MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 448         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 19 mai 2004

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 204 din 29 aprilie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (2) lit. A pct. 12 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si înlăturarea unor  măsuri si sanctiuni

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

885. - Ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului pentru aprobarea Normelor tehnice privind măsurarea tonajului navelor maritime care arborează pavilionul român si nu efectuează voiaje internationale, cod MTCT.ANR-TNM-2004

 

ACTE ALE CASEI NATIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

231. - Decizie privind aprobarea Standardelor pentru acreditarea furnizorilor de servicii medicale de urgentă prespitalicească

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 204

din 29 aprilie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (2) lit. A pct. 12 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si înlăturarea unor măsuri si sanctiuni

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ioan Vida - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (2) lit. A pct. 12 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si înlăturarea unor măsuri si sanctiuni, exceptie ridicată de Steluta Stefu în Dosarul nr. 3.225/2003 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia I penală.

La apelul nominal se constată lipsa autoarei exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Având cuvântul pe fond, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 19 ianuarie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 3.225/2003, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (2) lit. A pct. 12 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si înlăturarea unor măsuri si sanctiuni. Exceptia a fost ridicată de Steluta Stefu, inculpată recurentă în dosarul mentionat.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că dispozitiile criticate, referitoare la exceptarea de la beneficiul gratierii a unor infractiuni, sunt contrare prevederilor constitutionale ale art. 15 alin. (2), care stabilesc că legea dispune numai pentru viitor, si ale 16 alin. (1), referitoare la egalitatea cetătenilor în fata legii, fără privilegii si fără discriminări. De asemenea, autoarea exceptiei apreciază că prin textul vizat se creează o discriminare vădită a condamnatilor care au săvârsit infractiuni de furt calificat de aceeasi natură, dar în perioade de timp diferite, când erau în vigoare acte normative speciale care modificau si completau dispozitiile Codului penal, lipsindu-i pe acestia de beneficiul Legii nr. 543/2002.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penală consideră că textele legale criticate nu contravin Constitutiei, întrucât gratierea constituie un atribut al legiuitorului, care are posibilitatea de a decide si asupra eventualelor exceptii de la acest act de clementă. De altfel, în mod traditional legiuitorul român a exclus de la beneficiul gratierii anumite categorii de persoane (recidivisti) ori pedepsele aplicate pentru anumite fapte care depăsesc o anumită limită. Se mai arată că exceptia invocată este operantă în privinta tuturor persoanelor condamnate pentru faptele mentionate în textul criticat. În concluzie, instanta apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 181 din Legea nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului, cu modificările ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al acestei institutii.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât textele criticate nu au caracter discriminatoriu. Se arată în acest sens că art. 16 alin. (1) din Constitutie, republicată, trebuie interpretat în legătură cu criteriile de nediscriminare prevăzute de art. 4 din Legea fundamentală, iar Legea nr. 543/2002 nu a reglementat în mod diferit beneficiul gratierii în functie de aceste criterii.

Totodată se consideră că textele criticate nu contravin prevederilor art. 15 alin. (2) din Constitutie, republicată, întrucât acestea nu contin nici o dispozitie de excludere a aplicării de către instanta de judecată a legii penale mai favorabile.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile art. 4 alin. (2) lit. A pct. 12 din Legea nr. 543/2002 nu contravin prevederilor din Constitutie invocate de autoarea exceptiei, deoarece, potrivit normelor criticate, toti infractorii aflati în aceeasi situatie beneficiază ori sunt exceptati de la beneficiul gratierii, deopotrivă, în raport cu natura infractiunii si continutul acesteia, în formularea legală în vigoare la data săvârsirii infractiunii. De asemenea, condamnatii care au săvârsit infractiuni diferite sau de aceeasi natură, dar în perioade diferite, când legea penală a reglementat în redactări diferite continutul infractiunilor respective, se află în situatii diferite, ceea ce permite instituirea unui tratament juridic diferentiat, conform liberei optiuni a legiuitorului. Se mai arată că, întrucât dispozitiile criticate nu contin nici o prevedere de excludere a aplicării legii penale mai favorabile, acestea nu contravin prevederilor art. 15 alin. (2) din Constitutie, republicată. În concluzie, Avocatul Poporului consideră că exceptia este neîntemeiată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile  Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, precum si ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 4 alin. (2) lit. A pct. 12 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si înlăturarea unor măsuri si sanctiuni, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 726 din 4 octombrie 2002, dispozitii care au următoarea redactare: “Nu beneficiază de prevederile art. 1-3 cei cărora li s-au aplicat pedepse sau măsuri educative pentru următoarele infractiuni:

A) Infractiuni reglementate de Codul penal: [...] 12. furtul de autovehicule, precum si furtul calificat, prevăzute în art. 209 alin. 1 lit. a), b), d) si g), alin. 2 si 3 în redactarea anterioară Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 207/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 22 noiembrie 2000, în art. 209 alin. 1-4 în redactarea anterioară Legii nr. 456/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 207/2000 privind modificarea si completarea Codului penal si a Codului de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, si în art. 209 alin. 2-4, în redactarea în vigoare.”

Autoarea exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile art. 15 alin. (2) din Constitutie, republicată, care stabilesc că legea dispune numai pentru viitor, si ale art. 16 alin. (1) din Constitutie, republicată, referitoare la egalitatea cetătenilor în fata legii, fără privilegii si fără discriminări.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate invocată, Curtea constată că jurisprudenta sa în materie este constantă, în sensul considerării dispozitiilor art. 4 alin. (2) lit. A pct. 12 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si înlăturarea unor măsuri si sanctiuni ca fiind constitutionale (Decizia nr. 88 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 10 aprilie 2003, Decizia nr. 341 din 16 septembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 725 din 17 octombrie 2003, si Decizia nr. 364 din 30 septembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 829 din 22 noiembrie 2003).

În considerentele deciziilor mentionate, Curtea a retinut, în ceea ce priveste pretinsa contrarietate a textelor de lege criticate cu dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie, republicată, că Legea nr. 543/2002 reprezintă un act de clementă, exercitat de Parlament în temeiul prerogativelor sale constitutionale si conform politicii penale a statului, asa încât stabilirea prin acest act normativ a criteriilor de determinare a pedepselor care se gratiază, precum si a infractiunilor pentru săvârsirea cărora nu se aplică iertarea de pedeapsă intră în competenta exclusivă a legiuitorului.

Curtea a mai retinut că, potrivit dispozitiilor legale criticate, toti infractorii aflati în aceeasi situatie beneficiază ori sunt exceptati de la beneficiul gratierii, deopotrivă, în raport cu natura infractiunii si a continutului acesteia în formularea legală în vigoare la data săvârsirii infractiunii.

De asemenea, în ceea ce priveste condamnatii care au săvârsit infractiuni diferite sau chiar de aceeasi natură, dar în perioade diferite, când legea penală a reglementat în redactări diferite continutul infractiunilor respective, acestia se află, evident, în situatii diferite, ceea ce permite si instituirea unui tratament juridic diferentiat, conform optiunii libere a legiuitorului, asa încât nu poate fi primită sustinerea potrivit căreia normele criticate ar încălca dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie, republicată.

Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală, Curtea a retinut că normele criticate nu contin nici o dispozitie de excludere a aplicării de către instanta de judecată a legii penale mai favorabile si, prin urmare, nu contravin textului constitutional invocat.

Solutia adoptată si considerentele deciziilor citate sunt valabile si în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicată, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si al art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (2) lit. A pct. 12 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si înlăturarea unor măsuri si sanctiuni, exceptie ridicată de Steluta Stefu în Dosarul nr. 3.225/2003 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia I penală.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 29 aprilie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent,

Florentina Geangu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor tehnice privind măsurarea tonajului navelor maritime care arborează pavilionul român si nu efectuează voiaje internationale, cod MTCT.ANR-TNM-2004

 

În temeiul prevederilor art. 16 alin. (3), art. 25 alin. (1) si ale art. 26 din Ordonanta Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval, republicată, si ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului,

ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele tehnice privind măsurarea tonajului navelor maritime care arborează pavilionul român si nu efectuează voiaje internationale, cod MTCT.ANR-TNM-2004, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Autoritatea Navală Română va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare la 30 de zile de la data publicării acestuia.

Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin orice dispozitii contrare îsi încetează aplicabilitatea.

 

p. Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Ileana Tureanu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 6 mai 2004.

Nr. 885.

 

ANEXĂ

 

NORME TEHNICE

privind măsurarea tonajului navelor maritime care arborează pavilionul român si nu efectuează voiaje internationale, cod MTCT.ANR-TNM-2004

 

ARTICOLUL 1

Obiectul

 

Prezentele norme tehnice stabilesc o metodologie de calcul si de certificare a tonajului navelor maritime care arborează pavilionul român si nu efectuează voiaje internationale, asemănătoare cu metodologia aplicată pentru navele care intră sub incidenta Conventiei internationale asupra măsurării tonajului navelor, încheiată la Londra la 23 iunie 1969, si, respectiv, cu metodologia aplicată pentru navele si ambarcatiunile de pescuit care sunt sub incidenta Ordinului ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 228/2003 pentru aprobarea Normelor tehnice privind măsurarea tonajului navelor si ambarcatiunilor de pescuit, cod MTCT.ANR-INPESC-2003.

 

ARTICOLUL 2

Domeniul de aplicare

 

(1) Prezentele norme tehnice se aplică navelor prevăzute la art. 1, având lungimea maximă de gabarit (Lmax) de 5 m si mai mult.

(2) Prezentele norme tehnice se aplică:

a) navelor noi;

b) navelor existente care se reconstruiesc sau la care se fac modificări si transformări importante;

c) navelor existente care până în prezent nu au avut certificat de tonaj;

d) navelor existente, la cererea armatorului, dacă acesta doreste modificarea tonajului calculat anterior, conform altor reguli.

(3) Pentru navele existente prevăzute la alin. (2) lit. c), calculul si certificarea tonajului conform prezentelor norme tehnice trebuie să se realizeze în maximum 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului ordin.

(4) La navele existente, pentru care armatorii nu cer în mod expres aplicarea prezentelor norme tehnice, Autoritatea Navală Română (ANR) va elibera certificate de tonaj. Modelul certificatului de tonaj este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentele norme tehnice. În noile certificate vor fi înscrise valorile tonajelor din vechile certificate. Preschimbarea certificatelor de tonaj se va face gratuit, la prima inspectie tehnică efectuată navelor în cauză de către ANR, ce se va efectua după intrarea în vigoare a prezentului ordin.

(5) Ambarcatiunile si navele de agrement cu lungimi maxime de gabarit de până la 15 m pot fi exceptate de la calculul si certificarea tonajului conform prezentelor norme tehnice. Pentru acestea, aplicarea prezentelor norme tehnice se va face optional, la cererea armatorului.

 

ARTICOLUL 3

Definitii

 

În întelesul prezentelor norme tehnice, termenii de mai jos se definesc după cum urmează:

1. ANR - Autoritatea Navală Română;

2. tonajul navei - notiune care cuprinde tonajul brut (GT) si tonajul net (NT) al unei nave;

3. tonajul brut (GT) este un parametru adimensional care reflectă mărimea unei nave;

4. tonajul net (NT) este un parametru adimensional care reflectă capacitatea de utilizare a unei nave;

5. Conventia de tonaj ‘69 înseamnă Conventia internatională asupra măsurării tonajului navelor, încheiată la Londra la 23 iunie 1969, la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 23/1976;

6. voiaj international este un voiaj spre si dinspre un port din afara României;

7. navă nouă este o navă a cărei chilă a fost pusă sau se află într-un stadiu de constructie echivalent la data sau ulterior datei de intrare în vigoare a prezentului ordin;

8. navă existentă este o navă care nu este navă nouă;

9. puntea superioară [asa cum este definită de Regula 2(1) din anexa I la Conventia de tonaj ‘69] este puntea completă cea mai de sus, expusă intemperiilor si mării, care are toate deschiderile situate în părtile expuse, prevăzute cu dispozitive permanente de închidere etanse si sub care toate deschiderile practicate în bordajele navei sunt prevăzute cu dispozitive permanente de închidere etanse. În cazurile în care puntea superioară prezintă trepte, se iau ca punte superioară linia părtii inferioare a puntii expuse intemperiilor si prelungirea sa paralelă cu partea superioară a aceste punti;

10. lungimea navei (L) [asa cum este definită de art. 2(8) din Conventia de tonaj ‘69] este lungimea egală cu 96% din lungimea totală a liniei de plutire situată la o distantă egală cu 85% din înăltimea de constructie minimă măsurată în metri (cu o precizie de două zecimale) de la fata superioară a chilei sau egală cu distanta dintre muchia prova a etravei si axa arborelui cârmei la această plutire, dacă aceasta este mai mare. La navele proiectate pentru a naviga cu chila înclinată, plutirea la care este măsurată lungimea trebuie să fie paralelă cu plutirea prevăzută la plină încărcare;

11. lungimea maximă de gabarit a navei (Lmax) este distanta longitudinală măsurată în metri (cu o precizie de două zecimale) dintre punctul cel mai îndepărtat din provă al etravei si punctul situat cel mai în pupă al etamboului. În sensul acestei definitii se consideră că:

a) etrava include structura etansă a corpului, teuga si parapetul, dacă există, si exclude bompresul si balustradele de sigurantă;

b) etamboul include structura etansă a corpului, oglinda, duneta si parapetul si exclude balustradele de sigurantă, tangonetul, masina de propulsie, instalatia de guvernare si cârma, precum si diversele scări si platforme;

12. lătimea navei (B) [asa cum este definită de Regula 2(3) din anexa I la Conventia de tonaj ‘69] este lătimea maximă, la mijlocul navei, măsurată în metri (cu o precizie de două zecimale), între liniile teoretice ale coastelor pentru navele cu învelis metalic si măsurată între fetele exterioare ale bordajului pentru navele având corpul din alt material;

13. înăltimea de constructie a navei (D) [asa cum este definită de Regula 2(2) din anexa I la Conventia de tonaj ‘69] este distanta verticală minimă măsurată în metri (cu o precizie de două zecimale), în bord, de la marginea superioară a chilei până la fata inferioară a puntii superioare. La navele din lemn sau din material compozit, această distantă este măsurată plecându-se de la muchia inferioară a baturii chilei. Atunci când formele părtii inferioare ale sectiunii maestre sunt scobite sau când există galborduri groase, această distantă este măsurată plecându-se de la punctul unde prelungirea părtii plate a fundului spre planul diametral taie fetele laterale ale chilei.

Pe o navă având tabla lăcrimară rotunjită, înăltimea de constructie se măsoară până la punctul de intersectie a liniei teoretice a puntii cu linia teoretică a bordajului, prelungite ca si când îmbinarea lăcrimară-centură ar fi de formă unghiulară.

Atunci când puntea superioară este în trepte si când partea înăltată a acestei punti se găseste deasupra punctului unde trebuie să se determine înăltimea de constructie, aceasta din urmă se măsoară până la o linie de referintă prelungind linia părtii inferioare a puntii paralel cu partea înăltată;

14. ambarcatiune de agrement este orice ambarcatiune care este destinată să fie utilizată în scopuri recreative si sportive de agrement, necomerciale, indiferent de tip si de modul de propulsie, al cărei corp are lungimea maximă Lmax de până la 24 m;

15. nave de agrement sunt velierele si iahturile, indiferent de deplasament, construite si echipate pentru călătorii de lungă durată, precum si cele destinate activitătilor sportive si de agrement, necomerciale.

 

ARTICOLUL 4

Tonajul brut

 

(1) Tonajul brut (GT) al navelor cu lungimea maximă de gabarit (Lmax) de 15 m si mai mare se calculează conform prevederilor anexei I la Conventia de tonaj ‘69.

(2) Tonajul brut (GT) al navelor cu lungimea maximă de gabarit (Lmax) mai mică de 15 m se calculează cu următoarea formulă:

GT = K x V,

unde:

K = 0,2 + 0,02 x log10V

V - volum în m3, calculat cu formula:

V = a x (Lmax x B x D)

a - coeficient functie de Lmax, calculat cu următoarea formulă:

a = 0,5194 + 0,0145 x Lmax, dar nu mai mic de 0,6.

(3) Valoarea tonajului brut obtinută din calcul se va rotunji pentru a fi exprimată prin cel mai apropiat număr întreg.

 

ARTICOLUL 5

Tonajul net

 

(1) Tonajul net (NT) al navelor cu lungimea maximă de gabarit (Lmax) de 15 m si mai mare se calculează conform prevederilor anexei I la Conventia de tonaj ‘69.

(2) Tonajul net (NT) al navelor cu lungimea maximă de gabarit (Lmax) mai mică de 15 m se calculează cu următoarea formulă:

NT = 0,3 x GT,

unde GT este tonajul brut calculat conform formulei de la art. 4 alin. (2).

(3) Valoarea tonajului net obtinută din calcul se va rotunji pentru a fi exprimată prin cel mai apropiat număr întreg.

 

ARTICOLUL 6

Măsurători si calcule

 

(1) Dimensiunile unei nave, precum si toate mărimile liniare care definesc forma si mărimea spatiilor pentru calculul tonajului trebuie stabilite fie prin măsurători directe la bord, fie din planurile de constructie ale navei.

(2) Toate volumele cuprinse în calculul tonajului sunt măsurate, oricare ar fi sistemele de izolare sau alte amenajări, până la fata interioară a bordajului sau a tablelor care delimitează structura, în cazul navelor din metal, si până la fata exterioară a bordajului sau până la fata interioară a suprafetelor care delimitează structura, în cazul navelor construite din alt material.

(3) Volumele spatiilor luate în considerare se calculează prin metode universal admise si cu o precizie apreciată ca acceptată.

(4) Măsurătorile si calculele de tonaj fac obiectul unei documentatii care poate fi întocmită de ANR sau de persoane ori institutii competente specializate. Documentatia întocmită de persoane sau institutii competente specializate privind calculul tonajului unei nave trebuie să aibă viza ANR prin care se atestă corectitudinea acesteia.

 

ARTICOLUL 7

Certificarea

 

(1) Navelor care sunt sub incidenta prezentelor norme tehnice li se va elibera Certificatul de tonaj pentru navă maritimă, având forma si continutul conform modelului prevăzut în anexă.

(2) Certificatul se eliberează în trei exemplare, din care un exemplar pentru bordul navei, un exemplar pentru armator si un exemplar la ANR. Eliberarea unor copii suplimentare se poate face numai la cererea armatorului, contra cost, conform tarifelor în vigoare.

(3) Armatorul navei are obligatia să păstreze, împreună cu Certificatul de tonaj pentru navă maritimă, calculul de tonaj aprobat de ANR.

 

ANEXĂ*)

la normele tehnice

 

ACTE ALE CASEI NATIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

CASA NATIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

DECIZIE

privind aprobarea Standardelor pentru acreditarea furnizorilor de servicii medicale de urgentă prespitalicească

 

Având în vedere prevederile:

- art. 37 alin. (2) si art. 76 alin. (1) lit. p) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 20 noiembrie 2002, cu modificările si completările ulterioare,

- art. 1 din Hotărârea Consiliului de administratie al Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 14 din 29 aprilie 2004,

în temeiul dispozitiilor art. 77 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150/2002, cu modificările si completările ulterioare,

presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate emite următoarea decizie:

Art. 1. - Se aprobă Standardele pentru acreditarea furnizorilor de servicii medicale de urgentă prespitalicească, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 2. - Directiile de specialitate ale Casei Nationale de Asigurări de Sănătate, casele de asigurări de sănătate, Subcomisia natională de acreditare a furnizorilor de servicii medicale de urgentă prespitalicească si transport sanitar, comisiile judetene de acreditare a furnizorilor de servicii medicale de urgentă prespitalicească si transport sanitar si a municipiului Bucuresti, comisia din sistemul apărării, ordinii publice, sigurantei nationale si autoritătii judecătoresti, comisia din sistemul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si furnizorii de servicii medicale de urgentă prespitalicească si transport sanitar vor duce la îndeplinire prevederile prezentei decizii.

Art. 3. - Prezenta decizie va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate,

Cristian Celea

 

Bucuresti, 4 mai 2004.

Nr. 231.

 

ANEXĂ

 

STANDARDE

pentru acreditarea furnizorilor de servicii medicale de urgentă prespitalicească

 

I. Standarde referitoare la organizare

1. Furnizorul de servicii medicale de urgentă prespitalicească are statut legal din care rezultă că are ca obiect de activitate furnizarea de servicii medicale de urgentă prespitalicească.

2. Furnizorul de servicii medicale de urgentă prespitalicească detine autorizatie de functionare emisă de directia de sănătate publică în baza unui act normativ referitor la autorizarea furnizorilor de servicii medicale de urgentă prespitalicească, act care atestă că poate să furnizeze servicii medicale de urgentă prespitalicească, cu specificarea acestor servicii.

3. Furnizorul de servicii medicale de urgentă prespitalicească are autorizatie sanitară de functionare valabilă, emisă de directia de sănătate publică atât pentru sediul central, cât si pentru substatii.

4. Furnizorul de servicii medicale de urgentă prespitalicească are un regulament de organizare si functionare de care întregul personal a luat cunostintă în scris.

II. Standarde referitoare la resursele fizice

5. Furnizorul de servicii medicale de urgentă prespitalicească are un sediu central si substatii aflate în spatii de care dispune în mod legal.

6. Vehiculele, navele si aeronavele utilizate de furnizorul de servicii medicale de urgentă prespitalicească sunt înmatriculate legal de către autoritatea competentă si sunt utilizate conform normelor specifice în vigoare (inspectie tehnică, după caz).

7. Ambulantele utilizate de furnizorul de servicii medicale de urgentă prespitalicească pot fi utilizate pentru aceste scopuri numai dacă îndeplinesc conditiile prevăzute în actele normative în vigoare.

8. Materialele medicale utilizate în cadrul activitătii de servicii medicale de urgentă prespitalicească sunt înregistrate si depozitate în mod adecvat.

9. La sediul furnizorului de servicii medicale de urgentă prespitalicească există un dispecerat desemnat ca atare, cu cel putin un aparat telefonic functional, care are alocat un număr de apel.

10. La dispeceratul furnizorului de servicii medicale de urgentă prespitalicească există cel putin o statie radio functională.

11. La bordul fiecărui vehicul, fiecărei nave si aeronave folosite de furnizorul de servicii medicale de urgentă prespitalicească în asistenta medicală de urgentă există cel putin o statie radio functională în contact cu dispeceratul furnizorului.

12. Vehiculele, navele si aeronavele utilizate de furnizorul de servicii medicale de urgentă prespitalicească detin licentă legală pentru utilizarea frecventelor radio.

13. Echipamentele medicale instalate pe vehiculele, navele si aeronavele folosite de furnizorul de servicii medicale de urgentă prespitalicească sunt avizate de autoritatea în domeniu si au verificarea metrologică valabilă.

III. Standarde referitoare la resursele umane

14. Personalul medical are autorizatie de liberă practică valabilă, iar celălalt personal are diplomă de studii si instruirea corespunzătoare activitătii pe care o desfăsoară, atestată printr-un act recunoscut de autoritatea de reglementare în domeniu.

15. Există un tabel centralizator cu termenele de valabilitate a autorizatiilor de liberă practică valabile si declaratii pe propria răspundere ale medicilor si asistentilor medicali, conform cărora acestia se obligă să obtină autorizatii de liberă practică înainte de expirarea termenului de valabilitate a celei anterioare.

16. Conducătorul auto al ambulantei are cel putin cunostinte privind sustinerea primară a functiilor vitale (BLS), atestate printr-un certificat.

17. Fiecare persoană care lucrează în cadrul organizatiei furnizoare de servicii medicale de urgentă prespitalicească are o fisă de post în care sunt mentionate atributiile; fisa postului este semnată de titular.

18. Fiecare persoană care lucrează în cadrul furnizorului de servicii medicale de urgentă prespitalicească este angajată legal.

19. Medicii si asistentii medicali au asigurare de răspundere civilă (malpraxis) în vigoare.

20. Vehiculele, navele si aeronavele utilizate de furnizorul de servicii medicale de urgentă prespitalicească sunt conduse de personal calificat care detine documente valabile pentru conducerea mijlocului de transport.

21. Tot personalul este cuprins într-un program de pregătire profesională continuă, iar personalul nou-angajat beneficiază de un program de orientare la locul de muncă de cel putin două săptămâni.

22. Activitatea fiecărei persoane care lucrează în cadrul organizatiei furnizoare de servicii medicale de urgentă prespitalicească este evaluată periodic, cel putin anual.

IV. Standarde referitoare la servicii

23. Furnizorul de servicii medicale de urgentă prespitalicească acordă servicii în mod nediscriminatoriu, prevedere mentionată în regulamentul de organizare si functionare.

24. Furnizorul de servicii medicale de urgentă prespitalicească foloseste pentru manevre care implică solutii de continuitate materiale medicale sterile de unică folosintă, iar în cazul instrumentelor refolosibile, le sterilizează în mod adecvat.

25. Există o înregistrare medicală pentru fiecare pacient (fisa de solicitare) unde sunt consemnate cel putin: gradul de urgentă, numărul de înmatriculare al ambulantei, componenta echipajului, datele de identificare a pacientului, simptomatologia si tratamentul aplicat.

26. Există un registru unic de evidentă a activitătii ambulantelor, care este operat la zi si care contine cel putin: nr. de înregistrare, numele si prenumele pacientului, vârsta pacientului, adresa pacientului, motivul solicitării, echipajul si nr. de înmatriculare al ambulantei, modul de rezolvare.

27. În fisele de post este o mentiune expresă conform căreia întregul personal este obligat să păstreze confidentialitatea fată de terti (conform reglementărilor în vigoare) privind datele de identificare si serviciile medicale acordate fiecărui asigurat.

28. Toate ambulantele furnizorului de servicii medicale de urgentă trecute în diagrama turei de lucru sunt în stare de functionare si încadrate cu numărul de personal necesar tipului de servicii prestate.