MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 199             LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE             Vineri, 5 martie 2004

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 31 din 29 ianuarie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă, cu modificările si completările ulterioare

 

Decizia nr. 55 din 12 februarie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 170 alin. (1) lit. e) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

257. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2004 al Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare

 

ACTE ALE CASEI NATIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

134. - Decizie pentru modificarea si completarea Deciziei presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 249/2003 privind aprobarea Standardelor pentru acreditarea furnizorilor de îngrijiri medicale la domiciliu

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

4. - Circulară privind nivelul ratei dobânzii de referintă a Băncii Nationale a României, valabil în luna martie 2004

 

Rectificări la:

- Deciziei Curtii Constitutionale nr. 475 din 9 decembrie 2003;

- Hotărârea Guvernului nr. 169/2004

 

DECIZII  ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 31

din 29 ianuarie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă, cu modificările si completările ulterioare

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsoá Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Baltă - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă, cu modificările si completările ulterioare, exceptie ridicată de Alexandrina Zoia Toma, prin mandatar Gheorghe Vasile Cornel Ilie, în Dosarul nr. 3.697/AS/2002 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte si litigii de muncă.

La apelul nominal răspunde mandatar Gheorghe Vasile Cornel Ilie, pentru autoarea exceptiei, precum si consilier juridic Cristian Petru Bulumac, cu delegatie depusă în sedintă, pentru partea Casa de Pensii a Municipiului Bucuresti.

Cauza fiind în stare de judecată, mandatarul autoarei exceptiei solicită admiterea exceptiei astfel cum a fost formulată în fata instantei de judecată.

Consilierul juridic al Casei de Pensii a Municipiului Bucuresti solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate invocate, sustinând că dispozitiile art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă nu contravin accesului liber la justitie consacrat de art. 21 din Constitutie.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, apreciind că dispozitiile legale criticate, prin restrictia mandatarului de a pune concluzii orale la dezbateri, nu contravin accesului liber la justitie sau dreptului la apărare, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie, si anume Decizia nr. 54/2003.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 16 septembrie 2003, pronuntată în Dosarul nr. 3.697/AS/2003, Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII-a conflicte si litigii de muncă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă, cu modificările si completările ulterioare. Exceptia a fost ridicată de Alexandrina Zoia Toma, prin mandatar Gheorghe Vasile Cornel Ilie, într-o cauză având ca obiect solutionarea unui litigiu de asigurări sociale, în contradictoriu cu Casa de Pensii a Municipiului Bucuresti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile legale criticate sunt neconstitutionale, întrucât reclamanta pe care o reprezintă este pusă în imposibilitatea de a-si apăra drepturile în justitie, prin faptul că nu i se permite mandatarului său să pună concluzii, “desi este legal împuternicit în acest sens”.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte si litigii de muncă opinează în sensul că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată, deoarece “restrictia impusă de art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă nu este de natură a îngrădi accesul părtilor la justitie, ci este menit să protejeze exercitarea profesiei de avocat”.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat si punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, cu motivarea că prin textele legale criticate “s-a urmărit realizarea unei reprezentări calificate a părtilor în fata instantelor judecătoresti”. Accesul la justitie si dreptul părtii de a se apăra nu sunt încălcate, deoarece .mandatarul care nu are calitatea de avocat sau, în conditiile legii, de consilier juridic va putea formula cereri în fata instantei de judecată, va putea propune probe si este îndreptătit să îndeplinească acte procedurale”.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât “limitele în care poate fi exercitat mandatul, inclusiv posibilitatea mandatarului de a pune sau nu concluzii în instantă, în numele părtii, reprezintă optiuni ale legiuitorului, care, potrivit dispozitiilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, stabileste regulile privind procedura de judecată”.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicată, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, precum si celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă, modificate prin art. I pct. 4 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 59/2001 privind modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 27 aprilie 2001), dispozitii care au următorul continut: “Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decât prin avocat, cu exceptia consilierului juridic care, potrivit legii, reprezintă partea.”

În sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia apreciază că prin dispozitiile legale criticate sunt încălcate prevederile constitutionale ale art. 21, care, în urma revizuirii si republicării Constitutiei României în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, au următorul continut:

- Art. 21: “(1) Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

(3) Părtile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil.

(4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că reprezentarea părtilor într-un proces prin mandatar, care poate fi avocat sau altă persoană cu sau fără pregătire juridică, este una dintre modalitătile prin care Codul de procedură civilă asigură accesul liber la justitie, precum si exercitarea dreptului la apărare al părtilor, drepturi fundamentale prevăzute de art. 21, respectiv de art. 24 din Constitutie.

Curtea constată că restrictia mandatarului care nu are calitatea de avocat de a pune concluzii orale în instantă nu constituie o împiedicare a accesului liber la justitie, asa cum fără temei sustine autorul exceptiei, întrucât partea însăsi poate participa la dezbateri si poate pune concluzii înaintea instantei de judecată, iar mandatarul are posibilitatea să formuleze cereri si să propună probe în tot cursul procesului, precum si dreptul de a depune concluzii scrise.

Totodată Curtea observă că posibilitatea reprezentării părtii prin mandatar este prevăzută doar de art. 67 si 68 din Codul de procedură civilă, care stabilesc conditiile de exercitare a acestui mandat. Aceste conditii, precum si limitele în care poate fi exercitat mandatul, inclusiv posibilitatea mandatarului de a pune sau nu concluzii în instantă în numele părtii, reprezintă optiuni ale legiuitorului, care, potrivit dispozitiilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicată, stabileste regulile privind procedura de judecată.

Curtea retine că s-a mai pronuntat cu privire la constitutionalitatea art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă, prin Decizia nr. 54 din 6 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 10 martie 2003, constatând că aceste dispozitii sunt constitutionale. Neexistând elemente noi de natură a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii în această materie, considerentele si solutia acestei decizii rămân valabile si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicată, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă, cu modificările si completările ulterioare, exceptie ridicată de Alexandrina Zoia Toma, prin mandatar Gheorghe Vasile Cornel Ilie, în Dosarul nr. 3.697/AS/2002 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte si litigii de muncă.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 29 ianuarie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 55

din 12 februarie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 170 alin. (1) lit. e) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Dana Titian - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 13/2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 506/2001, exceptie ridicată de Traian Nutică Lungulescu în Dosarul nr. 555/2002 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ.

La apelul nominal răspunde autorul exceptiei, personal si asistat de avocat Mirela Serbaniuc, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Având cuvântul pe fond, reprezentantul autorului exceptiei consideră că dispozitiile legale criticate sunt neconstitutionale, deoarece înfrâng principiul liberului acces la justitie. Chiar dacă prevederile art. 3 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 13/2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 506/2001, au fost abrogate prin Codul de procedură fiscală, solutia legislativă anterioară a fost preluată în noua normă care contine, în opinia autorului, aceleasi atingeri aduse dreptului său fundamental de a accede la justitie.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, întrucât procedurile administrativ-jurisdictionale nu îngrădesc dreptul liberului acces la justitie, având în vedere că actul criticat poate fi atacat în fata instantelor de judecată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 13 noiembrie 2003, pronuntată în Dosarul nr. 555/2002, Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 13/2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 506/2001.

Exceptia a fost ridicată în dosarul de mai sus de recurentul reclamant Traian Nutică Lungulescu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că textele de lege criticate sunt neconstitutionale, întrucât atât organele Ministerului Finantelor Publice, cât si instanta de contencios administrativ competentă să solutioneze pe fond contestatia formulată i-au îngrădit liberul acces la justitie, respingând cererile sale în temeiul art. 3 alin. (2) din actul normativ criticat. În opinia sa, desi procesul-verbal de control întocmit vizează obligatii fiscale stabilite în sarcina unei persoane juridice, autorul exceptiei, în calitate de fost reprezentant al acesteia, ar trebui să beneficieze de calea unui recurs efectiv (chiar dacă noua conducere a societătii nu a înteles să conteste actul de control), deoarece actul contestat, continuând să existe, generează în sarcina sa consecinte cu implicatii de natură penală.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât textele criticate nu înfrâng prevederile constitutionale invocate.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul României apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este nefondată, deoarece pentru realizarea intereselor de ordin personal autorul exceptiei avea posibilitatea să se adreseze justitiei, fără nici o îngrădire, dar nu în conditiile procedurale prevăzute de Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 13/2001, întrucât acestea vizează exclusiv persoanele care se consideră direct prejudiciate ca urmare a măsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finantelor Publice. De altfel, ordonanta de urgentă, în considerarea calitătii de contestator, prevede în mod expres la art. 2 si scutirea taxei de timbru a contestatiilor formulate, de care nu poate beneficia orice persoană.

Prun urmare, Guvernul opinează că dispozitiile legale criticate nu aduc atingere principiului liberului acces la justitie, iar în cauză subzistă doar o problemă de strictă si corectă aplicare a legii.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece instituirea unor proceduri administrativ-jurisdictionale nu contravine dispozitiilor constitutionale invocate, atâta timp cât decizia organului administrativ poate fi atacată în fata unei instante judecătoresti. Avocatul Poporului retine că, de fapt, ceea ce a determinat ridicarea exceptiei este modul de aplicare de către instanta de judecată a dispozitiilor legale criticate.

Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constitutională nu se poate pronunta asupra modului de interpretare si de aplicare a legii, ci numai asupra întelesului său contrar Constitutiei.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere emise de Guvern si Avocatul Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

La data sesizării instantei de contencios constitutional, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituiau dispozitiile art. 3 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 13/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 6 februarie 2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 506/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 16 octombrie 2001, si care aveau următorul continut:

- Art. 3 alin. (2): “Contestatia trebuie semnată de contestator sau de reprezentantul legal al acestuia, iar în cazul persoanelor juridice trebuie să poarte si stampila. Dovedirea calitătii de reprezentant al contestatorilor, persoane fizice sau juridice, se face prin împuternicire avocatială, în cazul avocatilor, sau prin procură autentificată, în cazul altor persoane.”

Curtea observă că în prezent dispozitiile legale criticate pe calea exceptiei de neconstitutionalitate nu mai sunt în vigoare, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 13/2001 fiind în întregime abrogată prin art. 200 lit. e) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 (Codul de procedură fiscală), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 29 decembrie 2003 si care, potrivit art. 198, a intrat în vigoare de la data de 1 ianuarie 2004. Acest nou act normativ a conservat solutia legislativă anterioară privitoare la forma si continutul contestatiei. Prevederile legale criticate, astfel determinate, sunt cuprinse în titlul IX - Solutionarea contestatiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale, capitolul I - Dreptul la contestatie, art. 170 alin. (1) lit. e), cu următorul continut: “Contestatia se formulează în scris si va cuprinde: [...] e) semnătura contestatorului sau a împuternicitului acestuia, precum si stampila în cazul persoanelor juridice. Dovada calitătii de împuternicit al contestatorului, persoană fizică sau juridică, se face potrivit legii.”

În consecintă, desi exceptia viza, la data invocării, art. 3 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 13/2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 506/2001, Curtea urmează să se pronunte asupra constitutionalitătii art. 170 alin. (1) lit. e) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 (Codul de procedură fiscală).

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că prin dispozitiile legale criticate sunt încălcate prevederile art. 20 si 21 din Constitutia României, art. 8 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, art. 2 pct. 3 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, precum si Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, al căror continut este următorul:

- Art. 20 din Constitutie: “(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertătile cetătenilor vor fi interpretate si aplicate în concordantă cu Declaratia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care România este parte.

(2) Dacă există neconcordante între pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, si legile interne, au prioritate reglementările internationale, cu exceptia cazului în care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.”;

- Art. 21 din Constitutie: “(1) Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

(3) Părtile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil.

(4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.”;

- Art. 8 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului:  Orice persoană are dreptul să se adreseze în mod efectiv instantelor judiciare competente împotriva actelor care violează drepturile fundamentale ce îi sunt recunoscute prin constitutie ori prin lege.”;

- Art. 2 pct. 3 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice: “Statele părti la prezentul pact se angajează:

a) să garanteze că orice persoană ale cărei drepturi sau libertăti recunscute prin prezentul pact au fost violate va dispune de o cale de recurs efectivă, chiar atunci când încălcarea a fost comisă de persoane actionând în exercitiul functiilor lor oficiale;

b) să garanteze că autoritatea competentă, judiciară, administrativă ori legislativă sau orice altă autoritate competentă potrivit legislatiei statului, va hotărî asupra drepturilor persoanei care foloseste calea de recurs, si să dezvolte posibilitătile de recurs jurisdictional;

c) să garanteze că autoritătile competente vor da urmare oricărui recurs care a fost recunoscut ca justificat.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile art. 170 alin. (1) lit. e) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 (Codul de procedură fiscală) se constituie într-o normă de procedură pe care legiuitorul este liber să o adopte în baza art. 126 alin. (2) din Constitutia României, republicată, potrivit cărora “Competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.”

Finalitatea textului de lege care formează obiectul exceptiei este aceea de a asigura o reprezentare corectă în justitie a persoanelor fizice, în concordantă cu capacitatea de exercitiu atribuită acestora.

Autorul exceptiei, care nu este reprezentant al persoanei juridice în sarcina căreia s-au stabilit, printr-un act de control al Directiei Generale a Finantelor Publice Prahova, anumite obligatii fiscale contestate de acesta, nu este cu nimic prejudiciat prin faptul că nu poate ataca în justitie actul de control, dat fiind că acest act nu priveste un drept al său. Autorul va putea în schimb să se apere în justitie prin mijloacele prevăzute de lege, atunci când, pe baza actului de control întocmit de organul fiscal, s-ar lua măsuri de natură să-i încalce propriile drepturi.

Prin urmare, întrucât dispozitia legală atacată pe calea exceptiei de neconstitutionalitate nu contravine normelor constitutionale invocate, exceptia urmează a fi respinsă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d), art. 147 alin. (4) si art. 20 si 21 din Constitutie, republicată, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si al art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 170 alin. (1) lit. e) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, exceptie ridicată de Traian Nutică Lungulescu în Dosarul nr. 555/2002 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 12 februarie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2004 al Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 8 alin. (1) lit. f) din Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.627/2003,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2004 al Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1) Cheltuielile totale aferente veniturilor înscrise în bugetul de venituri si cheltuieli al Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare reprezintă limite maxime si nu pot fi depăsite decât în cazuri justificate si numai cu aprobarea Guvernului.

(2) În cazul în care în cursul executiei se înregistrează nerealizări ale veniturilor aprobate, Comisia Natională pentru Controlul Activitătilor Nucleare poate efectua cheltuieli proportional cu gradul de realizare a veniturilor.

Art. 3. - Comisia Natională pentru Controlul Activitătilor Nucleare răspunde de modul de formare, administrare, angajare si utilizare a sumelor prevăzute în bugetul de venituri si cheltuieli, în conformitate cu prevederile legale.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul delegat pentru coordonarea

autoritătilor de control,

Ionel Blănculescu

Presedintele Comisiei Nationale

pentru Controlul Activitătilor Nucleare,

Lucian Biro

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 26 februarie 2004.

Nr. 257.

 

ANEXĂ*)

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI

al Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare pe anul 2004

 

ACTE ALE CASEI NATIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

CASA NATIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

DECIZIE

pentru modificarea si completarea Deciziei presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 249/2003 privind aprobarea Standardelor pentru acreditarea furnizorilor de îngrijiri medicale la domiciliu

 

Având în vedere:

- art. 37 alin. (2) si art. 76 alin. (1) lit. p) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările si completările ulterioare;

- Hotărârea nr. 4 din 23 februarie 2004 a Consiliului de administratie al Casei Nationale de Asigurări de Sănătate pentru completarea Standardelor pentru acreditarea furnizorilor de îngrijiri medicale la domiciliu,

în temeiul dispozitiilor art. 77 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150/2002, cu modificările si completările ulterioare,

presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate emite următoarea decizie:

Art. I. - Decizia presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 249/2003 privind aprobarea Standardelor pentru acreditarea furnizorilor de îngrijiri medicale la domiciliu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 11 iunie 2003, se modifică si se completează după cum urmează:

- La capitolul I din anexă, după punctul 3 se introduce un punct nou, punctul 31, cu următorul cuprins:

“31. Furnizorul se angajează în scris că face demersurile necesare pentru a actualiza valabilitatea avizelor, autorizatiilor si contractelor în baza cărora se acordă prezenta acreditare.”

Art. II. - Directiile de specialitate ale Casei Nationale de Asigurări de Sănătate, casele de asigurări de sănătate, Subcomisia Natională de Acreditare a Furnizorilor de Îngrijiri Medicale la Domiciliu si furnizorii de îngrijiri medicale la domiciliu vor duce la îndeplinire prevederile prezentei decizii.

Art. III. - Prezenta decizie va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate,

Cristian Celea

 

Bucuresti, 2 martie 2004.

Nr. 134.

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind nivelul ratei dobânzii de referintă a Băncii Nationale a României, valabil în luna martie 2004

 

Având în vedere prevederile Legii nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Nationale a României, cu modificările ulterioare, si tinând seama de evolutiile macroeconomice si monetare recente,

Banca Natională a României hotărăste:

Pentru luna martie 2004, nivelul ratei dobânzii de referintă a Băncii Nationale a României este de 21,25% pe an.

 

GUVERNATORUL BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,

MUGUR ISĂRESCU

 

Bucuresti, 1 martie 2004.

Nr. 4.

 

RECTIFICĂRI

 

În dispozitivul Deciziei Curtii Constitutionale nr. 475 din 9 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 9 februarie 2004, se face următoarea rectificare:

- în loc de: “Respinge Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 208/2002”.. se va citi: “Respinge exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgentă Guvernului nr. 208/2002”...

 

În Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 1/2003 pentru ratificarea Acordului privind aderarea Republicii Croatia la Acordul central european de comert liber (CEFTA), semnat la Zagreb la 5 decembrie 2002, si a Protocolului aditional nr. 12 la Acordul central european de comert liber (CEFTA), semnat la Zagreb la 5 decembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 si nr. 55 bis din 31 ianuarie 2003, aprobată prin Legea nr. 123/2003, se face următoarea rectificare:

- în anexa A la Protocolul 42 la Acordul central european de comert liber, în loc de:

 

Cod NC

Descrierea mărfii

Cantitate (tone)

Taxa vamală (%)

1602.49

Altele, inclusiv amestecurile;

 

18

1602.50

Din specia bovine.”

 

 

 

se va citi:

 

Cod NC

Descrierea mărfii

Cantitate (tone)

Taxa vamală (%)

1602.49

Altele, inclusiv amestecurile;

 

 

1602.50

Din specia bovine.

 

18”

 

În anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 169/2004 privind modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.588/2002 pentru stabilirea speciilor si a ajutorului financiar pentru productia internă de seminte, certificată oficial, destinată pentru însământare în campaniile agricole din primăvara si toamna anului 2003 si din primăvara anului 2004, si pentru aprobarea normelor metodologice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 24 februarie 2004, se face următoarea rectificare:

- la nr. crt. 2 “- slefuită monogermă”, suma fixă din coloana “categoria biologică bază (10.000,0)” trece la coloana “categoria biologică certificată”.