a legii privind privatizarea în masă.
Art. 8. - (1) Magistratii nu se subordonează
scopurilor si doctrinelor politice.
(2) Magistratii nu
pot să facă parte din partide sau formatiuni politice si nici să desfăsoare
activităti cu caracter politic.
(3) Magistratii
sunt obligati ca în exercitarea atributiilor să se abtină de la exprimarea sau
manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice.
Art. 9. - (1) Magistratii nu îsi pot exprima public
opinia cu privire la procese aflate în curs de desfăsurare sau asupra unor
cauze cu care a fost sesizat parchetul.
(2) Magistratilor
nu le este permis să comenteze sau să justifice în presă ori în emisiuni
audiovizuale hotărârile sau solutiile date în dosarele rezolvate de ei.
(3) Magistratii nu
pot să dea consultatii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă
procesele respective sunt pe rolul altor instante sau parchete decât acelea în
cadrul cărora îsi exercită functia si nu pot îndeplini orice altă activitate
care, potrivit legii, se realizează de avocat.
(4) Magistratilor
le este permis să pledeze, în conditiile prevăzute de lege, numai în cauzele
lor personale, ale ascendentilor si descendentilor, ale sotilor, precum si ale
persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar si în asemenea situatii
însă magistratilor nu le este îngăduit să se folosească de calitatea pe care o
au pentru a influenta solutia instantei de judecată sau a parchetului si
trebuie să evite a se crea aparenta că ar putea influenta în orice fel solutia.
Art. 10. - (1) Magistratii pot participa la elaborarea
de publicatii sau studii de specialitate, a unor lucrări literare ori
stiintifice sau la emisiuni audiovizuale, cu exceptia celor cu caracter
politic.
(2) Magistratii
pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de
acte normative, a unor documente interne sau internationale, cu acordul
conducătorului instantei sau al parchetului.
(3) Magistratii
pot fi membri ai societătilor stiintifice sau academice, precum si ai
asociatiilor sau fundatiilor care au scop stiintific ori profesional.
TITLUL II
Cariera magistratilor
CAPITOLUL I
Art. 11. - Recrutarea magistratilor se face prin
concurs, pe baza competentei profesionale, a aptitudinilor si a bunei
reputatii.
Art. 12. - Recrutarea si formarea profesională
initială în vederea ocupării functiei de magistrat se realizează prin
Institutul National al Magistraturii.
Art. 13. - (1) Admiterea la Institutul National al
Magistraturii se face cu respectarea principiilor transparentei si egalitătii,
exclusiv pe bază de concurs.
(2) La concursul
pentru admiterea la Institutul National al Magistraturii se poate înscrie
persoana care îndeplineste cumulativ următoarele conditii:
a) are cetătenia
română, domiciliul în România si capacitate deplină de exercitiu;
b) este licentiată
în drept;
c) nu are
antecedente penale, nu are cazier fiscal si se bucură de o bună reputatie;
d) cunoaste limba
română;
e) este aptă, din
punct de vedere medical, pentru exercitarea functiei. Comisia medicală se numeste
prin ordin comun al ministrului justitiei si al ministrului sănătătii.
Art. 14. - (1) Concursul de admitere se organizează
anual la data si locul stabilite de Institutul National al Magistraturii, cu
aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Data, locul, modul de
desfăsurare a
concursului de
admitere si numărul de locuri scoase la concurs se aduc la cunostintă printr-un
comunicat de presă si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a
III-a, pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii si pe cea
a Institutului National al Magistraturii, cu cel putin 90 de zile înainte de
data stabilită pentru concurs.
(2) Consiliul
Superior al Magistraturii stabileste în fiecare an numărul de cursanti, în
functie de posturile de judecători si procurori vacante, precum si de cele care
vor fi înfiintate.
(3) Comisia de
admitere, comisia de elaborare a subiectelor si comisia de solutionare a
contestatiilor sunt numite prin hotărâre a Consiliului Superior al
Magistraturii.
Verificarea dosarelor
candidatilor si îndeplinirea conditiilor prevăzute la art. 13 alin. (2) se
realizează de comisia de admitere.
(4) Rezultatele
concursului se afisează la sediul Institutului National al Magistraturii si se
aduc la cunostintă publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al
Magistraturii si pe cea a Institutului National al Magistraturii.
(5) Candidatii
nemultumiti de rezultatele concursului pot formula contestatii în termen de 3
zile de la afisare la comisia de solutionare a contestatiilor. Aceasta le va
solutiona în termen de 3 zile. Decizia comisiei de solutionare a contestatiilor
este irevocabilă, dispozitiile alin. (4) fiind aplicabile în mod corespunzător.
Art. 15. - (1) Cursantii Institutului National al
Magistraturii au calitatea de auditori de justitie.
(2) Formarea
profesională initială în cadrul Institutului National al Magistraturii constă
în pregătirea teoretică si practică a auditorilor de justitie pentru a deveni
judecători sau procurori.
(3) Durata
cursurilor de formare profesională a auditorilor de justitie este de 2 ani.
După primul an de cursuri, auditorii de justitie optează, în ordinea mediilor
si în raport cu numărul posturilor, pentru functia de judecător sau procuror.
(4) În perioada
cursurilor, auditorii de justitie efectuează stagii de practică în cadrul
instantelor judecătoresti si al parchetelor, asistă la sedintele de judecată si
la activitatea de urmărire penală, pentru a cunoaste în mod direct activitătile
pe care le desfăsoară magistratii si personalul auxiliar de specialitate.
(5) Programul de
formare profesională a auditorilor de justitie se aprobă de Consiliul Superior
al Magistraturii, la propunerea Institutului National al Magistraturii.
Art. 16. - (1) Auditorii de justitie beneficiază de o
indemnizatie lunară corespunzătoare functiei de magistrat stagiar, în raport cu
vechimea pe care o au ca auditori.
(2) Indemnizatia
auditorilor de justitie prevăzută la alin. (1) are natura si regimul juridic al
unui drept salarial si se stabileste pe baza indemnizatiei brute prevăzute de
lege pentru magistratii stagiari.
(3) Indemnizatiile
auditorilor de justitie se plătesc din fondul prevăzut în bugetul anual aprobat
al Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Perioada în
care o persoană a avut calitatea de auditor de justitie, dacă a promovat
examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii, constituie
vechime în magistratură.
(5) Prevederile
alin. (1)-(4) se aplică si auditorilor de justitie proveniti din alte tări, pe
baza întelegerilor încheiate cu ministerele de justitie din tările respective.
Art.17. - (1) Abaterile disciplinare ale auditorilor
de justitie de la îndatoririle ce le revin potrivit legii sau Regulamentului
Institutului National al Magistraturii se sanctionează disciplinar.
(2) Sanctiunile disciplinare
aplicabile auditorilor de justitie sunt:
a) avertismentul;
b) diminuarea
indemnizatiei cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni sau
proportional cu numărul absentelor nemotivate, dacă acestea depăsesc 8 ore
într-o lună;
c) exmatricularea
din Institutul National al Magistraturii.
(3) Avertismentul
se aplică, în scris, de directorul Institutului National al Magistraturii si
poate fi contestat la consiliul stiintific al institutului.
(4) Sanctiunile
prevăzute la alin. (2) lit. b) si c) se aplică de consiliul stiintific al
Institutului National al Magistraturii.
(5) Hotărârile
consiliului stiintific prevăzute la alin. (3) si (4) pot fi atacate la instanta
de contencios administrativ si fiscal competentă.
(6) În cazul
exmatriculării din Institutul National al Magistraturii, cel sanctionat este
obligat să restituie indemnizatia si cheltuielile de scolarizare.
(7) Procedura de
constatare a abaterilor si de aplicare a sanctiunilor disciplinare se stabileste
prin Regulamentul Institutului National al Magistraturii.
Art. 18. - (1) După încheierea cursurilor în cadrul
Institutului National al Magistraturii, auditorii de justitie sustin un examen
de absolvire, constând în probe teoretice si practice, prin care se verifică
însusirea cunostintelor necesare exercitării functiei de judecător sau de
procuror.
(2) Auditorii de
justitie care au promovat examenul prevăzut la alin. (1) vor fi numiti,
potrivit legii, de regulă, în functiile pentru care au optat după primul an de
cursuri în cadrul Institutului National al Magistraturii.
(3) Auditorii de
justitie care nu promovează examenul de absolvire se pot prezenta încă o dată
pentru sustinerea acestuia la următoarea sesiune organizată de Institutul
National al Magistraturii. În cazul în care auditorul de justitie nu se
prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul în a doua
sesiune, el nu poate fi numit ca magistrat si este obligat să restituie
indemnizatia si cheltuielile de scolarizare.
Art. 19. - (1) Absolventii Institutului National al
Magistraturii sunt obligati să îndeplinească timp de 6 ani functia de judecător
sau de procuror.
(2) În cazul în
care un magistrat absolvent al Institutului National al Magistraturii este
eliberat din functie înainte de expirarea perioadei de 6 ani, din initiativa sa
ori din motive care îi sunt imputabile, el este obligat să restituie
indemnizatia de auditor de justitie si cheltuielile de scolarizare efectuate cu
formarea sa, proportional cu timpul rămas până la împlinirea termenului
prevăzut la alin. (1).
CAPITOLUL II
Magistratii
stagiari
Art. 20. - (1) Judecătorii stagiari si procurorii
stagiari sunt numiti în functie de către Consiliul Superior al Magistraturii,
pe baza rezultatelor obtinute la examenul de absolvire a Institutului National
al Magistraturii.
(2) Judecătorii
stagiari si procurorii stagiari pot fi numiti în functie numai la judecătorii
sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea.
Art. 21. - (1) Durata stagiului este de 3 ani.
(2) În perioada
stagiului, judecătorii si procurorii sunt obligati să continue formarea
profesională, sub coordonarea unui judecător sau procuror anume desemnat de
presedintele judecătoriei sau, după caz, de prim-procurorul parchetului de pe
lângă această instantă.
(3) Conducerea
instantelor si a parchetelor este obligată să asigure toate conditiile pentru
buna desfăsurare a stagiului.
Art. 22. - (1) Judecătorii stagiari au dreptul să facă
parte din completul de judecată numai alături de un judecător inamovibil.
(2) Procurorii
stagiari au dreptul să pună concluzii în instantă, să efectueze si să semneze
acte procedurale, sub coordonarea unui procuror care se bucură de stabilitate.
Art. 23. - (1) Judecătorul sau procurorul care
răspunde de coordonarea magistratilor stagiari întocmeste anual un referat de
evaluare individuală privind însusirea cunostintelor practice specifice
activitătii de judecător sau de procuror.
(2) În vederea
prezentării la examenul de capacitate, ultimul referat de evaluare individuală
cuprinde în mod obligatoriu avizul consultativ al presedintelui curtii de apel
sau al procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel.
Art. 24. - (1) După încheierea perioadei de stagiu,
magistratii stagiari sunt obligati să se prezinte la examenul de capacitate. În
cazul în care magistratul stagiar este respins la examenul de capacitate, el
este obligat să se prezinte la sesiunea următoare.
(2) Lipsa
nejustificată de la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la două
sesiuni atrage pierderea calitătii de judecător stagiar sau de procuror
stagiar.
(3) Persoana care,
din motive justificate, nu s-a prezentat la examenul de capacitate poate
sustine acest examen dacă de la încheierea stagiului până la data fixată pentru
examen nu au trecut mai mult de 2 ani.
Dispozitiile alin.
(2) se aplică în mod corespunzător.
(4) După trecerea
termenului de 2 ani, persoanele prevăzute la alin. (3) sunt obligate să
efectueze din nou stagiul, potrivit legii.
Art. 25. - (1) Examenul de capacitate al magistratilor
stagiari se organizează anual de Consiliul Superior al Magistraturii, prin
intermediul Institutului National al Magistraturii.
(2) Data, locul si
modul de desfăsurare a examenului de capacitate se publică în Monitorul Oficial
al României, Partea a III-a, precum si pe pagina de Internet a Consiliului
Superior al Magistraturii si pe cea a Institutului National al Magistraturii,
cu cel putin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examenul de
capacitate.
(3) Cererile de înscriere
la examenul de capacitate, însotite de referatele de evaluare si de celelalte
acte necesare potrivit Regulamentului privind examenul de capacitate al
magistratilor stagiari, se depun la Institutul National al Magistraturii în
termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului.
Art. 26. - (1) Comisia pentru examenul de capacitate
este alcătuită din judecători de la Înalta Curte de Casatie si Justitie,
procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie,
judecători de la curtile de apel, procurori de la parchetele de pe lângă
curtile de apel, cadre didactice din învătământul juridic universitar acreditat
sau din Institutul National al Magistraturii, numiti prin hotărâre a
Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Comisiile pentru
examenul de capacitate sunt alcătuite, după caz, din judecători, respectiv
procurori, precum si din cadre didactice din învătământul juridic universitar
acreditat.
Art. 27. - (1) Examenul de capacitate constă în
verificarea cunostintelor teoretice si practice prin probe scrise si orale.
(2) Probele cu
caracter teoretic au ca obiect fundamentele constitutionale ale statului de
drept, institutiile de bază ale dreptului, organizarea judiciară si Codul
deontologic al magistratilor. La sustinerea probelor orale participă cel putin
3 membri ai comisiei prevăzute la art. 26 alin. (1).
(3) Probele cu
caracter practic constau în solutionarea de spete si întocmirea de acte
judiciare, distincte pentru judecători si procurori, în functie de specificul
activitătii acestora.
Art. 28. - (1) Rezultatele examenului de capacitate se
înscriu în tabelul de clasificare a candidatilor, care se afisează la sediul
Institutului National al Magistraturii si se aduc la cunostintă publică pe
pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii si pe cea a
Institutului National al Magistraturii.
(2) După
întocmirea tabelului de clasificare a candidatilor, Consiliul Superior al
Magistraturii validează examenul de capacitate, în prima sedintă care urmează
afisării rezultatelor.
(3) Consiliul
Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, examenul de
capacitate în cazurile în care constată că nu au fost respectate conditiile
prevăzute de lege sau de regulament privind organizarea examenului sau că
există dovada săvârsirii unor fraude.
Art. 29. - (1) După validarea examenului de
capacitate, lista tuturor posturilor vacante de la judecătorii si parchetele de
pe lângă aceste instante se publică de îndată, separat pentru judecători si
procurori, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, si se afisează la
sediile instantelor si parchetelor, prin grija Consiliului Superior al
Magistraturii.
(2) Candidatii
declarati admisi la examenul de capacitate au dreptul, în ordinea mediilor,
să-si aleagă posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora
în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.
Judecătorii
stagiari pot opta numai pentru posturi de judecător, iar procurorii stagiari
numai pentru posturi de procuror.
(3) Candidatului
care nu si-a exercitat dreptul de alegere a postului în termenul prevăzut la
alin. (2) i se propune, din oficiu, un post de către Consiliul Superior al
Magistraturii. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie.
(4) La medii egale
are prioritate la alegerea postului, în următoarea ordine, detinătorul titlului
de doctor în drept, cel care are o vechime mai mare în magistratură ori
magistratul care functionează la instanta sau parchetul pentru care a optat.
(5) Repartizarea
pe posturi se afisează la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, al
instantelor si al parchetelor, se comunică persoanelor interesate si se publică
pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
CAPITOLUL III
Numirea
magistratilor
Art. 30. - (1) Judecătorii inamovibili si procurorii
care se bucură de stabilitate sunt numiti de Presedintele României, la
propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Propunerile de
numire se fac în cel mult 3 luni de la data validării examenului de capacitate.
(3) În perioada
dintre data validării examenului de capacitate si data intrării în vigoare a
actului de numire de către Presedintele României, magistratii în functie
primesc salariul corespunzător functiei imediat superioare celei de magistrat
stagiar.
Art. 31. - (1) Pot fi numiti în magistratură, pe bază
de concurs, personalul de specialitate juridică asimilat magistratilor potrivit
prezentei legi, precum si avocatii, notarii, asistentii judiciari, consilierii
juridici, persoanele care au îndeplinit functii de specialitate juridică în
aparatul Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Curtii
Constitutionale, Avocatului Poporului, Curtii de Conturi sau al Consiliului
Legislativ, cu o vechime în specialitate de cel putin 5 ani.
(2) În termen de
cel mult 3 luni de la data validării concursului prevăzut la alin. (1),
Consiliul Superior al Magistraturii propune Presedintelui României numirea în
functia de judecător sau, după caz, de procuror a candidatilor admisi.
(3) După numirea
în functia de magistrat, persoanele prevăzute la alin. (1) sunt obligate să
urmeze, pe o perioadă de 6 luni, un curs de formare profesională în cadrul
Institutului National al Magistraturii.
(4) Judecătorii
Curtii Constitutionale care, la data numirii, aveau functia de judecător sau de
procuror au dreptul, la încetarea mandatului, să revină la postul detinut
anterior.
(5) Profesorii
universitari din învătământul juridic superior acreditat, precum si persoanele
care au îndeplinit functia de magistrat sau magistrat-asistent la Înalta Curte de
Casatie si Justitie cel putin 5 ani de la numire în conditiile legii si care
si-au încetat activitatea din motive neimputabile pot fi numite în magistratură
fără concurs.
Art. 32. - (1) Înainte de a începe să-si exercite
functia, judecătorii si procurorii depun următorul jurământ: “Jur să respect
Constitutia si legile tării, să apăr drepturile si libertătile fundamentale ale
persoanei, să-mi îndeplinesc atributiile cu onoare, constiintă si fără
părtinire.”
(2) Refuzul
depunerii jurământului atrage, de drept, nulitatea numirii în functie.
(3) Jurământul se
depune în sedintă solemnă, în fata magistratilor instantei sau, după caz, ai
parchetului la care a fost numit magistratul, după citirea actului de numire.
(4) Depunerea
jurământului se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de
conducătorul instantei sau, după caz, al parchetului si de doi dintre
magistratii prezenti, precum si de cel care a depus jurământul.
(5) Depunerea
jurământului nu este necesară în cazul transferului sau al promovării judecătorului
ori procurorului în altă functie în cadrul corpului magistratilor.
(6) Actele
efectuate de magistrat înainte de depunerea jurământului sunt nule.
CAPITOLUL IV
Art. 33. - (1) Formarea profesională continuă a
magistratilor constituie garantia independentei si impartialitătii în
exercitarea functiei.
(2) Formarea
profesională continuă trebuie să tină seama de dinamica procesului legislativ
si constă, în principal, în cunoasterea si aprofundarea legislatiei interne, a
documentelor europene si internationale la care România este parte, a
jurisprudentei instantelor judecătoresti si a Curtii Constitutionale, a
jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a
Comunitătilor Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice ale
profesiei de magistrat, precum si în abordarea multidisciplinară a
institutiilor cu caracter de noutate.
Art. 34. - Responsabilitatea pentru formarea
profesională continuă a magistratilor revine Institutului National al
Magistraturii, conducătorilor instantelor sau parchetelor la care acestia îsi
desfăsoară activitatea,
precum si fiecărui
magistrat, prin pregătire individuală.
Art. 35. - (1) Magistratii participă, cel putin o dată
la 3 ani, la programe de formare profesională continuă organizate de Institutul
National al Magistraturii, de institutii de învătământ superior din tară sau
din străinătate ori la alte forme de perfectionare profesională.
(2) Consiliul
Superior al Magistraturii aprobă anual, la propunerea Institutului National al
Magistraturii, programul de formare profesională continuă a magistratilor.
(3) Formarea
profesională continuă a magistratilor se realizează tinându-se seama de
necesitatea specializării lor.
Art. 36. - (1) În cadrul fiecărei curti de apel si în
cadrul fiecărui parchet de pe lângă curtea de apel se organizează periodic
activităti de formare profesională continuă, constând în consultări, dezbateri,
seminarii, sesiuni sau mese rotunde, cu participarea Institutului National al
Magistraturii. Tematica acestora se aprobă de Consiliul Superior al
Magistraturii.
(2) Presedintele
curtii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă
curtea de apel desemnează magistratii care răspund de organizarea activitătii
de formare profesională continuă a magistratilor de la curtea de apel si
instantele din circumscriptia acesteia, respectiv de la parchetul de pe lângă
curtea de apel si parchetele subordonate.
Art. 37. - (1) Pentru verificarea îndeplinirii
criteriilor de competentă profesională a magistratilor, activitatea acestora
este supusă anual unei evaluări privind îndeplinirea cu celeritate a
lucrărilor, practica de casare sau, după caz, infirmările de solutii, obligatia
de formare profesională continuă, comportamentul în cadrul raporturilor de
serviciu si îndeplinirea celorlalte îndatoriri profesionale prevăzute de lege.
(2) Evaluarea
prevăzută la alin. (1) se face de comisii constituite în circumscriptia curtii
de apel, respectiv a parchetului de pe lângă curtea de apel, prin hotărâre a
Consiliului Superior al Magistraturii, separat pentru judecători si procurori.
(3) Evaluarea
judecătorilor Înaltei Curti de Casatie si Justitie, a procurorilor din
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetul National
Anticoruptie se face de comisii constituite prin hotărâre a Consiliului
Superior al Magistraturii.
(4) Criteriile de
evaluare a activitătii profesionale a magistratilor sunt prevăzute în anexa
care face parte integrantă din prezenta lege.
(5) Regulamentul
privind procedura de evaluare a activitătii profesionale a magistratilor se
aprobă prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 38. - (1) Prin raportul de evaluare a activitătii
profesionale a magistratului, întocmit de comisiile prevăzute la art. 37 alin.
(2) sau (3), se poate acorda unul dintre calificativele: foarte bine, bine,
satisfăcător sau nesatisfăcător.
(2) Judecătorii
sau procurorii nemultumiti de calificativul acordat pot face contestatie la sectia
corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de
zile de la comunicare.
(3) În
solutionarea contestatiei, sectiile Consiliului Superior al Magistraturii pot
cere conducătorului instantei sau parchetului ori comisiilor prevăzute la art.
37 alin. (2) sau (3) orice informatii pe care le consideră necesare, iar
citarea magistratului pentru a fi audiat este obligatorie.
(4) Hotărârile
sectiilor pot fi atacate la plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
Hotărârile plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca instantă de
judecată, sunt definitive si irevocabile.
Art. 39. - (1) Magistratii care primesc calificativul
nesatisfăcător sunt obligati să urmeze pentru o perioadă cuprinsă între 3 si 6
luni cursuri speciale organizate de Institutul National al Magistraturii.
(2) Magistratii
care primesc calificativul satisfăcător în urma a două evaluări consecutive
sunt obligati să urmeze pentru o perioadă cuprinsă între 3 si 6 luni cursuri
speciale organizate de Institutul National al Magistraturii.
(3) Cursurile
prevăzute la alin. (1) si (2) se încheie prin sustinerea unui examen, în
conditiile prezentei legi.
(4) Magistratul
care primeste în urma a două evaluări consecutive calificativul nesatisfăcător
sau care nu a promovat examenul prevăzut la alin. (3) este eliberat din functie
pentru incapacitate profesională de către Presedintele României, la propunerea
Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 40. - (1) Evolutia carierei de magistrat de la
intrarea în magistratură până la încetarea functiei se consemnează în fisa din
dosarul profesional, care se întocmeste si se păstrează de Consiliul Superior
al Magistraturii.
(2) Datele
continute în dosarul profesional sunt confidentiale, în conditiile prevăzute de
lege.
(3) Magistratul are
acces la propriul dosar profesional si poate obtine copii ale actelor existente
în dosar.
Art. 41. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii
constituie si actualizează o bază de date cuprinzând magistratii care s-au
remarcat în activitatea lor profesională.
(2) În aprecierea
activitătii profesionale se acordă importantă următoarelor criterii:
a) rezultatele
evaluărilor activitătii profesionale a magistratului;
b) detinerea de
titluri si grade academice sau didactice în învătământul juridic superior;
c) absolvirea unor
cursuri de specializare;
d) sustinerea de
comunicări stiintifice, referate sau alte lucrări în cadrul unor congrese,
seminarii, mese rotunde sau al altor forme de dezbatere stiintifică;
e) publicarea de
lucrări de specialitate juridică;
f) detinerea unor
functii de specialitate în institute de cercetare interne sau internationale;
g) cunoasterea
unor limbi străine;
h) detinerea
cunostintelor de operare pe calculator;
i) orice alte
asemenea elemente care pot caracteriza cariera magistratului.
(3) Prelucrarea
datelor cu caracter personal cuprinse în baza de date prevăzută la alin. (1) se
realizează în conditiile legii.
CAPITOLUL V
Promovarea
magistratilor si accesul la functiile de conducere
SECTIUNEA 1
Promovarea
în functii de executie la tribunale, curti de apel si la parchete
Art. 42. - (1) Promovarea în functii de executie
reprezintă recunoasterea performantelor profesionale ale magistratilor si
constituie o componentă a carierei acestora.
(2) Promovarea
magistratilor se face numai cu consimtământul lor.
Art. 43. - (1) Promovarea magistratilor în functii de
executie se face numai prin concurs organizat la nivel national, tinându-se
seama de vechimea în magistratură si de activitatea profesională a magistratului,
precum si de posturile vacante existente la tribunale si curti de apel sau,
după caz, la parchete.
(2) Concursul
pentru promovarea magistratilor în functii de executie se organizează, anual
sau ori de câte ori este nevoie, de Institutul National al Magistraturii, prin
hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Data, locul,
modul de desfăsurare a concursului si posturile vacante pentru care se
organizează concurs se comunică tuturor magistratilor, prin curtile de apel si
parchete, cu cel putin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.
Art. 44. - (1) Pot participa la concursul de promovare
în functii de executie magistratii care în ultimii 3 ani înaintea concursului
au avut calificativul foarte bine, n-au săvârsit abateri disciplinare si
îndeplinesc următoarele conditii minime de vechime:
a) 8 ani vechime
în magistratură, pentru promovarea în functiile de judecător de tribunal sau
tribunal specializat si procuror la parchetul de pe lângă tribunal sau la
parchetul de pe lângă tribunalul specializat pentru minori si familie;
b) 12 ani vechime
în magistratură, pentru promovarea în functiile de judecător de curte de apel
si procuror la parchetul de pe lângă curtea de apel;
c) 15 ani vechime
în magistratură, pentru promovarea în functia de procuror la Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.
(2) Consiliul
Superior al Magistraturii verifică îndeplinirea conditiilor prevăzute la alin.
(1).
Art. 45. - Magistratii care îndeplinesc conditiile
prevăzute la art. 44 pot participa la concurs, în vederea promovării pe loc, în
limita numărului de locuri aprobat anual de Consiliul Superior al
Magistraturii.
Art. 46. - (1) Concursul de promovare în functii de
executie constă în probe scrise si orale, cu caracter teoretic si practic,
precum si în elaborarea unui studiu de specialitate.
(2) Probele scrise
si orale se sustin la una dintre următoarele discipline, în functie de
specializarea magistratului: drept civil, drept penal, drept comercial, drept
administrativ, drept financiar si fiscal, dreptul muncii, dreptul familiei,
drept international privat, precum si, indiferent de specializare, procedura
civilă sau procedura penală. Studiul de specialitate va aborda probleme ce tin
de competenta instantei sau a parchetului unde magistratul solicită promovarea,
jurisprudenta instantelor judecătoresti si a Curtii Constitutionale,
jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, jurisprudenta Curtii de
Justitie a Comunitătilor Europene si drept comparat.
Art. 47. - În termen de cel mult 30 de zile de la
comunicarea rezultatelor, Consiliul Superior al Magistraturii dispune, prin
hotărâre, promovarea magistratilor declarati admisi.
SECTIUNEA a
2-a
Accesul
la functiile de conducere din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, curtilor de
apel si parchetelor
Art. 48. - (1) Promovarea în functii de conducere la
instantele judecătoresti si parchete se face pe o perioadă de 5 ani, fără
posibilitatea reînvestirii, de Consiliul Superior al Magistraturii, dintre
magistratii care au calificativul foarte bine în ultimii 5 ani, nu au fost
sanctionati disciplinar, s-au remarcat în activitatea profesională si au o bună
capacitate de organizare si decizie.
(2) Evidenta
posturilor vacante de conducere de la instantele judecătoresti si parchete este
publică si disponibilă permanent pe pagina de Internet a Consiliului Superior
al Magistraturii.
(3) Magistratii
îsi pot depune candidaturile însotite de un proiect privind exercitarea
atributiilor specifice functiei de conducere la instanta ori parchetul pentru
care candidează, precum si orice alte acte considerate relevante, în termen de
30 de zile de la publicare, la Consiliul Superior al Magistraturii.
(4) Selectia
magistratilor pentru promovarea în functii de conducere se face de Consiliul
Superior al Magistraturii, pe baza dosarelor profesionale, a criteriilor
stabilite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, a
informatiilor cuprinse în baza de date prevăzută la art. 41 alin. (1), a
proiectului mentionat la alin. (3) si a unui interviu.
(5) Pentru
realizarea selectiei prevăzute la alin. (4) sunt necesare cel putin două
candidaturi.
Art. 49. - (1) Pentru promovarea în functii de
conducere, sunt necesare următoarele conditii minime de vechime:
a) pentru functia de
presedinte si vicepresedinte de judecătorie, prim-procuror al parchetului de pe
lângă judecătorie si adjunct al acestuia, o vechime de 8 ani în magistratură;
b) pentru functia de
presedinte, vicepresedinte si presedinte de sectie de tribunal sau tribunal
specializat, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal sau al
parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori si familie, adjunct al
acestuia si procuror sef sectie al parchetului de pe lângă tribunal sau al
parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori si familie, o vechime de 10
ani în magistratură;
c) pentru functia
de presedinte, vicepresedinte, presedinte de sectie la curtea de apel, procuror
general al parchetului de pe lângă curtea de apel si adjunct al acestuia,
procuror sef sectie al parchetului de pe lângă curtea de apel, judecător
inspector si procuror inspector, o vechime de 15 ani în magistratură;
d) pentru functia
de consilier al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casatie si Justitie si procuror sef sectie al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casatie si Justitie, o vechime de 18 ani în magistratură.
(2) Pentru
promovarea în functii de conducere, magistratul trebuie să aibă dreptul să
functioneze la instanta sau, după caz, parchetul la care solicită promovarea în
functia de conducere.
Art. 50. - (1) La încetarea mandatului functiei de
conducere, magistratul poate opta între depunerea candidaturii pentru o altă
functie de conducere din magistratură la aceeasi instantă sau la acelasi
parchet ori
la altă instantă
sau parchet ori pentru exercitarea functiei de magistrat la orice instantă sau
la orice parchet, în conditiile legii.
(2) Revocarea din
functia de conducere se poate dispune, după caz, de Consiliul Superior al
Magistraturii din oficiu, la propunerea colegiilor de conducere ale instantelor
sau ale parchetelor ori ca sanctiune disciplinară, în conditiile legii.
SECTIUNEA a 3-a
Promovarea
în functia de judecător la Înalta Curte de Casatie si Justitie si accesul la
functiile de conducere din cadrul Înaltei Curti de Casatie si Justitie si al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie
Art. 51. - (1) Promovarea în functia de judecător la
Înalta Curte de Casatie si Justitie se face de către Consiliul Superior al
Magistraturii, dintre judecătorii sau procurorii care au calificativul foarte
bine în ultimii 5 ani, nu au fost sanctionati disciplinar, s-au remarcat în
activitatea profesională si au o vechime efectivă în magistratură sau în
învătământul juridic superior acreditat de cel putin 15 ani.
(2) Evidenta
posturilor vacante de judecător la Înalta Curte de Casatie si Justitie este
publică si disponibilă permanent pe pagina de Internet a Consiliului Superior
al Magistraturii si pe cea a Înaltei Curti de Casatie si Justitie.
(3) Magistratii care
îndeplinesc conditiile prevăzute la alin. (1) îsi pot depune candidaturile
pentru functia de judecător la Înalta Curte de Casatie si Justitie, însotite de
orice înscrisuri considerate relevante, în termen de 30 de zile de la
publicare, la Consiliul Superior al Magistraturii.
(4) Candidaturile
prevăzute la alin. (3) se analizează de colegiul de conducere al Înaltei Curti
de Casatie si Justitie, care prezintă Consiliului Superior al Magistraturii un
raport consultativ asupra promovării.
Art. 52. - (1) Presedintele, vicepresedintele si
presedintii de sectii ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie sunt numiti de
către Presedintele României, la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curti de Casatie si Justitie care au
o vechime minimă de 18 ani în magistratură sau în învătământul juridic superior
acreditat, pe o perioadă de 5 ani, fără posibilitatea reînvestirii.
(2) Presedintele
României nu poate refuza numirea în functiile de conducere prevăzute la alin.
(1) decât motivat, aducând la cunostinta Consiliului Superior al Magistraturii
motivele refuzului.
(3) Judecătorii
Înaltei Curti de Casatie si Justitie care îndeplinesc conditiile prevăzute la
alin. (1) îsi pot depune candidaturile pentru functia de presedinte sau
vicepresedinte al Înaltei Curti de Casatie si Justitie ori presedinte de
sectie, la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la
data la care functia de presedinte, vicepresedinte sau presedinte de sectie a
devenit vacantă.
(4) Revocarea din
functie a presedintelui, a vicepresedintelui sau a presedintilor de sectii ai
Înaltei Curti de Casatie si Justitie se face de către Presedintele României, la
propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, ca sanctiune disciplinară.
Art. 53. - (1) Procurorul general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul
acestuia, precum si procurorul general al Parchetului National Anticoruptie si
adjunctul acestuia sunt numiti de către Presedintele României, la propunerea
Consiliului Superior al Magistraturii, cu recomandarea ministrului justitiei,
dintre procurorii care au o vechime minimă de 18 ani în magistratură, pe o
perioadă de 5 ani, fără posibilitatea reînvestirii. Dispozitiile art. 52 alin.
(2) se aplică în mod corespunzător.
(2) Revocarea din
functie a procurorilor cu functii de conducere prevăzuti la alin. (1) se face
de către Presedintele României, la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii, ca sanctiune disciplinară.
Art. 54. - La încetarea mandatului pentru functiile de
conducere prevăzute la art. 52 si 53, magistratul poate opta între depunerea
candidaturii pentru o altă functie de conducere la aceeasi instantă sau parchet
sau la altă instantă sau parchet ori pentru exercitarea functiei de magistrat
la orice instantă sau parchet.
CAPITOLUL VI
Delegarea,
detasarea si transferul
Art. 55. - (1) În cazul în care o judecătorie, un
tribunal sau un tribunal specializat nu poate functiona normal din cauza absentei
temporare a unor judecători, existentei unor posturi vacante sau altor asemenea
cauze, presedintele curtii de apel, la propunerea presedintelui respectivei
instante din circumscriptia acelei curti de apel, poate delega, cu acordul lor,
judecători de la alte instante din circumscriptia mentionată.
(2) Delegarea
judecătorilor curtilor de apel se dispune, cu acordul lor, de Consiliul
Superior al Magistraturii, la solicitarea presedintelui curtii de apel, cu
respectarea celorlalte conditii prevăzute la alin. (1).
(3) În interesul
serviciului, procurorii pot fi delegati de către procurorul general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.
(4) Delegarea
magistratilor se poate face pe o perioadă de cel mult 60 de zile si poate fi
prelungită cu acordul magistratului cel mult 60 de zile într-un an.
(5) Pe perioada
delegării magistratii beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege.
Art. 56. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii
poate dispune detasarea magistratilor, numai cu acordul scris al acestora, la
alte instante sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul
National al Magistraturii, Ministerul Justitiei sau la unitătile subordonate
acestuia ori la alte autorităti publice.
(2) Durata
detasării este cuprinsă între 6 luni si 3 ani.
Detasarea poate fi
prelungită pentru o durată de până la 3 ani, o singură dată, cu respectarea
conditiilor prevăzute la alin. (1).
(3) În perioada
detasării, judecătorii si procurorii îsi păstrează calitatea de magistrati si
beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru personalul detasat.
Când salariul si
celelalte drepturi bănesti prevăzute pentru functia în care este detasat
magistratul sunt inferioare celor de care acesta beneficiază în calitatea sa de
magistrat, el îsi păstrează indemnizatia de încadrare lunară si celelalte
drepturi bănesti ale functiei de magistrat pe care o detine.
(4) După încetarea
detasării, magistratul revine la postul detinut anterior.
Art. 57. - Delegarea si detasarea nu se pot face la
instante sau parchete de nivel superior celor la care magistratul are dreptul
să functioneze potrivit legii.
Art. 58. - Transferul magistratilor de la o instantă
la altă instantă sau de la un parchet la alt parchet ori la o institutie
publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de Consiliul Superior al
Magistraturii.
Art. 59. - La cerere, judecătorii pot fi numiti în
functia de procuror, iar procurorii în functia de judecător, prin decret al
Presedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu
respectarea conditiilor prevăzute în prezenta lege.
CAPITOLUL VII
Suspendarea
din functie si încetarea functiei de magistrat
Art. 60. - (1) Magistratul este suspendat din functie
în următoarele cazuri:
a) când a fost
pusă în miscare actiunea penală împotriva sa;
b) când suferă de o
boală psihică, care îl împiedică să-si exercite functia în mod corespunzător.
(2) Suspendarea
din functie a magistratului se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii.
(3) În perioada
suspendării din functie, magistratului nu i se plătesc drepturile salariale.
Această perioadă nu constituie vechime în magistratură.
Art. 61. - (1) În cazul prevăzut la art. 60 alin. (1)
lit. a), Consiliul Superior al Magistraturii comunică de îndată magistratului
si conducerii instantei sau parchetului unde acesta functionează hotărârea prin
care s-a dispus suspendarea din functie.
(2) Dacă se
dispune scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale, achitarea
sau încetarea procesului penal fată de magistrat, suspendarea din functie
încetează, iar magistratul este repus în situatia anterioară, i se plătesc
drepturile bănesti de care a fost lipsit pe perioada suspendării din functie si
i se recunoaste vechimea în magistratură pentru această perioadă.
Art. 62. - (1) În cazul prevăzut la art. 60 alin. (1)
lit. b), boala psihică se constată printr-o expertiză de specialitate, la
sesizarea presedintelui instantei sau, după caz, a conducătorului parchetului,
iar suspendarea din functie se dispune pe perioada recomandată de comisia
medicală de specialitate, numită în conditiile art. 13 alin. (2) lit. e).
(2) După expirarea
perioadei prevăzute la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza
unei noi expertize, poate hotărî încetarea suspendării si repunerea în functie
a magistratului, prelungirea acesteia sau, dacă boala este ireversibilă,
propune Presedintelui României eliberarea sa din functie.
(3) În perioada
suspendării, magistratului i se plătesc drepturile de asigurări sociale de
sănătate, potrivit legii.
Art. 63. - (1) Magistratii sunt eliberati din functie
în următoarele cazuri:
a) demisie;
b) pensionare,
potrivit legii;
c) transfer într-o
altă functie, în conditiile legii;
d) incapacitate
profesională;
e) ca sanctiune
disciplinară;
f) condamnarea
definitivă a magistratului pentru o infractiune;
g) neîndeplinirea
oricăreia dintre conditiile prevăzute la art. 13 alin. (2).
(2) Eliberarea din
functie a magistratilor se dispune prin decret al Presedintelui României, la
propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. În situatia prevăzută la
alin. (1) lit. e), Consiliul Superior al Magistraturii comunică hotărârea de
aplicare a sanctiunii rămasă irevocabilă Administratiei Prezidentiale, în
vederea emiterii decretului de eliberare din functie de către Presedintele
României.
(3) Eliberarea din
functie a magistratilor stagiari se face de Consiliul Superior al
Magistraturii.
(4) În cazul în
care magistratul cere eliberarea din functie prin demisie, Consiliul Superior
al Magistraturii poate stabili un termen de cel mult 30 de zile de la care
demisia să devină efectivă, dacă prezenta magistratului este necesară.
(5) Magistratul
eliberat din functie din motive neimputabile îsi păstrează gradul profesional
dobândit în ierarhia instantelor sau a parchetelor.
Art. 64. - (1) Magistratii pot fi mentinuti în
functie, după împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege, până la
vârsta de 68 de ani, cu avizul conform al Consiliului Superior al
Magistraturii, la propunerea presedintelui curtii de apel sau, după caz, a
procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, a presedintelui
Înaltei Curti de Casatie si Justitie, a procurorului general al Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie ori a procurorului general al
Parchetului National Anticoruptie.
(2) În mod
exceptional, magistratii pensionati pentru limită de vârstă pot fi reîncadrati
în functie până la împlinirea vârstei de 68 de ani, cu respectarea procedurii
prevăzute la alin. (1).
CAPITOLUL
VIII
Magistratii-asistenti
ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie
Art. 65. - (1) Prim-magistratul-asistent,
magistratii-asistenti sefi si magistratii-asistenti ai Înaltei Curti de Casatie
si Justitie fac parte din corpul magistratilor si se bucură de stabilitate.
(2)
Magistratii-asistenti sunt numiti si promovati în functie de Consiliul Superior
al Magistraturii, pe bază de concurs.
(3) Conditiile
generale de numire a magistratilor-asistenti sunt cele prevăzute pentru functia
de magistrat.
Art. 66. - (1) Prim-magistratul-asistent este promovat
dintre magistratii-asistenti sefi cu o vechime de cel putin 4 ani în această
functie.
(2)
Magistratii-asistenti sefi gradul III sunt promovati dintre magistratii-asistenti
cu cel putin 3 ani vechime în această functie. După o perioadă de 2 ani ca
magistrati-asistenti sefi pot fi trecuti în gradul II si după alti 5 ani în
gradul I.
(3)
Magistratii-asistenti gradul III sunt numiti fără concurs dintre judecătorii
sau procurorii cu o vechime în magistratură de cel putin 4 ani. După o perioadă
de 3 ani în această functie, magistratii-asistenti pot fi trecuti în gradul II,
iar după alti 3 ani în gradul I.
(4)
Magistratii-asistenti gradul III pot fi numiti, prin concurs, si dintre
avocati, notari, consilieri juridici, cadre didactice din învătământul superior
cu o vechime de cel putin 6 ani, precum si grefieri cu studii superioare
juridice de la curtile de apel si Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu o
vechime de cel putin 10 ani.
Art. 67. - (1) Prim-magistratul-asistent are
următoarele atributii:
a) coordonează
activitatea magistratilor-asistenti din sectii si a functionarilor din
Cancelaria Înaltei Curti de Casatie si Justitie;
b) ia parte la
sedintele Sectiilor Unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie si ale
Completului de 9 judecători, ca instantă disciplinară.
(2)
Prim-magistratul-asistent are si alte atributii stabilite prin Regulamentul
privind organizarea administrativă si functionarea Înaltei Curti de Casatie si
Justitie.
Art. 68. - Magistratii-asistenti sefi au următoarele
atributii:
a) participă la
sedintele de judecată ale sectiilor si ale Completului de 9 judecători;
b) repartizează
magistratii-asistenti care participă la sedintele de judecată;
c) asigură tinerea
în bune conditii a evidentelor sectiilor si realizarea la timp a tuturor
lucrărilor.
Art. 69. - Magistratii-asistenti participă la
sedintele de judecată ale sectiilor.
Art. 70. - Magistratii-asistenti care participă la
sedintele de judecată ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie redactează
încheierile, participă cu vot consultativ la deliberări si redactează hotărâri,
conform repartizării făcute de presedinte pentru toti membrii completului de
judecată.
Art. 71. - Magistratii-asistenti aduc la îndeplinire
orice alte sarcini încredintate de Presedintele Înaltei Curti de Casatie si
Justitie, de vicepresedinte sau de presedintele sectiei.
TITLUL III
Drepturile si îndatoririle magistratilor
Art. 72. - Stabilirea drepturilor magistratilor se
face tinându-se seama de locul si rolul justitiei în statul de drept, de
răspunderea si complexitatea functiei de magistrat, de interdictiile si
incompatibilitătile prevăzute de lege pentru magistrati si urmăreste garantarea
independentei si impartialitătii acestora.
Art. 73. - (1) Pentru activitatea desfăsurată,
magistratii au dreptul la o remuneratie stabilită în raport cu nivelul
instantei sau al parchetului, cu functia detinută, cu vechimea în magistratură
si cu alte criterii prevăzute de lege.
(2) Drepturile
salariale ale magistratului nu pot fi diminuate sau suspendate decât în
cazurile prevăzute de prezenta lege. Salarizarea magistratilor se stabileste
prin lege specială.
(3) Salarizarea
judecătorilor Înaltei Curti de Casatie si Justitie se stabileste prin legea
privind indemnizatiile pentru persoanele care ocupă functii de demnitate
publică.
Art. 74. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii,
garant al independentei justitiei, are dreptul si obligatia de a apăra corpul
magistratilor si pe membrii acestuia împotriva oricărui act care ar putea
afecta independenta sau impartialitatea magistratului în înfăptuirea actului de
justitie ori crea suspiciuni cu privire la acestea.
(2) Magistratul
care consideră că independenta si impartialitatea îi sunt afectate în orice mod
prin acte de imixtiune în activitatea judiciară sau de influentare a evolutiei
sale profesionale se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii, pentru
a dispune măsurile necesare, conform legii.
(3) Informatiile
de interes public referitoare la activitatea judiciară a magistratilor, care
intră sub incidenta Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de
interes public, se pot solicita numai prin intermediul birourilor de informatii
si relatii publice din cadrul instantelor si parchetelor sau prin intermediul
Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 75. - (1) Magistratii sunt liberi să se asocieze
sau să adere la organizatii profesionale locale, nationale sau internationale,
în scopul apărării intereselor lor profesionale, precum si la cele prevăzute de
art. 10 alin. (3).
(2) Este interzis
organizatiilor profesionale ale magistratilor să constituie sau să adere la
alte asociatii decât cele profesionale.
Art. 76. - (1) Magistratii în functie sau pensionari au
dreptul de a li se asigura măsuri speciale de protectie împotriva
amenintărilor, violentelor sau a oricăror fapte care îi pun în pericol pe ei,
familiile sau bunurile lor.
(2) Măsurile
speciale de protectie, conditiile si modul de realizare a acestora se stabilesc
prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justitiei si a
Ministerului Administratiei si Internelor.
Art. 77. - (1) Magistratii beneficiază de asigurare
pentru risc profesional, realizată din fondurile bugetare ale Înaltei Curti de
Casatie si Justitie, ale Ministerului Justitiei sau, după caz, ale Ministerului
Public, pentru viată, sănătate si bunuri, în limita veniturilor pentru anii
lucrati în aceste functii, dar nu în mai mult de 15 ani de activitate.
(2) La eliberarea
din functie, asigurarea prevăzută la alin. (1) încetează.
(3) Asigurarea
prevăzută la alin. (1) se realizează în conditiile stabilite prin hotărâre a
Guvernului.
(4) Magistratii se
pot asigura pentru risc profesional peste limita prevăzută la alin. (1).
(5) Prin hotărâre
a Guvernului, se poate înfiinta Casa de asigurări a magistratilor.
Art. 78. - (1) Magistratii beneficiază anual de un
concediu de odihnă plătit de 35 de zile lucrătoare.
(2) Magistratii au
dreptul la concedii de studii de specialitate plătite pentru participarea la
cursuri sau alte forme de specializare organizate în tară sau în străinătate,
pentru pregătirea si sustinerea examenului de capacitate si de doctorat, precum
si la concedii fără plată, potrivit Regulamentului privind concediile magistratilor.
(3) Magistratii au
dreptul la concedii medicale si la alte concedii, în conformitate cu legislatia
în vigoare.
(4) Magistratii în
activitate sau pensionari, precum si sotul sau sotia si copiii aflati în
întretinerea acestora beneficiază în mod gratuit de asistentă medicală,
medicamente si proteze, în conditiile respectării dispozitiilor legale privind
plata contributiei la asigurările sociale.
(5) Magistratii au
dreptul la atribuirea locuintelor de serviciu, iar după 10 ani de vechime în
magistratură le pot cumpăra.
Art. 79. - Magistratii beneficiază anual de 6
călătorii în tară dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I,
auto, naval si aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri
pentru 6 călătorii în tară dus-întors, în cazul în care deplasarea se
efectuează cu autoturismul.
Art. 80. - (1) Magistratii cu vechime continuă în
magistratură în ultimii 20 de ani înainte de data pensionării sau a eliberării
din functie pentru alte motive neimputabile beneficiază de o indemnizatie egală
cu 7 indemnizatii de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit
legii.
(2) Indemnizatia
prevăzută la alin. (1) se acordă o singură dată în decursul carierei de
magistrat si se înregistrează, potrivit legii.
(3) Modul de calcul al
vechimii continue în magistratură se stabileste prin hotărâre a Consiliului
Superior al Magistraturii.
(4) Prevederile
alin. (1) se aplică si în cazul decesului magistratului aflat în activitate. În
acest caz, de indemnizatie beneficiază sotul/sotia si copiii care se află în
întretinerea magistratului la data decesului.
Art. 81. - (1) Magistratii cu o vechime de cel putin
25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege,
de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul brut realizat în ultima
lună de activitate înainte de data pensionării.
(2) Pentru fiecare
an care depăseste vechimea în magistratură prevăzută la alin. (1) se adaugă la
cuantumul pensiei câte 1% din venit, fără a se putea depăsi venitul brut avut
la data pensionării.
(3) De pensia de
serviciu beneficiază si magistratii cu o vechime în magistratură între 20 si 25
de ani, în acest caz cuantumul pensiei prevăzut la alin. (1) fiind micsorat cu
1% pentru fiecare an care lipseste din vechimea integrală.
(4) Persoanele
care îndeplinesc conditiile de vechime prevăzute la alin. (1) si (3) numai în
functia de judecător sau procuror beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă
la data pensionării au o altă ocupatie. În acest caz, pensia se stabileste pe
baza drepturilor salariale pe care le are un magistrat în functie în conditii
identice de vechime si nivel al instantei sau parchetului.
(5) De prevederile
alin. (4) pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din functia de
magistrat din motive neimputabile.
Art. 82. - Sotul supravietuitor si copiii
magistratilor care au dreptul la pensie de serviciu potrivit art. 81
beneficiază de pensie de urmas dacă îndeplinesc conditiile prevăzute pentru
aceasta de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi
de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare.
Art. 83. - (1) Partea din pensia de serviciu care
depăseste nivelul pensiei din sistemul public al asigurărilor sociale se
suportă din bugetul de stat.
(2) Pensiile de
serviciu ale magistratilor se actualizează în raport cu nivelul indemnizatiei
brute a magistratilor în activitate.
(3) De
dispozitiile alin. (2) beneficiază si magistratii pensionari.
Art. 84. - Magistratii pot fi pensionati anticipat în
conditiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi
de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare,
respectându-se, în mod corespunzător, drepturile prevăzute în prezenta lege.
Art. 85. - Constituie vechime în magistratură perioada
în care magistratul sau persoana asimilată acestuia a îndeplinit functiile de
judecător, procuror, personal de specialitate juridică din fostele arbitraje de
stat, magistrat-asistent, auditor de justitie sau personal de specialitate
juridică asimilat magistratilor, precum si perioada în care o persoană a fost
avocat, notar, asistent judiciar, consilier juridic sau a îndeplinit functii de
specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administratiei Prezidentiale,
Guvernului, Curtii Constitutionale, Avocatului Poporului, Curtii de Conturi sau
al Consiliului Legislativ, potrivit prezentei legi.
Art. 86. - (1) Personalul de specialitate juridică din
Ministerul Justitiei, din Ministerul Public, Consiliul Superior al
Magistraturii, din Institutul National de Criminologie si din Institutul
National al Magistraturii este asimilat magistratilor pe durata îndeplinirii
functiei.
(2) Prevederile
prezentei legi referitoare la drepturile si îndatoririle magistratilor,
inclusiv sustinerea examenului de admitere, evaluarea anuală a activitătii
profesionale, sustinerea examenului de capacitate si de promovare se aplică în
mod corespunzător si personalului de specialitate juridică prevăzut la alin.
(1).
Art. 87. - (1) Pentru merite deosebite în activitate,
respectarea îndatoririlor prevăzute de lege si vechime îndelungată în
magistratură ca judecător sau procuror, magistratii în activitate, care au
obtinut numai calificative de foarte bine în ultimii 10 ani, pot fi distinsi cu
Diploma Meritul judiciar clasele I-III.
(2) În mod
exceptional, Diploma Meritul judiciar poate fi conferită si
magistratilor pensionari care îndeplinesc conditiile prevăzute la alin. (1) si
au avut o contributie deosebită la înfăptuirea actului de justitie, precum si
personalului de specialitate juridică asimilat magistratilor, dacă au avut o
contributie deosebită la organizarea si administrarea justitiei, la elaborarea
legislatiei ori la formarea initială si continuă a personalului din sistemul
justitiei.
(3) Diploma Meritul
judiciar se acordă de Presedintele României, la propunerea Consiliului
Superior al Magistraturii.
Art. 88. - (1) Diploma Meritul judiciar se
conferă astfel:
a) Diploma Meritul
judiciar clasa I, pentru 20 de ani vechime;
b) Diploma Meritul
judiciar clasa II, pentru 15 ani vechime;
c) Diploma Meritul
judiciar clasa III, pentru 10 ani vechime.
(2) Modelul
diplomelor si modul de confectionare a acestora se stabilesc, cu avizul conform
al Consiliului Superior al Magistraturii, de ministrul justitiei.
Art. 89. - (1) Magistratii sunt datori să se abtină de
la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în profesie si
în societate.
(2) Relatiile
magistratilor la locul de muncă si în societate se bazează pe respect si
bună-credintă.
Art. 90. - (1) Magistratii sunt obligati să rezolve
lucrările în termenele stabilite si să solutioneze cauzele în termen rezonabil,
în functie de complexitatea acestora.
(2) Magistratii
sunt obligati să desfăsoare activitatea judiciară în mod independent, dând
dovadă de o conduită impartială si să respecte secretul profesional.
(3) Judecătorul
este obligat să păstreze secretul deliberărilor si al voturilor la care a
participat, inclusiv după încetarea exercitării functiei.
Art. 91. - (1) Magistratii sunt obligati să aibă, în
timpul sedintelor de judecată, tinuta vestimentară corespunzătoare instantei la
care functionează.
(2) Tinuta
vestimentară se stabileste prin hotărâre a Guvernului si se asigură în mod
gratuit.
Art. 92. - Magistratii sunt obligati să prezinte, în
conditiile si la termenele prevăzute de lege, declaratia de avere si declaratia
de interese.
TITLUL IV
Răspunderea magistratilor
CAPITOLUL I
Dispozitii
generale
Art. 93. - Magistratii răspund civil, disciplinar, administrativ
si penal, în conditiile legii.
Art. 94. - (1) Statul răspunde patrimonial pentru
prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.
(2) Răspunderea
statului este stabilită în conditiile legii si nu înlătură răspunderea
magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credintă sau gravă
neglijentă.
(3) Cazurile în
care persoana vătămată are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin
erori judiciare săvârsite în procese penale sunt stabilite de Codul de
procedură penală.
(4) Dreptul
persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile
judiciare săvârsite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita
decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotărâre
definitivă, răspunderea penală sau disciplinară, după caz, a magistratului
pentru o faptă săvârsită în cursul judecătii procesului si dacă această faptă
este de natură să determine o eroare judiciară.
(5) Nu este
îndreptătită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a
contribuit în orice mod la săvârsirea erorii judiciare de către magistrat.
(6) Pentru
repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu actiune numai
împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice.
(7) După ce
prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu
respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate îndrepta cu o actiune în
despăgubiri împotriva magistratului care, cu rea-credintă sau gravă neglijentă,
a săvârsit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii.
(8) Termenul de
prescriptie a dreptului la actiune în toate cazurile prevăzute de prezentul
articol este de un an.
Art. 95. - (1) Orice persoană poate sesiza Consiliul
Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii instantelor ori ai
parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a unui
magistrat, încălcarea obligatiilor profesionale în raporturile cu justitiabilii
ori săvârsirea de către acesta a unor abateri disciplinare.
(2) Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (1) nu poate pune în discutie solutiile pronuntate prin hotărârile judecătoresti, care sunt supuse căilor legale de atac.
CAPITOLUL II
Răspunderea
disciplinară a magistratilor
Art. 96. - Magistratii răspund disciplinar pentru
abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum si pentru faptele care
afectează prestigiul justitiei.
Art. 97. - Constituie abateri disciplinare:
a) încălcarea
prevederilor legale referitoare la incompatibilităti si interdictii privind
magistratii;
b) nerespectarea
prevederilor cuprinse în Codul deontologic al magistratilor;
c) interventiile
pentru solutionarea unor cereri privind satisfacerea intereselor personale sau
ale membrilor familiei ori ale altor persoane, precum si imixtiunea în
activitatea altui magistrat;
d) desfăsurarea de
activităti publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice
în exercitarea atributiilor de serviciu;
e) nerespectarea
secretului deliberării sau a confidentialitătii lucrărilor care au acest
caracter;
f) nerespectarea
în mod repetat a dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate
a cauzelor;
g) refuzul de a
primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de părtile
din proces;
h) retinerea
repetată a dosarelor peste timpul necesar efectuării lucrărilor sau studiului
dosarului;
i) refuzul
nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce îi revine potrivit legii sau
dispusă, potrivit legii, de conducătorul instantei ori parchetului;
j) neglijenta
gravă sau repetată în rezolvarea lucrărilor;
k) efectuarea cu întârziere
a lucrărilor;
l) absentele
nemotivate de la serviciu sau întârzierea ori plecarea de la program, în mod
repetat;
m) atitudinile
ireverentioase în timpul exercitării atributiilor de serviciu fată de colegi,
avocati, experti, martori sau justitiabili.
Art. 98. - Sanctiunile disciplinare care se pot aplica
magistratilor, proportional cu gravitatea abaterilor, sunt:
a) avertismentul;
b) diminuarea
indemnizatiei de încadrare lunare brute cu până la 15% pe o perioadă de la o
lună la 3 luni;
c) mutarea
disciplinară pentru o perioadă de la o lună la 3 luni la o instantă sau la un
parchet, situate în circumscriptia aceleiasi curti de apel ori în
circumscriptia aceluiasi parchet de pe lângă curtea de apel;
d) revocarea din
functia de conducere ocupată;
e) excluderea din
magistratură.
Art. 99. - Sanctiunile disciplinare prevăzute la art.
98 se aplică de sectiile Consiliului Superior al Magistraturii, în conditiile
legii sale organice.
TITLUL V
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 100. - (1) Magistratii în functie la data intrării
în vigoare a prezentei legi se consideră că îndeplinesc conditiile legale
pentru ocuparea functiilor în care sunt numiti.
(2) Judecătorii,
procurorii si magistratii-asistenti pot fi perchezitionati, retinuti sau
arestati preventiv numai cu încuviintarea sectiilor Consiliului Superior al
Magistraturii.
Până la
constituirea noului Consiliu Superior al Magistraturii, încuviintarea se acordă
de către ministrul justitiei.
(3) În caz de
infractiune flagrantă, judecătorii, procurorii si magistratii-asistenti pot fi
retinuti si supusi perchezitiei, Consiliul Superior al Magistraturii fiind
informat neîntârziat de organul care a dispus retinerea sau perchezitia. Până
la constituirea noului Consiliu Superior al Magistraturii, va fi informat ministrul
justitiei.
Art. 101. - (1) Judecătorii în functie ai Înaltei Curti
de Casatie si Justitie îsi continuă activitatea până la data expirării
mandatului pentru care au fost numiti.
(2) Judecătorii
Înaltei Curti de Casatie si Justitie cărora le-a expirat mandatul pentru care
au fost numiti ori, după caz, sunt eliberati din motive neimputabile, îsi
păstrează gradul dobândit în ierarhie si pot ocupa o functie de judecător la
Înalta Curte de Casatie si Justitie si pot reveni pe functia de magistrat detinută
anterior sau pe o altă functie de judecător ori procuror sau pot opta pentru
intrarea în avocatură sau notariat, fără examen.
Art. 102. - Magistratii care au, la data intrării în
vigoare a prezentei legi, norma de bază la institutii de învătământ superior
juridic, au obligatia ca, începând cu anul universitar următor, să-si transfere
norma de bază la instanta sau parchetul la care functionează ori să renunte la
calitatea de magistrat.
Art. 103. - (1) Magistratii în functie si personalul de
specialitate juridică asimilat acestora care au beneficiat de vechime în
magistratură potrivit Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească,
republicată, cu modificările si completările ulterioare, îsi păstrează această
vechime.
(2) Salarizarea
magistratilor-asistenti se face potrivit anexei nr. 1 la Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor,
aprobată prin Legea nr. 347/2003, în baza coeficientilor de multiplicare
prevăzuti la nr. crt. 19, 20, 18 pentru magistratii-asistenti gradul I, II,
III, la nr. crt. 12, 13, 19 pentru magistratii-asistenti sefi, gradul I, II,
III si la nr. crt. 12 pentru prim-magistratul-asistent.
Art. 104. - (1) Dispozitiile prezentei legi privind
vechimea necesară pentru ocuparea functiei de judecător sau procuror si pentru
promovarea în aceste functii se aplică începând cu 1 ianuarie 2005.
(2) Până la data
de 1 ianuarie 2005, pot fi numite în magistratură, în conditiile art. 31, si persoanele
care au ocupat cel putin 5 ani functia de personal de specialitate juridică din
fostele arbitraje de stat, magistrat consultant, asistent judiciar, avocat,
notar, jurisconsult, consilier juridic, cadru didactic din învătământul
superior acreditat ori de cercetare în Institutul de Cercetări Juridice al
Academiei Române sau functii de specialitate juridică în administratia publică,
în aparatul Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Curtii
Constitutionale, Curtii de Conturi, Avocatului Poporului sau Consiliului
Legislativ.
Art. 105. - (1) Dispozitiile prezentei legi se aplică
în mod corespunzător si magistratilor militari.
(2) Perioada în
care judecătorii financiari, judecătorii financiari inspectori, procurorii
financiari si consilierii sectiei jurisdictionale ai Curtii de Conturi au
exercitat aceste functii în cadrul Curtii de Conturi se consideră vechime în
magistratură.
(3) Perioada în
care personalul de specialitate juridică a functionat în fostele arbitraje de
stat constituie vechime în magistratură.
Art. 106. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii
aprobă, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea
I:
a) Regulamentul
privind concursul de admitere si examenul de absolvire a Institutului National
al Magistraturii, care prevede modul de organizare, tematica, probele de
examen, procedura de desfăsurare a concursului de admitere si a examenului de
absolvire, precum si media minimă de admitere si de absolvire a Institutului
National al Magistraturii;
b) Regulamentul
Institutului National al Magistraturii;
c) Regulamentul
privind examenul de capacitate al magistratilor stagiari, care prevede modul de
organizare, tematica, probele de examen, procedura de desfăsurare si media
minimă de promovare a examenului de capacitate al magistratilor stagiari;
d) Regulamentul
privind organizarea si desfăsurarea concursului de admitere în magistratură;
e) Regulamentul
privind modul de desfăsurare a cursurilor de formare profesională continuă a
magistratilor si atestare a rezultatelor obtinute;
f) Regulamentul
privind concursul de promovare în functii de executie a magistratilor;
g) Regulamentul
privind concediile magistratilor.
(2) Regulamentele
prevăzute la alin. (1) se adoptă în termen de 90 de zile de la publicarea prezentei
legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, si intră în vigoare la data
intrării în vigoare a dispozitiilor prezentei legi.
Art. 107. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de
zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) La data
intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
a) dispozitiile
art. 6, art. 12, art. 14-16, art. 36-43, art. 55, art. 58 si art. 59-69 din
Legea Curtii Supreme de Justitie nr. 56/1993, republicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificările si
completările ulterioare;
b) dispozitiile
art. 2 alin. (2), art. 3, art. 42-69, art. 91-1201 si art. 121-1311 din
Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările
si completările ulterioare, cu exceptia dispozitiilor art. 66 privind vechimea
în magistratură necesară pentru promovarea în functia de judecător sau
procuror, care se abrogă pe data de 1 ianuarie 2005.
(3) Dispozitiile
art. 13 din Legea Curtii Supreme de Justitie nr. 56/1993, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu
modificările si completările ulterioare, se abrogă pe data de 1 ianuarie 2005.
Această lege a
fost adoptată de Parlamentul României, în conditiile art. 77 alin. (2) si cu
respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia
României, republicată.
|
PRESEDINTELE
CAMEREI DEPUTATILOR VALER
DORNEANU |
PRESEDINTELE
SENATULUI NICOLAE
VĂCĂROIU |
Bucuresti, 28 iunie 2004.
Nr. 303.
ANEXĂ*)
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
pentru promulgarea Legii privind statutul
magistratilor
În temeiul
prevederilor art. 77 alin. (3) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României,
republicată,
Presedintele
României decretează:
Articol unic. - Se
promulgă Legea privind statutul magistratilor si se dispune publicarea acestei
legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
ION
ILIESCU
Bucuresti, 26 iunie 2004.
Nr. 523.
PARLAMENTUL
ROMÂNIEI
|
CAMERA
DEPUTATILOR |
SENATUL |
privind organizarea judiciară
Parlamentul
României adoptă prezenta
lege.
Organizarea
judiciară se instituie având ca finalitate asigurarea respectării drepturilor si
a libertătilor fundamentale ale persoanei prevăzute, în principal, în
următoarele documente: Carta internatională a drepturilor omului, Conventia
pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, Conventia
Organizatiei Natiunilor Unite asupra drepturilor copilului si Carta drepturilor
fundamentale ale Uniunii Europene, precum si pentru garantarea respectării
Constitutiei si a legilor tării.
Organizarea
judiciară are, de asemenea, ca obiectiv de bază asigurarea respectării
dreptului la un proces echitabil si judecarea proceselor de către instante
judecătoresti în mod impartial si independent de orice influente extranee.
TITLUL I
Dispozitii generale
CAPITOLUL I
Principiile
organizării judiciare
Art. 1. - (1) Puterea judecătorească se exercită de
Înalta Curte de Casatie si Justitie si de celelalte instante judecătoresti
stabilite de lege.
(2) Consiliul
Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei.
(3) Ministerul
Public îsi exercită atributiile prin procurori constituiti în parchete, în
conditiile legii.
Art. 2. - (1) Justitia este unică, impartială si
egală pentru toti.
(2) Justitia se
realizează prin următoarele instante judecătoresti:
a) Înalta Curte de
Casatie si Justitie;
b) curti de apel;
c) tribunale;
d) tribunale
specializate;
e) judecătorii.
Art. 3. - Competenta organelor judiciare si procedura
judiciară sunt stabilite de lege.
Art. 4. - (1) În activitatea judiciară, Ministerul
Public reprezintă interesele generale ale societătii si apără ordinea de drept,
precum si drepturile si libertătile cetătenilor.
(2) Parchetele
functionează pe lângă instantele de judecată, conduc si supraveghează
activitatea de cercetare penală a politiei judiciare, în conditiile legii.
Art. 5. - Ministerul Justitiei asigură buna organizare
si administrare a justitiei ca serviciu public.
CAPITOLUL II
Accesul la
justitie
Art. 6. - (1) Orice persoană se poate adresa
justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime
în exercitarea dreptului său la un proces echitabil.
(2) Accesul la
justitie nu poate fi îngrădit.
Art. 7. - (1) Toate persoanele sunt egale în fata
legii, fără privilegii si fără discriminări.
(2) Justitia se
realizează în mod egal pentru toti, fără deosebire de rasă, nationalitate,
origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, opinie, apartenentă
politică, avere, origine ori conditie socială sau de orice alte criterii
discriminatorii.
Art. 8. - Asistenta juridică internatională se solicită
sau se acordă în conditiile prevăzute de lege, de conventiile internationale la
care România este parte sau, după caz, pe bază de reciprocitate.
Art. 9. - Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii functionează ca instantă de judecată pentru solutionarea
contestatiilor formulate de magistrati împotriva hotărârilor pronuntate de
sectiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu exceptia celor date în
materie disciplinară.
CAPITOLUL III
Dispozitii
generale privind procedura judiciară
Art. 10. - Toate persoanele au dreptul la un proces
echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil, de către o
instantă impartială si independentă, constituită potrivit legii.
Art. 11. - Sedintele de judecată sunt publice, în
afară de cazurile prevăzute de lege. Pronuntarea hotărârilor se face în sedintă
publică, cu exceptia cazurilor prevăzute de lege.
Art. 12. - (1) Procedura judiciară se desfăsoară în
limba română.
(2) Cetătenii
români apartinând minoritătilor nationale au dreptul să se exprime în limba
maternă, în fata instantelor de judecată, în conditiile prezentei legi.
(3) În cazul în
care una sau mai multe părti solicită să se exprime în limba maternă, instanta
de judecată trebuie să asigure, în mod gratuit, folosirea unui interpret sau
traducător autorizat.
(4) În situatia în
care toate părtile solicită sau sunt de acord să se exprime în limba maternă,
instanta de judecată trebuie să asigure exercitarea acestui drept, precum si
buna administrare a justitiei cu respectarea principiilor contradictorialitătii,
oralitătii si publicitătii.
(5) Cererile si actele
procedurale se întocmesc numai în limba română.
(6) Consemnarea
dezbaterilor purtate de părti în limba maternă se face la dictarea publică a
presedintelui si numai în limba română. Obiectiunile formulate de cei
interesati cu privire la traduceri si consemnarea acestora se rezolvă de
instanta de judecată până la încheierea dezbaterilor din acel dosar,
consemnându-se în încheierea de sedintă.
(7) Interpretul
sau traducătorul va semna pe toate actele întocmite, pentru conformitate,
atunci când acestea au fost redactate sau consemnarea s-a făcut în baza
traducerii sale.
Art. 13. - Dreptul la apărare este garantat. În tot
cursul procesului, părtile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz,
asistate de un apărător, ales sau numit din oficiu, potrivit legii.
Art. 14. - Hotărârile judecătoresti trebuie respectate
si aduse la îndeplinire în conditiile legii.
Art. 15. - Hotărârile judecătoresti pot fi desfiintate
sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege si exercitate conform
dispozitiilor legale.
TITLUL II
Instantele judecătoresti
CAPITOLUL I
Înalta
Curte de Casatie si Justitie
SECTIUNEA 1
Organizarea
Înaltei Curti de Casatie si Justitie
Art. 16. - (1) În România functionează o singură instantă
supremă, denumită Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu personalitate
juridică si cu sediul în capitala tării.
(2) Înalta Curte
de Casatie si Justitie asigură interpretarea si aplicarea unitară a legii de
către celelalte instante judecătoresti, potrivit competentei sale.
(3) Presedintele
Înaltei Curti de Casatie si Justitie are calitatea de ordonator principal de
credite.
(4) Cheltuielile
necesare functionării se finantează din bugetul de stat.
Art. 17. - (1) Înalta Curte de Casatie si Justitie se
compune din: presedinte, un vicepresedinte, 4 presedinti de sectii si
judecători.
(2) Înalta Curte
de Casatie si Justitie este organizată în 4 sectii - Sectia civilă si de
proprietate intelectuală, Sectia penală, Sectia comercială, Sectia de
contencios administrativ si fiscal -, Completul de 9 judecători si Sectiile
Unite, fiecare având competentă proprie.
Art. 18. - (1) În cadrul Înaltei Curti de Casatie si
Justitie functionează magistrati-asistenti, stabiliti prin statul de functii.
(2) Înalta Curte
de Casatie si Justitie cuprinde în structură Cancelaria, directii, servicii si
birouri, cu personalul stabilit prin statul de functii.
SECTIUNEA a
2-a
Competenta
Înaltei Curti de Casatie si Justitie
Art. 19. - Sectia civilă si de proprietate
intelectuală, Sectia penală, Sectia comercială si Sectia de contencios
administrativ si fiscal ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie judecă
recursurile împotriva hotărârilor pronuntate de curtile de apel si a altor
hotărâri, în cazurile prevăzute de lege.
Art. 20. - Sectia penală a Înaltei Curti de Casatie si
Justitie judecă:
a) în primă
instantă, procesele si cererile date prin lege în competenta de primă instantă
a Înaltei Curti de Casatie si Justitie;
b) recursurile, în
conditiile prevăzute de lege.
Art. 21. - (1) Sectiile Înaltei Curti de Casatie si
Justitie, în raport cu competenta fiecăreia, solutionează:
a) cererile de
strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile de procedură;
b) conflictele de
competentă, în cazurile prevăzute de lege;
c) orice alte cereri
prevăzute de lege.
(2) Sectiile
Înaltei Curti de Casatie si Justitie solutionează si recursurile declarate
împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoresti, de orice
natură, care nu pot fi atacate pe nici o altă cale, iar cursul
judecătii a fost
întrerupt în fata curtilor de apel.
Art. 22. - (1) Completul de 9 judecători solutionează
recursurile si cererile în cauzele judecate în primă instantă de Sectia penală
a Înaltei Curti de Casatie si Justitie.
(2) Completul de 9
judecători judecă si alte cauze date în competenta sa prin lege, precum si ca
instantă disciplinară.
Art. 23. - Înalta Curte de Casatie si Justitie se
constituie în Sectii Unite pentru:
a) judecarea
recursurilor în interesul legii;
b) solutionarea, în
conditiile prezentei legi, a sesizărilor privind schimbarea jurisprudentei
Înaltei Curti de Casatie si Justitie;
c) sesizarea
Curtii Constitutionale pentru controlul constitutionalitătii legilor înainte de
promulgare.
Art. 24. - Dacă o sectie a Înaltei Curti de Casatie si
Justitie consideră că este necesar să revină asupra propriei jurisprudente,
întrerupe judecata si sesizează Sectiile Unite ale Înaltei Curti de Casatie si
Justitie, care judecă cu citarea părtilor din dosarul a cărui judecată a fost
întreruptă.
După ce Sectiile
Unite s-au pronuntat asupra sesizării privind schimbarea jurisprudentei,
judecata continuă.
Art. 25. - (1) La sfârsitul fiecărui an, Înalta Curte
de Casatie si Justitie, în Sectii Unite, stabileste cazurile în care este
necesară îmbunătătirea legislatiei si le comunică ministrului justitiei.
(2) Presedintele
Înaltei Curti de Casatie si Justitie poate încuviinta ca judecătorii să se
informeze la sediul instantelor asupra aspectelor privind aplicarea corectă si
unitară a legii, făcând cunoscută jurisprudenta Înaltei Curti de Casatie si
Justitie, si să constate situatii care justifică propuneri de îmbunătătire a
legislatiei.
SECTIUNEA a
3-a
Art. 26. - (1) Conducerea Înaltei Curti de Casatie si
Justitie se exercită de presedinte, vicepresedinte si colegiul de conducere.
(2) Presedintele
reprezintă Înalta Curte de Casatie si Justitie în relatiile interne si
internationale.
(3) Presedintele,
vicepresedintele, presedintii de sectii si 5 judecători, alesi pe o perioadă de
5 ani în adunarea generală a judecătorilor, cu reprezentarea fiecărei sectii,
constituie colegiul de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie. Când
se dezbat probleme economico-financiare si administrative, la sedintele
colegiului de conducere participă managerul economic al Înaltei Curti de
Casatie si Justitie, care are vot consultativ.
Art. 27. - (1) Colegiul de conducere al Înaltei Curti
de Casatie si Justitie are următoarele atributii:
a) aprobă
Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativă, precum si
statele de functii si de personal ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie;
b) recomandă
Plenului Consiliului Superior al Magistraturii numirea la Înalta Curte de
Casatie si Justitie a judecătorilor în functie cărora le expiră mandatul de 6
ani;
c) propune
Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul,
suspendarea si încetarea din functie a magistratilor-asistenti;
d) organizează si
supraveghează rezolvarea petitiilor, în conditiile legii;
e) exercită
actiunea disciplinară împotriva presedintelui, vicepresedintelui, presedintilor
de sectii, judecătorilor si magistratilor-asistenti ai Înaltei Curti de Casatie
si Justitie, precum si împotriva presedintilor curtilor de apel;
f) propune
proiectul de buget al Înaltei Curti de Casatie si Justitie;
g) exercită alte
atributii prevăzute în Regulamentul privind organizarea si functionarea
administrativă a Înaltei Curti de Casatie si Justitie.
(2) Colegiul de
conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie este prezidat de către
presedinte, iar în lipsa acestuia, de către vicepresedinte.
(3) Colegiul de
conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie se întruneste trimestrial sau
ori de câte ori este necesar, la convocarea presedintelui Înaltei Curti de
Casatie si Justitie sau la solicitarea a cel putin 3 dintre membrii săi.
(4) Hotărârile
colegiului de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie se adoptă cu
votul majoritătii membrilor săi.
Art. 28. - Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curti
de Casatie si Justitie se întruneste pentru:
a) aprobarea
raportului anual de activitate, care se dă publicitătii;
b) aprobarea
bugetului Înaltei Curti de Casatie si Justitie, cu avizul consultativ al
Ministerului Finantelor Publice;
c) alegerea celor
2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, în conditiile legii.
SECTIUNEA a
4-a
Completele
de judecată
Art. 29. - (1) Completele de judecată se compun din 3
judecători ai aceleiasi sectii.
(2) Dacă numărul
de judecători necesar formării completului de judecată nu se poate asigura,
acesta se constituie cu judecători de la celelalte sectii, desemnati de către
presedintele sau vicepresedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie.
Art. 30. - Completul de 9 judecători este prezidat de
presedintele sau vicepresedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie. În
lipsa acestora, completul poate fi prezidat de un presedinte de sectie sau de
un judecător desemnat în acest scop de presedintele ori vicepresedintele
Înaltei Curti de Casatie si Justitie.
Art. 31. - (1) Presedintele Înaltei Curti de Casatie
si Justitie prezidează Sectiile Unite, Completul de 9 judecători, iar în cadrul
sectiilor orice complet, când participă la judecată.
(2) În lipsa
presedintelui, sedintele la care acesta trebuie să ia parte sunt prezidate de
vicepresedintele instantei sau de un presedinte de sectie.
(3) Presedintii de
sectii pot prezida orice complet de judecată din cadrul sectiei, iar ceilalti
judecători prezidează prin rotatie.
Art. 32. - În cazul în care Înalta Curte de Casatie si
Justitie judecă în Sectii Unite, la judecată trebuie să ia parte cel putin două
treimi din numărul judecătorilor în functie. Decizia poate fi luată numai cu
majoritatea voturilor celor prezenti.
CAPITOLUL II
Curtile de
apel, tribunalele, tribunalele specializate si judecătoriile
SECTIUNEA 1
Art. 33. - (1) Curtile de apel sunt instante cu personalitate
juridică, în circumscriptia cărora functionează mai multe tribunale si
tribunale specializate, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta
lege.
(2) Curtea de Apel
Bucuresti functionează si ca instantă specializată pentru judecarea cauzelor
privind proprietatea intelectuală, potrivit legii.
(3) În cadrul
curtilor de apel functionează sectii pentru cauze civile, cauze penale, cauze
comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si
fiscal, cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale, precum si, în
raport cu natura si numărul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru
alte materii.
Art. 34. - (1) Tribunalele sunt instante cu
personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui judet si al municipiului
Bucuresti, si au, de regulă, sediul în municipiul resedintă de judet.
(2) Tribunalul
Bucuresti functionează si ca instantă specializată pentru judecarea cauzelor
privind proprietatea intelectuală, potrivit legii.
(3) În
circumscriptia fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din judet
sau, după caz, din municipiul Bucuresti.
(4) În cadrul
tribunalelor functionează sectii pentru cauze civile si sectii pentru cauze
penale si, în raport cu natura si numărul cauzelor, sectii maritime si fluviale
sau pentru alte materii.
Art. 35. - (1) Tribunalele specializate sunt:
a) tribunale
pentru minori si familie;
b) tribunale de
muncă si asigurări sociale;
c) tribunale
comerciale;
d) tribunale
administrativ-fiscale.
(2) Tribunalele
specializate sunt instante fără personalitate juridică, care functionează la
nivelul fiecărui judet si al municipiului Bucuresti si au, de regulă, sediul în
municipiul resedintă de judet.
Art. 36. - (1) Judecătoriile sunt instante fără
personalitate juridică, organizate în judete si în sectoarele municipiului
Bucuresti, potrivit anexei.
(2) Localitătile
care fac parte din circumscriptiile judecătoriilor din fiecare judet se
stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei, cu
avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 37. - În raport cu natura si numărul cauzelor, în
cadrul tribunalelor specializate si al judecătoriilor se pot înfiinta sectii.
Art. 38. - (1) Sectiile curtilor de apel si ale
instantelor din circumscriptia acestora se înfiintează la propunerea
presedintilor curtilor de apel, prin hotărâre a Consiliului Superior al
Magistraturii.
(2) Componenta
sectiilor se stabileste de presedintele instantei, în raport cu volumul de
activitate, tinându-se seama de specializarea judecătorului.
(3) În mod
exceptional, în situatia în care în cadrul unei sectii nu se poate constitui un
complet de judecată, presedintele instantei poate dispune participarea unor
judecători de la alte sectii.
Art. 39. - În raport cu volumul de activitate, cu
natura si complexitatea cauzelor deduse judecătii, pentru curtile de apel,
tribunale si judecătorii se pot înfiinta sedii secundare cu activitate
permanentă în alte localităti din judet sau în municipiul Bucuresti.
SECTIUNEA a
2-a
Art. 40. - Competenta judecătoriilor, a tribunalelor
si a curtilor de apel este stabilită în Codul de procedură civilă, cu
modificările si completările ulterioare, si în Codul de procedură penală, cu modificările
si completările ulterioare, precum si în legi speciale.
Art. 41. - Tribunalele pentru minori si familie judecă
în primă instantă următoarele categorii de cauze:
1. în materie
civilă, cauzele referitoare la drepturile, obligatiile si interesele legitime
privind persoana minorilor, decăderea din drepturile părintesti, cererile
privind nulitatea sau desfacerea căsătoriei, cererile pentru încuviintarea,
nulitatea sau desfacerea adoptiei, precum si cauzele privind raporturile de
familie;
2. în materie
penală, infractiuni săvârsite de minori sau asupra minorilor.
Art. 42. - Când în aceeasi cauză sunt mai multi
inculpati, unii minori si altii majori, si nu este posibilă disjungerea,
competenta apartine tribunalului pentru minori si familie.
Art. 43. - Tribunalele de muncă si asigurări sociale
solutionează în primă instantă conflictele de muncă si asigurări sociale.
Art. 44. - Tribunalele comerciale judecă în primă
instantă procesele si cererile în materie comercială, inclusiv cele în materie
de reorganizare judiciară si faliment, în afară de cele date prin lege în
competenta judecătoriilor.
Art. 45. - (1) Tribunalele administrativ-fiscale
judecă în primă instantă cauzele în materie de contencios administrativ si
fiscal, precum si cererile persoanelor vătămate prin ordonante sau, după caz,
dispozitii din ordonante ale Guvernului declarate neconstitutionale, în afară
de cele date prin lege în competenta curtilor de apel.
(2) Tribunalele
administrativ-fiscale judecă în primă instantă si litigiile rezultate din
activitatea Curtii de Conturi, în afară de cele date prin lege în competenta
curtilor de apel.
SECTIUNEA a
3-a
Conducerea
instantelor judecătoresti
Art. 46. - (1) Fiecare instantă judecătorească este
condusă de un presedinte.
(2) Presedintii
curtilor de apel si ai tribunalelor exercită, de asemenea, atributii de
coordonare si control ale administrării instantei unde functionează, precum si
ale instantelor din circumscriptie.
(3) Presedintii
judecătoriilor si ai tribunalelor specializate exercită si atributii de
administrare a instantei.
Art. 47. - Presedintii curtilor de apel au calitatea
de ordonator secundar de credite, iar presedintii tribunalelor au calitatea de
ordonator tertiar de credite.
Art. 48. - (1) În functie de volumul de activitate si
de complexitatea cauzelor, la curtile de apel, tribunale si tribunale
specializate, presedintele poate fi ajutat de 1-2 vicepresedinti, iar la
judecătorii, presedintele poate fi ajutat de un vicepresedinte.
(2) La Curtea de
Apel Bucuresti si la Tribunalul Bucuresti, presedintele poate fi ajutat de 1-3
vicepresedinti.
Art. 49. - (1) Presedintii si vicepresedintii
instantelor judecătoresti iau măsuri pentru organizarea si buna functionare a
instantelor pe care le conduc si, după caz, a instantelor din circumscriptiile
acestora, asigură si verifică respectarea obligatiilor statutare si a
regulamentelor de către judecători si personalul auxiliar de specialitate.
(2) Verificările
efectuate personal de presedinti sau vicepresedinti ori, după caz, prin
judecătorii inspectori trebuie să respecte principiile independentei
judecătorilor si supunerii lor numai legii, precum si autoritatea de lucru
judecat.
Art. 50. - Presedintii instantelor desemnează judecătorii
care urmează să îndeplinească, potrivit legii, si alte atributii decât cele
privind activitatea de judecată.
Art. 51. - Sectiile instantelor judecătoresti sunt
conduse de câte un presedinte de sectie.
Art. 52. - (1) În cadrul fiecărei instante judecătoresti
functionează un colegiu de conducere, care hotărăste cu privire la problemele
generale de conducere a instantei.
Colegiul de
conducere al curtii de apel exercită si actiunea disciplinară, în conditiile
legii.
(2) Colegiile de conducere
sunt formate dintr-un număr impar de membri si au următoarea componentă:
a) la curtile de
apel: presedintele, vicepresedintii, judecătorii inspectori si presedintii de
sectii, precum si 1-2 judecători alesi în adunarea generală a judecătorilor;
b) la tribunale si
tribunale specializate: presedintele, vicepresedintii si presedintii de sectii,
precum si 1-2 judecători alesi în adunarea generală a judecătorilor;
c) la judecătorii:
presedintele si, după caz, vicepresedintele si presedintii de sectii, precum si
1-2 judecători alesi în adunarea generală a judecătorilor.
(3) La curtile de
apel si tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme
economico-financiare sau administrative, la sedintele acestuia participă si
managerul economic al instantei, cu vot consultativ.
(4) În functie de
problemele supuse dezbaterii, la sedintele colegiilor de conducere ale curtilor
de apel, ale tribunalelor si tribunalelor specializate pot fi invitate si
persoane cu functii de conducere a instantelor din circumscriptia acestora.
Art. 53. - (1) La instantele judecătoresti se
organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, adunări generale ale
judecătorilor.
(2) Adunările
generale ale judecătorilor se convoacă după cum urmează:
a) adunarea
generală a curtii de apel si adunarea generală a judecătorilor din
circumscriptia acesteia – de presedintele curtii de apel;
b) adunarea
generală a tribunalului si adunarea generală a judecătorilor din circumscriptia
acestuia – de presedintele tribunalului;
c) adunarea
generală a tribunalului specializat – de presedintele acestuia;
d) adunarea
generală a judecătorilor - de presedintele judecătoriei.
Art. 54. - Adunările generale ale judecătorilor,
prevăzute la art. 53 alin. (1), au următoarele atributii:
a) dezbat
activitatea anuală desfăsurată de instante;
b) aleg, în
conditiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
c) dezbat probleme
de drept;
d) analizează
proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justitiei sau a
Consiliului Superior al Magistraturii;
e) formulează
puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;
f) îndeplinesc
alte atributii prevăzute de lege sau regulamente.
SECTIUNEA a
4-a
Completele
de judecată
Art. 55. - (1) Presedintii instantelor sau, după caz,
presedintii de sectii stabilesc compunerea completelor de judecată, de regulă,
la începutul anului judecătoresc, cu avizul colegiului de conducere al
instantei, urmărind asigurarea continuitătii completului.
(2) Completul de
judecată este prezidat de presedintele sau vicepresedintele instantei, de
judecătorul inspector ori, după caz, de presedintele de sectie, atunci când
acestia participă la judecată. În celelalte cazuri, completul de judecată este
prezidat, prin rotatie, de judecătorul desemnat de presedintele instantei sau
al sectiei, dintre judecătorii care compun acel complet.
Art. 56. - (1) Repartizarea cauzelor pe complete de
judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.
(2) Cauzele repartizate
unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în conditiile
prevăzute de lege.
Art. 57. - (1) Cauzele se judecă în primă instantă în
complet format din 2 judecători, cu exceptia următoarelor cauze, care se judecă
de un singur judecător:
a) cererile
privind pensii de întretinere, cererile privind înregistrările si rectificările
în registrele de stare civilă, cererile privind popririle, încuviintarea
executării silite, învestirea cu formulă executorie si luarea unor măsuri
asigurătorii;
b) cererile de
ordonantă presedintială;
c) actiunile
posesorii;
d) plângerile
împotriva proceselor-verbale de constatare a contraventiilor si de aplicare a
sanctiunilor contraventionale;
e) somatia de
plată;
f) reabilitarea;
g) constatarea
interventiei amnistiei ori gratierii;
h) perchezitia si
măsurile preventive luate în cursul urmăririi penale.
(2) Apelurile si
recursurile se judecă în complet format din 3 judecători.
(3) În cazul
completului format din 2 judecători, dacă acestia nu ajung la un acord asupra
hotărârii ce urmează a se pronunta, procesul se judecă din nou în complet de
divergentă, în conditiile legii.
(4) Completul de
divergentă se constituie prin includerea, în completul de judecată, a
presedintelui sau a vicepresedintelui instantei, a judecătorului inspector, a
presedintelui de sectie ori a unui alt judecător desemnat de presedintele
instantei.
Art. 58. - (1) Completul pentru solutionarea în primă
instantă a cauzelor privind conflictele de muncă si asigurări sociale se
constituie din 2 judecători si 2 asistenti judiciari.
(2) Asistentii
judiciari participă la deliberări cu vot consultativ si semnează hotărârile
pronuntate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se
motivează.
(3) În cazul în
care judecătorii care intră în compunerea completului de judecată nu ajung la
un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunta, procesul se judecă din nou
în complet de divergentă, prevederile art. 57 alin. (3) si (4) fiind
aplicabile.
TITLUL III
CAPITOLUL I
Atributiile
Ministerului Public
Art. 59. - (1) Ministerul Public îsi exercită
atributiile în temeiul legii.
(2) Procurorii îsi
desfăsoară activitatea potrivit principiilor legalitătii, impartialitătii si
controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei, în conditiile
legii.
(3) Procurorii îsi
exercită functiile în conformitate cu legea, respectă si protejează demnitatea
umană si apără drepturile persoanei.
(4) Parchetele sunt
independente în relatiile cu instantele judecătoresti, precum si cu celelalte
autorităti publice.
Art. 60. - Ministerul Public exercită, prin procurori,
următoarele atributii:
a) efectuează
urmărirea penală în cazurile si în conditiile prevăzute de lege si participă,
potrivit legii, la solutionarea conflictelor prin mijloace alternative;
b) conduce si
supraveghează activitatea de cercetare penală a politiei judiciare, conduce si
controlează activitatea altor organe de cercetare penală;
c) sesizează instantele
judecătoresti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;
d) exercită
actiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege;
e) participă, în
conditiile legii, la sedintele de judecată;
f) exercită căile
de atac împotriva hotărârilor judecătoresti, în conditiile prevăzute de lege;
g) apără
drepturile si interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub
interdictie, ale dispărutilor si ale altor persoane, în conditiile legii;
h) actionează
pentru prevenirea si combaterea criminalitătii, sub coordonarea ministrului
justitiei, pentru realizarea unitară a politicii penale a statului;
i) studiază
cauzele care generează sau favorizează criminalitatea, elaborează si prezintă
ministrului justitiei propuneri în vederea eliminării acestora, precum si
pentru perfectionarea legislatiei în domeniu;
j) exercită orice
alte atributii prevăzute de lege.
Art. 61. - (1) Dispozitiile procurorului ierarhic
superior, date în scris si în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru
procurorii din subordine.
(2) În solutiile
dispuse, procurorul este autonom.
Art. 62. - (1) Procurorii din fiecare parchet sunt
subordonati conducătorului parchetului respectiv.
(2) Conducătorul
unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din
aceeasi circumscriptie.
(3) Controlul
exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casatie si Justitie, de procurorul general al Parchetului National Anticoruptie
sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor
din subordine se poate realiza direct sau prin procurori inspectori.
Art. 63. - (1) Organele de politie judiciară îsi
desfăsoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea
si supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire
dispozitiile acestuia.
(2) Serviciile si
organele specializate în culegerea, prelucrarea si arhivarea informatiilor au
obligatia de a pune, de îndată, la dispozitia parchetului competent, la sediul
acestuia, toate datele si toate informatiile detinute în legătură cu săvârsirea
infractiunilor.
(3) Nerespectarea
obligatiilor prevăzute la alin. (1) si (2) atrage răspunderea juridică potrivit
legii.
Art. 64. - (1) Procurorul participă la sedintele de
judecată, în conditiile legii, si are rol activ în aflarea adevărului.
(2) Procurorul
este liber să prezinte în instantă concluziile pe care le consideră întemeiate,
potrivit legii, tinând seama de probele administrate în cauză.
(3) În procesele
penale, la sedinta de judecată, poate participa procurorul care a efectuat
urmărirea penală sau alt procuror desemnat de conducătorul parchetului.
Art. 65. - Procurorul exercită, în conditiile legii,
căile de atac împotriva hotărârilor judecătoresti pe care le consideră
netemeinice si nelegale.
Art. 66. - (1) Ministrul justitiei, când consideră
necesar, din proprie initiativă sau la cererea Consiliului Superior al
Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurorii
inspectori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si
Justitie, din Parchetul National Anticoruptie, din parchetele de pe lângă
curtile de apel sau alti procurori delegati.
(2) Controlul
constă în verificarea modului în care se desfăsoară raporturile de serviciu cu
justitiabilii si cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenta
parchetelor.
(3) Ministrul
justitiei poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casatie si Justitie sau, după caz, procurorului general al Parchetului
National Anticoruptie informări asupra activitătii parchetelor si să dea
îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea si
combaterea criminalitătii.
CAPITOLUL II
Organizarea
Ministerului Public
SECTIUNEA 1
Parchetul
de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie
Art. 67. - (1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casatie si Justitie coordonează activitatea parchetelor din subordine,
îndeplineste atributiile prevăzute de lege, are personalitate juridică si
gestionează bugetul Ministerului Public.
(2) Parchetul de
pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie este condus de procurorul general
al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, ajutat de un
prim-adjunct, un adjunct si 3 procurori consilieri.
(3) Procurorul
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie este
ordonator principal de credite.
Art. 68. - Procurorul general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie reprezintă Ministerul Public în
relatiile cu celelalte autorităti publice si cu orice persoane juridice sau
fizice, din tară sau din străinătate.
Art. 69. - Procurorul general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie exercită, direct sau prin procurori
inspectori, controlul asupra tuturor parchetelor.
Art. 70. - (1) Procurorul general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie participă la sedintele Înaltei Curti
de Casatie si Justitie în Sectii Unite, precum si la orice complet al acesteia,
când consideră necesar.
(2) În cazul
imposibilitătii de participare, procurorul general deleagă pe prim-adjunctul
sau pe adjunctul său ori pe un alt procuror pentru a participa, în locul său,
la sedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie prevăzute la alin. (1).
Art. 71. - Procurorul general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie desemnează, dintre procurorii acestui
parchet, pe procurorii care participă la sedintele Curtii Constitutionale, în
cazurile prevăzute de lege.
Art. 72. - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casatie si Justitie are în structură sectii conduse de procurori sefi, care pot
fi ajutati de adjuncti. În cadrul sectiilor pot functiona servicii si birouri
conduse de procurori sefi.
Art. 73. - În exercitarea atributiilor ce-i revin, procurorul
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie emite
ordine cu caracter intern.
Art. 74. - (1) În cadrul Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casatie si Justitie functionează colegiul de conducere, care
hotărăste asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public.
(2) Colegiul de
conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie este
constituit din procurorul general, prim-adjunctul, adjunctul si consilierii
acestuia, procurorii sefi de sectie, procurorul inspector sef si 5 procurori
alesi în adunarea generală a procurorilor.
(3) Dispozitiile
art. 52 alin. (3) si (4) se aplică în mod corespunzător.
Art. 75. - (1) Adunarea generală a procurorilor
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie se convoacă de
către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si
Justitie, anual sau ori de câte ori este necesar.
(2) Dispozitiile
art. 54 se aplică în mod corespunzător.
SECTIUNEA a
2-a
Parchetul
National Anticoruptie
Art. 76. - (1) Parchetul National Anticoruptie este
specializat în combaterea infractiunilor de coruptie, potrivit legii, îsi
exercită atributiile pe întreg teritoriul României, prin procurori specializati
în combaterea infractiunilor de coruptie si functionează ca parchet pe lângă
Înalta Curte de Casatie si Justitie.
(2) Parchetul
National Anticoruptie se organizează ca structură autonomă în cadrul
Ministerului Public si este coordonat de procurorul general al Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.
(3) Parchetul
National Anticoruptie are personalitate juridică si sediul în municipiul
Bucuresti.
Art. 77. - (1) Parchetul National Anticoruptie îsi
desfăsoară activitatea potrivit principiului legalitătii, al impartialitătii si
al controlului ierarhic, sub autoritatea administrativă a ministrului
justitiei.
(2) Parchetul National
Anticoruptie este independent în raport cu instantele judecătoresti si cu
parchetele de pe lângă acestea, precum si în relatiile cu celelalte autorităti
publice, exercitându-si atributiile numai în temeiul legii si pentru asigurarea
respectării acesteia.
Art. 78. - (1) Parchetul National Anticoruptie este
condus de un procuror general, asimilat prim-adjunctului procurorului general
al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, ajutat de doi
procurori generali adjuncti, asimilati adjunctului procurorului general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.
(2) În activitatea
sa, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie este ajutat de 2
procurori consilieri, asimilati procurorilor consilieri ai procurorului general
al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.
(3) Procurorul
general al Parchetului National Anticoruptie este ordonator principal de
credite.
(4) Finantarea
cheltuielilor curente si de capital ale Parchetului National Anticoruptie se
asigură de la bugetul de stat.
Art. 79. - (1) În cadrul Parchetului National
Anticoruptie functionează colegiul de conducere, care hotărăste asupra
problemelor generale de conducere ale acestui parchet.
(2) Colegiul de
conducere al Parchetului National Anticoruptie este constituit din procurorul
general, adjunctii si consilierii acestuia, procurorii sefi de sectie si 5
procurori alesi în adunarea generală a procurorilor.
(3) Dispozitiile
art. 52 alin. (3) si (4) se aplică în mod corespunzător.
Art. 80. - (1) Adunarea generală a procurorilor
Parchetului National Anticoruptie se convoacă de către procurorul general al
acestui parchet, anual sau ori de câte ori este necesar.
(2) Dispozitiile
art. 54 se aplică în mod corespunzător.
Art. 81. - În exercitarea atributiilor ce-i revin,
procurorul general al Parchetului National Anticoruptie emite ordine cu
caracter intern.
Art. 82. - (1) În cadrul Parchetului National
Anticoruptie se pot înfiinta servicii teritoriale, servicii, birouri si alte
compartimente de activitate, prin ordin al procurorului general al acestui
parchet.
(2) Sediul
serviciilor teritoriale si circumscriptia acestora se stabilesc de procurorul
general al Parchetului National Anticoruptie, de regulă, în localitătile în
care îsi au sediul parchetele de pe lângă curtile de apel si în raport cu
circumscriptiile acestora.
Art. 83. - Atributiile, competenta, structura,
organizarea si functionarea Parchetului National Anticoruptie sunt stabilite
prin lege specială.
SECTIUNEA a
3-a
Parchetele
de pe lângă curtile de apel, tribunale, tribunale pentru minori si familie si
judecătorii
Art. 84. - (1) Pe lângă fiecare curte de apel,
tribunal, tribunal pentru minori si familie si judecătorie functionează un
parchet.
(2) Parchetele au
sediul în localitătile în care îsi au sediul instantele pe lângă care
functionează si au aceeasi circumscriptie cu acestea.
(3) Parchetele de
pe lângă curtile de apel si parchetele de pe lângă tribunale au personalitate
juridică. Parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori si familie si
parchetele de pe lângă judecătorii nu au personalitate juridică.
Art. 85. - (1) Parchetele de pe lângă curtile de apel
si tribunale au în structură sectii, în cadrul cărora pot functiona servicii si
birouri. Parchetele de pe lângă curtile de apel au în structură si câte o
sectie pentru minori si familie.
(2) În raport cu
natura si numărul cauzelor, în cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii pot
functiona sectii maritime si fluviale.
(3) Birourile,
serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul parchetelor se
stabilesc de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casatie si Justitie, cu avizul ministrului justitiei.
Art. 86. - În localitătile unde functionează sediile
secundare ale tribunalelor si judecătoriilor se înfiintează sedii secundare ale
parchetelor, cu activitate permanentă, având aceeasi circumscriptie cu sediile
secundare ale instantelor pe lângă care functionează.
Art. 87. - (1) Parchetele de pe lângă curtile de apel
sunt conduse de procurori generali.
(2) Parchetele de
pe lângă tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecătorii sunt
conduse de prim-procurori.
(3) Procurorii
generali ai parchetelor de pe lângă curtile de apel si prim-procurorii
parchetelor de pe lângă tribunale exercită si atributii de coordonare si
control al administrării parchetului unde functionează, precum si a parchetelor
din circumscriptie.
(4)
Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori si
prim-procurorii parchetelor de pe lângă judecătorii exercită si atributii de
administrare a parchetului.
Art. 88. - Procurorii generali ai parchetelor de pe
lângă curtile de apel au calitatea de ordonatori secundari de credite, iar
prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale au calitatea de ordonatori
tertiari de credite.
Art. 89. - (1) În functie de volumul de activitate, la
parchetele de pe lângă curtile de apel si tribunale, procurorul general sau,
după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjuncti, iar la parchetele de
pe lângă tribunalele pentru minori si familie si judecătorii, prim-procurorul
poate fi ajutat de un adjunct.
(2) La Parchetul
de pe lângă Curtea de Apel Bucuresti si la Parchetul de pe lângă Tribunalul
Bucuresti, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de
1-3 adjuncti.
Art. 90. - (1) Sectiile, serviciile si birourile
parchetelor de pe lângă instante sunt conduse de procurori sefi.
(2) Conducătorul
fiecărui parchet repartizează procurorii pe sectii, servicii si birouri.
Art. 91. - (1) În cadrul parchetelor functionează
colegii de conducere, care avizează problemele generale de conducere ale
parchetelor.
(2) Colegiile de
conducere ale parchetelor de pe lângă curti de apel, tribunale, tribunale
pentru minori si familie si judecătorii au în componentă procurori care detin
functii de nivelul celor prevăzute la art. 52 alin. (2) pentru colegiile de
conducere ale instantelor.
(3) Dispozitiile
art. 52 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.
Art. 92. - Dispozitiile art. 53 si 54 se aplică în mod
corespunzător si pentru organizarea si desfăsurarea adunărilor generale ale
procurorilor.
TITLUL IV
Art. 93. - (1) Institutul National al Magistraturii
este institutia publică cu personalitate juridică, aflată în coordonarea
Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea initială a
judecătorilor si procurorilor, formarea profesională continuă a magistratilor
în functie, precum si formarea formatorilor, în conditiile legii.
(2) Institutul
National al Magistraturii nu face parte din sistemul national de învătământ si
educatie si nu este supus dispozitiilor legale în vigoare cu privire la
acreditarea institutiilor de învătământ superior si recunoasterea diplomelor.
(3) Institutul
National al Magistraturii are sediul în municipiul Bucuresti.
Art. 94. - (1) Institutul National al Magistraturii
este condus de un consiliu stiintific format din 13 membri: un judecător al
Înaltei Curti de Casatie si Justitie, un procuror de la Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casatie si Justitie, un judecător al Curtii de Apel Bucuresti,
un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucuresti, desemnati de
Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandati de
Facultatea de Drept a Universitătii Bucuresti, Facultatea de Drept a
Universitătii “Alexandru Ioan Cuza” din Iasi si Facultatea de Drept a
Universitătii “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, 4 reprezentanti alesi ai
personalului de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al
auditorilor de justitie, precum si directorul Institutului National al
Magistraturii, care face parte de drept din consiliu si îl prezidează.
(2) Directorul
Institutului National al Magistraturii si cei doi adjuncti ai acestuia sunt
numiti de Consiliul Superior al Magistraturii, din rândul personalului de
instruire de specialitate juridică al magistratilor sau al cadrelor didactice
din învătământul superior juridic acreditat potrivit legii.
(3) Durata
mandatului membrilor consiliului stiintific este de 3 ani si poate fi reînnoit,
cu exceptia mandatului reprezentantului auditorilor de justitie, care este ales
pe un an.
(4) La sedintele
consiliului stiintific pot participa, fără drept de vot, reprezentanti ai
asociatiilor profesionale legal constituite ale magistratilor.
Art. 95. - Consiliul stiintific al Institutului
National al Magistraturii propune proiectul de buget si hotărăste asupra
problemelor care privesc organizarea si functionarea Institutului, la
propunerea directorului acestei institutii.
Art. 96. - (1) Institutul National al Magistraturii
este finantat de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al
Magistraturii, în conditiile legii.
(2) Directorul
Institutului National al Magistraturii este ordonator secundar de credite.
Art. 97. - (1) Numărul maxim de posturi pentru
Institutul National al Magistraturii se stabileste prin hotărâre a Guvernului.
(2) Structura
organizatorică, statele de functii si statele de personal ale Institutului
National al Magistraturii se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii.
Art. 98. - (1) Personalul de instruire al Institutului
National al Magistraturii este asigurat, de regulă, din rândul judecătorilor si
procurorilor în functie cu o vechime de cel putin 10 ani în magistratură, care
pot fi detasati în conditiile prezentei legi, cu acordul lor, în cadrul
Institutului, cu avizul consiliului stiintific al Institutului.
(2) Institutul
National al Magistraturii poate folosi, în conditiile legii, si cadre didactice
din învătământul juridic superior acreditat potrivit legii, alti specialisti
români si străini, precum si personal de specialitate juridică asimilat
magistratilor, pentru desfăsurarea procesului de formare profesională.
(3) Salarizarea
personalului de instruire de altă specialitate decât cea juridică este
stabilită prin Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale
personalului din organele autoritătii judecătoresti, republicată, cu
modificările si completările ulterioare.
Art. 99. - Prin hotărâre a Guvernului se pot înfiinta,
în subordinea Ministerului Justitiei si a Ministerului Public, centre si puncte
zonale de formare profesională continuă a grefierilor si a altor categorii de
personal de specialitate.
TITLUL V
Asistentii judiciari
Art. 100. - Asistentii judiciari sunt numiti de
ministrul justitiei, la propunerea Consiliului Economic si Social, pe o
perioadă de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime în functii juridice de cel
putin 5 ani si care îndeplinesc cumulativ următoarele conditii:
a) au cetătenia
română, domiciliul în România si capacitate deplină de exercitiu;
b) sunt licentiate
în drept si dovedesc o pregătire teoretică corespunzătoare;
c) nu au
antecedente penale, nu au cazier fiscal si se bucură de o bună reputatie;
d) cunosc limba
română;
e) sunt apte, din
punct de vedere medical, pentru exercitarea functiei.
Art. 101. - (1) Asistentii judiciari se bucură de
stabilitate pe durata mandatului si se supun numai legii.
(2) Dispozitiile
legale privind obligatiile, interdictiile si incompatibilitătile magistratilor
se aplică si asistentilor judiciari.
(3) Dispozitiile
referitoare la concediul de odihnă, asistentă medicală gratuită si gratuitatea
transportului, prevăzute de lege pentru magistrati, se aplică si asistentilor
judiciari.
(4) Asistentii
judiciari depun jurământul în conditiile prevăzute de lege pentru magistrati.
(5) Numărul total
al posturilor de asistenti judiciari si repartizarea posturilor pe instante, în
raport cu volumul de activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului
justitiei.
Art. 102. - Asistentii judiciari exercită atributiile
prevăzute la art. 58 alin. (2), precum si alte atributii prevăzute în
Regulamentul de ordine interioară a instantelor judecătoresti.
Art. 103. - (1) Asistentilor judiciari li se aplică
dispozitiile legale privind abaterile si sanctiunile disciplinare, precum si
motivele de eliberare din functie prevăzute de lege pentru magistrati.
(2) Sanctiunile
disciplinare se aplică de către ministrul justitiei.
(3) Împotriva
sanctiunilor aplicate potrivit alin. (2) se poate face contestatie, în termen
de 30 de zile de la comunicarea sanctiunii, la sectia de contencios
administrativ si fiscal a curtii de apel în circumscriptia căreia functionează
cel sanctionat. Hotărârea curtii de apel este definitivă.
(4) Asistentii
judiciari pot fi eliberati din functie si ca urmare a reducerii numărului de
posturi, în raport cu volumul de activitate al instantei.
(5) Sanctiunile
aplicate asistentilor judiciari si eliberarea din functie a acestora se
comunică Consiliului Economic si Social de ministrul justitiei.
Art. 104. - Prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
Consiliului Economic si Social si a Ministerului Justitiei, se stabilesc:
a) conditiile,
procedura de selectie si de propunere de către Consiliul Economic si Social a
candidatilor, pentru a fi numiti ca asistenti judiciari de către ministrul
justitiei;
b) conditiile de
delegare, detasare si transfer al asistentilor judiciari.
Art. 105. - Magistratii consultanti în functie la data
intrării în vigoare a prezentei legi sunt numiti de drept în functiile de
asistenti judiciari si îsi continuă activitatea în cadrul tribunalelor de muncă
si asigurări sociale sau, după caz, al sectiilor sau completelor specializate.
TITLUL VI
Compartimentele auxiliare de specialitate din
cadrul instantelor si al parchetelor
Art. 106. - (1) Toate instantele judecătoresti si toate
parchetele au în structură următoarele compartimente auxiliare de specialitate:
a) registratura;
b) grefa;
c) arhiva;
d) biroul de
informare si relatii publice;
e) biblioteca.
(2) Instantele
judecătoresti si parchetele pot avea si alte compartimente stabilite prin
regulamentele prevăzute la art. 126 alin. (1) si art. 127 alin. (1).
(3) Curtile de
apel si parchetele de pe lângă aceste curti, Înalta Curte de Casatie si
Justitie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si
Parchetul National Anticoruptie au, de asemenea, în structură un compartiment
de documentare si un compartiment de informatică juridică. Compartimentele de
informatică juridică se pot organiza si în structura tribunalelor, a
tribunalelor specializate, a judecătoriilor si a parchetelor de pe lângă aceste
instante.
Art. 107. - (1) Biroul de informare si relatii publice
asigură legăturile instantei sau ale parchetului cu publicul si cu mijloacele
de comunicare în masă, în vederea garantării transparentei activitătii
judiciare, în conditiile stabilite de lege.
(2) Biroul este
condus de un magistrat desemnat de presedintele instantei sau, după caz, de
conducătorul parchetului, care îndeplineste si rolul de purtător de cuvânt.
Art. 108. - (1) Personalul de specialitate auxiliar
este subordonat ierarhic conducerii instantelor sau parchetelor unde
functionează.
(2) Repartizarea
personalului în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate se face de
presedintele instantei sau de procurorul general ori, după caz, de
prim-procurorul parchetului.
(3) La curtile de
apel, tribunale, tribunale specializate si parchetele de pe lângă acestea,
compartimentele în care îsi desfăsoară activitatea personalul auxiliar de specialitate
sunt conduse de prim-grefieri, iar la sectiile Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casatie si Justitie, la sectiile Parchetului National Anticoruptie, la
judecătorii si parchetele de pe lângă acestea, de grefieri-sefi.
(4) Personalul de
specialitate informatică va fi subordonat din punct de vedere administrativ
presedintelui instantei din care face parte si profesional Directiei de
exploatare a tehnologiei informatiei din cadrul Ministerului Justitiei.
Art. 109. - (1) Grefierii care participă la sedintele
de judecată sau la efectuarea actelor de urmărire penală sunt obligati să
efectueze toate consemnările despre desfăsurarea acestora si să îndeplinească
orice alte însărcinări din dispozitia si sub controlul presedintelui
completului de judecată sau, după caz, al procurorului.
(2) La sedintele
de judecată, grefierii sunt obligati să poarte tinuta vestimentară
corespunzătoare instantei unde functionează. Tinuta vestimentară se stabileste
prin hotărâre a Guvernului si se asigură în mod gratuit.
Art. 110. - (1) În vederea informatizării activitătii
instantelor si parchetelor, presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie,
ministrul justitiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casatie si Justitie sau, după caz, procurorul general al Parchetului
National Anticoruptie iau măsuri pentru dotarea tehnică corespunzătoare a
acestora.
(2) Numărul
informaticienilor se stabileste de către presedintele instantei sau de către
conducătorul parchetului.
TITLUL VII
Paza instantelor judecătoresti si a parchetelor si
protectia magistratilor
Art. 111. - (1) Paza sediilor instantelor judecătoresti
si a parchetelor, a bunurilor si valorilor apartinând acestora, supravegherea
accesului si mentinerea ordinii interioare necesare desfăsurării normale a
activitătii în aceste sedii se asigură, în mod gratuit, de către Jandarmeria
Română, prin structurile sale specializate.
(2) Numărul de
jandarmi angajati pe bază de contract se stabileste prin hotărâre a Guvernului,
la propunerea ministrului justitiei si a ministrului administratiei si
internelor, precum si a presedintelui Înaltei Curti de Casatie si Justitie.
(3) Activitatea
personalului prevăzut la alin. (2) este coordonată de presedintele instantei
sau de conducătorul parchetului.
Art. 112. - Modul de utilizare a personalului de
politie pentru asigurarea protectiei magistratilor se stabileste prin protocol
încheiat între Înalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul National Anticoruptie sau, după
caz, Ministerul Justitiei si Ministerul Administratiei si Internelor.
TITLUL VIII
Gestiunea economico-financiară si administrativă a
instantelor si parchetelor
CAPITOLUL I
Organizarea
departamentului economico-financiar si administrativ
Art. 113. - (1) Înalta Curte de Casatie si Justitie,
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul National
Anticoruptie, curtile de apel, parchetele de pe lângă curtile de apel,
tribunalele si parchetele de pe lângă tribunale au în structură câte un
departament economico-financiar si administrativ, condus de un manager
economic.
(2) Managerul
economic este subordonat presedintelui instantei sau, după caz, conducătorului
parchetului în cadrul căruia functionează.
(3) Departamentul
economico-financiar si administrativ din cadrul tribunalelor si parchetelor de
pe lângă acestea asigură activitatea economică, financiară si administrativă si
pentru tribunalele specializate si judecătoriile sau, după caz, pentru
parchetele din circumscriptia lor.
Art. 114. - (1) Poate fi numită în functia de manager
economic persoana care a fost admisă la concursul organizat în acest scop de
către:
a) Înalta Curte de
Casatie si Justitie, pentru managerul economic al acestei instante;
b) curtile de apel,
pentru managerii economici ai curtilor de apel si ai tribunalelor;
c) Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, pentru managerul economic al acestui
parchet si pentru managerii economici ai parchetelor de pe lângă curti de apel
si tribunale;
d) Parchetul
National Anticoruptie, pentru managerul economic al acestui parchet.
(2) La concursul
prevăzut la alin. (1) se pot înscrie persoanele care au studii economice
superioare, o vechime în specialitate de minimum 5 ani si care îndeplinesc celelalte
conditii prevăzute de lege pentru functionarii publici.
(3) Numirea în
functia de manager economic a persoanelor declarate admise la concursul
prevăzut la alin. (1) se face prin ordin al conducătorului instantei sau, după
caz, al conducătorului parchetului care organizează concursul.
(4) Personalul din
cadrul departamentului economico-financiar si administrativ este încadrat de
către presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, procurorul general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, procurorul general
al Parchetului National Anticoruptie, presedintele curtii de apel sau, după
caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, pe bază de
concurs sau probă practică.
(5) Concursul
prevăzut la alin. (1) si (4) se organizează potrivit unui regulament aprobat de
presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, de ministrul justitiei, de
procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si
Justitie sau, după caz, de procurorul general al Parchetului National
Anticoruptie.
Art. 115. - Managerul economic are următoarele
atributii principale:
a) conduce
departamentul economico-financiar si administrativ al instantei sau parchetului
în cadrul căruia functionează;
b) răspunde pentru
gestiunea economico-financiară a instantelor sau parchetelor fără personalitate
juridică din circumscriptia instantei sau a parchetului în cadrul căruia
functionează;
c) îndeplineste,
pe baza delegării primite din partea ordonatorilor de credite, toate atributiile
acestora prevăzute de lege;
d) răspunde de
utilizarea creditelor bugetare si realizarea veniturilor, de folosirea cu
eficientă a sumelor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale
de stat sau bugetele fondurilor speciale, de integritatea bunurilor
încredintate instantei sau parchetului, de organizarea si tinerea la zi a
contabilitătii si prezentarea la termen a situatiilor financiare asupra
situatiei patrimoniului aflat în administrare si a executiei bugetare;
e) coordonează
activitatea de administrare a sediilor instantelor si parchetelor si ia măsuri
pentru asigurarea conditiilor materiale în vederea desfăsurării corespunzătoare
a activitătii instantelor si parchetelor;
f) ia măsuri
pentru elaborarea si fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările de
reparatii curente si capitale ale sediilor si obiectivelor de investitii,
urmăreste si răspunde de realizarea acestora;
g) organizează
tinerea evidentei tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea
instantelor ori, după caz, a parchetelor, precum si a celorlalte bunuri aflate
în patrimoniul acestora.
Art. 116. - Managerii economici, informaticienii si
personalul de specialitate din activitatea financiar-contabilă si din birourile
locale pentru expertize judiciare tehnice si contabile au calitatea de
functionari publici, având drepturile si obligatiile prevăzute de Legea nr.
188/1999 privind Statutul functionarilor publici, cu modificările si
completările ulterioare.
Art. 117. - Presedintii instantelor si conducătorii
parchetelor pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici.
CAPITOLUL II
Art. 118. - (1) Activitatea instantelor si parchetelor
este finantată de la bugetul de stat.
(2) Bugetul
curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al
judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justitiei, ministrul justitiei
având calitatea de ordonator principal de credite.
(3) Bugetul pentru
parchetele de pe lângă curtile de apel, tribunale, tribunale specializate si
judecătorii este gestionat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si
Justitie.
Art. 119. - (1) Curtile de apel si parchetele de pe
lângă curtile de apel elaborează proiectele de buget annual pentru instantele
sau, după caz, parchetele din circumscriptiile lor.
(2) Proiectele de
buget elaborate potrivit alin. (1) se transmit Ministerului Justitiei sau, după
caz, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.
(3) Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetul National Anticoruptie
îsi elaborează propriile proiecte de buget anual. În bugetul Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie sunt cuprinse si bugetele parchetelor
de pe lângă celelalte instante judecătoresti.
(4) Proiectele de
bugete elaborate potrivit alin. (1) si (3) se supun avizului conform al
Consiliului Superior al Magistraturii.
(5) Bugetul
Înaltei Curti de Casatie si Justitie se aprobă de adunarea generală a
judecătorilor acestei curti, cu avizul consultativ al Ministerului Finantelor
Publice.
Art. 120. - (1) Fiecare instantă si fiecare parchet se
încadrează cu numărul necesar de judecători sau, după caz, de procurori, precum
si cu numărul necesar de personal auxiliar de specialitate si personal al
departamentului economico-financiar si administrativ.
(2) Presedintele
Înaltei Curti de Casatie si Justitie si presedintii curtilor de apel, împreună
cu ministrul justitiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casatie si Justitie sau, după caz, procurorul general al Parchetului
National Anticoruptie analizează anual volumul de activitate al instantelor si
parchetelor si, în functie de rezultatele analizei, iau măsuri pentru
suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu acordul Consiliului
Superior al Magistraturii.
Art. 121. - (1) Numărul maxim de posturi pentru
instante si parchete se stabileste prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Pentru Înalta
Curte de Casatie si Justitie, numărul maxim de posturi se stabileste prin
hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei si a presedintelui
Înaltei Curti de Casatie si Justitie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 122. - Statele de functii si de personal pentru
curtile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii si parchete se
aprobă cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin
al ministrului justitiei.
TITLUL IX
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 123. - Instantele si parchetele militare sunt
organizate si functionează potrivit legii.
Art. 124. - Pe lângă instantele judecătoresti
functionează, în conditiile legii, următoarele structuri:
a) serviciile de reintegrare
socială si supraveghere;
b) oficiile
registrului comertului;
c) alte structuri
înfiintate prin lege specială.
Art. 125. - (1) Statul este obligat să asigure sediile
si celelalte mijloace materiale si financiare necesare pentru buna functionare a
activitătii instantelor si parchetelor.
(2) Guvernul,
Consiliul General al Municipiului Bucuresti, consiliile judetene si consiliile
locale, cu sprijinul prefecturilor, pun la dispozitia Înaltei Curti de Casatie
si Justitie, a Ministerului Justitiei, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casatie si Justitie si a Parchetului National Anticoruptie sediile necesare
bunei functionări a instantelor judecătoresti si a parchetelor.
Art. 126. - (1) Prin Regulamentul de ordine interioară
a instantelor judecătoresti se stabilesc:
a) organizarea
administrativă a curtilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate
si a judecătoriilor;
b) modul si
criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată;
c) atributiile
presedintilor, vicepresedintilor, judecătorilor inspectori, presedintilor de
sectii, ale judecătorilor si ale celorlalte categorii de personal;
d) organizarea si
modul de desfăsurare a activitătii colegiilor de conducere ale instantelor
judecătoresti si a adunărilor generale ale judecătorilor;
e) vacanta
judecătorească;
f) modul de
organizare, functionarea si atributiile compartimentelor auxiliare de
specialitate;
g) modul de
organizare, functionarea si atributiile departamentului economico-financiar si
administrativ.
(2) Regulamentul de
ordine interioară al instantelor judecătoresti se elaborează de Consiliul
Superior al Magistraturii si de Ministerul Justitiei si se aprobă prin hotărâre
a Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial
al României, Partea I.
Art. 127. - (1) Prin Regulamentul de ordine interioară
a parchetelor se stabilesc:
a) organizarea
administrativă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, a
Parchetului National Anticoruptie, a parchetelor de pe lângă curtile de apel,
tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecătorii;
b) atributiile
procurorilor generali, prim-procurorilor si ale adjunctilor acestora, ale
procurorilor inspectori, ale procurorilor sefi si ale procurorilor, precum si
ale celorlalte categorii de personal;
c) organizarea si
modul de desfăsurare a activitătii colegiilor de conducere ale parchetelor si a
adunărilor generale ale procurorilor;
d) ierarhia
functiilor administrative din cadrul Ministerului Public;
e) modul de
organizare, functionarea si atributiile compartimentelor auxiliare de
specialitate ale parchetelor;
f) modul de
organizare, functionarea si atributiile departamentului economico-financiar si
administrativ din cadrul parchetelor.
(2) Regulamentul
de ordine interioară a parchetelor se aprobă, cu avizul conform al Consiliului
Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justitiei, la propunerea
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si
Justitie.
Art. 128. - Statutul personalului auxiliar de specialitate
al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea se
reglementează prin lege specială, în termen de 90 de zile de la intrarea în
vigoare a prezentei legi.
Art. 129. - Referirile la Curtea Supremă de Justitie
cuprinse în actele normative în vigoare se consideră a fi făcute la Înalta
Curte de Casatie si Justitie.
Art. 130. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de
zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Tribunalele
specializate vor începe să functioneze cel mai târziu la data de 1 ianuarie
2008. Datele la care vor începe să functioneze tribunalele specializate se
stabilesc, în mod esalonat, prin ordin al ministrului justitiei.
(3) Tribunalele pentru
minori si familie, care se vor înfiinta până la 1 ianuarie 2008, vor judeca
numai cauzele prevăzute la art. 41 si art. 42 care sunt în competenta de primă
instantă a tribunalului.
(4) Până la
înfiintarea tribunalelor specializate în toate judetele si în municipiul
Bucuresti, în cadrul tribunalelor de drept comun vor functiona sectii sau
complete specializate.
(5) Dispozitiile
prezentei legi privind managerii economici ai instantelor si ai parchetelor,
precum si cele referitoare la colegialitatea completelor pentru judecarea în
primă instantă a cauzelor se aplică începând cu 1 ianuarie 2005.
Art. 131. - (1) Dispozitiile art. 56 alin. (1) privind
repartizarea cauzelor în sistem informatizat se aplică treptat, actiunea
încheindu-se până în anul 2007.
(2) Până în anul
2007 repartizarea cauzelor la instantele care nu dispun de sistem informatizat
se face în mod aleatoriu, în conditiile stabilite prin Regulamentul de ordine
interioară a instantelor judecătoresti.
Art. 132. - În termen de 90 de zile de la publicarea
prezentei legi, se vor adopta regulamentele prevăzute de prezenta lege, care se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si vor intra în vigoare la
data intrării în vigoare a dispozitiilor prezentei legi.
Art. 133. - (1) Pe data intrării în vigoare a prezentei
legi, se abrogă:
a) dispozitiile
art. 1-5, art. 7-11, art. 17-26, art. 27-35, art. 44-54, art. 56 si art. 57 din
Legea Curtii Supreme de Justitie nr. 56/1993, republicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificările si
completările ulterioare;
b) dispozitiile
art. 1, art. 2 alin. 1, 3 si (4), art. 4-9, art. 10-16, art. 17 alin. 11-13 si
alin. 3-5, art. 18-25, art. 26-41, art. 691-695,
art. 70-85, art. 132, art. 133 alin. 1 si 3, art. 134 si art. 136-160 din Legea
nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările si
completările ulterioare.
(2) Dispozitiile
art. 17 alin. 1 si 2 din Legea nr. 92/1992, republicată, referitoare la
compunerea completelor de judecată si dispozitiile art. 133 alin. 2 si ale art.
135 din Legea nr. 92/1992, republicată, referitoare la directorii economici, se
abrogă la data de 1 ianuarie 2005.
Această lege a
fost adoptată de Parlamentul României, în conditiile art. 77 alin. (2) si cu
respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia
României, republicată.
|
PRESEDINTELE
CAMEREI DEPUTATILOR VALER DORNEANU |
PRESEDINTELE
SENATULUI NICOLAE
VĂCĂROIU |
Bucuresti, 28 iunie 2004.
Nr. 304.
ANEXĂ
A. JUDECĂTORIILE,
PARCHETELE SI LOCALITĂTILE DE RESEDINTĂ ALE ACESTORA
|
Judetul |
Judecătoria |
Localitatea
de resedintă |
|
Alba |
Alba Iulia |
municipiul Alba Iulia |
|
|
Câmpeni |
orasul Câmpeni |
|
|
Aiud |
municipiul Aiud |
|
|
Blaj |
municipiul Blaj |
|
|
Sebes |
municipiul Sebes |
|
Arad |
Arad |
municipiul Arad |
|
|
Ineu |
orasul Ineu |
|
|
Lipova |
orasul Lipova |
|
|
Gurahont |
comuna Gurahont |
|
|
Chisineu-Cris |
orasul Chisineu-Cris |
|
Arges |
Pitesti |
municipiul Pitesti |
|
|
Câmpulung |
municipiul Câmpulung |
|
|
Curtea de Arges |
municipiul Curtea de Arges |
|
|
Costesti |
orasul Costesti |
|
|
Topoloveni |
orasul Topoloveni |
|
Bacău |
Bacău |
municipiul Bacău |
|
|
Onesti |
municipiul Onesti |
|
|
Moinesti |
municipiul Moinesti |
|
|
Podu Turcului |
comuna Podu Turcului |
|
|
Buhusi |
orasul Buhusi |
|
Bihor |
Oradea |
municipiul Oradea |
|
|
Beius |
municipiul Beius |
|
|
Marghita |
municipiul Marghita |
|
|
Alesd |
orasul Alesd |
|
|
Salonta |
municipiul Salonta |
|
Bistrita-Năsăud |
Bistrita |
municipiul Bistrita |
|
|
Năsăud |
orasul Năsăud |
|
|
Beclean |
orasul Beclean |
|
Botosani |
Botosani |
municipiul Botosani |
|
|
Dorohoi |
municipiul Dorohoi |
|
|
Săveni |
orasul Săveni |
|
|
Darabani |
orasul Darabani |
|
Brasov |
Brasov |
municipiul Brasov |
|
|
Făgăras |
municipiul Făgăras |
|
|
Rupea |
orasul Rupea |
|
|
Zărnesti |
orasul Zărnesti |
|
Brăila |
Brăila |
municipiul Brăila |
|
|
Făurei |
orasul Făurei |
|
|
Însurătei |
orasul Însurătei |
|
Buzău |
Buzău |
municipiul Buzău |
|
|
Râmnicu Sărat |
municipiul Râmnicu Sărat |
|
|
Pătârlagele |
comuna Pătârlagele |
|
|
Pogoanele |
orasul Pogoanele |
|
Caras-Severin |
Resita |
municipiul Resita |
|
|
Caransebes |
municipiul Caransebes |
|
|
Oravita |
orasul Oravita |
|
|
Moldova Nouă |
orasul Moldova Nouă |
|
|
Bozovici |
comuna Bozovici |
|
|
Bocsa |
orasul Bocsa |
|
Călărasi |
Călărasi |
municipiul Călărasi |
|
|
Oltenita |
municipiul Oltenita |
|
|
Lehliu-Gară |
orasul Lehliu-Gară |
|
Cluj |
Cluj-Napoca |
municipiul Cluj-Napoca |
|
|
Turda |
municipiul Turda |
|
|
Dej |
municipiul Dej |
|
|
Huedin |
orasul Huedin |
|
|
Gherla |
municipiul Gherla |
|
Constanta |
Constanta |
municipiul Constanta |
|
|
Medgidia |
municipiul Medgidia |
|
|
Hârsova |
orasul Hârsova |
|
|
Mangalia |
municipiul Mangalia |
|
|
Cernavodă |
orasul Cernavodă |
|
|
Băneasa |
comuna Băneasa |
|
Covasna |
Sfântu Gheorghe |
municipiul Sfântu Gheorghe |
|
|
Târgu Secuiesc |
municipiul Târgu Secuiesc |
|
|
Întorsura Buzăului |
orasul Întorsura Buzăului |
|
Dâmbovita |
Târgoviste |
municipiul Târgoviste |
|
|
Găesti |
orasul Găesti |
|
|
Pucioasa |
orasul Pucioasa |
|
|
Răcari |
comuna Răcari |
|
|
Moreni |
municipiul Moreni |
|
Dolj |
Craiova |
municipiul Craiova |
|
|
Băilesti |
municipiul Băilesti |
|
|
Filiasi |
orasul Filiasi |
|
|
Segarcea |
orasul Segarcea |
|
|
Calafat |
municipiul Calafat |
|
|
Bechet |
orasul Bechet |
|
Galati |
Galati |
municipiul Galati |
|
|
Tecuci |
municipiul Tecuci |
|
|
Târgu Bujor |
orasul Târgu Bujor |
|
|
Liesti |
comuna Liesti |
|
Giurgiu |
Giurgiu |
municipiul Giurgiu |
|
|
Bolintin-Vale |
orasul Bolintin-Vale |
|
|
Comana |
comuna Comana |
|
Gorj |
Târgu Jiu |
municipiul Târgu Jiu |
|
|
Târgu Cărbunesti |
orasul Târgu Cărbunesti |
|
|
Novaci |
orasul Novaci |
|
|
Motru |
municipiul Motru |
|
Harghita |
Miercurea-Ciuc |
municipiul Miercurea-Ciuc |
|
|
Odorheiu Secuiesc |
municipiul Odorheiu Secuiesc |
|
|
Toplita |
municipiul Toplita |
|
|
Gheorgheni |
municipiul Gheorgheni |
|
Hunedoara |
Deva |
municipiul Deva |
|
|
Hunedoara |
municipiul Hunedoara |
|
|
Petrosani |
municipiul Petrosani |
|
|
Orăstie |
municipiul Orăstie |
|
|
Brad |
municipiul Brad |
|
|
Hateg |
orasul Hateg |
|
Ialomita |
Slobozia |
municipiul Slobozia |
|
|
Urziceni |
municipiul Urziceni |
|
|
Fetesti |
municipiul Fetesti |
|
Iasi |
Iasi |
municipiul Iasi |
|
|
Pascani |
municipiul Pascani |
|
|
Hârlău |
orasul Hârlău |
|
|
Răducăneni |
comuna Răducăneni |
|
Ilfov |
Buftea |
orasul Buftea |
|
|
Cornetu |
comuna Cornetu |
|
Maramures |
Baia Mare |
municipiul Baia Mare |
|
|
Sighetu Marmatiei |
municipiul Sighetu Marmatiei |
|
|
Viseu de Sus |
orasul Viseu de Sus |
|
|
Târgu Lăpus |
orasul Târgu Lăpus |
|
|
Dragomiresti |
comuna Dragomiresti |
|
|
Somcuta Mare |
orasul Somcuta Mare |
|
Mehedinti |
Drobeta-Turnu Severin |
municipiul Drobeta-Turnu Severin |
|
|
Strehaia |
orasul Strehaia |
|
|
Orsova |
municipiul Orsova |
|
|
Vânju Mare |
orasul Vânju Mare |
|
|
Baia de Aramă |
orasul Baia de Aramă |
|
Mures |
Târgu Mures |
municipiul Târgu Mures |
|
|
Sighisoara |
municipiul Sighisoara |
|
|
Reghin |
municipiul Reghin |
|
|
Târnăveni |
municipiul Târnăveni |
|
|
Ludus |
orasul Ludus |
|
|
Sângeorgiu de Pădure |
orasul Sângeorgiu de Pădure |
|
Neamt |
Piatra-Neamt |
municipiul Piatra-Neamt |
|
|
Roman |
municipiul Roman |
|
|
Târgu-Neamt |
orasul Târgu-Neamt |
|
|
Bicaz |
orasul Bicaz |
|
Olt |
Slatina |
municipiul Slatina |
|
|
Caracal |
municipiul Caracal |
|
|
Corabia |
orasul Corabia |
|
|
Bals |
orasul Bals |
|
|
Scornicesti |
orasul Scornicesti |
|
Prahova |
Ploiesti |
municipiul Ploiesti |
|
|
Câmpina |
municipiul Câmpina |
|
|
Vălenii de Munte |
orasul Vălenii de Munte |
|
|
Mizil |
orasul Mizil |
|
|
Sinaia |
orasul Sinaia |
|
|
Urlati |
orasul Urlati |
|
Satu Mare |
Satu Mare |
municipiul Satu Mare |
|
|
Carei |
municipiul Carei |
|
|
Negresti-Oas |
orasul Negresti-Oas |
|
Sălaj |
Zalău |
municipiul Zalău |
|
|
Simleu Silvaniei |
orasul Simleu Silvaniei |
|
|
Jibou |
orasul Jibou |
|
Sibiu |
Sibiu |
municipiul Sibiu |
|
|
Medias |
municipiul Medias |
|
|
Agnita |
orasul Agnita |
|
|
Avrig |
orasul Avrig |
|
|
Săliste |
orasul Săliste |
|
Suceava |
Suceava |
municipiul Suceava |
|
|
Câmpulung Moldovenesc |
municipiul Câmpulung Moldovenesc |
|
|
Rădăuti |
municipiul Rădăuti |
|
|
Fălticeni |
municipiul Fălticeni |
|
|
Vatra Dornei |
municipiul Vatra Dornei |
|
|
Gura Humorului |
orasul Gura Humorului |
|
Teleorman |
Alexandria |
municipiul Alexandria |
|
|
Rosiori de Vede |
municipiul Rosiori de Vede |
|
|
Turnu Măgurele |
municipiul Turnu Măgurele |
|
|
Videle |
orasul Videle |
|
|
Zimnicea |
orasul Zimnicea |
|
Timis |
Timisoara |
municipiul Timisoara |
|
|
Lugoj |
municipiul Lugoj |
|
|
Deta |
orasul Deta |
|
|
Sânnicolau Mare |
orasul Sânnicolau Mare |
|
|
Făget |
orasul Făget |
|
|
Jimbolia |
orasul Jimbolia |
|
Tulcea |
Tulcea |
municipiul Tulcea |
|
|
Babadag |
orasul Babadag |
|
|
Măcin |
orasul Măcin |
|
Vaslui |
Vaslui |
municipiul Vaslui |
|
|
Bârlad |
municipiul Bârlad |
|
|
Husi |
municipiul Husi |
|
|
Murgeni |
orasul Murgeni |
|
Vâlcea |
Râmnicu Vâlcea |
municipiul Râmnicu Vâlcea |
|
|
Drăgăsani |
municipiul Drăgăsani |
|
|
Horezu |
orasul Horezu |
|
|
Brezoi |
orasul Brezoi |
|
|
Bălcesti |
orasul Bălcesti |
|
Vrancea |
Focsani |
municipiul Focsani |
|
|
Panciu |
orasul Panciu |
|
|
Adjud |
municipiul Adjud |
|
Bucuresti |
Judecătoria sectorului 1 |
municipiul Bucuresti |
|
|
Judecătoria sectorului 2 |
municipiul Bucuresti |
|
|
Judecătoria sectorului 3 |
municipiul Bucuresti |
|
|
Judecătoria sectorului 4 |
municipiul Bucuresti |
|
|
Judecătoria sectorului 5 |
municipiul Bucuresti |
|
|
Judecătoria sectorului 6 |
municipiul Bucuresti |
B. TRIBUNALELE,
PARCHETELE DE PE LÂNGĂ TRIBUNALE SI LOCALITĂTILE DE RESEDINTĂ
|
Judetul |
Tribunalul |
Localitatea
de resedintă |
|
Alba |
Alba Iulia |
municipiul Alba Iulia |
|
Arad |
Arad |
municipiul Arad |
|
Arges |
Arges |
municipiul Pitesti |
|
Bacău |
Bacău |
municipiul Bacău |
|
Bihor |
Bihor |
municipiul Oradea |
|
Bistrita-Năsăud |
Bistrita-Năsăud |
municipiul Bistrita |
|
Botosani |
Botosani |
municipiul Botosani |
|
Brasov |
Brasov |
municipiul Brasov |
|
Brăila |
Brăila |
municipiul Brăila |
|
Buzău |
Buzău |
municipiul Buzău |
|
Caras-Severin |
Caras-Severin |
municipiul Resita |
|
Călărasi |
Călărasi |
municipiul Călărasi |
|
Cluj |
Cluj |
municipiul Cluj-Napoca |
|
Constanta |
Constanta |
municipiul Constanta |
|
Covasna |
Covasna |
municipiul Sfântu Gheorghe |
|
Dâmbovita |
Dâmbovita |
municipiul Târgoviste |
|
Dolj |
Dolj |
municipiul Craiova |
|
Galati |
Galati |
municipiul Galati |
|
Giurgiu |
Giurgiu |
municipiul Giurgiu |
|
Gorj |
Gorj |
municipiul Târgu Jiu |
|
Harghita |
Harghita |
municipiul Miercurea-Ciuc |
|
Hunedoara |
Hunedoara |
municipiul Deva |
|
Ialomita |
Ialomita |
municipiul Slobozia |
|
Iasi |
Iasi |
municipiul Iasi |
|
Ilfov |
Ilfov |
orasul Buftea |
|
Maramures |
Maramures |
municipiul Baia Mare |
|
Mehedinti |
Mehedinti |
municipiul Drobeta-Turnu Severin |
|
Mures |
Mures |
municipiul Târgu Mures |
|
Neamt |
Neamt |
municipiul Piatra-Neamt |
|
Olt |
Olt |
municipiul Slatina |
|
Prahova |
Prahova |
municipiul Ploiesti |
|
Satu Mare |
Satu Mare |
municipiul Satu Mare |
|
Sălaj |
Sălaj |
municipiul Zalău |
|
Sibiu |
Sibiu |
municipiul Sibiu |
|
Suceava |
Suceava |
municipiul Suceava |
|
Teleorman |
Teleorman |
municipiul Alexandria |
|
Timis |
Timis |
municipiul Timisoara |
|
Tulcea |
Tulcea |
municipiul Tulcea |
|
Vaslui |
Vaslui |
municipiul Vaslui |
|
Vâlcea |
Vâlcea |
municipiul Râmnicu Vâlcea |
|
Vrancea |
Vrancea |
municipiul Focsani |
|
Bucuresti |
Bucuresti |
municipiul Bucuresti |
C. CURTILE
DE APEL, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ CURTILE DE APEL,
CIRCUMSCRIPTIILE
ACESTORA SI LOCALITĂTILE DE RESEDINTĂ
|
|
Curtea de
apel |
Tribunalele si tribunalele specializate
cuprinse în
circumscriptia curtii de apel |
Localitatea
de resedintă |
|
1. |
Curtea de Apel Alba Iulia |
Alba Sibiu Hunedoara |
municipiul Alba Iulia |
|
2. |
Curtea de Apel Pitesti |
Arges Vâlcea |
municipiul Pitesti |
|
3. |
Curtea de Apel Bacău |
Bacău Neamt |
municipiul Bacău |
|
4. |
Curtea de Apel Oradea |
Bihor Satu Mare |
municipiul Oradea |
|
5. |
Curtea de Apel Suceava |
Suceava Botosani |
municipiul Suceava |
|
6. |
Curtea de Apel Brasov |
Brasov Covasna |
municipiul Brasov |
|
7. |
Curtea de Apel Bucuresti |
Bucuresti Călărasi Giurgiu Ialomita Ilfov Teleorman |
municipiul Bucuresti |
|
8. |
Curtea de Apel Cluj |
Cluj Bistrita-Năsăud Maramures Sălaj |
municipiul Cluj-Napoca |
|
9. |
Curtea de Apel Constanta |
Constanta Tulcea |
municipiul Constanta |
|
10. |
Curtea de Apel Craiova |
Dolj Gorj Mehedinti Olt |
municipiul Craiova |
|
11. |
Curtea de Apel Galati |
Galati Brăila Vrancea |
municipiul Galati |
|
12. |
Curtea de Apel Iasi |
Iasi Vaslui |
municipiul Iasi |
|
13. |
Curtea de Apel Târgu Mures |
Mures Harghita |
municipiul Târgu Mures |
|
14. |
Curtea de Apel Ploiesti |
Prahova Buzău Dâmbovita |
municipiul Ploiesti |
|
15. |
Curtea de Apel Timisoara |
Timis Arad Caras-Severin |
municipiul Timisoara |
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
pentru promulgarea Legii privind organizarea
judiciară
În temeiul
prevederilor art. 77 alin. (3) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia
României, republicată,
Presedintele
României decretează:
Articol unic. - Se
promulgă Legea privind organizarea judiciară si se dispune publicarea acestei
legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
ION
ILIESCU
Bucuresti, 26 iunie 2004.
Nr. 524.
