MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 172 (XVI) - Nr. 175 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Luni, 1 martie 2004

SUMAR

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

119. - Hotãrâre privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piatã a masinilor industriale

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

56. - Ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale privind aprobarea tarifelor percepute pentru actele eliberate de Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale în exercitarea atributiilor sale

77. - Ordin al ministrului economiei si comertului pentru înlocuirea anexelor nr. 1 si 2 la Norma tehnicã de verificare a mijloacelor de joc - Cerinte generale - N.T.V.-01-2000, aprobatã prin Ordinul ministrului industriei si comertului nr. 184/2000

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piatã a masinilor industriale

Având în vedere prevederile art. 69 si 70 din Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, si Comunitãtile Europene si statele membre ale acestora, pe de altã parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, ratificat prin Legea nr. 20/1993,

în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicatã, al art. 5 alin. (1) din Legea protectiei muncii nr. 90/1996, republicatã, cu modificãrile ulterioare, si al art. 5 alin. (2) din Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitãtii produselor, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - (1) Prezenta hotãrâre se aplicã masinilor industriale, denumite în continuare masini din productia internã, precum si acelora importate, stabilind cerintele esentiale de sãnãtate si securitate specifice acestora, prevãzute în anexa nr. 1.

(2) Prezenta hotãrâre se aplicã si componentelor de securitate introduse pe piatã separat.

Art. 2. - (1) În sensul prezentei hotãrâri, urmãtorii termeni se definesc astfel:

1. masinã:

a) un ansamblu de pãrti sau componente legate între ele, dintre care cel putin una este în miscare, cu sisteme de actionare, circuite de comandã si putere adecvate si altele asemenea, reunite pentru un anumit scop, în special pentru prelucrarea, tratarea, transportarea sau ambalarea unui material;

b) un ansamblu de masini care, în scopul de a ajunge la acelasi rezultat, sunt dispuse si comandate astfel încât sã functioneze ca un întreg;

c) un echipament interschimbabil care modificã functionarea unei masini si care este introdus pe piatã în scopul de a fi asamblat chiar de cãtre operator cu o masinã sau cu o serie de masini diferite ori cu un vehicul-tractor, în mãsura în care acest echipament nu este o piesã de schimb sau o unealtã;

2. componentã de securitate - componentã care, cu conditia sã nu fie un echipament interschimbabil, este introdusã pe piatã de producãtor sau de reprezentantul sãu autorizat, pentru a îndeplini o functie de securitate atunci când este utilizatã si a cãrei defectare sau functionare necorespunzãtoare pericliteazã securitatea sau sãnãtatea persoanelor expuse.

(2) Termenii definiti la alin. (1) se completeazã cu termenii definiti la art. 4 din Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitãtii produselor, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

Art. 3. - (1) Prevederile prezentei hotãrâri nu se aplicã:

a) masinilor a cãror singurã sursã de energie este forta umanã, aplicatã direct, cu exceptia celor utilizate pentru ridicarea sau coborârea sarcinilor;

b) dispozitivelor medicale;

c) echipamentelor specifice utilizate în bâlciuri si/sau parcuri de distractie;

d) cazanelor de abur si recipientelor sub presiune;

e) masinilor special proiectate sau puse în functiune pentru utilizare în domeniul nuclear si care, în cazul unei defectãri, pot provoca o emisie radioactivã;

f) surselor radioactive încorporate într-o masinã;

g) armelor de foc;

h) rezervoarelor de stocare si conductelor de transport pentru petrol, motorinã, lichide inflamabile si substante periculoase;

i) mijloacelor de transport, cum ar fi vehiculele si remorcile destinate numai transportului aerian, rutier, feroviar, naval, de mãrfuri si/sau persoane. Vehiculele utilizate în industria extractivã de minereuri nu sunt excluse;

j) navelor maritime si platformelor maritime, inclusiv echipamentelor de la bordul acestor nave sau platforme;

k) instalatiilor cu cablu, inclusiv funicularelor, pentru transportul public sau privat de persoane;

l) tractoarelor agricole si forestiere;

m) masinilor speciale proiectate si construite în scop militar sau de mentinere a ordinii publice;

n) ascensoarelor care servesc în mod permanent niveluri precizate ale clãdirilor si constructiilor, având o cabinã care se deplaseazã de-a lungul unor ghidaje rigide a cãror înclinatie fatã de orizontalã este mai mare de 15 grade, destinate transportãrii persoanelor, persoanelor si mãrfurilor sau numai a mãrfurilor, în cazul în care cabina este accesibilã, în sensul cã o persoanã poate intra fãrã dificultate în cabina care este echipatã cu organe de comandã în interior sau la îndemâna persoanei respective;

o) mijloacelor de transport pe sinã, cu pinion si cremalierã, pentru persoane;

p) instalatiilor de extractie care echipeazã puturile de minã;

r) elevatoarelor teatrale;

s) ascensoarelor de santier destinate pentru ridicarea persoanelor sau a persoanelor si mãrfurilor.

(2) Atunci când, pentru o masinã sau o componentã de securitate, riscurile prevãzute de prezenta hotãrâre sunt tratate, în totalitate sau partial, de alte reglementãri specifice, armonizate cu legislatia Uniunii Europene, prezenta hotãrâre nu se aplicã sau înceteazã sã se aplice pentru acele masini sau componente de securitate si pentru acele riscuri, de la data aplicãrii acelor reglementãri specifice.

(3) Atunci când la o masinã riscurile sunt în principal de naturã electricã, acesteia i se aplicã în mod exclusiv Hotãrârea Guvernului nr. 457/2003 privind asigurarea securitãtii utilizatorilor de echipamente electrice de joasã tensiune, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

CAPITOLUL II

Conditii de introducere pe piatã

Art. 4. - Masinile si componentele de securitate prevãzute la art. 2 alin. (1) trebuie sã satisfacã cerintele esentiale de sãnãtate si securitate care le sunt aplicabile, prevãzute în anexa nr. 1.

Art. 5. - (1) Se admit introducerea pe piatã si punerea în functiune a masinilor si a componentelor de securitate prevãzute la art. 2 alin. (1) numai dacã, atunci când sunt corespunzãtor instalate, întretinute si utilizate conform destinatiei lor, nu afecteazã securitatea si sãnãtatea persoanelor sau, dupã caz, a animalelor domestice ori a bunurilor.

(2) Autoritãtile publice pot emite, dacã este necesar, reglementãri care cuprind cerinte specifice pentru protectia persoanelor, în special a angajatilor care utilizeazã masini sau componente de securitate. Respectivele reglementãri nu pot aduce modificãri masinilor si componentelor de securitate, care sã contravinã prevederilor prezentei hotãrâri.

(3) Cu ocazia târgurilor, expozitiilor, demonstratiilor tehnice si altele asemenea, masinile sau componentele de securitate care nu sunt conforme cu prevederile prezentei hotãrâri pot fi expuse cu conditia ca un indicator vizibil sã indice clar faptul cã astfel de masini sau componente de securitate nu sunt conforme cu prevederile prezentei hotãrâri si nu pot fi puse în vânzare pânã când nu sunt aduse în stare de conformitate de cãtre producãtor sau de reprezentantul autorizat al acestuia. În timpul demonstratiilor se vor lua mãsuri de securitate corespunzãtoare pentru a se asigura protectia persoanelor.

Art. 6. - (1) Introducerea pe piatã si punerea în functiune a masinilor sau componentelor de securitate care sunt conforme cu prevederile prezentei hotãrâri nu pot fi interzise, restrânse sau împiedicate.

(2) Introducerea pe piatã a masinilor nu poate fi interzisã, restrânsã sau împiedicatã în cazul în care producãtorul sau reprezentantul sãu autorizat declarã, în conformitate cu prevederile lit. B din anexa nr. 2, cã acestea urmeazã sã fie încorporate într-o masinã sau asamblate cu altã masinã în vederea constituirii unei masini care face obiectul prezentei hotãrâri, cu exceptia cazului în care acestea pot functiona în mod independent.

(3) Echipamentul interschimbabil prevãzut la art. 2 alin. (1) pct. 1 lit. c) trebuie sã poarte în toate cazurile marcajul european de conformitate, denumit în continuare marcaj CE, si sã fie însotit de declaratia de conformitate EC prevãzutã la lit. A din anexa nr. 2.

(4) Introducerea pe piatã a componentelor de securitate definite la art. 2 alin. (1) pct. 2 nu poate fi interzisã, restrânsã sau împiedicatã dacã sunt însotite de declaratia de conformitate EC a producãtorului sau a reprezentantului sãu autorizat, conform lit. C din anexa nr. 2.

Art. 7. - Se considerã ca fiind în conformitate cu toate prevederile prezentei hotãrâri, inclusiv cu procedurile de evaluare a conformitãtii prevãzute în cap. III:

a) masinile care poartã marcajul CE, aplicat de producãtor sau de reprezentantul autorizat al acestuia, si care sunt însotite de declaratia de conformitate EC prevãzutã la lit. A din anexa nr. 2;

b) componentele de securitate, însotite de declaratia de conformitate EC prevãzutã la lit. C din anexa nr. 2.

Art. 8. - (1) Masinile si componentele de securitate fabricate conform prevederilor unui standard român si/sau ale unui standard national al unui stat membru al Uniunii Europene, care adoptã un standard european armonizat al cãrui numãr de referintã a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, care acoperã una sau mai multe cerinte esentiale de securitate si sãnãtate, se considerã cã îndeplinesc cerintele esentiale relevante.

(2) Lista standardelor române care adoptã standardele europene armonizate referitoare la masini si componente de securitate se aprobã prin ordin al ministrului muncii, solidaritãtii sociale si familiei si se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I. Aceastã listã va fi actualizatã periodic.

(3) În absenta standardelor armonizate, Ministerul Muncii, Solidaritãtii Sociale si Familiei va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, lista standardelor si specificatiile tehnice nationale existente, considerate importante sau relevante pentru implementarea corespunzãtoare a cerintelor esentiale de securitate si sãnãtate prevãzute în anexa nr. 1.

(4) În situatia în care se constatã cã un standard prevãzut la alin. (1) nu satisface în totalitate cerintele esentiale prevãzute la art. 4, Ministerul Muncii, Solidaritãtii Sociale si Familiei înstiinteazã Comitetul Permanent de pe lângã Comisia Europeanã. Ministerul Muncii, Solidaritãtii Sociale si Familiei va duce la îndeplinire decizia adoptatã de Comitetul Permanent de pe lângã Comisia Europeanã, conform prevederilor Hotãrârii Guvernului nr. 1.587/2002 privind mãsurile pentru organizarea si realizarea schimbului de informatii în domeniul standardelor si reglementãrilor tehnice, precum si al regulilor referitoare la serviciile societãtii informationale între România si statele membre ale Uniunii Europene, precum si Comisia Europeanã.

Art. 9. - (1) În cazul în care organul de control prevãzut la art. 20 constatã cã masinile care poartã marcajul CE sau componentele de securitate însotite de declaratia de conformitate EC, utilizate conform destinatiei prevãzute, pot periclita securitatea persoanelor si, atunci când este cazul, a animalelor domestice sau a bunurilor, acesta trebuie sã ia mãsuri pentru a retrage astfel de masini sau componente de securitate de pe piatã, pentru a interzice introducerea lor pe piatã, punerea în functiune sau utilizarea lor ori pentru a le restrânge libera circulatie.

(2) Organul de control informeazã în scris Ministerul Muncii, Solidaritãtii Sociale si Familiei asupra mãsurilor luate, indicând motivele care au stat la baza deciziilor sale si, în principal, dacã neconformitatea se datoreazã:

a) nerespectãrii cerintelor esentiale prevãzute la art. 4;

b) aplicãrii incorecte a standardelor prevãzute la art. 8 alin. (1);

c) unor deficiente ale standardelor prevãzute la art. 8 alin. (1).

(3) În cazul în care organul de control constatã cã o masinã care poartã marcajul CE sau o componentã de securitate însotitã de declaratia de conformitate EC nu este conformã cu prevederile prezentei hotãrâri, acesta trebuie sã ia mãsuri împotriva celui care a aplicat marcajul sau a emis declaratia de conformitate si informeazã Ministerul Muncii, Solidaritãtii Sociale si Familiei asupra deciziei sale.

(4) Ministerul Muncii, Solidaritãtii Sociale si Familiei va informa Comisia Europeanã si statele membre cu privire la mãsurile luate în baza prevederilor alin. (2) si (3).

CAPITOLUL III

Proceduri pentru evaluarea conformitãtii

Art. 10. - (1) Pentru a atesta conformitatea masinilor si componentelor de securitate cu prevederile prezentei hotãrâri, producãtorul sau reprezentantul autorizat al acestuia trebuie sã elaboreze o declaratie de conformitate EC pe baza modelului prevãzut, dupã caz, la lit. A sau lit. C din anexa nr. 2.

(2) În plus, fatã de prevederile alin. (1), numai în cazul masinilor, producãtorul sau reprezentantul sãu autorizat trebuie sã aplice pe masinã marcajul CE.

Art. 11. - (1) Înainte de introducerea pe piatã, producãtorul sau reprezentantul sãu autorizat are obligatia:

1. dacã masina nu este mentionatã în anexa nr. 4, sã elaboreze dosarul tehnic prevãzut în anexa nr. 5;

2. dacã masina este mentionatã în anexa nr. 4 si este fabricatã fãrã respectarea ori cu respectarea numai partialã a standardelor prevãzute la art. 8 alin. (1) sau, dacã nu existã astfel de standarde, sã supunã un exemplar al masinii examinãrii EC de tip, mentionatã în anexa nr. 6;

3. dacã masina este mentionatã în anexa nr. 4 si este fabricatã cu respectarea standardelor prevãzute la art. 8 alin. (1):

a) fie sã elaboreze dosarul tehnic mentionat în anexa nr. 6 si sã îl înainteze organismului notificat prevãzut la art. 16, care confirmã primirea dosarului cât mai curând cu putintã si îl pãstreazã;

b) fie sã supunã organismului notificat dosarul tehnic mentionat în anexa nr. 6, care verificã numai dacã standardele prevãzute la art. 8 alin. (1) au fost aplicate corect si emite un atestat de conformitate a dosarului tehnic respectiv;

c) fie sã supunã un exemplar al masinii examinãrii EC de tip, prevãzutã în anexa nr. 6.

(2) În cazul aplicãrii prevederilor alin. (1) pct. 3 lit. a), se aplicã, de asemenea, si prevederile pct. 5 si 7 din anexa nr. 6.

(3) În cazul aplicãrii prevederilor alin. (1) pct. 3 lit. b), se aplicã, de asemenea, si prevederile pct. 5, 6 si 7 din anexa nr. 6.

Art. 12. - (1) În cazul aplicãrii prevederilor art. 11 alin. (1) pct. 1 si pct. 3 lit. a) si b), declaratia de conformitate EC trebuie sã ateste numai conformitatea cu cerintele esentiale ale prezentei hotãrâri.

(2) În cazul aplicãrii prevederilor art. 11 alin. (1) pct. 2 si pct. 3 lit. c), declaratia de conformitate EC trebuie sã ateste conformitatea cu exemplarul tipului de masinã care a fost supus examinãrii EC de tip.

Art. 13. - Componentele de securitate sunt supuse procedurilor de certificare aplicabile masinilor în conformitate cu prevederile art. 11 si 12. În plus, la examinarea EC de tip organismul notificat verificã aptitudinea componentei de securitate de a îndeplini functiile de securitate declarate de producãtor.

Art. 14. - (1) În cazul în care masinile fac obiectul si al altor reglementãri, care se referã la alte aspecte si care prevãd, de asemenea, aplicarea marcajului CE, acesta trebuie sã indice si conformitatea masinilor cu dispozitiile acelor reglementãri.

(2) Atunci când una sau mai multe dintre reglementãrile prevãzute la alin. (1) lasã producãtorului, într-o perioadã tranzitorie, posibilitatea sã aleagã regimul de aplicare, marcajul CE indicã conformitatea numai cu dispozitiile reglementãrilor aplicate de producãtor. În acest caz, în documentele, notele sau instructiunile cerute de aceste reglementãri si care însotesc masinile respective trebuie trecute referiri la reglementãrile aplicate.

Art. 15. - (1) Atunci când nici producãtorul si nici reprezentantul sãu autorizat nu îndeplineste obligatiile prevãzute la art. 10-14, aceste obligatii revin persoanelor care introduc pe piatã masina sau componenta de securitate. Aceleasi obligatii se aplicã si celui care asambleazã masini sau pãrti ale acestora ori componente de securitate de diverse origini sau care construieste masina ori componenta de securitate pentru uzul propriu.

(2) Obligatiile prevãzute la alin. (1) nu se aplicã persoanelor care asambleazã un echipament interschimbabil cu o masinã sau cu un vehicul-tractor, asa cum este prevãzut la art. 2, cu conditia ca pãrtile componente sã fie compatibile si fiecare dintre acestea sã poarte marcajul CE si sã fie însotite de declaratia de conformitate EC.

CAPITOLUL IV

Organisme pentru evaluarea conformitãtii

Art. 16. - (1) Ministerul Muncii, Solidaritãtii Sociale si Familiei desemneazã, în vederea notificãrii de cãtre Comisia Europeanã, organismele care îndeplinesc procedurile prevãzute la cap. III, având în vedere criteriile minime prevãzute în anexa nr. 7.

(2) Se considerã cã organismele care îndeplinesc criteriile de evaluare prevãzute în standardele armonizate relevante îndeplinesc criteriile prevãzute în anexa nr. 7.

(3) Ministerul Muncii, Solidaritãtii Sociale si Familiei comunicã Comisiei Europene si statelor membre ale Uniunii Europene organismele pe care le-a desemnat, conform prevederilor alin. (1), si sarcinile specifice pe care acestea le vor executa, precum si numãrul lor de identificare alocat anterior de Comisia Europeanã.

(4) Lista organismelor notificate si numãrul acestora de identificare, precum si sarcinile specifice pentru care au fost notificate aceste organisme se publicã si se actualizeazã periodic în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Art. 17. - În cazul în care se constatã cã un organism notificat nu mai întruneste criteriile minime prevãzute în anexa nr. 7, Ministerul Muncii, Solidaritãtii Sociale si Familiei retrage notificarea organismului si informeazã Comisia Europeanã si statele membre ale Uniunii Europene.

CAPITOLUL V

Marcaje

Art. 18. - (1) Marcajul CE este format din initialele “CE” conform graficii modelului prevãzut în anexa nr. 3.

(2) Marcajul CE se aplicã pe masinã în mod distinctiv si vizibil, în conformitate cu prevederile pct. 1.7.4 din anexa nr. 1.

(3) Aplicarea pe masini a marcajelor care pot induce în eroare tertele pãrti în ceea ce priveste semnificatia si forma marcajului CE este interzisã. Orice alt marcaj poate fi aplicat pe masini, cu conditia ca vizibilitatea si lizibilitatea marcajului CE sã nu fie reduse.

Art. 19. - (1) În cazul în care organul de control constatã cã marcajul CE a fost aplicat în mod incorect, producãtorul sau reprezentantul autorizat al acestuia este obligat sã aducã produsul în stare de conformitate cu prevederile privind aplicarea marcajului si sã înceteze încãlcarea prevederilor prezentei hotãrâri.

(2) În cazul în care organul de control constatã cã neconformitatea prevãzutã la alin. (1) persistã, acesta trebuie sã ia toate mãsurile necesare de restrângere sau interzicere a introducerii pe piatã sau sã asigure retragerea de pe piatã a produsului, în conformitate cu prevederile prezentei hotãrâri.

CAPITOLUL VI

Supravegherea pietei

Art. 20. - Organul de control care verificã respectarea prevederilor prezentei hotãrâri si este responsabil pentru supravegherea pietei este Inspectia Muncii, organ de specialitate al administratiei publice centrale în subordinea Ministerului Muncii, Solidaritãtii Sociale si Familiei.

CAPITOLUL VII

Rãspunderi si sanctiuni

Art. 21. - (1) Constituie contraventii urmãtoarele fapte si se sanctioneazã dupã cum urmeazã:

a) nerespectarea prevederilor art. 4, cu amendã de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei, retragerea de pe piatã, interzicerea utilizãrii si a introducerii pe piatã si a punerii în functiune a produselor neconforme;

b) nerespectarea prevederilor art. 7 si ale art. 24 alin. (1), cu amendã de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei si interzicerea comercializãrii pânã la o datã stabilitã de organul de control de comun acord cu producãtorul sau cu reprezentantul autorizat al acestuia, dupã caz, pentru eliminarea neconformitãtilor;

c) nerespectarea prevederilor art. 11, cu amendã de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei si interzicerea comercializãrii pânã la o datã stabilitã de organul de control de comun acord cu producãtorul sau cu reprezentantul autorizat al acestuia, dupã caz, pentru eliminarea neconformitãtilor;

d) nerespectarea prevederilor art. 13, cu amendã de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei si interzicerea comercializãrii pânã la o datã stabilitã de organul de control de comun acord cu producãtorul sau cu reprezentantul autorizat al acestuia, dupã caz, pentru eliminarea neconformitãtilor;

e) nerespectarea prevederilor art. 18, cu amendã de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei, retragerea de pe piatã si/sau interzicerea introducerii pe piatã a produselor nemarcate sau marcate incorect.

(2) Dispozitiile referitoare la contraventiile prevãzute la alin. (1) se completeazã cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 180/2002, cu modificãrile ulterioare.

(3) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevãzute la alin. (1) se fac de cãtre personalul împuternicit din cadrul Inspectiei Muncii.

Art. 22. - (1) Orice mãsurã a Inspectiei Muncii luatã în baza prezentei hotãrâri, din care rezultã sanctiuni si restrictii de introducere pe piatã, punere în functiune sau necesitatea retragerii de pe piatã a masinilor sau componentelor de securitate, trebuie sã mentioneze motivarea în fapt si în drept a deciziei în conditiile prezentei hotãrâri si va fi adusã la cunostintã Ministerului Muncii, Solidaritãtii Sociale si Familiei.

(2) Mãsura se aduce la cunostintã celui sanctionat într-un interval de 72 de ore, precizându-se calea de contestatie legalã, termenul si organul competent sã solutioneze contestatia.

CAPITOLUL VIII

Dispozitii finale si tranzitorii

Art. 23. - Ministerul Muncii, Solidaritãtii Sociale si Familiei are obligatia sã ia mãsurile necesare privind informarea celor interesati în legãturã cu aplicarea prezentei hotãrâri.

Art. 24. - (1) Pânã la data intrãrii în vigoare a Protocolului european privind evaluarea conformitãtii si acceptarea produselor industriale - PECA ori pânã la data aderãrii României la Uniunea Europeanã, în situatia în care acest protocol nu este încheiat, se admit introducerea pe piatã si punerea în functiune si a masinilor care poartã marcaj national de conformitate CS, denumit în continuare marcaj CS, aplicat conform prevederilor art. 26, si a componentelor de securitate însotite de declaratia de conformitate CS. Elementele de identificare a marcajului CS sunt prevãzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 608/2001, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

(2) Marcajul national de conformitate CS nu va fi aplicat concomitent cu marcajul CE, în conditiile prezentei hotãrâri.

Art. 25. - (1) Pânã la data intrãrii în vigoare a Protocolului european privind evaluarea conformitãtii si acceptarea produselor industriale - PECA ori pânã la data aderãrii României la Uniunea Europeanã, în situatia în care acest protocol nu este încheiat, pentru realizarea procedurilor de evaluare a conformitãtii prevãzute de prezenta hotãrâre, Ministerul Muncii, Solidaritãtii Sociale si Familiei va recunoaste si va desemna organismele de certificare la nivel national.

(2) Ministerul Muncii, Solidaritãtii Sociale si Familiei va recunoaste si va desemna organismele de certificare la nivel national în baza unor norme metodologice ce vor fi elaborate avându-se în vedere criteriile minime prevãzute în anexa nr. 7, aprobate prin ordin al ministrului muncii, solidaritãtii sociale si familiei, care se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Lista organismelor de certificare la nivel national prevãzute la alin. (1), sarcinile specifice pentru care organismele au fost desemnate si numerele lor de identificare se aprobã prin ordin al ministrului muncii, solidaritãtii sociale si familiei, care se publicã si se actualizeazã, ori de câte ori este necesar, în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) În situatia în care evaluarea conformitãtii masinilor destinate pietei nationale se realizeazã prin utilizarea procedurilor prevãzute de prezenta hotãrâre, de cãtre organisme recunoscute si desemnate conform prevederilor alin. (1), producãtorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, dupã caz, trebuie sã aplice marcajul CS si sã emitã declaratia de conformitate CS.

(5) În cazul componentelor de securitate destinate pietei nationale se aplicã prevederile alin. (4), cu exceptia aplicãrii marcajului CS.

(6) Pânã la data intrãrii în vigoare a Protocolului european privind evaluarea conformitãtii si acceptarea produselor industriale - PECA ori pânã la data aderãrii României la Uniunea Europeanã, în situatia în care acest protocol nu este încheiat, prevederile prezentei hotãrâri referitoare atât la marcajul CE, cât si la declaratia de conformitate EC se aplicã si pentru produsele care poartã marcaj CS sau sunt însotite de declaratia de conformitate CS.

Art. 26. - (1) Producãtorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, dupã caz, care introduce pe piatã masini cu marcaj CS, are aceleasi responsabilitãti ca si în cazul celor prevãzute pentru masinile introduse pe piatã cu marcaj CE.

(2) În cazul componentelor de securitate însotite de declaratia de conformitate CS, producãtorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, dupã caz, are aceleasi responsabilitãti ca si în cazul celor prevãzute pentru componentele de securitate însotite de declaratia de conformitate EC.

(3) Mãsurile prevãzute la art. 22 se aplicã si în cazul masinilor introduse pe piatã cu marcaj CS, precum si componentelor de securitate însotite de declaratia de conformitate CS.

Art. 27. - De la data aderãrii României la Uniunea Europeanã vor fi admise la comercializare numai masinile si componentele de securitate care poartã marcajul CE si/sau sunt însotite de declaratia de conformitate EC.

Art. 28. - Certificatele emise pentru masini sau componente de securitate în baza legislatiei în vigoare la data publicãrii prezentei hotãrâri îsi mentin valabilitatea pânã la data expirãrii acestora, dar nu mai târziu de data intrãrii în vigoare a Protocolului european privind evaluarea conformitãtii si acceptarea produselor industriale - PECA ori pânã la data aderãrii României la Uniunea Europeanã, în situatia în care acest protocol nu este încheiat.

Art. 29. - Anexele nr. 1-7 fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.

Art. 30. - Prezenta hotãrâre intrã în vigoare la 120 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu exceptia prevederilor art. 8 alin. (4) si ale art. 9 alin. (4), care intrã în vigoare la data de 1 ianuarie 2007, precum si ale pct. 6 din anexa nr. 6, ale art. 16 alin. (3) si (4) si ale art. 17, care se aplicã de la data intrãrii în vigoare a Protocolului european privind evaluarea conformitãtii si acceptarea produselor industriale – PECA ori la data aderãrii României la Uniunea Europeanã, în situatia în care acest protocol nu este încheiat.

Art. 31. - La data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abrogã sectiunea A din Normele metodologice referitoare la certificarea calitãtii din punct de vedere al securitãtii muncii a echipamentelor tehnice, aprobate prin Ordinul ministrului muncii si protectiei sociale nr. 388/1996 privind aprobarea normelor metodologice în aplicarea prevederilor Legii protectiei muncii nr. 90/1996, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 15 octombrie 1996, cu modificãrile ulterioare.

Art. 32. - Prezenta hotãrâre transpune prevederile Directivei 98/37/EC - masini.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul muncii, solidaritãtii sociale si familiei,

Elena Dumitru

Ministrul economiei si comertului,

Dan Ioan Popescu

Bucuresti, 5 februarie 2004.

Nr. 119.

ANEXA Nr. 1

CERINTE ESENTIALE

pentru sãnãtate si securitate referitoare la proiectarea si construirea masinilor si componentelor de securitate

În sensul prezentei anexe, prin masinã se întelege fie o masinã, fie o componentã de securitate, asa cum sunt definite la art. 2 alin. (1) din hotãrâre.

OBSERVATII PRELIMINARE

1. Obligatiile prevãzute de cerintele esentiale pentru sãnãtate si securitate se aplicã numai atunci când pericolul respectiv existã pentru masina în cauzã, când aceasta este utilizatã în conditiile prevãzute de producãtor. În orice situatie, cerintele pct. 1.1.2, 1.7.4 si 1.7.5 se aplicã tuturor masinilor care fac obiectul prezentei hotãrâri.

2. Cerintele esentiale pentru sãnãtate si securitate enuntate în prezenta hotãrâre sunt obligatorii. Cu toate acestea, este posibil ca, datoritã nivelului de dezvoltare al tehnicii, obiectivele stabilite de ele sã nu poatã fi atinse. În acest caz, masinile trebuie sã fie proiectate si construite astfel încât sã se apropie cât mai mult posibil de aceste obiective.

3. Cerintele esentiale pentru sãnãtate si securitate au fost grupate în functie de pericolele pe care le acoperã.

Masinile pot prezenta o serie de pericole care se pot regãsi în mai multe din capitolele prezentei anexe.

Producãtorul are obligatia de a aprecia pericolele pentru a identifica pe cele care existã la masina sa; el trebuie apoi sã o proiecteze si sã o construiascã luând în considerare aceastã apreciere.

1. Cerinte esentiale pentru sãnãtate si securitate

1.1. Generalitãti

1.1.1. Definitii

În sensul prezentei anexe:

1. zonã periculoasã - orice zonã din interiorul si/sau în jurul masinii în care prezenta unei persoane expuse constituie un risc pentru sãnãtatea si securitatea sa;

2. persoanã expusã - orice persoanã aflatã integral sau partial într-o zonã periculoasã;

3. operator - persoana/persoanele însãrcinatã/însãrcinate cu instalarea, punerea în functiune, reglarea, mentenanta, curãtarea, repararea si transportarea masinii.

1.1.2. Principii de integrare a securitãtii

a) Masinile trebuie construite astfel încât sã fie apte sã-si îndeplineascã functia, sã poatã fi reglate si întretinute fãrã ca persoanele sã fie expuse riscului, atunci când aceste operatii se efectueazã în conditiile prevãzute de producãtor.

Scopul mãsurilor adoptate trebuie sã fie eliminarea oricãrui risc de accidentare pe întreaga duratã de viatã previzibilã a masinii, inclusiv fazele de montare si demontare, chiar în cazul în care riscurile de accidentare rezultã din situatii anormale previzibile.

b) La selectarea celor mai adecvate solutii, producãtorul trebuie sã aplice urmãtoarele principii, în ordinea indicatã:

- sã elimine sau sã reducã riscurile cât mai mult posibil (proiectare si construire de masini cu securitatea intrinsecã);

- sã adopte mãsurile de protectie necesare pentru riscurile care nu au putut fi eliminate;

- sã informeze utilizatorii despre riscurile remanente datorate eficacitãtii incomplete a mãsurilor de protectie adoptate, sã indice dacã este necesarã o pregãtire specialã si sã specifice, dacã este necesar, folosirea unui echipament individual de protectie.

c) La proiectarea si construirea masinilor si la elaborarea instructiunilor producãtorul trebuie sã ia în considerare nu numai utilizarea normalã a masinilor, ci si utilizãri care pot fi asteptate în mod previzibil. Masina trebuie proiectatã astfel încât sã se evite utilizarea sa anormalã, dacã o astfel de utilizare poate genera un risc. În alte cazuri, instructiunile trebuie sã atragã atentia utilizatorului asupra modalitãtilor constatate din experientã cã pot apãrea, în care masina nu trebuie utilizatã.

d) În conditiile prevãzute pentru utilizare, disconfortul, oboseala si stresul psihic ale operatorului trebuie reduse la minimum posibil, tinându-se seama de principiile ergonomice.

e) La proiectarea si construirea masinilor producãtorul trebuie sã tinã seama de constrângerile la care este supus operatorul, ca rezultat al utilizãrii necesare sau previzibile a echipamentului individual de protectie (cum ar fi: încãltãminte, mãnusi etc.).

f) Masina trebuie livratã cu toate echipamentele si accesoriile esentiale si speciale care sã permitã reglarea, întretinerea si utilizarea ei fãrã riscuri.

1.1.3. Materiale si produse

Materialele întrebuintate pentru constructia masinii sau produsele folosite si rezultate în timpul utilizãrii acesteia nu trebuie sã pericliteze securitatea sau sãnãtatea persoanelor expuse.

În special, atunci când sunt folosite fluide, masina trebuie proiectatã si construitã pentru a fi utilizatã fãrã riscuri datorate umplerii, utilizãrii, recuperãrii sau evacuãrii.

1.1.4. Iluminat

Producãtorul trebuie sã furnizeze un iluminat complet, adecvat pentru operatiile la care absenta acestuia poate cauza un risc, chiar în cazul existentei iluminatului ambiant de intensitate normalã.

Producãtorul trebuie sã se asigure cã nu existã zone de umbrã care pot cauza disconfort, cã nu existã strãluciri orbitoare iritante si cã nu existã efecte stroboscopice periculoase datorate iluminatului pe care l-a prevãzut.

Pãrtile interne care necesitã inspectare frecventã, zonele de reglare si mentenantã trebuie prevãzute cu un iluminat adecvat.

1.1.5. Proiectarea masinii pentru usurarea manipulãrii

Masina sau fiecare parte componentã a acesteia trebuie:

- sã poatã fi manipulatã în conditii de securitate;

- sã fie ambalatã sau sã fie proiectatã astfel încât sã poatã fi depozitatã în conditii de securitate, fãrã a provoca daune (de exemplu: stabilitate adecvatã, suporturi speciale etc.).

Dacã masa, dimensiunile sau forma masinii ori a diferitelor pãrti componente nu permit deplasarea lor cu mâna, masina sau fiecare parte componentã trebuie:

- sã fie prevãzutã cu dispozitivele de prindere pentru legarea la instalatiile de ridicare; sau

- sã fie proiectatã astfel încât sã poatã fi prevãzutã cu aceste dispozitive (de exemplu, orificii filetate etc.); sau

- sã aibã o astfel de formã încât echipamentele obisnuite de ridicare sã poatã fi atasate cu usurintã.

În cazul în care masina sau una dintre pãrtile ei componente trebuie transportatã manual, acestea trebuie:

- sã fie usor de transportat; sau

- sã fie prevãzute cu mijloace de prindere (de exemplu: mânere etc.) si de deplasare în deplinã securitate.

Trebuie prevãzute mãsuri speciale pentru manipularea sculelor si/sau a pãrtilor masinii, care pot fi periculoase chiar dacã sunt usoare (formã, material etc.).

1.2. Comenzi

1.2.1. Securitatea si fiabilitatea sistemelor de comandã

Sistemele de comandã trebuie proiectate si construite astfel încât sã fie sigure si fiabile, într-un mod care sã previnã aparitia unei situatii periculoase.

În special, ele trebuie proiectate si construite astfel încât:

- sã reziste solicitãrilor din timpul utilizãrii normale si celor ale factorilor externi;

- erorile de logicã sã nu conducã la situatii periculoase.

1.2.2. Organe de comandã

Organele de comandã trebuie sã fie:

- vizibile si identificabile cu usurintã si, atunci când este necesar, marcate corespunzãtor;

- dispuse în asa fel încât sã permitã functionarea lor în securitate, fãrã ezitare sau pierdere de timp si fãrã echivoc;

- proiectate astfel încât deplasarea organului de comandã sã fie în concordantã cu efectul sãu;

- amplasate în afara zonelor periculoase, cu exceptia unor anumite organe de comandã acolo unde este necesar, cum ar fi: oprirea de urgentã, modulul pentru instruirea robotilor;

- dispuse astfel încât actionarea lor sã nu provoace riscuri suplimentare;

- proiectate sau protejate astfel încât efectul dorit, dacã implicã un risc, sã nu fie posibil fãrã o actionare intentionatã;

- construite astfel încât sã reziste solicitãrilor previzibile. O atentie specialã trebuie acordatã dispozitivelor pentru oprirea de urgentã care sunt susceptibile de a fi supuse unor solicitãri considerabile.

În cazul în care un organ de comandã este proiectat si construit astfel încât acesta sã efectueze mai multe actiuni diferite, mai ales acolo unde nu existã o corespondentã univocã (de exemplu, tastaturile etc.), actiunea ce urmeazã a fi efectuatã trebuie sã fie afisatã clar si, dacã este necesar, confirmatã.

Organele de comandã trebuie amplasate astfel încât pozitia, cursa si efortul necesar pentru actionare sã fie în concordantã cu actiunea comandatã, tinându-se seama de principiile ergonomice. Trebuie sã se tinã seama de restrictiile datorate utilizãrii necesare sau previzibile a echipamentului individual de protectie (de exemplu: încãltãminte, mãnusi etc.).

Masina trebuie prevãzutã cu indicatoare (cadrane, semnale etc.) necesare pentru functionarea în conditii de securitate. Operatorul trebuie sã fie capabil sã le citeascã din pozitia de comandã.

De la postul de comandã principal operatorul trebuie sã aibã posibilitatea sã se asigure cã nu existã persoane expuse în zona periculoasã.

Dacã aceastã cerintã este imposibil de realizat, sistemul de comandã trebuie proiectat si construit astfel încât orice punere în functiune a masinii sã fie precedatã de un semnal de avertizare acusticã si/sau vizualã. Persoana expusã trebuie sã dispunã de timpul si de mijloacele necesare pentru efectuarea unei actiuni rapide de împiedicare a pornirii masinii.

1.2.3. Pornire

Masinile trebuie sã poatã fi pornite numai prin actionarea voluntarã a organului de comandã prevãzut în acest scop.

Aceeasi cerintã se aplicã:

- atunci când se reporneste masina dupã o oprire datoratã oricãrei cauze;

- atunci când are loc o modificare semnificativã în conditiile de functionare (de exemplu: viteza, presiunea etc.), în afarã de cazul în care o astfel de repornire sau modificare semnificativã în conditiile de functionare nu prezintã risc pentru persoanele expuse.

Aceastã cerintã esentialã nu se aplicã repornirii masinilor sau modificãrii în conditiile de functionare rezultate din derularea unei secvente normale a unui ciclu automat.

Dacã o masinã are mai multe organe de comandã pentru pornire si, ca urmare, operatorii se pot pune în pericol unul pe celãlalt, trebuie prevãzute dispozitive suplimentare (de exemplu, dispozitive de validare sau selectoare care permit functionarea în orice moment a unui singur organ de comandã), pentru a evita astfel de riscuri.

Trebuie sã fie posibil ca instalatiile automate care functioneazã în regim automat sã poatã fi repornite cu usurintã dupã o oprire, imediat ce conditiile de securitate au fost îndeplinite.

1.2.4. Dispozitiv de oprire

Oprire normalã

Fiecare masinã trebuie prevãzutã cu un organ de comandã care sã permitã oprirea completã a masinii în conditii de securitate.

Fiecare post de lucru trebuie prevãzut cu un organ de comandã care sã permitã, în functie de tipul de pericol, oprirea unora sau a tuturor pãrtilor mobile ale masinii, astfel încât aceasta sã fie adusã în stare de securitate.

Comanda de oprire a masinii trebuie sã aibã prioritate la îndeplinire fatã de comanda de pornire.

O datã ce masina sau pãrtile ei periculoase au fost oprite, alimentarea cu energie a actionãrilor respective trebuie întreruptã.

Oprire de urgentã

Fiecare masinã trebuie prevãzutã cu unul sau mai multe dispozitive pentru oprirea de urgentã, care sã permitã evitarea situatiilor periculoase iminente sau care sunt în curs de producere. Sunt exceptate urmãtoarele:

- masinile la care dispozitivul pentru oprirea de urgentã nu reduce riscul, fie din cauzã cã nu reduce timpul necesar opririi, fie din cauzã cã nu permite luarea de mãsuri speciale necesare combaterii riscului;

- masinile portabile tinute în mânã si masinile dirijate cu mâna.

Acest dispozitiv trebuie:

- sã aibã organele de comandã identificabile si vizibile cu usurintã si rapid accesibile;

- sã opreascã procesul periculos cât mai repede posibil fãrã a genera pericole suplimentare;

- atunci când este necesar, sã declanseze sau sã permitã declansarea anumitor miscãri de salvare.

Dacã se înceteazã actionarea organului de comandã pentru oprirea de urgentã dupã transmiterea comenzii de oprire, aceastã comandã trebuie sã rãmânã mentinutã, printr-o blocare a dispozitivului pentru oprirea de urgentã, pânã când aceastã blocare este înlãturatã intentionat; blocarea dispozitivului nu trebuie sã fie posibilã fãrã declansarea comenzii de oprire; deblocarea dispozitivului trebuie sã fie posibilã numai printr-o manevrã adecvatã, iar aceastã deblocare nu trebuie sã reporneascã masina, ci numai sã permitã utilizarea comenzii de repornire.

Instalatii complexe

În cazul masinilor sau al pãrtilor masinii destinate sã lucreze împreunã, producãtorul trebuie sã proiecteze si sã construiascã masina astfel încât dispozitivele de oprire, inclusiv dispozitivul pentru oprirea de urgentã, sã nu opreascã numai masina, ci si toate echipamentele din amonte si/sau aval, dacã functionarea lor în continuare poate fi periculoasã.

1.2.5. Selectorul modurilor de functionare

Comanda selectorului modurilor de functionare trebuie sã aibã prioritate la îndeplinire fatã de toate celelalte comenzi, cu exceptia comenzii pentru oprirea de urgentã.

Dacã masina a fost proiectatã si construitã astfel încât sã fie utilizatã conform mai multor moduri de comandã sau de functionare, care prezintã niveluri de securitate diferite (de exemplu, pentru a se permite reglarea, mentenanta, inspectarea etc.), ea trebuie prevãzutã cu un selector al modurilor de functionare care sã poatã fi blocat în fiecare pozitie.

Fiecare pozitie a selectorului trebuie sã corespundã numai unui singur mod de functionare sau de comandã.

Selectorul poate fi înlocuit de o altã metodã de selectare care sã împiedice utilizarea anumitor functii ale masinii de cãtre anumite categorii de operatori (de exemplu, coduri de acces la anumite functii de comandã numericã).

Dacã, pentru anumite operatii, masina trebuie sã aibã posibilitatea sã functioneze cu dispozitivele de protectie neutralizate, selectorul modurilor de functionare trebuie, simultan:

- sã facã inoperant modul de comandã automat;

- sã permitã efectuarea miscãrilor numai prin intermediul organelor de comandã care necesitã ca actionarea lor sã fie mentinutã;

- sã permitã functionarea pãrtilor mobile periculoase numai în conditii de securitate crescutã (de exemplu, cu vitezã redusã, cu putere redusã, pas cu pas sau altã conditie echivalentã), evitându-se în acelasi timp pericolele care decurg din înlãntuirea unor secvente;

- sã interzicã orice miscare susceptibilã de a prezenta un pericol, provenitã din actionarea voluntarã sau involuntarã a senzorilor interni ai masinii.

În plus, la locul de interventie, operatorul trebuie sã aibã posibilitatea de a comanda functionarea pãrtilor masinii asupra cãrora a intervenit.

1.2.6. Defectarea alimentãrii cu energie

Întreruperea, restabilirea dupã o întrerupere sau variatia de orice fel a alimentãrii cu energie a masinii nu trebuie sã conducã la o situatie periculoasã.

În special:

- masina nu trebuie sã porneascã neasteptat;

- oprirea masinii nu trebuie sã poatã fi împiedicatã o datã ce comanda a fost deja transmisã;

- nici o parte mobilã a masinii sau piesã prinsã în masinã nu trebuie sã cadã sau sã fie ejectatã;

- oprirea automatã sau manualã a oricãrei pãrti mobile nu trebuie sã poatã fi împiedicatã;

- dispozitivele de protectie trebuie sã-si pãstreze eficacitatea completã.

1.2.7. Defectarea circuitului de comandã

Un defect în logica circuitului de comandã sau o defectare ori o deteriorare a circuitului de comandã nu trebuie sã conducã la situatii periculoase.

În special:

- masina nu trebuie sã porneascã neasteptat;

- oprirea masinii nu trebuie sã poatã fi împiedicatã o datã ce comanda a fost transmisã;

- nici o parte mobilã a masinii sau o piesã prinsã în masinã nu trebuie sã cadã sau sã fie ejectatã;

- oprirea automatã sau manualã a oricãrei pãrti mobile nu trebuie sã poatã fi împiedicatã;

- dispozitivele de protectie trebuie sã-si pãstreze eficacitatea completã.

1.2.8. Software

Software-ul interactiv dintre operator si sistemul de comandã sau de control al masinii trebuie sã fie usor de utilizat.

1.3. Protejarea împotriva pericolelor mecanice

1.3.1. Stabilitate

Masina, componentele si echipamentele sale trebuie proiectate si construite astfel încât, în conditiile prevãzute de functionare (cu luarea în considerare a conditiilor climatice, atunci când este necesar), sã prezinte stabilitate suficientã, pentru a permite utilizarea sa fãrã risc de rãsturnare, de cãdere sau de deplasare neasteptatã.

Dacã prin forma masinii sau prin modalitatea de instalare prevãzutã nu se asigurã stabilitate suficientã, trebuie încorporate mijloace adecvate de ancorare care trebuie indicate în instructiuni.

1.3.2. Risc de rupere în timpul functionãrii

Diferitele pãrti ale masinii, precum si legãturile dintre ele trebuie sã poatã rezista solicitãrilor la care sunt supuse, atunci când sunt utilizate asa cum este prevãzut de producãtor.

Rezistenta materialelor folosite trebuie sã fie adecvatã caracteristicilor mediului de muncã prevãzut de producãtor, în special în ceea ce priveste fenomenele de obosealã, îmbãtrânire, coroziune si abraziune.

Producãtorul trebuie sã indice în instructiuni tipul si frecventa verificãrilor si mentenanta, cerute din motive de securitate. El trebuie sã mentioneze, acolo unde este cazul, pãrtile supuse uzurii si criteriile de înlocuire.

Dacã riscul de rupere sau spargere persistã, în pofida mãsurilor luate (de exemplu, la corpurile abrazive), pãrtile mobile trebuie montate si dispuse astfel încât, în caz de rupere, fragmentele acestora sã fie retinute.

Atât conductele rigide, cât si cele flexibile, prin care se vehiculeazã fluide, în special cele aflate sub presiune înaltã, trebuie sã reziste solicitãrilor interne si externe prevãzute si trebuie fixate solid si/sau protejate împotriva tuturor modalitãtilor de solicitare sau de agresiune exterioarã; trebuie luate mãsuri de precautie pentru a se asigura cã, în caz de rupere (miscãri bruste, jeturi de înaltã presiune etc.), ele nu pot genera nici un risc.

Dacã materialul de prelucrat este dirijat automat spre scule, trebuie îndeplinite urmãtoarele conditii pentru a se evita riscurile pentru persoanele expuse (de exemplu: ruperea sculelor):

- în momentul în care piesa de prelucrat vine în contact cu scula, aceasta din urmã trebuie sã fi atins parametrii normali de lucru;

- în momentul pornirii si/sau opririi sculei (intentionat sau accidental), miscarea de alimentare cu material si miscarea sculei trebuie coordonate.

1.3.3. Riscuri datorate cãderii sau ejectãrii de obiecte

Trebuie luate mãsuri pentru prevenirea riscurilor datorate cãderii sau ejectãrii de obiecte (de exemplu: piese de prelucrat, scule, aschii, fragmente, deseuri etc.).

1.3.4. Riscuri datorate suprafetelor, muchiilor sau unghiurilor

Atât cât le permite destinatia, pãrtile accesibile ale masinii nu trebuie sã prezinte muchii tãioase, unghiuri ascutite sau suprafete cu rugozitate mare, care pot cauza leziuni.

1.3.5. Riscuri asociate masinilor combinate

Dacã masina este prevãzutã sã functioneze în conditii de utilizare diferite, cu înlocuirea manualã a piesei dupã fiecare operatie (masinã combinatã), ea trebuie proiectatã si construitã astfel încât fiecare parte componentã sã poatã fi utilizatã separat, fãrã ca celelalte pãrti componente sã constituie un pericol sau un risc pentru persoana expusã.

În acest scop, trebuie sã existe posibilitatea de a porni si de a opri, separat, oricare dintre pãrtile componente care nu sunt protejate.

1.3.6. Riscuri asociate variatiei vitezei de rotatie a sculelor

Dacã masina este prevãzutã sã functioneze în conditii de utilizare diferite (de exemplu, viteze diferite sau surse de alimentare cu energie diferite), ea trebuie proiectatã si construitã astfel încât selectarea si reglarea acestor conditii sã poatã fi efectuatã printr-o modalitate fiabilã si în conditii de securitate.

1.3.7. Prevenirea riscurilor asociate pãrtilor mobile

Pãrtile mobile ale masinilor trebuie proiectate, construite si dispuse astfel încât sã fie evitate pericolele sau, dacã pericolele persistã, trebuie prevãzute cu protectori sau dispozitive de protectie, astfel încât sã fie prevenite toate riscurile de contact care pot conduce la accidente.

Trebuie sã se ia toate mãsurile necesare pentru a se preveni blocarea accidentalã a pieselor mobile implicate în functionare. În cazurile în care, în pofida mãsurilor de precautie luate, este posibil sã se producã un blocaj, producãtorul trebuie sã asigure dispozitive sau scule specifice, instructiuni si, eventual, un marcaj pe masinã, pentru ca aceasta sã poatã fi deblocatã în conditii de securitate.

1.3.8. Alegerea protectiei împotriva riscurilor asociate pãrtilor mobile

Protectorii sau dispozitivele de protectie utilizate pentru a proteja împotriva riscurilor asociate pãrtilor mobile trebuie selectate în functie de tipul riscului. Pentru a se facilita alegerea, trebuie utilizate indicatiile prezentate în continuare.

A. Pãrti de transmisie mobile

Protectorii proiectati pentru a proteja persoanele expuse împotriva riscurilor asociate pãrtilor de transmisie mobile (cum ar fi: roti de transmisie, curele, angrenaje, pinioane si cremaliere, arbori etc.) trebuie sã fie:

- ficsi, conform cerintelor pct. 1.4.1 si 1.4.2.1; sau

- mobili, conform cerintelor pct. 1.4.1 si 1.4.2.2.A.

Protectorii mobili trebuie utilizati atunci când se prevede un acces frecvent.

B. Pãrti mobile implicate direct în procesul de lucru

Protectorii sau dispozitivele de protectie proiectate pentru a proteja persoanele expuse împotriva riscurilor asociate pãrtilor mobile care contribuie la procesul de lucru (cum ar fi: sculele aschietoare, pãrtile mobile ale preselor, cilindrii, materialele în curs de prelucrare etc.) trebuie sã fie:

- ori de câte ori este posibil, protectori ficsi, în conformitate cu cerintele pct. 1.4.1 si 1.4.2.1;

- în celelalte cazuri, protectori mobili, în conformitate cu cerintele pct. 1.4.1 si 1.4.2.2.B sau dispozitive de protectie, cum ar fi dispozitivele sensibile (de exemplu: bariere sensibile, covoare sensibile la presiune), dispozitive de protectie cu mentinere la distantã (de exemplu: comandã bimanualã) ori dispozitive de protectie destinate sã previnã automat pãtrunderea în întregime sau a oricãrei pãrti a corpului operatorului în zona periculoasã, în concordantã cu cerintele pct. 1.4.1 si 1.4.3.

Cu toate acestea, dacã anumite pãrti mobile, implicate direct în procesul de lucru, nu pot fi fãcute total sau partial inaccesibile în timpul functionãrii, datoritã operatiilor care necesitã interventia operatorului în vecinãtatea lor, ele trebuie prevãzute, atunci când din punct de vedere tehnic este posibil, cu:

- protectori ficsi, în conformitate cu cerintele pct. 1.4.1 si 1.4.2.1, care sã împiedice accesul la acele sectoare ale pãrtilor care nu sunt utilizate în procesul de lucru; si

- protectori reglabili, în conformitate cu cerintele pct. 1.4.1 si 1.4.2.3, care sã limiteze accesul la acele sectoare ale pãrtilor mobile care sunt strict necesare în procesul de lucru.

1.4. Caracteristici cerute pentru protectori si dispozitive de protectie

1.4.1. Cerinte generale

Protectorii si dispozitivele de protectie trebuie:

- sã fie de constructie robustã;

- sã nu genereze nici un risc suplimentar;

- sã nu fie scurtcircuitate sau fãcute inoperante cu usurintã;

- sã fie amplasate la o distantã adecvatã fatã de zona periculoasã;

- sã limiteze cât mai putin urmãrirea vizualã a ciclului de lucru;

- sã permitã interventiile indispensabile pentru instalarea si/sau înlocuirea sculelor si, de asemenea, pentru mentenantã, prin limitarea accesului numai în zona unde operatia trebuie efectuatã, dacã este posibil, fãrã ca protectorul sau dispozitivul de protectie sã fie demontat.

1.4.2. Cerinte speciale pentru protectori

1.4.2.1. Protectori ficsi

Protectorii ficsi trebuie mentinuti sigur în pozitie.

Ei trebuie fixati prin sisteme care pot fi demontate numai cu ajutorul sculelor.

Atunci când este posibil, protectorii nu trebuie sã rãmânã în pozitie în absenta elementelor lor de fixare.

1.4.2.2. Protectori mobili

A. Protectorii mobili de tipul A trebuie:

- pe cât posibil, sã rãmânã fixati de masinã atunci când se aflã deschisi;

- sã fie asociati cu un dispozitiv de interblocare, astfel încât sã se previnã pornirea pãrtilor mobile atât timp cât ele pot fi atinse si sã declanseze o comandã de oprire atunci când nu se aflã în pozitia închisã.

B. Protectorii mobili de tip B trebuie proiectati si încorporati în sistemul de comandã astfel încât:

- pãrtile mobile sã nu poatã porni atât timp cât pot fi atinse de operator;

- persoana expusã sã nu poatã atinge pãrtile mobile o datã ce acestea au pornit;

- sã poatã fi reglati numai printr-o actiune intentionatã,

cum ar fi utilizarea unei scule, chei etc.;

- absenta sau defectarea uneia dintre componentele lor sã împiedice pornirea ori sã provoace oprirea pãrtilor mobile;

- protectia împotriva oricãrui risc de ejectare sã fie asiguratã printr-un obstacol adecvat.

1.4.2.3. Protectori reglabili de limitare a accesului

Protectorii reglabili de limitare a accesului la acele zone ale pãrtilor mobile strict necesare în procesul de lucru trebuie:

- sã fie reglabili manual sau automat, în concordantã cu natura sarcinii de muncã;

- sã fie reglabili cu usurintã, fãrã utilizarea sculelor;

- sã reducã cât mai mult posibil riscul de ejectare.

1.4.3. Cerinte speciale pentru dispozitive de protectie

Dispozitivele de protectie trebuie proiectate si încorporate în sistemul de comandã astfel încât:

- pãrtile mobile sã nu poatã porni atât timp cât pot fi atinse de operator;

- persoana expusã sã nu poatã atinge pãrtile mobile, o datã ce acestea au pornit;

- sã poatã fi reglate numai printr-o actiune intentionatã, cum ar fi utilizarea unei scule, chei etc.;

- absenta sau defectarea oricãreia dintre componentele lor sã împiedice pornirea si sã provoace oprirea pãrtilor mobile.

1.5. Mãsuri de protectie împotriva altor pericole

1.5.1. Alimentare cu energie electricã

Dacã masina este alimentatã cu energie electricã, ea trebuie proiectatã, construitã si echipatã astfel încât toate pericolele de naturã electricã sã fie sau sã poatã fi prevenite.

Reglementãrile specifice în vigoare referitoare la echipamentul electric proiectat pentru a fi utilizat între anumite limite de tensiune trebuie sã se aplice masinilor care se încadreazã în acele limite.

1.5.2. Electricitate staticã

Masinile trebuie proiectate si construite astfel încât sã previnã sau sã limiteze aparitia sarcinilor electrostatice periculoase si/sau sã fie prevãzute cu un sistem de descãrcare a acestora.

1.5.3. Alimentare cu altã formã de energie decât cea electricã

Dacã masina este alimentatã cu altã formã de energie decât cea electricã (de exemplu, energie hidraulicã, pneumaticã sau termicã etc.), ea trebuie proiectatã, construitã si echipatã astfel încât sã previnã toate pericolele potentiale asociate acestor tipuri de energie.

1.5.4. Erori de montaj

Erorile posibil a fi comise la montarea sau remontarea anumitor pãrti ale masinii, care pot fi o sursã de risc, trebuie evitate prin forma constructivã a acestor pãrti sau, dacã asa ceva nu este posibil, prin informatii care sã existe pe aceste pãrti si/sau pe carcasele lor. Aceeasi informatie trebuie sã existe pe pãrtile mobile si/sau pe carcasele lor atunci când sensul de miscare trebuie cunoscut pentru a evita un risc.

Orice informatie suplimentarã care poate fi necesarã trebuie specificatã în instructiuni.

Dacã o gresealã de cuplare poate fi o sursã de risc, atunci cuplãrile gresite ale conductelor de fluid sau ale conductorilor electrici trebuie împiedicate prin forma constructivã sau, dacã asa ceva nu este posibil, prin informatii care trebuie sã existe pe conducte, conductori etc. si/sau pe sistemele de cuplare.

1.5.5. Temperaturi externe

Trebuie luate mãsuri pentru eliminarea oricãrui risc de leziune prin contactul sau apropierea de pãrti ale masinii ori de materiale aflate la temperaturã foarte înaltã sau foarte scãzutã.

Trebuie evaluat riscul de ejectare a materialelor fierbinti sau foarte reci. Dacã acest risc existã, trebuie luate mãsurile necesare pentru a-l preveni sau, dacã din punct de vedere tehnic acest lucru nu este posibil, pentru a-l face nepericulos.

1.5.6. Incendiu

Masinile trebuie proiectate si construite pentru a se evita toate riscurile de incendii sau de supraîncãlzire produse de însesi masinile sau de gazele, lichidele, pulberile, vaporii ori de alte substante produse sau utilizate de masini.

1.5.7. Explozie

Masinile trebuie proiectate si construite pentru a se evita orice risc de explozie produs de însesi masinile sau de gazele, lichidele, pulberile, vaporii ori de alte substante produse sau utilizate de masini.

În acest scop producãtorul trebuie sã ia mãsuri pentru:

- evitarea unei concentratii periculoase a produselor;

- prevenirea aprinderii amestecului potential exploziv;

- reducerea la minimum a efectelor oricãrei explozii care se poate produce, astfel încât sã nu afecteze mediul înconjurãtor.

Aceleasi mãsuri trebuie luate dacã producãtorul prevede utilizarea masinii într-o atmosferã potential explozivã.

Echipamentul electric care face parte din masini trebuie sã se conformeze, în ceea ce priveste riscul de explozie, prevederilor specifice în vigoare.

1.5.8. Zgomot

Masinile trebuie proiectate si construite astfel încât riscurile rezultate din emisiile de zgomot aerian sã fie reduse la cel mai scãzut nivel, tinându-se seama de progresul tehnic si de disponibilitatea mijloacelor de

reducere a zgomotului, în special, la sursã.

1.5.9. Vibratii

Masinile trebuie proiectate si construite astfel încât riscurile rezultate din vibratiile produse de masinã sã fie reduse la cel mai scãzut nivel, tinându-se seama de progresul tehnic si de disponibilitatea mijloacelor de reducere a vibratiilor, în special, la sursã.

1.5.10. Radiatii

Masinile trebuie proiectate si construite astfel încât orice emisie de radiatie generatã de masinã sã fie limitatã la cantitatea necesarã pentru functionarea sa, iar efectele acesteia asupra persoanelor expuse sã fie nule sau sã fie reduse la valori nepericuloase.

1.5.11. Radiatii exterioare

Masinile trebuie proiectate si construite astfel încât radiatiile exterioare sã nu perturbe functionarea lor.

1.5.12. Echipamente laser

Dacã este utilizat un echipament laser, trebuie luate în considerare urmãtoarele prevederi:

- echipamentul laser de pe masini trebuie proiectat si construit astfel încât sã se previnã orice radiatie accidentalã;

- echipamentul laser de pe masini trebuie împrejmuit astfel încât radiatia directã, radiatia produsã prin reflectie sau prin difuzie si radiatie secundarã sã nu afecteze sãnãtatea;

- echipamentul optic pentru observarea sau reglarea echipamentului laser de pe masini trebuie sã fie astfel încât radiatiile laser sã nu genereze nici un risc pentru sãnãtate.

1.5.13. Emisii de pulberi, gaze etc.

Masinile trebuie proiectate, construite si/sau echipate astfel încât sã poatã fi evitate riscurile datorate gazelor, lichidelor, pulberilor, vaporilor sau altor deseuri pe care le produc.

Dacã pericolul existã, masinile trebuie echipate astfel încât substantele mentionate sã poatã fi retinute si/sau evacuate.

Dacã masina nu este închisã în timpul functionãrii normale, dispozitivele de retinere si/sau evacuare mentionate la paragraful precedent trebuie situate cât mai aproape posibil de sursa de emisie.

1.5.14. Risc de a rãmâne închis în masinã

Masinile trebuie proiectate, construite sau echipate cu mijloace care sã permitã persoanelor expuse sã nu rãmânã închise în acestea sau, dacã acest lucru nu este posibil, cu mijloace de chemare în ajutor.

1.5.15. Risc de alunecare, dezechilibrare sau cãdere

Pãrtile masinii, pe care este posibil sã se deplaseze sau sã stationeze persoane, trebuie proiectate si construite în scopul prevenirii alunecãrii, dezechilibrãrii sau cãderii pe acestea ori în afara acestora.

1.6. Mentenantã

1.6.1. Mentenanta masinii

Locurile de reglare, ungere si mentenantã trebuie amplasate în afara zonelor periculoase.

Operatiile de reglare, mentenantã, reparare, curãtare si întretinere trebuie sã poatã fi efectuate în timp ce masina este opritã.

Dacã una sau mai multe dintre conditiile precedente nu pot fi îndeplinite din cauza unor motive tehnice, operatiile trebuie sã poatã fi efectuate fãrã risc (a se vedea pct. 1.2.5).

În cazul masinilor automate si, dacã este necesar, pentru alte masini, producãtorul trebuie sã prevadã un dispozitiv de conectare care sã permitã racordarea unui echipament de diagnozã pentru depistarea defectelor.

Componentele masinilor automate care necesitã sã fie schimbate frecvent, în special pentru o schimbare în fabricatie sau, dacã ele sunt sensibile la uzurã ori susceptibile sã se deterioreze ca urmare a unui accident, trebuie sã poatã fi demontate si înlocuite cu usurintã si în conditii de securitate.

Accesul la aceste componente trebuie sã permitã efectuarea acestor operatii cu mijloacele tehnice necesare (scule, instrumente de mãsurã etc.), în concordantã cu modul de interventie specificat de producãtor.

1.6.2. Acces la postul de lucru si la locurile de interventie

Producãtorul trebuie sã prevadã mijloace de acces (scãri fixe, scãri mobile, pasarele etc.) pentru a permite accesul în conditii de securitate, în toate amplasamentele folosite pentru operatiile de productie, de reglare si de mentenantã.

1.6.3. Separare de sursele de energie

Toate masinile trebuie prevãzute cu mijloace pentru separarea acestora de toate sursele de energie.

Aceste mijloace trebuie sã fie identificabile cu usurintã.

Ele trebuie sã poatã fi blocate, dacã reconectarea poate periclita persoanele expuse. În cazul masinilor alimentate cu energie electricã printr-o fisã conectatã la o prizã, separarea prin scoaterea fisei este suficientã.

Mijlocul de separare trebuie sã fie, de asemenea, blocabil, dacã operatorul nu are posibilitatea sã verifice permanenta separãrii de sursele de energie de la oricare dintre locurile la care are acces.

Dupã separarea de sursele de energie trebuie sã fie posibilã disiparea normalã a oricãrei energii remanente sau înmagazinate în circuitele masinii, fãrã risc pentru persoanele expuse.

Prin exceptare de la cerintele de mai sus, anumite circuite pot rãmâne conectate la sursele lor de energie, în scopul, de exemplu, de mentinere a prinderii pieselor, de protejare a informatiei, de iluminare a pãrtilor interioare etc.

În aceste cazuri trebuie luate mãsuri speciale pentru a asigura securitatea operatorului.

1.6.4. Interventia operatorului

Masinile trebuie proiectate, construite si echipate astfel încât sã fie limitatã necesitatea interventiei operatorului.

Dacã interventia operatorului nu poate fi evitatã, ea trebuie sã poatã fi efectuatã cu usurintã si în conditii de securitate.

1.6.5. Curãtarea pãrtilor interioare

Masinile trebuie proiectate si construite astfel încât curãtarea pãrtilor interioare care au continut substante sau preparate periculoase sã fie posibilã, fãrã a pãtrunde în interiorul lor; de asemenea, orice golire necesarã trebuie sã fie posibilã din exterior. Dacã este absolut imposibil sã fie evitatã pãtrunderea în interiorul masinii, producãtorul trebuie sã ia mãsuri, din faza de constructie, pentru a se permite efectuarea curãtãrii cu minimum de pericol.

1.7. Mijloace de informare

1.7.1. Dispozitive de informare

Informatiile necesare pentru a comanda masinile trebuie sã fie lipsite de ambiguitate si usor de înteles.

Ele nu trebuie sã fie în cantitate excesivã, pentru a nu suprasolicita operatorul.

Dacã sãnãtatea sau securitatea persoanelor expuse poate fi periclitatã de o defectare în functionarea unei masini nesupravegheate, aceasta trebuie echipatã pentru a emite un semnal de avertizare acustic sau luminos adecvat.

1.7.2. Dispozitive de avertizare

Dacã masina este echipatã cu dispozitive de avertizare (cum ar fi dispozitivele de semnalizare etc.), acestea trebuie sã fie lipsite de ambiguitate si usor de perceput.

Operatorul trebuie sã aibã posibilitatea sã verifice în orice moment functionarea acestor dispozitive de avertizare.

Ele trebuie sã se conformeze reglementãrilor referitoare la culori si semnalizãri de securitate.

1.7.3. Avertizare asupra riscurilor remanente

Dacã riscurile persistã în pofida tuturor mãsurilor adoptate sau în cazul riscurilor potentiale care nu sunt evidente (de exemplu, dulapuri electrice, surse radioactive, descãrcarea unui circuit hidraulic, pericol într-o zonã nevizibilã etc.), producãtorul trebuie sã prevadã avertizãri.

Astfel de avertizãri trebuie realizate de preferintã, prin pictograme usor de înteles si/sau elaborate în una dintre limbile tãrii în care urmeazã sã fie folositã masina, însotitã, la cerere, si de o exprimare în limbile întelese de operatori.

1.7.4. Marcare

Toate masinile trebuie marcate vizibil si durabil, cel putin, cu informatiile urmãtoare:

- numele si adresa producãtorului;

- marcajul CE (prevãzut în anexa nr. 3);

- indicarea seriei sau a tipului;

- numãrul seriei, dacã existã;

- anul de fabricatie.

În plus, dacã masina este construitã de producãtor pentru a fi utilizatã într-o atmosferã potential explozivã, aceastã informatie trebuie indicatã pe masinã.

Pe masinã trebuie sã figureze, de asemenea, informatii complete referitoare la tipul acesteia si esentiale pentru utilizarea ei în conditii de securitate (de exemplu, viteza maximã a anumitor pãrti care se rotesc, diametrul maxim al sculelor care pot fi montate, masa etc.).

Dacã o parte a masinii trebuie manipulatã în timpul utilizãrii cu o instalatie de ridicat, masa ei trebuie indicatã vizibil, durabil si fãrã ambiguitate.

Echipamentul interschimbabil la care se referã art. 2 alin. (1) din hotãrâre trebuie sã cuprindã aceeasi informatie.

1.7.5. Instructiuni

a) Toate masinile trebuie însotite de instructiuni care sã includã, cel putin, urmãtoarele:

- o repetare a informatiilor marcate pe masinã, cu exceptia numãrului seriei (a se vedea pct. 1.7.4), împreunã cu orice informatie suplimentarã necesarã pentru a facilita mentenanta (de exemplu, adresele importatorului, unitãtile care asigurã service-ul etc.);

- conditiile prevãzute pentru utilizare, în sensul pct. 1.1.2c);

- postul/posturile de lucru susceptibil/susceptibile de a fi ocupat/ocupate de operatori;

- instructiuni pentru efectuarea în conditii de securitate a:

- punerii în functiune;

- functionãrii;

- manipulãrii, indicându-se masa masinii si a diferitelor pãrti, care, de regulã, trebuie transportate separat;

- instalãrii;

- montãrii, demontãrii;

- reglãrii;

- mentenantei (service si reparatii);

- instructiuni de învãtare, dacã sunt necesare;

- caracteristicile esentiale ale sculelor care pot fi montate pe masinã, dacã este necesar.

Dacã este necesar, instructiunile trebuie sã avertizeze asupra modurilor în care masina nu trebuie utilizatã.

b) Instructiunile trebuie elaborate în limba românã sau în limba unui stat membru al Uniunii Europene de cãtre producãtor sau de reprezentantul sãu autorizat. La punerea în functiune, fiecare masinã trebuie însotitã de o traducere a instructiunilor în limba sau limbile tãrii/tãrilor în care masina va fi utilizatã si de instructiunile în limba originalã.

Aceastã traducere trebuie efectuatã de cãtre producãtor sau reprezentantul sãu autorizat sau de persoana care introduce masina în zona lingvisticã respectivã. Prin derogare de la aceastã cerintã, instructiunile de mentenantã, pentru uzul personalului specializat angajat al producãtorului sau al reprezentantului sãu autorizat, pot fi elaborate numai în una dintre limbile Comunitãtii, cunoscute de acel personal.

c) Instructiunile trebuie sã continã desenele si schitele necesare punerii în functiune, mentenantei, inspectiilor, verificãrii functionãrii corecte si, atunci când este necesar, reparãrii masinii, precum si toate instructiunile utile, în special cele referitoare la securitate.

d) Nici o documentatie în care se descrie masina nu trebuie sã fie în contradictie cu instructiunile care se referã la aspectele de securitate. Documentatia tehnicã în care se descrie masina trebuie sã prezinte informatii referitoare la emisiile de zgomot aerian mentionate la lit. f) si, în cazul masinilor tinute în mânã si/sau dirijate cu mâna, informatii referitoare la vibratii, asa cum se mentioneazã la pct. 2.2.

e) Dacã este necesar, instructiunile trebuie sã prezinte cerintele referitoare la instalarea si montarea în vederea reducerii zgomotului si vibratiilor (de exemplu, utilizarea amortizoarelor, tipul si masa fundatiei etc.).

f) Instructiunile trebuie sã prezinte urmãtoarele informatii referitoare la zgomotul aerian emis de masinã, fie valoarea realã, fie valoarea stabilitã pe baza mãsurãrilor efectuate pe o masinã identicã:

- nivelul de presiune acusticã continuu echivalent ponderat A, la posturile de lucru, dacã aceasta depãseste 70 dB (A); dacã acest nivel nu depãseste 70 dB (A), acest fapt trebuie specificat;

- valoarea maximã a presiunii acustice instantanee ponderatã C, la posturile de lucru, dacã aceasta depãseste 63 Pa (130 dB prin raportare la 20 µPa);

- nivelul de putere acusticã emis de masinã, dacã nivelul de presiune acusticã continuu echivalent ponderat A, la posturile de lucru, depãseste 85 dB (A).

În cazul masinilor de dimensiuni foarte mari, în locul nivelului de putere acusticã poate fi specificat nivelul de presiune acusticã continuu echivalent în pozitii precizate din jurul masinii.

Atunci când nu sunt aplicabile standarde armonizate, nivelurile acustice trebuie mãsurate utilizându-se cea mai adecvatã metodã de mãsurare pentru masinã.

Producãtorul trebuie sã indice conditiile de functionare a masinii în timpul mãsurãrilor si metodele care au fost folosite pentru mãsurare.

Dacã postul/posturile de lucru nu a/au fost definit/definite sau nu poate/pot fi definit/definite, nivelurile de presiune acusticã trebuie mãsurate la o distantã de 1 m de suprafata masinii si la o înãltime de 1,60 m fatã de sol sau de platforma de acces. Trebuie indicate pozitia si valoarea maximã a presiunii acustice.

g) Dacã producãtorul prevede utilizarea masinii într-o atmosferã potential explozivã, instructiunile trebuie sã prezinte toate informatiile necesare.

h) În cazul masinilor care au fost prevãzute a fi utilizate si de operatori neprofesionisti, formularea si tehnoredactarea instructiunilor de utilizare trebuie fãcute cu luarea în considerare, în afarã de respectarea celorlalte cerinte de securitate mentionate mai sus, a nivelului general de pregãtire si perspicacitate care poate fi regãsit, de regulã, la astfel de operatori.

2. Cerinte esentiale de sãnãtate si securitate suplimentare pentru anumite categorii de masini

2.1. Masini agroalimentare

Dacã masina este destinatã pentru prepararea si procesarea alimentelor (de exemplu: încãlzire, refrigerare, topire, spãlare, manipulare, ambalare, depozitare, transport si distributie), ea trebuie proiectatã si construitã astfel încât sã se evite orice risc de infectare, îmbolnãvire sau contaminare si trebuie sã respecte urmãtoarele reguli de igienã:

a) materialele în contact sau prevãzute sã vinã în contact cu alimentele trebuie sã satisfacã conditiile stabilite în reglementãrile specifice. Masina trebuie proiectatã si construitã astfel încât aceste materiale sã poatã fi curãtate înainte de fiecare utilizare;

b) toate suprafetele, inclusiv îmbinãrile lor, trebuie sã fie netede si nu trebuie sã prezinte nici rugozitãti, nici cavitãti care pot retine materialele organice;

c) asamblãrile trebuie proiectate astfel încât proeminentele, muchiile si colturile sã fie reduse la minimum. Se recomandã ca ele sã fie realizate prin sudare sau prin lipire continuã. Suruburile, capetele de suruburi si niturile nu trebuie utilizate, cu exceptia cazurilor care nu pot fi evitate din punct de vedere tehnic;

d) toate suprafetele în contact cu alimentele trebuie sã poatã fi curãtate si dezinfectate cu usurintã, eventual dupã înlãturarea cu usurintã a pãrtilor demontabile. Suprafetele interioare trebuie sã fie curbate cu o razã suficientã pentru a permite curãtarea completã;

e) lichidele care provin din alimente, precum si fluidele de curãtat, dezinfectat sau clãtit trebuie sã poatã fi evacuate din masinã fãrã sã întâlneascã obstacole (eventual în pozitia “curãtare”);

f) masinile trebuie proiectate si construite astfel încât sã fie evitatã pãtrunderea oricãrui lichid ori vietãti, în special insecte, sau orice acumulare de materie organicã în zonele care nu pot fi curãtate (de exemplu, pentru masinile care nu sunt montate pe picioare sau pe role, prin prevederea unei etansãri între masinã si soclul acesteia, prin utilizarea de asamblãri etanse etc.);

g) masina trebuie proiectatã si construitã astfel încât nici o substantã auxiliarã (de exemplu, lubrifianti etc.) sã nu poatã veni în contact cu alimentele. Dacã este necesar, masina trebuie proiectatã si construitã astfel încât sã permitã verificarea permanentã a acestei cerinte.

Instructiuni

În plus fatã de informatiile stabilite la cap. 1, instructiunile trebuie sã indice produsele si metodele recomandate pentru curãtare, dezinfectare si clãtire (nu numai pentru zonele usor accesibile, ci si pentru zonele la care accesul este imposibil sau nerecomandabil, cum ar fi conductele, care trebuie curãtate in situ).

2.2. Masini portabile tinute în mânã si/sau dirijate cu mâna

Masinile portabile tinute în mânã si/sau dirijate cu mâna trebuie sã se conformeze cerintelor esentiale de sãnãtate si securitate urmãtoare:

- în functie de tipul masinii, acestea trebuie prevãzute cu o suprafatã de prindere de mãrime suficientã si cu un numãr suficient de mânere si suporturi corect dimensionate, dispuse astfel încât sã asigure stabilitatea masinii, în conditiile de functionare prevãzute de producãtor;

- cu exceptia cazurilor în care este imposibil din punct de vedere tehnic sau atunci când existã o comandã independentã, masinile ale cãror mânere nu pot fi eliberate în deplinã securitate trebuie prevãzute cu organe de comandã pentru pornire si oprire, dispuse astfel încât sã poatã fi actionate de operator fãrã ca acesta sã trebuiascã sã elibereze mânerele;

- trebuie proiectate, construite sau echipate astfel încât sã se elimine riscurile de pornire accidentalã si/sau de continuare a functionãrii, dupã ce operatorul a eliberat mânerele. Dacã aceastã cerintã nu este realizabilã din punct de vedere tehnic, trebuie sã fie luate mãsuri echivalente;

- masinile portabile tinute în mânã trebuie proiectate si construite astfel încât sã permitã, dacã este necesar, observarea vizualã a contactului sculei cu materialul de prelucrat.

Instructiuni

Instructiunile trebuie sã prezinte urmãtoarea informatie referitoare la vibratiile transmise de masinile tinute în mânã sau dirijate cu mâna:

- valoarea rãdãcinii medii pãtrate ponderate a acceleratiei la care sunt expuse membrele superioare, dacã ea depãseste 2,5 m/s2, determinatã printr-o metodã de încercare adecvatã. Dacã acceleratia nu depãseste 2,5 m/s2, aceastã situatie trebuie mentionatã.

Dacã nu existã o metodã de încercare aplicabilã, producãtorul trebuie sã indice metodele de mãsurare si conditiile în care mãsurãrile trebuie efectuate.

2.3. Masini pentru prelucrarea lemnului si materialelor similare

Masinile pentru prelucrarea lemnului si masinile pentru prelucrarea materialelor cu caracteristici fizice si tehnologice similare cu cele ale lemnului, cum ar fi: pluta, osul, cauciucul dur, materialul plastic dur si alte materiale tari similare, trebuie sã se conformeze urmãtoarelor cerinte de sãnãtate si securitate:

a) masina trebuie proiectatã, construitã sau echipatã astfel încât piesa de prelucrat sã poatã fi pozitionatã si ghidatã în conditii de securitate; dacã piesa este tinutã cu mâna, pe un banc de lucru, acesta trebuie sã asigure o stabilitate suficientã în timpul lucrului si sã nu stânjeneascã manipularea piesei;

b) dacã masina este susceptibilã sã fie utilizatã în conditii care implicã riscul ejectãrii unor piese de lemn, ea trebuie proiectatã, construitã, echipatã astfel încât sã fie eliminatã ejectarea sau, dacã acest lucru nu este posibil, ejectarea sã nu genereze riscuri pentru operator si/sau persoanele expuse;

c) masina trebuie echipatã cu o frânã automatã care sã opreascã scula într-un timp suficient de scurt dacã existã un risc de contact cu scula în timpul mersului în gol;

d) dacã scula este încorporatã într-o masinã care nu este în întregime automatã, aceasta trebuie proiectatã si construitã astfel încât sã elimine sau sã reducã riscul de leziune gravã, de exemplu, utilizând portscule cu sectiune circularã, restrângând adâncimea de tãiere etc.

3. Cerinte esentiale de securitate si sãnãtate pentru prevenirea pericolelor specifice datorate mobilitãtii masinilor

Masinile care prezintã pericole datorate mobilitãtii trebuie proiectate si construite astfel încât sã corespundã cerintelor enuntate în continuare.

Riscurile datorate mobilitãtii existã întotdeauna pentru masinile autopropulsate, tractate sau împinse ori care sunt transportate de alte masini sau de tractoare a cãror functionare se desfãsoarã în spatiile de lucru si necesitã în timpul lucrului fie mobilitate, fie o deplasare continuã sau semicontinuã între pozitiile de lucru fixe succesive.

Riscurile datorate mobilitãtii pot exista, de asemenea, în cazul masinilor a cãror functionare se desfãsoarã fãrã deplasare, dar care pot fi echipate astfel încât sã poatã fi deplasate mai usor dintr-un loc în altul (masini prevãzute cu roti, rotile, patine etc. sau amplasate pe suporturi, cãrucioare etc.).

În vederea verificãrii dacã motocultoarele sau motofrezele prezintã riscuri pentru persoanele expuse, producãtorul sau reprezentantul autorizat trebuie sã efectueze sau sã aibã efectuate încercãrile corespunzãtoare pentru fiecare tip de masinã.

3.1. Generalitãti

3.1.1. Definitie

Prin conducãtor se întelege operatorul care este însãrcinat si este rãspunzãtor pentru deplasarea masinii.

Conducãtorul poate fi transportat de masinã sau poate sã însoteascã masina pe jos ori poate dirija masina prin comandã de la distantã (cabluri, radio etc.).

3.1.2. Iluminat

Masinile autopropulsate prevãzute de producãtor pentru a fi utilizate în locuri întunecoase trebuie dotate cu un sistem de iluminat adecvat activitãtii care trebuie desfãsuratã, fãrã a încãlca prevederile altor reglementãri aplicabile (reglementãri rutiere, reguli de navigatie etc.).

3.1.3. Proiectarea masinilor pentru a usura manevrarea acestora

În timpul manevrãrii masinii si/sau a pãrtilor sale nu trebuie sã existe posibilitatea producerii unor deplasãri neasteptate sau de pericole datorate instabilitãtii, dacã masina si/sau pãrtile sale sunt manevrate conform

instructiunilor producãtorului.

3.2. Locuri de muncã

3.2.1. Post de conducere a masinilor

Postul de conducere a masinilor trebuie proiectat tinându-se seama de principiile ergonomice. Pot fi prevãzute douã sau mai multe posturi de conducere si, în astfel de cazuri, fiecare post de conducere trebuie dotat cu toate comenzile necesare. Dacã existã mai mult de un post de conducere, masina trebuie proiectatã astfel încât utilizarea unuia dintre ele sã excludã utilizarea celorlalte, cu exceptia comenzilor pentru oprirea de urgentã. Vizibilitatea de la postul de conducere trebuie sã fie astfel încât conducãtorul sã poatã manevra masina si uneltele sale, conform conditiilor de utilizare prevãzute, în deplinã securitate, atât pentru el, cât si pentru persoanele expuse. Dacã este necesar, trebuie prevãzute dispozitive adecvate pentru a combate pericolele datorate vizibilitãtii directe insuficiente.

Masinile trebuie proiectate si construite astfel încât în postul de conducere sã nu existe riscuri pentru conducãtor si pentru operatorii de la bord, care sã se datoreze contactului cu rotile sau senilele.

Postul de conducere trebuie proiectat si construit astfel încât sã se evite riscurile pentru sãnãtate datorate evacuãrii gazelor si/sau lipsei de oxigen.

Postul de conducere al conducãtorului transportat trebuie proiectat si construit astfel încât sã poatã fi echipat cu o cabinã, dacã dimensiunile permit. În acest caz trebuie prevãzut în cabinã un loc destinat afisãrii instructiunilor necesare conducãtorului si/sau operatorilor. Postul de conducere trebuie sã fie echipat cu o cabinã adecvatã, dacã existã un risc datorat unui mediu periculos.

Dacã masina este prevãzutã cu cabinã, aceasta trebuie proiectatã, construitã si/sau echipatã astfel încât sã asigure conducãtorului conditii bune de lucru si sã-l protejeze împotriva oricãrui pericol care poate apãrea (de exemplu: încãlzire si ventilare necorespunzãtoare, vizibilitate necorespunzãtoare, zgomot si vibratii excesive, cãderea de obiecte, pãtrunderea diferitelor obiecte, rãsturnare etc.). Iesirea trebuie sã permitã o evacuare rapidã. Mai mult, trebuie prevãzutã o iesire de urgentã, situatã într-o directie diferitã de cea a iesirii curente.

Materialele utilizate pentru cabinã si pentru amenajarea acesteia trebuie sã fie rezistente la foc.

3.2.2. Scaun

Scaunul conducãtorului oricãrei masini trebuie sã asigure stabilitate conducãtorului si sã fie proiectat conform principiilor ergonomice. Scaunul trebuie proiectat astfel încât sã reducã vibratiile transmise conducãtorului la cel mai scãzut nivel care poate fi realizat în mod rezonabil.

Mijloacele de fixare a scaunului trebuie sã reziste la toate solicitãrile la care sunt supuse, inclusiv în eventualitatea rãsturnãrii. Dacã nu existã podea sub picioarele conducãtorului, el trebuie sã dispunã de reazeme pentru sprijinirea picioarelor, acoperite cu materiale antiderapante.

Dacã masina este prevãzutã cu o structurã de protectie în caz de rãsturnare, scaunul trebuie echipat cu o centurã de sigurantã sau cu un dispozitiv echivalent care sã-l tinã pe conducãtor fixat de scaun, fãrã a-l împiedica sã efectueze miscãrile necesare conducerii sau orice alte miscãri cauzate de suspensie.

3.2.3. Alte locuri de muncã

Dacã conditiile de utilizare prevãd ca, în afarã de conducãtor, sã fie transportati sau sã lucreze pe masinã, ocazional ori permanent, alti operatori, trebuie prevãzute locuri adecvate care sã permitã sã fie transportati sau sã lucreze fãrã riscuri, în particular fãrã risc de cãdere.

Dacã conditiile de lucru permit, aceste locuri de muncã trebuie prevãzute cu scaune.

Dacã postul de conducere trebuie echipat cu cabinã, celelalte locuri de muncã trebuie, de asemenea, protejate împotriva pericolelor care au justificat protejarea postului de conducere.

3.3. Comenzi

3.3.1. Organe de comandã

Din postul de conducere conducãtorul trebuie sã poatã actiona toate organele de comandã necesare functionãrii masinii, exceptând functiile care pot fi activate, în conditii de securitate, numai prin intermediul organelor de comandã amplasate în afara postului de conducere.

Aceastã exceptare se referã, în special, la alte locuri de muncã decât postul de conducere, pentru care sunt responsabili alti operatori decât conducãtorul sau pentru cazul în care conducãtorul trebuie sã-si pãrãseascã postul de conducere pentru efectuarea manevrei în conditii de securitate.

Dacã existã pedale, acestea trebuie proiectate, construite si dispuse astfel încât sã poatã fi actionate de conducãtor în conditii de securitate, cu riscuri minime de confuzie; ele trebuie sã prezinte o suprafatã antiderapantã si sã fie usor de curãtat.

Dacã actionarea lor poate comporta pericole, mai ales miscãri periculoase, organele de comandã ale masinii, cu exceptia celor cu pozitii prestabilite, trebuie sã revinã în pozitia neutrã, imediat ce operatorul înceteazã actionarea lor.

În cazul masinilor cu roti, mecanismul de directie trebuie proiectat si construit astfel încât sã reducã forta miscãrilor bruste ale volanului sau ale levierului de directie, care rezultã din socurile primite de rotile directoare.

Orice comandã de blocare a diferentialului trebuie proiectatã si dispusã astfel încât sã permitã deblocarea diferentialului atunci când masina se aflã în miscare.

Ultima frazã de la pct. 1.2.2 nu se aplicã functiei de mobilitate.

3.3.2. Pornire/deplasare

Masinile autopropulsate cu conducãtor transportat trebuie echipate astfel încât sã împiedice pornirea motorului de cãtre persoane neautorizate.

Deplasarea masinilor autopropulsate cu conducãtor transportat trebuie sã fie posibilã numai dacã conducãtorul se aflã la postul sãu de comandã.

Dacã, în vederea functionãrii, masina trebuie echipatã cu dispozitive care îi depãsesc gabaritul normal (de exemplu, sisteme de calare, brate de macara etc.), atunci conducãtorul trebuie sã dispunã de mijloace care sã-i permitã verificarea cu usurintã, înainte de deplasarea masinii, cã respectivele dispozitive se aflã într-o pozitie definitã care sã-i permitã deplasarea în conditii de securitate. Aceastã cerintã se aplicã, de asemenea, tuturor celorlalte pãrti ale masinii, care, pentru a-i permite o deplasare în conditii de securitate, trebuie sã se afle în pozitii definite si, dacã este necesar, blocate.

Atunci când este realizabil din punct de vedere tehnic si economic, deplasarea masinii trebuie sã fie conditionatã de pozitiile de securitate ale pãrtilor mentionate mai sus.

În timpul pornirii motorului nu trebuie sã fie posibilã deplasarea masinii.

3.3.3. Functia de deplasare

Fãrã a încãlca cerintele privind circulatia rutierã, masinile autopropulsate si remorcile lor trebuie sã îndeplineascã cerintele de reducere a vitezei, de oprire, de frânare si de imobilizare, astfel încât sã prezinte securitate în toate conditiile de functionare, de sarcinã, de vitezã, de stare a terenului si de declivitate prevãzute de producãtor si sã corespundã situatiilor întâlnite în utilizarea normalã.

Conducãtorul trebuie sã aibã posibilitatea de a încetini si de a opri masina autopropulsatã prin intermediul unui dispozitiv principal. Dacã conditiile de securitate o cer, în cazul defectãrii dispozitivului principal sau al lipsei de energie necesarã pentru actionarea acestui dispozitiv, trebuie prevãzut un dispozitiv de ajutor pentru încetinire si oprire, cu comenzi complet independente si usor accesibile.

Dacã, pentru asigurarea securitãtii, este necesarã imobilizarea masinii stationate, trebuie prevãzut un dispozitiv de imobilizare. Acest dispozitiv poate fi combinat cu unul dintre dispozitivele mentionate la alin. 2, cu conditia sã fie numai mecanic.

Masina comandatã de la distantã trebuie proiectatã si construitã astfel încât sã se opreascã automat în cazul în care conducãtorul a pierdut controlul acesteia.

Functiei de deplasare nu i se aplicã prevederile pct. 1.2.4.

3.3.4. Deplasarea masinii comandate de conducãtorul pedestru

Deplasarea masinii autopropulsate comandate de conducãtor pedestru trebuie sã fie posibilã numai printr-o actiune continuã a conducãtorului asupra organului de comandã corespunzãtor. În special, deplasarea nu trebuie sã fie posibilã în timpul pornirii motorului.

Sistemele de comandã ale masinii cu conducãtor pedestru trebuie proiectate astfel încât sã reducã la minimum pericolele datorate deplasãrii neasteptate a masinii spre conducãtor, în special pericolele:

a) de strivire;

b) de accidentare din cauza sculelor rotative.

Mai mult, viteza normalã de deplasare a masinii trebuie sã fie compatibilã cu viteza de deplasare a conducãtorului pedestru.

În cazul masinii pe care poate fi montatã o unealtã rotativã, nu trebuie sã fie posibil sã fie actionatã aceastã unealtã atunci când se comandã mersul înapoi, cu exceptia cazului în care deplasarea masinii rezultã din miscarea uneltei.

În acest ultim caz viteza pentru mersul înapoi trebuie sã fie astfel încât sã nu prezinte pericol pentru conducãtor.

3.3.5. Defectarea circuitului de comandã

O defectare a sistemului de alimentare cu energie a mecanismului de servodirectie, dacã el este prevãzut, nu trebuie sã împiedice dirijarea masinii pe durata timpului necesar pentru oprirea acesteia.

3.4. Protejarea fatã de pericolele mecanice

3.4.1. Miscãri necomandate

Atunci când o parte a masinii a fost opritã, orice abatere a sa de la pozitia de oprire - datoratã oricãrei alte cauze decât actionarea organelor de comandã – trebuie sã fie astfel încât sã nu constituie un pericol pentru persoanele expuse.

Masina trebuie proiectatã, construitã si, dacã este cazul, montatã pe suportul sãu mobil astfel încât sã se asigure cã în timpul deplasãrii oscilatiile necontrolate ale centrului sãu de greutate nu-i afecteazã stabilitatea sau nu-i produc eforturi excesive în structurã.

3.4.2. Risc de rupere în timpul functionãrii

Pãrtile masinilor care se rotesc cu viteze mari si care, în pofida mãsurilor luate, se pot sparge sau dezintegra trebuie sã fie montate si prevãzute cu carcase astfel încât, în caz de spargere ori de rupere, fragmentele lor sã fie retinute sau, dacã acest lucru nu este posibil, sã nu poatã fi ejectate cãtre postul de conducere si/sau locurile de muncã.

3.4.3. Rãsturnare

Dacã, în cazul unei masini autopropulsate cu conducãtor transportat si, eventual, operatori transportati, existã riscul rãsturnãrii, masina trebuie proiectatã si prevãzutã cu puncte de ancorare care sã-i permitã acesteia sã fie echipatã cu o structurã de protectie pentru combaterea efectelor rãsturnãrii (ROPS).

Aceastã structurã trebuie sã fie astfel încât, în caz de rãsturnare, sã garanteze conducãtorului transportat si, eventual, operatorilor transportati un volum limitã de deformare (DLV).

Pentru a verifica dacã structura îndeplineste cerinta mentionatã la alin. 2, producãtorul sau reprezentantul sãu autorizat trebuie sã efectueze sau sã aibã efectuate încercãri corespunzãtoare pentru fiecare tip de structurã.

În plus, trebuie prevãzute cu o structurã de protectie pentru combaterea efectelor rãsturnãrii masinile pentru lucrãri terasiere cu o putere peste 15 kW, indicate mai jos:

- încãrcãtoare pe senile sau pe roti;

- încãrcãtoare cu cupã întoarsã;

- tractoare pe senile sau pe roti;

- screpere cu sistem de autoîncãrcare sau fãrã;

- gredere;

- dumpere articulate.

3.4.4. Cãderi de obiecte

Dacã în cazul unei masini cu conducãtor transportat si, eventual, operatori transportati existã riscuri datorate cãderii obiectelor si materialelor, masina trebuie proiectatã si prevãzutã, dacã dimensiunile permit, cu puncte de ancorare care sã-i permitã echiparea ei cu o structurã de protectie pentru combaterea efectelor cãderilor de obiecte (FOPS).

Aceastã structurã trebuie sã fie astfel încât, în cazul cãderilor de obiecte sau de materiale, sã garanteze operatorilor transportati un volum de deformare limitã (DLV) adecvat.

Pentru a verifica dacã respectiva structurã îndeplineste cerinta mentionatã la alin. 2, producãtorul sau reprezentantul sãu autorizat trebuie sã efectueze sau sã aibã efectuate încercãri corespunzãtoare pentru fiecare tip de structurã.

3.4.5. Mijloace de acces

Mijloacele de sprijin pentru mâini si treptele trebuie proiectate, construite si dispuse astfel încât operatorii sã le utilizeze instinctiv si sã nu recurgã în acest scop la organele de comandã.

3.4.6. Dispozitive de remorcare

Toate masinile utilizate pentru remorcare sau destinate sã fie remorcate trebuie echipate cu dispozitive de remorcare sau de cuplare proiectate, construite si dispuse astfel încât sã asigure cuplarea si decuplarea usoarã si în conditii de securitate si sã împiedice decuplarea accidentalã în timpul utilizãrii.

În mãsura în care sarcina de pe bara de remorcare o necesitã, aceste masini trebuie echipate cu un suport cu suprafata de sprijin adaptatã la sarcinã si la sol.

3.4.7. Transmiterea puterii între masina autopropulsatã (sau tractor) si masina receptoare

Arborii de transmisie cu articulatii cardanice care fac legãtura între o masinã autopropulsatã (sau tractor) si primul lagãr fix al unei masini receptoare trebuie prevãzuti cu mijloace de protectie pe toatã lungimea arborelui si a articulatiilor sale cardanice.

Priza de putere a masinii autopropulsate (sau a tractorului) la care este cuplat arborele de transmisie trebuie prevãzutã fie cu un protector fixat pe masina autopropulsatã (sau pe tractor), fie cu un alt dispozitiv care sã asigure o protectie echivalentã.

La masina tractatã arborele receptor trebuie închis într-o carcasã de protectie, fixatã pe masinã.

Limitatoarele de moment sau rotile libere pot echipa transmisiile cu articulatii cardanice numai înspre partea de cuplare a transmisiei cu masina receptoare. Arborele de transmisie cu articulatie cardanicã trebuie marcat conform sensului de montaj.

Orice masinã tractatã, a cãrei functionare necesitã existenta unui arbore de transmisie care sã o cupleze la masina autopropulsatã sau la un tractor, trebuie sã posede un astfel de sistem de sustinere a arborelui de transmisie astfel încât, dacã masina se decupleazã, arborele de transmisie si protectorul asociat sã nu se deterioreze prin contact cu solul sau cu o parte a masinii.

Pãrtile exterioare ale protectorului trebuie proiectate, construite si dispuse astfel încât sã nu se roteascã o datã cu arborele de transmisie. Protectorul trebuie sã acopere transmisia cardanicã pânã la extremitãtile furcilor interioare, în cazul articulatiilor cardanice simple si cel putin pânã în centrul articulatiei sau articulatiilor exterioare, în cazul articulatiilor cardanice de “unghi mare”.

Dacã producãtorul a prevãzut mijloace de acces spre locurile de muncã în apropierea arborelui de transmisie cu transmisie cardanicã, el trebuie sã se asigure cã protectorii asociati arborelui, asa cum au fost descrisi în alin. 6, nu pot servi drept trepte, cu exceptia cazului în care au fost proiectati si construiti în acest scop.

3.4.8. Pãrti de transmisie mobile

Ca derogare de la prevederile pct. 1.3.8. A, în cazul motoarelor cu ardere internã nu este necesar ca protectorii mobili, care previn accesul la pãrtile mobile în compartimentul motor, sã fie prevãzuti cu dispozitive de blocare, dacã deschiderea lor este posibilã ori cu ajutorul unei scule sau cu al unei chei ori printr-un organ de comandã amplasat la postul de conducere, iar acesta din urmã se aflã într-o cabinã complet închisã si dotatã cu un sistem de închidere pentru a împiedica accesul neautorizat.

3.5. Protejarea împotriva altor pericole

3.5.1. Baterii de acumulatori

Locasul bateriei trebuie construit si amplasat, iar bateria trebuie instalatã astfel încât sã se reducã la minimum posibilitatea de stropire cu electrolit a operatorului, în cazul rãsturnãrii si/sau în vederea evitãrii acumulãrii de vapori în locurile ocupate de operatori.

Masina trebuie proiectatã si construitã astfel încât bateria sã poatã fi deconectatã cu ajutorul unui dispozitiv usor accesibil, prevãzut în acest scop.

3.5.2. Incendiu

În functie de pericolele anticipate de producãtor în timpul utilizãrii si dacã dimensiunile masinii permit, aceasta trebuie:

- sau sã permitã echiparea cu extinctoare usor accesibile;

- sau sã fie echipatã cu sisteme extinctoare integrate în masinã.

3.5.3. Emisii de pulberi, gaze etc.

Dacã astfel de pericole existã, echipamentul de retinere mentionat la pct. 1.5.13 poate fi înlocuit cu alte mijloace ca, de exemplu, precipitarea în jet de apã pulverizatã.

Prevederile alin. 2 si 3 de la pct. 1.5.13 nu se aplicã atunci când functia principalã a masinii este de pulverizare a produselor.

3.6. Mijloace de informare

3.6.1. Inscriptii si avertizare

Masina trebuie prevãzutã cu mijloace de semnalizare si/sau cu plãcute cu instructiuni referitoare la utilizare, reglare si mentenantã, de fiecare datã când este necesar, pentru a asigura sãnãtatea si securitatea persoanelor expuse. Ele trebuie alese, proiectate si construite astfel încât sã fie vizibile cu usurintã si sã fie durabile.

Fãrã a încãlca cerintele care trebuie respectate la deplasarea pe drumurile publice, masina cu conducãtor transportat trebuie dotatã cu urmãtoarele echipamente:

- un dispozitiv de avertizare acusticã pentru avertizarea persoanelor expuse;

- un sistem de avertizare luminoasã care sã corespundã conditiilor de utilizare prevãzute, cum ar fi: lanternele stop, lanternele pentru mersul înapoi si farurile giroscopice. Aceastã ultimã conditie nu se aplicã masinilor destinate exclusiv lucrãrilor subterane si care nu posedã energie electricã.

Masinile comandate de la distantã care, în conditii de utilizare normale, expun persoanele la pericole de lovire sau de strivire, trebuie prevãzute cu mijloace adecvate de semnalizare a deplasãrii sau cu mijloace de protectie adecvate pentru persoanele expuse acestor pericole.

Aceleasi mãsuri se aplicã si în cazul masinilor a cãror utilizare implicã repetarea sistematicã a deplasãrii înainte si înapoi, de-a lungul aceleiasi axe, iar spatele masinii nu este vizibil, în mod direct, conducãtorului.

Masinile trebuie construite astfel încât sã nu poatã fi scoase din functiune, în mod neintentionat, toate dispozitivele de avertizare si semnalizare. Dacã este esential pentru asigurarea securitãtii, astfel de dispozitive trebuie prevãzute cu mijloace de control al bunei functionãri, iar defectarea lor trebuie sã fie semnalizatã operatorului.

Dacã deplasarea masinii sau a uneltelor sale prezintã un pericol deosebit, trebuie prevãzute inscriptii pe masinã pentru a avertiza împotriva apropierii de aceasta în timpul functionãrii; inscriptiile trebuie sã fie lizibile de la o distantã suficientã, pentru a se asigura securitatea persoanelor care se pot afla în apropiere.

3.6.2. Marcare

Marcajele minime mentionate la pct. 1.7.4 trebuie suplimentate cu urmãtoarele:

- putere nominalã, exprimatã în kilowati;

- masa, în kilograme, în configuratia cea mai uzualã si, dacã este cazul:

- forta maximã de tractiune la cârlig, prevãzutã de producãtor, în newtoni;

- forta verticalã maximã pe cârlig, prevãzutã de producãtor, în newtoni.

3.6.3. Instructiuni

În afara cerintelor minime mentionate la pct. 1.7.5, instructiunile trebuie sã continã urmãtoarele informatii:

a) în ceea ce priveste vibratiile generate de masinã, fie valoarea efectivã, fie o valoare stabilitã pe baza mãsurãrilor efectuate pe o masinã identicã:

- valoarea eficace ponderatã a acceleratiei la care sunt supuse membrele superioare, dacã aceasta depãseste 2,5 m/s2; dacã ea nu depãseste 2,5 m/s2, aceastã informatie trebuie precizatã;

- valoarea eficace ponderatã a acceleratiei la care este supus corpul (picioarele sau sezutul), dacã aceasta depãseste 0,5 m/s2; dacã ea nu depãseste 0,5 m/s2, aceastã informatie trebuie precizatã.

Dacã nu se aplicã standardele armonizate, vibratia trebuie mãsuratã utilizându-se metoda cea mai adecvatã pentru masina în cauzã.

Producãtorul trebuie sã indice conditiile de functionare a masinii în timpul mãsurãrii si metodele utilizate pentru efectuarea mãsurãrilor;

b) în cazul masinilor care permit utilizãri diferite, în functie de echipamentul folosit, producãtorul masinii de bazã pe care pot fi montate echipamentele interschimbabile si producãtorul acestora din urmã trebuie sã furnizeze informatiile necesare pentru a permite montarea si utilizarea echipamentului în conditii de securitate.

4. Cerinte esentiale de securitate si sãnãtate pentru prevenirea pericolelor specifice datorate operatiilor de ridicare

Masinile care prezintã pericole datorate operatiilor de ridicare, în principal pericole legate de cãderea sarcinii si de coliziuni sau pericole de balansare cauzate de manipularea sarcinii, trebuie proiectate si construite astfel încât sã corespundã cerintelor esentiale prezentate mai jos.

Riscurile datorate unei operatii de ridicare existã, în special, în cazul masinilor destinate sã deplaseze o sarcinã unitarã în acelasi timp cu modificarea nivelului în timpul deplasãrii. Sarcina poate fi constituitã din obiecte, materiale sau mãrfuri.

4.1. Generalitãti

4.1.1. Definitii:

a) dispozitive de prindere pentru ridicarea sarcinii - componentele sau echipamentele nefixate la masinã si care sunt dispuse între masinã si sarcinã sau pe sarcinã în scopul prinderii ei;

b) accesorii pentru dispozitive de legare – elementele care servesc la realizarea unei legãturi, cum ar fi: cârlige cu ochi, zale de lant, inele, inele cu tijã etc.;

c) sarcinã ghidatã - sarcina care este deplasatã integral de-a lungul unor ghidaje rigide sau flexibile si a cãrei pozitie este determinatã prin puncte fixe;

d) coeficient de sigurantã - raportul aritmetic dintre sarcina garantatã de producãtor, pânã la care o piesã a echipamentului, un dispozitiv de legare sau de prindere ori o masinã este capabilã sã o mentinã, si valoarea sarcinii maxime de utilizare marcatã pe echipament, pe dispozitivul de legare sau, respectiv, pe masinã;

e) coeficient de încercare - raportul matematic dintre sarcina utilizatã pentru efectuarea încercãrilor statice sau dinamice pentru o piesã a echipamentului, un dispozitiv de legare ori de prindere sau o masinã si sarcina maximã de utilizare marcatã pe piesa echipamentului, dispozitivului de prindere, pe dispozitivul de legare sau pe masinã;

f) încercare staticã - încercarea în cursul cãreia masina sau dispozitivul de prindere este verificatã/verificat initial, apoi supusã/supus unei forte egale cu sarcina maximã de utilizare multiplicatã cu coeficientul de încercare corespunzãtor, dupã care, la încetarea fortei, este verificatã/verificat pentru a se asigura cã nu s-a produs nici o deteriorare;

g) încercare dinamicã - încercarea în cursul cãreia masina este pusã sã functioneze în toate situatiile posibile, la sarcina maximã de utilizare, cu luarea în considerare a comportamentului dinamic al acesteia, în vederea verificãrii functionãrii corecte a masinii si a elementelor de securitate.

4.1.2. Protejarea fatã de pericole mecanice

4.1.2.1. Riscuri datorate lipsei de stabilitate

Masinile trebuie proiectate si construite astfel încât stabilitatea cerutã la pct. 1.3.1 sã fie asiguratã atât în timpul functionãrii, cât si în afara ei, inclusiv în toate fazele de transport, montare si demontare, în cursul defectãrilor previzibile ale componentelor, precum si în cursul efectuãrii încercãrilor, dacã acestea sunt executate conform instructiunilor din manualul de instructiuni.

În acest scop, producãtorul sau reprezentantul sãu autorizat trebuie sã utilizeze mijloace de verificare corespunzãtoare; în special, pentru stivuitoarele autopropulsate cu posibilitãti de ridicare peste 1,80 m, producãtorul sau reprezentantul sãu autorizat trebuie sã efectueze o încercare de stabilitate pe platformã sau o încercare similarã ori sã aibã efectuate astfel de încercãri pentru fiecare tip de stivuitor autopropulsat.

4.1.2.2. Ghidaje si cãi de rulare

Instalatiile de ridicat trebuie prevãzute cu dispozitive care sã actioneze asupra ghidajelor sau cãilor de rulare, în scopul prevenirii deraierilor.

Dacã deraierea se produce totusi, în pofida existentei unor astfel de dispozitive sau în cazul defectãrii unui element de ghidare ori de rulare, trebuie prevãzute dispozitive care sã împiedice cãderea echipamentului, componentelor sau sarcinii ori rãsturnarea instalatiei.

4.1.2.3. Rezistentã mecanicã

Masinile, dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinii si componentele amovibile trebuie sã poatã rezista la solicitãrile la care sunt supuse, atât în timpul functionãrii, cât si, dacã este cazul, când nu functioneazã, în conditiile de instalare si functionare prevãzute de producãtor si în toate configuratiile specifice masinii, tinându-se seama, atunci când este cazul, de efectele factorilor atmosferici si de eforturile exercitate de persoane. Aceastã cerintã trebuie, de asemenea, sã fie îndeplinitã în timpul transportului, montãrii si demontãrii.

Masinile si dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinii trebuie proiectate si construite astfel încât sã fie evitate defectãrile datorate oboselii sau uzurii, tinându-se seama de utilizarea prevãzutã a acestora.

Materialele folosite trebuie alese luându-se în considerare mediile de utilizare prevãzute de producãtor, în special în ceea ce priveste coroziunea, abraziunea, socurile, fragilitatea la frig si îmbãtrânirea.

Masinile si dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinii trebuie proiectate si construite pentru a putea suporta suprasarcinile aplicate la încercãrile statice, fãrã a prezenta deformãri sau defectãri evidente.

Calculul trebuie sã tinã seama de valorile coeficientului de încercare staticã ales, astfel încât sã se poatã garanta un nivel adecvat de securitate; acest coeficient de încercare are, în general, urmãtoarele valori:

a) pentru masinile actionate manual si dispozitive de prindere pentru ridicarea sarcinii: 1,5;

b) pentru alte masini: 1,25.

Masinile trebuie sã fie proiectate si construite pentru a putea suporta, fãrã a se defecta, încercãrile dinamice efectuate cu sarcina maximã de utilizare multiplicatã cu coeficientul de încercare dinamicã. Acest coeficient de încercare dinamicã este ales astfel încât sã garanteze un nivel de securitate adecvat; în general, acest coeficient este egal cu 1,1.

Încercãrile dinamice trebuie efectuate pe o masinã pregãtitã sã functioneze în conditii normale de utilizare. Ca o regulã generalã, încercãrile trebuie efectuate la vitezele nominale stabilite de producãtor. Dacã circuitul de comandã al masinii permite mai multe miscãri simultane (de exemplu, rotirea si deplasarea sarcinii), încercãrile trebuie efectuate în conditiile cele mai defavorabile, adicã, ca regulã generalã, prin combinarea miscãrilor.

4.1.2.4. Scripeti, tamburi, lanturi si cabluri

Diametrul scripetilor, tamburilor si rolelor trebuie sã fie compatibil cu dimensiunile cablurilor sau ale lanturilor cu care pot fi echipate.

Tamburii si rolele trebuie proiectate, construite si instalate astfel încât cablurile sau lanturile cu care sunt echipate sã se poatã înfãsura fãrã a cãdea.

Cablurile utilizate direct pentru ridicarea sau sustinerea sarcinii nu trebuie sã prezinte nici o matisare, cu exceptia extremitãtilor (matisãrile sunt tolerate în instalatiile care sunt prevãzute, prin proiect, sã fie modificate regulat, în functie de necesitãtile de utilizare). Coeficientul de sigurantã al întregului cablu si al extremitãtilor este ales astfel încât sã garanteze un nivel corespunzãtor de securitate; ca regulã generalã, acest coeficient este egal cu 5.

Coeficientul de sigurantã al lanturilor de ridicare este ales astfel încât sã garanteze un nivel de securitate adecvat; ca regulã generalã, acest coeficient este egal cu 4.

Pentru a verifica dacã este asigurat coeficientul de sigurantã adecvat, producãtorul sau reprezentantul sãu autorizat trebuie sã efectueze sau sã aibã efectuate încercãrile corespunzãtoare pentru fiecare tip de lant si de cablu utilizat direct pentru ridicarea sarcinii si pentru fiecare tip de capãt de cablu.

4.1.2.5. Accesorii pentru dispozitivele de legare

Accesoriile pentru dispozitivele de legare trebuie dimensionate tinându-se seama de fenomenele de obosealã si de procesele de îmbãtrânire pentru un numãr de cicluri de functionare corespunzãtor duratei de viatã prevãzute, precizatã în conditiile de functionare ale aplicatiei preconizate.

În plus:

a) coeficientul de sigurantã al ansamblului cablu metalic/capãtul lui este ales astfel încât sã garanteze un nivel de securitate adecvat; ca regulã generalã, acest coeficient este egal cu 5. Cablurile nu trebuie sã prezinte nici o matisare sau buclã, în afara celor de la extremitãti;

b) atunci când sunt utilizate lanturi cu zale sudate, ele trebuie sã fie de tipul cu zale scurte. Coeficientul de sigurantã al lanturilor de orice tip este ales astfel încât sã garanteze un nivel adecvat de securitate; acest coeficient este, ca regulã generalã, egal cu 4;

c) coeficientul de sigurantã al cablurilor sau al chingilor din fibre textile depinde de material, de metoda de fabricatie, de dimensiuni si de utilizare. Acest coeficient este ales astfel încât sã garanteze un nivel de securitate adecvat; el este, ca regulã generalã, egal cu 7, cu conditia ca materialele folosite sã fie de foarte bunã calitate, iar metoda de fabricatie sã fie corespunzãtoare conditiilor de utilizare prevãzute. În caz contrar, ca regulã generalã, coeficientul trebuie sã fie mai mare, pentru a asigura un grad de securitate echivalent.

Cablurile si chingile din fibre textile nu trebuie sã prezinte nici un nod, legãturã sau matisare, altele decât cele de la extremitatea de legare, cu exceptia elementelor de legare inelare;

d) toate componentele metalice ale unei legãturi ori cele utilizate împreunã cu o legãturã trebuie sã aibã un coeficient de sigurantã ales astfel încât sã garanteze un nivel adecvat de securitate; acest coeficient este, ca regulã generalã, egal cu 4;

e) capacitatea maximã la utilizare a unui cablu de legare multifilar se stabileste tinându-se seama de capacitatea maximã de utilizare a celui mai slab fir, de numãrul de fire si de un factor de reducere care depinde de modul de legare;

f) pentru a verifica dacã a fost atins coeficientul de sigurantã adecvat, producãtorul sau reprezentantul sãu autorizat trebuie sã efectueze ori sã aibã efectuate încercãri adecvate pentru fiecare tip de componentã mentionatã la lit. a), b), c) si d).

4.1.2.6. Controlul miscãrilor

Dispozitivele pentru controlul miscãrilor trebuie sã actioneze astfel încât masina pe care sunt instalate sã fie mentinutã în conditii de securitate:

a) masinile trebuie proiectate si echipate cu dispozitive care sã mentinã amplitudinea miscãrilor componentelor lor între limitele specificate. Intrarea în actiune a acestor dispozitive trebuie, dacã este cazul, sã fie precedatã de o avertizare;

b) dacã mai multe masini fixe sau care ruleazã pe sine pot fi manevrate simultan, în acelasi spatiu în care existã riscuri de ciocnire, masinile în cauzã trebuie proiectate si construite astfel încât sã fie posibilã echiparea cu sisteme care sã permitã evitarea acestor riscuri;

c) mecanismele masinilor trebuie proiectate si construite astfel încât sarcinile sã nu poatã devia în mod periculos sau sã cadã liber si pe neasteptate, chiar si în cazul defectãrii partiale sau totale a alimentãrii cu energie electricã ori atunci când operatorul opreste functionarea masinii;

d) în conditii normale de functionare nu trebuie sã existe posibilitatea coborârii sarcinii numai sub controlul unei frâne cu frictiune, cu exceptia masinilor la care este necesarã functionarea în acest mod;

e) dispozitivele de prindere trebuie proiectate si construite astfel încât sã se evite cãderea neasteptatã a sarcinilor.

4.1.2.7. Manipularea sarcinilor

Pozitia postului de conducere a masinii trebuie stabilitã astfel încât sã asigure cel mai larg câmp vizual de observare a traiectoriilor pãrtilor mobile, pentru a se evita posibile loviri cu persoane sau echipamente ori cu alte masini care ar putea fi manevrate în acelasi timp si ar fi posibil sã constituie un pericol.

Masinile cu sarcina ghidatã, fixate într-un singur loc, trebuie proiectate si construite astfel încât sã se previnã lovirea persoanelor expuse de sarcinã sau contragreutate.

4.1.2.8. Fulgere

Masinile expuse fulgerelor în timpul utilizãrii trebuie sã fie echipate cu un sistem de scurgere la pâmânt a sarcinilor electrice rezultate.

4.2. Cerinte speciale pentru masinile cu sursã de energie diferitã de forta umanã

4.2.1. Comenzi

4.2.1.1. Post de conducere

Cerintele prevãzute la pct. 3.2.1 se aplicã, de asemenea, si pentru masinile care nu sunt mobile.

4.2.1.2. Scaun

Cerintele prevãzute la alin. 1 si 2 ale pct. 3.2.2, precum si cele prevãzute la pct. 3.2.3 se aplicã, de asemenea, masinilor care nu sunt mobile.

4.2.1.3. Organe de comandã

Organele de comandã a deplasãrilor masinilor sau a echipamentelor acestora trebuie sã revinã în pozitie neutrã, imediat ce înceteazã actionarea lor de cãtre operator. Cu toate acestea, pentru deplasãrile partiale sau totale la care nu existã riscul lovirii sarcinii sau masinii, organele susmentionate pot fi înlocuite cu organe de comandã care sã autorizeze opriri automate la nivelurile prestabilite, fãrã mentinerea actionãrii lor de cãtre operator.

4.2.1.4. Controlul sarcinii

Masina cu sarcina maximã de utilizare de cel putin 1.000 kg sau al cãror moment de rãsturnare este de cel putin 40.000 Nm trebuie echipate cu dispozitive care sã-l avertizeze pe conducãtor si sã împiedice deplasãrile periculoase ale sarcinii în cazurile:

- supraîncãrcãrii instalatiei:

- fie ca rezultat al depãsirii maxime de utilizare;

- fie ca rezultat al depãsirii momentelor datorate acestor sarcini;

- depãsirii momentelor de rãsturnare, ca rezultat al ridicãrii sarcinii.

4.2.2. Instalatie ghidatã prin clabluri

Cablurile purtãtoare, cablurile tractoare sau cablurile tractoare purtãtoare trebuie întinse cu ajutorul contragreutãtilor sau al unui dispozitiv care sã permitã controlul permanent al întinderii.

4.2.3. Riscuri pentru persoanele expuse. Mijloace de acces la postul de conducere sau la locurile de interventie

Masinile cu sarcinã ghidatã si masinile ale cãror suporturi de sarcinã urmeazã un traseu clar definit trebuie echipate cu dispozitive care sã previnã orice risc pentru persoanele expuse.

Masinile care deservesc niveluri definite si la care operatorii pot avea acces la platforma sarcinii, pentru a aranja sau a asigura sarcina, trebuie proiectate si construite astfel încât sã se previnã deplasarea necontrolatã a platformei sarcinii, în special, în timpul încãrcãrii sau descãrcãrii.

4.2.4. Aptitudine de utilizare

La lansarea masinii pe piatã sau la prima sa punere în functiune, producãtorul ori reprezentantul sãu autorizat trebuie sã asigure, prin luarea de mãsuri corespunzãtoare sau prin cele deja luate, cã dispozitivele de prindere ori de legare pentru ridicarea sarcinii si masinile pregãtite pentru a fi utilizate - indiferent de actionarea manualã sau de alt tip - îsi pot îndeplini functiile specificate în conditii de securitate. Mãsurile sus-mentionate trebuie sã tinã seama de aspectele statice si dinamice ale instalatiei.

Dacã masinile nu pot fi montate la sediul producãtorului sau reprezentantului sãu autorizat, trebuie luate mãsuri adecvate la locul de utilizare. În caz contrar, mãsurile pot fi luate fie la sediile producãtorului, fie la locul de utilizare.

4.3. Marcare

4.3.1. Lanturi si cabluri

Orice lungime de lant, de cablu sau de chingã, care nu face parte dintr-un ansamblu, trebuie sã poarte un marcaj sau, dacã nu este posibil, o placã ori un inel nedetasabil, marcate cu numele si adresa producãtorului sau reprezentantului sãu autorizat si cu referinta de identificare a certificatului relevant.

Certificatul trebuie sã continã informatiile cerute prin standardele armonizate sau, dacã acestea nu existã, cel putin urmãtoarele informatii:

- numele producãtorului sau reprezentantului sãu autorizat;

- sediul producãtorului sau reprezentantului sãu autorizat, dupã caz;

- o descriere a lantului sau cablului care sã cuprindã:

- dimensiunile nominale;

- constructia sa;

- materialul din care este executat; si

- orice tratament metalurgic special aplicat materialului;

- dacã a fost încercat, indicarea standardului utilizat;

- sarcina maximã care poate sã fie suportatã de lant sau de cablu în timpul functionãrii. Poate fi indicat un interval de valori în functie de aplicatiile prevãzute.

4.3.2. Dispozitive de prindere pentru ridicarea sarcinii

Orice dispozitiv de prindere pentru ridicarea sarcinii trebuie sã aibã marcate urmãtoarele:

- identificarea producãtorului;

- identificarea materialului (de exemplu: clasificarea internationalã), atunci când aceastã informatie este necesarã pentru compatibilitatea dimensionalã;

- identificarea sarcinii maxime de utilizare;

- marcajul CE.

În cazul dispozitivelor de legare care includ componente, cum ar fi cablurile si frânghiile, pe care marcarea este imposibilã, cerintele mentionate la primul alineat trebuie înscrise pe o placã sau pe alte mijloace, fixate solid pe dispozitivul de legare.

Aceste cerinte trebuie sã fie lizibile si sã fie plasate într-un loc în care sã nu fie posibil sã disparã, ca urmare a prelucrãrii, uzurii etc., sau sã nu compromitã rezistenta dispozitivului.

4.3.3. Masini

În plus fatã de informatiile minime prevãzute la pct. 1.7.4, fiecare masinã trebuie sã poarte informatii lizibile si durabile, referitoare la sarcina nominalã:

(i) afisarea într-o formã nesimbolizatã si vizibilã pe echipament, în cazul masinilor pentru care existã numai o singurã valoare posibilã;

(ii) dacã sarcina nominalã depinde de configuratia masinii, fiecare post de conducere trebuie prevãzut cu o placã ce trebuie sã indice, preferabil sub formã de diagrame sau prin intermediul tabelelor, sarcinile nominale pentru fiecare configuratie.

Masinile echipate cu un suport de sarcinã, ale cãrui dimensiuni permit accesul persoanelor si a cãrui cursã genereazã un risc de cãdere, trebuie sã poarte o avertizare clarã si durabilã de interzicere a ridicãrii persoanelor.

Aceastã avertizare trebuie sã fie vizibilã de la fiecare loc în care este posibil accesul.

4.4. Instructiuni

4.4.1. Dispozitive de legare pentru ridicarea sarcinii

Fiecare dispozitiv de legare pentru ridicarea sarcinii sau lot comercial indivizibil de dispozitive trebuie însotit de instructiuni care sã furnizeze cel putin urmãtoarele informatii:

- conditiile normale de utilizare;

- instructiunile pentru utilizare, montare si mentenantã;

- limitele de utilizare (în special pentru dispozitivele care nu pot fi conforme cu prevederile pct. 4.1.2.6 lit. e).

4.4.2. Masini

În plus fatã de prevederile pct. 1.7.5, instructiunile trebuie sã continã urmãtoarele informatii:

a) caracteristicile tehnice ale masinii si, în special:

- dacã este posibil, o copie a tabelului cu sarcinile descrise la pct. 4.3.3 (ii);

- reactiunile din reazeme sau încastrãri si caracteristicile cãilor;

- dacã este posibil, definirea si mijloacele de instalare a contragreutãtilor;

b) continutul carnetului de urmãrire a masinii, dacã el nu este furnizat împreunã cu masina;

c) îndrumãri pentru utilizare, în special pentru a remedia insuficienta observãrii directe a sarcinii de cãtre operator;

d) instructiunile necesare pentru efectuarea de încercãri, înainte de prima punere în functiune a masinilor care nu sunt montate la sediul producãtorului, în configuratia în care urmeazã a fi utilizate.

5. Cerinte esentiale de securitate si sãnãtate pentru masinile destinate pentru lucrul în subteran

Masinile destinate pentru lucrul în subteran trebuie proiectate si construite astfel încât sã corespundã cerintelor expuse în continuare.

5.1. Riscuri datorate lipsei de stabilitate

Sustinerile mecanizate trebuie sã fie proiectate si construite pentru a mentine o directie precizatã în timpul deplasãrii si a nu aluneca înainte si în timp ce se deplaseazã sub sarcinã si dupã ce sarcina a fost înlãturatã. Ele trebuie echipate cu ancorãri pentru plãcile de capãt ale stâlpilor de sustinere hidraulici individuali.

5.2. Circulatie

Sustinerile mecanizate trebuie sã permitã circulatia nestânjenitã a persoanelor expuse.

5.3. Iluminat

Nu se aplicã cerintele prevãzute la alin. 3 al pct. 1.1.4.

5.4. Organe de comandã

Organele de comandã pentru accelerarea si frânarea masinilor care se deplaseazã pe sine trebuie sã fie actionate manual. Organul de comandã al dispozitivului “om mort” poate fi totusi actionat cu piciorul.

Organele de comandã ale sustinerilor mecanizate trebuie proiectate si dispuse astfel încât sã permitã ca, în timpul operatiilor de ripare, operatorii sã fie protejati de o sustinere la fata locului. Organele de comandã trebuie protejate împotriva oricãrei declansãri neasteptate.

5.5. Oprire

Masinile autopropulsate care se deplaseazã pe sine, destinate pentru lucrul în subteran, trebuie echipate cu un dispozitiv “om mort”, care sã actioneze asupra circuitului de comandã a deplasãrii masinii.

5.6. Incendiu

Cerintele liniutei a doua de la pct. 3.5.2 sunt obligatorii pentru masinile care contin elemente foarte inflamabile.

Sistemul de frânare al masinii pentru lucrul în subteran trebuie proiectat si construit astfel încât sã nu producã scântei sau sã genereze incendii.

Masinile cu motor termic pentru lucrul în subteran trebuie echipate numai cu motoare cu ardere internã care utilizeazã carburanti cu tensiune de vapori scãzutã si care sã excludã orice scânteie de naturã electricã.

5.7. Emisii de pulberi, gaze etc.

Gazele de evacuare ale motoarelor cu ardere internã nu trebuie sã fie evacuate în sus.

6. Cerinte esentiale de securitate si sãnãtate pentru evitarea pericolelor specifice datorate ridicãrii sau deplasãrii de persoane

Masinile care prezintã pericole datorate ridicãrii sau deplasãrii de persoane trebuie proiectate si construite astfel încât sã corespundã cerintelor expuse în continuare.

6.1. Generalitãti

6.1.1. Definitie

Pentru necesitãtile prezentului capitol cabinã înseamnã dispozitivul în care se pot afla persoane, în scopul de a fi ridicate, coborâte sau deplasate.

6.1.2. Rezistentã mecanicã

Coeficientii de sigurantã definiti la cap. 4 sunt inadecvati pentru masinile destinate ridicãrii si deplasãrii de persoane si trebuie sã fie, ca regulã generalã, dublati. Podeaua cabinei trebuie proiectatã si construitã astfel încât sã ofere spatiul si rezistenta corespunzãtoare numãrului maxim de persoane si sarcinii maxime de utilizare, stabilite de producãtor.

6.1.3. Controlul sarcinii pentru tipuri de dispozitive actionate printr-o altã energie decât forta umanã

Cerintele pct. 4.2.1.4 se aplicã indiferent de valoarea sarcinii maxime de utilizare. Aceste cerinte nu se aplicã masinilor pentru care producãtorul poate demonstra cã nu existã riscuri de suprasarcinã si/sau de rãsturnare.

6.2. Organe de comandã

6.2.1. Dacã cerintele de securitate nu impun alte solutii:

Cabina trebuie, de regulã, proiectatã si construitã astfel încât persoanele care se aflã în interior sã dispunã de organe de comandã a miscãrilor de ridicare si de coborâre si, dacã este cazul, de deplasare orizontalã a cabinei în raport cu instalatia.

Aceste organe de comandã trebuie sã aibã prioritate în functionare fatã de alte organe de comandã prevãzute pentru comanda aceleiasi miscãri, cu exceptia dispozitivelor de oprire de urgentã.

Organele de comandã pentru astfel de miscãri trebuie sã fie de tipul cu comandã mentinutã, cu exceptia masinilor care deservesc niveluri definite.

6.2.2. Dacã o masinã de ridicat sau de deplasat persoane poate fi deplasatã împreunã cu cabina într-o pozitie, alta decât cea de repaus, ea trebuie proiectatã si construitã astfel încât persoana sau persoanele situate în cabinã sã dispunã de mijloace de prevenire a pericolelor care se pot produce prin deplasarea masinii.

6.2.3. Masinile de ridicat sau de deplasat persoane trebuie proiectate, construite ori echipate astfel încât viteza excesivã a cabinei sã nu genereze pericole.

6.3. Riscuri de cãdere a persoanelor din cabinã

6.3.1. Dacã mãsurile prevãzute la pct. 1.5.15 nu sunt adecvate, cabinele trebuie prevãzute cu un numãr suficient de puncte de ancorare, pentru numãrul persoanelor care pot utiliza cabina, suficient de rezistente pentru legarea echipamentelor individuale de protectie împotriva cãderii.

6.3.2. Orice trapã în podea ori în plafon sau în usile laterale trebuie sã se deschidã în sensul în care sã previnã orice risc de cãdere, în cazul deschiderii neasteptate.

6.3.3. Masinile de ridicat sau de deplasat persoane trebuie proiectate si construite astfel ca podeaua cabinei sã nu se încline pânã la pozitia în care sã genereze un risc de cãdere pentru ocupanti, inclusiv în timpul deplasãrii.

Podeaua cabinei trebuie sã fie antiderapantã.

6.4. Riscuri de cãdere sau de rãsturnare a cabinei

6.4.1. Masinile de ridicat sau de deplasat persoane trebuie proiectate si construite astfel încât sã se previnã cãderea sau rãsturnarea cabinei.

6.4.2. Accelerarea sau frânarea cabinei ori a vehiculului purtãtor, comandate de operator sau declansate printr-un dispozitiv de securitate, în conditiile sarcinii maxime si vitezei maxime prevãzute de producãtor, nu trebuie sã genereze nici un pericol pentru persoanele expuse.

6.5. Marcare

Dacã este necesar pentru asigurarea securitãtii, cabina trebuie sã poarte informatiile esentiale relevante.

ANEXA Nr. 2

A. Continutul declaratiei de conformitate EC pentru masini1)

Declaratia de conformitate EC trebuie sã continã urmãtoarele elemente:

a) numele si adresa producãtorului sau ale reprezentantului sãu autorizat2);

b) descrierea masinii3);

c) toate reglementãrile pertinente respectate de masinã;

d) dacã este cazul, numele si adresa organismului notificat si numãrul certificatului de examinare EC de tip;

e) dacã este cazul, numele si adresa organismului notificat la care a fost transmis dosarul tehnic conform art. 11 alin. (1) pct. 3 lit. a) din hotãrâre;

f) dacã este cazul, numele si adresa organismului notificat care a efectuat verificarea în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) pct. 3 lit. b) din hotãrâre;

g) dacã este cazul, referinte la standarde armonizate;

h) dacã este cazul, standardele si specificatiile tehnice nationale care au fost utilizate;

i) identificarea persoanei împuternicite sã semneze în numele producãtorului sau al reprezentantului sãu autorizat.

B. Continutul declaratiei producãtorului sau reprezentantului acestuia, conform art. 6 alin. (2) din hotãrâre

Declaratia producãtorului prevãzutã la art. 6 alin. (3) din hotãrâre trebuie sã continã urmãtoarele elemente:

a) numele si adresa producãtorului sau ale reprezentantului sãu autorizat;

b) descrierea masinii sau a pãrtilor de masinã;

c) dacã este cazul, numele si adresa organismului notificat si numãrul certificatului de examinare EC de tip;

d) dacã este cazul, numele si adresa organismului notificat la care a fost transmis dosarul tehnic conform art. 11 alin. (1) pct. 3 lit. a) din hotãrâre;

---

1) Aceastã declaratie trebuie sã fie elaboratã în aceeasi limbã ca si instructiunile originale [vezi anexa nr. 1, pct. 1.7.5 lit. b)] si trebuie sã fie dactilografiatã sau scrisã de mânã cu majuscule. Ea trebuie sã fie însotitã de o traducere în una dintre limbile oficiale ale tãrilor în care urmeazã sã fie utilizatã masina. Traducerea trebuie sã fie în conformitate cu aceleasi conditii ca si cele pentru traducerea instructiunilor.

2) Denumirea persoanei juridice si adresa completã. Reprezentantul autorizat trebuie sã indice, de asemenea, denumirea si adresa producãtorului.

3) Descrierea masinii (marca, tipul, numãrul de serie etc.).

e) dacã este cazul, numele si adresa organismului notificat care a efectuat verificarea în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) pct. 3 lit. b) din hotãrâre;

f) dacã este cazul, referinte la standarde armonizate;

g) mentionarea interdictiei de punere în functiune înainte ca masina în care ea va fi încorporatã sã fie declaratã conformã cu dispozitiile prezentei hotãrâri;

h) identificarea persoanei semnatare.

C. Continutul declaratiei de conformitate EC pentru componentele de securitate introduse pe piatã separat1)

Declaratia de conformitate EC trebuie sã continã urmãtoarele elemente:

a) numele si adresa producãtorului sau ale reprezentantului autorizat al acestuia2);

b) descrierea componentei de securitate4);

c) functia de securitate îndeplinitã de componenta de securitate, dacã aceasta nu reiese din descriere;

d) dacã este cazul, numele si adresa organismului notificat si numãrul certificatului de examinare EC de tip;

e) dacã este cazul, numele si adresa organismului notificat la care a fost transmis dosarul tehnic conform art. 11 alin. (1) pct. 3 lit. a) din hotãrâre;

f) dacã este cazul, numele si adresa organismului notificat care a efectuat verificarea în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) pct. 3 lit. b) din hotãrâre;

g) dacã este cazul, referinte la standarde armonizate;

h) dacã este cazul, standardele si specificatiile tehnice nationale care au fost utilizate;

i) identificarea persoanei împuternicite sã semneze în numele producãtorului sau al reprezentantului sãu autorizat.

---

4) Descrierea componentei de securitate (marca, tipul, numãrul de serie, dacã el existã, si altele asemenea).

ANEXA Nr. 3

MARCAJUL CE

Marcajul CE este constituit din initialele CE în urmãtoarea formã:

În cazul reducerii sau mãririi marcajului CE, proportiile trebuie respectate, asa cum reiese din grafica de mai sus.

Diferitele elemente ale marcajului CE trebuie sã aibã aceleasi dimensiuni pe verticalã, care nu pot sã fie mai mici de 5 mm. Se poate face derogare de la aceastã dimensiune pentru masinile de dimensiuni mici.

ANEXA Nr. 4

TIPURI DE MASINI SI DE COMPONENTE DE SECURITATE

pentru care se aplicã procedura de examinare EC de tip mentionatã la art. 11 alin. (1) pct. 2 si art. 11 alin. (1) pct. 3 lit. c) din hotãrâre

A. Masini:

1. ferãstraie circulare (simple sau multiple) pentru prelucrarea lemnului si a materialelor similare sau pentru prelucrarea cãrnii si a materialelor similare;

1.1. ferãstraie mecanice, cu sculã în pozitie fixã în timpul prelucrãrii, cu masã fixã, cu avans manual al piesei sau cu dispozitiv amovibil de avans cu antrenare mecanizatã;

1.2. ferãstraie mecanice, cu sculã în pozitie fixã în timpul prelucrãrii, cu masã mobilã sau cãrucior cu miscare alternativã, cu deplasare manualã;

1.3. ferãstraie mecanice, cu sculã în pozitie fixã în timpul prelucrãrii, prevãzute prin constructie cu dispozitiv de antrenare mecanizatã a pieselor prelucrate, cu alimentare si/sau evacuare manualã;

1.4. ferãstraie, cu sculã mobilã în timpul prelucrãrii, cu deplasare mecanizatã cu alimentare si/sau evacuare manualã;

2. masini de îndreptat cu avans manual pentru prelucrarea lemnului;

3. masini de rindeluit pe o fatã cu alimentare si/sau evacuare manualã pentru prelucrarea lemnului;

4. ferãstraie cu pânzã panglicã cu masã fixã sau mobilã si ferãstraie cu pânzã panglicã cu cãrucior mobil, cu alimentare si/sau evacuare manualã pentru prelucrarea lemnului si a materialelor similare sau pentru prelucrarea cãrnii si a materialelor similare;

5. masini combinate ale tipurilor de la pct. 1-4 si de la pct. 7 pentru prelucrarea lemnului si materialelor similare;

6. masini de cepuit cu mai multe axe cu avans manual pentru prelucrarea lemnului;

7. masini de frezat cu ax vertical cu avans manual pentru prelucrarea lemnului si a materialelor similare;

8. ferãstraie portabile cu lant pentru prelucrarea lemnului;

9. prese, inclusiv prese pentru îndoit, pentru prelucrarea la rece a metalelor, cu încãrcare si/sau descãrcare manualã, ale cãror elemente mobile de lucru pot sã aibã o cursã superioarã valorii de 6 mm si o vitezã mai mare de 30 mm/s;

10. masini de format mase plastice prin injectie sau comprimare cu încãrcare si/sau descãrcare manualã;

11. masini de format piese din cauciuc prin injectie sau comprimare cu încãrcare si/sau descãrcare manualã;

12. masini pentru lucrãri subterane de tipul:

- masini mobile pe sine: locomotive si vagonete cu sistem de frânare;

- elemente de sustinere cu actionare hidraulicã;

- motoare cu ardere internã destinate sã echipeze masinile pentru lucrãri subterane;

13. masini de colectare a resturilor menajere cu încãrcare manualã si având un mecanism de compactare încorporat;

14. dispozitive de protectie si arbori cardanici de transmisie amovibili, asa cum sunt descrisi la pct. 3.4.7 din anexa nr. 1;

15. elevatoare pentru vehicule;

16. echipamente pentru ridicarea persoanelor care prezintã risc de cãdere de la o înãltime mai mare de 3 m;

17. masini pentru fabricarea de articole pirotehnice.

B. Componente de securitate:

1. dispozitive electrosensibile proiectate pentru detectarea persoanelor în scopul asigurãrii securitãtii acestora (bariere imateriale, covoare sau pardoseli sensibile la presiune, detectoare electromagnetice etc.);

2. blocuri logice care asigurã functii de securitate pentru comenzile bimanuale;

3. ecrane mobile automate de protectie pentru masinile prevãzute la lit. A.9, A.10 si A.11;

4. structuri de protectie pentru combaterea efectelor rãsturnãrii (ROPS)1);

5. structuri de protectie pentru combaterea efectelor cãderilor de obiecte (FOPS)2).

---

1) Simbolul ROPS reprezintã initialele sintagmei din limba englezã roll-over protection structures.

2) Simbolul FOPS reprezintã initialele sintagmei din limba englezã falling-object protective structures.

ANEXA Nr. 5

PROCEDURA

DECLARATIE DE CONFORMITATE EC

În sensul prezentei anexe, prin masinã se întelege fie o masinã, fie o componentã de securitate asa cum sunt definite la art. 2 alin. (1) din hotãrâre.

1. Declaratia de conformitate EC este procedura prin care producãtorul sau reprezentantul sãu autorizat declarã cã masina introdusã pe piatã respectã toate cerintele esentiale de sãnãtate si securitate aplicabile acesteia.

2. Semnarea declaratiei de conformitate EC autorizeazã producãtorul sau reprezentantul sãu autorizat sã aplice pe masinã marcajul CE.

3. Înainte de emiterea declaratiei de conformitate EC producãtorul sau reprezentantul sãu autorizat trebuie sã se asigure si sã poatã garanta cã documentatia enuntatã mai jos este si va rãmâne disponibilã la sediul sãu în scopul unui eventual control:

3.1. un dosar tehnic cuprinzând:

3.1.1. planul de ansamblu al masinii, precum si planurile circuitelor de comandã;

3.1.2. planurile detaliate si complete, însotite eventual de note de calcul, rezultate ale încercãrilor etc., care sã permitã verificarea conformitãtii masinii cu cerintele esentiale de sãnãtate si securitate;

3.1.3. lista:

a) cerintelor esentiale prevãzute în prezenta hotãrâre;

b) standardelor; si

c) a altor specificatii tehnice care au fost folosite la proiectarea masinii;

3.1.4. descrierea solutiilor adoptate pentru a preveni pericolele prezentate de masinã;

3.1.5. dacã se doreste, orice raport tehnic sau orice certificat obtinut de la un organism ori laborator competent1);

3.1.6. dacã se declarã conformitatea cu un standard armonizat care prevede încercãri, raportul tehnic ce prezintã rezultatele încercãrilor efectuate, la alegerea producãtorului, fie de cãtre el însusi, fie de cãtre un organism sau laborator competent1);

3.1.7. un exemplar al instructiunilor masinii;

3.2. în cazul fabricatiei în serie, dispozitiile interne care vor fi implementate pentru a se asigura mentinerea conformitãtii masinilor cu prevederile prezentei hotãrâri.

Producãtorul trebuie sã efectueze cercetãrile sau încercãrile necesare asupra componentelor, accesoriilor ori asupra întregii masini, pentru a determina dacã aceasta, prin proiectare si constructie, poate fi asamblatã si pusã în functiune în conditii de securitate.

Neprezentarea documentatiei, ca urmare a unei cereri temeinic motivate de cãtre autoritãtile nationale competente, poate constitui un motiv suficient pentru punerea la îndoialã a prezumtiei de conformitate cu dispozitiile prezentei hotãrâri.

4.a) Documentatia mentionatã la pct. 3 nu trebuie sã existe în mod permanent în formã materialã, dar trebuie sã existe posibilitatea reunirii si punerii ei la dispozitie într-o perioadã de timp compatibilã cu importanta sa.

Aceasta nu trebuie sã cuprindã planurile detaliate si nici un fel de alte informatii precise privind subansamblurile folosite pentru fabricarea masinii, decât dacã cunoasterea lor este esentialã pentru verificarea conformitãtii cu cerintele esentiale de securitate.

b) Documentatia mentionatã la pct. 3 trebuie pãstratã si pusã la dispozitie autoritãtilor nationale competente timp de cel putin 10 ani de la data fabricatiei masinii sau de la ultimul exemplar produs, în cazul unei fabricatii în serie.

c) Documentatia mentionatã la pct. 3 trebuie sã fie redactatã într-o limbã oficialã a unui stat membru al Uniunii Europene, cu exceptia instructiunilor masinii.

---

1) Un organism sau un laborator este presupus competent dacã satisface criteriile de evaluare prevãzute în standardele armonizate specifice.

ANEXA Nr. 6

PROCEDURA

EXAMINARE EC DE TIP

În sensul prezentei anexe, prin masinã se întelege fie o masinã, fie o componentã de securitate asa cum sunt definite la art. 2 alin. (1) din hotãrâre.

1. Examinarea EC de tip este procedura prin care un organism notificat constatã si atestã cã un exemplar al unui tip de masinã respectã dispozitiile prezentei hotãrâri.

2. Cererea de examinare EC de tip este înaintatã de producãtorul sau reprezentantul sãu autorizat unui singur organism notificat, pentru un model de masinã.

Cererea contine:

a) numele si adresa producãtorului sau ale reprezentantului sãu autorizat si locul de fabricatie a masinii;

b) un dosar tehnic care contine cel putin:

- planul de ansamblu al masinii, precum si planurile circuitelor de comandã;

- planurile detaliate si complete, însotite eventual de note de calcul, rezultate ale încercãrilor etc., care sã permitã verificarea conformitãtii masinii cu cerintele esentiale de sãnãtate si securitate;

- descrierea solutiilor adoptate pentru a preveni pericolele prezentate de masinã, precum si o listã a standardelor utilizate;

- un exemplar al instructiunilor masinii;

- în cazul fabricatiei în serie, dispozitiile interne pe care le aplicã pentru mentinerea conformitãtii masinilor cu prevederile prezentei hotãrâri.

Cererea este însotitã de o masinã reprezentativã din productia planificatã sau, dacã este cazul, de o precizare a locului unde masina poate fi examinatã.

Documentatia mentionatã mai sus nu va cuprinde planuri detaliate si nici un fel de alte informatii specifice în ceea ce priveste subansamblurile utilizate pentru producerea masinii decât dacã cunoasterea lor este esentialã pentru verificarea conformitãtii cu cerintele esentiale de securitate.

3. Organismul notificat va efectua examinarea EC de tip în modul urmãtor:

(1) efectueazã examinarea dosarului tehnic, pentru a-I evalua corectitudinea si masina prezentatã sau pusã la dispozitie;

(2) în timpul examinãrii masinii, organismul trebuie:

a) sã se asigure cã aceasta a fost fabricatã conform dosarului tehnic si cã poate fi folositã în securitate, în conditiile de utilizare prevãzute;

b) sã verifice dacã standardele, în cazul în care au fost utilizate, au fost aplicate corect;

c) sã efectueze examinãri si încercãri corespunzãtoare, pentru a verifica dacã masina respectã cerintele esentiale de sãnãtate si securitate aplicabile.

4. Dacã exemplarul tipului de masinã corespunde reglementãrilor aplicabile, organismul emite un certificat de examinare EC de tip care va fi înaintat solicitantului. Acest certificat cuprinde concluziile examinãrii EC de tip, indicã toate conditiile în care poate fi eliberat si este însotit de descrierile si desenele necesare pentru identificarea modelului agreat.

Comisia Europeanã, statele membre ale Uniunii Europene si alte organisme notificate pot sã obtinã o copie a certificatului de examinare EC de tip si, pe baza unei cereri motivate, o copie a dosarului tehnic si a rapoartelor asupra examinãrilor si încercãrilor efectuate.

5. Producãtorul sau reprezentantul sãu autorizat trebuie sã informeze organismul notificat cu privire la orice modificãri, chiar minore, pe care le-a efectuat sau intentioneazã sã le efectueze la tipul de masinã prezentat.

Organismul notificat examineazã aceste modificãri si informeazã producãtorul sau reprezentantul sãu autorizat stabilit într-un stat membru al Uniunii Europene dacã certificatul de examinare EC de tip rãmâne valabil.

6. Organismul notificat care refuzã sã emitã un certificat de examinare EC de tip informeazã în acest sens celelalte organisme notificate. Organismul care retrage certificatul de examinare EC de tip informeazã statul membru al Uniunii Europene care l-a notificat. În cazul în care notificarea a fost realizatã de cãtre statul român, acesta, prin autoritatea competentã, informeazã celelalte state membre ale Uniunii Europene si Comisia Europeanã, expunând motivul acestei decizii.

7. Dosarele si corespondenta referitoare la procedurile de examinare EC de tip trebuie redactate într-o limbã oficialã a unui stat membru al Uniunii Europene în care este stabilit organismul notificat sau într-o limbã acceptatã de acesta.

ANEXA Nr. 7

CRITERII MINIME

care trebuie luate în considerare de statele membre ale Uniunii Europene pentru notificarea organismelor

În sensul prezentei anexe, prin masinã se întelege fie o masinã, fie o componentã de securitate asa cum sunt definite la art. 2 alin. (1) din hotãrâre.

1. Organismul, directorul si personalul însãrcinat sã execute operatiile de verificare nu trebuie sã fie proiectantul, producãtorul, furnizorul sau cel care a instalat masina care se controleazã si nici reprezentantul autorizat al uneia dintre aceste pãrti. Ei nu pot interveni nici direct, nici ca reprezentanti în proiectarea, constructia, comercializarea sau întretinerea acestor masini. Aceasta nu exclude posibilitatea unui schimb de informatii tehnice între producãtor si organism.

2. Organismul si personalul sãu trebuie sã execute operatiile de verificare cu cel mai înalt nivel de integritate profesionalã si competentã tehnicã si nu trebuie sã fie supusi nici unor presiuni sau tentatii, mai ales de naturã financiarã, care le-ar putea influenta judecata ori rezultatele controlului, mai ales din partea persoanelor sau a grupurilor de persoane interesate de rezultatul verificãrilor.

3. Organismul trebuie sã dispunã de personal si sã posede mijloacele necesare pentru a avea posibilitatea sã-si exercite în mod corespunzãtor sarcinile tehnice si administrative legate de verificare; el trebuie, de asemenea, sã aibã acces la echipamentele necesare pentru verificãri speciale.

4. Personalul însãrcinat cu controlul trebuie sã posede:

- o bunã pregãtire tehnicã si profesionalã;

- cunostinte corespunzãtoare ale cerintelor încercãrilor pe care le efectueazã si experientã corespunzãtoare pentru aceste încercãri;

- capacitatea de a elabora certificatele, proceseleverbale si rapoartele corespunzãtoare încercãrilor efectuate.

5. Independenta personalului însãrcinat cu controlul trebuie sã fie garantatã. Remuneratia sa nu trebuie sã depindã de numãrul de controale efectuate sau de rezultatele lor.

6. Organismul trebuie sã subscrie o asigurare de rãspundere civilã, cu exceptia cazului în care aceasta este asumatã de stat, în conformitate cu legislatia nationalã, sau în care statul este direct rãspunzãtor de controalele efectuate.

7. Personalul organismului este obligat sã pãstreze secretul profesional referitor la toate informatiile obtinute în efectuarea acestor sarcini, mai putin fatã de Ministerul Muncii, Solidaritãtii Sociale si Familiei, în cadrul prevederilor prezentei hotãrâri.

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

AGENTIA NATIONALÃ PENTRU RESURSE MINERALE

ORDIN

privind aprobarea tarifelor percepute pentru actele eliberate de Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale în exercitarea atributiilor sale

Având în vedere art. 48 din Legea minelor nr. 85/2003,

în temeiul art. 4 alin. (3) din Hotãrârea Guvernului nr. 756/2003 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale emite urmãtorul ordin:

Art. 1. - Se aprobã tarifele percepute pentru actele eliberate de Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale în exercitarea atributiilor sale, prevãzute în anexele nr. 3-11.

Art. 2. - Actele eliberate de Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale, prevãzute în anexa nr. 1, vor fi încadrate în tariful corespunzãtor de cãtre directiile de specialitate, în functie de clasificarea actelor, de criteriile de apreciere, de gradele de complexitate si de coeficientii corespunzãtori, precum si de gradul de complexitate a categoriei de zãcãmânt, conform prevederilor anexei nr. 2.

Art. 3. - Solicitarea eliberãrii actelor prevãzute în anexa nr. 1 se face printr-o scrisoare-comandã, conform modelului prezentat în anexa nr. 12, care va însoti documentatia tehnico-economicã prevãzutã în normele de aplicare a Legii minelor nr. 85/2003.

Art. 4. - Actele vor fi eliberate numai dupã ce solicitantul va face dovada achitãrii tarifului corespunzãtor.

Art. 5. - Anexele nr. 1-12 fac parte integrantã din prezentul ordin.

Art. 6. - Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 7. - Pe data intrãrii în vigoare a prezentului ordin îsi înceteazã aplicabilitatea Ordinul presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale nr. 169/2001 privind aprobarea tarifelor percepute pentru actele emise de Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale în exercitarea atributiilor sale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 27 noiembrie 2001.

Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

Maria Iuliana Stratulat

Bucuresti, 18 februarie 2004.

Nr. 56.

ANEXA Nr. 1

LISTA

actelor emise de Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale în baza prevederilor Legii minelor nr. 85/2003, pe categorii si tipuri de acte

A1. Acte de complexitate redusã

a) Permis de prospectiune

b) Licentã de dare în administrare sau în concesiune pentru explorare

c) Acte aditionale la licenta de dare în administrare sau în concesiune pentru explorare

d) Licentã de dare în administrare sau în concesiune pentru exploatare

e) Acte aditionale la licenta de dare în administrare sau în concesiune pentru exploatare

f) Acordul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale privind asocierea titularului licentei de dare în administrare sau în concesiune cu alte persoane juridice, în vederea executãrii activitãtilor miniere

g) Aprobarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale privind transferul unei licente de concesiune cãtre altã persoanã juridicã:

- g.1) pentru licenta de explorare

- g.2) pentru licenta de exploatare

h) Autorizatie de începere a activitãtilor miniere

i) Decizie de încetare a activitãtilor miniere

j) Decizie de încetare a concesiunii

k) Aprobarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale privind fisa perimetrului de prospectiune/explorare/exploatare.

A2. Acte de complexitate medie

a) Permis de exploatare

b) Acte aditionale la permisul de exploatare

c) Aviz la programele de lucrãri geologice de cercetare (pentru lucrãri de prospectiune si pentru lucrãri de explorare pentru fiecare an aprobat prin licentã de concesiune)

d) Aviz pentru documentatiile de modificare a adâncimii si/sau a amplasamentelor

e) Aviz pentru abandonarea lucrãrilor de cercetare geologicã

f) Aviz pentru scoaterea din evidentã prin abandonare a resurselor/rezervelor de substante minerale utile

g) Aviz pentru instituirea perimetrului de protectie hidrogeologicã pentru ape subterane, ape geotermale, nãmoluri si turbe terapeutice

h) Aviz privind instituirea perimetrelor de protectie sanitarã pentru zãcãmintele de ape subterane, ape geotermale, nãmoluri si turbe terapeutice

i) Aviz pentru amplasamente de obiective civile si/sau industriale de utilitate publicã, pentru planurile si schitele de sistematizare, precum si pentru lucrãrile ingineresti

j) Documentul de atestare a persoanelor juridice care au competenta tehnicã de a executa lucrãri de cercetare geologicã, lucrãri de exploatare a petrolului si a celorlalte resurse minerale, de expertizare si de întocmire a documentatiilor aferente acestora si a persoanelor fizice care întocmesc documentatii si/sau executã lucrãri de cercetare geologicã si de expertizare

k) Documentul de autorizare a persoanelor fizice si juridice care pot sã realizeze, sã verifice si sã coordoneze lucrãri de specialitate în domeniul topografiei miniere.

A3. Acte de complexitate ridicatã

a) Emiterea documentelor de verificare si înregistrare, ca urmare a analizei documentatiilor de evaluare a resurselor/rezervelor minerale

b) Aviz pentru abandonarea sondelor de exploatare a sãrii în solutie

c) Aviz la programul anual de exploatare

d) Aviz la modificarea programului anual de exploatare

e) Aviz la metodele de exploatare-cadru în mine si cariere/balastiere

f) Aviz la documentatiile de încetare a activitãtilor miniere de exploatare sau explorare la mine/cariere g) Aviz la documentatiile de încetare a activitãtilor de exploatare a sãrii în solutie prin câmpuri de sonde

h) Aviz la proiectele tehnice specifice pentru executarea lucrãrilor prevãzute în planul tehnologic de încetare a activitãtii miniere de exploatare sau explorare.

ANEXA Nr. 2

A. Clasificarea actelor emise conform prevederilor Legii minelor nr. 85/2003

A1. Acte de complexitate redusã

Acte emise de Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale se realizeazã la solicitarea tertilor si implicã verificarea actelor prezentate de solicitanti si, în unele cazuri (la emiterea unor licente de explorare/exploatare sau a deciziilor de încetare a activitãtilor miniere ori a concesiunii), deplasarea în teritoriu a personalului de specialitate al Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale.

Actele încadrate în aceastã categorie sunt:

a) permis de prospectiune;

b) licentã de dare în administrare sau în concesiune pentru explorare;

c) acte aditionale la licenta de dare în administrare sau în concesiune pentru explorare;

d) licentã de dare în administrare sau în concesiune pentru exploatare;

e) acte aditionale la licenta de dare în administrare sau în concesiune pentru exploatare;

f) acordul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale privind asocierea titularului licentei de dare în administrare sau în concesiune cu alte pesoane juridice, în vederea executãrii activitãtilor miniere;

g) aprobarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale privind transferul unei licente de concesiune cãtre altã persoanã juridicã:

- g.1) pentru licenta de explorare;

- g.2) pentru licenta de exploatare;

h) autorizatie de începere a activitãtilor miniere;

i) decizie de încetare a activitãtilor miniere;

j) decizie de încetare a concesiunii.

Modul de tarifare a actelor din aceastã categorie este mentionat în anexa nr. 3.

În aceastã categorie au fost încadrate, deoarece nu necesitã decât verificãri ale actelor depuse de solicitant, fãrã deplasarea în teren a personalului de specialitate al Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, si fisele de perimetru de prospectiune/explorare/exploatare. Acestea sunt transmise, în scopul verificãrii, pentru o eventualã atribuire de perimetre de exploatare, conform art. 28 din Legea minelor nr. 85/2003, sau în vederea formulãrii solicitãrilor de concesionare, conform art. 14, 15 si art. 18 alin. (2) din aceeasi lege.

Modul de tarifare a actelor din aceastã categorie este mentionat în anexa nr. 4.

A2. Acte de complexitate medie

În aceastã categorie se încadreazã actele emise de Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale pentru care sunt necesare analiza si evaluarea calitativã a documentatiilor prezentate de titularii de licentã minierã de cãtre personalul de specialitate al Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, inclusiv deplasãrile în teren pe perioade mai mici de 3 zile. Documentatiile vizeazã în principal programele de lucrãri de cercetare (prospectiune si explorare) prezentate si convenite la eliberarea licentei miniere, modificãri ale acestora sau avize pentru diferite obiective de importantã social-economicã ori de protectie a zãcãmintelor.

În ceea ce priveste activitãtile de exploatare, în aceastã categorie se încadreazã permisele de exploatare, inclusiv actele aditionale la acestea, care au un grad de complexitate al activitãtilor de autorizare similar cu documentatiile mentionate mai sus.

Un capitol aparte îl constituie atestarea competentei tehnice a persoanelor juridice pentru întocmirea de documentatii si/sau care executã lucrãri de cercetare geologicã, lucrãri de exploatare a petrolului si a resurselor minerale si de expertizare, precum si a persoanelor fizice care întocmesc documentatii si/sau executã lucrãri de cercetare geologicã si de expertizare.

Actele încadrate în aceastã categorie sunt:

a) permis de exploatare;

b) acte aditionale la permisul de exploatare;

c) aviz la programele de lucrãri geologice de cercetare (pentru lucrãri de prospectiune si pentru lucrãri de explorare pentru fiecare an aprobat prin licentã de concesiune);

d) aviz pentru documentatiile de modificare a adâncimii si/sau a amplasamentelor;

e) aviz pentru abandonarea lucrãrilor de cercetare geologicã;

f) aviz pentru scoaterea din evidentã prin abandonare a resurselor/rezervelor de substante minerale utile;

g) aviz pentru instituirea perimetrului de protectie hidrogeologicã pentru ape subterane, ape geotermale, nãmoluri si turbe terapeutice;

h) aviz privind instituirea perimetrelor de protectie sanitarã pentru zãcãmintele de ape subterane, ape geotermale, nãmoluri si turbe terapeutice;

i) aviz pentru amplasamente de obiective civile si/sau industriale de utilitate publicã, pentru planurile si schitele de sistematizare, precum si pentru lucrãrile ingineresti;

j) documentul de atestare a persoanelor juridice care au competenta tehnicã de a executa lucrãri de cercetare geologicã, lucrãri de exploatare a petrolului si a celorlalte resurse minerale, de expertizare si de întocmire a documentatiilor aferente acestora si a persoanelor fizice care întocmesc documentatii si/sau executã lucrãri de cercetare geologicã si de expertizare;

k) documentul de autorizare a persoanelor fizice si juridice care pot sã realizeze, sã verifice si sã coordoneze lucrãri de specialitate în domeniul topografiei miniere.

Modul de tarifare a actelor din aceastã categorie este mentionat în anexele nr. 5, 6, 7, 8 si 9.

A3. Acte de complexitate ridicatã

Eliberarea actelor implicã evaluarea documentatiilor prezentate de titularii de licente din punct de vedere al metodelor si tehnicilor de exploatare geologo-miniere si al protectiei zãcãmântului si mediului, tehnologiilor de preparare/prelucrare si al eficientei economice. Pentru întocmirea actelor sunt necesare deplasãri în teritoriu ale reprezentantilor din cadrul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, mai lungi de 3 zile. Documentatiile sunt de complexitate ridicatã si vizeazã calculul resurselor/rezervelor de substante minerale utile, planurile si/sau tehnologiile de exploatare noi în raport cu cele convenite la încheierea licentei miniere, închiderile de mine etc.

Actele încadrate în aceastã categorie sunt:

a) emiterea documentelor de verificare si înregistrare, ca urmare a analizei documentatiilor de evaluare a resurselor/rezervelor minerale;

b) aviz pentru abandonarea sondelor de exploatare a sãrii în solutie;

c) aviz la programul anual de exploatare;

d) aviz la modificarea programului anual de exploatare;

e) aviz la metodele de exploatare-cadru în mine si cariere/balastiere;

f) aviz la documentatiile de încetare a activitãtilor miniere de exploatare sau explorare la mine/cariere;

g) aviz la documentatiile de încetare a activitãtilor de exploatare a sãrii în solutie prin câmpuri de sonde;

h) aviz la proiectele tehnice specifice pentru executarea lucrãrilor prevãzute în planul tehnologic de încetare a activitãtii miniere de exploatare sau explorare.

Modul de tarifare a actelor din aceastã categorie este mentionat în anexele nr. 10 si 11.

B. Criteriile de apreciere, gradele de complexitate si coeficientii corespunzãtori pentru actele din categoria A2

În privinta actelor emise de Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale din categoria A2 lit. a), b) si i), pentru care, la încadrare nu se poate tine seama de criteriile de complexitate, avându-se în vedere faptul cã gradul de dificultate al verificãrilor efectuate de personalul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (în cazul documentatiilor si pe teren) este relativ similar pentru toate actele de acelasi tip din aceastã categorie, s-a adoptat, din punct de vedere al tarifelor, solutia unei încadrãri unice.

Modul de tarifare a actelor din aceste subcategorii este mentionat în anexele nr. 5 si 7.

Tarifele mentionate în anexa nr. 5 pentru persoanele fizice care solicitã recuperarea aurului din aluviuni, conform art. 30 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003, se aplicã diminuate cu 50%.

Pentru documentatiile încadrate în categoria de complexitate A 2 lit. c), d), e), f), g) si h), conform celor de mai sus (pct. A “Clasificarea actelor emise conform prevederilor Legii minelor nr. 85/2003”), în vederea unei încadrãri cât mai judicioase a acestora, se iau în considerare mai multe criterii de apreciere a complexitãtii, în functie de:

- structura geologicã a regiunii;

- tipul lucrãrilor propuse si volumul acestora;

- gradul de documentare si justificare a lucrãrilor propuse.

Gradele de complexitate (1 - scãzut, 2 - mediu, 3 - ridicat), cu coeficientii aferenti, au fost stabilite prin practica îndelungatã, legatã de aceste tipuri de lucrãri, corelatã cu metodele de cercetare (prospectiune/explorare) practicate pe plan intern si international, precum si de caracterul documentatiilor, respectiv de corectitudine a acestora, în ceea ce priveste modul de justificare a lucrãrilor propuse.

Criteriile de apreciere a complexitãtii	Gradele de complexitate
	1 - scãzut	2 - mediu	3 - ridicat
I. Structura geologicã a regiunii	- formatiuni sedimentare - tectonicã simplã	- formatiuni eruptive si sedimentare - tectonicã complicatã	- formatiuni metamorfice, eruptive, sedimentare - tectonicã foarte complicatã
II. Tipul lucrãrilor si volumul acestora	una sau douã metode de lucru + lucrãri miniere usoare + foraje	utilizarea mai multor metode de lucru + lucrãri miniere + foraje	utilizarea mai multor metode de lucru + lucrãri miniere + foraje + lucrãri de exploatare experimentalã
III. Gradul de documentare a lucrãrilor propuse	documentatie completã	documentatia necesitã completãri	documentatia necesitã refacere

Modul de tarifare a actelor din aceastã subcategorie este mentionat în anexa nr. 6.

Pentru actele încadrate la categoria A2 lit. j), pentru care, la încadrare nu se poate tine cont de criteriile de complexitate mentionate mai sus, în baza Ordinului presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale nr. 38/2001 privind aprobarea Metodologiei de atestare a competentei tehnice a persoanelor juridice care întocmesc documentatii si/sau executã lucrãri de cercetare geologicã, lucrãri de exploatare a petrolului si a resurselor minerale si de expertizare, precum si a persoanelor fizice care întocmesc documentatii si/sau executã lucrãri de cercetare geologicã si de expertizare, criteriile de încadrare tarifarã sunt cele mentionate mai jos:

Încadrarea	Activitãtile atestate (baza legalã conform Ordinului presedintelui A.N.R.M. nr. 38/2001)
	Atestarea persoanelor juridice
I/1	- executia, conducerea/coordonarea si expertizarea lucrãrilor legate de exploatarea resurselor minerale (art. 31 lit. c)
I/2	- elaborarea/expertizarea documentatiilor geologice, geologo-tehnice si tehnico-economice pentru activitãti miniere si operatiuni petroliere [(art. 31 lit. b)]
I/3	- efectuarea lucrãrilor de teren si de laborator [(art. 31 lit. a)]
	Atestarea persoanelor fizice
II/1	- atestarea ca expert
II/2	- atestarea ca specialist

Modul de tarifare a actelor din aceastã subcategorie este mentionat în anexa nr. 8.

Pentru actele încadrate în categoria A2 lit. k), de asemenea, la încadrare nu se poate tine cont de criteriile de complexitate mentionate mai sus. Asemenea acte se emit în baza prevederilor art. 68 alin. 2 din Regulamentul de topografie minierã aprobat prin Ordinul ministrului economiei si comertului si al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale nr. 65/133/2003. Criteriile de încadrare pentru asemenea acte sunt mentionate mai jos.

Încadrarea	Activitãtile atestate (conform Regulamentului de topografie minierã)
I/1	- atestarea persoanelor juridice
I/2	- atestarea persoanelor fizice

Modul de tarifare a actelor din aceastã subcategorie

este mentionat în anexa nr. 9.

C. Criteriile de apreciere, gradele de complexitate si coeficientii corespunzãtori pentru actele din categoria A3

Pentru documentatiile încadrate în categoria de complexitate A3 lit. a), conform celor de mai sus (pct. A. “Clasificarea actelor emise conform prevederilor Legii minelor nr. 85/2003”), în vederea unei încadrãri cât mai judicioase a acestora se iau în considerare mai multe criterii de apreciere a complexitãtii,

1. în functie de:

- structura geologicã a regiunii;

- tipul lucrãrilor executate si volumul acestora;

- gradul de documentare si justificare a lucrãrilor propuse, precum si de

2. gradul rational de detaliere a cercetãrii unui zãcãmânt sau perimetru pentru a putea intra în exploatare, care se stabileste în raport cu complexitatea conditiilor geologice, tinându-se seama de costul executãrii si întretinerii lucrãrilor geologice, precum si de necesitatea reducerii duratei de cercetare si de atragere în circuitul economic.

Pentru încadrarea referitoare la pct. 1 din prezentul subcapitol se respectã criteriile mentionate la pct. B referitor la actele de complexitate medie.

Gradul rational de detaliere a cercetãrii unui zãcãmânt sau perimetru pentru a intra în exploatare, mentionat la pct. 2, se stabileste în functie de complexitatea conditiilor geologice, de zãcãmintele de substante minerale utile sau de subdiviziunile acestora, putând fi împãrtite în 3 clase, si anume:

- Clasa I cuprinde zãcãminte sau corpuri de substante minerale utile cu o alcãtuire geologicã, conditii de zãcãmânt si formã simplã, de masiv sau tabulare, la care grosimea are un coeficient de variatie de pânã la 80%. Zãcãmântul este netectonizat sau afectat de falii izolate. Substanta mineralã utilã este continuã ori, dacã apar întreruperi, ele au o formã regulatã, astfel cã pot fi usor conturate.

Eventualele sorturi calitative deosebite apar în zone diferite din cadrul zãcãmântului si delimitarea lor se face usor.

Continutul în elemente utile si alte caracteristici calitative sunt relativ uniforme, prezentând un coeficient de variatie cu valori de pânã la 100%.

- Clasa a II-a cuprinde zãcãminte sau corpuri de substantã mineralã utilã cu o alcãtuire geologicã, conditii de zãcãmânt si formã complicatã. La zãcãmintele tabulare coeficientul de variatie a grosimii este de 80%-120%.

Continuitatea substantei minerale utile este întreruptã fie de o tectonicã complicatã, fie de aparitia unor zone sterile sau necorespunzãtoare calitativ. Diferitele sorturi calitative au o rãspândire neregulatã. Continutul în elemente utile si alte caracteristici calitative sunt neuniforme, prezentând un coeficient de variatie cu valori cuprinse între 100% si 150%.

- Clasa a III-a cuprinde zãcãminte sau corpuri de substantã mineralã utilã cu o alcãtuire geologicã, conditii de zãcãmânt si formã foarte complicate. La zãcãmintele tabulare coeficientul de variatie a grosimii este mai mare de 120%. Substanta mineralã utilã prezintã o discontinuitate accentuatã ca urmare a unei tectonici foarte complicate sau a alternantelor frecvente de substantã utilã si steril.

Diferitele sorturi calitative de substantã mineralã utilã se întrepãtrund si au o rãspândire atât de complicatã, încât ele nu pot fi localizate spatial, ci doar estimate statistic.

Continutul în elemente utile si alte caracteristici calitative sunt foarte neuniforme, prezentând un coeficient de variatie mai mare de 150%.

În functie de particularitãtile geologice, corpurile de substantã mineralã utilã din cadrul aceluiasi zãcãmânt sau pãrti ale acestora pot fi încadrate în clase diferite.

Modul de tarifare a actelor din aceastã subcategorie este mentionat în anexa nr. 10.

Pentru documentatiile încadrate în categoria de complexitate A3 lit. b), c), d), e), f), g) si h), conform celor de mai sus (pct. A. “Clasificarea actelor emise conform prevederilor Legii minelor nr. 85/2003”), în vederea unei încadrãri cât mai judicioase a acestora se iau în considerare mai multe criterii de apreciere a complexitãtii, respectiv tipul exploatãrii si gradul de documentare a lucrãrilor propuse.

Criteriile de apreciere a complexitãtii	Gradele de complexitate
	1 - scãzut	2 - mediu	3 - ridicat
I. Tipul exploatãrii/substanta	a) exploatãri miniere la zi pentru: - nisipuri si pietrisuri (din albii minore si terasele râurilor) - argile	a) exploatarea prin lucrãri miniere de suprafatã, cu exceptia substantelor prevãzute la pct. I.1	exploatarea prin lucrãri miniere subterane
	b) exploatarea turbei, nãmolurilor, turbelor terapeutice, gazelor necombustibile, apelor geotermale, gazelor care le însotesc, apelor minerale naturale, apelor minerale terapeutice	b) sare în solutie
II. Gradul de documentare a lucrãrilor propuse	documentatie completã	documentatia necesitã completãri	documentatia necesitã refacere

Modul de tarifare a actelor din aceastã subcategorie este mentionat în anexa nr. 11.

ANEXA Nr. 3

FUNDAMENTAREA

tarifelor pentru actele eliberate de Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale, prevãzute în anexa nr. 1 pct. A1 lit. a), b), c), d), e), f), g), h), i) si j)

Nr. crt.	Litera	Numãrul de ore	Costul/orã (lei/orã)	Tariful (lei)	Tariful rotunjit(lei)
1.	a)	15	180.348	2.705.218	2.705.000
3.	b)	45	180.348	8.115.660	8.116.000
4.	c)	16	180.348	2.885.568	2.886.000
5.	d)	30	180.348	5.410.440	5.410.000
6.	e)	16	180.348	2.885.568	2.886.000
7.	f)	16	180.348	2.885.568	2.886.000
8.	g.1)	20	180.348	3.606.960	3.607.000
9.	g.2)	20	180.348	3.606.960	3.607.000
10.	h)	24	180.348	4.328.352	4.328.000
11.	i)	24	180.348	4.328.352	4.328.000
12.	j)	24	180.348	4.328.352	4.328.000

ANEXA Nr. 4

FUNDAMENTAREA

tarifelor pentru actele eliberate de Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale, prevãzute în anexa nr. 1 pct. A1 lit. k)

Nr. crt.	Suprafata perimetrului	Numãrul de ore	Costul/orã (lei/orã)	Tariful (lei)	Tariful rotunjit (lei)
1.	<1,0 km2	4	180.348	721.392	721.000
2.	1,0-10 km2	6	180.348	1.082.088	1.082.000
3.	10-100 km2	7	180.348	1.262.436	1.262.000
4.	100-1.000 km2	10	180.348	1.803.480	1.803.000
5.	peste 1.000 km2	25	180.348	4.508.700	4.509.000

ANEXA Nr. 5

FUNDAMENTAREA

tarifelor pentru actele eliberate de Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale, prevãzute în anexa nr. 1 pct. A2 lit. a) si b)

Nr. crt.	Încadrarea	Numãrul de ore	Costul/orã (lei/orã)	Tariful (lei)	Tariful rotunjit (lei)
1.	2.a)	30	180.348	5.410.440	5.410.000
2.	2.b)	10	180.348	1.803.480	1.803.000

ANEXA Nr. 6

FUNDAMENTAREA

tarifelor pentru actele eliberate de Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale, prevãzute în anexa nr. 1 pct. A2 lit. c), d), e), f), g) si h)

Nr. crt.	Gradul de complexitate	Numãrul de ore	Costul/orã (lei/orã)	Tariful (lei)	Tariful rotunjit (lei)
1.	I-1 II-1 III-1	32	180.348	5.771.136	5.771.000
2.	I-1 II-1 III-2	35	180.348	6.312.180	6.312.000
3.	I-1 II-1 III-3	42	180.348	7.574.616	7.575.000
4.	I-1 II-2 III-1	35	180.348	6.312.180	6.312.000
5.	I-1 II-2 III-2	39	180.348	7.033.572	7.034.000
6.	I-1 II-2 III-3	45	180.348	8.115.660	8.116.000
7.	I-1 II-3 III-1	42	180.348	7.574.616	7.575.000
8.	I-1 II-3 III-2	45	180.348	8.115.660	8.116.000
9.	I-1 II-3 III-3	53	180.348	9.558.444	9.558.000
10.	I-2 II-1 III-1	35	180.348	6.312.180	6.312.000
11.	I-2 II-1 III-2	39	180.348	7.033.572	7.034.000
12.	I-2 II-1 III-3	45	180.348	8.115.660	8.116.000
13.	I-2 II-2 III-1	39	180.348	7.033.572	7.034.000
14.	I-2 II-2 III-2	42	180.348	7.574.616	7.575.000
15.	I-2 II-2 III-3	49	180.348	8.837.052	8.837.000
16.	I-2 II-3 III-1	45	180.348	8.115.660	8.116.000
17.	I-2 II-3 III-2	49	180.348	8.837.052	8.837.000
18.	I-2 II-3 III-3	56	180.348	10.099.488	10.099.000
19.	I-3 II-1 III-1	42	180.348	7.574.616	7.575.000
20.	I-3 II-1 III-2	45	180.348	8.115.660	8.116.000
21.	I-3 II-1 III-3	53	180.348	9.558.444	9.558.000
22.	I-3 II-2 III-1	45	180.348	8.115.660	8.116.000
23.	I-3 II-2 III-2	49	180.348	8.837.052	8.837.000
24.	I-3 II-2 III-3	56	180.348	10.099.488	10.099.000
25.	I-3 II-3 III-1	53	180.348	9.558.444	9.558.000
26.	I-3 II-3 III-2	56	180.348	10.099.488	10.099.000
27.	I-3 II-3 III-3	63	180.348	11.361.924	11.362.000

ANEXA Nr. 7

FUNDAMENTAREA

tarifelor pentru actele eliberate de Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale, prevãzute în anexa nr. 1 pct. A2 lit. i)

Nr. crt.	Încadrarea	Numãrul de ore	Costul/orã (lei/orã)	Tariful (lei)	Tariful rotunjit (lei)
1.	2.i	25	180.348	4.508.700	4.509.000

ANEXA Nr. 8

FUNDAMENTAREA

tarifelor pentru actele eliberate de Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale, prevãzute în anexa nr. 1 pct. A2 lit. j)

Nr. crt.	Încadrarea	Numãrul de ore	Costul/orã (lei/orã)	Tariful (lei)	Tariful rotunjit (lei)
1.	I/1	53	180.348	9.558.444	9.558.000
2.	I/2	42	180.348	7.574.616	7.575.000
3.	I/3	32	180.348	5.771.136	5.771.000
4.	II/1	21	180.348	3.787.308	3.787.000
5.	II/2	11	180.348	1.983.828	1.984.000

ANEXA Nr. 9

FUNDAMENTAREA

tarifelor pentru actele eliberate de Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale, prevãzute în anexa nr. 1 pct. A2 lit. k)

Nr. crt.	Încadrarea	Numãrul de ore	Costul/orã (lei/orã)	Tariful (lei)	Tariful rotunjit (lei)
1.	I/1	32	180.348	5.771.136	5.771.000
2.	II/1	3	180.348	541.044	541.000

ANEXA Nr. 10

FUNDAMENTAREA

tarifelor pentru actele eliberate de Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale, prevãzute în anexa nr. 1 pct. A3 lit. a)

Nr. crt.	Gradul de complexitate	Numãrul de ore	Costul/orã (lei/orã)	Tariful (lei)	Tariful rotunjit (lei)
Clasa I
1.	I-1 II-1 III-1	114	180.348	20.559.672	20.560.000
2.	I-1 II-1 III-2	127	180.348	22.904.196	22.904.000
3.	I-1 II-1 III-3	152	180.348	27.412.896	27.413.000
4.	I-1 II-2 III-1	127	180.348	22.904.196	22.904.000
5.	I-1 II-2 III-2	139	180.348	25.068.372	25.068.000
6.	I-1 II-2 III-3	165	180.348	29.757.420	29.757.000
7.	I-1 II-3 III-1	152	180.348	27.412.896	27.413.000
8.	I-1 II-3 III-2	148	180.348	26.691.504	26.692.000
9.	I-1 II-3 III-3	190	180.348	34.266.120	34.266.000
Clasa a II-a
10.	I-2 II-1 III-1	127	180.348	22.904.196	22.904.196
11.	I-2 II-1 III-2	139	180.348	25.068.372	25.068.372
12.	I-2 II-1 III-3	165	180.348	29.757.420	29.757.420
13.	I-2 II-2 III-1	139	180.348	25.068.372	25.068.372
14.	I-2 II-2 III-2	152	180.348	27.412.896	27.412.896
15.	I-2 II-2 III-3	177	180.348	31.921.596	31.921.596
16.	I-2 II-3 III-1	165	180.348	29.757.420	29.757.420
17.	I-2 II-3 III-2	177	180.348	31.921.596	31.921.596
18.	I-2 II-3 III-3	203	180.348	36.610.644	36.610.644
Clasa a III-a
1.	I-1 II-1	32	180.348	27.412.896	27.413.000
2.	I-1 II-2	35	180.348	29.757.420	29.757.000
3.	I-1 II-3	39	180.348	34.266.120	34.266.000
4.	I-2 II-1	42	180.348	29.757.420	29.757.000
5.	I-2 II-2	45	180.348	31.921.596	31.922.000
6.	I-2 II-3	49	180.348	36.610.644	36.611.000
7.	I-3 II-1	53	180.348	34.266.120	34.266.000
8.	I-3 II-2	56	180.348	36.610.644	36.611.000
9.	I-3 II-3	63	180.348	41.119.344	41.119.000

ANEXA Nr. 11

FUNDAMENTAREA

tarifelor pentru actele eliberate de Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale, prevãzute în anexa nr. 1 pct. A3 lit. b), c), d), e), f), g) si h)

Nr. crt.	Gradul de complexitate	Numãrul de ore	Costul/orã (lei/orã)	Tariful (lei)	Tariful rotunjit (lei)
1.	I-1 II-1	32	180.348	5.771.136	5.771.000
2.	I-1 II-2	35	180.348	6.312.180	6.312.000
3.	I-1 II-3	39	180.348	7.033.572	7.034.000
4.	I-2 II-1	42	180.348	7.574.616	7.575.000
5.	I-2 II-2	45	180.348	8.115.660	8.116.000
6.	I-2 II-3	49	180.348	8.837.052	8.837.000
7.	I-3 II-1	53	180.348	9.558.444	9.558.000
8.	I-3 II-2	56	180.348	10.099.488	10.099.000
9.	I-3 II-3	63	180.348	11.361.924	11.362.000

ANEXA Nr. 12

MODEL DE SCRISOARE-COMANDÃ1)

Agentul economic ........................

Adresa/sediul ................................

Codul fiscal ..................................

Autorizatia nr. ...............................

Cont ..............................................

Banca ............................................

Telefon/fax ....................................

Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale

Având în vedere prevederile Legii minelor nr. 85/2003, ale Hotãrârii Guvernului nr. 1.208/2003 privind aprobarea Normelor pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003 si ale instructiunilor specifice emise de Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale, vã transmitem anexat documentatia tehnico-economicã necesarã în vederea obtinerii ...............2) pentru perimetrul ....................3).

Tariful perceput de Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale pentru emiterea actului mentionat va fi achitat ...............4) la data eliberãrii acestuia.

Prezenta scrisoare tine loc de comandã fermã.

Director general, ..................................... (semnãtura si stampila)

Director general, ..................................... (semnãtura si stampila)

Încadrarea documentatiei5)

Documentatia se încadreazã în gradul de complexitate ............................ si se tarifeazã cu suma de .............. lei, conform anexei nr. .............. la Ordinul presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale nr. ......../.........., publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. ....... din ............... .

.............................. (data)

Director, ....................................

---

1) Se completeazã si se transmite Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale în cazul solicitãrii eliberãrii actelor prevãzute în anexa nr. 1.

2) Se completeazã cu una dintre denumirile actului solicitat, conform anexei nr. 1.

3) Se completeazã cu tipul perimetrului: prospectiune/explorare/exploatare, dupã caz, si cu denumirea acestuia.

4) Se mentioneazã “în numerar” sau “transfer bancar”, dupã caz. Actele vor fi eliberate numai dupã ce solicitantul prezintã factura emisã de Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale, care dovedeste achitarea tarifului corespunzãtor.

5) Se completeazã de Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale.

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI

ORDIN

pentru înlocuirea anexelor nr. 1 si 2 la Norma tehnicã de verificare a mijloacelor de joc - Cerinte generale - N.T.V.-01-2000, aprobatã prin Ordinul ministrului industriei si comertului nr. 184/2000

În conformitate cu prevederile art. 7 alin. 2 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 69/1998 privind regimul de autorizare a activitãtilor din domeniul jocurilor de noroc, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 166/1999, cu modificãrile ulterioare,

având în vedere prevederile art. 8 alin. (1) din Hotãrârea Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea si functionarea Biroului Român de Metrologie Legalã,

în temeiul Hotãrârii Guvernului nr. 738/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Comertului,

ministrul economiei si comertului emite urmãtorul ordin:

Art. 1. - Se înlocuiesc anexele nr. 1 si 2 la Norma tehnicã de verificare a mijloacelor de joc - Cerinte generale - N.T.V.-01-2000, aprobatã prin Ordinul ministrului industriei si comertului nr. 184 din 30 iunie 2000, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 25 iulie 2000, cu anexele nr. 1 si 2 care fac parte integrantã din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul economiei si comertului,

Andrei Grigorescu,

secretar de stat

Bucuresti, 13 februarie 2004.

Nr. 77.

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 1 la norma tehnicã)

LISTA

cuprinzând tipurile de mijloace de joc de bazã, care sunt supuse în mod obligatoriu controlului tehnic

1. Masini de joc tip automat cu câstiguri

2. Salã de joc bingo sau keno

3. Masã tip ruletã

4. Aparat de extragere aleatorie a numerelor

5. Software de joc

6. Suport hardware pentru software de joc

7. Ruletã automatã.

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 2 la norma tehnicã)

LISTA

cuprinzând tarifele pentru activitãtile de control tehnic al mijloacelor de joc de noroc

1. Tarif pentru autorizarea unui agent economic pentru repararea mijloacelor de joc si prezentarea la verificarea tehnicã 5.000.000 lei

2. Tarife de bazã pentru acordarea aprobãrii de tip a mijloacelor de joc:

2.1. Masini mecanice sau electronice cu câstiguri 7.500.000 lei

- tarif suplimentar la masini cu mai multe locuri 4.500.000 lei/loc

2.2. Salã de joc tip bingo sau keno 55.000.000 lei/salã

2.3. Masã tip ruletã 90.000.000 lei

2.4. Aparat de extragere aleatorie a numerelor 32.000.000 lei

2.5. Software de joc 32.000.000 lei

2.6. Suportul hardware 32.000.000 lei

2.7. Ruletã automatã 100.000.000 lei

3. Tarife pentru prelungirea aprobãrii de tip a mijloacelor de joc:

3.1. Masini mecanice sau electronice cu câstiguri 3.750.000 lei

- tarif suplimentar la masini cu mai multe locuri 2.250.000 lei/loc

3.2. Salã de joc tip bingo sau keno 27.500.000 lei/salã

3.3. Masã tip ruletã 45.000.000 lei

3.4. Aparat de extragere aleatorie a numerelor 16.000.000 lei

3.5. Software de joc 16.000.000 lei

3.6. Suportul hardware 16.000.000 lei

3.7. Ruletã automatã 50.000.000 lei

4. Tarife pentru verificarea tehnicã initialã/periodicã a mijloacelor de joc:

4.1. Masini mecanice sau electronice cu câstiguri 1.300.000 lei

- tarif suplimentar la masini cu mai multe locuri 650.000 lei/loc

4.2. Salã de joc tip bingo sau keno 14.800.000 lei/salã

4.3. Masã tip ruletã 23.500.000 lei

4.4. Aparat de extragere aleatorie a numerelor 8.000.000 lei

4.5. Software de joc 8.000.000 lei

4.6. Suport hardware 8.000.000 lei

4.7. Ruletã automatã 6.500.000 lei

5. Tarife pentru verificarea tehnicã dupã reparatie a mijloacelor de joc:

5.1. Masini mecanice sau electronice cu câstiguri

5.1.1. reparatie la contoare 450.000 lei

5.1.2. reparatie la programul de joc sau la unitatea centralã (CPU)1.000.000 lei

5.2. Masã tip ruletã 5.000.000 lei

5.3. Ruletã automatã

5.3.1. reparatie la contoare 450.000 lei

5.3.2. reparatie la programul de joc sau la unitatea centralã (CPU) 2.500.000 lei

5.3.3. reparatie la rotor/stator 4.000.000 lei