MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E
A I
Anul 172
(XVI) - Nr. 582 LEGI, DECRETE,
HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Miercuri,
30 iunie 2004
SUMAR
LEGI SI
DECRETE
308.
- Lege privind exercitarea profesiei de medic dentist, precum si
înfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Medicilor Dentisti din
România
528.
- Decret pentru promulgarea Legii privind exercitarea profesiei de medic
dentist, precum si înfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului
Medicilor Dentisti din România
311.
- Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind
calitatea apei potabile
531.
- Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Legii
nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile
312.
- Lege privind Statutul Băncii Nationale a României
532.
- Decret pentru promulgarea Legii privind Statutul Băncii Nationale a României
HOTĂRÂRI ALE
CAMEREI DEPUTATILOR
12.
- Hotărâre cu privire la validarea unor mandate de deputat
13.
- Hotărâre privind demisia unor deputati
ACTE ALE
BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI
129.
- Hotărâre privind retragerea autorizatiei de functionare a Cooperativei de
credit I. GH. DUCA FUNDULEA
130.
- Hotărâre privind retragerea autorizatiei de functionare a Cooperativei de
credit ARMONIA DRAGALINA
131.
- Hotărâre privind retragerea autorizatiei de functionare a Cooperativei de
credit SPICUL MODELU
132.
- Hotărâre privind retragerea autorizatiei de functionare a Cooperativei de
credit IZVORUL NOU MÂNĂSTIREA
LEGI SI
DECRETE
PARLAMENTUL
ROMÂNIEI
|
CAMERA
DEPUTATILOR |
SENATUL |
privind exercitarea profesiei de medic dentist,
precum si înfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Medicilor
Dentisti din România
Parlamentul
României adoptă prezenta
lege.
CAPITOLUL I
Exercitarea
profesiei de medic dentist
SECTIUNEA 1
Dispozitii
generale
Art. 1. - Prevederile prezentei legi se aplică
activitătilor de medic dentist exercitate în România în regim salarial si/sau
independent.
Art. 2. - Profesia de medic dentist se exercită, pe
teritoriul României, în conditiile prezentei legi, de către persoanele fizice
posesoare ale unui titlu oficial de calificare în medicina dentară, după cum
urmează:
a) cetăteni ai
statului român;
b) cetăteni ai
unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinând Spatiului
Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene;
c) sotul si
descendentii de gradul I aflati în întretinerea unui cetătean al unuia dintre
statele prevăzute la lit. b), care desfăsoară legal activităti salariate sau
nesalariate pe teritoriul României, indiferent de cetătenia lor;
d) beneficiarii
statutului de rezident pe termen lung acordat conform normelor Uniunii Europene
de către unul din statele prevăzute la lit. b).
Art. 3. - (1) În sensul prezentei legi, expresiile
folosite au următoarea semnificatie:
a) medici
dentisti, cetăteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat
apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene –
persoanele prevăzute la art. 2 lit. b) si, prin asimilare, medicii dentisti
aflati în situatiile prevăzute la art. 2 lit. c) si d);
b) stat membru
de origine sau de provenientă - un stat membru al Uniunii Europene, un stat
apartinând Spatiului Economic European sau Confederatiei Elvetiene;
c) stat membru
gazdă - un stat membru al Uniunii Europene, un stat apartinând Spatiului
Economic European sau Confederatiei Elvetiene.
(2) Prin titlu
oficial de calificare în medicina dentară se întelege:
a) diploma de
medic stomatolog sau diploma de medic dentist, eliberată de către o institutie
de învătământ superior din domeniul medicinii dentare, acreditată din România;
b) certificatul de
specialist în una din specialitătile medico-dentare prevăzute de Nomenclatorul
de specialităti medicale, medico-dentare si farmaceutice pentru reteaua de
asistentă medicală, eliberat de Ministerul Sănătătii;
c) certificatul de
medic specialist stomatologie generală, eliberat de Ministerul Sănătătii;
d) certificatul de
medic primar în una din specialitătile medico-dentare prevăzute de
Nomenclatorul de specialităti medicale, medico-dentare si farmaceutice pentru
reteaua de asistentă medicală, eliberat de Ministerul Sănătătii;
e) certificatul de
medic primar stomatologie generală, eliberat de Ministerul Sănătătii;
f) diploma,
certificatul sau un alt titlu în medicina dentară, eliberate conform normelor
Uniunii Europene de către statele membre ale Uniunii Europene, statele
apartinând Spatiului Economic European sau de către Confederatia Elvetiană;
g) diploma,
certificatul sau un alt titlu în medicina dentară dobândite într-un stat tert
si recunoscute de unul dintre statele membre enumerate la lit. f) ori
echivalate de România.
Art. 4. - (1) Titlurile oficiale de calificare în
medicina dentară obtinute în afara României, a statelor membre ale Uniunii
Europene, a statelor apartinând Spatiului Economic European sau a Confederatiei
Elvetiene se echivalează potrivit legii.
(2) Exceptie de la
prevederile alin. (1) fac titlurile oficiale de calificare în medicina dentară
care au fost recunoscute de unul din aceste state.
Art. 5. - (1) Profesia de medic dentist are ca scop
asigurarea sănătătii publice si a individului prin activităti de preventie,
diagnostic si tratament ale maladiilor si anomaliilor oro-dento-maxilare si ale
tesuturilor adiacente, desfăsurate cu respectarea prevederilor Codului
deontologic al medicului dentist din România.
(2) Natura acestor
activităti încadrează profesia de medic dentist în rândul profesiilor din
sectorul sanitar cu risc crescut de biocontaminare, beneficiind de toate
facilitătile acordate de legislatia în vigoare.
Art. 6. - (1) În exercitarea profesiei, medicul
dentist trebuie să dovedească disponibilitate, corectitudine, devotament si
respect fată de fiinta umană. Independenta profesională conferă medicului
dentist dreptul de initiativă si decizie în exercitarea actului medico-dentar
si deplina răspundere a acestuia.
(2) Medicul
dentist nu este functionar public în timpul exercitării profesiei, prin natura
umanitară si liberală a acesteia.
Art. 7. - (1) Profesia de medic dentist, indiferent
de forma de exercitare, salariată si/sau independentă, se exercită numai de
către medicii dentisti membri ai Colegiului Medicilor Dentisti din România.
(2) În vederea
accesului la una din activitătile de medic dentist si exercitiului acesteia,
medicii dentisti cetăteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat
apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene,
stabiliti în unul din aceste state, sunt exceptati, în caz de prestare temporară
de servicii, de la obligativitatea înscrierii în Colegiul Medicilor Dentisti
din România.
Art. 8. - (1) La primirea ca membru în Colegiul
Medicilor Dentisti din România, medicul dentist va depune următorul jurământ:
“O dată admis
printre membrii profesiei de medic dentist:
Mă angajez
solemn să-mi consacru viata în slujba umanitătii;
Voi păstra
profesorilor mei respectul si recunostinta care le sunt datorate;
Voi exercita
profesia cu constiintă si demnitate;
Sănătatea
pacientilor va fi pentru mine obligatie sacră;
Voi păstra
secretele încredintate de pacienti chiar si după decesul acestora;
Voi mentine
prin toate mijloacele onoarea si nobila traditie a profesiei de medic dentist.
Colegii mei vor fi fratii mei;
Nu voi îngădui să se
interpună între datoria mea si pacient consideratii de nationalitate, rasă,
religie, partid sau stare socială;
Voi păstra
respectul deplin pentru viata umană de la începuturile sale chiar sub
amenintare si nu voi utiliza cunostintele mele profesionale contrar legilor
umanitătii.
Fac acest
jurământ în mod solemn, liber, pe onoare!”
(2) Prevederile
alin. (1) se aplică si:
a) medicilor
dentisti cetăteni români stabiliti în străinătate;
b) medicilor
dentisti cetăteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinând
Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene stabiliti în România
si care doresc să profeseze;
c) medicilor
dentisti cetăteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat
apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene stabiliti
în unul din aceste state si care solicită intrarea în profesie în România.
(3) Medicii
dentisti prevăzuti la alin. (2) lit. b) si c) pot depune jurământul în limba
română sau în una din limbile de circulatie din Uniunea Europeană.
Art. 9. - (1) Profesia de medic dentist se exercită
pe teritoriul României de persoanele prevăzute la art. 2 care îndeplinesc
următoarele conditii:
a) detin un titlu
oficial de calificare în medicina dentară;
b) nu se găsesc în
vreunul din cazurile de nedemnitate sau incompatibilitate prevăzute de prezenta
lege;
c) sunt membri ai
Colegiului Medicilor Dentisti din România sau sunt înregistrati la Colegiul
Medicilor Dentisti din România;
d) sunt apti din
punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei de medic dentist.
(2) Medicii
dentisti cetăteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat
apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene,
stabiliti pe teritoriul României, exercită profesia de medic dentist cu
aceleasi drepturi si obligatii ca si medicii dentisti cetăteni români membri ai
Colegiului Medicilor Dentisti din România.
Art. 10. - (1) Profesia de medic dentist se exercită
în România cu titlul profesional corespunzător calificării profesionale
însusite, după cum urmează:
a) medic dentist
pentru posesorii diplomei de medic stomatolog cu minimum 3 ani experientă
profesională, pentru posesorii diplomei de medic dentist, pentru posesorii
certificatului de medic specialist stomatologie generală si, respectiv, ai
certificatului de medic primar stomatologie generală;
b) medic dentist
specialist în una din specialitătile medico-dentare prevăzute de Nomenclatorul
de specialităti medicale, medico-dentare si farmaceutice pentru reteaua de
asistentă medicală;
c) medic dentist primar
în una din specialitătile medico-dentare prevăzute de Nomenclatorul de
specialităti medicale, medico-dentare si farmaceutice pentru reteaua de
asistentă medicală.
(2) Până la
însusirea experientei profesionale de minimum 3 ani, posesorii diplomei de medic
stomatolog care la data intrării în vigoare a prezentei legi nu se află în
pregătire de rezidentiat, exercită activitătile profesionale în calitate de
medici stomatologi.
(3) Prevederile
alin. (1) se aplică si cetătenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai
unui stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene
care detin un titlu oficial de calificare în medicina dentară si care exercită
profesia în România.
(4) Medicii
dentisti care au obtinut certificatul de membru al Colegiului Medicilor
Dentisti din România pot desfăsura activităti de medicină dentară conform
pregătirii profesionale în sistemul national de asigurări sociale de sănătate
sau/si în sectorul privat, fie ca angajati, fie ca titulari sau asociati ai
cabinetelor de practică medico-dentară independentă sau de colaborare cu
furnizori de servicii medico-dentare.
Art. 11. - Controlul si supravegherea exercitării
profesiei de medic dentist se realizează de către Ministerul Sănătătii si
Colegiul Medicilor Dentisti din România, denumite în continuare autorităti
competente române.
Art. 12. - (1) În cazul în care un medic dentist îsi
întrerupe activitatea profesională sau se află într-o situatie de
incompatibilitate pe o perioadă mai mare de 5 ani, Colegiul Medicilor Dentisti
din România va reatesta competenta profesională a acestuia în vederea reluării
activitătii medico-dentare.
(2) Procedura
privind modalitătile si conditiile de verificare si atestare a nivelului
profesional se stabileste de către Consiliul national al Colegiului Medicilor
Dentisti din România.
(3) Prevederile
alin. (1) se aplică si medicilor dentisti cetăteni ai unui stat membru al
Uniunii Europene, ai unui stat apartinând Spatiului Economic European sau ai
Confederatiei Elvetiene, stabiliti pe teritoriul României.
Art. 13. - (1) Practicarea profesiei de medic dentist
de către o persoană care nu are această calitate constituie infractiune si se
pedepseste conform Codului penal.
(2) Colegiul
Medicilor Dentisti din România, prin presedintele colegiului teritorial sau al
Consiliului national al Colegiului Medicilor Dentisti din România, este în
drept să exercite actiunea civilă sau să sesizeze, după caz, organele judiciare
si autoritătile competente pentru urmărirea si trimiterea în judecată a
persoanelor care îsi atribuie sau care întrebuintează fără drept titlul sau
calitatea de medic dentist sau care practică în mod ilegal medicina dentară.
(3) Actiunea
penală împotriva unui membru al Colegiului Medicilor Dentisti din România cu
privire la fapte ce au legătură cu exercitarea profesiei de medic dentist se
pune în miscare cu înstiintarea prealabilă a colegiului teritorial al cărui
membru este medicul dentist respectiv.
SECTIUNEA a
2-a
Nedemnităti
si incompatibilităti
Art. 14. - Este nedemn de a exercita profesia de medic
dentist:
a) medicul dentist
care a fost condamnat definitiv pentru săvârsirea cu intentie a unei
infractiuni contra umanitătii sau vietii în împrejurări legate de exercitarea
profesiei de medic dentist si pentru care nu a intervenit reabilitarea;
b) medicul dentist
căruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia, pe durata
stabilită, prin hotărâre judecătorească sau disciplinară.
Art. 15. - (1) Exercitarea profesiei de medic dentist
este incompatibilă cu:
a) calitatea de
angajat ori colaborator al unitătilor de productie ori distributie de produse
farmaceutice, materiale sanitare sau materiale de tehnică dentară;
b) calitatea de
comerciant;
c) orice ocupatie
de natură a aduce atingere demnitătii profesionale de medic dentist sau bunelor
moravuri;
d) starea de
sănătate fizică sau psihică necorespunzătoare pentru exercitarea acestei
profesii, atestată ca atare prin certificat medical eliberat de comisia de
expertiză medicală si recuperare a capacitătii de muncă;
e) folosirea cu
bună stiintă a cunostintelor medico-dentare în defavoarea sănătătii pacientului
sau în scop criminal.
(2) La solicitarea
medicului dentist în cauză sau la sesizarea oricărei persoane sau
autorităti/institutii interesate, presedintele colegiului din care face parte
medicul dentist respectiv poate constitui o comisie, special instituită pentru
fiecare caz în parte si alcătuită din 3 medici dentisti primari, pentru a
confirma sau infirma situatia de incompatibilitate prevăzută la alin. (1) lit.
a), b) sau e). În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c) acesta poate solicita
organelor în drept confirmarea sau infirmarea stării de incompatibilitate.
(3) Pe timpul
stării de incompatibilitate se suspendă de drept calitatea de membru al
Colegiului Medicilor Dentisti din România si dreptul de exercitare a profesiei.
(4) În termen de
10 zile de la aparitia situatiei de incompatibilitate, medicul dentist este
obligat să anunte colegiul al cărui membru este.
SECTIUNEA a
3-a
Autorizarea
exercitării profesiei de medic dentist
Art. 16. - (1) Exercitarea profesiei de medic dentist
se face, după obtinerea calitătii de membru al Colegiului Medicilor Dentisti
din România, pe baza autorizatiei de liberă practică acordate de Ministerul
Sănătătii, până la aderarea României la Uniunea Europeană, după care această
competentă trece în responsabilitatea Colegiului Medicilor Dentisti din
România.
(2) Autorizatia de
liberă practică are valabilitate pe toată durata de exercitare a profesiei în
cazul în care nu intervin situatiile prevăzute la art. 12 si 13 sau nu se
produc abateri sanctionate de lege prin suspendarea sau retragerea dreptului de
liberă practică.
(3) Certificatul
de membru al Colegiului Medicilor Dentisti din România se obtine pe baza
următoarelor acte:
a) titlurile oficiale
de calificare în medicina dentară prevăzute de lege;
b) certificatul de
cazier judiciar;
c) certificatul de
sănătate;
d) declaratie pe
proprie răspundere privind îndeplinirea conditiilor prevăzute la art. 14 si 15.
(4) Colegiul
Medicilor Dentisti din România va comunica, din oficiu, în termen de 5 zile,
Ministerului Sănătătii o copie a certificatului eliberat.
(5) Medicii
dentisti cetăteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat
apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene stabiliti
în România exercită profesia pe baza documentelor emise de autoritătile
competente române conform art. 20 si în conditiile prevăzute la art. 34.
(6) În caz de
prestare temporară de servicii pe teritoriul României, medicii dentisti cetăteni
ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinând Spatiului
Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliti în unul din aceste
state, sunt exceptati de la obligativitatea obtinerii autorizatiei de liberă
practică a profesiei de medic dentist si a certificatului de membru al
Colegiului Medicilor Dentisti din România. Accesul la activitătile de medic
dentist pe durata prestării serviciilor se face conform prevederilor art. 23.
Art. 17. - (1) Medicii dentisti au dreptul la pensie
pentru munca depusă si limită de vârstă la împlinirea vârstei de 60 de ani
femeile si 65 de ani bărbatii, cu exceptia doctorilor în medicină, care pot
rămâne în activitate până la vârsta de 65 de ani femeile si 70 de ani bărbatii.
Mentinerea în activitate peste aceste vârste în unitătile sanitare publice se
face cu avizul Colegiului Medicilor Dentisti din România si cu aprobarea
Ministerului Sănătătii.
(2) Academicienii,
profesorii, conferentiarii universitari si cercetătorii stiintifici gradul I si
II, cu pregătire de bază de medic dentist, pot continua, la cerere, activitatea
până la vârsta de 65 de ani femeile si 70 de ani bărbatii.
Mentinerea în
activitate în unitătile sanitare publice după împlinirea acestor vârste se face
cu avizul Colegiului Medicilor Dentisti din România si cu aprobarea
Ministerului Sănătătii.
(3) Persoanele
prevăzute la alin. (1) si (2) beneficiază, la cerere, de pensie anticipată si,
respectiv, de pensie anticipată partială, în conditiile prevăzute de legislatia
asigurărilor sociale de stat.
(4) Exercitarea
profesiei de medic dentist în unitătile sanitare din sectorul privat peste
limitele de vârstă prevăzute la alin. (1) si (2) se face cu reînnoirea anuală a
avizului Colegiului Medicilor Dentisti si a certificatului de sănătate.
(5) Medicii
dentisti din reteaua sanitară publică care au împlinit vârsta de pensionare -
60 de ani femeile si 65 de ani bărbatii - nu pot detine functia de director
general, director general adjunct si director în cadrul Ministerului Sănătătii
si al ministerelor si institutiilor centrale cu retea sanitară proprie, al
directiilor de sănătate publică teritoriale, în cadrul Casei Nationale de
Asigurări de Sănătate si al caselor de asigurări de sănătate si nici functia de
director general si director general adjunct de spital, cu exceptia celor de la
spitalele clinice si institutele de cercetare.
(6) Medicii
dentisti detinuti sau internati din motive politice, aflati în situatiile
prevăzute la art. 1 alin. (1) si (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea
unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura
instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate în
străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările si
completările ulterioare, pot fi mentinuti, la cerere, în activitatea
profesională, până
la împlinirea vârstei de 65 de ani femeile si 70 de ani bărbatii. Aceste
prevederi se aplică si medicilor dentisti care, din motive politice, au fost
obligati să îsi întrerupă studiile o anumită perioadă, obtinându-si licenta cu
întârziere, ori celor care au fost împiedicati să îsi reia activitatea
profesională. Mentinerea în activitate până la aceste vârste, precum si
exercitarea ulterioară a profesiei se fac cu respectarea conditiilor prevăzute
la alin. (1) si, respectiv, alin. (4).
CAPITOLUL II
Dispozitii
privind exercitarea profesiei de medic dentist în România de către medicii
dentisti cetăteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat
apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene
SECTIUNEA 1
Dispozitii
privind facilitarea dreptului de stabilire
Art. 18. - În vederea primului acces la una din
activitătile profesionale, medicii dentisti cetăteni ai unui stat membru al
Uniunii Europene, ai unui stat apartinând Spatiului Economic European sau ai
Confederatiei Elvetiene vor prezenta autoritătilor competente române
certificatul cazierului judiciar emis de statul membru de origine sau de
provenientă sau, în lipsa acestuia, un document echivalent emis de acel stat.
Art. 19. - (1) Pentru accesul la una din activitătile
medico-dentare sau pentru exercitiul acesteia, medicii dentisti cetăteni ai
unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinând Spatiului
Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene vor prezenta autoritătilor
competente române certificatul de sănătate fizică si psihică, eliberat de
statul membru de origine sau de provenientă.
(2) În situatia în
care pentru accesul si exercitiul activitătii prevăzute la alin. (1) statul
membru de origine sau de provenientă nu impune o astfel de cerintă si, în
consecintă, nu emite cetătenilor săi un astfel de document, autoritătile
competente române acceptă din partea acestuia un atestat echivalent
certificatului de sănătate.
Art. 20. - (1) Solicitările medicilor dentisti
cetăteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinând
Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene cu privire la
accesul în România la una din activitătile prevăzute la art. 5 se solutionează
de către Ministerul Sănătătii, în colaborare cu Colegiul Medicilor Dentisti din
România, în termen de 3 luni de la depunerea dosarului complet de către cel
interesat.
(2) Dosarul
prevăzut la alin. (1) cuprinde următoarele documente:
a) documentul de
identitate;
b) diploma de
medic stomatolog obtinută în România, diploma de medic dentist obtinută sau,
după caz, recunoscută într-un stat membru al Uniunii Europene, într-un stat
apartinând Spatiului Economic European sau în Confederatia Elvetiană, respectiv
atestatul de echivalare emis de Ministerul Educatiei si Cercetării în cazul
diplomelor obtinute într-un stat tert si care nu au fost recunoscute de unul
din statele membre enumerate;
c) în cazul
medicilor dentisti specialisti, si diploma, certificatul sau titlul care atestă
specializarea în una din specialitătile de medicină dentară prevăzute de
Nomenclatorul specialitătilor medicale, medico-dentare si farmaceutice pentru
reteaua de asistentă medicală sau de normele Uniunii Europene, după caz;
d) certificatul de
sănătate sau atestatul echivalent al acestuia emis de statul membru de origine
sau de provenientă;
e) certificatul de
cazier judiciar emis de statul membru de origine sau de provenientă sau, în
lipsa acestuia, un act echivalent emis de acel stat, în cazul în care intrarea
în profesie se face în România.
(3) Deciziile
autoritătilor competente române în aceste cazuri pot fi atacate la instanta de
contencios administrativ.
(4) În situatiile
prevăzute la art. 21, cererea de reexaminare suspendă termenul legal de
solutionare.
Autoritătile
competente române vor continua procedura prevăzută la alin. (1) după primirea
răspunsului din partea statului membru consultat sau după expirarea termenului
de 3 luni prevăzut de normele Uniunii Europene pentru formularea răspunsului de
către statele membre consultate în aceste situatii.
Art. 21. - (1) Atunci când autoritătile competente
române au cunostintă de fapte grave si precise care pot avea repercusiuni
asupra începerii activitătii profesionale sau asupra exercitării profesiei de
medic dentist în România, comise de medicii dentisti cetăteni ai unui stat
membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinând Spatiului Economic European
sau ai Confederatiei Elvetiene, anterior stabilirii în România si în afara
teritoriului său, acestea informează statul membru de origine sau de
provenientă al celor în cauză.
(2) Autoritătile
competente române comunică statului membru gazdă informatiile solicitate cu
privire la sanctiunile disciplinare de natură profesională sau administrativă,
precum si cu privire la sanctiunile penale interesând exercitiul profesiei de
medic dentist, aplicate medicilor dentisti pe durata exercitării profesiei în
România.
(3) Autoritătile
competente române analizează informatiile transmise de statul membru gazdă, cu
privire la faptele grave si precise comise de medicii dentisti cetăteni români
sau care provin din România, anterior stabilirii în statul membru gazdă si în
afara teritoriului său, fapte care pot avea repercusiuni asupra începerii
activitătii profesionale sau asupra exercitării profesiei de medic dentist în
acel stat. Autoritătile competente române decid asupra naturii si amplorii
investigatiilor pe care le întreprind în situatiile pentru care au fost
sesizate si comunică statului membru gazdă, în termen de 3 luni de la primirea
solicitării acestuia, consecintele care rezultă cu privire la atestatele si
documentele pe care le-au emis în cazurile respective.
(4) Autoritătile
competente române asigură confidentialitatea informatiilor transmise.
Art. 22. - Documentele prevăzute la art. 18, 19 si 21
sunt valabile 3 luni de la data emiterii.
SECTIUNEA a
2-a
Dispozitii
cu privire la libera prestare a serviciilor medico-dentare
Art. 23. - (1) Medicii dentisti, cetăteni ai unui stat
membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinând Spatiului Economic European
sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliti în unul din aceste state, sunt
exceptati de la obligatia înscrierii în Colegiul Medicilor Dentisti din
România, precum si de la plata cotizatiei de membru, atunci când solicită
accesul la una din activitătile de medic dentist în vederea prestării temporare
de servicii medico-dentare în România.
(2) Acestia sunt
înregistrati automat la Colegiul Medicilor Dentisti din România pe durata
prestării serviciilor respective, în vederea aplicării prevederilor art. 27.
(3) Exercitiul
activitătilor de medic dentist, în aceste situatii, se face în concordantă cu
celelalte drepturi si obligatii prevăzute de lege pentru medicii dentisti
cetăteni români.
(4) Atunci când pe
durata prestării temporare de servicii medico-dentare în România persoanele
prevăzute la alin. (1) încalcă dispozitiile profesionale cu caracter
disciplinar sau administrativ prevăzute de lege, autoritătile competente române
informează statul membru în care cei în cauză sunt stabiliti.
Art. 24. - (1) Prestarea temporară de servicii
medico-dentare în România de către medicii dentisti cetăteni ai unui stat
membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinând Spatiului Economic European
sau ai
Confederatiei Elvetiene stabiliti în unul din aceste state se face pe baza următoarelor documente:
a) declaratia
prealabilă adresată autoritătilor competente române de către solicitant, în
care se precizează durata de prestare, natura si locul de desfăsurare a acestor
activităti.
În cazurile de
urgentă, declaratia poate fi făcută în termen de maximum 7 zile de la încetarea
prestării acestor activităti;
b) dovada prin
care autoritătile competente ale statului membru de origine sau provenientă
atestă că solicitantul exercită legal activitătile respective pe teritoriul
acelui stat;
c) dovada prin
care autoritătile competente ale statului membru de origine sau provenientă
atestă că solicitantul este posesor al diplomelor, certificatelor sau altor
titluri de medic dentist prevăzute de normele Uniunii Europene pentru prestarea
activitătilor în cauză.
(2) Documentele
prevăzute la alin. (1) sunt valabile 12 luni de la data emiterii.
Art. 25. - (1) În caz de prestare temporară a
serviciilor care antrenează deplasarea prestatorului în România, medicii
dentisti cetăteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat
apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene stabiliti
în unul din aceste state sunt exceptati de la procedura de acreditare prevăzută
de legislatia asigurărilor sociale de sănătate.
(2) Persoanele
prevăzute la alin. (1) au obligatia de a informa în prealabil Casa Natională de
Asigurări de Sănătate asupra serviciilor pe care urmează să le presteze pe
teritoriul României, iar în caz de urgentă, în termen de maximum 7 zile de la
prestarea acestora.
Art. 26. - Începând cu data aderării la Uniunea
Europeană, autoritătile competente române vor retrage, după caz, temporar sau
definitiv, documentele prevăzute la art. 24 alin. (1) lit. b) eliberate
medicilor dentisti cetăteni români, precum si medicilor dentisti care întrunesc
conditiile prevăzute la art. 2 lit. b)-d), stabiliti în România, în cazul în
care acestora li se aplică sanctiunile prevăzute de prezenta lege care atrag
retragerea dreptului de liberă practică a profesiei.
SECTIUNEA a 3-a
Dispozitii
comune cu privire la dreptul de stabilire si libera prestare de servicii
medico-dentare
Art. 27. - Medicii dentisti cetăteni ai unui stat
membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinând Spatiului Economic European
sau ai Confederatiei Elvetiene, care, în timpul exercitării profesiei în
România încalcă dispozitiile, legile si regulamentele profesiei, răspund
potrivit legii.
Art. 28. - (1) Medicii dentisti cetăteni ai unui stat
membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinând Spatiului Economic European
sau ai Confederatiei Elvetiene care exercită profesia de medic dentist în
România au dreptul de a atasa la titlul profesional prevăzut la art. 10 titlul
legal de formare obtinut în statul membru de origine sau de provenientă, în
limba statului emitent si, eventual, abrevierea acestui titlu în măsura în care
nu este identic cu titlul profesional. Titlul legal de formare va fi însotit de
numele si locul institutiei sau al organismului emitent.
(2) Dacă titlul
respectiv de formare desemnează în România o pregătire complementară neînsusită
de beneficiar, acesta va utiliza în exercitiul profesiei forma corespunzătoare
a titlului indicată de autoritătile competente române.
Art. 29. - (1) Medicii dentisti cetăteni ai unui stat
membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinând Spatiului Economic European
sau ai Confederatiei Elvetiene, care sunt stabiliti si care exercită profesia
în
România, au
obligatia de a se informa la autoritătile competente cu privire la legislatia
din domeniul sănătătii, domeniul securitătii sociale, precum si cu privire la
Codul deontologic al medicului dentist.
(2) În vederea
furnizării informatiilor prevăzute la alin. (1), autoritătile române competente
vor organiza la nivelul structurilor teritoriale si centrale birouri de
informare legislativă.
CAPITOLUL III
Înfiintarea,
organizarea si functionarea Colegiului Medicilor Dentisti din România
SECTIUNEA 1
Caracteristici
generale
Art. 30. - (1) Colegiul Medicilor Dentisti din România
se înfiintează, se organizează si functionează ca organizatie profesională a
medicilor dentisti, de interes public, apolitică si fără scop patrimonial, cu
personalitate juridică, având ca principal obiect de activitate controlul si
supravegherea exercitării profesiei de medic dentist.
(2) Colegiul
Medicilor Dentisti din România are autonomie institutională si îsi exercită
atributiile fără posibilitatea vreunei imixtiuni, actionând pentru dezvoltarea
profesiei si a prestigiului ei în cadrul vietii sociale.
(3) Colegiul
Medicilor Dentisti din România cuprinde toti medicii dentisti, cetăteni români
si cetăteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinând
Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene stabiliti în
România, care exercită profesia de medic dentist în conditiile prezentei legi.
Art. 31. - (1) Colegiul Medicilor Dentisti din România
se înfiintează, se organizează si functionează pe criterii teritoriale, la
nivel national si judetean, respectiv la nivelul municipiului Bucuresti.
(2) Între Colegiul
Medicilor Dentisti din România si colegiile teritoriale există raporturi de
autonomie functională, organizatorică si financiară.
(3) Sediul
Colegiului Medicilor Dentisti din România este în municipiul Bucuresti.
(4) Patrimoniul
este format din bunuri mobile si imobile dobândite în conditiile legii.
SECTIUNEA a 2-a
Atributiile
Colegiului Medicilor Dentisti din România
Art. 32. - (1) Colegiul Medicilor Dentisti din România
are următoarele atributii generale:
a) asigură
aplicarea legilor si regulamentelor care privesc exercitiul profesiei de medic
dentist;
b) apără
demnitatea si promovează drepturile si interesele membrilor săi în toate
sferele de activitate; apără onoarea, libertatea si independenta profesională a
medicului dentist în exercitarea profesiei;
c) asigură
respectarea de către medicii dentisti a obligatiilor ce le revin fată de bolnav
si de sănătatea publică;
d) elaborează si
adoptă Regulamentul de organizare si functionare al Colegiului Medicilor
Dentisti din România si Codul deontologic al medicului dentist, luând măsurile
necesare pentru respectarea unitară a acestora;
e) controlează si
supraveghează modul de exercitare a profesiei de medic dentist, indiferent de
forma de exercitare si de unitatea sanitară în care se desfăsoară, precum si
aplicarea legilor si regulamentelor specifice;
f) avizează
eliberarea autorizatiei de liberă practică a medicinii dentare;
g) reprezintă pe
membrii săi în relatiile cu asociatii stiintifice, profesionale, patronale si
cu sindicatele;
h) colaborează cu
Ministerul Sănătătii la elaborarea criteriilor si standardelor de dotare a
cabinetelor de practică medico-dentară independentă;
i) stabileste si
reglementează regimul de publicitate a activitătilor medico-dentare;
j) asigură cadrul
necesar desfăsurării unei concurente loiale bazate exclusiv pe promovarea
competentei profesionale;
k) controlează
modul în care sunt respectate de către angajatori independenta profesională a
medicilor dentisti si dreptul acestora de decizie în exercitarea actului medico-dentar;
l) colaborează cu
Ministerul Sănătătii la elaborarea reglementărilor din domeniul medico-dentar
sau al asigurărilor sociale de sănătate;
m) actionează,
alături de institutiile sanitare centrale si teritoriale, ca în unitătile
medico-dentare publice si particulare (cabinete, policlinici, spitale) să fie
asigurată calitatea actului medico-dentar;
n) organizează
judecarea cazurilor de abateri de la normele de etică profesională si de
deontologie medico-dentară si a cazurilor de malpraxis, în calitate de organ de
jurisdictie profesională;
o) sprijină
institutiile si actiunile de asistentă medico- socială pentru medicii dentisti
si familiile lor;
p) promovează
relatiile pe plan extern cu organizatii si formatiuni similare;
q) în cadrul
Colegiului Medicilor Dentisti din România functionează comisii care reprezintă
specialitătile medicinii dentare prevăzute în Nomenclatorul specialitătilor
medicale, medico-dentare si farmaceutice pentru reteaua de asistentă medicală,
elaborat de Ministerul Sănătătii;
r) reprezintă
medicii dentisti cu practică independentă care desfăsoară activităti
medico-dentare în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. În acest
sens va organiza o comisie care va negocia prevederile contractului-cadru anual
cu Casa Natională de Asigurări de Sănătate si Ministerul Sănătătii;
s) avizează
autorizarea de instalare a cabinetelor medicale dentare publice sau private, în
functie de necesarul de medici dentisti dintr-un teritoriu, si se pronuntă în
legătură cu demersurile întreprinse în vederea
interzicerii
instalării si functionării acestora, tinând seama de exercitarea activitătii
medicinii dentare în concordantă cu competenta profesională a medicului
dentist, de dotarea tehnică, precum si de respectarea normelor de igienă;
t) stabileste, în
functie de gradul riscului profesional, valoarea riscului asigurat în cadrul
asigurărilor de răspundere civilă profesională pentru membrii săi;
u) colaborează cu
Ordinul Asistentilor Medicali din România în ceea ce priveste activitatea
profesională a tehnicienilor dentari si asistentilor medicali care desfăsoară
activitate în medicina dentară;
v) realizează si
editează, pentru toti membrii săi, Ghidul de bună practică a medicinii dentare;
w) organizează
centre de pregătire lingvistică, necesare pentru exercitarea activitătii
profesionale de către medicii cetăteni ai statelor membre ale Uniunii Europene,
ai statelor apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei
Elvetiene.
(2) În domeniul
formării profesionale, Colegiul Medicilor Dentisti din România are următoarele
atributii:
a) colaborează cu
Ministerul Educatiei si Cercetării si Ministerul Sănătătii la stabilirea
numărului anual de locuri în facultătile de medicină dentară acreditate;
b) colaborează cu
Ministerul Sănătătii si Ministerul Educatiei si Cercetării la educatia
continuă, specializarea si pregătirea profesională postuniversitară a medicilor
dentisti;
c) colaborează cu
Ministerul Sănătătii la elaborarea metodologiei de acordare a gradului
profesional, a tematicii de concurs si la elaborarea Nomenclatorului de
specialităti medicale, medico-dentare si farmaceutice pentru reteaua de
asistentă medicală;
d) organizează
forme de educatie medicală continuă si de ridicare a gradului de competentă
profesională a membrilor săi;
e) urmăreste
realizarea orelor de educatie medicală continuă necesare reavizării la 5 ani a
calitătii de membru al Colegiului Medicilor Dentisti din România. Orele de
educatie medicală continuă acumulate în perioada anterioară înfiintării
Colegiului Medicilor Dentisti din România rămân valabile;
f) sustine
activitatea si dezvoltarea cercetării stiintifice si organizează manifestări
stiintifice în domeniul medicinii dentare.
Art. 33. - În exercitarea atributiilor prevăzute de
prezenta lege, Colegiul Medicilor Dentisti din România, prin structurile
nationale sau teritoriale, are dreptul de a formula actiune în justitie în nume
propriu sau în numele membrilor săi.
SECTIUNEA a 3-a
Membrii
Colegiului Medicilor Dentisti din România
Art. 34. - (1) În vederea exercitării profesiei de
medic dentist, medicii dentisti cetăteni români si medicii dentisti cetăteni ai
unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinând Spatiului
Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene stabiliti în România au
obligatia să se înscrie în Colegiul Medicilor Dentisti din România.
(2) Calitatea de
membru este dovedită prin certificatul de membru al Colegiul Medicilor Dentisti
din România, care se eliberează la înscrierea în corpul profesional.
(3) Înscrierea în
Colegiul Medicilor Dentisti din România si eliberarea certificatului de membru
se fac numai pentru medicii care îndeplinesc conditiile prevăzute la art. 9
alin. (1) lit. a), b) si d) si au depus jurământul prevăzut la art. 8.
(4) Depunerea
jurământului se va mentiona în certificatul de membru al Colegiului Medicilor
Dentisti din România.
(5) Pot deveni la
cerere membri ai Colegiului Medicilor Dentisti din România si medicii dentisti
cetăteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinând
Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliti în unul
din aceste state si care prestează temporar servicii medico-dentare în România,
cu respectarea prevederilor alin. (3).
(6) Membrii
Colegiului Medicilor Dentisti din România sunt înscrisi în Registrul unic al
medicilor dentisti care se află la Colegiul Medicilor Dentisti din România si
care se publică periodic.
(7) La data
intrării în vigoare a prezentei legi, au de drept calitatea de membru al
Colegiului Medicilor Dentisti din România toti medicii dentisti înscrisi până
la această dată în Colegiul Medicilor din România.
Art. 35. - (1) La cerere, membrii Colegiului Medicilor
Dentisti din România, care din motive obiective întrerup pe o durată de până la
5 ani exercitarea profesiei de medic dentist, pot solicita suspendarea
calitătii de membru pe acea durată.
(2) Pe durata
suspendării la cerere a calitătii de membru al Colegiului Medicilor Dentisti
din România se suspendă obligatiile si drepturile ce decurg din prezenta lege.
(3) Întreruperea
exercitării profesiei de medic dentist pe o durată mai mare de 5 ani atrage, de
drept, pierderea calitătii de membru al Colegiului Medicilor Dentisti din
România.
Art. 36. - Medicii dentisti cetăteni români si medicii
dentisti cetăteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat
apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene,
stabiliti în România, care doresc să exercite profesia se înscriu ca membri ai
Colegiului Medicilor Dentisti din România la colegiul teritorial în raza căruia
se află unitatea la care urmează să îsi desfăsoare activitatea sau la colegiul
teritorial în raza căruia îsi au domiciliul sau, după caz, resedinta.
SECTIUNEA a 4-a
Drepturile
si obligatiile membrilor Colegiului Medicilor Dentisti din România
Art. 37. - Membrii Colegiului Medicilor Dentisti din
România au următoarele drepturi:
a) dreptul să
aleagă si să fie alesi în organele de conducere de la nivelul structurilor
teritoriale sau nationale ale Colegiului Medicilor Dentisti din România;
b) dreptul să se
adreseze organelor abilitate ale Colegiului Medicilor Dentisti din România si
să primească informatiile solicitate;
c) dreptul să
participe la orice actiune a Colegiului Medicilor Dentisti din România si să
fie informati în timp util despre aceasta;
d) dreptul să
folosească, împreună cu membrii săi de familie, toate dotările sociale,
profesionale, culturale si sportive ale Colegiului Medicilor Dentisti din
România si ale colegiilor teritoriale;
e) dreptul să
poarte însemnele Colegiului Medicilor Dentisti din România;
f) dreptul de a
contesta sanctiunile primite;
g) dreptul de a
solicita ajutoare materiale pentru situatii deosebite atât personal, cât si
prin membrii lor de familie;
h) medicii
dentisti încadrati în unitătile sanitare publice, finantate de la bugetul de
stat, beneficiază de asistentă medicală gratuită si medicamente gratuite atât
personal, cât si pentru membrii lor de familie.
Art. 38. - Obligatiile membrilor Colegiului Medicilor
Dentisti din România sunt următoarele:
a) să facă dovada
cunoasterii normelor de deontologie profesională si a celor care reglementează
organizarea si functionarea corpului profesional. Modalitatea de testare a
cunostintelor de deontologie si a legislatiei profesionale se stabileste de
Consiliul National al Colegiului Medicilor Dentisti din România;
b) să respecte
dispozitiile Regulamentului de organizare si functionare al Colegiului
Medicilor Dentisti din România, ale Codului deontologic al medicului dentist,
hotărârile organelor de conducere ale Colegiului Medicilor Dentisti din România
si regulamentele profesiei;
c) să rezolve
sarcinile ce le-au fost încredintate în calitate de membri sau de reprezentanti
ai corpului profesional;
d) să participe la
manifestările initiate de organele de conducere, la activitătile profesionale ori
de pregătire profesională initiate ori organizate de către organele de
conducere nationale sau locale;
e) să participe la
sedintele ori adunările la care au fost convocati;
f) să execute cu
bună-credintă sarcinile care decurg din hotărârile organelor de conducere ale
Colegiului Medicilor Dentisti din România;
g) să se abtină de
la deliberările organelor de conducere în care sunt alesi, în cazul în care, în
îndeplinirea unor atributii ale acestor organe, au un interes propriu;
h) să păstreze
secretul profesional;
i) să păstreze în
cadrul profesiei confidentialitatea asupra dezbaterilor, opiniilor si voturilor
exprimate în organele de conducere;
j) să respecte
normele, principiile si îndatoririle deontologiei medicale;
k) să aibă un
comportament demn în exercitarea profesiei ori a calitătii de membru al
Colegiului Medicilor Dentisti din România;
l) să achite în
termenul stabilit cotizatia datorată în calitate de membru al Colegiului
Medicilor Dentisti din România;
m) să rezolve
litigiile cu alti membri, în primul rând, prin mediere de către comisiile
organizate în acest scop în cadrul Colegiului Medicilor Dentisti din România;
n) să execute cu
bună-credintă atributiile ce le revin în calitate de reprezentant sau membru în
organele de conducere ale Colegiului Medicilor Dentisti din România, în
colegiile judetene sau în Colegiul municipiului Bucuresti.
Art. 39. - Obligatiile membrilor Colegiului Medicilor
Dentisti din România, ce decurg din calitatea lor specială de medici dentisti,
sunt:
a) să respecte si
să aplice în orice împrejurare normele de deontologie ale profesiei de medic
dentist;
b) să nu aducă
prejudicii reputatiei profesiei sau a altor membri, respectând statutul de corp
profesional al Colegiului Medicilor Dentisti din România;
c) să acorde cu
promptitudine si neconditionat îngrijirile medico-dentare de urgentă, ca o
îndatorire fundamentală profesională si civică;
d) să actioneze pe
toată durata exercitării profesiei în vederea cresterii gradului de pregătire
profesională;
e) să aplice
parafa cuprinzând numele, prenumele, gradul, specialitatea si codul pe toate
actele medicale pe care le semnează;
f) să respecte
drepturile pacientilor.
Art. 40. - (1) În vederea cresterii gradului de
pregătire profesională si asigurării unui nivel ridicat al cunostintelor
medico-dentare, medicii dentisti sunt obligati să efectueze un număr de cursuri
de pregătire si alte forme de educatie medicală continuă si informare în
domeniul stiintelor medicale, pentru cumularea numărului de credite stabilit în
acest sens de către Colegiul Medicilor Dentisti din România. Sunt creditate
programele, precum si celelalte forme de educatie medicală continuă avizate de
către Colegiul Medicilor Dentisti din România.
(2) Medicilor
dentisti care nu realizează pe parcursul a 5 ani numărul minim de credite de
educatie medicală continuă stabilit de Consiliul National al Colegiului
Medicilor Dentisti din România li se suspendă dreptul de liberă practică până
la realizarea numărului de credite respectiv.
SECTIUNEA a 5-a
Organizare
si functionare
A. Organizarea
la nivel teritorial
Art. 41. - Colegiul Medicilor Dentisti din România
este organizat la nivel national si judetean, respectiv al municipiului
Bucuresti.
Art. 42. - Organele de conducere ale Colegiului
Medicilor Dentisti din România, la nivel judetean sau al municipiului
Bucuresti, sunt: adunarea generală, consiliul judetean, respectiv al
municipiului Bucuresti, si biroul consiliului.
Art. 43. - (1) Consiliul judetean sau al municipiului
Bucuresti al Colegiului Medicilor Dentisti din România are un număr de membri
proportional cu numărul medicilor dentisti înscrisi în evidentă. Norma de
reprezentare este de un membru la 30 de medici dentisti înscrisi, alesi de
adunarea generală judeteană.
(2) Acolo unde
numărul membrilor înscrisi este mai mic de 250, se pot înfiinta filiale
teritoriale prin asocierea medicilor dentisti din judete limitrofe.
Art. 44. - (1) Consiliul judetean, respectiv al
municipiului Bucuresti, va alege dintre membrii săi un birou executiv format
din presedinte, 2 vicepresedinti, un secretar si un trezorier.
(2) Functiile de
presedinte, vicepresedinte si secretar sunt incompatibile cu:
a) functia
corespunzătoare dintr-un sindicat profesional;
b) functia de
director executiv si de director executiv adjunct al directiei de sănătate
publică;
c) functii de
demnitate publică sau asimilate acestora, precum si functii de conducere în
cadrul Ministerului Sănătătii si al ministerelor si institutiilor centrale cu
retea sanitară proprie, directiilor de sănătate publică teritoriale, al Casei
Nationale de Asigurări de Sănătate, precum si al caselor judetene de asigurări
de sănătate.
(3) Adunarea
generală judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, alege o comisie de
cenzori care va functiona în mod independent de biroul executiv.
Art. 45. - (1) Membrii consiliului judetean, respectiv
al municipiului Bucuresti, titulari si supleanti, se aleg pe perioada unui
mandat hotărât de adunarea generală a medicilor dentisti din România, cu
posibilitatea de a fi realesi maximum 3 mandate.
(2) Alegerea
membrilor se va face prin vot secret, cu majoritate simplă, prin participarea a
minimum 2/3 din numărul total al medicilor dentisti înscrisi. În cazul în care
această proportie nu poate fi întrunită, la interval de 2 săptămâni se
organizează o nouă adunare generală, în cadrul căreia se procedează la alegerea
membrilor, indiferent de numărul de participanti.
(3) Membrii
primului consiliu judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, titulari si
supleanti, se aleg pe o durată de 2 ani.
Art. 46. - (1) Consiliul judetean, respectiv al
municipiului Bucuresti, se întruneste la convocarea presedintelui, în sedinte
ordinare, la interval de 2 luni. În mod exceptional, la solicitarea a 2/3 din
numărul membrilor săi, consiliul judetean, respectiv al municipiului Bucuresti,
poate fi convocat în sedinte extraordinare. Între sedinte, consiliul judetean,
respectiv al municipiului Bucuresti, este condus de biroul executiv, care
asigură activitatea permanentă a acestuia.
(2) Deciziile
consiliului judetean, respectiv ale municipiului Bucuresti, se adoptă în
prezenta a cel putin 2/3 din numărul membrilor săi, cu votul favorabil a
jumătate plus unu din numărul total al acestora.
Art. 47. - (1) Consiliul judetean, respectiv al
municipiului Bucuresti, exercită atributiile prevăzute de lege, date în
competenta sa, la nivelul judetului sau al municipiului Bucuresti, prin
regulamentul de organizare si functionare adoptat de adunarea generală a
Colegiului Medicilor Dentisti din România.
(2) În vederea
exercitării atributiilor, consiliul judetean, respectiv consiliul municipiului
Bucuresti, îsi desfăsoară activitatea în comisii, alese de adunarea generală
respectivă, pe domenii de activitate sau pe specialităti ale medicinii dentare,
în conformitate cu regulamentul de organizare si functionare adoptat de
adunarea generală a Colegiului Medicilor Dentisti din România.
B. Organizarea
la nivel national
Art. 48. - Conducerea Colegiului Medicilor Dentisti
din România, la nivel national, se exercită de către:
a) Adunarea
generală natională;
b) Consiliul
national;
c) Biroul
executiv.
Art. 49. - (1) Adunarea generală natională a
Colegiului Medicilor Dentisti din România este alcătuită din reprezentanti
alesi de adunarea generală din fiecare judet si din municipiul Bucuresti, prin
vot direct si secret.
(2) Norma de
reprezentare în Adunarea generală natională este de:
a) 2 reprezentanti
pentru colegiile teritoriale care au sub 50 de membri înscrisi;
b) 4 reprezentanti
pentru colegiile teritoriale care au sub 120 de membri înscrisi;
c) 6 reprezentanti
pentru colegiile teritoriale care au sub 200 de membri înscrisi;
d) 8 reprezentanti
pentru colegiile teritoriale care au sub 300 de membri înscrisi;
e) 10
reprezentanti pentru colegiile teritoriale cu peste 300 de membri înscrisi;
f) un reprezentant
la 100 de membri înscrisi pentru Colegiul Medicilor Dentisti al municipiului
Bucuresti.
(3) Adunarea
generală natională a Colegiului Medicilor Dentisti din România se întruneste
anual.
Art. 50. - (1) Adunarea generală natională adoptă
Codul deontologic al medicului dentist si Regulamentul de organizare si
functionare al Colegiului Medicilor Dentisti din România în prezenta a cel
putin 2/3 din numărul reprezentantilor alesi.
(2) Deciziile
Adunării generale nationale a Colegiului Medicilor Dentisti din România se
adoptă cu majoritate simplă, în prezenta a cel putin 2/3 din numărul
reprezentantilor alesi.
Art. 51. - Adunarea generală natională a Colegiului
Medicilor Dentisti din România are următoarele atributii:
a) adoptă Codul
deontologic al medicului dentist si Regulamentul de organizare si functionare
al Colegiului Medicilor Dentisti din România, cât si modificările lor
ulterioare;
b) alege membrii
Biroului executiv pentru mandatul respectiv;
c) dezbate si
votează Raportul anual de activitate prezentat de Biroul executiv si de
comisiile de specialitate ale Colegiului Medicilor Dentisti din România privind
activitatea desfăsurată între sesiunile adunării generale;
d) revocă din
functie membrii alesi în cazul în care, în urma prezentării rapoartelor, nu se
obtine, prin votul delegatilor prezenti, majoritatea simplă pozitivă;
e) alege comisia
de cenzori;
f) aprobă bugetul
de venituri si cheltuieli anual al Colegiului Medicilor Dentisti din România;
g) dezbate si
votează raportul Comisiei de cenzori;
h) stabileste valoarea
cotizatiei anuale si raportul dintre cotizatia cuvenită Consiliului national si
colegiilor teritoriale;
i) stabileste
obiectivele generale ale Colegiului Medicilor Dentisti din România pe termen
scurt, mediu si lung;
j) atributiile
adunărilor generale judetene si a municipiului Bucuresti sunt identice cu cele
ale adunării generale pe tară.
Art. 52. - (1) Între sesiunile Adunării generale
nationale, Colegiul Medicilor Dentisti din România este condus de Consiliul
national.
(2) Consiliul
national al Colegiului Medicilor Dentisti din România este alcătuit din: un
reprezentant al fiecărui judet, 3 reprezentanti ai municipiului Bucuresti si
câte un reprezentant al medicilor dentisti din fiecare minister si institutie
centrală cu retea sanitară proprie.
(3) Consiliul
national al Colegiului Medicilor Dentisti din România se întruneste legal în
prezenta a cel putin 2/3 din numărul reprezentantilor stabiliti la alin. (2).
Art. 53. - Deciziile Consiliului national al
Colegiului Medicilor Dentisti din România se adoptă în prezenta a cel putin 2/3
din numărul membrilor săi, cu votul favorabil a jumătate plus unu din numărul
total al membrilor.
Art. 54. - Atributiile Consiliului national al
Colegiului Medicilor Dentisti din România sunt următoarele:
a) elaborează Codul
deontologic al medicului dentist, precum si Regulamentul de organizare si
functionare al Colegiului Medicilor Dentisti din România, în termen de 6 luni
de la constituirea Consiliului National al Colegiului Medicilor Dentisti din
România;
b) fixează cotizatia
care trebuie plătită obligatoriu de către fiecare medic dentist consiliului
judetean sau al municipiului Bucuresti, stabilind partea din această cotizatie
care trebuie virată către Consiliul National al Colegiului Medicilor Dentisti
din România;
c) gestionează
bunurile Colegiului Medicilor Dentisti din România si poate să initieze si să
subventioneze actiuni interesând profesiunea de medic dentist, actiuni de
întrajutorare;
d) controlează si
coordonează activitatea consiliului judetean, respectiv al municipiului
Bucuresti, si controlează gestiunea acestora;
e) solutionează,
în termen de 30 de zile de la înregistrare, contestatiile formulate împotriva
deciziilor date de consiliile judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, în
conformitate cu regulamentele proprii;
f) colaborează cu
Ministerul Sănătătii la elaborarea Nomenclatorului de specialităti medicale,
medico-dentare si farmaceutice pentru reteaua de asistentă medicală;
g) colaborează cu
Ministerul Sănătătii la elaborarea de norme privind exercitarea profesiei de
medic dentist pe teritoriul României;
h) colaborează cu
Ministerul Sănătătii la elaborarea tematicilor si a metodologiilor
concursurilor si examenelor pentru medicii dentisti;
i) stabileste
sistemul de credite de educatie medicală continuă pe baza căruia se evaluează
activitatea de perfectionare profesională a medicilor dentisti;
j) colaborează cu
Ministerul Sănătătii la elaborarea de norme privind exercitarea profesiei de
medic dentist pe teritoriul României;
k) stabileste
conditiile privind desfăsurarea de către cabinetele si unitătile medico-dentare
a publicitătii si aprobă continutul materialului publicitar.
Art. 55. - În cadrul Consiliului national al
Colegiului Medicilor Dentisti din România functionează mai multe comisii al
căror număr, competente, precum si regulament de functionare sunt stabilite de
către acesta.
Art. 56. - (1) Biroul executiv al Colegiului Medicilor
Dentisti din România asigură activitatea permanentă a acestuia, în conformitate
cu legea si regulamentele proprii.
(2) Biroul
executiv este alcătuit dintr-un presedinte, 3 vicepresedinti, un secretar
general si un contabil.
Art. 57. - (1) Consiliul national al Colegiului
Medicilor Dentisti din România participă, în colaborare cu Ministerul
Sănătătii, la elaborarea tuturor programelor de sănătate si a actelor normative
cu efect asupra medicinii dentare.
(2) La negocierea
anuală a contractului-cadru pentru specialitatea medicină dentară, Consiliul
national al Colegiului Medicilor Dentisti din România reprezintă medicii dentisti
aflati în relatii contractuale cu casele de asigurări sociale de sănătate.
Art. 58. - (1) Contractul de muncă al persoanei care
exercită o functie de conducere în biroul executiv al consiliului judetean,
respectiv al municipiului Bucuresti, si al Consiliului national al Colegiului
Medicilor Dentisti din România se suspendă, la cererea persoanei în cauză, pe
perioada cât îndeplineste functia respectivă, cu mentinerea locului de muncă.
(2) Persoana
aflată în situatia prevăzută la alin. (1) beneficiază de vechime în muncă pe
perioada exercitării functiei respective.
(3) Remunerarea
persoanelor care exercită functii de conducere în biroul executiv central sau
local este stabilită prin vot, cu majoritate simplă, de către Consiliul
national al Colegiului Medicilor Dentisti din România.
SECTIUNEA a
6-a
Răspunderea
disciplinară
Art. 59. - (1) Medicul dentist răspunde disciplinar
pentru nerespectarea legilor si regulamentelor profesiei de medic dentist, a
Codului deontologic al medicului dentist, regulilor de bună practică
profesională, a Regulamentului de organizare si functionare al Colegiului
Medicilor Dentisti din România, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii
adoptate de organele de conducere ale Colegiului Medicilor Dentisti din
România, precum si pentru orice fapte săvârsite în legătură cu profesia sau în
afara acesteia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea si prestigiul
profesiei sau ale institutiei Colegiului Medicilor Dentisti din România.
(2) Prin comisia
de deontologie si disciplină si, după caz, prin comisiile de specialitate, care
functionează în cadrul consiliilor judetene, respectiv al municipiului
Bucuresti si ale Consiliului national, Colegiul Medicilor Dentisti din România
judecă litigiile si abaterile deontologice si disciplinare ale medicilor
dentisti. Comisiile de deontologie si disciplină se constituie si functionează
pe baza regulamentului aprobat de Consiliul national al Colegiului Medicilor
Dentisti din România cu respectarea principiului privind egalitatea de
tratament, respectarea dreptului la apărare si a principiului
contradictorialitătii.
Art. 60. - (1) Membrii Colegiului Medicilor Dentisti
din România, care încalcă jurământul depus, legile si regulamentele specifice
privind exercitarea profesiei de medic dentist si nu respectă Codul deontologic
al medicului dentist, răspund disciplinar, în functie de gravitatea abaterii,
si li se va aplica una dintre următoarele sanctiuni:
a) mustrare;
b) avertisment;
c) vot de blam;
d) suspendarea
temporară, pe un interval de 6-12 luni, a calitătii de membru al Colegiului
Medicilor Dentisti din România;
e) retragerea
calitătii de membru al Colegiului Medicilor Dentisti din România si propunerea
către Ministerul Sănătătii pentru retragerea autorizatiei de liberă practică a
profesiei de medic dentist.
(2) Sanctiunile
prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) se aplică de către consiliul judetean,
respectiv al municipiului Bucuresti, pentru membrii lor.
(3) Sanctiunile
prevăzute la alin. (1) lit. d) si e) se aplică de către Consiliul national al Colegiului
Medicilor Dentisti din România numai după efectuarea unei expertize de
specialitate de către o comisie alcătuită din cel putin 5 specialisti, din
specialitatea persoanei în cauză, aprobată de consiliu, la propunerea
comisiilor de specialitate.
(4) Concluziile
anchetei si sanctiunile aplicate se comunică în termen de 24 de ore, în mod
obligatoriu, Ministerului Sănătătii si, după caz, reprezentantului legal al
cabinetului sau persoanei juridice cu care medicul dentist sanctionat a
încheiat contractul de muncă si care decid, după caz, pe baza acestora, cu
privire la autorizatia de liberă practică a profesiei de medic dentist si cu
privire la contractul de muncă.
(5) Consiliul
national al Colegiului Medicilor Dentisti din România solutionează contestatiile
formulate împotriva deciziilor consiliului judetean, respectiv al municipiului
Bucuresti, cu privire la abaterile medicilor dentisti de la normele de
deontologie.
Art. 61. - (1) Împotriva sanctiunilor prevăzute la
art. 60 alin. (1) lit. a)-d) se poate introduce contestatie la Comisia
superioară de deontologie si disciplină, care functionează în cadrul
Consiliului national, în termen de 30 de zile de la comunicarea sanctiunii.
(2) Împotriva
sanctiunii prevăzute la art. 60 alin. (1) lit. e), precum si împotriva
deciziilor Comisiei superioare de deontologie si disciplină adoptate potrivit
alin. (1) se poate introduce contestatie la judecătoria în a cărei
circumscriptie teritorială îsi desfăsoară activitatea medicul dentist
sanctionat, în termen de 30 de zile de la comunicarea sanctiunii, respectiv a
deciziei acestei comisii.
Art. 62. - Răspunderea disciplinară a membrilor
Colegiului Medicilor Dentisti din România, cât si a medicilor dentisti cetăteni
ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinând Spatiului
Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene care exercită profesia în
România, potrivit prezentei legi, nu exclude răspunderea penală,
contraventională sau patrimonială, conform prevederilor legale.
Art. 63. - După un interval de un an de la emiterea
deciziei de suspendare a autorizatiei de liberă practică a medicinii dentare,
medicul dentist în cauză poate cere reexaminarea deciziei. În caz de
respingere, o nouă cerere nu poate fi făcută decât după un an.
SECTIUNEA a 7-a
Venituri
si cheltuieli
Art. 64. - Veniturile Colegiului Medicilor Dentisti
din România se constituie din:
a) taxa de
înscriere;
b) cotizatiile
lunare ale membrilor;
c) contravaloarea
serviciilor prestate membrilor sau persoanelor fizice si juridice;
d) donatii de la
persoane fizice si juridice;
e) legate;
f) drepturi
editoriale;
g) încasări din
vânzarea publicatiilor proprii;
h) fonduri
rezultate din manifestările culturale si stiintifice;
i) alte surse.
Art. 65. - (1) Neplata cotizatiei datorate Colegiului
Medicilor Dentisti din România pe o perioadă de 6 luni si după atentionarea
scrisă de către consiliul teritorial al Colegiului Medicilor Dentisti din
România se sanctionează cu suspendarea dreptului de liberă practică până la
plata cotizatiei datorate si atrage plata unor penalităti de întârziere în
cuantumul prevăzut de dispozitiile legale aplicabile institutiilor publice.
(2) Penalitătile
de întârziere se vor aplica si colegiilor teritoriale care nu varsă partea de
cotizatie stabilită de către Consiliul national.
Art. 66. - (1) Cuantumul cotizatiei de membru al
Colegiului Medicilor Dentisti din România, precum si partea din aceasta care
trebuie vărsată către forurile nationale se stabilesc de către Consiliul
national al Colegiului Medicilor Dentisti din România.
(2) Partea din
cotizatie aferentă functionării Colegiului Medicilor Dentisti din România va fi
virată, până cel mai târziu la sfârsitul lunii următoare celei pentru care a
fost percepută cotizatia, înaintea oricăror altor plăti.
(3) Obligatia
urmăririi si efectuării vărsării cotei aferente Consiliului national revine
presedintelui consiliului teritorial.
Art. 67. - Pentru serviciile prestate persoanelor care
nu sunt membre ale Colegiului Medicilor Dentisti din România tarifele se
stabilesc, după caz, de Consiliul national, respectiv de către consiliul
colegiului teritorial.
Art. 68. - (1) Fondurile bănesti pot fi utilizate
pentru cheltuieli de administratie, salarizare personal, fonduri fixe, material
gospodăresc, finantarea cheltuielilor organizatorice, perfectionarea pregătirii
profesionale, acordarea de burse de merit prin concurs medicilor dentisti,
întrajutorarea medicilor dentisti cu venituri mici si a familiilor lor.
(2) Modul de
alocare a fondurilor prevăzute la alin. (1) se stabileste de Consiliul national
al Colegiului Medicilor Dentisti din România.
CAPITOLUL IV
Dispozitii
tranzitorii si finale
Art. 69. - Ministerul Sănătătii si Colegiul Medicilor
din România au obligatia de a pune la dispozitie comisiilor electorale
desemnate pentru organizarea Colegiului Medicilor Dentisti din România evidenta
nominală a medicilor dentisti din România, conform anexei la prezenta lege, în
termen de 30 de zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Art. 70. - (1) Până la alegerea primului consiliu
judetean al Colegiului Medicilor Dentisti din România, respectiv al
municipiului Bucuresti, cererile de înscriere în colegiu se depun la comisiile
electorale respective.
(2) Autorizatiile
de liberă practică eliberate anterior aparitiei prezentei legi rămân valabile
pe perioada pentru care au fost eliberate, urmând a fi reînnoite de către
Ministerul Sănătătii.
(3) Autorizatia de
liberă practică reînnoită, conform alin. (2), cu noua titulatură de Autorizatie
de liberă practică a medicinii dentare, va fi valabilă pe toată perioada de
exercitare a profesiei, cu exceptia cazurilor în care intervine retragerea
acesteia ca urmare a aplicării prevederilor art. 60 alin. (1) lit. e), alin.
(3) si (4).
Art. 71. - (1) Primele alegeri vor fi organizate de comisiile
electorale judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, desemnate de:
a) directiile de
sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti;
b) filialele
judetene si a municipiului Bucuresti ale asociatiilor profesionale ale
medicilor dentisti, existente la data intrării în vigoare a prezentei legi;
c) comisiile
judetene de stomatologie ale Colegiului Medicilor din România.
(2) Fiecare parte
dintre cele prevăzute la alin. (1) îsi va desemna un număr egal de
reprezentanti.
(3) Comisiile
electorale judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, sunt alcătuite din 9
membri.
(4) La nivelul
tării se va organiza o Comisie electorală centrală, constituită din:
a) 3 reprezentanti
ai Ministerului Sănătătii;
b) 3 reprezentanti
ai asociatiilor profesionale ale medicilor dentisti, existente la data intrării
în vigoare a prezentei legi;
c) 3 reprezentanti
ai Comisiei de stomatologie a Colegiului Medicilor din România;
d) câte un
reprezentant, din partea fiecărui minister si institutie centrală cu retea
sanitară proprie.
(5) Activitatea
Comisiei electorale centrale constă în:
a) elaborarea
Regulamentului electoral si urmărirea respectării acestuia;
b) organizarea în
bune conditii a alegerilor locale si pe tară;
c) validarea
alegerilor locale si pe tară.
(6) În scopul
îndeplinirii atributiilor prevăzute de prezentul articol, Comisia electorală
centrală, prin comisiile electorale judetene si a municipiului Bucuresti, va
colecta cotizatiile lunare în avans pentru o perioadă de 6 luni.
(7) Activitatea
Comisiei electorale centrale încetează o dată cu constituirea legală a primei
adunări generale pe tară a Colegiului Medicilor Dentisti din România.
Art. 72. - Administratia publică locală, prin
consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, va sprijini
consiliile judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, ale Colegiului
Medicilor Dentisti din România, cât si Consiliul national al Colegiului
Medicilor Dentisti din România, în vederea dobândirii în conditiile legii a
spatiilor necesare desfăsurării activitătii, în termen de 60 de zile de la
intrarea în vigoare a prezentei legi.
Art. 73. - Atributiile Colegiului Medicilor Dentisti
din România nu pot fi exercitate de nici o altă asociatie profesională
medicală. Membrii Colegiului Medicilor Dentisti din România pot face parte si
din alte asociatii profesionale.
Art. 74. - Codul deontologic al medicului dentist, cu
modificările si completările ulterioare, precum si deciziile Consiliului
national adoptate în aplicarea prezentei legi se publică în Monitorul Oficial
al României, Partea I.
Art. 75. - (1) În vederea facilitării accesului la
exercitiul profesiei de medic dentist pe teritoriul României, Ministerul
Sănătătii, în colaborare cu Colegiul Medicilor Dentisti din România, recunoaste
calificările de medic dentist dobândite, în conformitate cu normele Uniunii
Europene, într-un stat membru al Uniunii Europene, într-un stat apartinând
Spatiului Economic European sau în Confederatia Elvetiană, de către cetătenii
acestor state, iar încadrarea acestora în muncă se face conform legii.
(2) Normele
privind recunoasterea diplomelor, certificatelor si titlurilor de medic dentist
eliberate de un stat membru al Uniunii Europene, de un stat apartinând
Spatiului Economic European si de Confederatia Elvetiană cetătenilor acestora
se elaborează de către Ministerul Sănătătii, în colaborare cu Colegiul
Medicilor Dentisti din România si se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(3) Nomenclatorul
de specialităti medicale, medico-dentare si farmaceutice pentru reteaua de
asistentă medicală se elaborează de către Ministerul Sănătătii si se aprobă
prin ordin al ministrului sănătătii.
Art. 76. - Medicii dentisti trebuie să detină o
asigurare de răspundere civilă pentru greseli în activitatea medico-dentară.
Art. 77. - Anexa face parte integrantă din prezenta
lege.
Art. 78. - Prezenta lege intră în vigoare în termen de
30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Această lege a fost
adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale
art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.
|
PRESEDINTELE
CAMEREI DEPUTATILOR VALER
DORNEANU |
PRESEDINTELE
SENATULUI NICOLAE
VĂCĂROIU |
Bucuresti, 28 iunie 2004.
Nr. 308.
ANEXĂ
Numele si
prenumele medicului dentist: ..............................................................................
Data nasterii:
............................................................................…………………………..
Specialitatea si
gradul profesional: .........................................................................…….…
Titlul stiintific:
............................................................................………………………….
Promotia:
............................................................................………………………………
Locul de muncă:
............................................................................……………………….
Adresa si numărul
de telefon:
............................................................................………….
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
pentru promulgarea Legii privind exercitarea
profesiei de medic dentist, precum si înfiintarea, organizarea si functionarea
Colegiului Medicilor Dentisti din România
În temeiul
prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia
României, republicată,
Presedintele
României decretează:
Articol unic. - Se
promulgă Legea privind exercitarea profesiei de medic dentist, precum si
înfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Medicilor Dentisti din
România si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
ION
ILIESCU
Bucuresti, 26 iunie 2004.
Nr. 528.
PARLAMENTUL
ROMÂNIEI
|
CAMERA
DEPUTATILOR |
SENATUL |
pentru modificarea si completarea Legii nr.
458/2002 privind calitatea apei potabile
Parlamentul
României adoptă prezenta
lege.
Art. I. - Legea nr.
458/2002 privind calitatea apei potabile, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 552 din 29 iulie 2002, se modifică si se completează
după cum urmează:
1. La articolul
2, după litera b) a punctului 1 se introduce litera c) cu următorul cuprins:
“c) apa provenind
din surse locale, precum fântâni, izvoare etc., folosită pentru băut, gătit sau
în alte scopuri casnice; în functie de conditiile locale specifice,
autoritătile de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti,
pot face exceptie de la valorile parametrilor de calitate, dar fără să fie pusă
în pericol sănătatea consumatorilor.”
2. La articolul
5, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
“Art. 5. - (1)
Calitatea apei potabile trebuie să corespundă valorilor stabilite pentru
parametrii prevăzuti în anexa nr. 1. În privinta parametrilor prevăzuti în
tabelul 3 din anexa nr. 1, valorile lor sunt stabilite în scopul evaluării
calitătii apei potabile în programele de monitorizare si în vederea
îndeplinirii obligatiilor prevăzute la art. 8.”
3. La articolul
6, partea introductivă a alineatului (1) si alineatul (3) vor avea următorul
cuprins:
“Art. 6. - (1)
Calitatea apei potabile este corespunzătoare când valorile stabilite pentru
parametrii de calitate sunt în conformitate cu prevederile art. 5, în
următoarele puncte de prelevare a probelor:
...........................................................................................
(3) În cazul
constatării situatiei prevăzute la alin. (2), se va proceda astfel:
a) producătorii,
respectiv distribuitorii de apă potabilă, notifică proprietarii cu privire la
măsurile adecvate de remediere si întretinere a retelei sau a tehnicilor
adecvate de tratare, ce trebuie luate în scopul de a reduce sau de a elimina
riscul de neconformare la parametrii de calitate a apei potabile, simultan cu
informarea autoritătii de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului
Bucuresti;
b) autoritătile de
sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, notifică
consumatorii în cauză cu privire la măsurile suplimentare ce trebuie adoptate,
dacă acestea se impun, pentru prevenirea îmbolnăvirilor.”
4. La articolul
7, după alineatul (1) se introduc alineatele (11) si (12) cu următorul cuprins:
“(11) Producătorii si distribuitorii de apă potabilă asigură conformarea la
parametrii de calitate si finantarea monitorizării de audit si de control a
calitătii apei potabile.
(12) Autoritătile de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului
Bucuresti, asigură supravegherea si controlul monitorizării calitătii apei
potabile în scopul verificării faptului că apa distribuită consumatorului se
conformează la cerintele de calitate si nu creează riscuri pentru sănătatea
publică.”
5. La articolul
7, după alineatul (5) se introduce alineatul (51) cu următorul cuprins:
“(51) Lista laboratoarelor înregistrate, care efectuează monitorizarea
calitătii apei, se face publică de către Ministerul Sănătătii.”
6. La articolul
7, alineatul (6) va avea următorul cuprins:
“(6) Se pot
utiliza si alte metode de analiză în afara celor prevăzute în anexa nr. 3, dacă
se probează că rezultatele obtinute sunt comparabile. Laboratoarele care au recurs
la metode alternative vor prezenta toate informatiile de validare a acestora,
conform anexei nr. 3.”
7. La articolul
8, alineatul (5) se abrogă.
8. La articolul
13, alineatele (1), (2) si (4) vor avea următorul cuprins:
“Art. 13. - (1)
Autoritătile administratiei publice locale vor coordona elaborarea planurilor
de conformare, incluzând calendarul si costul măsurilor necesare pentru
asigurarea conformării producătorilor si distribuitorilor de apă potabilă la
cerintele prevederilor prezentei legi.
(2) Ministerul
Sănătătii va lua toate măsurile pentru asigurarea capacitătilor de realizare a
monitorizării de audit a calitătii apei potabile, în vederea prevenirii
riscurilor pentru sănătatea publică, până la data de 31 decembrie 2005.
............................................................................................
(4) Producătorii,
respectiv distribuitorii de apă, vor lua toate măsurile necesare pentru
asigurarea conformării la prevederile prezentei legi, fără a aduce prejudicii
notelor 2, 4 si 10 la tabelul 2 din anexa nr. 1, până la data aderării României
la Uniunea Europeană, cu exceptia celor care vor obtine perioada de tranzitie.”
9. După
articolul 14 se introduc articolele 141-143 cu următorul cuprins:
“Art. 141. - (1) Sursele ce asigură apa potabilă în mediul rural, respectiv
fântâni, puturi de mică adâncime si captări de apă, exploatate în sistem local,
vor fi controlate, la un interval de 1-3 luni, prin prelevare de probe de apă
si analize de laborator.
(2) Starea de apă
potabilă sau apă nepotabilă, constatată în baza analizelor efectuate
de un laborator abilitat, va fi consemnată pe o plăcută aplicată la vedere, pe
sau în vecinătatea sursei de apă.
(3) În cazul în
care analizele de laborator vor indica o apă care nu îndeplineste conditiile de
potabilitate, se va interzice utilizarea acesteia pentru consumul uman, al
animalelor si pentru irigatii.
Art. 142. - Detinătorii si utilizatorii surselor de apă prevăzute la art. 141 au
obligatia să asigure accesul la sursa de apă a organelor de control pentru
prelevarea de probe si să ia toate măsurile pentru a asigura protejarea
acesteia împotriva contaminărilor de orice fel.
Art. 143. - Costurile de prelevare si analiză a probelor de apă prelevate sunt
suportate de către proprietarul sursei de apă.”
10. Articolul
15 va avea următorul cuprins:
“Art. 15. - Anexele
nr. 1-3 se actualizează periodic prin hotărâre a Guvernului.”
11. Anexele nr.
1 si 3 vor avea următorul cuprins:
“ANEXA Nr. 1
1. Parametrii
de calitate ai apei potabile
Parametrii de calitate
sunt microbiologici, chimici si indicatori.
2. Valorile si
concentratiile maxime admise pentru parametrii de calitate ai apei potabile
sunt conform tabelelor 1 A, 1 B, 2 si 3.
|
Parametru |
Valoare admisă
(număr
/100ml) |
|
Escherichia
coli (E.coli) |
0 |
|
Enterococi |
0 |
Tabel 1 B
Parametrii
microbiologici pentru apa comercializată în sticle sau alte recipiente
|
Parametru |
Valoare
admisă |
|
Escherichia coli (E.coli) |
0/250 ml |
|
Enterococi |
0/250 ml |
|
Pseudomonas aeruginosa |
0/250 ml |
|
Număr de colonii la 22oC |
100/ml |
|
Număr de colonii la 37oC |
20/ml |
Parametrii
chimici
|
Parametru |
Valoare CMA |
Unitate de măsură |
|
Acrilamidă1) |
0,10 |
µg/l |
|
Arsen |
10 |
µg/l |
|
Benzen |
1,0 |
µg/l |
|
Benz(a)piren |
0,01 |
µg/l |
|
Bor |
1,0 |
mg/l |
|
Bromati2) |
10 |
µg/l |
|
Cadmiu |
5,0 |
µg/l |
|
Clorură de vinil1) |
0,50 |
µg/l |
|
Cianuri totale |
50 |
µg/l |
|
Cianuri libere |
10 |
µg/l |
|
Crom total |
50 |
µg/l |
|
Cupru3),4) |
0,1 |
mg/l |
|
Dicloretan |
3,0 |
µg/l |
|
Epiclorhidrină1) |
0,10 |
µg/l |
|
Fluor |
1,2 |
mg/l |
|
Hidrocarburi policiclice aromatice5) |
0,10 |
µg/l |
|
Mercur |
1,0 |
µg/l |
|
Nichel3) |
20 |
µg/l |
|
Nitrati6) |
50 |
mg/l |
|
Nitriti6) |
0,50 |
mg/l |
|
Pesticide7),8) |
0,10 |
µg/l |
|
Pesticide 7),9) Total |
0,50 |
µg/l |
|
Plumb3),10) |
10 |
µg/l |
|
Seleniu |
10 |
µg/l |
|
Stibiu |
5,0 |
µg/l |
|
Tetracloretan si Tricloretenă (suma concentratiilor compusilor specificati) |
10 |
µg/l |
|
Trihalometani11) Total (suma concentratiilor compusilor specificati) |
100 |
µg/l |
NOTĂ:
1) Valoarea se referă la concentratia în apă a
monomerului rezidual, calculată conform specificatiilor privind concentratia
maximă eliberată de către polimer în contact cu apa. Statiile de tratare vor
notifica autoritătii de sănătate publică judetene sau a municipiului Bucuresti
utilizarea compusului în procesul de tratare a apei.
2) Unde este posibil, valoarea concentratiei
trebuie să fie cât mai joasă, fără a compromite eficienta dezinfectiei. Pentru
apa la care se referă art. 6 alin. (1) lit. a), b) si d), respectarea în
practică a valorii se va realiza în maximum 10 ani de la intrarea în vigoare a
prezentei legi, în primii 5 ani acceptându-se pentru bromati o valoare de 25
µg/l.
3) Valoarea se aplică la o probă de apă
prelevată de la robinetul consumatorului, printr-o metodă de prelevare
adecvată, astfel încât să fie reprezentativă pentru cantitatea medie
săptămânală ingerată de către consumator. Metoda de monitorizare trebuie să
tină seama si de frecventa concentratiilor maxime care pot cauza efecte asupra
sănătătii.
4) Pentru cupru se acceptă valoarea 2,0 mg/l,
dacă reteaua de distributie are componente din cupru, cu respectarea celor
mentionate la pct. 3.
5) Compusii specificati sunt:
benzo(b)fluorantren, benzo(k)fluorantren, benzo(ghi)perilen, indeno(1,2,3-cd)
piren.
6) Se va aplica următoarea formulă:
[nitrat]/ 50+
[nitrit]/3 ≤ 1,
în care
concentratiile de nitrati si nitriti sunt exprimate în mg/l.
7) Prin pesticide se întelege:
insecticide, erbicide, fungicide, nematocide, acaricide, algicide, rodendicide,
slimicide organice, compusi înruditi (ca de ex.: regulatori de crestere) si
metabolitii relevanti, produsii de degradare si de reactie. Se vor monitoriza
numai pesticidele presupuse prezente în sursa de apă.
8) Concentratia se referă la fiecare compus
individual.
Pentru aldrin,
dieldrin, heptaclor si heptaclor epoxid, concentratia maximă este 0,030 µg/l.
9) Prin Pesticide-Total se întelege suma
tuturor compusilor individuali detectati si cuantificati în urma procedurii de
monitorizare.
10) Pentru apa la care se referă art. 6 alin. (1)
lit. a), b) si d), respectarea în practică a valorii se va realiza în maximum
15 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, în primii 5 ani
acceptându-se o valoare de 25 µg/l.
11) Concentratia totală a THM trebuie să fie cât
mai mică, fără a compromite dezinfectia.
Compusii
individuali specificati sunt: cloroform, bromoform, dibromoclormetan,
bromdiclormetan.
Pentru apa la care
se referă art. 6 alin. (1) lit. a), b) si d), respectarea în practică a valorii
se va realiza în maximum 10 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, în
primii 5 ani acceptându-se o valoare de 150 µg/l pentru concentratia totală a
THM.
Tabel 3
Parametrii
indicatori
|
Parametru |
Valoare CMA |
Unitate
de măsură |
|
Aluminiu |
200 |
µg/l |
|
Amoniu |
0,50 |
mg/l |
|
Bacterii coliforme1) |
0 |
număr/100
ml |
|
Carbon organic total (COT)2) |
Nici o modificare anormală |
|
|
Cloruri3) |
250 |
mg/l |
|
Clostridium perfringens (specia, inclusiv sporii)4) |
0 |
număr/100
ml |
|
Clor rezidual liber |
0,50 |
mg/l |
|
Conductivitate3) |
2.500 |
µS cm-1 la 20ˇC |
|
Culoare |
Acceptabilă consumatorilor si nici o modificare anormală |
|
|
Duritate totală, minim |
5 |
grade
germane |
|
Fier |
200 |
µg/l |
|
Gust |
Acceptabil consumatorilor si nici o modificare anormală |
|
|
Mangan |
50 |
µg/l |
|
Miros |
Acceptabil consumatorilor si nici o modificare anormală |
|
|
Număr de colonii la 22°C |
Nici o modificare anormală |
|
|
Număr de colonii la 37°C |
Nici o modificare anormală |
|
|
Oxidabilitate5) |
5,0 |
mg O2/l |
|
pH 3),6) |
>- 6,5;
<- 9,5 |
unităti de
pH |
|
Sodiu |
200 |
mg/l |
|
Sulfat3) |
250 |
mg/l |
|
Sulfuri si hidrogen sulfurat |
100 |
µg/l |
|
Turbiditate7) |
<-5 |
UNT |
|
Zinc |
5.000 |
µg/l |
|
Tritiu8),9) |
100 |
Bq/l |
|
Doza efectivă totală de referintă9),10) |
0,10 |
mSv/an |
|
Activitatea alfa globală11) |
0,1 |
Bq/l |
|
Activitatea beta globală11) |
1 |
Bq/l |
NOTĂ:
1) Pentru apa îmbuteliată, unitatea de măsură
este număr/250 ml.
2) Acest parametru va fi măsurat numai pentru
sistemele de aprovizionare care furnizează mai mult de 10.000 m3 pe
zi.
3) Apa nu trebuie să fie agresivă.
4) Acest parametru trebuie monitorizat atunci
când sursa de apă este de suprafată sau mixtă, iar în situatia în care este
decelat trebuie investigată si prezenta altor micro- organisme patogene, ca de
ex.: criptosporidium.
5) Acest parametru se va analiza când nu se
poate sau nu este prevăzută determinarea carbonului organic total.
6) Pentru apa plată îmbuteliată, valoarea minimă
poate fi redusă până la 4,5 unităti de pH. Pentru apa îmbuteliată care contine
în mod natural sau este îmbogătită cu bioxid de carbon, valoarea pH-ului poate
fi mai mică.
7) Pentru apa rezultată din tratarea unei surse
de suprafată nu se va depăsi 1,0 UNT (unităti nefelometrice de turbiditate)
înainte de dezinfectie.
8) Frecventa, metodele si localizările pentru
monitorizare vor fi stabilite conform anexei nr. 2 pct. 1.3.
9) Doza efectivă totală de referintă acceptată
pentru un adult corespunde unui consum zilnic de 2 litri apă potabilă pe o
durată de un an. Monitorizarea tritiului si a radioactivitătii în apa potabilă
se face în cazul în care nu există datele necesare pentru calcularea dozei
efective totale. În situatia în care este demonstrat, pe baza unor monitorizări
efectuate anterior, că nivelurile de tritiu la doza efectivă totală de
referintă sunt cu mult inferioare valorii parametrice, se poate renunta la
monitorizarea tritiului.
10) Exclusiv tritiu, potasiu-40, radon si
descendentii radonului. Frecventa, metodele si localizările pentru monitorizare
vor fi stabilite conform anexei nr. 2 pct. 1.3.
11) Caracterizarea calitătii apei din punct de
vedere al continutului radioactiv se face prin măsurarea activitătii alfa si
beta globală. În cazul în care valoarea de referintă este depăsită, este
necesară determinarea activitătii specifice a radionuclizilor, conform Normelor
de inspectie sanitară si monitorizare a calitătii apei potabile.
............................................................................................
ANEXA Nr. 3
SPECIFICATII
pentru
analiza parametrilor
Laboratoarele în
care se efectuează analiza probelor de apă pentru monitorizare trebuie să aibă
asigurat controlul calitătii analitice si să fie supuse periodic unui control
efectuat de un laborator aprobat de Ministerul Sănătătii pentru acest domeniu.
1. Parametrii
pentru care metodele de analiză sunt specificate:
Bacterii coliforme
si [Escherichia coli (E. coli)] (ISO 9308-1)
Enterococi (ISO
7899-2)
Pseudomonas
aeruginosa (EN ISO 12780)
Numărul de colonii
la 22oC (EN ISO 6222)
Numărul de colonii
la 37oC (EN ISO 6222)
Clostridium
perfringens (inclusiv sporii)
Filtrarea prin
membrană, urmată de incubarea anaerobă a membranei pe agar m-PC (Nota 1) la
44±1şC pentru 21±3 ore. Se numără coloniile de
culoare galbenă care virează în roz sau rosu după expunerea la vaporii de
hidroxid de amoniu timp de 20-30 de secunde.
NOTĂ:
Compozitia
mediului de agar m-PC este:
Mediu de bază
Triptoză 30 g
Extract de drojdie
20 g
Sucroză 5 g
Hidroclorit de
L-cisteină 1 g
MgSO4 .
7H2O 0,1 g
Rosu de bromcresol
40 mg
Agar 15 g
Apă 1.000 ml
Se dizolvă
ingredientele mediului bazal, se corectează pH-ul la 7,6 si se autoclavează la
121şC timp de 15 minute. Se răceste si se adaugă:
D-cicloserină 400
mg
Polimixină-B
sulfat 25 mg
Indosil-b-D-glucozid
60 mg
0,5% solutie
sterilizată si filtrată de difosfat de fenoftaleină 20 ml
4,5% FeCl3.6H2O
filtrată si sterilizată 2 ml.
2. Parametrii
pentru care sunt specificate caracteristicile de performantă:
2.1. Metoda de
analiză folosită trebuie să fie capabilă să măsoare cel putin o concentratie
egală cu valoarea parametrului (CMA). Pentru următorii parametrii
caracteristicile de performantă specificate sunt: acuratetea, precizia, si
limita de detectie:
|
Parametru |
Acuratetea % din CMA1) |
Precizia % din CMA2) |
Limita de
detectie % din CMA3) |
|
Acrilamidăa) |
10 |
10 |
10 |
|
Aluminiu |
10 |
10 |
10 |
|
Amoniu |
10 |
10 |
10 |
|
Arsen |
25 |
25 |
25 |
|
Benzen |
25 |
25 |
25 |
|
Benz(a)piren |
10 |
10 |
10 |
|
Bor |
10 |
10 |
10 |
|
Bromati |
10 |
10 |
10 |
|
Cadmiu |
10 |
10 |
10 |
|
Cloruri |
10 |
10 |
10 |
|
Clorură de vinila) |
|
|
|
|
Conductivitate |
10 |
10 |
10 |
|
Crom |
10 |
10 |
10 |
|
Cianuri totale |
10 |
10 |
10 |
|
Cianuri libere |
10 |
10 |
10 |
|
Cupru4) |
10 |
10 |
10 |
|
1,2-dicloreten |
25 |
25 |
10 |
|
Epiclorhidrinăa) |
|
|
|
|
Fluor |
10 |
10 |
10 |
|
Hidrocarburi policiclice aromatice5) |
25 |
25 |
25 |
|
Mangan |
10 |
10 |
10 |
|
Mercur |
10 |
10 |
10 |
|
Nichel |
10 |
10 |
10 |
|
Nitrati |
10 |
10 |
10 |
|
Nitriti |
10 |
10 |
10 |
|
Oxidabilitate6) |
25 |
25 |
25 |
|
Pesticide7) |
25 |
25 |
25 |
|
Plumb |
10 |
10 |
10 |
|
Seleniu |
10 |
10 |
10 |
|
Sodiu |
10 |
10 |
10 |
|
Stibiu |
25 |
25 |
25 |
|
Sulfat |
10 |
10 |
10 |
|
Tetracloretan8) |
25 |
25 |
10 |
|
Tricloretenă8) |
25 |
25 |
10 |
|
Trihalometani5) - Total |
25 |
25 |
10 |
a) Conditii: controlul concentratiei conform
specificatiei de productie.
NOTĂ:
1) Acuratetea este eroarea sistematică si este exprimată ca diferenta dintre valoarea
medie a unui număr mare de determinări repetate si valoarea adevărată (conform
definitiei standardului ISO 5725).
2) Precizia este eroarea aleatoare si este exprimată ca deviatia standard a
dispersiei rezultatelor fată de o valoare medie (conform definitiei
standardului ISO 5725).
3) Limita de detectie este considerată a fi:
a) o valoare de 3
ori mai mare decât deviatia standard asociată unui număr de determinări, pentru
o probă simplă de apă continând o concentratie mică a parametrului; sau
b) o valoare de 5
ori mai mare decât deviatia standard a unei probe martor pentru fiecare serie
de probe.
4) Metoda va determina cianurile totale sub
toate formele.
5) Caracteristicile de performantă se aplică
individual pentru substantele specificate, la 25% din valoarea parametrilor din
anexa nr. 1.
6) Oxidarea va fi efectuată timp de 10 minute la
100şC în mediu acid, folosind permanganat de
potasiu.
7) Caracteristicile de performantă se aplică
individual pentru fiecare pesticid si depind de pesticidul respectiv. În
prezent, această limită de detectie nu este realizabilă pentru toate
pesticidele, dar trebuie să constituie un obiectiv de realizat.
8) Caracteristicile de performantă se aplică
individual pentru substantele specificate, la 50% din valoarea parametrilor din
anexa nr. 1.
2.2. Pentru
concentratia ionilor de hidrogen metoda de analiză trebuie să poată măsura o
concentratie egală cu CMA, cu o acuratete si o precizie de 0,2 unităti de pH.
3. Parametrii
pentru care nu sunt specificate performantele metodelor de analiză:
- Carbon organic
total
- Culoare
- Gust
- Miros
- Turbiditate*)
*) Pentru monitorizarea turbiditătii în apa de
suprafată tratată metoda de analiză trebuie să măsoare cel putin concentratii
egale cu valoarea parametrilor (CMA), cu o acuratete si o precizie de 25%.”
Art. II. - Planurile de conformare prevăzute la art.
13 alin. (1) din Legea nr.
458/2002 vor fi întocmite de către producătorii si distribuitorii de apă
potabilă în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi.
Art. III. - (1) Ministerul Administratiei si Internelor
va centraliza planurile de conformare prevăzute la art. II, incluzând
calendarul si costul activitătilor, în termen de 180 de zile de la data
publicării prezentei legi.
(2) Ministerul
Administratiei si Internelor va monitoriza si va controla implementarea
planurilor de conformare.
Această lege a fost
adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale
art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.
|
PRESEDINTELE
CAMEREI DEPUTATILOR VALER
DORNEANU |
PRESEDINTELE
SENATULUI NICOLAE
VĂCĂROIU |
Bucuresti, 28 iunie 2004.
Nr. 311.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
privind promulgarea Legii pentru modificarea si
completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile
În temeiul prevederilor
art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României,
republicată,
Presedintele
României decretează:
Articol unic. - Se
promulgă Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.
458/2002 privind calitatea apei potabile si se dispune publicarea acestei
legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
ION
ILIESCU
Bucuresti, 26 iunie 2004.
Nr. 531.
PARLAMENTUL
ROMÂNIEI
|
CAMERA
DEPUTATILOR |
SENATUL |
privind Statutul Băncii Nationale a României
Parlamentul
României adoptă prezenta
lege.
CAPITOLUL I
ARTICOLUL 1
Statutul
legal
(1) Banca
Natională a României este banca centrală a României, având personalitate
juridică.
(2) Banca
Natională a României este o institutie publică independentă, cu sediul central
în municipiul Bucuresti si poate avea sucursale si agentii atât în municipiul
Bucuresti, cât si în alte localităti din tară.
ARTICOLUL 2
Obiectivul
fundamental si principalele atributii
(1) Obiectivul
fundamental al Băncii Nationale a României este asigurarea si mentinerea
stabilitătii preturilor.
(2) Principalele
atributii ale Băncii Nationale a României sunt:
a) elaborarea si
aplicarea politicii monetare si a politicii de curs de schimb;
b) autorizarea,
reglementarea si supravegherea prudentială a institutiilor de credit,
promovarea si monitorizarea bunei functionări a sistemelor de plăti pentru
asigurarea stabilitătii financiare;
c) emiterea bancnotelor
si a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;
d) stabilirea
regimului valutar si supravegherea respectării acestuia;
e) administrarea
rezervelor internationale ale României.
(3) Banca
Natională a României sprijină politica economică generală a statului, fără
prejudicierea îndeplinirii obiectivului său fundamental privind asigurarea si
mentinerea stabilitătii preturilor.
ARTICOLUL 3
Colaborarea
cu alte autorităti
(1) În
îndeplinirea atributiilor, Banca Natională a României si membrii organelor sale
de conducere nu vor solicita sau primi instructiuni de la autoritătile publice
sau de la orice altă institutie sau autoritate.
(2) Orice proiect
de act normativ al autoritătilor publice centrale, care priveste domeniile în
care Banca Natională a României are atributii, va fi adoptat după ce în
prealabil s-a solicitat avizul Băncii Nationale a României. Avizul va fi
transmis în termen de cel mult 30 de zile de la solicitare.
(3) Banca Natională a
României colaborează cu Ministerul Finantelor Publice în vederea stabilirii
indicatorilor macroeconomici în baza cărora se va elabora proiectul anual de
buget.
(4) Pentru
necesitătile proprii, Banca Natională a României elaborează studii si analize
privind moneda, cursul de schimb, creditul si operatiunile sistemelor de plăti
si ale institutiilor de credit.
(5) Pentru
îndeplinirea angajamentelor rezultate din acorduri, tratate, conventii la care
România este parte, Banca Natională a României colaborează cu autoritătile din
tară si din străinătate prin furnizarea de informatii, adoptarea de măsuri
corespunzătoare sau în orice alt mod compatibil cu prezenta lege.
(6) În scopul
aplicării prevederilor din legislatia privind activitatea bancară, referitoare
la colaborarea cu autoritătile competente din statele membre ale Uniunii
Europene, denumite în continuare state membre, Banca Natională a
României va asigura conditiile necesare pentru realizarea schimbului de
informatii cu aceste autorităti. Informatiile care vor fi furnizate
autoritătilor competente din statele membre vor face obiectul cerintelor
referitoare la secretul profesional, prevăzute la art. 52 alin. (1).
(7) Banca
Natională a României poate încheia acorduri de colaborare care se referă la
schimbul de informatii si cu autoritătile competente din terte tări sau cu alte
autorităti sau organisme din terte tări, prevăzute la alin. (8), în conditiile
în care informatiile furnizate sunt supuse unor cerinte referitoare la
păstrarea secretului profesional, potrivit art. 52. Schimbul de informatii
trebuie să fie circumscris exclusiv scopului îndeplinirii sarcinilor care le
revin autoritătilor si organismelor respective în domeniul supravegherii.
Informatiile primite de la un stat membru pot fi furnizate numai cu acordul
expres al autoritătii competente de la care au fost obtinute si numai pentru
scopurile pentru care acordul a fost obtinut.
(8) În exercitarea
functiei de supraveghere, Banca Natională a României va asigura schimbul de
informatii cu:
a) autoritătile
responsabile cu supravegherea altor institutii financiare si a societătilor de
asigurări si autoritătile responsabile cu supravegherea pietelor financiare din
România si din statele membre;
b) organismele si
institutiile, din România si din statele membre, implicate în falimentul si
lichidarea institutiilor de credit, precum si în alte proceduri similare;
c) persoanele din
România si din statele membre, responsabile cu realizarea auditului financiar
al institutiilor de credit si al altor institutii financiare;
d) organismele
care administrează scheme de garantare a depozitelor din România si din statele
membre.
(9) Banca
Natională a României poate colabora, inclusiv prin schimb de informatii, cu
autorităti din România si din statele membre, responsabile cu:
a) supravegherea
institutiilor sau organismelor implicate în falimentul si lichidarea
institutiilor de credit si în alte proceduri similare;
b) supravegherea
persoanelor care realizează auditul financiar al institutiilor de credit, al
societătilor de servicii de investitii financiare, al societătilor de asigurări
si al altor institutii financiare.
(10) Schimbul de
informatii prevăzut la alin. (9) se va realiza cu respectarea următoarelor
cerinte minime:
a) informatiile
vor fi utilizate de către aceste autorităti, exclusiv în scopul îndeplinirii
sarcinilor de supraveghere prevăzute la alin. (9);
b) informatiile
primite sunt supuse cerintelor referitoare la păstrarea secretului profesional,
prevăzute la art. 52;
c) informatiile
primite de la un stat membru pot fi furnizate numai cu acordul expres al
autoritătii competente de la care au fost obtinute si numai pentru scopurile
pentru care acordul a fost obtinut.
(11) În scopul
întăririi stabilitătii financiare si păstrării integritătii sistemului
financiar, Banca Natională a României poate să colaboreze, inclusiv prin
realizarea schimbului de informatii, cu autoritătile sau organismele cu
competente legale în domeniul depistării si investigării încălcărilor
legislatiei privind societătile comerciale. Schimbul de informatii se va
realiza cu respectarea următoarelor cerinte minime:
a) informatiile
vor fi utilizate de către aceste autorităti, exclusiv în scopul îndeplinirii
atributiilor;
b) informatiile
primite sunt supuse cerintelor referitoare la păstrarea secretului profesional,
prevăzute la art. 52;
c) informatiile
primite de la un stat membru pot fi furnizate numai cu acordul expres al
autoritătii competente de la care au fost obtinute si numai pentru scopurile
pentru care acordul a fost obtinut.
(12) Banca
Natională a României va comunica Comisiei Europene si statelor membre numele
autoritătilor din România care pot primi informatii, conform prevederilor alin.
(9)-(11).
(13) În scopul
exercitării competentelor Băncii Nationale a României în domeniul autorizării,
reglementării si supravegherii prudentiale a institutiilor de credit si
îndeplinirii atributiilor care revin autoritătilor monetare, băncilor centrale
sau organismelor cu functii similare, precum si altor autorităti publice
responsabile cu monitorizarea sistemelor de plăti, Banca Natională a României
poate realiza schimb de informatii cu aceste autorităti.
(14) În scopul
asigurării functionării corespunzătoare a sistemelor de plăti, Banca Natională
a României poate transmite informatii de natura secretului profesional caselor
de compensare sau altor structuri similare, constituite în conformitate cu
prevederile legii, în vederea asigurării serviciilor de compensare si decontare
pentru orice piată din România sau dintr-un stat membru.
(15) Informatiile
primite de Banca Natională a României de la autoritătile competente din statele
membre pot fi furnizate caselor de compensare sau altor structuri similare
numai cu acordul expres al autoritătilor competente de la care au fost
obtinute.
(16) Entitătile
cărora le-au fost transmise informatii, în situatiile prevăzute la alin.
(8)-(11) si alin. (13) si (14), sunt obligate să asigure păstrarea secretului
profesional.
(17) Institutiile
si autoritătile publice vor furniza Băncii Nationale a României informatiile pe
care le consideră necesare sau care sunt solicitate de aceasta, în scopul
realizării unei supravegheri eficiente si al îndeplinirii obiectivului
fundamental si atributiilor Băncii Nationale a României.
(18) Până la data
aderării României la Uniunea Europeană, schimburile de informatii prevăzute în
prezentul articol se realizează numai în conditii de reciprocitate.
(19) Prevederile
alin. (18) se mentin si după data aderării României la Uniunea Europeană,
pentru schimbul de informatii cu entităti din terte tări.
ARTICOLUL 4
Cooperarea
internatională
(1) Din
împuternicirea Parlamentului, Banca Natională a României poate participa la
organizatii internationale cu caracter financiar, bancar, monetar sau de plăti
si poate să devină membru al acestora.
(2) Începând cu
data aderării României la Eurosistem, Banca Natională a României poate
participa la organizatii internationale cu caracter financiar, bancar, monetar
sau de plăti si poate să devină membru al acestora, fără a contraveni
prevederilor art. 6 alin. (2) din Statutul Sistemului European al Băncilor
Centrale si al Băncii Centrale Europene.
(3) Banca
Natională a României poate participa, în nume propriu sau în numele statului,
la tratative si negocieri externe în probleme financiare, monetare, de curs de
schimb si de plăti, precum si în domeniul autorizării, reglementării si
supravegherii prudentiale a institutiilor de credit.
(4) Banca
Natională a României exercită drepturi si îndeplineste obligatii care revin
României, în calitate de membru al Fondului Monetar International, inclusiv
utilizarea facilitătilor acestei institutii de finantare pe termen mediu si
lung, pentru nevoile balantei de plăti si consolidarea rezervelor
internationale ale tării.
(5) Banca
Natională a României poate negocia si încheia acorduri, conventii sau alte
întelegeri privind împrumuturi pe termen scurt si alte operatiuni
financiar-bancare cu institutii financiare internationale, bănci centrale,
societăti bancare si nebancare, cu conditia rambursării acestora în termen de 1
an.
(6) Banca Natională a
României poate încheia, în nume propriu sau în numele statului, acorduri de
decontare si de plăti sau orice alte conventii de decontare si de plăti cu
institutii publice sau private care îsi au sediul în străinătate.
CAPITOLUL II
Politica
monetară, politica de curs de schimb si regimul valutar
ARTICOLUL 5
Politica
monetară
În cadrul politicii monetare pe care o promovează, Banca Natională a României utilizează proceduri si instrumente specifice pentru operatiuni de piată monetară si de creditare a institutiilor de credit, precum si mecanismul rezervelor minime obligatorii.
ARTICOLUL 6
Operatiuni
de piată monetară
(1) Se interzice
Băncii Nationale a României achizitionarea de pe piata primară a creantelor
asupra statului, autoritătilor publice centrale si locale, regiilor autonome,
societătilor nationale, companiilor nationale si altor societăti cu capital
majoritar de stat.
(2) Începând cu
data aderării României la Uniunea Europeană, interdictia prevăzută la alin. (1)
se extinde si la creantele asupra altor organisme si companii de drept public
din statele membre.
(3) Banca
Natională a României poate efectua pe piata secundară, cu respectarea
prevederilor alin. (1), operatiuni reversibile, cumpărări/vânzări directe sau
poate lua în gaj, pentru acordarea de credite colateralizate, creante asupra
sau titluri ale statului, autoritătilor publice centrale si locale, regiilor
autonome, societătilor nationale, companiilor nationale si altor societăti cu
capital majoritar de stat, institutiilor de credit sau altor persoane juridice,
poate efectua swap-uri valutare, emite certificate de depozit si atrage
depozite de la institutii de credit, în conditiile pe care le consideră
necesare pentru a realiza obiectivele politicii monetare.
ARTICOLUL 7
Operatiuni
de creditare
(1) Banca Natională
a României poate acorda credite institutiilor de credit eligibile, în conditii
care se stabilesc prin reglementări proprii.
(2) Se interzice
Băncii Nationale a României creditarea pe descoperit de cont sau orice alt tip
de creditare a statului, autoritătilor publice centrale si locale, regiilor
autonome, societătilor nationale, companiilor nationale si altor societăti cu
capital majoritar de stat.
(3) Prin exceptie,
prevederile alin. (2) nu se aplică institutiilor de credit cu capital majoritar
de stat. Acestea beneficiază de tratamentul acordat institutiilor de credit,
conform prevederilor alin. (1).
(4) Începând cu
data aderării României la Uniunea Europeană, interdictia prevăzută la alin. (2)
se extinde la creditarea pe descoperit de cont sau orice alt tip de creditare a
altor organisme guvernate de legea publică si companii publice din statele
membre.
ARTICOLUL 8
Rezerve
minime obligatorii
(1) Banca
Natională a României stabileste regimul rezervelor minime obligatorii pe care
institutiile de credit trebuie să le mentină în conturi deschise la aceasta.
(2) Pentru
resursele în valută, rezervele minime obligatorii se constituie numai în
valută.
(3) La rezervele
minime obligatorii, Banca Natională a României va bonifica dobânzi cel putin la
nivelul ratei dobânzii medii la depunerile la vedere practicate de institutiile
de credit.
(4) Pentru
neîndeplinirea cerintelor privind nivelul rezervelor minime obligatorii se
calculează si se percep dobânzi penalizatoare la nivelul stabilit de Banca
Natională a României.
ARTICOLUL 9
Politica de
curs de schimb
(1) Banca
Natională a României elaborează si aplică politica de curs de schimb.
(2) Banca
Natională a României este abilitată:
a) să elaboreze
balanta de plăti si alte lucrări privind pozitia investitională internatională
a tării;
b) să stabilească
cursurile de schimb pentru operatiunile proprii pe piata valutară, să calculeze
si să publice cursurile medii pentru evidenta statistică;
c) să păstreze si
să administreze rezervele internationale ale statului.
ARTICOLUL 10
Regimul
valutar
(1) Banca
Natională a României poate elabora reglementări privind monitorizarea si
controlul tranzactiilor valutare pe teritoriul tării si emite autorizatii
pentru operatiuni valutare de capital, tranzactii pe pietele valutare si alte
operatiuni specifice.
(2) Reglementările
Băncii Nationale a României se referă în principal la:
a) autorizarea si
retragerea autorizatiei, precum si supravegherea persoanelor care au obtinut
autorizatia de a efectua tranzactii valutare;
b) stabilirea de
plafoane si alte limite pentru detinerea de active externe si operatiuni cu
acestea, pentru persoane juridice si fizice;
c) stabilirea
plafonului si a conditiilor îndatorării externe a persoanelor juridice si
fizice care intră sub incidenta regimului valutar.
ARTICOLUL 11
Monitorizare
si raportare
Pentru monitorizarea tranzactiilor valutare, persoanele juridice autorizate să desfăsoare operatiuni valutare raportează Băncii Nationale a României asupra tranzactiilor efectuate, prin documente ale căror formă si continut se stabilesc de către aceasta.
CAPITOLUL III
Emisiunea
monetară
ARTICOLUL 12
Dreptul
exclusiv de emisiune
Banca Natională a
României este unica institutie autorizată să emită însemne monetare, sub formă
de bancnote si monede, ca mijloace legale de plată pe teritoriul României.
ARTICOLUL 13
Unitatea
monetară
Moneda natională
este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul.
ARTICOLUL 14
Însemnele
monetare
(1) Banca
Natională a României este singura în drept să stabilească valoarea nominală,
dimensiunile, greutatea, desenul si alte caracteristici tehnice ale bancnotelor
si monedelor.
(2) Bancnotele
poartă semnătura guvernatorului Băncii Nationale a României si a casierului
central.
(3) Falsificarea
sau contrafacerea bancnotelor si monedelor se pedepseste conform legii.
(4) Dispozitiile
legale privitoare la titlurile la purtător pierdute sau furate nu sunt
aplicabile bancnotelor si monedelor emise de Banca Natională a României.
(5) Grafica
bancnotelor si a monedelor este protejată prin înregistrarea la Oficiul de Stat
pentru Inventii si Mărci din România. Orice reproducere color a acestora, la
scara 1/1, partială sau integrală, în scop publicitar, de informare sau în alte
scopuri comerciale se poate face numai cu acordul prealabil, scris, al Băncii
Nationale a României.
ARTICOLUL 15
Programul
de emisiune monetară
(1) Banca Natională a României elaborează programul de emisiune a bancnotelor si monedelor, astfel încât să se asigure necesarul de numerar, în strictă concordantă cu nevoile reale ale circulatiei bănesti.
(2) Suma totală a
bancnotelor si monedelor în circulatie, care exclude rezerva de numerar, se
evidentiază ca element de pasiv în contabilitatea Băncii Nationale a României.
ARTICOLUL 16
Mijloace
legale de plată
Bancnotele si
monedele emise si neretrase din circulatie de către Banca Natională a României
reprezintă însemne monetare care trebuie acceptate la valoarea nominală pentru
plata tuturor obligatiilor publice si private.
ARTICOLUL 17
Emisiunea
si punerea în circulatie a însemnelor monetare
(1) Banca
Natională a României asigură tipărirea bancnotelor si baterea monedelor si ia
măsuri pentru păstrarea în sigurantă a celor care nu sunt puse în circulatie,
precum si pentru custodia si distrugerea, când aceasta este necesară, a
matritelor, cernelurilor si a bancnotelor si monedelor retrase din circulatie.
(2) Banca Natională a
României distribuie emisiunea monetară realizată si administrează rezerva de
numerar sub formă de bancnote si monede.
(3) Bancnotele si monedele
uzate sau necorespunzătoare vor fi retrase din circulatie si distruse de către
Banca Natională a României, înlocuindu-se cu bancnote si/sau cu monede noi.
(4) Banca
Natională a României înlocuieste, fără taxe si comisioane, bancnotele si
monedele emise si neretrase din circulatie.
(5) Banca
Natională a României poate refuza înlocuirea bancnotelor si a monedelor care
prezintă deformări, sunt ilizibile sau dacă lipseste mai mult de 40% din
suprafata lor. Aceste însemne monetare vor fi retrase din circulatie si
distruse, fără acordarea de compensatii detinătorilor, exceptând cazurile
speciale mentionate în regulamentele proprii.
(6) Banca
Natională a României nu poate fi obligată să acorde compensatii pentru
bancnotele sau monedele care au fost pierdute, furate, distruse, contrafăcute
sau falsificate.
ARTICOLUL 18
Schimbarea
însemnelor monetare
(1) Banca
Natională a României poate hotărî anularea sau retragerea din circulatie a
oricăror bancnote sau monede care au fost emise si, în locul acestora, punerea
în circulatie a altor tipuri de însemne monetare.
(2) Modalitatea si
perioada de preschimbare se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I,
si în cel putin două cotidiane de circulatie natională.
(3) La expirarea
perioadei de preschimbare, bancnotele si monedele retrase din circulatie nu mai
pot fi utilizate pentru plata obligatiilor publice si private.
(4) Suma totală a
bancnotelor si monedelor retrase din circulatie, dar nepreschimbate în termenul
stabilit, se scade din totalul numerarului în circulatie înregistrat în
evidentele contabile si se înregistrează ca venit al Băncii Nationale a
României.
CAPITOLUL IV
Operatiuni
cu institutiile de credit
ARTICOLUL 19
Creditarea
institutiilor de credit
(1) În cadrul
politicii sale monetare si de curs de schimb, Banca Natională a României poate
acorda institutiilor de credit credite pe termene ce nu pot depăsi 90 de zile,
garantate cu, dar fără a se limita la:
a) titluri de stat
provenite din emisiuni publice, prin remiterea lor în portofoliul Băncii
Nationale a României,
sau
b) depozite
constituite la Banca Natională a României sau la alte persoane juridice agreate
de Banca Natională a României.
(2) Începând cu
data aderării României la Eurosistem, sfera de cuprindere a activelor eligibile
pentru garantarea creditelor acordate de Banca Natională a României se extinde
la cele două categorii de active eligibile definite de Banca Centrală
Europeană.
ARTICOLUL 20
Conditii si
costuri de creditare
(1) Banca
Natională a României stabileste si face publice conditiile de creditare,
nivelul minim al ratei dobânzii la creditele care se acordă institutiilor de
credit si criteriile ce trebuie îndeplinite de institutiile de credit pentru a
putea solicita credite de la Banca Natională a României pe baze competitive.
(2) Banca
Natională a României poate stabili plafoane de creditare, niveluri ale ratei
dobânzii, termene de rambursare si alte conditii în care se pot acorda credite
de către Banca Natională a României pe baze competitive.
(3) Pentru toate
operatiunile de creditare efectuate, Banca Natională a României stabileste si
încasează dobânzi si comisioane.
ARTICOLUL 21
Conturi
deschise la Banca Natională a României
(1) Banca
Natională a României deschide si operează conturi ale institutiilor de credit,
ale Trezoreriei Statului, ale caselor de compensare si ale altor entităti,
rezidente si nerezidente, stabilite prin reglementări ale Băncii Nationale a
României.
(2) Banca
Natională a României efectuează decontarea finală, irevocabilă si
neconditionată, a transferurilor de fonduri în conturile titularilor.
(3) Pentru toate
operatiunile efectuate în conturile deschise în evidentele sale, cu exceptia
conturilor având ca titulari Comisia Europeană si organisme financiare
internationale, Banca Natională a României stabileste si încasează comisioane.
ARTICOLUL 22
Sisteme de
plăti
(1) Banca Natională a
României monitorizează sistemele de plăti, inclusiv instrumentele de plată, în
scopul asigurării securitătii si eficientei acestora si pentru a evita riscul
sistemic. Pentru îndeplinirea acestei atributii, Banca Natională a României
stabileste măsurile necesare, le pune în aplicare si urmăreste implementarea
acestora, reglementează, autorizează si supraveghează sistemele de plăti, si
poate reglementa instrumentele de plată.
(2) Banca
Natională a României reglementează, autorizează si supraveghează
administratorii sistemelor de plăti si poate emite reglementări privind
instrumentele de plată utilizate în cadrul acestor sisteme.
(3) Banca
Natională a României poate furniza lichidităti institutiilor de credit, prin
acordarea de facilităti, în conditiile art. 19, si prin cumpărarea de titluri
eligibile, în conformitate cu reglementările proprii.
(4) Începând cu
data aderării României la Eurosistem, prevederile alin. (3) se aplică în mod
corespunzător si altor participanti pe piată.
ARTICOLUL 23
Servicii de
compensare, depozitare, decontare si plată
(1) Banca Natională a României poate asigura servicii de compensare, depozitare, decontare si plată prin intermediul conturilor deschise în evidentele sale, în conditiile art. 21.
(2) Începând cu
data aderării României la Uniunea Europeană, Banca Natională a României poate,
pe cont propriu ori în numele si pe contul statului, să participe la
aranjamente de compensare, depozitare, decontare si plată sau la alte contracte
având acest scop, încheiate cu institutii centrale sau cu organizatii colective
de specialitate, publice si private, având sediul în străinătate.
ARTICOLUL 24
Prevenirea
si limitarea riscurilor
Pentru prevenirea
si limitarea riscurilor de plată si credit, Banca Natională a României poate
presta servicii de colectare si difuzare, la cerere, contra cost, conform
reglementărilor proprii, de date si informatii privind incidentele de plăti si
riscurile de creditare în sistemul institutiilor de credit, în conditii de
asigurare a secretului bancar.
CAPITOLUL V
Supravegherea
prudentială a institutiilor de credit
ARTICOLUL 25
Reglementarea,
autorizarea si supravegherea prudentială a institutiilor de credit
(1) Banca
Natională a României are competenta exclusivă de autorizare a institutiilor de
credit si răspunde de supravegherea prudentială a institutiilor de credit pe
care le-a autorizat să opereze în România, în conformitate cu prevederile Legii
nr. 58/1998 privind activitatea bancară, cu modificările si completările
ulterioare.
(2) Pentru
asigurarea functionării si viabilitătii sistemului bancar, Banca Natională a
României este împuternicită:
a) să emită
reglementări, să ia măsuri pentru impunerea respectării acestora si să aplice
sanctiunile legale în cazurile de nerespectare;
b) să controleze
si să verifice, pe baza raportărilor primite si prin inspectii la fata locului,
registrele, conturile si orice alte documente ale institutiilor de credit
autorizate, pe care le consideră necesare.
(3) Membrii
Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României si personalul
acesteia, însărcinat să exercite atributii de supraveghere prudentială, nu
răspund civil sau penal, după caz, dacă instantele judecătoresti constată
îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu
bună-credintă si fără neglijentă, a oricărui act sau fapt în legătură cu
exercitarea, în conditiile legii, a atributiilor de supraveghere prudentială.
(4) Cheltuielile
de judecată ocazionate de procedurile judiciare initiate împotriva persoanelor
prevăzute la alin. (3) se suportă de Banca Natională a României.
(5) Personalului
cu atributii de supraveghere îi este interzisă participarea în cadrul
comisiilor de expertiză, precum si la orice alte actiuni de verificare care
excedează atributiile si competentele conferite acestuia prin lege.
ARTICOLUL 26
Protejarea
contra riscului sistemic
În vederea
îndeplinirii atributiei Băncii Nationale a României privind asigurarea
stabilitătii financiare, în mod exceptional si numai de la caz la caz, Banca
Natională a României poate acorda institutiilor de credit si alte credite,
negarantate sau garantate cu alte active decât cele prevăzute la art. 19.
CAPITOLUL VI
Operatiuni
pe contul statului
ARTICOLUL 27
Contul
curent general al Trezoreriei Statului
(1) Banca
Natională a României tine în evidentele sale contul curent general al
Trezoreriei Statului, deschis pe numele Ministerului Finantelor Publice.
(2) Functionarea
contului curent general al Trezoreriei Statului si înregistrarea operatiunilor
în acest cont se stabilesc prin conventii încheiate între Banca Natională a
României si Ministerul Finantelor Publice.
ARTICOLUL 28
Operatiuni
cu Trezoreria Statului
(1) Banca
Natională a României primeste încasările pentru contul curent general al
Trezoreriei Statului si efectuează plătile în limita disponibilitătilor
existente în acest cont.
(2) Banca
Natională a României percepe comisioane la decontarea operatiunilor prin contul
curent general al Trezoreriei Statului, deschis în evidentele sale, si plăteste
dobânzi la disponibilitătile din acest cont.
(3) Banca
Natională a României poate actiona ca agent al statului în stabilirea
institutiilor de credit eligibile a primi depozite ale Trezoreriei Statului, în
conditii care vor fi stabilite împreună cu Ministerul Finantelor Publice.
ARTICOLUL 29
Operatiuni
cu titluri de stat
(1) Conform
prevederilor art. 6 alin. (1), Banca Natională a României nu poate achizitiona
titluri de stat de pe piata primară.
(2) În baza
conventiilor încheiate în prealabil cu Ministerul Finantelor Publice si în
conformitate cu reglementările proprii, Banca Natională a României poate
actiona, cu perceperea unui comision, ca agent pe contul statului, în ceea ce
priveste:
a) plasarea către
terti a emisiunilor de titluri de stat si alte instrumente negociabile de
îndatorare ale statului român;
b) exercitarea
functiilor de agent de înregistrare, depozitare si transfer al titlurilor de
stat;
c) plata
capitalului, dobânzilor, comisioanelor si a spezelor aferente;
d) executarea
decontărilor în contul curent general al Trezoreriei Statului;
e) alte operatiuni
în conformitate cu obiectivul fundamental si atributiile băncii centrale;
f) efectuarea de
plăti aferente celor de mai sus prin conturi deschise în evidentele sale,
inclusiv a celor aferente serviciului datoriei emitentilor si altor costuri de
tranzactionare si operare.
(3) Împrumuturile
statului pe bază de titluri de stat se efectuează conform conventiilor
încheiate între Banca Natională a României si Ministerul Finantelor Publice,
prin care se stabilesc cel putin următoarele elemente: valoarea împrumutului,
data scadentei, rata dobânzii si modul de calcul al dobânzii pe toată durata
creditului, costurile serviciului datoriei, precum si date privind titlurile de
stat negociabile, emise pentru fiecare împrumut.
CAPITOLUL VII
Operatiuni
cu aur si active externe
ARTICOLUL 30
Rezervele
internationale
(1) Banca
Natională a României, respectând regulile generale privind lichiditatea si
riscul specific activelor externe, stabileste si mentine rezerve
internationale, în astfel de conditii încât să poată determina periodic mărimea
lor exactă, rezerve alcătuite cumulativ ori selectiv din următoarele elemente:
a) aur detinut în
tezaur în tară sau depozitat în străinătate;
b) active externe,
sub formă de bancnote si monede sau disponibil în conturi la bănci sau la alte
institutii financiare în străinătate, exprimate în acele monede si detinute în
acele tări, pe care le stabileste Banca Natională a României;
c) orice alte
active de rezervă, recunoscute pe plan international, inclusiv dreptul de a
efectua cumpărări de la Fondul Monetar International în cadrul transei de
rezervă, precum si detinerile de drepturi speciale de tragere;
d) cambii, cecuri,
bilete la ordin, precum si obligatiuni si alte valori mobiliare, negociabile
sau nu, emise sau garantate de persoane juridice nerezidente, clasificate în
primele categorii de către agentiile de apreciere a riscurilor, recunoscute pe
plan international, exprimate si plătibile în valută în locuri acceptabile
pentru Banca Natională a României;
e) bonuri de tezaur,
obligatiuni si alte titluri de stat, emise sau garantate de guverne străine sau
de institutii financiare interguvernamentale, negociabile sau nu, exprimate si
plătibile în valută în locuri acceptabile pentru Banca Natională a României.
(2) Banca
Natională a României urmăreste mentinerea rezervelor internationale la un nivel
adecvat tranzactiilor externe ale României.
(3) Dacă există pericolul
diminuării rezervelor internationale, până la un nivel care ar periclita
tranzactiile internationale ale statului, precum si în cazul în care diminuarea
s-a produs, Banca Natională a României va prezenta Guvernului si Parlamentului
un raport privind situatia rezervelor internationale si cauzele care au condus
sau care pot conduce la o astfel de reducere. Raportul va contine recomandările
Băncii Nationale a României privind politicile guvernamentale macroeconomice
necesare pentru preîntâmpinarea sau remedierea situatiei.
ARTICOLUL 31
Administrarea
rezervelor internationale
Banca Natională a
României este autorizată, în conditiile pe care le stabileste si le poate
modifica periodic, să efectueze următoarele operatiuni:
a) să cumpere, să
vândă si să efectueze alte tranzactii cu lingouri si monede din aur si cu alte
metale pretioase;
b) să cumpere, să
vândă si să efectueze alte tranzactii cu valute;
c) să cumpere, să
vândă si să efectueze alte tranzactii pe piata secundară cu bonuri de tezaur,
obligatiuni si alte titluri emise sau garantate de guverne străine sau de
organizatii financiare interguvernamentale;
d) să cumpere, să
vândă si să efectueze alte tranzactii cu valori mobiliare emise sau garantate
de bănci centrale, de institutii financiare internationale, de societăti
bancare si nebancare;
e) să deschidă si
să mentină conturi la alte bănci centrale si autorităti monetare, societăti
bancare si la institutii financiare internationale;
f) să deschidă si
să tină conturi si să efectueze operatiuni de corespondent pentru institutii
financiare internationale, bănci centrale si autorităti monetare, societăti
financiare si bancare, organizatii financiare
interguvernamentale
din străinătate, precum si pentru guverne străine si agentiile lor.
CAPITOLUL VIII
Conducerea
si administrarea
ARTICOLUL 32
Conducerea
Băncii Nationale a României
(1) Banca
Natională a României este condusă de un consiliu de administratie.
(2) Conducerea
executivă a Băncii Nationale a României, în cadrul Comitetului de Politică Monetară
si a Comitetului de Supraveghere, se exercită de către guvernator,
prim-viceguvernator si de cei doi viceguvernatori, în conditiile stabilite prin
regulamentul intern, aprobat de consiliul de administratie.
(3) Activitatea
consiliului de administratie este reglementată de prevederile prezentei legi si
de regulamentele Băncii Nationale a României.
ARTICOLUL 33
Consiliul
de administratie
(1) Consiliul de
administratie al Băncii Nationale a României hotărăste, în conditiile legii:
a) politicile în domeniul
monetar si al cursului de schimb, urmărind aducerea la îndeplinire a acestora;
b) măsurile în
domeniul autorizării, reglementării si supravegherii prudentiale a
institutiilor de credit si monitorizării sistemelor de plăti pe care le-a
autorizat;
c) directiile
principale în conducerea operatiunilor si răspunderile ce revin personalului
Băncii Nationale a României;
d) organizarea
internă, indemnizatiile, salariile si alte drepturi bănesti ale personalului;
e) atributiile si
componenta Comitetului de Politică Monetară, Comitetului de Supraveghere,
Comitetului de Administrare a Rezervelor Internationale si Comitetului de
Audit, care functionează în cadrul Băncii Nationale a României;
f) delegarea
temporară a competentelor sale către conducerea executivă, atunci când situatii
speciale pot impune această solutie.
(2) Consiliul de
administratie al Băncii Nationale a României este compus din 9 membri, astfel:
a) un presedinte,
care este si guvernator al Băncii Nationale a României;
b) un
vicepresedinte, care este si prim-viceguvernator;
c) 7 membri,
dintre care 2 sunt si viceguvernatori, iar ceilalti 5 membri nu sunt salariati
ai Băncii Nationale a României.
(3) Membrii
Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României, cu nominalizarea
conducerii executive, sunt numiti de Parlament, la propunerea comisiilor
permanente de specialitate ale celor două
Camere ale
Parlamentului.
(4) Numirile se
fac pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului.
(5) În cazul
descompletării consiliului de administratie, completarea locurilor vacante se
face pe functia respectivă, cu respectarea prevederilor alin. (3) si (4).
(6) Revocarea din
functie a oricărui membru al consiliului de administratie se face de către
Parlament, la propunerea comună a comisiilor permanente de specialitate ale
celor două Camere ale Parlamentului, dacă acesta încetează să îndeplinească
conditiile necesare pentru exercitarea atributiilor sale sau dacă se face
vinovat de abateri grave.
(7) Nici un membru
al Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României nu va fi
schimbat din functie din alte motive sau prin altă procedură decât cea
prevăzută la alin. (6).
(8) Numirile,
retragerile si revocările din functie ale membrilor Consiliului de
administratie al Băncii Nationale a României se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
(9) Hotărârea de
revocare din functie a membrilor Consiliului de administratie al Băncii
Nationale a României poate fi atacată la Înalta Curte de Casatie si Justitie,
în termen de 15 zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
(10) La sedintele
Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României pot participa
ministrul finantelor publice si un secretar de stat din Ministerul Finantelor
Publice, fără drept de vot.
ARTICOLUL 34
Incompatibilităti
si conflicte de interese
(1) Membrii
Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României nu pot fi deputati
ori senatori, sau membri ai unui partid politic si nu pot face parte din
autoritatea judecătorească sau din administratia publică.
(2) Începând cu
data aderării României la Eurosistem, membrii Consiliului de administratie al
Băncii Nationale a României, implicati în exercitarea atributiilor legate de
Sistemul European al Băncilor Centrale, nu pot avea alte functii care se pot
afla în conflict de interese cu obligatiile ce le revin, în calitate de membri
ai consiliului.
(3) Membrii
consiliului de administratie si salariatii cu functii de conducere ai Băncii
Nationale a României sunt supusi regimului incompatibilitătilor si conflictelor
de interese prevăzut de lege.
(4) Membrii
consiliului de administratie se dedică exclusiv exercitării atributiilor lor,
cu posibilitatea desfăsurării de activităti didactice si de cercetare
stiintifică.
ARTICOLUL 35
Atributiile
guvernatorului Băncii Nationale a României
(1) Guvernatorul
Băncii Nationale a României dispune măsuri pentru executarea dispozitiilor
legale, a hotărârilor consiliului de administratie, precum si a altor
reglementări privind Banca Natională a României. Guvernatorul poate delega
prim-viceguvernatorului si viceguvernatorilor unele dintre atributiile sale, în
conditiile stabilite de consiliul de administratie.
(2) Guvernatorul
numeste în functie personalul din aparatul central al Băncii Nationale a
României si pe directorii sucursalelor si ai agentiilor.
(3) Guvernatorul
emite ordine si decizii si reprezintă Banca Natională a României în relatiile
cu tertii, semnând, direct sau prin persoane împuternicite de el, toate
tratatele sau conventiile încheiate.
(4) În numele
consiliului de administratie, guvernatorul prezintă Parlamentului, până la data
de 30 iunie a anului următor, raportul anual al Băncii Nationale a României,
care cuprinde activitătile Băncii Nationale a României, situatiile financiare
anuale si raportul de audit, dezbătute, fără a fi supuse votului, în sedinta
comună a celor două Camere ale Parlamentului.
(5) În cazul
absentei sau imposibilitătii guvernatorului de a actiona, acesta va fi suplinit
de prim-viceguvernator.
ARTICOLUL 36
Auditarea
situatiilor financiare anuale
(1) Situatiile financiare anuale ale Băncii Nationale a României sunt supuse auditării de către auditori financiari, persoane juridice autorizate de Camera Auditorilor Financiari din România, selectati de către consiliul de administratie, pe bază de licitatie.
(2) Raportul
auditorului financiar împreună cu opinia sa vor fi prezentate Consiliului de
administratie al Băncii Nationale a României si vor fi publicate împreună cu
situatiile financiare anuale.
CAPITOLUL IX
Situatiile
financiare anuale si evidenta contabilă
ARTICOLUL 37
Situatii
financiare anuale
(1) Situatiile
financiare ale Băncii Nationale a României sunt întocmite conform principiilor
si regulilor contabile prevăzute de standardele internationale de
contabilitate, aplicabile băncilor centrale, recunoscute de Banca Centrală
Europeană si trebuie să cuprindă: bilantul, contul de profit si pierdere si
notele explicative.
(2) Situatiile
financiare anuale ale Băncii Nationale a României trebuie să ofere o imagine
fidelă a pozitiei financiare si a performantei financiare pentru respectivul
exercitiu financiar.
(3) Modelele
situatiilor financiare anuale sunt elaborate de Banca Natională a României, cu
avizul consultativ al Ministerului Finantelor Publice.
ARTICOLUL 38
(1) Capitalul actual
al Băncii Nationale a României se majorează la 300 miliarde lei si apartine în
întregime statului.
(2) Majorarea
capitalului va fi efectuată la data de 31 decembrie 2004, prin încorporarea
sumelor existente la acea dată în fondul de rezervă, astfel încât să se atingă
nivelul prevăzut la alin. (1).
ARTICOLUL 39
Rezerve
statutare
(1) Rezervele
statutare se vor constitui prin preluarea sumelor rămase în fondul de rezervă
după efectuarea majorării de capital prevăzute la art. 38.
(2) Rezervele
statutare se majorează anual, conform prevederilor art. 43.
ARTICOLUL 40
Planul de
conturi
(1) Banca
Natională a României va emite reglementări proprii de organizare si conducere a
contabilitătii, în conformitate cu legislatia în vigoare, cu avizul consultativ
al Ministerului Finantelor Publice.
(2) Operatiunile
economico-financiare ale Băncii Nationale a României sunt contabilizate,
potrivit planului propriu de conturi, cu avizul consultativ al Ministerului
Finantelor Publice.
ARTICOLUL 41
Bugetul de
venituri si cheltuieli
Bugetul anual de
venituri si cheltuieli se aprobă de Consiliul de administratie al Băncii
Nationale a României si se verifică, în executie, conform practicilor si procedurilor
controlului si auditului intern.
ARTICOLUL 42
Evaluarea
posturilor prevăzute în situatiile financiare
(1) Banca
Natională a României efectuează periodic, cel putin anual, evaluarea posturilor
cuprinse în situatiile financiare.
(2) Diferentele nete
din evaluarea activelor si pasivelor, exprimate în monede străine, drepturi
speciale de tragere, aur, argint si alte metale pretioase, a monedelor si a
altor obiecte din aur, argint, a altor metale si pietre pretioase, ca urmare a
modificării valorii sau a cursului în lei al acestora, vor fi evidentiate
separat în contul special de reevaluare.
ARTICOLUL 43
Determinarea
si utilizarea profitului
(1) Banca
Natională a României virează la bugetul statului o cotă de 80% din veniturile
nete rezultate după deducerea următoarelor elemente:
a) cheltuielile
aferente exercitiului financiar, inclusiv cheltuielile cu provizioanele
constituite conform alin. (3);
b) pierderea
exercitiilor precedente rămasă neacoperită după aplicarea prevederilor art. 44.
(2) Plata cotei
prevăzute la alin. (1) se efectuează lunar, până la data de 25 a lunii
următoare, inclusiv, în baza unei declaratii speciale. Această cotă reprezintă
venit la bugetul de stat. Regularizările aferente exercitiului financiar vor fi
efectuate până la termenul de depunere a bilantului anual, conform legii, în
baza unei declaratii speciale rectificative.
(3) Banca
Natională a României constituie provizioane de risc de credit, conform normelor
proprii aprobate de către Consiliul de administratie al Băncii Nationale a
României, cu avizul consultativ al Ministerului Finantelor Publice.
(4) Provizioanele
constituite de Banca Natională a României conform normelor proprii aprobate de
către consiliul de administratie, altele decât cele prevăzute la alin. (3), se
suportă din profitul rămas după aplicarea alin. (1).
(5) Profitul rămas
după aplicarea prevederilor alin. (1) si (4) se repartizează pe destinatii, în
următoarea ordine de prioritate:
a) pentru
rezervele statutare - repartizări de până la 60%;
b) pentru constituirea
surselor proprii de finantare - repartizări de până la 30%;
c) pentru fondul
de participare a salariatilor la profit - un procent de până la 10%;
d) sumele eventual
rămase după repartizările efectuate conform lit. a)-c) sunt alocate pentru
destinatiile care se stabilesc de către Consiliul de administratie al Băncii
Nationale a României.
ARTICOLUL 44
Acoperirea
pierderilor
Dacă într-un exercitiu financiar Banca Natională a României înregistrează pierdere, aceasta se acoperă din sursele disponibile, în următoarea ordine de prioritate:
a) contul special
de reevaluare;
b) rezervele
statutare.
ARTICOLUL 45
Răspunderea
de înregistrare
Pentru eventualele
erori la plăti sau la înregistrări în conturile titularilor, Banca Natională a
României răspunde numai până la limita sumei eronat plătite sau înregistrate în
cont, inclusiv de penalitătile aferente care se varsă la bugetul de stat,
suportate de titularii de cont, în cazurile prevăzute de lege, dacă este
sesizată cu reclamatie scrisă până la expirarea termenului general de
prescriptie.
ARTICOLUL 46
Publicarea
situatiilor financiare anuale
Situatiile
financiare anuale auditate ale Băncii Nationale a României, după adoptarea lor
de către consiliul de administratie, se publică în Monitorul Oficial al României,
împreună cu raportul auditorului financiar.
CAPITOLUL X
Dispozitii
finale
ARTICOLUL 47
Legislatia
aplicabilă
(1) Operatiunile
Băncii Nationale a României sunt supuse prevederilor legale aplicabile în
materie, în măsura în care Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, cu
modificările si completările ulterioare si prezenta lege nu dispun altfel.
(2) Operatiunile
comerciale efectuate de Banca Natională a României, care se reflectă în bugetul
de venituri si cheltuieli si în situatiile financiare anuale, sunt supuse
controlului ulterior al Curtii de Conturi.
ARTICOLUL 48
Reglementările
Băncii Nationale a României
(1) Banca
Natională a României este împuternicită să emită reglementările necesare pentru
a pune în aplicare si a impune respectarea prevederilor legale.
(2) Reglementările
Băncii Nationale a României pot fi sub formă de regulamente, ordine, norme si
circulare, având caracter obligatoriu pentru persoanele juridice publice si
private, precum si pentru persoanele fizice.
ARTICOLUL 49
Informatii
statistice
(1) Banca
Natională a României este autorizată să colecteze date si informatii statistice
primare care sunt necesare pentru aducerea la îndeplinire a atributiilor sale
legale.
(2) Banca
Natională a României este împuternicită să-si stabilească metodologiile privind
culegerea, prelucrarea, analiza, difuzarea si constituirea seriilor de date
statistice în domeniile sale de competentă.
(3) Persoanele
juridice publice si private, precum si persoanele fizice sunt obligate să
furnizeze gratuit Băncii Nationale a României, la termenele, periodicitătile si
în forma solicitată, date si informatii statistice, în conformitate cu
reglementările si instructiunile emise de Banca Natională a României, în baza
prezentei legi. Pentru entitătile fără personalitate juridică, obligatiile de
raportare statistică revin persoanelor desemnate să reprezinte aceste entităti.
(4) Banca
Natională a României are dreptul să verifice modul de determinare a datelor si
informatiilor raportate si corespondenta lor cu evidentele detinătorilor de
date primare. Dacă informatiile si documentatia obtinute nu sunt adecvate sau
există rezerve cu privire la corectitudinea sau integralitatea acestora, Banca
Natională a României va putea cere informatii suplimentare si explicatii în acest
sens.
(5) Datele si
informatiile statistice care permit identificarea subiectilor statistici, în
mod direct sau indirect, dezvăluind astfel informatii cu caracter individual,
sunt considerate confidentiale. Datele si informatiile statistice confidentiale
nu pot servi ca probe în justitie sau la stabilirea unor drepturi sau obligatii
pentru subiectii statistici la care se referă.
(6) Datele
statistice rezultate din prelucrarea datelor individuale vor putea fi publicate
sau diseminate de Banca Natională a României, în întregime sau în parte, numai
în conditiile în care identificarea directă ori indirectă a persoanelor
juridice sau fizice nu este posibilă.
(7) Banca
Natională a României asigură măsuri de protectie a datelor care se referă la
subiecti individuali - persoane juridice sau fizice - date obtinute direct sau
indirect, din surse administrative sau din alte surse.
ARTICOLUL 50
Garantii
speciale
(1) Conventiile,
contractele sau orice alte aranjamente de creditare încheiate de Banca
Natională a României constituie titluri executorii, în caz de neplată, pentru
întregul sold al creantei de plătit, inclusiv dobânzile sau alte costuri
aferente.
(2) Organele de
executare competente execută creanta Băncii Nationale a României pe baza
simplei notificări din partea acesteia.
(3) În cazul în
care debitorul nu îsi îndeplineste angajamentele asumate, Banca Natională a
României este în drept să procedeze la recuperarea creantelor prin executarea
garantiilor, astfel:
a) vânzarea totală
sau partială, pe contul debitorului, a titlurilor si efectelor care i-au fost
date în garantie, în termen de maximum 3 zile, după o simplă somatie printr-un
act extrajudiciar;
b) din venitul
rezultat din vânzare se recuperează creantele, avansurile, dobânzile si orice
alte cheltuieli efectuate de Banca Natională a României, iar eventualul surplus
rămas se remite debitorului.
ARTICOLUL 51
(1) Banca Natională a
României poate efectua unele operatiuni în favoarea tertilor, numai în
conditiile prezentării documentelor pe care le consideră necesare. Banca
Natională a României poate, ori de câte ori consideră necesar, să ceară
constituirea de garantii reale sau personale.
(2) Cu exceptia
prevederilor art. 7, Banca Natională a României nu va acorda asistentă
financiară sub formă de credite, angajamente de resurse, preluare integrală sau
partială a obligatiilor aferente unui împrumut ori altui instrument de
îndatorare, asumare a unei datorii sau a unui pasiv adiacent ori în vreo altă
formă.
(3) Cu respectarea
prevederilor alin. (2), Banca Natională a României poate:
a) să investească
resursele sale financiare în valori mobiliare cu grad mare de lichiditate,
emise de debitori cu bonitate;
b) să
achizitioneze, în cursul executării creantelor pe care le are, orice fel de
drepturi care pot fi valorificate;
c) să acorde
salariatilor săi câte un credit pentru locuinte si credite pentru bunuri de
folosintă îndelungată, cu dobândă la nivelul dobânzii medii lunare de la
băncile comerciale.
ARTICOLUL 52
Secretul
profesional
(1) Membrii
consiliului de administratie si salariatii Băncii Nationale a României sunt
obligati să păstreze secretul profesional asupra oricărei informatii
nedestinate publicării, de care au luat cunostintă în cursul exercitării
functiilor lor, si nu vor folosi aceste informatii pentru obtinerea de avantaje
personale, orice abatere fiind sanctionată conform legii. Membrii consiliului
de administratie si salariatii Băncii Nationale a României vor fi obligati să
păstreze secretul profesional si după încetarea activitătii în cadrul băncii,
orice încălcare fiind sanctionată în conditiile legii.
Prevederile
prezentului alineat se aplică si auditorilor financiari care sunt împuterniciti
să efectueze actiuni de supraveghere, în conditiile Legii nr.
58/1998 privind activitatea bancară, cu modificările si completările
ulterioare.
(2) Furnizarea de
informatii de natura celor prevăzute la alin. (1) va putea fi făcută sub semnătura
guvernatorului Băncii Nationale a României sau a persoanelor împuternicite în
acest sens, în următoarele situatii:
a) în cadrul unor
proceduri judiciare, la cererea scrisă a organelor judiciare abilitate sau,
după caz, a organelor de cercetare penală, cu autorizarea procurorului;
b) în cadrul
negocierii sau al derulării unor acorduri internationale la care România sau
Banca Natională a României este parte;
c) în cadrul
acordurilor de cooperare cu alte autorităti sau din initiativa Băncii Nationale
a României, în scopul asigurării îndeplinirii atributiilor specifice de
supraveghere si control asupra respectării prevederilor legale;
d) în cursul
procedurilor civile sau comerciale legate de declansarea falimentului unei
institutii de credit sau a lichidării acesteia ca urmare a retragerii
autorizatiei de functionare, cu exceptia informatiilor care se referă la tertii
implicati în actiuni de redresare a institutiei de credit respective.
(3) Persoanele
abilitate să solicite si să primească informatii de natura secretului
profesional în domeniul activitătii bancare sunt obligate să păstreze
confidentialitatea acestora si le pot utiliza numai în scopul pentru care le-au
solicitat sau le-au fost furnizate, potrivit legii ori acordurilor încheiate,
orice abatere fiind sanctionată potrivit legii.
(4) În exercitarea
atributiilor sale în domeniul autorizării, reglementării si supravegherii
prudentiale a institutiilor de credit, Banca Natională a României poate utiliza
informatiile primite, de natura secretului profesional, numai în următoarele
situatii:
a) verificarea
îndeplinirii conditiilor referitoare la constituirea institutiilor de credit;
b) supravegherea,
la nivel individual si consolidat, a activitătii institutiilor de credit, în
special a lichiditătii, solvabilitătii, expunerilor mari, procedurilor
administrative si contabile si a mecanismelor de control intern ale acestora;
c) aplicarea de
sanctiuni;
d) contestarea de
către institutiile de credit a actelor administrative emise de Banca Natională
a României;
e) derularea unor
proceduri judiciare initiate în baza art. 83 din Legea nr.
58/1998 privind activitatea bancară, cu modificările si completările
ulterioare.
(5) Când
informatiile provin dintr-un alt stat, acestea vor putea fi divulgate numai cu
acordul expres al autoritătii care le-a furnizat si, după caz, exclusiv în
scopul pentru care s-a dat acest acord.
ARTICOLUL 53
Indemnizatii
Membrii
Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României primesc
indemnizatii.
ARTICOLUL 54
Participatii
de capital
Banca Natională a
României nu poate participa cu capital, direct sau indirect, la nici o
societate comercială sau regie autonomă, cu exceptia propriilor sale întreprinderi
de imprimare a biletelor de bancă si de batere a monedei si a altor societăti
care pot contribui la realizarea atributiilor sale.
ARTICOLUL 55
Proprietăti
imobiliare
Banca Natională a
României poate face investitii imobiliare numai pentru necesitătile sale de
functionare si pentru nevoile colective ale personalului, stabilite de
consiliul său de administratie.
ARTICOLUL 56
Comunicarea
cu publicul
(1) Toate
reglementările emise de Banca Natională a României se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
(2) Banca
Natională a României va deschide si va mentine un registru public al
reglementărilor sale, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) Obiectivul
comunicării este de a oferi publicului larg, mediului de afaceri intern si
international, institutiilor administratiei publice si comunitătii academice, o
imagine clară asupra politicilor si măsurilor adoptate de către Banca Natională
a României pentru îndeplinirea atributiilor sale.
(4) Banca
Natională a României publică periodic raportul anual, rapoarte privind balanta
de plăti si pozitia investitională internatională a tării, raportul asupra
inflatiei, buletine si comunicate de presă privind evolutia monedei si a
creditului, studii si alte materiale cuprinzând informatii destinate
publicitătii.
ARTICOLUL 57
Sanctiuni
(1) Pentru
nerespectarea prevederilor prezentei legi precum si a reglementărilor si
hotărârilor Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României, în
cazurile care nu cad sub incidenta Legii nr.
58/1998 privind activitatea bancară, cu modificările si completările
ulterioare, guvernatorul, prim-viceguvernatorul si viceguvernatorii, în
conformitate cu regulamentul intern aprobat de către Consiliul de administratie
al Băncii Nationale a României, pot aplica următoarele sanctiuni:
a) avertisment
scris;
b) amendă de la
5.000.000 lei la 50.000.000 lei;
amenzile încasate
se fac venit la bugetul de stat;
c) suspendarea
partială sau totală, pe un termen de până la 90 de zile, a autorizatiei
acordate de Banca Natională a României;
d) retragerea
autorizatiei acordate de Banca Natională a României.
(2) Contestatiile
pot fi formulate în termen de 15 zile de la data comunicării sanctiunii si se
solutionează de Consiliul de administratie al Băncii Nationale a României, în
maximum 30 de zile de la primirea acestora.
(3) În termen de
15 zile de la comunicare, hotărârile Consiliului de administratie al Băncii
Nationale a României pot fi contestate la Curtea de Apel Bucuresti.
(4) În termenul
prevăzut la alin. (2), contestatiile pot fi formulate si direct la Curtea de
Apel Bucuresti.
ARTICOLUL 58
Abrogări
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Nationale a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 1 iunie 1998, cu modificările si completările ulterioare.
ARTICOLUL 59
Prezenta lege intră în
vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea
I, cu exceptia dispozitiilor art. 36, 37, 39, 40, art. 42-44 si art. 46, care
intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2005.
Această lege a
fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si
ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.
|
PRESEDINTELE
CAMEREI DEPUTATILOR VALER
DORNEANU |
PRESEDINTELE
SENATULUI NICOLAE
VĂCĂROIU |
Bucuresti, 28 iunie 2004.
Nr. 312.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
pentru promulgarea Legii privind Statutul Băncii
Nationale a României
În temeiul
prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia
României, republicată,
Presedintele
României decretează:
Articol unic. - Se
promulgă Legea privind Statutul Băncii Nationale a României si se dispune
publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
ION
ILIESCU
Bucuresti, 26 iunie 2004.
Nr. 532.
HOTĂRÂRI
ALE CAMEREI DEPUTATILOR
PARLAMENTUL
ROMÂNIEI
CAMERA
DEPUTATILOR
cu privire la validarea unor mandate de deputat
În temeiul art. 70
alin. (1) din Constitutia României, republicată, si ale art. 66 alin. (9) din
Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, cu
modificările ulterioare, si având în vedere raportul Comisiei de validare,
Camera
Deputatilor adoptă prezenta
hotărâre.
Articol unic. - Se
validează următoarele mandate de deputat:
- mandatul de
deputat al domnului Viorel Ionel, declarat supleant la alegerile din 26
noiembrie 2000 în Circumscriptia electorală nr. 27 Mehedinti, mandat devenit
vacant ca urmare a demisiei domnului deputat Iancu Holtea;
- mandatul de
deputat al domnului Zsolt Csaba Sarkady, declarat supleant la alegerile din 26
noiembrie 2000 în Circumscriptia electorală nr. 5 Bihor, mandat devenit vacant
ca urmare a demisiei domnului deputat Zoltan Kovacs;
- mandatul de
deputat al domnului Vlad-Octavian Moisescu, declarat supleant la alegerile din
26 noiembrie 2000 în Circumscriptia electorală nr. 42 Bucuresti, mandat devenit
vacant ca urmare a demisiei domnului deputat Andrei-Ioan Chiliman;
- mandatul de
deputat al domnului Teodor Crăciun Tuducan, declarat supleant la alegerile din
26 noiembrie 2000 în Circumscriptia electorală nr. 11 Caras-Severin, mandat
devenit vacant ca urmare a demisiei domnului deputat Sorin Frunzăverde;
- mandatul de
deputat al domnului Daniel Marius Bogdan, declarat supleant la alegerile din 26
noiembrie 2000 în Circumscriptia electorală nr. 42 Bucuresti, mandat devenit
vacant ca urmare a demisiei domnului deputat Liviu Gheorghe Negoită;
- mandatul de
deputat al domnului Emeric Kedves, declarat supleant la alegerile din 26
noiembrie 2000 în Circumscriptia electorală nr. 21 Harghita, mandat devenit
vacant ca urmare a demisiei domnului deputat Robert Kalman Raduly.
Această
hotărâre a fost adoptată în sedinta Camerei Deputatilor din 29 iunie 2004, cu
respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.
PRESEDINTELE
CAMEREI DEPUTATILOR
VALER
DORNEANU
Bucuresti, 29 iunie 2004.
Nr. 12.
PARLAMENTUL
ROMÂNIEI
CAMERA
DEPUTATILOR
privind demisia unor deputati
În temeiul
prevederilor art. 70 alin. (2) si ale art. 71 alin. (2) din Constitutia
României, republicată, precum si ale art. 185, art. 189 alin. 1 si ale art. 197
din Regulamentul
Camerei Deputatilor, republicat, cu modificările si completările ulterioare,
Camera
Deputatilor adoptă prezenta
hotărâre.
Articol unic. -
Camera Deputatilor ia act de cererile de demisie la data de 30 iunie 2004,
prezentate de domnii Dumitru Buzatu si Vasile Mihalachi, alesi deputati în
Circumscriptia electorală nr. 39 Vaslui, ambii apartinând Grupului parlamentar
al Partidului Social Democrat, si declară vacante locurile de deputat detinute
de acestia.
Această
hotărâre a fost adoptată în sedinta Camerei Deputatilor din 29 iunie 2004, cu
respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României,
republicată.
PRESEDINTELE
CAMEREI DEPUTATILOR
VALER
DORNEANU
Bucuresti, 29 iunie 2004.
Nr. 13.
BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI
privind retragerea autorizatiei de functionare a
Cooperativei de credit I. GH. DUCA FUNDULEA
Avand in vedere cererea formulata de CREDITCOOP Casa Centrala de retragere a autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit I. GH. DUCA FUNDULEA, în baza art. 7 alin. 3 din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 6/2003 privind fuziunea si divizarea cooperativelor de credit,
In temeiul prevederilor art. 89 lit. a) liniuta a patra din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr.
97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobata si
modificata prin Legea nr.
200/2002,
Banca Nationala a Romaniei hotaraste:
Art. 1. – Se retrage Autorizatia de functionare seria B Nr. 0126 din
data de 23.09.2002 a Cooperativei de credit I. GH. DUCA FUNDULEA, cu sediul in in Fundulea, Str. 22
Decembrie, Nr. 70, jud. Calarasi, numar de ordine in Registrul Comertului
J/51/833/1992, urmare aprobarii Bancii Nationale a Romaniei privind cererea de
fuziune a cooperativelor de credit 1 Mai Lehliu Gara, I. Gh.Duca Fundulea,
Steaua Galbinasi, pentru urmatoarele motive:
Cu scrisoarea nr. 4896 din 24.12.2003, CREDITCOOP Casa Centrala, in
numele Cooperativei de Credit I. GH. DUCA FUNDULEA a formulat cererea de retragere a autorizatiei
de functionare a acestei cooperative. In sedinta din 19.02.2004 Consiliul de
administratie al Bancii Nationale a Romaniei a aprobat cererea de fuziune prin
absorbtie a cooperativelor de credit 1 Mai Lehliu Gara, I. Gh.Duca Fundulea,
Steaua Galbinasi.
Urmare a fuziunii, Cooperativa de credit I. GH. DUCA FUNDULEA este absorbita, intregul sau
patrimoniu transmitandu-se catre Cooperativa de credit 1 Mai Lehliu Gara. Prin
urmare, aceasta urmeaza a-si inceta activitatea.
Art. 2. – Prezenta hotarare va fi transmisa CREDITCOOP Casa Centrala si
va intra in vigoare la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I.
GUVERNATORUL
BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,
MUGUR
ISĂRESCU
Bucuresti, 25 mai 2004.
Nr. 129.
BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI
privind retragerea autorizatiei de functionare a
Cooperativei de credit ARMONIA DRAGALINA
Avand in vedere cererea formulata de CREDITCOOP Casa Centrala de retragere a autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit ARMONIA DRAGALINA, în baza art. 7 alin. 3 din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 6/2003 privind fuziunea si divizarea cooperativelor de credit,
In temeiul prevederilor art. 89 lit. a) liniuta a patra din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr.
97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobata si
modificata prin Legea nr.
200/2002,
Banca Nationala a Romaniei hotaraste:
Art. 1. – Se retrage Autorizatia de functionare seria B Nr. 0154 din
data de 23.09.2002 a Cooperativei de credit ARMONIA DRAGALINA, cu sediul in cu sediul in com.
Dragalina, judetul Calarasi, numar de ordine in Registrul Comertului
J/51/832/1992, urmare aprobarii Bancii Nationale a Romaniei privind cererea de
fuziune a cooperativelor de credit Economia Calarasi, Armonia Dragalina, pentru
urmatoarele motive:
Cu scrisoarea nr. 4896 din 24.12.2003, CREDITCOOP Casa Centrala, in
numele Cooperativei de Credit ARMONIA DRAGALINA a formulat cererea de retragere a autorizatiei
de functionare a acestei cooperative. In sedinta din 19.02.2004 Consiliul de
administratie al Bancii Nationale a Romaniei a aprobat cererea de fuziune prin
absorbtie a cooperativelor de credit Economia Calarasi, Armonia Dragalina.
Urmare a fuziunii, Cooperativa de credit ARMONIA DRAGALINA este absorbita, intregul sau
patrimoniu transmitandu-se catre Cooperativa de credit Economia Calarasi. Prin
urmare, aceasta urmeaza a-si inceta activitatea.
Art. 2. – Prezenta hotarare va fi transmisa CREDITCOOP Casa Centrala si
va intra in vigoare la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I.
GUVERNATORUL
BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,
MUGUR
ISĂRESCU
Bucuresti, 25 mai 2004.
Nr. 130.
BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI
privind retragerea autorizatiei de functionare a
Cooperativei de credit SPICUL MODELU
Avand in vedere cererea formulata de CREDITCOOP Casa Centrala de retragere a autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit SPICUL MODELU, în baza art. 7 alin. 3 din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 6/2003 privind fuziunea si divizarea cooperativelor de credit,
In temeiul prevederilor art. 89 lit. a) liniuta a patra din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr.
97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobata si
modificata prin Legea nr.
200/2002,
Banca Nationala a Romaniei hotaraste:
Art. 1. – Se retrage Autorizatia de functionare seria B Nr. 0156 din
data de 23.09.2002 a Cooperativei de credit SPICUL MODELU, cu sediul in Modelu, Str.
Plopilor, Nr. 22, judetul Calarasi, numar de ordine in Registrul Comertului
J/51/837/1992, urmare aprobarii Bancii Nationale a Romaniei privind cererea de
fuziune a cooperativelor de credit Record Jegalia, Spicul Modelu, pentru
urmatoarele motive:
Cu scrisoarea nr. 4896 din 24.12.2003, CREDITCOOP Casa Centrala, in
numele Cooperativei de Credit SPICUL MODELU a formulat cererea de retragere a autorizatiei
de functionare a acestei cooperative. In sedinta din 19.02.2004 Consiliul de
administratie al Bancii Nationale a Romaniei a aprobat cererea de fuziune prin
absorbtie a cooperativelor de credit Record Jegalia, Spicul Modelu.
Urmare a fuziunii, Cooperativa de credit SPICUL MODELU este absorbita, intregul sau
patrimoniu transmitandu-se catre Cooperativa de credit Record Jegalia. Prin
urmare, aceasta urmeaza a-si inceta activitatea.
Art. 2. – Prezenta hotarare va fi transmisa CREDITCOOP Casa Centrala si
va intra in vigoare la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I.
GUVERNATORUL
BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,
MUGUR
ISĂRESCU
Bucuresti, 25 mai 2004.
Nr. 131.
BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI
privind retragerea autorizatiei de functionare a
Cooperativei de credit IZVORUL NOU MÂNĂSTIREA
Avand in vedere cererea formulata de CREDITCOOP Casa Centrala de retragere a autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit IZVORUL NOU MÂNĂSTIREA, în baza art. 7 alin. 3 din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 6/2003 privind fuziunea si divizarea cooperativelor de credit,
In temeiul prevederilor art. 89 lit. a) liniuta a patra din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr.
97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobata si
modificata prin Legea nr.
200/2002,
Banca Nationala a Romaniei hotaraste:
Art. 1. – Se retrage Autorizatia de functionare seria B Nr. 0157 din
data de 23.09.2002 a Cooperativei de credit IZVORUL NOU MÂNĂSTIREA, cu sediul in Manastirea, judetul
Calarasi, numar de ordine in Registrul Comertului J/51/836/1992, urmare
aprobarii Bancii Nationale a Romaniei privind cererea de fuziune a
cooperativelor de credit Dunarea Oltenita, Manastirea Izvorul Nou, pentru
urmatoarele motive:
Cu scrisoarea nr. 4896 din 24.12.2003, CREDITCOOP Casa Centrala, in
numele Cooperativei de Credit IZVORUL NOU MÂNĂSTIREA a formulat cererea de retragere a autorizatiei
de functionare a acestei cooperative. In sedinta din 19.02.2004 Consiliul de
administratie al Bancii Nationale a Romaniei a aprobat cererea de fuziune prin
absorbtie a cooperativelor de credit Dunarea Oltenita, Manastirea Izvorul Nou.
Urmare a fuziunii, Cooperativa de credit IZVORUL NOU MÂNĂSTIREA este absorbita, intregul sau
patrimoniu transmitandu-se catre Cooperativa de credit Dunarea Oltenita. Prin
urmare, aceasta urmeaza a-si inceta activitatea.
Art. 2. – Prezenta hotarare va fi transmisa CREDITCOOP Casa Centrala si
va intra in vigoare la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I.
GUVERNATORUL
BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,
MUGUR
ISĂRESCU
Bucuresti, 25 mai 2004.
Nr. 132.