MONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI
P
A R T E A I
Anul
172 (XVI) - Nr. 404 LEGI,
DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE
Joi, 6 mai 2004
SUMAR
HOTĂRÂRI
ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
584. - Hotărâre
privind stabilirea conditiilor de introducere pe piată a echipamentelor sub
presiune
DECIZII
ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE
SI
JUSTITIE
Decizia nr. I din 23 februarie 2004
HOTĂRÂRI
ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL
ROMÂNIEI
privind stabilirea
conditiilor de introducere pe piată a echipamentelor sub presiune
În temeiul art. 108
din Constitutia României, republicată, si al art. 5 din Legea nr.
608/2001 privind evaluarea conformitătii produselor, cu modificările si
completările ulterioare,
Guvernul
României adoptă
prezenta hotărâre.
CAPITOLUL
I
Domeniu
de aplicare si definitii
Art.
1. - (1) Prezenta hotărâre stabileste conditiile de introducere pe piată a
echipamentelor sub presiune si a ansamblurilor care cuprind echipamente sub
presiune.
(2)
Prevederile prezentei hotărâri se aplică la proiectarea, fabricarea si
evaluarea conformitătii echipamentelor sub presiune si a ansamblurilor care au
o presiune maximă admisibilă PS mai mare de 0,5 bar.
Art.
2. - (1) În sensul prezentei hotărâri, următorii termeni semnifică:
a) echipamente
sub presiune - recipiente, conducte, accesorii de securitate si accesorii
pentru reglarea presiunii.
Echipamentele
sub presiune includ, de asemenea, elemente fixate la părtile solicitate la
presiune, ca de exemplu: flanse, racorduri/stuturi, cuplaje, elemente de
sustinere, urechi pentru ridicare si altele asemenea;
b) recipient
- o incintă închisă, proiectată si fabricată pentru a contine fluide sub
presiune, inclusiv toate componentele fixate limitat la dispozitivele de legare
la alte echipamente. Un recipient poate fi compus din una sau mai multe
incinte;
c) conducte
- elemente tubulare destinate pentru transportul fluidelor, atunci când
sunt montate într-un sistem sub presiune. Acestea cuprind tevi, sisteme de
tevi, tubulatură, fitinguri, compensatoare de dilatare, furtunuri si alte
componente sub presiune, după caz. Schimbătoarele de căldură cu tevi destinate
încălzirii sau răcirii sunt considerate conducte;
d) accesorii
de securitate - dispozitive destinate protejării echipamentelor sub
presiune împotriva depăsirii limitelor admisibile. Aceste dispozitive cuprind:
-
dispozitive de limitare directă a presiunii, cum ar fi: ventile de sigurantă,
sigurante cu elemente de rupere, tije de flambare, sisteme de sigurantă
comandate;
-
dispozitive de limitare a presiunii, temperaturii si a nivelului de fluid, care
fie că determină actiuni de corectare, fie că închid sau închid si blochează,
cum ar fi: presostate, termostate sau nivostate, precum si dispozitive de
măsură si control cu functie de securitate;
e) accesorii
pentru reglarea presiunii - dispozitive cu rol functional, care au o
incintă pentru suprapresiune;
f) ansamblu
- grup de echipamente sub presiune, pe care producătorul le asamblează
pentru a constitui o unitate integrată si functională;
g) presiune
- presiunea relativă la presiunea atmosferică, de 1.013 mbar, respectiv
presiunea măsurată; o presiune în domeniul vacuumului se exprimă printr-o
valoare negativă;
h) presiune
maximă admisibilă PS - presiunea maximă pentru care a fost proiectat
echipamentul sub presiune, asa cum este specificată de producător. Această
presiune se măsoară în locul specificat de producător, care trebuie să fie
locul unde sunt fixate dispozitivele de protectie si/sau de limitare ori locul
cel mai înalt al echipamentului sub presiune sau, dacă acest loc nu este
adecvat, oricare alt loc specificat;
i) temperatura
minimă/maximă admisibilă TS – temperatura minimă/maximă pentru care
echipamentul sub presiune a fost proiectat, asa cum este specificată de
producător;
j) volum
V - volumul interior al incintei sub presiune, inclusiv volumul stuturilor
până la prima legătură sau sudură, exclusiv volumul componentelor interioare
fixe; k) diametrul nominal DN - mărime numerică a diametrului, care este
comună pentru toate componentele dintr-un sistem de conducte, altele decât
componentele pentru care se indică diametrul exterior sau mărimea filetului.
Acesta este, în mod conventional, un număr întreg care serveste în scop de
referintă si este aproximativ egal cu dimensiunea de fabricatie. Diametrul
nominal se exprimă prin simbolul DN urmat de o mărime numerică;
l) fluide
- gaze, lichide si vapori în stare pură, precum si amestecuri ale acestora.
Un fluid poate contine si o suspensie de substante solide;
m) asamblări
nedemontabile - asamblări care pot fi demontate numai prin metode
distructive;
n) aprobare
europeană de material - document tehnic care se emite pentru materiale care
nu fac obiectul unui standard armonizat, în care sunt definite caracteristicile
materialelor destinate utilizării repetate pentru fabricarea echipamentelor sub
presiune.
(2)
Termenii definiti la alin. (1) se completează cu termenii definiti la art. 4
din Legea nr.
608/2001 privind evaluarea conformitătii produselor, cu modificările si
completările ulterioare.
Art.
3. - Prevederile prezentei hotărâri nu se aplică:
a)
conductelor formate din tevi sau dintr-un sistem de tevi, destinate pentru
transportul fluidelor sau al substantelor de la sau către instalatii terestre
ori marine, începând cu si incluzând ultimul dispozitiv de închidere aflat în
perimetrul instalatiei, si tuturor echipamentelor auxiliare special proiectate
pentru conducte, mai putin echipamentelor sub presiune standard, ca cele care
pot fi găsite în statiile de reglare a presiunii sau în statiile de
compresoare;
b)
retelelor de alimentare, distributie si descărcare a apei si echipamentelor
auxiliare, precum si aductiunilor hidrocentralelor, cum sunt: conducte fortate,
puturi fortate sau galerii sub presiune, si accesoriilor specifice asociate
acestora;
c)
echipamentelor reglementate de actele normative în vigoare prevăzute la lit. A
din anexa nr. 7;
d)
echipamentelor care, conform prevederilor art. 12, ar putea fi cel mult de
categoria I si care sunt reglementate de actele normative în vigoare prevăzute
la lit. B din anexa nr. 7;
e) echipamentelor
care fac obiectul productiei sau comertului cu arme, munitii ori materiale
pentru război;
f)
produselor special proiectate pentru utilizare în scop nuclear si a căror
defectare ar putea produce emisii radioactive;
g)
echipamentelor pentru controlul forajelor de explorare si extractie în
industria petrolului, gazului natural sau exploatărilor geotermale, industriei
extractive, precum si al depozitelor subterane destinate mentinerii si/sau
reglării presiunilor la gurile de sondă, cum ar fi: capete de eruptie,
prevenitoare de eruptie, manifolduri, precum si echipamentele acestora montate
în amonte;
h)
echipamentelor cuprinzând carcase sau masini, la care dimensionarea, alegerea
materialelor si regulile de fabricatie se bazează în principal pe cerintele
privind rezistenta mecanică, rigiditatea si stabilitatea pentru a se realiza
efectele functionale statice si dinamice sau alte caracteristici functionale si
la care presiunea nu reprezintă un factor esential pentru proiectare. Din
aceste echipamente pot face parte următoarele:
-
motoare, inclusiv turbine si motoare cu ardere internă;
-
masini cu aburi, turbine de gaz sau abur, turbogeneratoare, compresoare, pompe
si dispozitive de comandă;
i)
furnalelor, inclusiv sistemelor de răcire a acestora, recuperatoarelor de
căldură pentru preîncălzirea aerului, separatoarelor de praf, epuratoarelor de
gaze, cuptoarelor de reducere directă, inclusiv sistemul de răcire a acestora,
convertizoarelor cu gaz, oalelor de topire, retopire, degazare si de turnare
pentru otel si metale neferoase;
j)
carcaselor pentru echipament electric de înaltă tensiune, cum ar fi:
echipamentele de comutare, echipamentele de control, transformatoarele si
masinile rotative;
k) conductelor sub
presiune pentru cămăsuirea sistemelor de transmisie, cum ar fi: cablurile
electrice si telefonice;
l)
platformelor marine mobile, navelor, rachetelor si aeronavelor, precum si
echipamentelor special destinate pentru a fi montate pe acestea sau destinate
propulsării lor;
m)
echipamentelor sub presiune care constau într-o manta flexibilă, cum ar fi:
anvelope, perne de aer, mingi destinate activitătilor sportive, bărci
gonflabile si alte echipamente asemănătoare;
n)
amortizoarelor de zgomot pentru evacuare si admisie;
o)
sticlelor sau dozelor pentru băuturi carbogazoase destinate consumului public;
p)
recipientelor pentru transportul si distributia băuturilor, care au valoarea
produsului PS x V de până la 500 bar x litru si o presiune maximă admisibilă
care nu depăseste 7 bar;
q)
echipamentelor care fac obiectul reglementărilor europene si internationale de
transport prevăzute la lit. C din anexa nr. 7;
r)
caloriferelor si conductelor pentru sisteme de încălzire cu apă caldă;
s)
recipientelor proiectate să contină lichide la care presiunea gazului aflat deasupra
lichidului nu depăseste 0,5 bar.
CAPITOLUL
II
Conditii
de introducere pe piată
Art.
4. - (1) Se admite introducerea pe piată si punerea în functiune a
echipamentelor sub presiune si a ansamblurilor definite conform prevederilor
art. 2 alin. (1) numai dacă, atunci când sunt instalate, întretinute
corespunzător si utilizate conform scopului lor, nu afectează securitatea si
sănătatea persoanelor si, după caz, a animalelor sau a proprietătii.
(2)
Autoritătile competente pot emite, dacă este necesar, reglementări care cuprind
cerinte specifice pentru protectia persoanelor si, în special, a muncitorilor
care utilizează echipamente sub presiune sau ansambluri. Respectivele
reglementări nu vor cuprinde dispozitii referitoare la echipamente sub presiune
si ansambluri, care să contravină prevederilor prezentei hotărâri.
(3) Cu
ocazia târgurilor, expozitiilor sau a demonstratiilor tehnice, echipamentele
sub presiune sau ansamblurile care nu sunt conforme prevederilor prezentei
hotărâri pot fi expuse, cu conditia ca un anunt vizibil să indice clar faptul
că astfel de echipamente sub presiune sau ansambluri nu sunt conforme
prevederilor prezentei hotărâri si nu pot fi puse în vânzare dacă nu sunt aduse
în stare de conformitate de către producător sau de către reprezentantul
autorizat al acestuia, stabilit în România ori pe teritoriul unui stat membru
al Uniunii Europene. În timpul demonstratiilor tehnice se vor lua măsuri
corespunzătoare de securitate pentru a se asigura protectia sănătătii si a
integritătii fizice a persoanelor.
Art.
5. - (1) Se consideră că sunt respectate cerintele esentiale de securitate
prevăzute în anexa nr. 1, precum si celelalte cerinte din prezenta hotărâre si
se admit introducerea pe piată si punerea în functiune a echipamentelor sub
presiune si a ansamblurilor dacă poartă marcajul european de conformitate CE
prevăzut în anexa nr. 3 la Legea nr.
608/2001, cu modificările si completările ulterioare, denumit în continuare
marcaj CE. Marcajul CE se aplică de către producător sau de reprezentantul
său autorizat, stabilit în România ori pe teritoriul unui stat membru al
Uniunii Europene, si semnifică conformitatea produsului cu cerintele impuse de
prezenta hotărâre, inclusiv cu procedurile pentru evaluarea conformitătii
prevăzute la art. 13, pentru care a fost întocmită declaratia de conformitate
EC, conform prevederilor din anexa nr. 2.
(2) Se
consideră că echipamentele sub presiune si ansamblurile respectă cerintele
esentiale de securitate prevăzute în anexa nr. 1, atunci când sunt conforme cu prevederile
standardelor române si/sau standardelor nationale ale statelor membre ale
Uniunii Europene care adoptă standarde europene armonizate ale căror numere de
referintă au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(3) În
cazul în care organismul de control constată că standardele prevăzute la alin.
(2) nu corespund în totalitate cerintelor esentiale prevăzute în anexa nr. 1,
Ministerul Economiei si Comertului va înstiinta Comitetul tehnic pentru
elaborarea standardelor si reglementărilor tehnice din cadrul Comisiei
Europene. Ministerul Economiei si Comertului va duce la îndeplinire decizia
adoptată de Comitetul tehnic pentru elaborarea standardelor si reglementărilor
tehnice din cadrul Comisiei Europene.
Art.
6. - (1) Organismul de control nu poate interzice, restrânge sau împiedica, din
motive legate de riscurile cauzate de presiune, introducerea pe piată sau
punerea în functiune, în conditiile stabilite de producător, a echipamentelor
sub presiune sau a ansamblurilor definite la art. 2, care sunt conforme cu
prevederile prezentei hotărâri si care poartă marcajul CE, care semnifică
faptul că acestea au fost supuse procedurilor de evaluare a conformitătii
prevăzute la art. 13.
(2)
Organismul de control nu poate interzice, restrânge sau împiedica, din motive
legate de riscurile cauzate de presiune, introducerea pe piată ori punerea în
functiune a echipamentelor sub presiune sau a ansamblurilor care corespund
prevederilor art. 10.
(3)
Pentru o utilizare sigură si corectă a echipamentelor sub presiune si a
ansamblurilor, informatiile prevăzute în anexa nr. 1 pct. 3.3 si 3.4 trebuie
furnizate în limba română.
Art.
7. - (1) În cazul în care organismul de control constată că echipamentele sub
presiune sau ansamblurile care poartă marcajul CE, folosite conform scopului
prevăzut, pot pune în pericol siguranta persoanelor si, după caz, a animalelor
sau a proprietătii, ia măsuri corespunzătoare de retragere de pe piată, de
interzicere a introducerii pe piată sau a punerii în functiune ori a utilizării
acestora sau limitează libera circulatie a acestora.
(2)
Organismul de control va informa imediat în scris Ministerul Economiei si
Comertului cu privire la deciziile luate, indicând motivele care au stat la
baza deciziei si, în special, dacă neconformitatea rezultă din:
a)
nerespectarea cerintelor esentiale prevăzute la art. 8, 9 si 10;
b)
aplicarea incorectă a standardelor prevăzute la art. 5 alin. (2);
c)
deficientele continute în standardele prevăzute la art. 5 alin. (2);
d)
deficientele continute în aprobările europene de materiale pentru echipamentele
sub presiune, prevăzute la art. 14.
(3)
Ministerul Economiei si Comertului va informa imediat Comisia Europeană asupra
măsurilor luate, indicând motivele care au stat la baza deciziei si, în
special, dacă neconformitatea rezultă din una dintre situatiile prevăzute la
alin. (2) lit. a), b), c) sau d).
(4) În cazul în care
organismul de control constată că un echipament sub presiune sau un ansamblu
care poartă marcajul CE nu este conform prevederilor prezentei hotărâri, ia
măsuri împotriva celui care a aplicat marcajul si informează Ministerul
Economiei si Comertului despre decizia sa.
(5)
Ministerul Economiei si Comertului informează Comisia Europeană si statele
membre ale Uniunii Europene despre măsurile luate conform prevederilor alin.
(4).
CAPITOLUL
III
Art.
8. - (1) Echipamentele sub presiune prevăzute la alin. (2)-(5) trebuie să
satisfacă cerintele esentiale de securitate prevăzute în anexa nr. 1.
(2)
Recipientele, cu exceptia celor prevăzute la alin. (3), destinate să contină:
a)
gaze, gaze lichefiate, gaze dizolvate sub presiune, vapori si lichide a căror
presiune de vaporizare la temperatura maximă admisibilă depăseste cu cel putin
0,5 bar presiunea atmosferică si care:
(i) pentru fluidele din grupa 1, au volumul mai mare de 1 litru si produsul PS x V mai mare de 25 bar x litru sau presiunea PS mai mare de 200 bar, se clasifică într-o categorie de evaluare a conformitătii potrivit anexei nr. 3, diagrama 1;
(ii)
pentru fluide din grupa 2, au volumul mai mare de 1 litru si produsul PS x V
mai mare de 50 bar x litru sau presiunea PS mai mare de 1.000 bar, precum si
toate stingătoarele portabile si buteliile pentru echipamentele de respiratie,
se clasifică într-o categorie de evaluare a conformitătii potrivit anexei nr.
3, diagrama 2;
b)
lichide a căror presiune de vaporizare la temperatura maximă admisibilă nu
depăseste cu mai mult de 0,5 bar presiunea atmosferică si care:
(i)
pentru fluide din grupa 1, au volumul mai mare de 1 litru si produsul PS x V
mai mare de 200 bar x litru sau presiunea PS mai mare de 500 bar, se clasifică
într-o categorie de evaluare a conformitătii potrivit anexei nr. 3, diagrama 3;
(ii)
pentru fluide din grupa 2, au presiunea PS mai mare de 10 bar si produsul PS x
V mai mare de 10.000 bar x litru sau presiunea PS mai mare de 1.000 bar, se
clasifică într-o categorie de evaluare a conformitătii potrivit anexei nr. 3,
diagrama 4.
(3)
Echipamentele sub presiune cu arzător sau încălzite în alt mod, unde există
pericol de supraîncălzire, destinate pentru producerea aburului ori a apei
fierbinti la o temperatură mai mare de 110ĽC si având un volum mai mare de 2
litri, precum si oalele de gătit sub presiune se clasifică într-o categorie de
evaluare a conformitătii potrivit anexei nr. 3, diagrama 5.
(4)
Conductele destinate pentru: a) gaze, gaze lichefiate, gaze dizolvate sub
presiune, vapori si acele lichide a căror presiune de vaporizare la temperatura
maximă admisibilă depăseste cu cel putin 0,5 bar presiunea atmosferică si care:
(i)
pentru fluide din grupa 1, DN este mai mare de 25, se clasifică într-o
categorie de evaluare a conformitătii potrivit anexei nr. 3, diagrama 6;
(ii)
pentru fluide din grupa 2, DN este mai mare de 32 si produsul PS x DN depăseste
1.000 bar, se clasifică într-o categorie de evaluare a conformitătii potrivit
anexei nr. 3, diagrama 7;
b)
lichide a căror presiune de vaporizare la temperatura maximă admisibilă nu
depăseste cu mai mult de 0,5 bar presiunea atmosferică si care:
i(i) pentru fluide din grupa 1, DN
este mai mare de 25 si produsul PS x DN depăseste 2.000 bar, se clasifică
într-o categorie de evaluare a conformitătii potrivit anexei nr. 3, diagrama 8;
(ii)
pentru fluide din grupa 2, presiunea PS este mai mare de 10 bar, DN mai mare de
200 si produsul PS x DN depăseste 5.000 bar, se clasifică într-o categorie de
evaluare a conformitătii potrivit anexei nr. 3, diagrama 9.
(5)
Accesoriile de securitate si accesoriile pentru reglarea presiunii destinate
echipamentelor prevăzute la alin. (2)-(4), incluzând si cazurile în care astfel
de echipamente fac parte dintr-un ansamblu functional, se clasifică într-o
categorie de evaluare a conformitătii potrivit anexei nr. 3 pct. 2 si 3.
Art.
9. - (1) Ansamblurile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. f), care contin cel
putin un echipament sub presiune, dintre cele prevăzute la art. 8, trebuie să
satisfacă cerintele esentiale de securitate aplicabile, prevăzute în anexa nr.
1, în conditiile în care:
a)
ansamblurile sunt destinate pentru producerea aburului sau apei fierbinti la o
temperatură ce depăseste 110ĽC si care contin cel putin un echipament sub
presiune cu arzător sau încălzire în alt mod, la care există pericol de
supraîncălzire;
b)
ansamblurile, altele decât cele prevăzute la lit. a), pe care producătorul
intentionează să le introducă pe piată si să le pună în functiune ca
ansambluri.
(2)
Prin derogare de la prevederile alin. (1), ansamblurile destinate pentru
producerea apei calde la o temperatură care nu depăseste 110ĽC, care sunt
alimentate manual cu combustibil solid si la care produsul PS x V este mai mare
de 50 bar x litru, trebuie să satisfacă cerintele esentiale de securitate
prevăzute în anexa nr. 1 la pct. 2.10, 2.11, 3.4 si la pct. 5 lit. a) si d).
Art.
10. - Echipamentele sub presiune si/sau ansamblurile care în functionare ating
valori mai mici sau egale cu valorile limită prevăzute la art. 8 alin. (2)-(4)
si, respectiv, cele prevăzute la art. 9 trebuie să fie proiectate si fabricate
în conformitate cu practicile ingineresti, pentru a se putea asigura utilizarea
acestora în deplină securitate.
Echipamentele
sub presiune si/sau ansamblurile din această categorie trebuie însotite de
instructiuni de utilizare adecvate si trebuie să fie marcate astfel încât să poată
fi identificat producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia. Astfel de
echipamente si/sau ansambluri nu trebuie să poarte marcajul CE prevăzut la art.
18.
Art.
11. - Atunci când Ministerul Economiei si Comertului consideră, din motive
grave de securitate, că:
a) un
echipament sub presiune sau o familie de echipamente sub presiune dintre cele
prevăzute la art. 10 trebuie supusă cerintelor prevăzute la art. 8;
b) un
ansamblu sau o familie de ansambluri dintre cele prevăzute la art. 10 trebuie supusă
cerintelor prevăzute la art. 9;
c) un
echipament sub presiune sau o familie de echipamente sub presiune trebuie
clasificată, prin derogare de la cerintele prevăzute în anexa nr. 3, în altă
categorie, va transmite o solicitare fundamentată Comisiei Europene si va
solicita acesteia să ia măsurile necesare.
Art.
12. - (1) Echipamentele sub presiune prevăzute la art. 8 se clasifică în
categorii conform prevederilor anexei nr. 3 în functie de cresterea
potentialului de pericol.
(2) În
scopul realizării clasificării prevăzute la alin. (1), fluidele se împart în
două grupe, după cum urmează:
a)
grupa 1 cuprinde fluidele periculoase. Un fluid periculos este o
substantă sau un preparat chimic definit conform prevederilor art. 7 din
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea,
etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase,
aprobată cu modificări prin Legea nr.
451/2001. Din grupa 1 fac parte fluidele definite în Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. 200/2000, aprobată cu modificări prin Legea nr.
451/2001, ca: explozive, la art. 7 lit. a), extrem de inflamabile, la art.
7 lit. c), foarte inflamabile, la art. 7 lit. d), inflamabile, la care
temperatura maximă admisibilă este mai mare decât punctul de aprindere, la art.
7 lit. e), foarte toxice, la art. 7 lit. f) , toxice, la art. 7 lit. g),
oxidante, la art. 7 lit. b);
b)
grupa 2 cuprinde celelalte fluide care nu sunt prevăzute la lit. a).
(3) În
cazul în care un recipient se compune din mai multe incinte, acesta se
clasifică în categoria cea mai severă care se poate aplica unei incinte, luată
individual.
Dacă
într-o incintă se află fluide diferite, clasificarea se face în functie de
fluidul care impune categoria cea mai severă.
Art.
13. - (1) Înainte de introducerea pe piată a echipamentelor sub presiune,
producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia trebuie să supună fiecare
echipament sub presiune unei proceduri de evaluare a conformitătii, prevăzută
în anexa nr. 4, în conditiile prezentului articol.
(2) Procedura
de evaluare a conformitătii unui echipament sub presiune în vederea aplicării
marcajului de conformitate CE se stabileste în functie de categoria de
clasificare a echipamentului prevăzut la art. 12.
(3)
Procedurile de evaluare a conformitătii, prevăzute în anexa nr. 4, care se
aplică pentru diferite categorii de echipamente sub presiune, sunt următoarele:
a)
pentru categoria I modulul A - Controlul intern al productiei;
b)
pentru categoria II:
(i)
modulul A1 - Controlul intern al productiei cu supravegherea evaluării finale;
(ii)
modulul D1 - Asigurarea calitătii productiei;
(iii)
modulul E1 - Asigurarea calitătii produsului;
c)
pentru categoria III:
(i)
modulul B1 - Examinarea EC a proiectului, împreună cu modulul D - Asigurarea
calitătii productiei;
(ii)
modulul B1 - Examinarea EC a proiectului împreună cu modulul F - Verificarea
produsului;
(iii)
modulul B - Examinarea EC de tip, împreună cu modulul E - Asigurarea calitătii
produsului;
(iv)
modulul B - Examinarea EC de tip, împreună cu modulul C1 - Conformitatea cu
tipul;
(v)
modulul H - Asigurarea totală a calitătii;
d)
pentru categoria IV:
(i)
modulul B - Examinarea EC de tip, împreună cu modulul D - Asigurarea calitătii
productiei;
(ii)
modulul B - Examinarea EC de tip, împreună cu modulul F - Verificarea
produsului;
(iii)
modulul G - Verificarea EC a unitătii de produs;
(iv)
modulul H1 - Asigurarea totală a calitătii suplimentat cu examinarea
proiectului si supravegherea specială a evaluării finale.
(4)
Producătorul trebuie să aleagă aplicarea unei proceduri de evaluare a
conformitătii potrivit categoriei corespunzătoare echipamentului sub presiune.
Producătorul poate să decidă să aplice o procedură corespunzătoare unei
categorii mai severe, dacă este posibil.
(5) În
cadrul procedurilor din modulele de asigurare a calitătii pentru echipamente
sub presiune din categoriile III si IV, stabilite conform prevederilor art. 8
alin. (2) lit. a), lit. b) pct. (i) si alin. (3), organismul notificat cu
ocazia unor vizite inopinate pe care le efectuează la producător va preleva un
exemplar din echipamentele sub presiune aflate în spatiile de productie sau în
depozite pentru a efectua ori pentru a dispune efectuarea evaluării finale,
prevăzută în anexa nr. 1 pct. 3.2.2. În acest scop producătorul trebuie să informeze
organismul notificat cu privire la programul său de fabricatie. Organismul
notificat trebuie să efectueze cel putin două vizite în primul an de
fabricatie. Frecventa vizitelor ulterioare va fi stabilită de organismul
notificat pe baza criteriilor cuprinse în anexa nr. 4 pct. 6.4.4, 7.5.4, 8.4.4,
9.5.4 si 12.4.4 din modulele aplicabile.
(6) În
cazul producerii în regim de unicat a recipientelor si echipamentelor din
categoria III, stabilite conform prevederilor art. 8 alin. (3), aplicându-se
procedura Asigurarea totală a calitătii conform modulului H, organismul
notificat va efectua sau va dispune efectuarea evaluării finale pentru fiecare
unitate de produs, conform prevederilor din anexa nr. 1 pct. 3.2.2. În acest
scop producătorul trebuie să informeze organismul notificat cu privire la
programul său de fabricatie.
(7)
Pentru ansamblurile prevăzute la art. 9 trebuie aplicată o procedură globală de
evaluare a conformitătii, care cuprinde:
a)
evaluarea individuală a fiecărui echipament sub presiune, prevăzut la art. 8,
care intră în componenta ansamblului si care, anterior includerii în ansamblu,
nu a fost supus unei proceduri de evaluare a conformitătii si nu i s-a aplicat
separat marcajul CE; procedura de evaluare a conformitătii trebuie stabilită în
functie de categoria fiecărui echipament sub presiune;
b)
evaluarea modului în care sunt montate componentele în ansamblu, conform
prevederilor anexei nr. 1 pct. 2.3, 2.8 si 2.9, care va fi determinată de
categoria cea mai severă aplicabilă echipamentului sub presiune respectiv, alta
decât cea aplicabilă oricăror accesorii de securitate;
c)
evaluarea protectiei ansamblului împotriva depăsirii limitei admisibile de
functionare conform prevederilor anexei nr. 1 pct. 2.10 si 3.2.3, care va fi
efectuată tinându-se seama de categoria cea mai severă aplicabilă
echipamentului sub presiune care trebuie protejat.
(8)
Prin derogare de la prevederile alin. (1)-(7), în cazuri justificate,
organismul de control poate permite introducerea pe piată si punerea în
functiune a unor echipamente sub presiune sau ansambluri, la care nu au fost
aplicate procedurile prevăzute în prezentul articol, pentru a fi utilizate în
scopuri experimentale.
(9)
Documentele si corespondenta, realizate în legătură cu procedurile de evaluare
a conformitătii prevăzute la alin. (1)-(8), se redactează sau, după caz, se
traduc în limba română.
Art.
14. - (1) Aprobarea europeană de material, prevăzută la art. 2 alin. (1) lit.
n), se acordă la cererea unuia sau mai multor producători de materiale ori
echipamente sub presiune, de către un organism notificat, dintre cele prevăzute
la art. 15, desemnat special în acest scop.
(2)
Organismul notificat stabileste si efectuează inspectii si încercări adecvate
pentru certificarea conformitătii materialelor cu cerintele corespunzătoare din
prezenta hotărâre sau dispune efectuarea acestora. În cazul materialelor a
căror utilizare a fost recunoscută ca fiind sigură înaintea datei de 29
noiembrie 1999, organismul notificat va tine seama de datele existente în
procesul de certificare a conformitătii.
(3)
Înaintea acordării aprobării europene de material, organismul notificat va
informa Ministerul Economiei si Comertului, statele membre ale Uniunii Europene
si Comisia Europeană si va transmite informatiile relevante cu privire la
aceasta. În termen de 3 luni de la primirea informatiei, Ministerul Economiei
si Comertului poate să prezinte acest subiect, în mod argumentat, Comitetului
tehnic pentru elaborarea standardelor si reglementărilor tehice. În acest caz,
Comitetul tehnic pentru elaborarea standardelor si reglementărilor tehnice
emite un punct de vedere în regim de urgentă. Organismul notificat acordă
aprobarea europeană de material, tinând cont, dacă este cazul, de punctul de
vedere al Comitetului tehnic pentru elaborarea standardelor si reglementărilor
tehnice si de comentariile transmise.
(4)
Organismul notificat transmite o copie a aprobării europene de material pentru
echipamentele sub presiune către Ministerul Economiei si Comertului, către
statele membre, către organismele notificate si către Comisia Europeană.
Comisia Europeană publică si actualizează lista aprobărilor europene de
material în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(5) Se
consideră că materialele utilizate pentru fabricarea echipamentelor sub presiune,
care sunt conforme aprobărilor europene de material ale căror numere de
referintă au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, respectă
cerintele esentiale aplicabile prevăzute în anexa nr. 1.
(6)
Organismul notificat va retrage aprobarea europeană de material acordată dacă
constată că aceasta nu ar fi trebuit acordată sau în cazul în care tipul de
material este cuprins într-un standard armonizat.
(7)
Organismul notificat comunică imediat Ministerului Economiei si Comertului,
statelor membre, celorlalte organisme notificate si Comisiei Europene despre
orice retragere a unei aprobări.
CAPITOLUL
IV
Organisme
pentru evaluarea conformitătii
Art.
15. - (1) Ministerul Economiei si Comertului desemnează organismele pentru
evaluarea conformitătii, având în vedere criteriile minime prevăzute în anexa
nr. 5, pe baza unei metodologii de evaluare care se aprobă prin ordin al
ministrului de stat, ministrul economiei si comertului, si care se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I. Organismele care îndeplinesc
criteriile prevăzute în standardele armonizate relevante se presupune că
îndeplinesc criteriile prevăzute în anexa nr. 5.
(2)
Ministerul Economiei si Comertului notifică Comisiei Europene si statelor
membre ale Uniunii Europene organismele pe care le-a desemnat conform
prevederilor alin. (1) al prezentului articol si sarcinile specifice care le-au
fost atribuite, precum si numărul de identificare alocat anterior de Comisia
Europeană.
(3)
Lista organismelor notificate si numerele lor de identificare, precum si
sarcinile specifice pentru care au fost notificate sunt publicate în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene.
(4) În
conditiile în care se constată că un organism notificat nu mai întruneste
criteriile minime prevăzute în anexa nr. 5, Ministerul Economiei si Comertului
retrage notificarea organismului si comunică imediat această decizie Comisiei
Europene si statelor membre ale Uniunii Europene.
Art.
16. - (1) Ministerul Economiei si Comertului desemnează organizatiile de tertă
parte pentru efectuarea încercărilor prevăzute în anexa nr. 1 pct. 3.1.2 si
3.1.3, având în vedere criteriile minime prevăzute în anexa nr. 5.
Organizatiile care îndeplinesc criteriile prevăzute în standardele armonizate
relevante se presupune că îndeplinesc criteriile prevăzute în anexa nr. 5.
(2)
Ministerul Economiei si Comertului comunică Comisiei Europene si statelor
membre ale Uniunii Europene organizatiile de tertă parte pe care le-a desemnat
conform alin. (1) si sarcinile specifice pentru care au fost desemnate.
(3)
Comisia Europeană publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene lista
organizatiilor de tertă parte desemnate si sarcinile specifice pentru care au
fost desemnate.
(4) În
conditiile în care se constată că o organizatie de tertă parte desemnată nu mai
întruneste criteriile minime prevăzute în anexa nr. 5, Ministerul Economiei si
Comertului retrage desemnarea organizatiei respective.
(5) Ministerul
Economiei si Comertului comunică imediat decizia prevăzută la alin. (4)
Comisiei Europene si statelor membre ale Uniunii Europene.
Art.
17. - (1) Prin derogare de la prevederile privind sarcinile organismelor
notificate, utilizatorii de echipamente sub presiune si ansambluri pot
introduce pe piată si pot pune în functiune echipamentele sub presiune si ansamblurile,
definite la art. 2, a căror conformitate cu cerintele esentiale a fost evaluată
de către un inspectorat al utilizatorilor desemnat în conformitate cu
criteriile prevăzute la alin. (7).
(2)
Organismul de control nu poate interzice, restrânge sau împiedica, din motive
legate de riscurile datorate presiunii, introducerea pe piată sau punerea în
functiune în conditiile prezentului articol a echipamentelor sub presiune sau a
ansamblurilor a căror conformitate a fost evaluată de un inspectorat al utilizatorilor
desemnat de un stat membru al Uniunii Europene conform criteriilor prevăzute în
acest articol.
(3)
Echipamentele sub presiune si ansamblurile a căror conformitate a fost evaluată
de un inspectorat al utilizatorilor nu vor avea aplicat marcajul CE.
(4)
Echipamentele sub presiune si ansamblurile din această categorie se pot utiliza
numai în spatiile unde activează grupul de firme din care face parte
inspectoratul respectiv. Acest grup de firme trebuie să aplice o politică de
securitate comună referitoare la conditiile tehnice de proiectare, fabricatie,
inspectie, întretinere si utilizare a echipamentelor sub presiune si a
ansamblurilor.
(5)
Inspectoratele utilizatorilor functionează, cu atributiile stabilite conform
prezentului articol, în exclusivitate pentru grupul de firme din care fac
parte.
(6) Inspectoratele
utilizatorilor aplică următoarele proceduri pentru evaluarea conformitătii
prevăzute în anexa nr. 4:
a)
modulul A1 - Controlul intern al productiei si monitorizarea evaluării finale;
b)
modulul C1 - Conformitatea cu tipul;
c)
modulul F - Verificarea produsului; si
d)
modulul G - Verificarea EC a unitătii de produs.
(7)
Competenta inspectoratelor utilizatorilor este recunoscută de către Ministerul
Economiei si Comertului, în vederea desemnării, pe baza unui proces de
evaluare, având în vedere criteriile prevăzute în anexa nr. 6.
Ministerul
Economiei si Comertului va lua măsuri corespunzătoare pentru a se asigura că
grupul de firme căreia îi apartine inspectoratul aplică cerintele prevăzute la
alin. (4) teza a doua.
(8)
Ministerul Economiei si Comertului va publica si va actualiza periodic în
Monitorul Oficial al României, Partea I, lista inspectoratelor utilizatorilor
pe care le-a desemnat, aprobată prin ordin al ministrului de stat, ministrul economiei
si comertului, cu specificarea pentru fiecare inspectorat a sarcinilor pentru
care a fost desemnat si a spatiilor care satisfac prevederile alin. (4).
(9)
Ministerul Economiei si Comertului comunică Comisiei Europene si statelor
membre ale Uniunii Europene inspectoratele utilizatorilor desemnate, sarcinile
specifice pentru care acestea au fost desemnate si, pentru fiecare inspectorat,
lista spatiilor unde activează, conform prevederilor alin. (4), grupul de firme
din care acesta face parte.
(10)
În conditiile în care se constată că un inspectorat al utilizatorilor nu mai
întruneste criteriile prevăzute la alin. (7), Ministerul Economiei si
Comertului retrage desemnarea acestuia.
(11)
Ministerul Economiei si Comertului comunică imediat decizia prevăzută la alin.
(10) Comisiei Europene si statelor membre ale Uniunii Europene.
CAPITOLUL
V
Marcaje
Art.
18. - (1) Marcajul CE trebuie să fie însotit de numărul de identificare al
organismului notificat implicat în faza de control al productiei, conform prevederilor
art. 15 alin. (2) si (3).
(2)
Marcajul CE trebuie aplicat în mod vizibil, usor lizibil si durabil direct pe
echipamentele sub presiune prevăzute la art. 8 sau pe ansamblurile prevăzute la
art. 9, care sunt fabricate complet sau care sunt într-un stadiu de fabricatie
care permite evaluarea finală, conform prevederilor anexei nr. 1 pct. 3.2.
(3) Nu
este necesară aplicarea marcajului CE individual pe fiecare echipament sub
presiune care compune un ansamblu conform prevederilor art. 9. Echipamentele sub
presiune individuale care poartă deja marcajul CE continuă să îsi păstreze
marcajul atunci când sunt montate într-un ansamblu.
(4) În
cazul în care pentru echipamentul sub presiune sau ansamblu se aplică si alte
reglementări ce transpun directive, care acoperă alte cerinte si care, de
asemenea, prevăd aplicarea marcajului CE, acest marcaj indică conformitatea
echipamentului sub presiune sau a ansamblului în cauză cu prevederile tuturor
reglementărilor aplicabile. În cazul în care una sau mai multe dintre aceste
reglementări îi permit producătorului într-o perioadă de tranzitie să aleagă
procedura de aplicat, marcajul CE indică faptul că echipamentele sub presiune
sau ansamblurile corespund numai reglementărilor aplicate de producător. În
acest caz, în documentele, notele si instructiunile prevăzute de prezenta
hotărâre se vor indica si directivele mentionate anterior, prin trimitere la
numerele de referintă cu care au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene.
(5)
Este interzisă aplicarea pe echipamentele sub presiune sau pe ansambluri a
marcajelor asemănătoare cu marcajul CE, care pot fi confundate cu acest marcaj.
Orice alt marcaj poate fi aplicat pe echipamentele sub presiune sau pe
ansambluri, cu conditia ca vizibilitatea si lizibilitatea marcajului CE să nu
fie reduse.
Art.
19. - (1) În cazul în care organismul de control constată că marcajul a fost
aplicat în mod eronat, producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia va
fi obligat să realizeze produsul în conformitate cu prevederile privind
aplicarea marcajului CE.
(2) În cazul în care organismul de control constată că neconformitatea continuă, acesta trebuie să ia toate măsurile necesare de limitare sau interzicere a introducerii pe piată ori să asigure retragerea de pe piată a produsului, în conformitate cu prevederile art. 7.
CAPITOLUL
VI
Art. 20. - (1)
Constituie contraventii si se sanctionează după cum urmează următoarele fapte:
a)
nerespectarea prevederilor art. 5, 8, 9, 10 si 14, cu amendă de la 50.000.000
lei la 100.000.000 lei, retragerea de pe piată, interzicerea utilizării, a
introducerii pe piată si punerii în functiune a produselor neconforme;
b)
nerespectarea prevederilor art. 18, cu amendă de la 25.000.000 lei la
50.000.000 lei, limitarea, retragerea, interzicerea comercializării sau
interzicerea introducerii pe piată si punerii în functiune a produselor
nemarcate sau marcate incorect, până la eliminarea neconformitătilor;
c)
nerespectarea prevederilor din anexa nr. 4 pct. 1.2, 1.4, 3.9, 4.9, 5.3, 6.5,
7.6, 8.5, 9.6, 10.3, 11.4.2 si 12.5 referitoare la detinerea documentatiei si a
declaratiei de conformitate, cu amendă de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei
si interzicerea comercializării, până la o dată stabilită de organismul de
control de comun acord cu producătorul sau cu reprezentantul autorizat al
acestuia, după caz, pentru eliminarea deficientelor.
(2)
Contraventiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile si dispozitiile
Ordonantei Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări
si completări prin Legea nr.
180/2002, cu modificările ulterioare.
(3)
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevăzute la alin. (1) se
fac de către personalul împuternicit din cadrul organismului de control.
CAPITOLUL
VII
Supravegherea
pietei
Art.
21. - Organismul de control care verifică respectarea prevederilor prezentei
hotărâri si este responsabil pentru supravegherea pietei este Inspectia de Stat
pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de
Ridicat - Departamentul supraveghere piată - ISCIR-SP.
Art.
22. - (1) Orice decizie luată pe baza prezentei hotărâri de către Inspectia de
Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de
Ridicat - Departamentul supraveghere piată - ISCIR-SP, din care rezultă
sanctiuni si restrictii de introducere pe piată sau punere în functiune a
echipamentelor sub presiune si a ansamblurilor, va mentiona:
a)
temeiul legal al deciziei, în conditiile prezentei hotărâri;
b) căile
de atac împotriva deciziei ISCIR-SP;
c)
termenele pentru exercitarea căilor de atac; în cazul plângerii la organul de
control care a aplicat sanctiunea, se va indica si termenul în care acesta
trebuie să se pronunte.
(2)
Decizia prevăzută la alin. (1) este adusă imediat la cunostintă persoanelor
interesate si Ministerului Economiei si Comertului.
CAPITOLUL
VIII
Dispozitii
finale
Art. 23. - (1) Prevederile art. 15 alin. (2) si (4), ale art. 16 alin. (2) si (5) si ale art. 17 alin. (9) si (11) se aplică de la data intrării în vigoare a Protocolului european privind evaluarea conformitătii si acceptarea produselor industriale - PECA.
(2)
Prevederile art. 5 alin. (3), ale art. 7 alin. (3) si (5), ale art. 11 si ale
art. 14 alin. (3), (4) si (7) se aplică de la data aderării României la Uniunea
Europeană. Art. 24. - Până la data intrării în vigoare a PECA pentru domeniul
echipamentelor sub presiune sau până la data aderării României la Uniunea
Europeană, în cazul în care un astfel de protocol nu va fi încheiat pentru
domeniul echipamentelor sub presiune:
a) se
admite introducerea pe piată atât a echipamentelor sub presiune si a
ansamblurilor cu marcaj CE, cât si a celor cu marcaj national de conformitate
CS, denumit în continuare marcaj CS, în conditiile prevăzute de prezenta
hotărâre; elementele de identificare ale marcajului de conformitate CS sunt
prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr.
608/2001, cu modificările si completările ulterioare;
b) se
interzice, în conditiile prevăzute de prezenta hotărâre, aplicarea pe
echipamente sub presiune si pe ansambluri, concomitent, a marcajului CE si a
marcajului CS;
c)
prevederile prezentei hotărâri referitoare la marcajul CE se aplică si
marcajului CS;
d)
Ministerul Economiei si Comertului aprobă si actualizează prin ordin al
ministrului de stat, ministrul economiei si comertului, organismele definite la
art. 15 alin. (2) si la art. 16 alin. (2), care realizează procedurile de
evaluare a conformitătii prevăzute la art. 13. Ordinul se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I;
e)
organismele aprobate, definite la art. 15 alin. (2), trebuie să respecte
permanent cerintele care a au stat la baza aprobării; în caz contrar,
Ministerul Economiei si Comertului va retrage această aprobare;
f) în
situatia în care evaluarea conformitătii echipamentelor sub presiune si
ansamblurilor destinate pietei nationale se realizează prin utilizarea
procedurilor prevăzute la art. 13 de către organismele prevăzute la lit. d),
producătorul sau reprezentantul său autorizat, stabilit în România, aplică
marcajul CS.
Art.
25. - (1) Responsabilitătile producătorului sau ale reprezentantului său
autorizat, în legătură cu echipamentele sub presiune sau ansamblurile introduse
pe piată cu marcaj CS, sunt aceleasi cu cele prevăzute de prezenta hotărâre
pentru echipamentele sub presiune si ansamblurile cu marcaj CE.
(2)
Sanctiunile si măsurile prevăzute la art. 20 se aplică si în cazul
echipamentelor sub presiune sau al ansamblurilor introduse pe piată cu marcaj
CS.
Art.
26. - De la data aderării României la Uniunea Europeană vor fi admise pentru
distribuirea contra cost sau gratuită numai echipamentele sub presiune si
ansamblurile care poartă marcajul de conformitate CE.
Art. 27. - Lista
standardelor române care adoptă standardele europene armonizate, prevăzute la
art. 5 alin. (2), ale căror numere de referintă au fost publicate în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene, se elaborează si se aprobă prin ordin al
ministrului de stat, ministrul economiei si comertului, se actualizează
periodic si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.
28. - Anexele nr. 1-7*) fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art.
29. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea
Guvernului nr.
752/2002 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piată a
echipamentelor sub presiune, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 622 si nr. 622 bis din 22 august 2002.
Art.
30. - Prezenta hotărâre transpune în legislatia natională Directiva
Parlamentului European si a Consiliului 97/23/CE privind stabilirea conditiilor
de introducere pe piată a echipamentelor sub presiune.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN
NĂSTASE
Contrasemnează:
p.
Ministrul de stat, ministrul economiei si comertului,
Iulian
Iancu,
secretar
de stat
Bucuresti, 15 aprilie 2004.
Nr. 584.
DECIZII
ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE
ÎNALTA
CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
-
SECTIILE UNITE –
din
23 februarie 2004
Sub
presedintia presedintelui Înaltei Curti de Casatie si Justitie, Paul Florea,
s-a luat în examinare recursul în interesul legii, declarat de procurorul
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu
privire la limitele învestirii instantei penale cu judecarea actiunii civile,
alăturată celei penale prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă, în
cazul infractiunilor cu efecte complexe, cum sunt cele de ucidere din culpă si
de vătămare corporală din culpă săvârsite de un conducător auto.
Procurorul
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a fost
reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie, care a sustinut recursul în
interesul legii în sensul în care a fost formulat.
CURTEA,
deliberând
asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:
În
aplicarea dispozitiilor art. 14 si următoarele din Codul de procedură penală,
instantele de judecată nu au un punct de vedere unitar, pronuntându-se în mod
diferit cu privire la limitele învestirii instantei penale cu judecarea
actiunii civile, alăturată celei penale prin constituirea persoanei vătămate ca
parte civilă, în cazul infractiunilor cu efecte complexe, cum sunt cele de
ucidere din culpă si de vătămare corporală din culpă săvârsite cu ocazia
circulatiei pe drumurile publice.
Astfel,
unele instante au considerat că în astfel de cazuri actiunea civilă alăturată
celei penale poate fi admisă numai cu privire la pretentiile formulate pentru
prejudiciile cauzate prin infractiunea cu care a fost sesizată instanta, iar nu
si pentru cele produse prin efectele secundare sau colaterale ale faptei, care
nu au făcut obiectul unei încadrări juridice distincte cu caracter penal.
S-a
apreciat că acest mod de a proceda se impune, deoarece actiunea civilă nu poate
exceda limitelor cu care este învestită instanta prin actiunea penală, cât timp
ea este chemată să se pronunte, sub aspect penal, numai cu privire la
infractiunea ce face obiectul trimiterii în judecată.
În
fine, alte instante s-au pronuntat în sensul că instanta învestită cu judecarea
actiunii penale în cazul infractiunilor cu efecte complexe, cum sunt cele de
ucidere din culpă si de vătămare corporală din culpă săvârsite cu ocazia circulatiei
pe drumurile publice, este învestită să judece actiunea civilă, alăturată celei
penale prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă, atât cu privire la
pretentiile formulate în legătură cu decesul victimei sau cu vătămările
corporale suferite, cât si cu privire la pretentiile referitoare la bunurile
distruse ori deteriorate ca urmare a aceleiasi fapte.
Aceste
din urmă instante au procedat corect.
Potrivit
art. 14 alin. 1-3 din Codul de
procedură penală, “actiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere
civilă a inculpatului, precum si a părtii responsabile civilmente”, ea “poate
fi alăturată actiunii penale în cadrul procesului penal, prin constituirea
persoanei vătămate ca parte civilă”, iar “repararea pagubei se face potrivit
dispozitiilor legii civile”.
Din
această ultimă dispozitie a textului de lege mentionat rezultă că repararea
pagubei produse prin infractiune, în cadrul solutionării actiunii civile
alăturate celei penale, se face în conformitate cu prevederile din legea
civilă.
Or, prin
art. 998 din Codul civil,
care constituie temeiul răspunderii civile delictuale, se prevede că “orice
faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui
greseală s-a ocazionat, a-l repara”.
Tot
astfel, potrivit art. 999 din Codul
civil, prin care este reglementată răspunderea civilă în caz de
cvasidelicte, “omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin
fapta sa, dar si de acela ce a cauzat prin neglijenta sau prin imprudenta sa”.
În
raport cu aceste reglementări neechivoce, a căror aplicare nu este limitată
prin vreo dispozitie a Codului de
procedură penală referitoare la repararea pagubei în cadrul actiunii civile
alăturate celei penale, este evident că legiuitorul nu a urmărit să îngrădească
în vreun fel posibilitatea persoanei vătămate, constituită parte civilă, de a
obtine o justă si integrală reparare a pagubei.
De
aceea, prin limitarea obiectului actiunii civile la daunele cauzate numai de
efectele care sunt consecinta la care se face referire neechivocă prin textul
legii penale incriminator al faptei deduse judecătii instantei penale, s-ar
deturna însusi sensul si scopul unei astfel de actiuni, care constă în
asigurarea unei juste si integrale reparări a prejudiciului cauzat.
Imperativul
bunei administrări a justitiei, care impune exercitarea concomitentă a celor
două actiuni, nu poate permite fragmentarea pretentiilor civile în functie de
caracterul direct sau indirect al pagubelor produse, ca urmare a
particularitătilor legăturii de cauzalitate dintre actul incriminat si efectele
acestuia. O astfel de solutie ar contraveni însusi spiritului legii române
aplicabile si reglementărilor art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea
drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, potrivit cărora orice persoană
are dreptul la judecarea, în mod echitabil si într-un termen rezonabil, de
către o instantă care să hotărască nu numai cu privire la temeinicia acuzatiei
penale, ci si asupra încălcării drepturilor si obligatiilor cu caracter civil.
În
raport cu aceste cerinte, chiar dacă în art. 14 din Codul de procedură penală se are
în vedere cazul tipic în care urmarea păgubitoare este unică si decurge, în
întregul ei, din actiunea sau inactiunea ce constituie infractiunea dedusă
judecătii, aceasta nu înseamnă că nu ar putea fi adoptată o altă solutie pentru
unele situatii cu urmări păgubitoare multiple, la care legea nu se referă în
mod expres, cum sunt cele create prin accidentele de circulatie, când prin
aceeasi faptă, de conducere culpabilă a autovehiculului, sunt lezate, de
regulă, atât integritatea corporală a victimei, cât si bunurile acesteia.
Cum în
asemenea cazuri toate urmările păgubitoare decurg din aceeasi faptă, unică, a
inculpatului, desi aceasta constituie infractiune numai în raport cu unul
dintre efectele produse, cum ar fi moartea sau vătămarea integritătii corporale
a victimei, este rational si echitabil ca toate pretentiile de despăgubiri să
fie solutionate în cadrul actiunii civile alăturate celei penale.
În
astfel de situatii este nu numai în interesul societătii de a se înfăptui actul
de justitie în mod complet si cât mai prompt posibil, dar si în interesul
părtilor ca judecarea actiunii civile să fie realizată, în întregul ei, în fata
instantei penale.
Sub
acest aspect, persoana vătămată este vădit interesată să fie despăgubită pentru
întregul prejudiciu suferit, în cadrul aceluiasi proces, de către instanta
penală, unde actiunea sa civilă poate fi solutionată în conditii de mai mare
celeritate si cu garantii de administrare mai lesnicioasă si completă a
probelor.
Tot
astfel, posibilitătile de a administra mai lesnicios probele, ca si de a-si
concentra apărările îl fac si pe inculpat să fie interesat în solutionarea
actiunii civile si a celei penale în fata aceleiasi instante.
Este
de subliniat că prin solutionarea de către aceeasi instantă a celor două
actiuni, determinate de săvârsirea aceleiasi fapte, se asigură o mai promptă,
temeinică si completă aflare a adevărului, prin aprecierea unitară a probelor,
precum si evitarea pronuntării de hotărâri contradictorii.
Asa
fiind, nu se poate considera că ar exista ratiuni ca prejudiciul unic suferit
de victimă prin săvârsirea unei fapte penale, de asemenea, unică, să fie
fragmentat, iar competenta de solutionare a actiunii civile să fie împărtită
între două instante - penală si civilă - cu toate inconvenientele ce decurg din
aceasta.
O
atare concluzie se impune a fi acceptată nu numai în cazul faptelor de ucidere
din culpă si de vătămare corporală din culpă, săvârsite de conducători auto cu
ocazia circulatiei pe drumurile publice, ci si în orice alte situatii de
comitere a unei fapte complexe, cu mai multe consecinte păgubitoare pentru
aceeasi victimă, cum ar fi în cazul infractiunilor de omor intentionat si de
vătămare corporală intentionată, care au avut ca urmare si degradarea
îmbrăcămintei victimei, sau în cazul unei tâlhării prin săvârsirea căreia au
fost degradate si unele bunuri ale persoanei vătămate, ce nu au fost sustrase.
În
consecintă, în temeiul art. 26 lit. b) din Legea Curtii Supreme de Justitie nr.
56/1993, republicată, precum si al art. 4142 alin.
1 din Codul de procedură penală,
urmează a se admite recursul în interesul legii si a se stabili, în aplicarea
art. 14 din Codul de procedură
penală si a art. 998 din Codul civil, că instanta penală învestită cu
judecarea actiunii penale în cazul infractiunilor cu efecte complexe, cum sunt
cele de ucidere din culpă si de vătămare corporală din culpă săvârsite de un
conducător auto, este învestită să judece actiunea civilă, alăturată celei
penale prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă, atât cu privire la
pretentiile formulate în legătură cu decesul victimei sau cu vătămările
corporale suferite, cât si cu privire la pretentiile referitoare la bunurile
distruse ori deteriorate ca urmare a aceleiasi fapte.
Totodată,
fată de prevederile art. 4142 alin.
2 din Codul de procedură penală,
se va mentiona că decizia este obligatorie.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
În
numele legii
DECIDE:
Admite
recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.
În
aplicarea dispozitiilor art. 14 din Codul de procedură penală si ale
art. 998 din Codul civil,
stabileste că instanta penală învestită cu judecarea actiunii penale în cazul
infractiunilor cu efecte complexe, cum sunt cele de ucidere din culpă si de
vătămare corporală din culpă săvârsite de un conducător auto, este învestită să
judece actiunea civilă, alăturată celei penale prin constituirea persoanei
vătămate ca parte civilă, atât cu privire la pretentiile formulate în legătură
cu decesul victimei sau cu vătămările corporale suferite, cât si cu privire la
pretentiile referitoare la bunurile distruse ori deteriorate ca urmare a
aceleiasi fapte.
Obligatorie,
potrivit art. 4142 alin. 2 din Codul de procedură penală.
Pronuntată
în sedintă publică la data de 23 februarie 2004.
PRESEDINTELE
ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,
PAUL
FLOREA
Prim-magistrat-asistent,
Ioan Răileanu