MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 404         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 6 mai 2004

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

584. - Hotărâre privind stabilirea conditiilor de introducere pe piată a echipamentelor sub presiune

 

DECIZII ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE

SI JUSTITIE

 

Decizia nr. I din 23 februarie 2004

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind stabilirea conditiilor de introducere pe piată a echipamentelor sub presiune

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 5 din Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitătii produselor, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

CAPITOLUL I

Domeniu de aplicare si definitii

 

Art. 1. - (1) Prezenta hotărâre stabileste conditiile de introducere pe piată a echipamentelor sub presiune si a ansamblurilor care cuprind echipamente sub presiune.

(2) Prevederile prezentei hotărâri se aplică la proiectarea, fabricarea si evaluarea conformitătii echipamentelor sub presiune si a ansamblurilor care au o presiune maximă admisibilă PS mai mare de 0,5 bar.

Art. 2. - (1) În sensul prezentei hotărâri, următorii termeni semnifică:

a) echipamente sub presiune - recipiente, conducte, accesorii de securitate si accesorii pentru reglarea presiunii.

Echipamentele sub presiune includ, de asemenea, elemente fixate la părtile solicitate la presiune, ca de exemplu: flanse, racorduri/stuturi, cuplaje, elemente de sustinere, urechi pentru ridicare si altele asemenea;

b) recipient - o incintă închisă, proiectată si fabricată pentru a contine fluide sub presiune, inclusiv toate componentele fixate limitat la dispozitivele de legare la alte echipamente. Un recipient poate fi compus din una sau mai multe incinte;

c) conducte - elemente tubulare destinate pentru transportul fluidelor, atunci când sunt montate într-un sistem sub presiune. Acestea cuprind tevi, sisteme de tevi, tubulatură, fitinguri, compensatoare de dilatare, furtunuri si alte componente sub presiune, după caz. Schimbătoarele de căldură cu tevi destinate încălzirii sau răcirii sunt considerate conducte;

d) accesorii de securitate - dispozitive destinate protejării echipamentelor sub presiune împotriva depăsirii limitelor admisibile. Aceste dispozitive cuprind:

- dispozitive de limitare directă a presiunii, cum ar fi: ventile de sigurantă, sigurante cu elemente de rupere, tije de flambare, sisteme de sigurantă comandate;

- dispozitive de limitare a presiunii, temperaturii si a nivelului de fluid, care fie că determină actiuni de corectare, fie că închid sau închid si blochează, cum ar fi: presostate, termostate sau nivostate, precum si dispozitive de măsură si control cu functie de securitate;

e) accesorii pentru reglarea presiunii - dispozitive cu rol functional, care au o incintă pentru suprapresiune;

f) ansamblu - grup de echipamente sub presiune, pe care producătorul le asamblează pentru a constitui o unitate integrată si functională;

g) presiune - presiunea relativă la presiunea atmosferică, de 1.013 mbar, respectiv presiunea măsurată; o presiune în domeniul vacuumului se exprimă printr-o valoare negativă;

h) presiune maximă admisibilă PS - presiunea maximă pentru care a fost proiectat echipamentul sub presiune, asa cum este specificată de producător. Această presiune se măsoară în locul specificat de producător, care trebuie să fie locul unde sunt fixate dispozitivele de protectie si/sau de limitare ori locul cel mai înalt al echipamentului sub presiune sau, dacă acest loc nu este adecvat, oricare alt loc specificat;

i) temperatura minimă/maximă admisibilă TS – temperatura minimă/maximă pentru care echipamentul sub presiune a fost proiectat, asa cum este specificată de producător;

j) volum V - volumul interior al incintei sub presiune, inclusiv volumul stuturilor până la prima legătură sau sudură, exclusiv volumul componentelor interioare fixe; k) diametrul nominal DN - mărime numerică a diametrului, care este comună pentru toate componentele dintr-un sistem de conducte, altele decât componentele pentru care se indică diametrul exterior sau mărimea filetului. Acesta este, în mod conventional, un număr întreg care serveste în scop de referintă si este aproximativ egal cu dimensiunea de fabricatie. Diametrul nominal se exprimă prin simbolul DN urmat de o mărime numerică;

l) fluide - gaze, lichide si vapori în stare pură, precum si amestecuri ale acestora. Un fluid poate contine si o suspensie de substante solide;

m) asamblări nedemontabile - asamblări care pot fi demontate numai prin metode distructive;

n) aprobare europeană de material - document tehnic care se emite pentru materiale care nu fac obiectul unui standard armonizat, în care sunt definite caracteristicile materialelor destinate utilizării repetate pentru fabricarea echipamentelor sub presiune.

(2) Termenii definiti la alin. (1) se completează cu termenii definiti la art. 4 din Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitătii produselor, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 3. - Prevederile prezentei hotărâri nu se aplică:

a) conductelor formate din tevi sau dintr-un sistem de tevi, destinate pentru transportul fluidelor sau al substantelor de la sau către instalatii terestre ori marine, începând cu si incluzând ultimul dispozitiv de închidere aflat în perimetrul instalatiei, si tuturor echipamentelor auxiliare special proiectate pentru conducte, mai putin echipamentelor sub presiune standard, ca cele care pot fi găsite în statiile de reglare a presiunii sau în statiile de compresoare;

b) retelelor de alimentare, distributie si descărcare a apei si echipamentelor auxiliare, precum si aductiunilor hidrocentralelor, cum sunt: conducte fortate, puturi fortate sau galerii sub presiune, si accesoriilor specifice asociate acestora;

c) echipamentelor reglementate de actele normative în vigoare prevăzute la lit. A din anexa nr. 7;

d) echipamentelor care, conform prevederilor art. 12, ar putea fi cel mult de categoria I si care sunt reglementate de actele normative în vigoare prevăzute la lit. B din anexa nr. 7;

e) echipamentelor care fac obiectul productiei sau comertului cu arme, munitii ori materiale pentru război;

f) produselor special proiectate pentru utilizare în scop nuclear si a căror defectare ar putea produce emisii radioactive;

g) echipamentelor pentru controlul forajelor de explorare si extractie în industria petrolului, gazului natural sau exploatărilor geotermale, industriei extractive, precum si al depozitelor subterane destinate mentinerii si/sau reglării presiunilor la gurile de sondă, cum ar fi: capete de eruptie, prevenitoare de eruptie, manifolduri, precum si echipamentele acestora montate în amonte;

h) echipamentelor cuprinzând carcase sau masini, la care dimensionarea, alegerea materialelor si regulile de fabricatie se bazează în principal pe cerintele privind rezistenta mecanică, rigiditatea si stabilitatea pentru a se realiza efectele functionale statice si dinamice sau alte caracteristici functionale si la care presiunea nu reprezintă un factor esential pentru proiectare. Din aceste echipamente pot face parte următoarele:

- motoare, inclusiv turbine si motoare cu ardere internă;

- masini cu aburi, turbine de gaz sau abur, turbogeneratoare, compresoare, pompe si dispozitive de comandă;

i) furnalelor, inclusiv sistemelor de răcire a acestora, recuperatoarelor de căldură pentru preîncălzirea aerului, separatoarelor de praf, epuratoarelor de gaze, cuptoarelor de reducere directă, inclusiv sistemul de răcire a acestora, convertizoarelor cu gaz, oalelor de topire, retopire, degazare si de turnare pentru otel si metale neferoase;

j) carcaselor pentru echipament electric de înaltă tensiune, cum ar fi: echipamentele de comutare, echipamentele de control, transformatoarele si masinile rotative;

k) conductelor sub presiune pentru cămăsuirea sistemelor de transmisie, cum ar fi: cablurile electrice si telefonice;

l) platformelor marine mobile, navelor, rachetelor si aeronavelor, precum si echipamentelor special destinate pentru a fi montate pe acestea sau destinate propulsării lor;

m) echipamentelor sub presiune care constau într-o manta flexibilă, cum ar fi: anvelope, perne de aer, mingi destinate activitătilor sportive, bărci gonflabile si alte echipamente asemănătoare;

n) amortizoarelor de zgomot pentru evacuare si admisie;

o) sticlelor sau dozelor pentru băuturi carbogazoase destinate consumului public;

p) recipientelor pentru transportul si distributia băuturilor, care au valoarea produsului PS x V de până la 500 bar x litru si o presiune maximă admisibilă care nu depăseste 7 bar;

q) echipamentelor care fac obiectul reglementărilor europene si internationale de transport prevăzute la lit. C din anexa nr. 7;

r) caloriferelor si conductelor pentru sisteme de încălzire cu apă caldă;

s) recipientelor proiectate să contină lichide la care presiunea gazului aflat deasupra lichidului nu depăseste 0,5 bar.

 

CAPITOLUL II

Conditii de introducere pe piată

 

Art. 4. - (1) Se admite introducerea pe piată si punerea în functiune a echipamentelor sub presiune si a ansamblurilor definite conform prevederilor art. 2 alin. (1) numai dacă, atunci când sunt instalate, întretinute corespunzător si utilizate conform scopului lor, nu afectează securitatea si sănătatea persoanelor si, după caz, a animalelor sau a proprietătii.

(2) Autoritătile competente pot emite, dacă este necesar, reglementări care cuprind cerinte specifice pentru protectia persoanelor si, în special, a muncitorilor care utilizează echipamente sub presiune sau ansambluri. Respectivele reglementări nu vor cuprinde dispozitii referitoare la echipamente sub presiune si ansambluri, care să contravină prevederilor prezentei hotărâri.

(3) Cu ocazia târgurilor, expozitiilor sau a demonstratiilor tehnice, echipamentele sub presiune sau ansamblurile care nu sunt conforme prevederilor prezentei hotărâri pot fi expuse, cu conditia ca un anunt vizibil să indice clar faptul că astfel de echipamente sub presiune sau ansambluri nu sunt conforme prevederilor prezentei hotărâri si nu pot fi puse în vânzare dacă nu sunt aduse în stare de conformitate de către producător sau de către reprezentantul autorizat al acestuia, stabilit în România ori pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene. În timpul demonstratiilor tehnice se vor lua măsuri corespunzătoare de securitate pentru a se asigura protectia sănătătii si a integritătii fizice a persoanelor.

Art. 5. - (1) Se consideră că sunt respectate cerintele esentiale de securitate prevăzute în anexa nr. 1, precum si celelalte cerinte din prezenta hotărâre si se admit introducerea pe piată si punerea în functiune a echipamentelor sub presiune si a ansamblurilor dacă poartă marcajul european de conformitate CE prevăzut în anexa nr. 3 la Legea nr. 608/2001, cu modificările si completările ulterioare, denumit în continuare marcaj CE. Marcajul CE se aplică de către producător sau de reprezentantul său autorizat, stabilit în România ori pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, si semnifică conformitatea produsului cu cerintele impuse de prezenta hotărâre, inclusiv cu procedurile pentru evaluarea conformitătii prevăzute la art. 13, pentru care a fost întocmită declaratia de conformitate EC, conform prevederilor din anexa nr. 2.

(2) Se consideră că echipamentele sub presiune si ansamblurile respectă cerintele esentiale de securitate prevăzute în anexa nr. 1, atunci când sunt conforme cu prevederile standardelor române si/sau standardelor nationale ale statelor membre ale Uniunii Europene care adoptă standarde europene armonizate ale căror numere de referintă au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(3) În cazul în care organismul de control constată că standardele prevăzute la alin. (2) nu corespund în totalitate cerintelor esentiale prevăzute în anexa nr. 1, Ministerul Economiei si Comertului va înstiinta Comitetul tehnic pentru elaborarea standardelor si reglementărilor tehnice din cadrul Comisiei Europene. Ministerul Economiei si Comertului va duce la îndeplinire decizia adoptată de Comitetul tehnic pentru elaborarea standardelor si reglementărilor tehnice din cadrul Comisiei Europene.

Art. 6. - (1) Organismul de control nu poate interzice, restrânge sau împiedica, din motive legate de riscurile cauzate de presiune, introducerea pe piată sau punerea în functiune, în conditiile stabilite de producător, a echipamentelor sub presiune sau a ansamblurilor definite la art. 2, care sunt conforme cu prevederile prezentei hotărâri si care poartă marcajul CE, care semnifică faptul că acestea au fost supuse procedurilor de evaluare a conformitătii prevăzute la art. 13.

(2) Organismul de control nu poate interzice, restrânge sau împiedica, din motive legate de riscurile cauzate de presiune, introducerea pe piată ori punerea în functiune a echipamentelor sub presiune sau a ansamblurilor care corespund prevederilor art. 10.

(3) Pentru o utilizare sigură si corectă a echipamentelor sub presiune si a ansamblurilor, informatiile prevăzute în anexa nr. 1 pct. 3.3 si 3.4 trebuie furnizate în limba română.

Art. 7. - (1) În cazul în care organismul de control constată că echipamentele sub presiune sau ansamblurile care poartă marcajul CE, folosite conform scopului prevăzut, pot pune în pericol siguranta persoanelor si, după caz, a animalelor sau a proprietătii, ia măsuri corespunzătoare de retragere de pe piată, de interzicere a introducerii pe piată sau a punerii în functiune ori a utilizării acestora sau limitează libera circulatie a acestora.

(2) Organismul de control va informa imediat în scris Ministerul Economiei si Comertului cu privire la deciziile luate, indicând motivele care au stat la baza deciziei si, în special, dacă neconformitatea rezultă din:

a) nerespectarea cerintelor esentiale prevăzute la art. 8, 9 si 10;

b) aplicarea incorectă a standardelor prevăzute la art. 5 alin. (2);

c) deficientele continute în standardele prevăzute la art. 5 alin. (2);

d) deficientele continute în aprobările europene de materiale pentru echipamentele sub presiune, prevăzute la art. 14.

(3) Ministerul Economiei si Comertului va informa imediat Comisia Europeană asupra măsurilor luate, indicând motivele care au stat la baza deciziei si, în special, dacă neconformitatea rezultă din una dintre situatiile prevăzute la alin. (2) lit. a), b), c) sau d).

(4) În cazul în care organismul de control constată că un echipament sub presiune sau un ansamblu care poartă marcajul CE nu este conform prevederilor prezentei hotărâri, ia măsuri împotriva celui care a aplicat marcajul si informează Ministerul Economiei si Comertului despre decizia sa.

(5) Ministerul Economiei si Comertului informează Comisia Europeană si statele membre ale Uniunii Europene despre măsurile luate conform prevederilor alin. (4).

 

CAPITOLUL III

Cerinte tehnice, clasificare si evaluarea conformitătii

 

Art. 8. - (1) Echipamentele sub presiune prevăzute la alin. (2)-(5) trebuie să satisfacă cerintele esentiale de securitate prevăzute în anexa nr. 1.

(2) Recipientele, cu exceptia celor prevăzute la alin. (3), destinate să contină:

a) gaze, gaze lichefiate, gaze dizolvate sub presiune, vapori si lichide a căror presiune de vaporizare la temperatura maximă admisibilă depăseste cu cel putin 0,5 bar presiunea atmosferică si care:

(i) pentru fluidele din grupa 1, au volumul mai mare de 1 litru si produsul PS x V mai mare de 25 bar x litru sau presiunea PS mai mare de 200 bar, se clasifică într-o categorie de evaluare a conformitătii potrivit anexei nr. 3, diagrama 1;

(ii) pentru fluide din grupa 2, au volumul mai mare de 1 litru si produsul PS x V mai mare de 50 bar x litru sau presiunea PS mai mare de 1.000 bar, precum si toate stingătoarele portabile si buteliile pentru echipamentele de respiratie, se clasifică într-o categorie de evaluare a conformitătii potrivit anexei nr. 3, diagrama 2;

b) lichide a căror presiune de vaporizare la temperatura maximă admisibilă nu depăseste cu mai mult de 0,5 bar presiunea atmosferică si care:

(i) pentru fluide din grupa 1, au volumul mai mare de 1 litru si produsul PS x V mai mare de 200 bar x litru sau presiunea PS mai mare de 500 bar, se clasifică într-o categorie de evaluare a conformitătii potrivit anexei nr. 3, diagrama 3;

(ii) pentru fluide din grupa 2, au presiunea PS mai mare de 10 bar si produsul PS x V mai mare de 10.000 bar x litru sau presiunea PS mai mare de 1.000 bar, se clasifică într-o categorie de evaluare a conformitătii potrivit anexei nr. 3, diagrama 4.

(3) Echipamentele sub presiune cu arzător sau încălzite în alt mod, unde există pericol de supraîncălzire, destinate pentru producerea aburului ori a apei fierbinti la o temperatură mai mare de 110ĽC si având un volum mai mare de 2 litri, precum si oalele de gătit sub presiune se clasifică într-o categorie de evaluare a conformitătii potrivit anexei nr. 3, diagrama 5.

(4) Conductele destinate pentru: a) gaze, gaze lichefiate, gaze dizolvate sub presiune, vapori si acele lichide a căror presiune de vaporizare la temperatura maximă admisibilă depăseste cu cel putin 0,5 bar presiunea atmosferică si care:

(i) pentru fluide din grupa 1, DN este mai mare de 25, se clasifică într-o categorie de evaluare a conformitătii potrivit anexei nr. 3, diagrama 6;

(ii) pentru fluide din grupa 2, DN este mai mare de 32 si produsul PS x DN depăseste 1.000 bar, se clasifică într-o categorie de evaluare a conformitătii potrivit anexei nr. 3, diagrama 7;

b) lichide a căror presiune de vaporizare la temperatura maximă admisibilă nu depăseste cu mai mult de 0,5 bar presiunea atmosferică si care:

i(i) pentru fluide din grupa 1, DN este mai mare de 25 si produsul PS x DN depăseste 2.000 bar, se clasifică într-o categorie de evaluare a conformitătii potrivit anexei nr. 3, diagrama 8;

(ii) pentru fluide din grupa 2, presiunea PS este mai mare de 10 bar, DN mai mare de 200 si produsul PS x DN depăseste 5.000 bar, se clasifică într-o categorie de evaluare a conformitătii potrivit anexei nr. 3, diagrama 9.

(5) Accesoriile de securitate si accesoriile pentru reglarea presiunii destinate echipamentelor prevăzute la alin. (2)-(4), incluzând si cazurile în care astfel de echipamente fac parte dintr-un ansamblu functional, se clasifică într-o categorie de evaluare a conformitătii potrivit anexei nr. 3 pct. 2 si 3.

Art. 9. - (1) Ansamblurile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. f), care contin cel putin un echipament sub presiune, dintre cele prevăzute la art. 8, trebuie să satisfacă cerintele esentiale de securitate aplicabile, prevăzute în anexa nr. 1, în conditiile în care:

a) ansamblurile sunt destinate pentru producerea aburului sau apei fierbinti la o temperatură ce depăseste 110ĽC si care contin cel putin un echipament sub presiune cu arzător sau încălzire în alt mod, la care există pericol de supraîncălzire;

b) ansamblurile, altele decât cele prevăzute la lit. a), pe care producătorul intentionează să le introducă pe piată si să le pună în functiune ca ansambluri.

(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), ansamblurile destinate pentru producerea apei calde la o temperatură care nu depăseste 110ĽC, care sunt alimentate manual cu combustibil solid si la care produsul PS x V este mai mare de 50 bar x litru, trebuie să satisfacă cerintele esentiale de securitate prevăzute în anexa nr. 1 la pct. 2.10, 2.11, 3.4 si la pct. 5 lit. a) si d).

Art. 10. - Echipamentele sub presiune si/sau ansamblurile care în functionare ating valori mai mici sau egale cu valorile limită prevăzute la art. 8 alin. (2)-(4) si, respectiv, cele prevăzute la art. 9 trebuie să fie proiectate si fabricate în conformitate cu practicile ingineresti, pentru a se putea asigura utilizarea acestora în deplină securitate.

Echipamentele sub presiune si/sau ansamblurile din această categorie trebuie însotite de instructiuni de utilizare adecvate si trebuie să fie marcate astfel încât să poată fi identificat producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia. Astfel de echipamente si/sau ansambluri nu trebuie să poarte marcajul CE prevăzut la art. 18.

Art. 11. - Atunci când Ministerul Economiei si Comertului consideră, din motive grave de securitate, că:

a) un echipament sub presiune sau o familie de echipamente sub presiune dintre cele prevăzute la art. 10 trebuie supusă cerintelor prevăzute la art. 8;

b) un ansamblu sau o familie de ansambluri dintre cele prevăzute la art. 10 trebuie supusă cerintelor prevăzute la art. 9;

c) un echipament sub presiune sau o familie de echipamente sub presiune trebuie clasificată, prin derogare de la cerintele prevăzute în anexa nr. 3, în altă categorie, va transmite o solicitare fundamentată Comisiei Europene si va solicita acesteia să ia măsurile necesare.

Art. 12. - (1) Echipamentele sub presiune prevăzute la art. 8 se clasifică în categorii conform prevederilor anexei nr. 3 în functie de cresterea potentialului de pericol.

(2) În scopul realizării clasificării prevăzute la alin. (1), fluidele se împart în două grupe, după cum urmează:

a) grupa 1 cuprinde fluidele periculoase. Un fluid periculos este o substantă sau un preparat chimic definit conform prevederilor art. 7 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobată cu modificări prin Legea nr. 451/2001. Din grupa 1 fac parte fluidele definite în Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 200/2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 451/2001, ca: explozive, la art. 7 lit. a), extrem de inflamabile, la art. 7 lit. c), foarte inflamabile, la art. 7 lit. d), inflamabile, la care temperatura maximă admisibilă este mai mare decât punctul de aprindere, la art. 7 lit. e), foarte toxice, la art. 7 lit. f) , toxice, la art. 7 lit. g), oxidante, la art. 7 lit. b);

b) grupa 2 cuprinde celelalte fluide care nu sunt prevăzute la lit. a).

(3) În cazul în care un recipient se compune din mai multe incinte, acesta se clasifică în categoria cea mai severă care se poate aplica unei incinte, luată individual.

Dacă într-o incintă se află fluide diferite, clasificarea se face în functie de fluidul care impune categoria cea mai severă.

Art. 13. - (1) Înainte de introducerea pe piată a echipamentelor sub presiune, producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia trebuie să supună fiecare echipament sub presiune unei proceduri de evaluare a conformitătii, prevăzută în anexa nr. 4, în conditiile prezentului articol.

(2) Procedura de evaluare a conformitătii unui echipament sub presiune în vederea aplicării marcajului de conformitate CE se stabileste în functie de categoria de clasificare a echipamentului prevăzut la art. 12.

(3) Procedurile de evaluare a conformitătii, prevăzute în anexa nr. 4, care se aplică pentru diferite categorii de echipamente sub presiune, sunt următoarele:

a) pentru categoria I modulul A - Controlul intern al productiei;

b) pentru categoria II:

(i) modulul A1 - Controlul intern al productiei cu supravegherea evaluării finale;

(ii) modulul D1 - Asigurarea calitătii productiei;

(iii) modulul E1 - Asigurarea calitătii produsului;

c) pentru categoria III:

(i) modulul B1 - Examinarea EC a proiectului, împreună cu modulul D - Asigurarea calitătii productiei;

(ii) modulul B1 - Examinarea EC a proiectului împreună cu modulul F - Verificarea produsului;

(iii) modulul B - Examinarea EC de tip, împreună cu modulul E - Asigurarea calitătii produsului;

(iv) modulul B - Examinarea EC de tip, împreună cu modulul C1 - Conformitatea cu tipul;

(v) modulul H - Asigurarea totală a calitătii;

d) pentru categoria IV:

(i) modulul B - Examinarea EC de tip, împreună cu modulul D - Asigurarea calitătii productiei;

(ii) modulul B - Examinarea EC de tip, împreună cu modulul F - Verificarea produsului;

(iii) modulul G - Verificarea EC a unitătii de produs;

(iv) modulul H1 - Asigurarea totală a calitătii suplimentat cu examinarea proiectului si supravegherea specială a evaluării finale.

(4) Producătorul trebuie să aleagă aplicarea unei proceduri de evaluare a conformitătii potrivit categoriei corespunzătoare echipamentului sub presiune. Producătorul poate să decidă să aplice o procedură corespunzătoare unei categorii mai severe, dacă este posibil.

(5) În cadrul procedurilor din modulele de asigurare a calitătii pentru echipamente sub presiune din categoriile III si IV, stabilite conform prevederilor art. 8 alin. (2) lit. a), lit. b) pct. (i) si alin. (3), organismul notificat cu ocazia unor vizite inopinate pe care le efectuează la producător va preleva un exemplar din echipamentele sub presiune aflate în spatiile de productie sau în depozite pentru a efectua ori pentru a dispune efectuarea evaluării finale, prevăzută în anexa nr. 1 pct. 3.2.2. În acest scop producătorul trebuie să informeze organismul notificat cu privire la programul său de fabricatie. Organismul notificat trebuie să efectueze cel putin două vizite în primul an de fabricatie. Frecventa vizitelor ulterioare va fi stabilită de organismul notificat pe baza criteriilor cuprinse în anexa nr. 4 pct. 6.4.4, 7.5.4, 8.4.4, 9.5.4 si 12.4.4 din modulele aplicabile.

(6) În cazul producerii în regim de unicat a recipientelor si echipamentelor din categoria III, stabilite conform prevederilor art. 8 alin. (3), aplicându-se procedura Asigurarea totală a calitătii conform modulului H, organismul notificat va efectua sau va dispune efectuarea evaluării finale pentru fiecare unitate de produs, conform prevederilor din anexa nr. 1 pct. 3.2.2. În acest scop producătorul trebuie să informeze organismul notificat cu privire la programul său de fabricatie.

(7) Pentru ansamblurile prevăzute la art. 9 trebuie aplicată o procedură globală de evaluare a conformitătii, care cuprinde:

a) evaluarea individuală a fiecărui echipament sub presiune, prevăzut la art. 8, care intră în componenta ansamblului si care, anterior includerii în ansamblu, nu a fost supus unei proceduri de evaluare a conformitătii si nu i s-a aplicat separat marcajul CE; procedura de evaluare a conformitătii trebuie stabilită în functie de categoria fiecărui echipament sub presiune;

b) evaluarea modului în care sunt montate componentele în ansamblu, conform prevederilor anexei nr. 1 pct. 2.3, 2.8 si 2.9, care va fi determinată de categoria cea mai severă aplicabilă echipamentului sub presiune respectiv, alta decât cea aplicabilă oricăror accesorii de securitate;

c) evaluarea protectiei ansamblului împotriva depăsirii limitei admisibile de functionare conform prevederilor anexei nr. 1 pct. 2.10 si 3.2.3, care va fi efectuată tinându-se seama de categoria cea mai severă aplicabilă echipamentului sub presiune care trebuie protejat.

(8) Prin derogare de la prevederile alin. (1)-(7), în cazuri justificate, organismul de control poate permite introducerea pe piată si punerea în functiune a unor echipamente sub presiune sau ansambluri, la care nu au fost aplicate procedurile prevăzute în prezentul articol, pentru a fi utilizate în scopuri experimentale.

(9) Documentele si corespondenta, realizate în legătură cu procedurile de evaluare a conformitătii prevăzute la alin. (1)-(8), se redactează sau, după caz, se traduc în limba română.

Art. 14. - (1) Aprobarea europeană de material, prevăzută la art. 2 alin. (1) lit. n), se acordă la cererea unuia sau mai multor producători de materiale ori echipamente sub presiune, de către un organism notificat, dintre cele prevăzute la art. 15, desemnat special în acest scop.

(2) Organismul notificat stabileste si efectuează inspectii si încercări adecvate pentru certificarea conformitătii materialelor cu cerintele corespunzătoare din prezenta hotărâre sau dispune efectuarea acestora. În cazul materialelor a căror utilizare a fost recunoscută ca fiind sigură înaintea datei de 29 noiembrie 1999, organismul notificat va tine seama de datele existente în procesul de certificare a conformitătii.

(3) Înaintea acordării aprobării europene de material, organismul notificat va informa Ministerul Economiei si Comertului, statele membre ale Uniunii Europene si Comisia Europeană si va transmite informatiile relevante cu privire la aceasta. În termen de 3 luni de la primirea informatiei, Ministerul Economiei si Comertului poate să prezinte acest subiect, în mod argumentat, Comitetului tehnic pentru elaborarea standardelor si reglementărilor tehice. În acest caz, Comitetul tehnic pentru elaborarea standardelor si reglementărilor tehnice emite un punct de vedere în regim de urgentă. Organismul notificat acordă aprobarea europeană de material, tinând cont, dacă este cazul, de punctul de vedere al Comitetului tehnic pentru elaborarea standardelor si reglementărilor tehnice si de comentariile transmise.

(4) Organismul notificat transmite o copie a aprobării europene de material pentru echipamentele sub presiune către Ministerul Economiei si Comertului, către statele membre, către organismele notificate si către Comisia Europeană. Comisia Europeană publică si actualizează lista aprobărilor europene de material în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(5) Se consideră că materialele utilizate pentru fabricarea echipamentelor sub presiune, care sunt conforme aprobărilor europene de material ale căror numere de referintă au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, respectă cerintele esentiale aplicabile prevăzute în anexa nr. 1.

(6) Organismul notificat va retrage aprobarea europeană de material acordată dacă constată că aceasta nu ar fi trebuit acordată sau în cazul în care tipul de material este cuprins într-un standard armonizat.

(7) Organismul notificat comunică imediat Ministerului Economiei si Comertului, statelor membre, celorlalte organisme notificate si Comisiei Europene despre orice retragere a unei aprobări.

 

CAPITOLUL IV

Organisme pentru evaluarea conformitătii

 

Art. 15. - (1) Ministerul Economiei si Comertului desemnează organismele pentru evaluarea conformitătii, având în vedere criteriile minime prevăzute în anexa nr. 5, pe baza unei metodologii de evaluare care se aprobă prin ordin al ministrului de stat, ministrul economiei si comertului, si care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Organismele care îndeplinesc criteriile prevăzute în standardele armonizate relevante se presupune că îndeplinesc criteriile prevăzute în anexa nr. 5.

(2) Ministerul Economiei si Comertului notifică Comisiei Europene si statelor membre ale Uniunii Europene organismele pe care le-a desemnat conform prevederilor alin. (1) al prezentului articol si sarcinile specifice care le-au fost atribuite, precum si numărul de identificare alocat anterior de Comisia Europeană.

(3) Lista organismelor notificate si numerele lor de identificare, precum si sarcinile specifice pentru care au fost notificate sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(4) În conditiile în care se constată că un organism notificat nu mai întruneste criteriile minime prevăzute în anexa nr. 5, Ministerul Economiei si Comertului retrage notificarea organismului si comunică imediat această decizie Comisiei Europene si statelor membre ale Uniunii Europene.

Art. 16. - (1) Ministerul Economiei si Comertului desemnează organizatiile de tertă parte pentru efectuarea încercărilor prevăzute în anexa nr. 1 pct. 3.1.2 si 3.1.3, având în vedere criteriile minime prevăzute în anexa nr. 5. Organizatiile care îndeplinesc criteriile prevăzute în standardele armonizate relevante se presupune că îndeplinesc criteriile prevăzute în anexa nr. 5.

(2) Ministerul Economiei si Comertului comunică Comisiei Europene si statelor membre ale Uniunii Europene organizatiile de tertă parte pe care le-a desemnat conform alin. (1) si sarcinile specifice pentru care au fost desemnate.

(3) Comisia Europeană publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene lista organizatiilor de tertă parte desemnate si sarcinile specifice pentru care au fost desemnate.

(4) În conditiile în care se constată că o organizatie de tertă parte desemnată nu mai întruneste criteriile minime prevăzute în anexa nr. 5, Ministerul Economiei si Comertului retrage desemnarea organizatiei respective.

(5) Ministerul Economiei si Comertului comunică imediat decizia prevăzută la alin. (4) Comisiei Europene si statelor membre ale Uniunii Europene.

Art. 17. - (1) Prin derogare de la prevederile privind sarcinile organismelor notificate, utilizatorii de echipamente sub presiune si ansambluri pot introduce pe piată si pot pune în functiune echipamentele sub presiune si ansamblurile, definite la art. 2, a căror conformitate cu cerintele esentiale a fost evaluată de către un inspectorat al utilizatorilor desemnat în conformitate cu criteriile prevăzute la alin. (7).

(2) Organismul de control nu poate interzice, restrânge sau împiedica, din motive legate de riscurile datorate presiunii, introducerea pe piată sau punerea în functiune în conditiile prezentului articol a echipamentelor sub presiune sau a ansamblurilor a căror conformitate a fost evaluată de un inspectorat al utilizatorilor desemnat de un stat membru al Uniunii Europene conform criteriilor prevăzute în acest articol.

(3) Echipamentele sub presiune si ansamblurile a căror conformitate a fost evaluată de un inspectorat al utilizatorilor nu vor avea aplicat marcajul CE.

(4) Echipamentele sub presiune si ansamblurile din această categorie se pot utiliza numai în spatiile unde activează grupul de firme din care face parte inspectoratul respectiv. Acest grup de firme trebuie să aplice o politică de securitate comună referitoare la conditiile tehnice de proiectare, fabricatie, inspectie, întretinere si utilizare a echipamentelor sub presiune si a ansamblurilor.

(5) Inspectoratele utilizatorilor functionează, cu atributiile stabilite conform prezentului articol, în exclusivitate pentru grupul de firme din care fac parte.

(6) Inspectoratele utilizatorilor aplică următoarele proceduri pentru evaluarea conformitătii prevăzute în anexa nr. 4:

a) modulul A1 - Controlul intern al productiei si monitorizarea evaluării finale;

b) modulul C1 - Conformitatea cu tipul;

c) modulul F - Verificarea produsului; si

d) modulul G - Verificarea EC a unitătii de produs.

(7) Competenta inspectoratelor utilizatorilor este recunoscută de către Ministerul Economiei si Comertului, în vederea desemnării, pe baza unui proces de evaluare, având în vedere criteriile prevăzute în anexa nr. 6.

Ministerul Economiei si Comertului va lua măsuri corespunzătoare pentru a se asigura că grupul de firme căreia îi apartine inspectoratul aplică cerintele prevăzute la alin. (4) teza a doua.

(8) Ministerul Economiei si Comertului va publica si va actualiza periodic în Monitorul Oficial al României, Partea I, lista inspectoratelor utilizatorilor pe care le-a desemnat, aprobată prin ordin al ministrului de stat, ministrul economiei si comertului, cu specificarea pentru fiecare inspectorat a sarcinilor pentru care a fost desemnat si a spatiilor care satisfac prevederile alin. (4).

(9) Ministerul Economiei si Comertului comunică Comisiei Europene si statelor membre ale Uniunii Europene inspectoratele utilizatorilor desemnate, sarcinile specifice pentru care acestea au fost desemnate si, pentru fiecare inspectorat, lista spatiilor unde activează, conform prevederilor alin. (4), grupul de firme din care acesta face parte.

(10) În conditiile în care se constată că un inspectorat al utilizatorilor nu mai întruneste criteriile prevăzute la alin. (7), Ministerul Economiei si Comertului retrage desemnarea acestuia.

(11) Ministerul Economiei si Comertului comunică imediat decizia prevăzută la alin. (10) Comisiei Europene si statelor membre ale Uniunii Europene.

 

CAPITOLUL V

Marcaje

 

Art. 18. - (1) Marcajul CE trebuie să fie însotit de numărul de identificare al organismului notificat implicat în faza de control al productiei, conform prevederilor art. 15 alin. (2) si (3).

(2) Marcajul CE trebuie aplicat în mod vizibil, usor lizibil si durabil direct pe echipamentele sub presiune prevăzute la art. 8 sau pe ansamblurile prevăzute la art. 9, care sunt fabricate complet sau care sunt într-un stadiu de fabricatie care permite evaluarea finală, conform prevederilor anexei nr. 1 pct. 3.2.

(3) Nu este necesară aplicarea marcajului CE individual pe fiecare echipament sub presiune care compune un ansamblu conform prevederilor art. 9. Echipamentele sub presiune individuale care poartă deja marcajul CE continuă să îsi păstreze marcajul atunci când sunt montate într-un ansamblu.

(4) În cazul în care pentru echipamentul sub presiune sau ansamblu se aplică si alte reglementări ce transpun directive, care acoperă alte cerinte si care, de asemenea, prevăd aplicarea marcajului CE, acest marcaj indică conformitatea echipamentului sub presiune sau a ansamblului în cauză cu prevederile tuturor reglementărilor aplicabile. În cazul în care una sau mai multe dintre aceste reglementări îi permit producătorului într-o perioadă de tranzitie să aleagă procedura de aplicat, marcajul CE indică faptul că echipamentele sub presiune sau ansamblurile corespund numai reglementărilor aplicate de producător. În acest caz, în documentele, notele si instructiunile prevăzute de prezenta hotărâre se vor indica si directivele mentionate anterior, prin trimitere la numerele de referintă cu care au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(5) Este interzisă aplicarea pe echipamentele sub presiune sau pe ansambluri a marcajelor asemănătoare cu marcajul CE, care pot fi confundate cu acest marcaj. Orice alt marcaj poate fi aplicat pe echipamentele sub presiune sau pe ansambluri, cu conditia ca vizibilitatea si lizibilitatea marcajului CE să nu fie reduse.

Art. 19. - (1) În cazul în care organismul de control constată că marcajul a fost aplicat în mod eronat, producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia va fi obligat să realizeze produsul în conformitate cu prevederile privind aplicarea marcajului CE.

(2) În cazul în care organismul de control constată că neconformitatea continuă, acesta trebuie să ia toate măsurile necesare de limitare sau interzicere a introducerii pe piată ori să asigure retragerea de pe piată a produsului, în conformitate cu prevederile art. 7.

 

CAPITOLUL VI

Răspunderi si sanctiuni

 

Art. 20. - (1) Constituie contraventii si se sanctionează după cum urmează următoarele fapte:

a) nerespectarea prevederilor art. 5, 8, 9, 10 si 14, cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei, retragerea de pe piată, interzicerea utilizării, a introducerii pe piată si punerii în functiune a produselor neconforme;

b) nerespectarea prevederilor art. 18, cu amendă de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei, limitarea, retragerea, interzicerea comercializării sau interzicerea introducerii pe piată si punerii în functiune a produselor nemarcate sau marcate incorect, până la eliminarea neconformitătilor;

c) nerespectarea prevederilor din anexa nr. 4 pct. 1.2, 1.4, 3.9, 4.9, 5.3, 6.5, 7.6, 8.5, 9.6, 10.3, 11.4.2 si 12.5 referitoare la detinerea documentatiei si a declaratiei de conformitate, cu amendă de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei si interzicerea comercializării, până la o dată stabilită de organismul de control de comun acord cu producătorul sau cu reprezentantul autorizat al acestuia, după caz, pentru eliminarea deficientelor.

(2) Contraventiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile si dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.

(3) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevăzute la alin. (1) se fac de către personalul împuternicit din cadrul organismului de control.

 

CAPITOLUL VII

Supravegherea pietei

 

Art. 21. - Organismul de control care verifică respectarea prevederilor prezentei hotărâri si este responsabil pentru supravegherea pietei este Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat - Departamentul supraveghere piată - ISCIR-SP.

Art. 22. - (1) Orice decizie luată pe baza prezentei hotărâri de către Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat - Departamentul supraveghere piată - ISCIR-SP, din care rezultă sanctiuni si restrictii de introducere pe piată sau punere în functiune a echipamentelor sub presiune si a ansamblurilor, va mentiona:

a) temeiul legal al deciziei, în conditiile prezentei hotărâri;

b) căile de atac împotriva deciziei ISCIR-SP;

c) termenele pentru exercitarea căilor de atac; în cazul plângerii la organul de control care a aplicat sanctiunea, se va indica si termenul în care acesta trebuie să se pronunte.

(2) Decizia prevăzută la alin. (1) este adusă imediat la cunostintă persoanelor interesate si Ministerului Economiei si Comertului.

 

CAPITOLUL VIII

Dispozitii finale

 

Art. 23. - (1) Prevederile art. 15 alin. (2) si (4), ale art. 16 alin. (2) si (5) si ale art. 17 alin. (9) si (11) se aplică de la data intrării în vigoare a Protocolului european privind evaluarea conformitătii si acceptarea produselor industriale - PECA.

(2) Prevederile art. 5 alin. (3), ale art. 7 alin. (3) si (5), ale art. 11 si ale art. 14 alin. (3), (4) si (7) se aplică de la data aderării României la Uniunea Europeană. Art. 24. - Până la data intrării în vigoare a PECA pentru domeniul echipamentelor sub presiune sau până la data aderării României la Uniunea Europeană, în cazul în care un astfel de protocol nu va fi încheiat pentru domeniul echipamentelor sub presiune:

a) se admite introducerea pe piată atât a echipamentelor sub presiune si a ansamblurilor cu marcaj CE, cât si a celor cu marcaj national de conformitate CS, denumit în continuare marcaj CS, în conditiile prevăzute de prezenta hotărâre; elementele de identificare ale marcajului de conformitate CS sunt prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 608/2001, cu modificările si completările ulterioare;

b) se interzice, în conditiile prevăzute de prezenta hotărâre, aplicarea pe echipamente sub presiune si pe ansambluri, concomitent, a marcajului CE si a marcajului CS;

c) prevederile prezentei hotărâri referitoare la marcajul CE se aplică si marcajului CS;

d) Ministerul Economiei si Comertului aprobă si actualizează prin ordin al ministrului de stat, ministrul economiei si comertului, organismele definite la art. 15 alin. (2) si la art. 16 alin. (2), care realizează procedurile de evaluare a conformitătii prevăzute la art. 13. Ordinul se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;

e) organismele aprobate, definite la art. 15 alin. (2), trebuie să respecte permanent cerintele care a au stat la baza aprobării; în caz contrar, Ministerul Economiei si Comertului va retrage această aprobare;

f) în situatia în care evaluarea conformitătii echipamentelor sub presiune si ansamblurilor destinate pietei nationale se realizează prin utilizarea procedurilor prevăzute la art. 13 de către organismele prevăzute la lit. d), producătorul sau reprezentantul său autorizat, stabilit în România, aplică marcajul CS.

Art. 25. - (1) Responsabilitătile producătorului sau ale reprezentantului său autorizat, în legătură cu echipamentele sub presiune sau ansamblurile introduse pe piată cu marcaj CS, sunt aceleasi cu cele prevăzute de prezenta hotărâre pentru echipamentele sub presiune si ansamblurile cu marcaj CE.

(2) Sanctiunile si măsurile prevăzute la art. 20 se aplică si în cazul echipamentelor sub presiune sau al ansamblurilor introduse pe piată cu marcaj CS.

Art. 26. - De la data aderării României la Uniunea Europeană vor fi admise pentru distribuirea contra cost sau gratuită numai echipamentele sub presiune si ansamblurile care poartă marcajul de conformitate CE.

Art. 27. - Lista standardelor române care adoptă standardele europene armonizate, prevăzute la art. 5 alin. (2), ale căror numere de referintă au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, se elaborează si se aprobă prin ordin al ministrului de stat, ministrul economiei si comertului, se actualizează periodic si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 28. - Anexele nr. 1-7*) fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 29. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 752/2002 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piată a echipamentelor sub presiune, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 si nr. 622 bis din 22 august 2002.

Art. 30. - Prezenta hotărâre transpune în legislatia natională Directiva Parlamentului European si a Consiliului 97/23/CE privind stabilirea conditiilor de introducere pe piată a echipamentelor sub presiune.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul de stat, ministrul economiei si comertului,

Iulian Iancu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 15 aprilie 2004.

Nr. 584.

 

ANEXE

 

DECIZII ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

- SECTIILE UNITE –

 

DECIZIA Nr. I

din 23 februarie 2004

 

Sub presedintia presedintelui Înaltei Curti de Casatie si Justitie, Paul Florea, s-a luat în examinare recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la limitele învestirii instantei penale cu judecarea actiunii civile, alăturată celei penale prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă, în cazul infractiunilor cu efecte complexe, cum sunt cele de ucidere din culpă si de vătămare corporală din culpă săvârsite de un conducător auto.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie, care a sustinut recursul în interesul legii în sensul în care a fost formulat.

CURTEA,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

În aplicarea dispozitiilor art. 14 si următoarele din Codul de procedură penală, instantele de judecată nu au un punct de vedere unitar, pronuntându-se în mod diferit cu privire la limitele învestirii instantei penale cu judecarea actiunii civile, alăturată celei penale prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă, în cazul infractiunilor cu efecte complexe, cum sunt cele de ucidere din culpă si de vătămare corporală din culpă săvârsite cu ocazia circulatiei pe drumurile publice.

Astfel, unele instante au considerat că în astfel de cazuri actiunea civilă alăturată celei penale poate fi admisă numai cu privire la pretentiile formulate pentru prejudiciile cauzate prin infractiunea cu care a fost sesizată instanta, iar nu si pentru cele produse prin efectele secundare sau colaterale ale faptei, care nu au făcut obiectul unei încadrări juridice distincte cu caracter penal.

S-a apreciat că acest mod de a proceda se impune, deoarece actiunea civilă nu poate exceda limitelor cu care este învestită instanta prin actiunea penală, cât timp ea este chemată să se pronunte, sub aspect penal, numai cu privire la infractiunea ce face obiectul trimiterii în judecată.

În fine, alte instante s-au pronuntat în sensul că instanta învestită cu judecarea actiunii penale în cazul infractiunilor cu efecte complexe, cum sunt cele de ucidere din culpă si de vătămare corporală din culpă săvârsite cu ocazia circulatiei pe drumurile publice, este învestită să judece actiunea civilă, alăturată celei penale prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă, atât cu privire la pretentiile formulate în legătură cu decesul victimei sau cu vătămările corporale suferite, cât si cu privire la pretentiile referitoare la bunurile distruse ori deteriorate ca urmare a aceleiasi fapte.

Aceste din urmă instante au procedat corect.

Potrivit art. 14 alin. 1-3 din Codul de procedură penală, “actiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului, precum si a părtii responsabile civilmente”, ea “poate fi alăturată actiunii penale în cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă”, iar “repararea pagubei se face potrivit dispozitiilor legii civile”.

Din această ultimă dispozitie a textului de lege mentionat rezultă că repararea pagubei produse prin infractiune, în cadrul solutionării actiunii civile alăturate celei penale, se face în conformitate cu prevederile din legea civilă.

Or, prin art. 998 din Codul civil, care constituie temeiul răspunderii civile delictuale, se prevede că “orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greseală s-a ocazionat, a-l repara”.

Tot astfel, potrivit art. 999 din Codul civil, prin care este reglementată răspunderea civilă în caz de cvasidelicte, “omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si de acela ce a cauzat prin neglijenta sau prin imprudenta sa”.

În raport cu aceste reglementări neechivoce, a căror aplicare nu este limitată prin vreo dispozitie a Codului de procedură penală referitoare la repararea pagubei în cadrul actiunii civile alăturate celei penale, este evident că legiuitorul nu a urmărit să îngrădească în vreun fel posibilitatea persoanei vătămate, constituită parte civilă, de a obtine o justă si integrală reparare a pagubei.

De aceea, prin limitarea obiectului actiunii civile la daunele cauzate numai de efectele care sunt consecinta la care se face referire neechivocă prin textul legii penale incriminator al faptei deduse judecătii instantei penale, s-ar deturna însusi sensul si scopul unei astfel de actiuni, care constă în asigurarea unei juste si integrale reparări a prejudiciului cauzat.

Imperativul bunei administrări a justitiei, care impune exercitarea concomitentă a celor două actiuni, nu poate permite fragmentarea pretentiilor civile în functie de caracterul direct sau indirect al pagubelor produse, ca urmare a particularitătilor legăturii de cauzalitate dintre actul incriminat si efectele acestuia. O astfel de solutie ar contraveni însusi spiritului legii române aplicabile si reglementărilor art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, potrivit cărora orice persoană are dreptul la judecarea, în mod echitabil si într-un termen rezonabil, de către o instantă care să hotărască nu numai cu privire la temeinicia acuzatiei penale, ci si asupra încălcării drepturilor si obligatiilor cu caracter civil.

În raport cu aceste cerinte, chiar dacă în art. 14 din Codul de procedură penală se are în vedere cazul tipic în care urmarea păgubitoare este unică si decurge, în întregul ei, din actiunea sau inactiunea ce constituie infractiunea dedusă judecătii, aceasta nu înseamnă că nu ar putea fi adoptată o altă solutie pentru unele situatii cu urmări păgubitoare multiple, la care legea nu se referă în mod expres, cum sunt cele create prin accidentele de circulatie, când prin aceeasi faptă, de conducere culpabilă a autovehiculului, sunt lezate, de regulă, atât integritatea corporală a victimei, cât si bunurile acesteia.

Cum în asemenea cazuri toate urmările păgubitoare decurg din aceeasi faptă, unică, a inculpatului, desi aceasta constituie infractiune numai în raport cu unul dintre efectele produse, cum ar fi moartea sau vătămarea integritătii corporale a victimei, este rational si echitabil ca toate pretentiile de despăgubiri să fie solutionate în cadrul actiunii civile alăturate celei penale.

În astfel de situatii este nu numai în interesul societătii de a se înfăptui actul de justitie în mod complet si cât mai prompt posibil, dar si în interesul părtilor ca judecarea actiunii civile să fie realizată, în întregul ei, în fata instantei penale.

Sub acest aspect, persoana vătămată este vădit interesată să fie despăgubită pentru întregul prejudiciu suferit, în cadrul aceluiasi proces, de către instanta penală, unde actiunea sa civilă poate fi solutionată în conditii de mai mare celeritate si cu garantii de administrare mai lesnicioasă si completă a probelor.

Tot astfel, posibilitătile de a administra mai lesnicios probele, ca si de a-si concentra apărările îl fac si pe inculpat să fie interesat în solutionarea actiunii civile si a celei penale în fata aceleiasi instante.

Este de subliniat că prin solutionarea de către aceeasi instantă a celor două actiuni, determinate de săvârsirea aceleiasi fapte, se asigură o mai promptă, temeinică si completă aflare a adevărului, prin aprecierea unitară a probelor, precum si evitarea pronuntării de hotărâri contradictorii.

Asa fiind, nu se poate considera că ar exista ratiuni ca prejudiciul unic suferit de victimă prin săvârsirea unei fapte penale, de asemenea, unică, să fie fragmentat, iar competenta de solutionare a actiunii civile să fie împărtită între două instante - penală si civilă - cu toate inconvenientele ce decurg din aceasta.

O atare concluzie se impune a fi acceptată nu numai în cazul faptelor de ucidere din culpă si de vătămare corporală din culpă, săvârsite de conducători auto cu ocazia circulatiei pe drumurile publice, ci si în orice alte situatii de comitere a unei fapte complexe, cu mai multe consecinte păgubitoare pentru aceeasi victimă, cum ar fi în cazul infractiunilor de omor intentionat si de vătămare corporală intentionată, care au avut ca urmare si degradarea îmbrăcămintei victimei, sau în cazul unei tâlhării prin săvârsirea căreia au fost degradate si unele bunuri ale persoanei vătămate, ce nu au fost sustrase.

În consecintă, în temeiul art. 26 lit. b) din Legea Curtii Supreme de Justitie nr. 56/1993, republicată, precum si al art. 4142 alin. 1 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii si a se stabili, în aplicarea art. 14 din Codul de procedură penală si a art. 998 din Codul civil, că instanta penală învestită cu judecarea actiunii penale în cazul infractiunilor cu efecte complexe, cum sunt cele de ucidere din culpă si de vătămare corporală din culpă săvârsite de un conducător auto, este învestită să judece actiunea civilă, alăturată celei penale prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă, atât cu privire la pretentiile formulate în legătură cu decesul victimei sau cu vătămările corporale suferite, cât si cu privire la pretentiile referitoare la bunurile distruse ori deteriorate ca urmare a aceleiasi fapte.

Totodată, fată de prevederile art. 4142 alin. 2 din Codul de procedură penală, se va mentiona că decizia este obligatorie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECIDE:

Admite recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

În aplicarea dispozitiilor art. 14 din Codul de procedură penală si ale art. 998 din Codul civil, stabileste că instanta penală învestită cu judecarea actiunii penale în cazul infractiunilor cu efecte complexe, cum sunt cele de ucidere din culpă si de vătămare corporală din culpă săvârsite de un conducător auto, este învestită să judece actiunea civilă, alăturată celei penale prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă, atât cu privire la pretentiile formulate în legătură cu decesul victimei sau cu vătămările corporale suferite, cât si cu privire la pretentiile referitoare la bunurile distruse ori deteriorate ca urmare a aceleiasi fapte.

Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 2 din Codul de procedură penală.

Pronuntată în sedintă publică la data de 23 februarie 2004.

 

PRESEDINTELE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,

PAUL FLOREA

Prim-magistrat-asistent,

Ioan Răileanu