MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 201             LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE             Luni, 8 martie 2004

 

SUMAR

 

REPUBLICĂRI

 

Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

 

REPUBLICĂRI

 

ORDONANTA DE URGENTĂ A GUVERNULUI Nr. 194/2002

privind regimul străinilor în România*)

 

*) Republicată în temeiul art. III din Legea nr. 357/2003 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 25 iulie 2003, dându-se textelor o nouă numerotare.

Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 27 decembrie 2002.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

ARTICOLUL 1

Domeniul de reglementare

 

Prezenta ordonantă de urgentă constituie cadrul prin care sunt reglementate intrarea, sederea si iesirea străinilor pe teritoriul României sau de pe teritoriul României, drepturile si obligatiile acestora, precum si măsuri specifice de control al imigratiei, în conformitate cu obligatiile asumate de România prin documentele internationale la care este parte.

 

ARTICOLUL 2

Definitii

 

Pentru scopurile prezentei ordonante de urgentă, termenii si expresiile de mai jos au următorul înteles:

a) străin - persoana care nu are cetătenia română;

b) apatrid - străinul care nu are cetătenia nici unui stat;

c) Autoritatea pentru străini - structura specializată, organizată în subordinea Ministerului Administratiei si Internelor, care exercită atributiile ce îi sunt date în competentă, prin lege, cu privire la regimul străinilor în România, combaterea sederii ilegale, precum si cu privire la gestionarea evidentei străinilor cărora li s-a acordat dreptul de sedere în România;

d) viză - autorizatia acordată de misiunile diplomatice sau de oficiile consulare ale României, precum si de către organele politiei de frontieră, care, în conditiile prevăzute de prezenta ordonantă de urgentă, conferă străinului dreptul de a intra pe teritoriul României, precum si dreptul de sedere temporară pentru o perioadă determinată, cu respectarea scopului pentru care i-a fost acordată;

e) viză de tranzit aeroportuar - autorizatia acordată de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, care permite străinului să treacă prin zona internatională de tranzit a unui aeroport român, fără a intra pe teritoriul statului român, cu ocazia unei escale sau a unui transfer între două tronsoane ale unui zbor international;

f) drept de sedere - dreptul acordat străinului de către autoritătile competente, de a rămâne pe teritoriul României pentru o perioadă determinată, în conditiile legii;

g) permis de sedere - documentul de identitate care se eliberează de către Autoritatea pentru străini, în conditiile legii, străinului căruia i se prelungeste dreptul de sedere în România sau celui căruia i se acordă dreptul de sedere permanentă, după caz;

h) căsătorie de convenientă - căsătoria încheiată cu singurul scop de a eluda conditiile de intrare si sedere a străinilor si de a obtine dreptul de sedere pe teritoriul României.

 

ARTICOLUL 3

Drepturile străinilor

 

(1) Străinii care locuiesc legal în România se bucură de protectia generală a persoanelor si a averilor, garantată de Constitutie si de alte legi, precum si de drepturile prevăzute în tratatele internationale la care România este parte.

(2) Străinii aflati legal în România se pot deplasa liber si îsi pot stabili resedinta sau, după caz, domiciliul oriunde pe teritoriul României.

(3) Străinii care locuiesc legal în România si părăsesc temporar teritoriul statului român au dreptul de a reintra pe toată durata valabilitătii permisului de sedere.

(4) Pot beneficia de măsuri de protectie socială din partea statului, în aceleasi conditii ca si cetătenii români, numai străinii cu resedinta sau domiciliul în România.

(5) Străinii cărora li s-a eliberat un document de către Autoritatea pentru străini au dreptul de a verifica datele personale înscrise în acesta si, când este cazul, să solicite corectarea sau eliminarea unor date care nu corespund realitătii.

(6) Străinii cuprinsi în învătământul de toate gradele au acces, fără restrictii, la activitătile scolare si de instruire în societate.

 

ARTICOLUL 4

Obligatiile străinilor

 

(1) Pe timpul sederii în România străinii sunt obligati să respecte legislatia română.

(2) Străinii nu pot organiza pe teritoriul României partide politice ori alte organizatii sau grupări similare acestora si nici nu pot face parte din acestea, nu pot ocupa functii si demnităti publice si nu pot initia, organiza sau participa la manifestatii ori întruniri care aduc atingere ordinii publice sau sigurantei nationale.

(3) Străinii nu pot finanta partide, organizatii, grupări sau manifestatii ori întruniri dintre cele prevăzute la alin. (2).

(4) Străinii aflati pe teritoriul României sunt obligati să respecte scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra si, după caz, de a rămâne pe teritoriul României, să nu rămână pe teritoriul României peste perioada pentru care li s-a aprobat sederea, precum si să depună toate diligentele necesare pentru a iesi din România până la expirarea acestei perioade.

(5) Străinii care intră pe teritoriul statului român sau care ies de pe acesta au obligatia de a se supune controlului pentru trecerea frontierei de stat, potrivit legii.

(6) Străinii aflati pe teritoriul României au obligatia de a se supune, în conditiile legii, controlului organelor de politie si al celorlalte autorităti publice competente în acest sens.

 

ARTICOLUL 5

Politica în domeniul imigratiei

 

Anual, prin hotărâre a Guvernului, se stabilesc:

a) numărul permiselor de muncă ce pot fi eliberate străinilor pentru încadrarea în muncă, stabilit conform prevederilor legislatiei privind permisele de muncă;

b) numărul locurilor în unitătile sau institutiile de învătământ care pot fi puse la dispozitie străinilor si termenele limită până la care se pot face înscrieri, pentru fiecare formă de învătământ;

c) cuantumul alocatiilor necesare pentru hrănirea, întretinerea si cazarea în centre, precum si al celor pentru asistentă medicală si spitalizare;

d) cuantumul sumelor reprezentând mijloacele corespunzătoare atât pentru întretinerea pe perioada sederii, cât si pentru întoarcerea în tara de origine sau pentru tranzitul către alt stat, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. c);

e) orice alte probleme referitoare la politica în domeniul imigratiei.

 

CAPITOLUL II

Dispozitii generale privind intrarea, sederea

si iesirea străinilor

SECTIUNEA 1

Intrarea străinilor pe teritoriul României

ARTICOLUL 6

Conditii cu privire la intrarea străinilor

 

(1) Intrarea pe teritoriul României poate fi permisă străinilor care îndeplinesc următoarele conditii:

a) posedă un document valabil de trecere a frontierei de stat, care este acceptat de statul român;

b) posedă viza română acordată în conditiile prezentei ordonante de urgentă sau, după caz, posedă permis de sedere valabil, dacă prin întelegeri internationale nu s-a stabilit altfel;

c) prezintă, în conditiile prezentei ordonante de urgentă, documente care justifică scopul si conditiile sederii lor si 7care fac dovada existentei unor mijloace corespunzătoare atât pentru întretinere pe perioada sederii, cât si pentru întoarcerea în tara de origine sau pentru tranzitul către alt stat în care există siguranta că li se va permite intrarea;

d) prezintă garantii că li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinatie sau că vor părăsi teritoriul României, în cazul străinilor aflati în tranzit;

e) nu sunt inclusi în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsura interzicerii intrării în România sau care au fost declarati indezirabili;

f) nu prezintă un pericol pentru apărarea si siguranta natională, ordinea, sănătatea ori morala publică.

(2) Cetătenilor statelor membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului economic european li se poate permite intrarea pe teritoriul României fără îndeplinirea conditiilor prevăzute la alin. (1) lit. c) si d).

(3) Străinilor care stationează în zonele de tranzit international ale aeroporturilor, în zonele de tranzit la frontiera de stat sau în centrele de cazare care au regimul

zonei de tranzit ori pe navele sau ambarcatiunile ancorate în porturi maritime si fluviale nu li se aplică prevederile prezentei ordonante de urgentă referitoare la conditiile de intrare si de sedere a străinilor pe teritoriul României.

(4) Intrarea străinilor pe teritoriul României se poate face prin orice punct de trecere a frontierei de stat deschis traficului international de persoane.

(5) Trecerea frontierei de stat române de către străini se poate face si prin alte locuri, în conditiile stabilite prin acorduri si întelegeri între România si alte state.

 

ARTICOLUL 7

Obligatiile transportatorilor

 

(1) Este interzisă aducerea în România de către companiile de transport a străinilor care nu îndeplinesc conditiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) si b).

(2) În cazul nerespectării dispozitiilor alin. (1), compania de transport respectivă este obligată să asigure transportul imediat al străinilor în cauză la locul de îmbarcare sau într-un alt loc pe care străinii îl acceptă si unde sunt acceptati. Dacă acest lucru nu este posibil, transportatorul este obligat să suporte cheltuielile privind cazarea si întretinerea, precum si toate celelalte cheltuieli determinate de returnarea acestora.

(3) Obligatiile prevăzute la alin. (2) sunt aplicabile si companiilor de transport cu care sosesc în România străinii aflati în tranzit, dacă:

a) transportatorul care urmează să-i preia pentru a-i duce în tara de destinatie refuză să-i îmbarce;

b) autoritătile statului de destinatie nu permit intrarea străinilor si îi returnează în România.

 

ARTICOLUL 8

Nepermiterea intrării în România

 

(1) Străinilor li se refuză intrarea pe teritoriul statului român dacă:

a) nu îndeplinesc conditiile prevăzute la art. 6 alin. (1);

b) sunt semnalati de organizatii internationale la care România este parte, precum si de institutii specializate în combaterea terorismului că finantează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de terorism;

c) există indicii că fac parte din grupuri infractionale organizate cu caracter transnational sau că sprijină în orice mod activitatea acestor grupuri;

d) există motive serioase să se considere că au săvârsit sau au participat la săvârsirea unor infractiuni contra păcii si omenirii ori a unor crime de război sau crime contra umanitătii, prevăzute în conventiile internationale la care România este parte.

(2) Autoritătile competente pot refuza intrarea străinilor pe teritoriul statului român si în următoarele situatii:

a) au săvârsit infractiuni în perioada altor sederi în România ori în străinătate împotriva statului sau a unui cetătean român;

b) au introdus ori au încercat să introducă ilegal în România alti străini;

c) au încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obtinerea vizei sau, după caz, la intrarea pe teritoriul României.

(3) Organele si institutiile care detin date si informatii cu privire la existenta unor situatii de natura celor prevăzute la alin. (1) si (2) au obligatia să informeze Inspectoratul General al Politiei de Frontieră si Autoritatea pentru străini sau formatiunile teritoriale ale acestora.

(4) Măsura nepermiterii intrării în România se motivează de organele politiei de frontieră si se comunică imediat persoanei în cauză si Directiei generale afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

 

ARTICOLUL 9

Obligatiile străinului

 

(1) Străinul căruia i-a fost refuzată intrarea în România este obligat să părăsească imediat punctul de trecere a frontierei de stat către tara de origine sau orice altă destinatie pe care o doreste, cu exceptia teritoriului României.

(2) În cazul în care părăsirea imediată a punctului de trecere a frontierei de stat de către străinul prevăzut la alin. (1) nu este posibilă, organele politiei de frontieră pot lua măsura cazării acestuia într-un spatiu sau loc amenajat în acest scop în zona de tranzit, pus la dispozitie de administratorul punctului de trecere a frontierei, până la încetarea motivelor care fac imposibilă plecarea acestuia, dar nu mai mult de 24 de ore de la data cazării.

 

ARTICOLUL 10

Documente de trecere a frontierei de stat acceptate de statul român

(1) Următoarele documente de trecere a frontierei de stat sunt acceptate de România, cu conditia ca acestea să ateste identitatea si cetătenia sau, după caz, calitatea de apatrid a detinătorului:

a) pasapoartele, titlurile de voiaj, carnetele de marinar sau alte documente similare eliberate, la standardele cerute de practica internatională, de către statele, teritoriile sau entitătile internationale recunoscute de România;

b) cartea de identitate sau alte documente similare, pe bază de reciprocitate sau unilateral, pentru cetăteniiapartinând statelor stabilite prin hotărâre a Guvernului României;

c) documentele de călătorie ale refugiatilor, eliberate în baza Conventiei de la Geneva din 1951 privind statutul refugiatilor, si documentele de călătorie eliberate străinilor cărora li s-a acordat protectie umanitară conditionată;

d) documentele de călătorie ale apatrizilor, eliberate de statele în care acestia îsi au domiciliul.

(2) Străinii inclusi într-un document de trecere a frontierei de stat apartinând altei persoane pot intra sau iesi în/din România numai împreună cu titularul acestuia.

(3) Străinii pot intra si iesi în/din România si pe baza unui pasaport colectiv, numai în grup, cu conditia ca fiecare membru al grupului să posede un document individual care atestă identitatea si în care este aplicată fotografia titularului, iar conducătorul grupului să fie în posesia unui document individual de trecere a frontierei de stat.

(4) La propunerea Ministerului Afacerilor Externe si a Ministerului Administratiei si Internelor Guvernul va da publicitătii lista cuprinzând documentele de trecere a frontierei de stat acceptate de statul român pentru intrarea în tară, emise de statele sau entitătile internationale recunos- cute de România.

(5) Din considerente umanitare sau în aplicarea unor acorduri ori întelegeri internationale la care România este parte, Guvernul României poate aproba, prin hotărâre, si alte documente pe baza cărora se poate permite intrarea pe teritoriul României.

 

SECTIUNEA a 2-a

Sederea străinilor în România

ARTICOLUL 11

Dispozitii generale privind sederea străinilor

 

(1) Străinii aflati temporar în mod legal în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care încetează dreptul de sedere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de sedere.

(2) În cazul în care prin conventiile internationale sau actele normative prin care se desfiintează unilateral regimul de vize nu este prevăzută perioada pentru care vizele sunt desfiintate, străinilor care nu au obligatia obtinerii vizei pentru a intra în România li se permite accesul pe teritoriul statului român si pot să rămână până la 90 de zile, în decurs de 6 luni, începând cu ziua primei intrări în tară.

 

ARTICOLUL 12

Conditii cu privire la găzduirea străinilor

 

(1) În cazul unei sederi neîntrerupte mai mari de 10 zile străinul, cetătean al unui stat dintre cele cuprinse în lista prevăzută la art. 36 alin. (2), are obligatia să anunte despre aceasta organul de politie competent teritorial, până la împlinirea acestui termen.

(2) În situatia cazării în hoteluri sau în alte amenajări turistice, străinul va îndeplini formalitătile de luare în evidentă la administratia locului respectiv care, în termen de 24 de ore, va comunica datele necesare organului de politie competent teritorial.

 

ARTICOLUL 13

Informarea autoritătilor cu privire la schimbările intervenite în situatia străinului

 

(1) Pe durata sederii în România străinii sunt obligati să declare la formatiunea teritorială a Autoritătii pentru străini, care le-a acordat dreptul de sedere, următoarele:

a) schimbarea adresei de resedintă sau domiciliu;

b) orice modificare intervenită în situatia personală, în special schimbarea cetăteniei, încheierea, desfacerea sau anularea căsătoriei, nasterea unui copil, decesul unui membru de familie aflat pe teritoriul României;

c) orice modificare intervenită în legătură cu angajarea sa în muncă;

d) pierderea, prelungirea valabilitătii sau schimbarea documentului de trecere a frontierei de stat.

(2) Furtul sau pierderea documentelor de trecere a frontierei de stat va fi declarată organului de politie competent teritorial.

(3) Declaratiile prevăzute la alin. (1) se fac în termen de 30 de zile, iar cele prevăzute la alin. (2), în termen de 48 de ore.

 

SECTIUNEA a 3-a

Iesirea străinilor de pe teritoriul României

ARTICOLUL 14

Iesirea străinilor

 

(1) În cazul în care străinul nu mai este în posesia documentului de trecere a frontierei de stat în baza căruia a intrat în tară, trebuie să prezinte la iesirea din România un nou document, valabil, de trecere a frontierei de stat. În această situatie organele politiei de frontieră permit iesirea din tară cu avizul Autoritătii pentru străini.

(2) Iesirea din tară a străinilor care au cetătenia mai multor state se face pe baza documentului de trecere a frontierei de stat cu care au intrat. În cazuri deosebite, organele politiei de frontieră pot permite iesirea din tară si în baza documentului care atestă o altă cetătenie.

 

ARTICOLUL 15

Nepermiterea iesirii

 

(1) Străinului nu i se permite iesirea din tară în următoarele situatii:

a) este învinuit sau inculpat într-o cauză penală si magistratul dispune instituirea măsurii interdictiei de părăsire a localitătii sau a tării;

b) a fost condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă si are de executat o pedeapsă privativă de libertate.

(2) În situatiile prevăzute la alin. (1) măsura de a nu permite iesirea de pe teritoriul României va fi luată de organul competent din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor numai în baza solicitării scrise a procurorului, a instantelor judecătoresti si a organelor prevăzute de lege care au atributii de punere în executare a pedepsei închisorii.

(3) În toate situatiile se vor preciza motivele pentru care se solicită măsura si, după caz, vor fi prezentate documentele doveditoare.

(4) Nepermiterea iesirii din tară se realizează prin:

a) instituirea consemnului nominal în sistemul de evidentă a traficului la frontiera de stat, de către Inspectoratul General al Politiei de Frontieră;

b) aplicarea în documentele de trecere a frontierei de stat a stampilei cu simbolul “C” de către Autoritatea pentru străini si formatiunile sale teritoriale.

 

ARTICOLUL 16

Încetarea măsurii de nepermitere a iesirii

 

(1) Revocarea măsurii se va face prin anularea consemnului nominal sau prin aplicarea stampilei cu simbolul “L” în documentul de trecere a frontierei de stat, la solicitarea scrisă a autoritătii publice căreia îi revine o astfel de competentă potrivit legii, pentru cazurile prevăzute la art. 15 alin. (1).

(2) Măsura de nepermitere a iesirii încetează de drept dacă străinul aflat în una dintre situatiile prevăzute la art. 15 dovedeste, cu documente emise de autoritătile competente, potrivit legii, organului abilitat din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor că:

a) s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală ori s-a dispus încetarea urmăririi penale, a fost achitat sau s-a dispus încetarea procesului penal;

b) a executat pedeapsa, a fost gratiat, beneficiază de amnistie sau a fost condamnat, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, cu suspendarea

conditionată a executării pedepsei.

 

CAPITOLUL III

Regimul acordării vizelor

SECTIUNEA 1

Dispozitii generale

ARTICOLUL 17

Forma si continutul vizei

 

Forma, continutul si elementele de securizare ale vizei se aprobă prin hotărâre a Guvernului României, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe cu consultarea Ministerului Administratiei si Internelor si în conformitate cu standardele Uniunii Europene în domeniu.

ARTICOLUL 18

Limitele drepturilor conferite de viză

 

Viza dă dreptul titularului de a intra pe teritoriul României numai în situatia în care, în momentul prezentării acestuia în punctul de trecere a frontierei de stat, se constată de către organele Politiei de Frontieră Române că nu există vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării în România, prevăzute la art. 8 alin. (1) si (2).

 

ARTICOLUL 19

Exceptarea de la regimul obligativitătii vizelor

 

(1) Sunt exceptati de la obligativitatea vizelor cetătenii statelor cu care România a încheiat acorduri în acest sens, în conditiile si pentru perioadele de sedere stabilite prin aceste acorduri.

(2) Guvernul poate stabili, prin hotărâre, exceptarea unilaterală a unor categorii de străini de la obligativitatea vizelor.

 

SECTIUNEA a 2-a

Tipuri de vize

ARTICOLUL 20

Tipuri de vize

 

În functie de scopurile pentru care se acordă, vizele pot fi:

a) viza de tranzit aeroportuar, identificată prin simbolul A;

b) viza de tranzit, identificată prin simbolul B sau prin simbolul B/CL, când este viză colectivă;

c) viza de scurtă sedere, identificată prin unul dintre următoarele simboluri, în functie de activitatea pe care urmează să o desfăsoare în România străinul căruia i-a fost acordată:

(i) misiune, identificată prin simbolul C/M;

(ii) turism, identificată prin simbolul C/TU sau CL/TU, când este viză colectivă;

(iii) vizită, identificată prin simbolul C/VV;

(iv) afaceri, identificată prin simbolul C/A;

(v) transport, identificată prin simbolul C/TR;

(vi) activităti sportive, identificată prin simbolul C/SP;

(vii) activităti culturale, stiintifice, umanitare, tratament medical de scurtă durată sau alte activităti care nu contravin legilor române, identificată prin simbolul C/ZA;

d) viza de lungă sedere, identificată prin unul dintre următoarele simboluri, în functie de activitatea pe care urmează să o desfăsoare în România străinul căruia i-a fost acordată:

(i) desfăsurarea de activităti economice, identificată prin simbolul D/AE;

(ii) desfăsurarea de activităti profesionale, identificată prin simbolul D/AP;

(iii) desfăsurarea de activităti comerciale, identificată prin simbolul D/AC;

(iv) angajare în muncă, identificată prin simbolul D/AM;

(v) studii, identificată prin simbolul D/SD;

(vi) reîntregirea familiei, identificată prin simbolul D/VF;

(vii) intrarea în România a străinilor căsătoriti cu cetăteni români, identificată prin simbolul D/CR;

(viii) activităti religioase sau umanitare, identificată prin simbolul D/RU;

(ix) viza diplomatică si viza de serviciu, identificate prin simbolul DS;

(x) alte scopuri, identificată prin simbolul D/AS.

 

ARTICOLUL 21

Viza de tranzit aeroportuar

 

(1) Viza de tranzit aeroportuar este obligatorie pentru cetătenii statelor cuprinse în lista care se întocmeste de către Ministerul Afacerilor Externe în acord cu reglementările Uniunii Europene cu privire la măsurile pentru tranzitul pe aeroporturi. Acelasi regim se aplică si străinilor care, fără a fi cetăteni ai acestor state, sunt în posesia unui document de trecere a frontierei de stat eliberat de autoritătile statelor respective.

(2) Ministerul Afacerilor Externe actualizează permanent lista prevăzută la alin. (1), în functie de reglementările Uniunii Europene.

 

ARTICOLUL 22

Viza de tranzit

 

Viza de tranzit este viza care permite unui străin să tranziteze teritoriul României. Viza de tranzit poate fi eliberată pentru unul sau două tranzituri, fără ca durata fiecărui tranzit să depăsească 5 zile.

 

ARTICOLUL 23

Viza de scurtă sedere

 

(1) Viza de scurtă sedere este viza care permite străinilor să intre pe teritoriul României în vederea unei sederi neîntrerupte sau a mai multor sederi a căror durată totală să nu depăsească 90 de zile în decurs de 6 luni de la data primei intrări. Acest tip de viză poate fi eliberat cu una sau mai multe călătorii.

(2) În cazul străinilor care călătoresc în mod frecvent în România, pentru relatii de afaceri-cooperare, la solicitarea autoritătilor administrative centrale sau a societătilor comerciale cu mare capacitate economico-financiară, viza de scurtă sedere cu intrări multiple poate fi acordată si pe o perioadă de un an. Si în această situatie durata sederii nu poate depăsi 90 de zile în decurs de 6 luni.

(3) Viza de scurtă sedere se acordă pentru următoarele scopuri:

a) misiune - străinilor care, pentru ratiuni ce tin de functia lor politică, administrativă sau de utilitate publică, trebuie să se deplaseze în România. Acest tip de viză se eliberează străinilor care îndeplinesc functii în cadrul guvernelor, administratiilor publice sau organizatiilor internationale, precum si pentru cei care, prin scopul sederii lor în România, prezintă interes pentru relatiile dintre statul român

si statul de apartenentă. Acest tip de viză se poate elibera si membrilor de familie care îi însotesc pe acestia;

b) turism - pentru străinul care urmează să călătorească în România pentru motive turistice;

c) vizită - pentru străinul care intentionează să se deplaseze în România în vizită la cetăteni români sau străini posesori ai unui permis de sedere valabil;

d) afaceri - pentru străinul care intentionează să călătorească în România în scopuri economice sau comerciale, pentru contracte ori tratative, pentru învătarea sau verificarea folosirii si functionării bunurilor achizitionate ori vândute în cadrul contractelor comerciale si de cooperare industrială, precum si pentru străinul care este sau urmează să devină asociat ori actionar al unei societăti comerciale din România;

e) transport - pentru străinul care urmează să călătorească pentru perioade scurte, în scopul desfăsurării unor activităti profesionale legate de transportul de mărfuri sau de persoane;

f) activităti sportive - pentru străinul care urmează să intre în România pe o durată limitată în vederea participării la competitii sportive;

g) activităti culturale, stiintifice, umanitare, tratament medical de scurtă durată sau alte activităti care nu contravin legilor române - în conditiile justificării prezentei în România.

(4) Dreptul de sedere pe teritoriul României, conferit străinului prin viza de scurtă sedere, nu poate fi prelungit.

 

ARTICOLUL 24

Viza de lungă sedere

 

(1) Viza de lungă sedere se acordă străinilor, la cerere, pe o perioadă de 90 de zile, cu una sau mai multe călătorii, pentru următoarele scopuri:

a) desfăsurarea de activităti economice - străinilor care urmează să desfăsoare activităti economice în mod independent sau în cadrul unor asociatii familiale, în conditiile legii privind organizarea si desfăsurarea unor activităti economice de către persoane fizice;

b) desfăsurarea de activităti profesionale - străinilor care au dreptul de a exercita în mod individual profesii pe teritoriul României în baza unor legi speciale;

c) desfăsurarea de activităti comerciale - străinilor care sunt sau urmează să devină actionari sau asociati cu atributii de conducere si administrare a unor societăti comerciale din România;

d) angajare în muncă - străinilor care urmează să intre în România în vederea încadrării în muncă. Viza acordată în acest scop se va elibera si sportivilor care urmează să evolueze în cadrul unor cluburi sau echipe din România, în baza unui contract individual de muncă;

e) studii - străinilor care urmează să intre în România pentru a urma cursuri în învătământul preuniversitar, universitar sau postuniversitar, după caz, ori pentru obtinerea unor titluri stiintifice în cadrul institutiilor de stat sau particulare acreditate, potrivit legii;

f) reîntregirea familiei - străinilor care urmează să intre în România în scopul redobândirii unitătii familiale;

g) intrarea în România a străinilor căsătoriti cu cetăteni români;

h) activităti religioase sau umanitare - străinilor care urmează să intre în România pentru a desfăsura activităti în domeniul cultelor recunoscute sau în scop umanitar;

i) alte scopuri - străinilor transferati temporar de către companiile străine, lucrătorilor stagiari sau sezonieri, străinilor care urmează tratament medical de lungă durată, străinilor a căror prezentă pe teritoriul României este necesară din interese de sigurantă natională si celor care desfăsoară alte activităti care nu contravin legilor române.

(2) Viza de lungă sedere permite străinilor intrati pe teritoriul României să solicite prelungirea dreptului de sedere temporară si să obtină un permis de sedere.

 

ARTICOLUL 25

Viza diplomatică si viza de serviciu

 

(1) Viza diplomatică si viza de serviciu permit intrarea în România, pentru o sedere, de regulă, de lungă durată, străinilor titulari ai unui pasaport diplomatic, respectiv de serviciu, care urmează să îndeplinească o functie oficială ca membri ai unei reprezentante diplomatice sau ai unui oficiu consular al statului de apartenentă în România.

(2) Aceste tipuri de vize se eliberează titularilor de pasapoarte diplomatice, respectiv de serviciu sau asimilate acestora, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe al statului trimitător sau a unei  reprezentante diplomatice ori consulare a acestuia, precum si membrilor de familie, împreună cu care titularul locuieste, si sunt valabile pe perioada misiunii sau în conformitate cu întelegerile bilaterale la care România este parte.

 

ARTICOLUL 26

Viza colectivă

 

(1) Viza colectivă este o viză de tranzit sau de scurtă sedere acordată în scop turistic si pentru o perioadă care să nu depăsească 30 de zile, eliberată unui grup de străini, constituit anterior solicitării, cu conditia ca membrii acestuia să intre, să rămână si să părăsească teritoriul României în grup.

(2) Acest tip de viză este eliberat pentru grupuri compuse dintr-un număr de minimum 5 si maximum 50 de persoane. Conducătorul grupului trebuie să dispună de un pasaport individual si, după caz, de o viză individuală.

(3) În cazul unor grupuri organizate de elevi care sunt cetăteni ai unor state pentru care există obligativitatea vizei si sunt rezidenti într-un stat membru al Uniunii Europene, care călătoresc în România, în cadrul unor excursii scolare sau se află în tranzit, se poate permite intrarea fără viză, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele conditii:

a) grupul să fie însotit de un cadru didactic din partea scolii care organizează excursia;

b) să existe o listă oficială a participantilor după care acestia să poată fi identificati;

c) participantii să fie în posesia unor documente valabile de trecere a frontierei de stat.

 

SECTIUNEA a 3-a

Conditii generale de acordare a vizelor

ARTICOLUL 27

Acordarea vizei române

 

(1) Viza română poate fi acordată străinilor, la cerere, în conditiile si pentru scopurile prevăzute în prezentul capitol.

(2) Viza română se acordă numai dacă:

a) sunt îndeplinite conditiile cu privire la intrarea în România, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), c)-f);

b) nu există vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării pe teritoriul României, prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d);

c) străinul nu a fost condamnat definitiv pentru infractiuni săvârsite în străinătate, incompatibile cu scopul pentru care solicită acordarea vizei;

d) sunt îndeplinite conditiile generale prevăzute în prezenta sectiune, precum si conditiile speciale de acordare a vizei în functie de scopul pentru care este solicitată.

 

ARTICOLUL 28

Conditii cu privire la valabilitatea documentelor de călătorie

 

(1) Valabilitatea documentului de călătorie în care urmează să fie aplicată viza trebuie să depăsească valabilitatea vizei solicitate cu cel putin 6 luni.

(2) Pe cale de exceptie, pentru motive de urgentă, cu caracter umanitar sau de interes national ori în virtutea unor obligatii internationale asumate de România, pot fi acordate vize si străinilor care se află în posesia unor documente de trecere a frontierei de stat, a căror valabilitate este mai mică decât cea prevăzută la alin. (1), cu conditia ca durata de valabilitate a vizei să nu o depăsească pe cea a documentului.

 

ARTICOLUL 29

Conditii cu privire la solicitarea vizei

 

(1) Cererea de acordare a vizei trebuie să fie însotită de documentul de trecere a frontierei de stat, valabil potrivit art. 28, în care să poată fi aplicată viza, de documente care să justifice scopul si conditiile călătoriei, precum si de dovada că posedă mijloace de întretinere pe timpul sederii în România si pentru a părăsi teritoriul României.

(2) Pot fi acceptate ca dovadă a mijloacelor de întretinere sumele de bani în valută convertibilă, cecuri de călătorie, carnete de cec asupra unui cont în devize, cărti de credit cu extrasul de cont pentru acestea, emis cu cel mult două zile înaintea solicitării vizei, sau orice alte mijloace care dovedesc existenta resurselor financiare corespunzătoare.

(3) La solicitarea vizei de intrare în România străinii trebuie să se prezinte personal la autoritătile competente să acorde viza.

(4) Pot face exceptie de la prevederile alin. (3) personalitătile marcante ale vietii sociale, culturale, politice sau economice ori cazurile în care străinii trebuie să parcurgă o distantă foarte mare pentru a se prezenta la reprezentanta diplomatică sau consulară a României si numai dacă nu există nici un dubiu cu privire la buna-credintă a solicitantului, precum si în cazul unor grupuri organizate, când un organism recunoscut si demn de încredere răspunde de buna-credintă a solicitantilor.

 

ARTICOLUL 30

Organele competente să acorde viza română

 

(1) Viza română se acordă de către misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României din străinătate, cu aprobarea prealabilă a Ministerului Afacerilor Externe.

(2) Misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României din străinătate pot acorda viza de scurtă sedere, fără aprobarea prealabilă a Ministerului Afacerilor Externe, străinilor care nu au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriile statelor membre ale Uniunii Europene.

(3) În vederea aprobării acordării vizei de scurtă sedere pentru străinii proveniti din statele incluse în lista prevăzută la art. 36 alin. (2), precum si a vizei de lungă sedere, Directia generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe solicită, cu exceptia cazurilor prevăzute la art. 40 alin. (2), avizul Autoritătii pentru străini, în care se precizează dacă sunt îndeplinite conditiile prevăzute la art. 27 alin. (2) lit. a) si b). Avizul Autoritătii pentru străini se emite în termen de 30 de zile de la primirea solicitării Directiei generale afaceri consulare.

 

ARTICOLUL 31

Acordarea vizei române de către organele politiei de frontieră

 

(1) Vizele de scurtă sedere si de tranzit se pot acorda, cu titlu de exceptie, si de către organele politiei de frontieră, în punctele de trecere a frontierei de stat, numai în următoarele situatii:

a) în caz de urgentă, determinată de dezastre, calamităti naturale sau accidente;

b) în caz de deces sau îmbolnăviri grave ale rudelor apropiate, dovedite cu documente corespunzătoare;

c) în cazul echipajelor si pasagerilor navelor sau aeronavelor, aflate în situatii deosebite, care sunt nevoite să acosteze ori să aterizeze ca urmare a unor defectiuni, intemperii sau pericol de atac terorist;

d) în cazul functionarilor care apartin unor organizatii internationale si au fost delegati să îndeplinească misiuni oficiale în România într-un interval de timp scurt;

e) în cazul participantilor la actiunile internationale organizate în România, când intervalul de timp dintre informarea participantilor si data actiunii nu permite obtinerea vizelor de intrare. În această situatie vizele vor fi acordate cu avizul prealabil al Autoritătii pentru străini, solicitat de organizator, si cu informarea ulterioară a Ministerului Afacerilor Externe;

f) în cazul marinarilor străini care urmează să fie repatriati la încetarea contractului de muncă sau în cazul efectuării schimburilor de echipaje.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. f) viza română se acordă marinarilor străini aflati în aceste situatii, la cererea agentiei de navlosire sau a agentiei de navigatie a statului în care nava este înmatriculată, după efectuarea verificărilor cu privire la:

a) corectitudinea datelor puse la dispozitie, privind existenta navei pe care urmează să se producă schimbarea într-un port românesc, si necesitatea acordării vizei;

b) îndeplinirea celorlalte conditii pentru intrarea în România de către marinarul care face subiectul cererii de viză;

c) itinerarul si mijloacele de deplasare între punctele de trecere a frontierei de stat, inclusiv existenta biletului de călătorie în baza căruia marinarul străin urmează să părăsească tara.

(3) După efectuarea verificărilor prevăzute la alin. (2), dacă datele puse la dispozitie de agentie sunt corecte si sunt îndeplinite conditiile prevăzute de lege pentru ca marinarul să poată intra în tară, seful punctului de trecere a frontierei de stat va înainta cererea prevăzută la alin. (2) Inspectoratului General al Politiei de Frontieră, în vederea aprobării.

(4) Vizele prevăzute la alin. (1) se pot acorda pentru perioade care să nu depăsească:

a) 10 zile, în cazul vizei de scurtă sedere;

b) 5 zile, în cazul vizei de tranzit.

 

ARTICOLUL 32

Anularea si revocarea vizei

 

(1) Viza poate fi anulată sau revocată, în străinătate de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, iar în tară de către Directia generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, la solicitarea motivată a organelor politiei de frontieră, cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat, ori a Autoritătii pentru străini atunci când străinii se află pe teritoriul statului român. Punerea în executare a măsurii anulării sau revocării vizei în tară se face de către organele politiei de frontieră ori, după caz, ale Autoritătii pentru străini.

(2) Autoritătile prevăzute la alin. (1) pot lua măsura anulării vizei în următoarele situatii:

a) se constată că la data solicitării vizei străinii nu îndeplineau conditiile prevăzute de prezenta ordonantă de urgentă;

b) străinii au obtinut viza de intrare pe baza unor documente sau informatii false;

c) străinii au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alti străini ori au înlesnit transportul sau cazarea acestora;

d) străinii au încălcat reglementările vamale sau cele privind frontiera de stat.

(3) Măsura revocării vizei poate fi dispusă de către autoritătile prevăzute la alin. (1) în următoarele situatii:

a) străinii nu mai îndeplinesc conditiile cerute la acordarea vizei;

b) nu se respectă scopul pentru care a fost acordată viza de intrare;

c) după acordarea vizei străinii au fost declarati indezirabili.

(4) Decizia de anulare sau, după caz, de revocare a vizei se comunică străinului, în scris, împreună cu motivele care au stat la baza acesteia, de către misiunea diplomatică sau oficiul consular care a acordat viza, atunci când solicitantul se află în străinătate, de către organele politiei de frontieră, atunci când acesta se află în punctul de trecere a frontierei de stat, si de către Autoritatea pentru străini, prin dispozitia de părăsire a teritoriului prevăzută la art. 80, atunci când cel în cauză se află în România. De la data comunicării, anularea produce efecte retroactive, iar revocarea produce efecte numai pentru viitor.

(5) Cu ocazia comunicării deciziei se aplică pe viză stampila cu inscriptia “ANULAT”.

(6) La controlul pentru trecerea frontierei de stat organele politiei de frontieră limitează perioada de valabilitate a vizei în situatia în care constată că străinul nu posedă mijloacele de întretinere pentru întreaga perioadă de valabilitate a acesteia. Limitarea vizei se materializează prin înscrierea pe viză a perioadei pentru care străinul are mijloace de întretinere, potrivit legii.

 

SECTIUNEA a 4-a

Conditii speciale de acordare a vizelor de tranzit aeroportuar,

de tranzit si de scurtă sedere

ARTICOLUL 33

Conditii de acordare a vizei de tranzit aeroportuar

 

(1) Viza de tranzit aeroportuar se acordă de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, cu aprobarea prealabilă a Directiei generale afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, cetătenilor proveniti din statele prevăzute în lista întocmită de Ministerul Afacerilor Externe în acest scop, în conditiile existentei vizei unui stat tert, care permite străinilor continuarea călătoriei. Această viză se poate acorda în conditiile pre zentării biletului de avion valabil până la destinatie si permite străinilor rămânerea în zona aeroportuară cel mult 5 zile.

(2) Acest tip de viză nu este necesar în cazul: a) membrilor echipajelor aeronavelor;

b) posesorilor de pasapoarte diplomatice si de serviciu sau asimilate acestora;

c) posesorilor de permise de rezidentă sau documente echivalente eliberate de statele membre ale Uniunii Europene;

d) posesorilor de vize eliberate de un stat membru al Uniunii Europene.

 

ARTICOLUL 34

Conditii de acordare a vizei de tranzit

 

(1) Viza de tranzit se acordă solicitantilor în următoarele conditii:

a) sunt în posesia vizei unui stat tert si, dacă este cazul, a unui stat limitrof României, care permite străinilor continuarea călătoriei;

b) posedă bilet de călătorie valabil până la destinatie sau prezintă permisul de conducere, cartea verde si documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto.

(2) Sunt exceptati de la îndeplinirea conditiei prevăzute la alin. (1) lit. b) însotitorii conducătorilor auto, care călătoresc împreună cu acestia.

 

ARTICOLUL 35

Conditii de acordare a vizelor de scurtă sedere

 

(1) În functie de scopul pentru care a fost solicitată viza de scurtă sedere, este necesară îndeplinirea următoarelor conditii:

a) misiune - viza se acordă străinilor care fac dovada că au una din calitătile prevăzute la art. 23 alin. (3) lit. a) si se deplasează în România în virtutea acestor calităti.

Se acordă numai de către misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României;

b) turism - viza se acordă străinilor dacă prezintă:

ii           (i) voucher sau o rezervare fermă la o unitate de cazare turistică;

(ii) bilet de călătorie valabil până la destinatie sau permisul de conducere, cartea verde si documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;

(iii) asigurare medicală;

(iv) dovada mijloacelor de întretinere în cuantum de 100 euro/zi ori echivalentul în valută convertibilă, pentru întreaga perioadă;

c) vizită - viza se acordă străinilor dacă prezintă:

(i) bilet de călătorie valabil până la destinatie sau permisul de conducere, cartea verde si documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;

(ii) asigurare medicală;

(iii) dovada mijloacelor de întretinere în cuantum de 100 euro/zi ori echivalentul în valută convertibilă, pentru întreaga perioadă;

(iv) dovada asigurării conditiilor de cazare, sub forma unei rezervări ferme la o unitate de cazare, a unui act de proprietate sau de închiriere a unei locuinte în România pe numele solicitantului sau, după caz, a unei declaratii notariale a persoanei vizitate, însotită de copia legalizată a actelor de spatiu;

d) afaceri - viza se acordă străinilor dacă prezintă:

ii           (i) bilet de călătorie valabil până la destinatie sau permisul de conducere, cartea verde si documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;

I           (ii) asigurare medicală;

(iii) documente doveditoare privind scopul călătoriei;

(iv) mijloace de întretinere în cuantum de 100 euro/zi ori echivalentul în valută convertibilă, pentru întreaga perioadă;

(v) dovada asigurării conditiilor de cazare;

e) transport - viza se acordă străinilor dacă prezintă:

I           (i) documente care să ateste profesia solicitantului, precum si activitatea ce urmează a fi desfăsurată pe durata sederii;

(ii) asigurare medicală;

(iii) permisul de conducere, cartea verde si documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport;

(iv) licentă de transport si licentă de executie;

f) activităti sportive - viza se acordă străinilor dacă prezintă:

(i) invitatia organizatorilor, care să ateste asigurarea medicală si a cazării;

(ii) lista oficială a delegatiei sportive străine, cu specificarea calitătii fiecărui membru;

(iii) avizul directiei judetene pentru sport competente teritorial;

g) activităti culturale, stiintifice, umanitare, tratament medical de scurtă durată sau alte activităti care nu contravin legilor române - viza se acordă străinilor dacă prezintă:

(i) documente emise de institutiile la care urmează să se deplaseze pentru a justifica prezenta în România;

(ii) bilet de călătorie valabil până la destinatie sau permisul de conducere, cartea verde si documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;

(iii) dovada mijloacelor de întretinere în cuantum de 100 euro/zi ori echivalentul în valută convertibilă, pentru întreaga perioadă;

(iv) asigurare medicală;

(v) dovada asigurării conditiilor de cazare.

(2) Sunt exceptati de la îndeplinirea conditiei prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. (ii), lit. c) pct. (i), lit. d) pct. (i) si lit. g) pct. (ii) însotitorii conducătorilor auto care călătoresc împreună cu acestia.

 

SECTIUNEA a 5-a

Conditii speciale de acordare a vizelor de scurtă sedere pe bază de invitatie

ARTICOLUL 36

Domeniul de aplicare

 

(1) Acordarea vizelor de scurtă sedere pentru străinii proveniti din statele cunoscute cu potential migrator ridicat se va face în conditiile prevăzute la art. 27-29, cu respectarea conditiilor speciale stabilite în prezenta sectiune.

(2) Lista statelor pentru ai căror cetăteni sunt aplicabile aceste prevederi va fi stabilită, în concordantă cu reglementările Uniunii Europene, de către Ministerul Afacerilor Externe cu avizul Ministerului Administratiei si Internelor.

 

ARTICOLUL 37

Procedura invitatiei

 

(1) Străinilor din categoria prevăzută la art. 36 alin. (1), posesori de pasapoarte simple, li se poate acorda viză de scurtă sedere cu una sau mai multe călătorii, dacă prezintă misiunilor diplomatice si oficiilor consulare invitatie scrisă din partea unei persoane fizice sau juridice, în următoarele scopuri:

a) vizită - pot face invitatii cetătenii români cu domiciliul în România sau străinii posesori ai unui permis de sedere valabil, cu prezentarea, după caz, a următoarelor documente:

(i) cartea de identitate pentru cetătenii români sau permisul de sedere pentru străini, în original si în copie;

(ii) dovada asigurării conditiilor de cazare;

(iii) dovada posibilitătilor de asigurare a întretinerii străinului invitat;

(iv) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat apartinând străinului invitat;

(v) două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat;

(vi) certificat de cazier judiciar al străinului invitat sau alt document cu aceeasi valoare juridică, emis de autoritătile statului de provenientă, tradus si legalizat;

b) turism - pot face invitatii, nominal pentru fiecare străin invitat, societătile comerciale cu profil turistic, cu prezentarea următoarelor documente:

(i) certificatul de înmatriculare si statutul societătii comerciale, în original si în copie;

(ii) împuternicirea din partea societătii comerciale pentru persoana desemnată să invite în numele acesteia;

(iii) cartea de identitate sau permisul de sedere, după caz, al persoanei împuternicite;

(iv) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat apartinând străinului invitat;

(v) două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat;

(vi) extrasul din cazierul judiciar al străinului invitat sau alt document cu aceeasi valoare juridică, emis de autoritătile statului de provenientă, tradus si legalizat;

c) afaceri - pot face invitatii, de regulă, pentru 3 persoane simultan, societătile comerciale cu sediul în România. În numele societătilor comerciale pot invita numai persoanele care sunt desemnate, conform legii, să reprezinte societatea comercială ori sunt detinătoare ale majoritătii capitalului social. În acest caz este necesară prezentarea următoarelor documente:

(i) certificatul de înmatriculare si statutul societătii comerciale, în original si în copie;

(ii) dovada calitătii persoanei care invită în numele societătii comerciale;

(iii) cartea de identitate sau permisul de sedere, după caz, al persoanei împuternicite;

(iv) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat apartinând străinului invitat;

(v) două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat;

(vi) certificat de cazier judiciar al străinului invitat sau alt document cu aceeasi valoare juridică, emis de autoritătile statului de provenientă, tradus si legalizat;

(vii) dovada asigurării conditiilor de cazare a străinului invitat pe perioada sederii în România.

(2) Invitatiile se completează în două exemplare si se depun la sediul formatiunilor teritoriale ale Autoritătii pentru străini, în vederea aprobării.

(3) Aprobarea este conditionată de verificarea documentelor prezentate si a evidentelor Autoritătii pentru străini, în scopul constatării îndeplinirii conditiilor legale privind intrarea în România a străinilor în cauză si, implicit, al prevenirii intrării în România a unor străini care nu prezintă suficiente garantii că vor părăsi teritoriul la expirarea vizei.

(4) Solutionarea cererilor de aprobare a invitatiilor se face în termen de 60 de zile de la data depunerii.

(5) În cazul aprobării, un exemplar al invitatiei va fi înmânat persoanei care invită, în scopul transmiterii către străinul invitat, iar Autoritatea pentru străini va informa în scris despre aceasta Directia generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

(6) Străinul poate solicita acordarea vizei în termen de 60 de zile de la aprobarea invitatiei.

(7) Nu se aprobă o nouă invitatie depusă de un solicitant, indiferent de scopul acesteia, dacă una dintre persoanele invitate anterior de acesta nu a părăsit teritoriul tării în termenul de valabilitate al vizei.

(8) Vizele acordate pe bază de invitatie permit sederea pe teritoriul României pe o perioadă de până la 90 de zile.

 

ARTICOLUL 38

Forma si continutul invitatiei

 

(1) Forma, continutul si elementele de sigurantă ale invitatiei se stabilesc de către Ministerul Administratiei si Internelor care va asigura, prin Autoritatea pentru străini, confectionarea formularelor.

(2) Costul formularelor se suportă de către persoanele fizice sau juridice care invită.

 

ARTICOLUL 39

Constituirea depozitelor bancare

 

(1) În lista prevăzută la art. 36 alin. (2) se mentionează distinct statele pentru ai căror cetăteni este necesară constituirea unui depozit bancar în lei si în valută, la dispozitia Autoritătii pentru străini, în scopul acoperirii cheltuielilor ocazionate de returnarea străinilor invitati care nu părăsesc România în termenul de viză acordat.

(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile si apatrizilor cu domiciliul în aceste state.

(3) Constituirea depozitelor bancare în tară se face la institutiile bancare cu care Ministerul Administratiei si Internelor a încheiat protocoale în acest sens.

(4) Depozitul bancar constituit în tară este la dispozitia Autoritătii pentru străini până la părăsirea teritoriului României de către străinul invitat, dar nu mai mult de 2 ani.

(5) Sumele necheltuite cu ocazia îndepărtării de pe teritoriul României se restituie deponentului, cu avizul Autoritătii pentru străini.

(6) Societătile comerciale de turism pot constitui si depozite globale, cu avizul Autoritătii pentru străini.

 

ARTICOLUL 40

Exceptii de la procedura invitatiei

 

(1) Directia generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe poate aproba, cu avizul prealabil al Autoritătii pentru străini, exceptarea de la procedura invitatiei pentru următoarele categorii de străini:

a) străinul minor al cărui părinte se află în posesia unui permis de sedere în România, cu conditia ca acesta să fie valabil cel putin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare;

b) sotul/sotia si părintii străinului care se află în posesia unui permis de sedere în România, cu conditia ca acesta să fie valabil cel putin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare;

c) străinul al cărui părinte este cetătean român.

(2) Directia generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe poate aproba acordarea vizei, fără avizul Autoritătii pentru străini, pentru următoarele categorii de străini:

a) străinii căsătoriti cu cetăteni români;

b) străinii posesori ai unui permis de sedere valabil în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene;

c) străinii posesori ai unui permis de sedere valabil în state pentru ai căror cetăteni nu există obligativitatea vizei de intrare în statele membre ale Uniunii Europene;

d) străinii care au aplicate în documentul de trecere a frontierei de stat vize ale statelor membre ale Uniunii Europene sau ale statelor pentru ai căror cetăteni nu există obligativitatea vizei de intrare în spatiul Uniunii Europene, valabile cel putin 3 luni de la data solicitării;

e) străinii care urmează să vină în România în scop de afaceri, la solicitarea autoritătilor administrative centrale, precum si a societătilor comerciale de notorietate care îsi asumă, prin act autentic, obligatia suportării cheltuielilor privind asistenta materială, medicală si a celor de repatriere;

f) străinii care urmează să vină în România la solicitarea si pe răspunderea misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare străine acreditate în România;

g) străinii pentru care s-a solicitat acordarea vizei, în scris, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare, din partea autoritătilor publice centrale sau a camerelor de comert străine;

h) persoanele pentru care s-a solicitat acordarea vizei în scris, la Directia generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, din partea următoarelor institutii din România: Administratia Prezidentială, Parlament, Guvern si alte autorităti publice centrale, Camera de Comert si Industrie a României si a Municipiului Bucuresti, prefecturi, precum si societăti comerciale de notorietate, cu mare capacitate economico-financiară, care îsi asumă obligatia suportării cheltuielilor privind asistenta materială, medicală si a celor de repatriere, printr-o scrisoare de garantie;

i) soferii de TIR;

j) personalitătile din diaspora românească si descendentii acestora.

 

SECTIUNEA a 6-a

Conditii speciale de acordare a vizei de lungă sedere

ARTICOLUL 41

Viza de lungă sedere pentru desfăsurarea de activităti economice

 

Viza de lungă sedere pentru desfăsurarea de activităti economice se acordă străinilor care urmează să desfăsoare activităti economice în mod independent sau în cadrul unor asociatii familiale, în conformitate cu legea privind organizarea si desfăsurarea unor activităti economice de către persoane fizice si care prezintă următoarele documente:

a) dovada îndeplinirii conditiilor referitoare la atestarea pregătirii profesionale, prevăzute de legea privind organizarea si desfăsurarea unor activităti economice de către persoane fizice;

b) asigurare medicală pe perioada valabilitătii vizei;

c) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeasi valoare juridică.

 

ARTICOLUL 42

Viza de lungă sedere pentru desfăsurarea de activităti profesionale

 

(1) Viza de lungă sedere pentru desfăsurarea de activităti profesionale în mod individual se acordă străinilor care urmează să desfăsoare aceste activităti în conformitate cu legile speciale care reglementează conditiile de exercitare a profesiilor respective.

(2) Acest tip de viză poate fi acordat străinilor care îndeplinesc următoarele conditii:

a) fac dovada îndeplinirii conditiilor legale de exercitare a profesiilor respective;

b) fac dovada faptului că în tara de origine practică o profesie similară cu cea pe care intentionează să o desfăsoare în România;

c) prezintă dovada asigurării medicale pe perioada valabilitătii vizei;

d) prezintă certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeasi valoare juridică.

 

ARTICOLUL 43

Viza de lungă sedere pentru desfăsurarea de activităti comerciale

 

(1) Acest tip de viză se acordă, pe baza avizului Agentiei Române pentru Investitii Străine, străinilor care sunt sau urmează să devină actionari ori asociati ai unor societăti comerciale, cu atributii de conducere si administrare a acestora.

(2) Avizul Agentiei Române pentru Investitii Străine se acordă străinilor care îndeplinesc următoarele conditii:

a) existenta unui plan de afaceri care să cuprindă date referitoare la natura, amplasarea, durata activitătii avute în vedere, precum si nevoile estimate de fortă de muncă;

b) dispun de fondurile necesare desfăsurării activitătii, în valoare de cel putin 70.000 euro, în cazul în care urmează să devină actionari, si 50.000 euro, în cazul în care urmează să devină asociati într-o societate cu răspundere limitată;

c) activitatea să fie benefică economiei nationale si să se concretizeze în aporturi semnificative de capital, tehnologie si crearea de locuri de muncă;

d) în tara de origine practică o activitate similară sau apropiată cu cea pe care intentionează să o desfăsoare în România.

(3) Solicitarea de viză va fi însotită de următoarele:

a) avizul Agentiei Române pentru Investitii Străine;

b) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeasi valoare juridică;

c) asigurare medicală pe perioada valabilitătii vizei.

(4) Cererea însotită de documentele prevăzute la alin. (3) se depune la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României si se transmite, prin intermediul Directiei generale afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Autoritătii pentru străini, pentru avizare conform competentelor.

(5) Avizul Agentiei Române pentru Investitii Străine are drept scop constatarea îndeplinirii conditiilor tehnice si de utilitate economică a activitătii ce urmează a fi desfăsurată de către străin.

 

ARTICOLUL 44

Viza de lungă sedere pentru angajare în muncă

 

(1) Viza de lungă sedere pentru angajare în muncă se acordă străinilor pe baza avizului Oficiului pentru Migratia Fortei de Muncă si al Autoritătii pentru străini.

(2) Avizul Oficiului pentru Migratia Fortei de Muncă se eliberează, la solicitarea angajatorului, care trebuie să facă dovada faptului că desfăsoară o activitate legală în România, că nu are datorii si că a făcut o selectie legală, cu prezentarea dovezilor care să ateste acestea, precum si cele legate de prezentarea actelor din care să rezulte calificarea profesională, vechimea în specialitate a străinului, faptul că este apt din punct de vedere medical să desfăsoare activitatea respectivă, că nu are antecedente penale si că are cunostinte minime de limba română.

(3) Solicitarea de viză trebuie să fie însotită de următoarele documente:

a) avizul scris al Oficiului pentru Migratia Fortei de Muncă;

b) dovada mijloacelor de întretinere la nivelul a cel putin trei salarii medii pe economia natională;

c) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeasi valoare juridică, eliberat de autoritătile din tara de domiciliu sau de resedintă;

d) asigurarea medicală pe perioada valabilitătii vizei.

(4) Viza de lungă sedere pentru angajare în muncă se eliberează si străinilor lucrători transfrontalieri în România.

 

ARTICOLUL 45

Viza de lungă sedere pentru studii

 

(1) Viza de lungă sedere pentru studii poate fi acordată străinilor, la cerere, în limita locurilor stabilite potrivit art. 5 lit. b), de către misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României din tara în care acestia îsi au resedinta sau domiciliul.

(2) Solicitarea trebuie să fie însotită de următoarele documente:

a) scrisoarea de acceptare la studii din partea Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului;

b) dovada achitării taxei de studii;

c) dovada mijloacelor de întretinere, în cuantum de 250 euro lunar, pentru întreaga perioadă înscrisă în viză, cu exceptia străinilor bursieri ai statului român, a străinilor cu un ascendent care a avut sau are cetătenie română si a situatiilor când, pe bază de reciprocitate, s-a stabilit altfel;

d) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeasi valoare juridică.

(3) Străinii bursieri ai statului român sunt exceptati de la îndeplinirea conditiilor prevăzute la alin. (2) lit. b) si c).

 

ARTICOLUL 46

Viza de lungă sedere pentru reîntregirea familiei

 

(1) Străinii, titulari ai unui drept de sedere în România, cu exceptia celor cărora li s-a acordat acest drept în scop de studii, pot solicita Autoritătii pentru străini reîntregirea familiei pentru:

a) sot;

b) copiii minori, necăsătoriti, rezultati din căsătorie ori din afara căsătoriei, precum si cei adoptati de ambii sau numai de către unul dintre soti, precum si cei încredintati ambilor ori numai unuia dintre soti printr-o decizie a unei autorităti competente din statul de origine, cu conditia ca acestia să fie în mod efectiv în grija oricăruia dintre soti.

Fac exceptie minorii în vârstă de peste 12 ani, adoptati după obtinerea de către solicitant a dreptului de sedere în România.

(2) Cererea-tip se depune la formatiunea teritorială a Autoritătii pentru străini în a cărei rază domiciliază sau îsi are resedinta solicitantul si va fi însotită de următoarele documente:

a) certificatul de căsătorie sau, după caz, dovada legăturii de rudenie;

b) declaratia solicitantului, în formă autentică, din care să reiasă că membrii de familie vor locui împreună cu acesta;

c) copia permisului de sedere;

d) dovada detinerii legale a spatiului de locuit;

e) dovada mijloacelor de întretinere;

f) dovada achitării obligatiilor către stat, inclusiv către creditorii bugetari;

g) asigurarea medicală a solicitantului.

(3) În cazul în care există dubii cu privire la legătura de rudenie, Autoritatea pentru străini poate solicita si alte dovezi pentru stabilirea acesteia.

(4) Cererea se aprobă în cazul îndeplinirii următoarelor conditii:

a) să nu existe o stare de poligamie;

b) solicitantul să detină spatiu de locuit corespunzător, în suprafată de cel putin 12 m2 pentru fiecare membru al familiei;

c) solicitantul să posede mijloace de întretinere, în cuantumul corespunzător categoriei dreptului de sedere al cărui titular este.

(5) Cererea va fi solutionată în termen de 3 luni de la data depunerii.

(6) Aprobarea cererii va fi comunicată în scris, atât solicitantului, în vederea transmiterii acesteia membrilor de familie interesati, cât si Directiei generale afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, care nu va mai solicita un aviz ulterior al Autoritătii pentru străini.

(7) În cazul respingerii cererii, motivele vor fi comunicate solicitantului, în scris.

(8) Viza va fi eliberată de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din tara în care membrii de familie îsi au resedinta sau domiciliul.

(9) Solicitarea de viză va fi însotită de următoarele documente:

a) aprobarea Autoritătii pentru străini, prevăzută la alin. (6);

b) dovada asigurării medicale pe perioada valabilitătii vizei;

c) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeasi valoare juridică, eliberat de autoritătile din tara de domiciliu sau de resedintă a străinului.

 

ARTICOLUL 47

Viza de lungă sedere pentru activităti umanitare sau religioase

 

Viza de lungă sedere pentru activităti umanitare sau religioase se acordă străinilor, la cerere, de către misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României din tara în care acestia îsi au resedinta sau domiciliul, în următoarele conditii:

a) existenta avizului Ministerului Culturii si Cultelor ori, după caz, al Comisiei interdepartamentale pentru coordonarea si sprijinirea activitătilor umanitare din cadrul Ministerului Sănătătii;

b) dovada calitătii de reprezentant al unei organizatii religioase legal înfiintate în România sau al unei organizatii umanitare;

c) dovada spatiului de locuit si a mijloacelor de întretinere, la nivelul a trei salarii medii pe economia natională;

d) dovada asigurării medicale si că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică;

e) prezentarea certificatului de cazier judiciar sau a altui document cu aceeasi valoare juridică, eliberat de autoritătile din tara de origine a străinului.

 

ARTICOLUL 48

Viza de lungă sedere pentru alte scopuri

 

(1) Viza de lungă sedere pentru alte scopuri se acordă, la cerere, de către misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României din tara în care acestia îsi au resedinta sau domiciliul, următoarelor categorii de străini:

a) celor transferati temporar de către o companie străină cu sediul pe teritoriul unui stat membru al Organizatiei Mondiale a Comertului, la o reprezentantă, sucursală ori filială a sa, aflată pe teritoriul României, sau la o societate comercială, persoană juridică de drept român, al cărui asociat/actionar este compania-mamă, cu acelasi obiect de activitate, dacă fac dovada că nu sunt în raporturi de muncă cu persoana juridică română;

b) celor al căror acces pe piata muncii din România este reglementat prin acorduri bilaterale încheiate de România cu alte state;

c) celor care urmează tratament medical de lungă durată, în cadrul institutiilor medicale publice sau private, dacă prezintă scrisoare de acceptare din partea institutiilor respective, în care să fie precizate diagnosticul si durata tratamentului. Această viză poate fi acordată si pentru un eventual însotitor, care asistă străinul aflat în imposibilitatea de a se îngriji singur, dacă acest lucru este mentionat expres în scrisoarea de acceptare;

d) celor care desfăsoară alte activităti ce nu contravin legilor române, dacă îsi justifică prezenta pe teritoriul României.

(2) Străinilor din categoriile prevăzute la alin. (1) li se acordă viză dacă:

a) prezintă dovada asigurării medicale pe perioada de valabilitate a vizei;

b) prezintă dovada asigurării conditiilor de cazare;

c) prezintă certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeasi valoare juridică, eliberat de autoritătile din tara de origine.

 

ARTICOLUL 49

Viza de lungă sedere pentru străini căsătoriti cu cetăteni români

 

Viza se poate acorda străinilor căsătoriti cu cetăteni români, cu conditia să nu existe una dintre situatiile de nepermitere a intrării prevăzute la art. 8, iar căsătoria să nu fie de convenientă, constatată în conditiile prevăzute la art. 64.

 

CAPITOLUL IV

Prelungirea dreptului de sedere temporară. Acordarea dreptului de sedere permanentă

SECTIUNEA 1

Prelungirea dreptului de sedere temporară în România

ARTICOLUL 50

Conditii de prelungire a dreptului de sedere temporară

 

(1) Străinilor care au intrat în România în baza unei vize de lungă sedere, precum si celor care sunt exceptati de la obligativitatea obtinerii vizei de lungă sedere li se poate prelungi dreptul de sedere temporară de către Autoritatea pentru străini sau de formatiunile sale teritoriale, în conditiile prevăzute în prezenta sectiune.

(2) Dreptul de sedere temporară în România se poate prelungi succesiv pentru perioade de până la un an, numai dacă:

a) sunt îndeplinite în continuare conditiile cu privire la intrarea în România, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), c), e) si f);

b) nu a intervenit, pe perioada sederii în România, vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării pe teritoriul României, prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d);

c) posedă document de călătorie valabil pentru perioada pentru care solicită acordarea sau prelungirea dreptului de sedere în România;

d) solicită acordarea sau prelungirea dreptului de sedere pentru acelasi scop pentru care i s-a acordat viza sau i s-a prelungit dreptul de sedere în baza căruia se află pe teritoriul României;

e) a respectat anterior scopul pentru care i s-a aprobat sederea în România;

f) face dovada detinerii legale a spatiului de locuit;

g) prezintă dovada asigurării medicale pe toată perioada pentru care solicită prelungirea dreptului de sedere temporară;

h) sunt îndeplinite conditiile generale prevăzute în prezenta sectiune, precum si conditiile speciale de prelungire a dreptului de sedere în functie de scopul pentru care este solicitată aceasta.

(3) Pe bază de reciprocitate, prelungirea dreptului de sedere se poate acorda si pentru perioade mai mari de 1 an.

 

ARTICOLUL 51

Solicitarea prelungirii dreptului de sedere temporară

 

(1) Solicitantii sunt obligati să depună cererile de prelungire a dreptului de sedere temporară, cu cel putin 30 de zile înainte de expirarea termenului pentru care li s-a aprobat sederea, la formatiunile teritoriale ale Autoritătii pentru străini de la locul de resedintă.

(2) Cererea va fi însotită de documentul de trecere a frontierei de stat, în original si în copie, de certificat medical eliberat de o institutie sanitară publică sau privată, din care să rezulte că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică, de dovada spatiului de locuit, a asigurării medicale si a mijloacelor de întretinere, precum si de celelalte acte prevăzute în prezentul capitol, în functie de scopul pentru care solicită aprobarea sederii în România.

(3) Dovada mijloacelor de întretinere poate fi făcută cu adeverintă de salariu, talon de pensie, declaratie privind impozitul pe venitul global, extras de cont bancar ori alte documente echivalente.

(4) Cererea va fi solutionată în termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia.

(5) Dacă este necesar, solicitantul poate fi chemat la interviu. Neprezentarea în termen, din motive imputabile străinului, constituie motiv de respingere a cererii.

 

ARTICOLUL 52

Refuzul prelungirii dreptului de sedere temporară în România

 

(1) Dacă la data depunerii cererii nu sunt îndeplinite cumulativ conditiile generale si conditiile speciale în functie de scopul sederii, prevăzute în prezenta sectiune, străinului i se refuză prelungirea dreptului de sedere temporară.

(2) Decizia de refuz al prelungirii dreptului de sedere, precum si motivele care au stat la baza acesteia se comunică solicitantului prin dispozitia de părăsire a teritoriului României prevăzută la art. 80.

 

1. Prelungirea dreptului de sedere temporară pentru desfăsurarea de activităti economice, profesionale si comerciale

ARTICOLUL 53

Prelungirea dreptului de sedere temporară pentru străinii care desfăsoară activităti economice

 

(1) Străinului intrat în România în scopul desfăsurării de activităti economice în mod independent sau în cadrul unor asociatii familiale i se prelungeste dreptul de sedere temporară în acest scop, dacă:

a) prezintă autorizatia de desfăsurare a activitătii, în original si în copie, eliberată potrivit legii;

b) prezintă dovada detinerii legale a spatiului în care îsi desfăsoară activitatea;

c) face dovada mijloacelor de întretinere în cuantum de cel putin 250 euro lunar;

d) activitatea desfăsurată corespunde conditiilor pentru care a fost acordat dreptul de sedere initial;

e) obiectul activitătii desfăsurate este cel initial ori o continuare sau un rezultat al acesteia.

(2) Cererea de prelungire a dreptului de sedere temporară trebuie însotită de următoarele documente:

a) autorizatia de desfăsurare a activitătii, în original si în copie, eliberată potrivit legii;

b) dovada detinerii legale a spatiului în care îsi desfăsoară activitatea;

c) documente care să ateste venituri personale în cuantum de cel putin 250 euro lunar, obtinute din activitatea desfăsurată.

 

ARTICOLUL 54

Prelungirea dreptului de sedere pentru activităti profesionale

 

Străinului intrat în România în scopul exercitării în mod individual a unei activităti profesionale i se poate prelungi dreptul de sedere temporară, dacă îndeplineste următoarele conditii:

a) face dovada faptului că exercită în mod efectiv activitatea profesională în conditiile prevăzute de legea specială;

b) prezintă documente care să ateste venituri personale în cuantum de cel putin 250 euro lunar.

 

ARTICOLUL 55

Prelungirea dreptului de sedere pentru desfăsurarea de activităti comerciale

 

(1) Străinului intrat în România în scopul desfăsurării de activităti comerciale i se poate prelungi dreptul de sedere temporară, dacă:

a) prezintă documente care atestă investitia realizată în conformitate cu planul de afaceri;

b) face dovada detinerii legale a spatiilor pentru sediul social si pentru punctele de lucru, precum si a faptului că în spatiul declarat ca sediu social nu sunt înregistrate si alte societăti comerciale;

c) face dovada că este actionar sau asociat al societătii comerciale cu atributii de conducere si administrare;

d) face dovada mijloacelor de întretinere în cuantum de cel putin 700 euro lunar, dacă este actionar, si 500 euro lunar, dacă este asociat, precum si a fondurilor necesare functionării societătii comerciale, în conformitate cu obiectul de activitate si planul de afaceri.

(2) Prelungirile ulterioare ale dreptului de sedere temporară se pot acorda dacă străinul îndeplineste următoarele conditii:

a) activitatea desfăsurată corespunde conditiilor pentru care a fost acordat dreptul de sedere initial;

b) obiectul activitătii desfăsurate este cel initial ori o continuare sau un rezultat al acestuia;

c) cererile pentru prelungirile ulterioare ale dreptului de sedere temporară trebuie însotite de următoarele documente:

(i) certificatul constatator, din care să rezulte calitatea solicitantului, denumirea si sediul social al societătii comerciale, mentiuni efectuate la comunicarea instantelor de judecată, durata de functionare a societătii comerciale. În certificatul constatator se va preciza dacă la adresa sediului social sunt înregistrate si alte societăti comerciale, precum si raportul juridic dintre solicitant si acestea;

(ii) înscrierile de mentiuni prevăzute de lege, corespunzătoare modificărilor intervenite cu privire la actul constitutiv al societătii comerciale;

(iii) dovada detinerii legale a spatiului pentru sediul social si a punctelor de lucru ale societătii comerciale;

(iv) documente din care să rezulte că investitia este concretizată în aport de capital sau transfer de tehnologie, în valoare de cel putin 70.000 euro ori crearea a 15 locuri de muncă, în cazul actionarului, si 50.000 euro ori crearea a cel putin 10 locuri de muncă, în cazul asociatului;

(v) documente care să ateste venituri personale în cuantum de cel putin 700 euro lunar, în cazul actionarului, si 500 euro lunar, în cazul asociatului, obtinute din activitatea desfăsurată pe teritoriul României.

(3) În cazul investitiilor mai mari de 100.000 euro sau dacă au fost create peste 25 de locuri de muncă, dovada mijloacelor de întretinere se poate face si cu alte documente legale. Pentru investitiile mai mari de 200.000 euro sau dacă au fost create peste 50 de locuri de muncă nu este necesară dovada mijloacelor de întretinere.

(4) În scopul dovedirii îndeplinirii conditiilor financiare prevăzute în prezentul articol, Ministerul Finantelor Publice eliberează, la cererea străinilor, certificate cuprinzând mentiuni referitoare la: cifra de afaceri, investitii totale, contul de profit si pierdere, dividende calculate si plătite asociatilor ori reinvestite conform datelor din situatiile financiare.

 

2. Prelungirea dreptului de sedere temporară pentru străinii angajati în muncă

ARTICOLUL 56

Prelungirea dreptului de sedere temporară

 

(1) Străinilor intrati în România în scopul angajării în muncă li se prelungeste dreptul de sedere temporară, dacă:

a) prezintă permisul de muncă valabil, eliberat de Oficiul pentru Migratia Fortei de Muncă;

b) prezintă contractul individual de muncă vizat de inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază îsi are sediul angajatorul;

c) salariul înscris în contractul individual de muncă este cel putin la nivelul salariului mediu pe economie.

(2) Dreptul de sedere temporară se prelungeste pentru o perioadă cu cel mult 30 de zile mai mare decât cea pentru care s-a acordat permisul de muncă.

(3) Oficiul pentru Migratia Fortei de Muncă comunică Autoritătii pentru străini, în termen de 5 zile calendaristice, cazurile străinilor cărora le-a fost revocat permisul de muncă ori le-a fost eliberat un nou permis de muncă.

(4) Străinilor care pot fi încadrati în muncă la persoane fizice sau juridice din România, fără permis de muncă, în conditiile legii, li se poate prelungi dreptul de sedere, fără îndeplinirea conditiei prevăzute la alin. (1) lit. a).

 

ARTICOLUL 57

Prelungirea dreptului de sedere pentru străinii al căror acces pe piata muncii din România este reglementat prin acorduri bilaterale încheiate de România cu alte state

 

(1) Conditiile referitoare la intrarea si sederea străinilor al căror acces pe piata muncii din România este reglementat prin acorduri bilaterale încheiate cu alte state sunt prevăzute în aceste acorduri.

(2) Angajatorul are obligatia ca, în termen de 5 zile de la intrarea în România a străinilor prevăzuti la alin. (1), să comunice, în scris, formatiunii Autoritătii pentru străini, competentă teritorial, situatia nominală a acestora.

 

3. Prelungirea dreptului de sedere temporară pentru străinii veniti în scop de studii

ARTICOLUL 58

Prelungirea dreptului de sedere temporară pentru studii

 

(1) Străinul intrat în România pentru studii poate solicita prelungirea dreptului de sedere în acelasi scop în următoarele conditii:

a) este înscris la o unitate sau institutie de învătământ de stat ori particular acreditată;

b) dovedeste că si-a achitat taxele de studii pentru întregul an scolar;

c) face dovada mijloacelor de întretinere, în cuantum de 250 euro lunar pe perioada valabilitătii permisului de sedere.

(2) Străinului cu un ascendent care a avut sau are cetătenia română i se poate prelungi dreptul de sedere temporară pentru studii, fără îndeplinirea conditiei prevăzute la alin. (1) lit. c).

(3) Dreptul de sedere temporară pentru studii se poate prelungi cu cel mult 60 de zile după absolvirea studiilor în vederea definitivării situatiei scolare sau universitare si a avizării documentelor de studii.

(4) În situatia în care străinul nu a promovat un an de studii din cauze imputabile acestuia, Autoritatea pentru străini poate să nu-i prelungească dreptul de sedere temporară.

(5) În conditiile prevăzute la alin. (1) si (3) se acordă si se prelungeste dreptul de sedere temporară pentru străinii intrati în România în baza unei vize de lungă sedere în scop de specializare profesională, stagii de documentare sau activităti de cercetare, desfăsurate într-o unitate sau institutie de învătământ.

 

ARTICOLUL 59

Schimbarea profilului de studiu

 

Străinul căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de sedere în scop de studii în România poate schimba profilul de studiu sau al specializării profesionale, în conformitate cu legislatia în vigoare, cu conditia ca durata totală a sederii, prevăzută pentru studiile initiale, să nu fie depăsită.

 

ARTICOLUL 60

Activitatea profesională a străinilor admisi la studii

 

(1) Străinii cărora li s-a acordat dreptul de sedere în scop de studii pot lucra pentru a-si completa mijloacele de întretinere numai cu program redus.

(2) Activitatea lucrativă desfăsurată nu constituie motiv de eliberare a unui permis de sedere pentru muncă.

 

ARTICOLUL 61

Bursieri ai statului român

 

(1) Străinilor intrati în România în scop de studii, bursieri ai statului român, li se prelungeste dreptul de sedere, în conditiile prevăzute la art. 58 si 59, fără a fi necesară prezentarea dovezii mijloacelor de întretinere si a taxelor de studii.

(2) Acordarea si reînnoirea permiselor de sedere pentru această categorie de străini se efectuează cu scutire de la plata taxelor consulare.

 

4. Prelungirea dreptului de sedere temporară pentru reîntregirea familiei

ARTICOLUL 62

Prelungirea dreptului de sedere temporară pentru reîntregirea familiei

 

(1) Străinilor intrati în România în scopurile prevăzute la art. 46 si 49 li se poate prelungi dreptul de sedere temporară pentru reîntregirea familiei.

(2) Acest drept de sedere se prelungeste, individual, fiecărui membru de familie.

(3) Dreptul de sedere temporară li se prelungeste membrilor de familie pentru aceeasi perioadă pentru care i s-a acordat dreptul de sedere temporară străinului care se află în România.

(4) Membrilor de familie ai străinului cu domiciliul în România sau ai cetătenilor români li se vor elibera permise de sedere cu valabilitate de un an.

 

ARTICOLUL 63

Prelungirea ulterioară a dreptului de sedere temporară pentru reîntregirea familiei

 

(1) Prelungirile ulterioare ale dreptului de sedere temporară acordat pentru reîntregirea familiei pot fi acordate dacă solicitantul:

a) prezintă documente traduse si legalizate din care să rezulte existenta căsătoriei sau a legăturii de rudenie;

b) prezintă declaratia, în scris, a membrului de familie care a solicitat reîntregirea, din care să rezulte că vor locui împreună;

c) face dovada spatiului de locuit corespunzător;

d) dovedeste că străinul care a solicitat reîntregirea dispune de mijloace de întretinere peste cuantumul prevăzut la eliberarea permisului de sedere, la nivelul a cel putin un salariu mediu pe economia natională, pentru fiecare membru de familie.

(2) Dreptul de sedere acordat în baza căsătoriei cu un cetătean român va fi prelungit cu conditia dovedirii mijloacelor de întretinere la nivelul salariului mediu pe economia natională, iar căsătoria să producă efecte juridice pe teritoriul României.

 

ARTICOLUL 64

Căsătoria de convenientă

 

(1) Când dreptul de sedere este solicitat în baza căsătoriei, va fi refuzată prelungirea acestuia în cazul căsătoriilor de convenientă.

(2) Elementele pe baza cărora se poate stabili faptul că o căsătorie este de convenientă pot fi următoarele:

a) coabitarea matrimonială nu există;

b) sotii nu s-au întâlnit niciodată înaintea căsătoriei;

c) lipsa unei contributii efective la îndeplinirea obligatiilor născute din căsătorie;

d) sotii nu vorbesc o limbă înteleasă de amândoi;

e) unul dintre soti a mai încheiat căsătorii de convenientă;

f) sotii sunt inconsecventi în declararea datelor cu caracter personal, precum si a circumstantelor în care s-au cunoscut;

g) încheierea căsătoriei a fost conditionată de plata unei sume de bani între soti, cu exceptia sumelor primite cu titlu de dotă.

(3) Elementele prevăzute la alin. (2) pot rezulta din:

a) declaratiile celor în cauză sau ale unor terte persoane;

b) înscrisuri;

c) date obtinute cu ocazia realizării interviului sau a unor verificări suplimentare.

 

ARTICOLUL 65

Dreptul de sedere temporară acordat membrilor de familie în mod independent

 

(1) Străinului, titular al unui drept de sedere pentru reîntregirea familiei, i se poate prelungi dreptul de sedere temporară în mod independent, dacă:

a) devine major;

b) persoana care a solicitat reîntregirea familiei a decedat;

c) a fost pronuntată desfacerea căsătoriei.

(2) Pentru prelungirea dreptului de sedere solicitantul va prezenta suplimentar, după caz, certificatul de nastere, certificatul de deces sau hotărârea judecătorească de desfacere a căsătoriei.

(3) Dreptul de sedere prevăzut la alin. (1) se prelungeste pentru o perioadă de până la 6 luni.

(4) Orice prelungire ulterioară a dreptului de sedere se acordă doar în conditiile si pentru scopurile prevăzute în prezenta ordonantă de urgentă.

 

ARTICOLUL 66

Exercitarea de activităti economice si angajarea în muncă

 

(1) Străinii, titulari ai unui drept de sedere pentru reîntregirea familiei, pot fi angajati sau pot desfăsura activităti economice, în conditiile legii.

(2) Permisul de muncă sau, după caz, autorizatia de desfăsurare a activitătii se eliberează în conditiile legii, pe baza dreptului de sedere.

 

5. Prelungirea dreptului de sedere temporară pentru activităti umanitare sau religioase. Alte situatii de prelungire a dreptului de sedere

ARTICOLUL 67

Prelungirea dreptului de sedere temporară pentru activităti umanitare sau religioase

 

(1) Străinii intrati în România în baza unei vize de lungă sedere, pentru desfăsurarea de activităti umanitare sau religioase, pot solicita prelungirea dreptului de sedere temporară dacă:

a) prezintă avizul Comisiei interdepartamentale pentru coordonarea si sprijinirea activitătilor umanitare din cadrul Ministerului Sănătătii, în cazul în care solicită acordarea sau prelungirea dreptului de sedere pentru activităti umanitare;

b) prezintă avizul Ministerului Culturii si Cultelor, în cazul în care solicită acordarea sau prelungirea dreptului de sedere pentru activităti religioase.

(2) Străinii care solicită prelungirea dreptului de sedere pentru activităti umanitare nu trebuie să facă dovada mijloacelor de întretinere.

(3) Străinii care solicită prelungirea dreptului de sedere pentru activităti religioase trebuie să facă dovada detinerii mijloacelor de întretinere, cel putin la nivelul salariului mediu lunar pe economie.

 

ARTICOLUL 68

Alte situatii de prelungire a dreptului de sedere temporară

 

(1) Străinii intrati în România în baza unei vize de lungă sedere, pentru alte scopuri, pot solicita prelungirea dreptului de sedere temporară, după cum urmează:

a) străinii detasati - cu prezentarea unei adeverinte de la reprezentanta, sucursala ori filiala aflată pe teritoriul României sau de la o societate comercială, persoană juridică română, al cărei asociat/actionar este companiamamă, cu acelasi obiect de activitate, dacă fac dovada că nu sunt în raporturi contractuale de muncă cu persoana juridică română;

b) străinii care urmează o formă de tratament medical de lungă durată - cu prezentarea scrisorii de acceptare a unei institutii medicale publice sau private, în care să fie precizate diagnosticul si durata tratamentului. Acest permis de sedere poate fi acordat si pentru un eventual însotitor care asistă străinul aflat în imposibilitatea de a se îngriji singur, dacă acest lucru este mentionat expres în scrisoarea de acceptare;

c) străinii care desfăsoară alte activităti care nu contravin legilor române - cu avizul autoritătilor competente, când

este necesar, dacă prezintă documente prin care să justifice necesitatea sederii în România;

d) apatrizilor de origine română, care sunt repatriati în baza unor întelegeri internationale la care România este parte - fără îndeplinirea conditiilor generale de acordare a dreptului de sedere temporară.

(2) Străinilor a căror sedere este în interesul statului român li se poate prelungi dreptul de sedere temporară, la solicitarea expresă a Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, autoritătilor administratiei publice centrale de specialitate.

(3) La solicitarea prelungirii dreptului de sedere temporară, străinii prevăzuti la alin. (1) lit. b) si c) trebuie să facă dovada mijloacelor de întretinere, cel putin la nivelul salariului mediu lunar pe economie.

(4) Străinii prevăzuti la alin. (1) lit. a) si d) sunt exceptati de la obligatia prezentării dovezii mijloacelor de întretinere.

 

SECTIUNEA a 2-a

Dreptul de sedere permanentă. Stabilirea domiciliului în România

ARTICOLUL 69

Dreptul de sedere permanentă

 

(1) Dreptul de sedere permanentă este un drept de sedere acordat în conditiile prezentei ordonante de urgentă, pe o perioadă nedeterminată, străinului căruia i s-a aprobat stabilirea domiciliului în România.

(2) Dreptul de sedere permanentă încetează o dată cu schimbarea domiciliului titularului în alt stat sau, după caz, atunci când este revocat în conditiile prezentei ordonante de urgentă.

 

ARTICOLUL 70

Stabilirea domiciliului în România

 

(1) Stabilirea domiciliului în România se aprobă, la cerere, de către seful Autoritătii pentru străini.

(2) Străinii titulari ai unui drept de sedere temporară în scop de studii nu pot solicita stabilirea domiciliului în România.

 

ARTICOLUL 71

Conditii de stabilire a domiciliului în România

 

(1) Străinii îsi pot stabili domiciliul în România dacă îndeplinesc cumulativ următoarele conditii:

a) o sedere temporară legală si continuă de cel putin:

(i) 3 ani în cazul celor căsătoriti cu cetăteni români;

(ii) 6 ani în cazul celorlalte categorii;

b) fac dovada faptului că detin mijloace de întretinere:

(i) cel putin la nivelul salariului mediu lunar pe economia natională în cazul străinilor căsătoriti cu cetăteni români;

(ii) din activitătile legal desfăsurate pe teritoriul României, în cuantumul prevăzut de prezenta ordonantă de urgentă, corespunzător dreptului de sedere acordat până la formularea cererii, în celelalte situatii;

c) fac dovada detinerii legale a spatiului de locuit;

d) vorbesc limba română la un nivel satisfăcător;

e) sunt îndeplinite în continuare conditiile cu privire la intrarea în România, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), c), e) si f);

f) nu a intervenit, pe perioada sederii în România, vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării pe teritoriul României, prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d).

(2) Pentru străinii căsătoriti cu cetăteni români durata căsătoriei trebuie să fie de cel putin 3 ani, în caz contrar fiind aplicabile prevederile alin. (1) lit. a) pct. (ii).

(3) Străinilor de origine română sau născuti în România, străinilor care au împlinit vârsta de 60 de ani, precum si celor a căror sedere este în interesul statului român li se poate aproba stabilirea domiciliului fără îndeplinirea conditiilor prevăzute la alin. (1).

(4) În cazul în care ambii părinti ai străinului minor sunt titulari ai dreptului de sedere permanentă, acesta obtine stabilirea domiciliului în România o dată cu părintii săi. În cazul în care numai unul dintre părinti este titular al dreptului de sedere permanentă, este necesar consimtământul celuilalt părinte, în formă autentică.

 

ARTICOLUL 72

Conditii cu privire la solicitarea aprobării stabilirii domiciliului în România

 

(1) Cererea pentru aprobarea stabilirii domiciliului în România se depune personal de solicitant la formatiunile teritoriale ale Autoritătii pentru străini.

(2) Cererea se completează în limba română si va fi însotită de următoarele documente:

a) copii legalizate ale actelor de stare civilă;

b) documentul de trecere a frontierei de stat, în original si în copie;

c) acte doveditoare privind detinerea legală a spatiului de locuit, în original si în copie;

d) acte doveditoare privind mijloacele de întretinere;

e) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeasi valoare juridică, eliberat de autoritătile din tara de origine si de autoritătile române;

f) certificat medical eliberat de o institutie sanitară publică sau privată, din care să rezulte că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică;

g) dovada asigurării medicale.

(3) Cererea, însotită de documentele prevăzute de prezenta ordonantă de urgentă, se înaintează, în termen de 10 zile de la data înregistrării, comisiei prevăzute la art. 73.

 

ARTICOLUL 73

Comisia pentru analizarea cererilor de aprobare a stabilirii domiciliului în România

 

(1) În scopul solutionării cererilor de aprobare a stabilirii domiciliului în România se constituie, prin ordin al sefului Autoritătii pentru străini, o comisie care analizează fiecare cerere si formulează o propunere motivată, care se supune spre aprobare sefului Autoritătii pentru străini.

(2) Termenul de solutionare a unei cereri de stabilire a domiciliului este de 6 luni de la data înregistrării.

(3) Decizia se comunică în scris solicitantului, în termen de 10 zile de la adoptare.

(4) Străinul căruia i s-a aprobat stabilirea domiciliului în România este obligat să se prezinte, în termen de 30 de zile de la comunicare, la formatiunea teritorială a Autoritătii pentru străini unde a fost înregistrată cererea, pentru eliberarea permisului de sedere permanentă.

 

ARTICOLUL 74

Respingerea cererii de stabilire a domiciliului în România

 

(1) Dacă în urma depunerii cererii pentru stabilirea domiciliului în România comisia prevăzută la art. 73 constată că nu sunt îndeplinite conditiile prevăzute la art. 71 si 72, aceasta propune sefului Autoritătii pentru străini să decidă respingerea cererii.

(2) Decizia de respingere a cererii de stabilire a domiciliului în România, precum si motivele care au stat la baza acesteia se comunică în scris solicitantului de către Autoritatea pentru străini.

(3) Străinilor cărora li s-a respins cererea de stabilire a domiciliului în România li se poate reglementa, la cerere, dreptul de sedere conform situatiei anterioare depunerii cererilor de stabilire a domiciliului, cu îndeplinirea conditiilor legale în acest sens.

 

SECTIUNEA a 3-a

Anularea si revocarea dreptului de sedere în România

ARTICOLUL 75

Cazuri de anulare si revocare a dreptului de sedere în România

 

(1) Autoritatea pentru străini sau formatiunile sale teritoriale anulează, prin decizie motivată, dreptul de sedere în România, care a fost prelungit în conditiile prezentei ordonante de urgentă, în următoarele situatii:

a) se constată, ulterior, că la data prelungirii dreptului de sedere temporară străinul nu îndeplinea conditiile prevăzute de prezenta ordonantă de urgentă în acest sens;

b) se constată că unele acte care au stat la baza acordării dreptului de sedere sunt falsificate.

(2) Autoritatea pentru străini poate revoca, prin decizie motivată, dreptul de sedere în România, care a fost prelungit în conditiile prezentei ordonante de urgentă, în următoarele situatii:

a) în cazul dreptului de sedere temporară:

(i) în urma verificărilor specifice efectuate de organele competente ale Autoritătii pentru străini sau a sesizărilor primite de la alte autorităti competente, potrivit legii, se constată că străinul nu mai îndeplineste conditiile de prelungire a dreptului de sedere ori nu mai respectă scopul pentru care i-a fost acordat acest drept;

(ii) se constată că străinul a încălcat reglementările vamale sau cele privind frontiera de stat;

(iii) se constată că străinul suferă de o boală care prezintă pericol pentru sănătatea publică si nu se supune măsurilor de tratament medical stabilite de autoritătile medicale;

b) în cazul dreptului de sedere permanentă, dacă străinul se află în situatia prevăzută la lit. a) pct. (iii).

 

ARTICOLUL 76

Aducerea la cunostinta străinului a deciziei de anulare sau revocare a dreptului de sedere în România

 

Decizia de anulare sau revocare a dreptului de sedere a străinului care se află pe teritoriul României se realizează de către Autoritatea pentru străini, prin dispozitia de părăsire a teritoriului, prevăzută la art. 80.

 

SECTIUNEA a 4-a

Integrarea în viata economică, culturală si socială a străinilor

ARTICOLUL 77

Asistenta pentru integrarea străinilor

 

(1) Statul român asigură conditiile pentru integrarea străinilor cărora li s-a acordat un drept de sedere în România, în viata economică, socială si culturală a tării.

(2) În scopul integrării străinilor pot fi organizate si desfăsurate următoarele activităti:

a) cursuri de limba română;

b) cursuri si alte forme de perfectionare si pregătire profesională;

c) asigurarea informării cu privire la drepturile si obligatiile străinilor, precum si asupra oportunitătilor de integrare în societatea românească;

d) cursuri de cunoastere a istoriei, culturii, civilizatiei si a sistemului de drept din România;

e) întâlniri prilejuite de diferite evenimente, la care să participe si cetăteni români, în scopul promovării cunoasterii si întelegerii reciproce.

 

ARTICOLUL 78

Institutii si organizatii implicate

 

(1) Institutiile publice vor coopera, potrivit competentelor, cu organizatii neguvernamentale si organizatii internationale, în scopul promovării si derulării de programe pentru integrarea străinilor în societate, precum si pentru identificarea resurselor financiare necesare în acest sens.

(2) În toate activitătile pe care le desfăsoară, institutiile publice si organizatiile neguvernamentale vor asigura protectia străinilor împotriva oricărei forme de discriminare.

 

CAPITOLUL V

Regimul îndepărtării străinilor de pe teritoriul României

SECTIUNEA 1

Conditii generale cu privire la îndepărtarea străinilor de pe teritoriul României

ARTICOLUL 79

Îndepărtarea străinilor de pe teritoriul României

 

Împotriva străinilor a căror sedere în România a devenit ilegală ori al căror drept de sedere a fost revocat în conditiile prezentei ordonante de urgentă, precum si împotriva străinilor cu privire la care s-a stabilit că au intrat ilegal în România autoritătile competente potrivit prezentului capitol pot lua măsura îndepărtării de pe teritoriul României si, după caz, pot dispune interzicerea intrării în România pentru o perioadă determinată.

 

ARTICOLUL 80

Dispozitia de părăsire a teritoriului României

 

(1) Dispozitia de părăsire a teritoriului României constituie decizia Autoritătii pentru străini sau a formatiunilor sale teritoriale, care obligă un străin să părăsească teritoriul României într-un termen stabilit, după cum urmează:

a) străinul căruia i s-a anulat sau revocat viza, precum si cel care a intrat ilegal pe teritoriul României sau a cărui sedere a devenit ilegală, în termen de maximum 5 zile;

b) străinul căruia i s-a refuzat prelungirea dreptului de sedere ori acesta a fost anulat sau revocat, în termen de 30 de zile. În cazul străinilor care trebuie să lichideze o investitie, termenul este de 3 luni.

(2) Termenele prevăzute la alin. (1) se calculează de la data la care i-a fost adusă la cunostintă străinului, în conditiile prezentei ordonante de urgentă, dispozitia de părăsire a teritoriului României.

 

ARTICOLUL 81

Aducerea la cunostinta străinului a dispozitiei de părăsire a teritoriului

 

(1) Aducerea la cunostinta străinului a dispozitiei de părăsire a teritoriului României se realizează de către Autoritatea pentru străini ori de formatiunile sale teritoriale.

(2) Dispozitia de părăsire a teritoriului se redactează în două exemplare, în limba română si într-o limbă de circulatie internatională.

(3) Atunci când străinul este prezent, un exemplar al dispozitiei de părăsire a teritoriului se înmânează acestuia, sub semnătură, pe exemplarul care rămâne la Autoritatea pentru străini sau la formatiunea teritorială a acesteia.

(4) Dacă străinul nu este prezent, comunicarea se realizează astfel:

a) prin postă, cu confirmare de primire, la adresa la care străinul a declarat că locuieste;

b) prin afisare la sediul Autoritătii pentru străini si al formatiunii teritoriale, în cazul în care nu se cunoaste adresa la care locuieste străinul.

 

ARTICOLUL 82

Contestarea dispozitiei de părăsire a teritoriului

 

(1) Dispozitia de părăsire a teritoriului poate fi atacată în termen de 5 zile lucrătoare de la data comunicării, la Curtea de Apel Bucuresti, în cazul în care aceasta a fost emisă de Autoritatea pentru străini, sau la Curtea de Apel în a cărei rază de competentă teritorială se află formatiunea teritorială care a emis dispozitia de părăsire a teritoriului. Sentinta instantei este definitivă si irevocabilă.

(2) Exercitarea căii de atac prevăzută la alin. (1) nu are efect suspensiv de executare a dispozitiei de părăsire a teritoriului. În cazuri bine justificate si pentru a se preveni producerea de pagube iminente, reclamantul poate cere instantei să dispună suspendarea executării dispozitiei de părăsire a teritoriului, până la solutionarea actiunii.

Instanta va solutiona cererea de suspendare, de urgentă, hotărârea pronuntată în acest caz fiind executorie de drept.

 

SECTIUNEA a 2-a

Străini indezirabili

ARTICOLUL 83

Declararea ca indezirabil

 

(1) Declararea ca indezirabil constituie o măsură administrativă de autoritate, dispusă împotriva unui străin care a desfăsurat, desfăsoară ori există indicii temeinice că intentionează să desfăsoare activităti de natură să pună în pericol siguranta natională sau ordinea publică.

(2) Măsura prevăzută la alin. (1) se dispune de către procurorul anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucuresti, la propunerea Autoritătii pentru străini sau a altor institutii cu competente în domeniul ordinii publice si sigurantei nationale care detin date sau indicii temeinice în sensul celor prevăzute la alin. (1).

(3) Procurorul se pronuntă, prin ordonantă motivată, în termen de 5 zile de la primirea propunerii formulate în conditiile alin. (2) si, în cazul aprobării acesteia, transmite ordonanta de declarare ca indezirabil la Autoritatea pentru străini pentru a fi pusă în executare. Atunci când declararea străinului ca indezirabil se întemeiază pe ratiuni de sigurantă natională, în continutul ordonantei nu vor fi mentionate motivele care stau la baza acestei decizii.

(4) Dreptul de sedere al străinului încetează de drept de la data emiterii ordonantei de declarare ca indezirabil.

(5) Perioada pentru care un străin poate fi declarat indezirabil este de la 5 la 15 ani, cu posibilitatea prelungirii termenului pentru o nouă perioadă cuprinsă între aceste limite, în cazul în care se constată că nu au încetat motivele care au determinat luarea acestei măsuri.

(6) Prelungirea termenului se va face în conditiile prevăzute la alin. (2).

(7) Persoanele declarate indezirabile vor fi comunicate de Autoritatea pentru străini Directiei generale afaceri consulare.

 

ARTICOLUL 84

Aducerea la cunostinta străinului a măsurii de declarare ca indezirabil

 

(1) Ordonanta de declarare ca indezirabil se aduce la cunostinta străinului de către Autoritatea pentru străini, în conditiile prevăzute la art. 81.

(2) Comunicarea datelor si informatiilor care constituie motivele ce au stat la baza deciziei de declarare ca indezirabil pentru ratiuni de sigurantă natională se poate face numai în conditiile stabilite si către destinatarii în mod expres prevăzuti de actele normative care reglementează regimul activitătilor referitoare la siguranta natională si protejarea informatiilor clasificate. Asemenea date si informatii

nu pot fi, sub nici o formă, direct sau indirect, aduse la cunostinta străinului declarat indezirabil.

 

ARTICOLUL 85

Contestarea ordonantei de declarare ca indezirabil a străinului

 

(1) Ordonanta de declarare ca indezirabil poate fi atacată de străinul împotriva căruia a fost dispusă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data comunicării, la Curtea de Apel Bucuresti. Instanta se pronuntă în termen de 3 zile de la data primirii cererii. Hotărârea este definitivă si irevocabilă.

(2) Exercitarea căii de atac prevăzute la alin. (1) nu are efect suspensiv de executare a ordonantei de declarare ca indezirabil a străinului. În cazuri bine justificate si pentru a se preveni producerea de pagube iminente, reclamantul poate cere instantei să dispună suspendarea executării ordonantei de declarare ca indezirabil, până la solutionarea actiunii. Instanta va solutiona cererea de suspendare, de urgentă, hotărârea pronuntată în acest caz fiind executorie de drept.

 

SECTIUNEA a 3-a

Returnarea străinilor

ARTICOLUL 86

Conditiile aplicării măsurii returnării

 

(1) Returnarea este o măsură administrativă dispusă de către Autoritatea pentru străini în vederea îndepărtării unui străin de pe teritoriul României.

(2) Măsura returnării se poate aplica străinilor care:

a) au intrat ilegal în România;

b) nu au solicitat prelungirea dreptului de sedere, iar perioada scursă de la încetarea acestuia este mai mare de 3 luni;

c) nu au plecat din România în termenul prevăzut în dispozitia de părăsire a teritoriului României;

d) sunt fosti solicitanti ai statutului de refugiat ale căror cereri au fost respinse printr-o hotărâre judecătorească definitivă si irevocabilă si care nu au părăsit teritoriul României în conditiile prevăzute de lege, cu exceptia celor prevăzuti la art. 99 alin. (1) lit. d).

(3) Străinii care nu posedă documente de trecere a frontierei de stat vor fi prezentati misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare acreditate în România, ale statelor ai căror cetăteni sunt, pentru eliberarea documentelor.

(4) Pentru străinii proveniti din state care nu au misiuni diplomatice sau oficii consulare în România vor fi solicitate documente de trecere a frontierei de stat din tara de origine, prin Directia generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

(5) În situatia în care documentul de trecere a frontierei de stat nu poate fi obtinut în conditiile prevăzute la alin. (4), Autoritatea pentru străini poate elibera un titlu de călătorie, conform legii.

 

ARTICOLUL 87

Executarea returnării

 

(1) Returnarea se execută prin escortarea străinului până la frontieră sau în tara de origine, de către personalul specializat al Autoritătii pentru străini.

(2) Dacă străinul posedă document de trecere a frontierei de stat valabil, mijloace financiare si nu este necesară efectuarea altor formalităti, măsura va fi pusă în aplicare în termen de 24 de ore.

(3) Când măsura returnării nu poate fi pusă în aplicare în termenul prevăzut la alin. (2), străinul va fi luat în custodie publică.

 

ARTICOLUL 88

Returnarea în baza acordurilor de readmisie

 

(1) Străinii prevăzuti la art. 86 alin. (2) pot fi returnati si în baza acordurilor de readmisie încheiate de România cu alte state, în conditiile prevăzute în acestea.

(2) La cererea unuia dintre statele care au încheiate acorduri de readmisie cu România, se poate permite tranzitarea teritoriului României de către străinul care face obiectul unei proceduri de readmisie către un stat tert, cu conditia escortării si a prezentării garantiilor că acesta îsi poate continua călătoria si poate intra în statul de destinatie.

 

ARTICOLUL 89

Interzicerea returnării

 

(1) Returnarea este interzisă în următoarele cazuri:

a) străinul care este minor si părintii au dreptul de sedere în România;

b) străinul care este părinte al unui minor care are cetătenia română, iar durata sederii ilegale nu depăseste un an, dacă:

(i) minorul se află în întretinerea părintelui; sau

(ii) străinul este obligat la plata pensiei alimentare, obligatie pe care si-o îndeplineste cu regularitate;

c) străinul care este căsătorit cu un cetătean român, dacă perioada de sedere ilegală nu este mai mare de 6 luni, iar căsătoria nu este de convenientă;

d) străinul a depăsit vârsta de 80 de ani;

e) există temeri justificate că viata îi este pusă în pericol ori că va fi supus la torturi, tratamente inumane sau degradante în statul în care urmează să fie returnat străinul;

f) returnarea este interzisă de documentele internationale la care România este parte;

g) străinul prevăzut la art. 99 alin. (1) lit. e), cu exceptia celor cărora nu li s-a prelungit perioada pentru care li s-a acordat tolerarea rămânerii pe teritoriul României, în conditiile prevăzute la art. 100 alin. (5).

(2) Punerea în executare a măsurii returnării se suspendă în cazul străinilor care se află în una dintre situatiile prevăzute la art. 15 alin. (1), până la data la care încetează motivele de nepermitere a iesirii din România.

(3) Persoanelor prevăzute la alin. (1) li se poate acorda sau, după caz, prelungi dreptul de sedere în România de către Autoritatea pentru străini, pentru unul dintre scopurile si în conditiile prevăzute la cap. IV. În cazul persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. f) se poate acorda dreptul de sedere permanentă, în conformitate cu prevederile art. 71 alin. (3).

(4) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) lit. b), c) si d) si alin. (2) si (3) străinii care constituie un pericol pentru ordinea publică, siguranta natională ori suferă de o boală care amenintă sănătatea publică si refuză să se supună măsurilor stabilite de către autoritătile medicale.

 

ARTICOLUL 90

Reîntoarcerea voluntară

 

(1) Străinii aflati pe teritoriul României pot solicita sprijinul Autoritătii pentru străini ori formatiunilor sale teritoriale pentru reîntoarcerea în tara de origine, dacă nu dispun de mijloace financiare.

(2) Autoritatea pentru străini în comun cu organizatii internationale cu atributii în domeniu, precum si cu organizatii neguvernamentale de profil vor desfăsura programe comune pentru identificarea modalitătilor concrete de sprijinire a străinilor prevăzuti la alin. (1) în vederea reîntoarcerii acestora în tările de origine, precum si a resurselor financiare necesare în acest sens.

(3) Străinii prevăzuti la alin. (1) pot beneficia, în mod individual, o singură dată de sprijinul acordat de Autoritatea pentru străini, prin intermediul programelor prevăzute la alin. (2), pentru reîntoarcerea în tara de origine.

 

SECTIUNEA a 4-a

Expulzarea străinilor

ARTICOLUL 91

Efectuarea expulzării străinilor

 

(1) Împotriva străinului care a săvârsit o infractiune pe teritoriul României poate fi dispusă măsura expulzării în conditiile prevăzute de Codul penal si de Codul de procedură penală.

(2) Dreptul de sedere al străinului încetează de drept la data la care a fost dispusă măsura expulzării.

(3) Instanta poate dispune ca, până la efectuarea expulzării, străinul să fie luat în custodie publică.

(4) Dacă străinul nu posedă document de trecere a frontierei de stat sau mijloace financiare suficiente, Autoritatea pentru străini procedează conform art. 86 alin. (4) si (5).

 

ARTICOLUL 92

Interzicerea expulzării

 

(1) Un străin nu poate fi expulzat într-un stat în care există temeri justificate că viata îi este pusă în pericol ori că va fi supus la torturi, tratamente inumane sau degradante.

(2) Măsura expulzării nu se dispune, iar în cazul în care a fost dispusă, nu poate fi executată, dacă străinul se află în una dintre situatiile prevăzute la art. 15 alin. (1).

(3) Interdictia de expulzare durează până la disparitia motivelor pe care a fost întemeiată.

(4) Străinul care se află în una dintre situatiile prevăzute la alin. (1) si (2) poate fi expulzat pentru motive de sigurantă natională sau ordine publică.

(5) Constatarea situatiilor prevăzute la alin. (1) si (2) este de competenta instantei de judecată, în urma comunicării efectuate de către Autoritatea pentru străini.

 

SECTIUNEA a 5-a

Luarea în custodie publică a străinilor. Centre de cazare

ARTICOLUL 93

Luarea în custodie publică a străinilor

 

(1) Luarea în custodie publică este o măsură de restrângere a libertătii de miscare dispusă de magistrat împotriva străinului care nu a putut fi returnat în termenul prevăzut de prezenta ordonantă de urgentă, precum si împotriva străinului care a fost declarat indezirabil sau cu privire la care instanta a dispus expulzarea.

(2) În cazul străinilor împotriva cărora s-a dispus măsura returnării, luarea în custodie publică se dispune de către procurorul anume desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucuresti, pe o perioadă de 30 de zile, la solicitarea Autoritătii pentru străini sau a formatiunilor sale teritoriale.

(3) În cazul străinilor împotriva cărora s-a dispus măsura expulzării, instanta poate dispune ca până la efectuarea expulzării de către organele de politie, în conformitate cu dispozitiile Codului de procedură penală, străinul să fie luat în custodie publică.

(4) Luarea în custodie publică a străinilor declarati indezirabili se dispune de către procurorul care a dispus măsura declarării ca indezirabil, prin ordonanta prevăzută la art. 83 alin. (3).

(5) Prelungirea duratei de luare în custodie publică a străinilor prevăzuti la alin. (2) si (4), care nu au putut fi îndepărtati de pe teritoriul României în termen de 30 de zile, se dispune de către curtea de apel în a cărei rază de competentă teritorială se află locul de cazare, la solicitarea motivată a Autoritătii pentru străini.

(6) Perioada maximă de luare în custodie publică a străinilor împotriva cărora s-a dispus măsura returnării nu poate depăsi 6 luni.

(7) În situatia în care, ulterior luării în custodie publică a unui străin, se constată existenta unuia dintre cazurile prevăzute la art. 89 alin. (1) sau acesta a formulat o cerere pentru acordarea unei forme de protectie, măsura luării în custodie publică încetează de drept, cu exceptia situatiei în care, pentru ratiuni de sigurantă natională sau ordine publică, se impune îndepărtarea acestuia de pe teritoriul României.

(8) Străinii împotriva cărora s-a dispus măsura returnării pot depune, în termen de 5 zile, plângere împotriva măsurii luării în custodie publică, dispusă de procuror în conditiile prevăzute la alin. (2), la Curtea de Apel Bucuresti, care este obligată să o rezolve în termen de 3 zile de la data primirii. Introducerea plângerii nu suspendă executarea măsurii luării în custodie publică. Hotărârea instantei este  definitivă si irevocabilă.

(9) Străinii luati în custodie publică, precum si cei returnati în termen de 24 de ore sunt amprentati si fotografiati.

(10) În cazul prevăzut la alin. (3), dacă instanta care a pronuntat hotărârea penală nu a dispus luarea în custodie publică, Autoritatea pentru străini poate solicita Curtii de Apel Bucuresti luarea în custodie publică a străinului care urmează a fi expulzat. Instanta solutionează cererea în termen de 3 zile de la data primirii acesteia. Hotărârea instantei este definitivă si irevocabilă.

 

ARTICOLUL 94

Centrele de cazare

 

(1) Străinii luati în custodie publică vor fi introdusi în centre de cazare, denumite în continuare centre.

(2) Centrele sunt locuri închise, special amenajate, administrate de Autoritatea pentru străini, si sunt destinate cazării temporare a străinilor declarati indezirabili sau împotriva cărora s-a dispus măsura returnării ori expulzării si au fost luati în custodie publică.

(3) Centrele sunt organizate si functionează pe baza regulamentului care se aprobă de ministrul administratiei si internelor.

(4) Centrele sunt înfiintate, organizate, autorizate sanitar, amenajate si dotate astfel încât să ofere conditii adecvate de cazare, hrană, asistentă medicală si igienă personală.

 

ARTICOLUL 95

Drepturile si obligatiile străinilor cazati în centre

 

(1) Străinii cazati în centre beneficiază de drepturile prevăzute de lege, precum si de cele prevăzute în tratatele si acordurile internationale în materie la care România este parte.

(2) Străinii cazati în centre au dreptul la asistentă juridică, medicală si socială si la respectarea opiniei si specificului propriu, în materie religioasă, filozofică si culturală.

(3) Străinii cazati în centre au dreptul de a fi informati imediat după aducerea lor în aceste locuri, în limba în care vorbesc sau într-o limbă înteleasă, despre motivele principale care au condus la luarea măsurii, drepturile si obligatiile pe care le au în timpul sederii în aceste centre.

Motivul luării în custodie publică, precum si drepturile si obligatiile străinilor cazati în centre le vor fi comunicate în scris de către persoanele desemnate să conducă aceste centre.

(4) Pe întreaga perioadă a sederii în centre străinilor li se va asigura posibilitatea comunicării cu reprezentantii diplomatici si consulari ai statului de provenientă.

(5) Personalul centrelor va trata străinii cazati în mod nediscriminatoriu pe motiv de rasă, sex, vârstă, cultură, nationalitate, religie sau apartenentă la un anumit grup social.

(6) Pe toată durata cazării în centre străinii sunt obligati să respecte regulile, programul zilnic si ordinea interioară stabilite prin regulamentul de organizare si functionare.

 

ARTICOLUL 96

Asistenta medicală a străinilor luati în custodie publică

 

(1) Străinii luati în custodie publică si care nu dispun de mijloace financiare au dreptul la asistentă medicală, medicamente si materiale sanitare gratuite.

(2) Serviciile medicale prevăzute la alin. (1) se asigură, după caz, prin serviciul medical al centrelor de cazare sau prin unitătile sanitare ale Ministerului Sănătătii. Decontarea cheltuielilor se asigură din bugetul Ministerului Administratiei si Internelor.

 

ARTICOLUL 97

Măsuri speciale

 

(1) Străinii luati în custodie publică, condamnati prin hotărâri judecătoresti definitive, vor fi cazati separat de celelalte categorii de străini.

(2) Pe toată perioada cât străinii prevăzuti la alin. (1) se află în custodie publică deplasarea în afara centrelor se va efectua sub escortă.

 

SECTIUNEA a 6-a

Tolerarea rămânerii pe teritoriul României

ARTICOLUL 98

Acordarea tolerării

 

(1) Tolerarea rămânerii pe teritoriul României, denumită în continuare tolerare, reprezintă permisiunea de a rămâne pe teritoriul tării acordată de Autoritatea pentru străini străinilor care nu au dreptul de sedere si, din motive obiective, nu părăsesc teritoriul României.

(2) Prin motive obiective, în sensul prezentei ordonante de urgentă, se întelege acele împrejurări independente de vointa străinului, imprevizibile si care nu pot fi înlăturate, datorită cărora străinul nu poate părăsi teritoriul României.

 

ARTICOLUL 99

Categorii de străini care pot beneficia de tolerare

 

(1) Următoarele categorii de străini pot beneficia de acordarea tolerării:

a) străinii împotriva cărora s-a dispus măsura luării în custodie publică si nu au putut fi returnati în termen de 6 luni;

b) străinii care se află în situatiile prevăzute la art. 15 alin. (1) si nu îndeplinesc conditiile prevăzute de prezenta ordonantă de urgentă pentru acordarea unui permis de sedere;

c) străinii cărora li s-a respins prin hotărâre definitivă si irevocabilă cererea de acordare a unei forme de protectie, în conformitate cu prevederile legale referitoare la statutul si regimul refugiatilor si, din motive obiective, nu au părăsit teritoriul României în termenul stabilit de lege;

d) străinii a căror prezentă temporară pe teritoriul României este cerută de interese publice importante. În acest caz, tolerarea se acordă la solicitarea organelor de stat competente;

e) străinii cu privire la care există motive serioase să se considere că sunt victime ale traficului de fiinte umane.

(2) Tolerarea nu se acordă străinilor care au fost declarati indezirabili sau împotriva cărora s-a dispus măsura de sigurantă a expulzării.

 

ARTICOLUL 100

Regimul tolerării

 

(1) Tolerarea se acordă pentru o perioadă de până la 6 luni, care poate fi prelungită pentru noi perioade de până la 6 luni, până la disparitia cauzelor.

(2) Tolerarea nu anulează obligatia străinilor de a părăsi teritoriul statului român la încetarea motivelor pentru care a fost acordată.

(3) Tolerarea încetează în momentul părăsirii teritoriului României de către străin.

(4) La încetarea motivelor care au stat la baza acordării tolerării străinul va fi îndepărtat imediat de pe teritoriul României, fără o notificare prealabilă.

(5) În cazul persoanelor prevăzute la art. 99 alin. (1) lit. e), procurorul, prin ordonantă sau, după caz, instanta, prin încheiere, poate dispune prelungirea tolerării dacă prezenta acestora este necesară pentru buna desfăsurare a procesului penal. În acest caz tolerarea se prelungeste succesiv, în conditiile prevăzute la alin. (1), până la încetarea procesului penal.

(6) Străinul este obligat să se prezinte lunar sau ori de câte ori este chemat la formatiunea teritorială a Autoritătii pentru străini care i-a acordat tolerarea si să anunte orice schimbare a resedintei.

(7) Tolerarea are valabilitate teritorială limitată la raza de competentă a formatiunii Autoritătii pentru străini care a acordat-o, iar orice deplasare în afara acesteia este permisă numai cu aprobare prealabilă.

(8) În situatia nerespectării obligatiilor prevăzute la alin. (6) si (7) poate fi dispusă măsura luării în custodie publică a străinului.

 

SECTIUNEA a 7-a

Interzicerea intrării pe teritoriul României

ARTICOLUL 101

Dispunerea măsurii de interzicere a intrării în România

 

(1) Autoritatea pentru străini poate dispune, în conditiile legii, interzicerea intrării în România, pentru o perioadă determinată, a unui străin care a fost îndepărtat de pe teritoriul statului român.

(2) Măsura interzicerii intrării în România prevăzută la alin. (1) se dispune si împotriva persoanelor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d).

(3) Aplicarea măsurii interzicerii intrării se realizează, în toate cazurile, prin instituirea consemnului nominal la punctele de trecere a frontierei de stat si, atunci când este posibil, prin aplicarea în documentele de trecere a frontierei de stat a stampilei de interdictie, în care se precizează durata acesteia.

(4) Toate cazurile în care a fost dispusă interzicerea intrării în România vor fi comunicate de Autoritatea pentru străini la Directia generală afaceri consulare din Ministerul Afacerilor Externe.

(5) Instituirea măsurii interzicerii intrării în România se comunică străinilor, în scris, de către organul care a luat măsura, împreună cu motivele care au stat la baza dispunerii acesteia.

 

ARTICOLUL 102

Stabilirea duratei interdictiei de intrare în România

 

(1) Împotriva străinilor care au intrat legal în România, dar a căror sedere a devenit ilegală, durata interdictiei de intrare în România va fi după cum urmează:

a) 1 an - în cazul unei sederi ilegale de la 3 luni la 1 an;

b) 2 ani - în cazul unei sederi ilegale de la 1 an la 2 ani;

c) 3 ani - în cazul unei sederi ilegale de la 2 ani la 3 ani;

d) 5 ani - în cazul unei sederi ilegale de peste 3 ani.

(2) În cazul străinilor care solicită returnarea voluntară, limitele interdictiilor de la alin. (1) se reduc la jumătate.

(3) Împotriva străinilor care au comis infractiuni durata interdictiei va fi egală cu durata pedepsei la care au fost condamnati, dar nu mai mică de 10 ani.

(4) Împotriva străinilor care au intrat ilegal în România durata interdictiei va fi de 10 ani.

(5) La perioadele de interdictie prevăzute la alin. (1), (3) si (4) se adaugă un spor de 6 luni, în cazul străinilor îndepărtati de pe teritoriul României pe cheltuiala statului român.

 

CAPITOLUL VI

Documente care se eliberează străinilor

SECTIUNEA 1

Permisele de sedere

ARTICOLUL 103

Eliberarea permiselor de sedere

 

(1) Străinului căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de sedere în România i se eliberează de către Autoritatea pentru străini, prin formatiunile sale teritoriale, un permis de sedere, după cum urmează:

a) permis de sedere temporară străinului căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de sedere temporară;

b) permis de sedere permanentă străinului căruia i s-a acordat dreptul de sedere permanentă prin aprobarea stabilirii domiciliului în România.

(2) Permisul de sedere se eliberează la data acordării sau, după caz, prelungirii dreptului de sedere în România.

 

ARTICOLUL 104

Regimul permisului de sedere

 

(1) Permisul de sedere dovedeste identitatea străinului si atestă existenta dreptului de sedere în România, precum si durata si scopul pentru care i-a fost acordat acest drept.

(2) Titularul permisului de sedere are obligatia de a avea în permanentă asupra sa documentul, de a nu-l înstrăina si de a-l prezenta organelor autoritătilor competente ori de câte ori i se solicită aceasta.

 

ARTICOLUL 105

Valabilitatea permisului de sedere temporară

 

(1) Valabilitatea permisului de sedere temporară este limitată la perioada pentru care s-a acordat sau, după caz, s-a prelungit dreptul de sedere temporară în România.

(2) Permisul de sedere temporară se reînnoieste de fiecare dată cu ocazia prelungirii dreptului de sedere temporară.

 

ARTICOLUL 106

Permisul de sedere permanentă

 

(1) Permisul de sedere permanentă se eliberează la data aprobării stabilirii domiciliului în România pentru o perioadă de 5 ani si se reînnoieste succesiv, pentru aceeasi perioadă.

(2) Cererea pentru reînnoirea permisului de sedere permanentă se depune de către titularul dreptului de sedere permanentă la formatiunea teritorială a Autoritătii pentru străini în a cărei rază de competentă se află domiciliul solicitantului, cu cel putin 30 de zile înainte de expirarea valabilitătii documentului, si trebuie să fie însotită de următoarele documente:

a) documentul de trecere a frontierei de stat, în original si în copie;

b) acte doveditoare privind spatiul de locuit, în original si în copie;

c) certificat medical eliberat de o institutie sanitară publică sau privată, din care să rezulte că străinul nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică.

(3) Termenul de eliberare a noului permis de sedere permanentă este de cel mult 30 de zile de la data depunerii cererii.

 

ARTICOLUL 107

Anularea permisului de sedere

 

În cazul în care titularului permisului de sedere i se revocă dreptul de sedere, documentul se anulează la data deciziei de revocare si se retrage cel mai târziu la data la care această decizie este adusă la cunostinta străinului.

 

ARTICOLUL 108

Furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea permisului de sedere

 

(1) Titularul permisului de sedere este obligat să anunte formatiunea teritorială a Autoritătii pentru străini care a eliberat documentul despre furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea acestuia, în termen de cel mult 5 zile de la constatarea vreuneia dintre aceste situatii.

(2) Străinului i se eliberează de către formatiunea teritorială a Autoritătii pentru străini competentă un nou permis de sedere în locul celui declarat furat, pierdut, deteriorat sau distrus, în termen de cel mult 30 de zile de la data la care a fost sesizată în conditiile prevăzute la alin. (1).

(3) Permisele de sedere deteriorate se retrag si se anulează de către formatiunea teritorială a Autoritătii pentru străini.

 

ARTICOLUL 109

Forma si continutul permiselor de sedere

 

Forma si continutul permiselor de sedere se stabilesc prin hotărâre a Guvernului României.

 

SECTIUNEA a 2-a

Documente de călătorie care se eliberează străinilor

ARTICOLUL 110

Tipuri de documente de călătorie care se eliberează străinilor

 

Autoritatea pentru străini, prin formatiunile sale teritoriale, sau, după caz, Ministerul Afacerilor Externe, prin reprezentantele diplomatice si oficiile consulare ale României din străinătate, poate elibera, la cerere, următoarele tipuri de documente de călătorie:

a) titlu de călătorie - următoarelor categorii de străini:

(i) apatrizilor domiciliati în străinătate, aflati temporar pe teritoriul României, care nu mai sunt în posesia unui document de trecere a frontierei de stat si, din motive obiective, nu pot obtine un asemenea document de la reprezentanta diplomatică a tării de domiciliu;

(ii) cetătenilor străini aflati pe teritoriul României, care nu mai sunt în posesia unui pasaport national si, din motive obiective, nu pot obtine un document de călătorie de la reprezentanta diplomatică a statului lor;

(iii) apatrizilor cu domiciliul în România aflati temporar în străinătate, care nu mai sunt în posesia documentelor românesti de trecere a frontierei de stat;

b) pasaport pentru persoană fără cetătenie – apatrizilor cu domiciliul în România, precum si apatrizilor de origine română, care sunt repatriati în baza unor întelegeri internationale la care România este parte, cu conditia să fi împlinit 14 ani.

 

ARTICOLUL 111

Eliberarea titlului de călătorie

 

(1) Pentru persoanele prevăzute la art. 110 lit. a) pct. (i) si (ii) titlul de călătorie se eliberează de către Autoritatea pentru străini prin formatiunile sale teritoriale si este valabil pentru o singură călătorie, pentru o perioadă de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii valabilitătii cu încă 30 de zile.

(2) Pentru persoanele prevăzute la art. 110 lit. a) pct. (iii) titlul de călătorie se eliberează de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din străinătate, cu avizul Autoritătii pentru străini, în vederea reîntoarcerii acestor persoane în România. La revenirea în tară, titlul de călătorie se predă de către titular formatiunii teritoriale a Autoritătii pentru străini pe a cărei rază teritorială îsi are domiciliul apatridul.

 

ARTICOLUL 112

Regimul pasaportului pentru persoană fără cetătenie

 

(1) Pasaportul pentru persoană fără cetătenie face dovada identitătii si a calitătii de apatrid cu domiciliul în România a titularului si îi dă dreptul de a iesi si de a intra în tară prin oricare dintre punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului international de călători.

(2) În străinătate pasaportul pentru persoană fără cetătenie dă dreptul titularului la asistentă si protectie din partea misiunilor diplomatice si a oficiilor consulare ale României.

(3) Pasaportul pentru persoană fără cetătenie este proprietatea statului român.

 

ARTICOLUL 113

Eliberarea pasaportului pentru persoană fără cetătenie

 

Pasaportul pentru persoană fără cetătenie se eliberează de Autoritatea pentru străini prin formatiunile sale teritoriale, la cerere, pentru o perioadă de 5 ani, care poate fi prelungită o singură dată, fără a se putea depăsi 10 ani de la data emiterii.

 

ARTICOLUL 114

Conditii cu privire la cererea de eliberare a pasaportului pentru persoană fără cetătenie

 

(1) Cererea de eliberare a pasaportului pentru persoană fără cetătenie se depune de către persoanele prevăzute la art. 110 lit. b) la formatiunile teritoriale ale Autoritătii pentru străini si va fi însotită de următoarele documente:

a) permisul de sedere permanentă valabil, în cazul apatrizilor cu domiciliul în România; sau

b) permisul de sedere temporară valabil, în cazul apatrizilor de origine română, care sunt repatriati în baza unor întelegeri internationale la care România este parte.

(2) Pasapoartele se eliberează în termen de până la 30 de zile de la data depunerii cererii.

 

ARTICOLUL 115

Anularea pasaportului pentru persoană fără cetătenie

 

În cazul în care titularul pasaportului de persoană fără cetătenie îsi pierde calitatea de apatrid cu domiciliul în România sau, după caz, pe aceea de apatrid de origine română, repatriat în baza unor întelegeri internationale la care România este parte, acesta are obligatia de a depune documentul la formatiunea teritorială a Autoritătii pentru străini competentă, care îl retrage si îl anulează.

 

ARTICOLUL 116

Furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea pasaportului pentru persoană fără cetătenie

 

(1) Titularul pasaportului pentru persoană fără cetătenie este obligat să anunte formatiunea teritorială a Autoritătii pentru străini care a eliberat documentul despre furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea acestuia, în termen de cel mult 5 zile de la constatarea vreuneia dintre aceste situatii.

(2) Străinului i se eliberează, la cerere, în conditiile prevăzute la art. 112, un nou document în locul celui declarat furat, pierdut, deteriorat sau distrus, în termen de cel mult 30 de zile.

(3) Pasapoartele pentru persoane fără cetătenie, deteriorate, se retrag si se anulează de către formatiunea teritorială a Autoritătii pentru străini.

 

ARTICOLUL 117

Forma si continutul documentelor de călătorie

 

Forma si continutul documentelor de călătorie prevăzute în această sectiune se stabilesc prin hotărâre a Guvernului României.

 

CAPITOLUL VII

Prelucrarea si protectia datelor personale ale străinilor

ARTICOLUL 118

Institutii competente să prelucreze date cu caracter personal ale străinilor

 

(1) În scopul aplicării prevederilor prezentei ordonante de urgentă, a regulamentelor sau instructiunilor emise în baza acesteia, Autoritatea pentru străini, Politia de Frontieră Română, precum si alte autorităti competente în materie pot efectua activităti de prelucrare a datelor cu caracter personal ale străinilor.

(2) Prelucrarea datelor personale ale străinilor se efectuează în conditiile stabilite de legea privind protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date.

 

ARTICOLUL 119

Organizarea evidentelor

 

(1) La nivelul Autoritătii pentru străini se constituie Sistemul National de Evidentă a Străinilor, ca sistem complex de prelucrare a datelor personale ale străinilor, necesar îndeplinirii atributiilor legale cu privire la admisia, sederea si îndepărtarea străinilor de pe teritoriul României.

(2) Evidenta străinilor se organizează după principiul locului de resedintă sau al domiciliului prin Autoritatea pentru străini, la nivel central, si formatiunile sale teritoriale, la nivel local.

(3) Fiecărui străin căruia i s-a prelungit dreptul de sedere temporară sau i s-a acordat dreptul de sedere permanentă i se atribuie un cod numeric personal care se înscrie în permisul de sedere.

(4) Tipurile si categoriile de evidente vor fi stabilite de către Autoritatea pentru străini si aprobate de către ministrul administratiei si internelor.

 

CAPITOLUL VIII

Regimul juridic aplicabil unor categorii speciale de străini

ARTICOLUL 120

Prevederi speciale referitoare la cetătenii statelor membre ale Uniunii Europene si din spatiul economic european

 

(1) Cetătenilor statelor membre ale Uniunii Europene si ale spatiului economic european li se poate prelungi dreptul de sedere temporară pentru scopurile prevăzute în prezenta ordonantă de urgentă fără îndeplinirea conditiei prealabile de obtinere a unei vize de lungă sedere, a conditiilor referitoare la existenta mijloacelor de întretinere, precum si a conditiilor speciale prevăzute la art. 55.

(2) Persoanelor prevăzute la alin. (1) li se poate prelungi dreptul de sedere temporară pentru o perioadă de până la 2 ani, cu posibilitatea prelungirii succesive a acestuia pentru perioade de până la 5 ani.

(3) Sotului/sotiei, copiilor minori, precum si rudelor aflate în întretinerea persoanelor prevăzute la alin. (1), care sunt titulare ale unui drept de sedere temporară acordat potrivit alin. (2), li se acordă dreptul de sedere în România pentru aceeasi perioadă.

(4) Persoanelor prevăzute la alin. (1) si (3) le poate fi interzisă intrarea sau, după caz, sederea pe teritoriul României numai pentru motive de apărare, sigurantă natională si ordine publică, precum si în cazul în care întretinerea acestora ar necesita cheltuieli din partea statului român.

 

ARTICOLUL 121

Regimul juridic aplicabil străinilor minori neînsotiti

 

(1) În situatia străinilor minori care intră neînsotiti sau care rămân neînsotiti după intrarea pe teritoriul României, Autoritatea pentru străini si formatiunile sale teritoriale procedează după cum urmează:

a) se stabilesc identitatea acestora si modul de intrare în tară;

b) indiferent de modul de intrare în România, li se asigură reprezentarea printr-o institutie competentă potrivit legii, care le va asigura si protectia si îngrijirea necesare, inclusiv cazarea în centre speciale de ocrotire a minorilor în aceleasi conditii ca si pentru minorii români;

c) se iau măsuri de identificare a părintilor, indiferent de locul de resedintă al acestora, în scopul reunificării familiale;

d) până la identificarea părintilor, minorii de vârstă scolară au acces la sistemul de învătământ;

e) în situatia în care părintii minorului nu au resedinta pe teritoriul României, acesta se returnează în tara de resedintă a părintilor ori în tara în care au fost identificati alti membri de familie, cu acceptul acestora;

f) în cazul neidentificării părintilor ori a altor membri de familie sau dacă minorul nu este acceptat în statul de origine, i se acordă dreptul de sedere temporară pe teritoriul României.

(2) În scopul găsirii solutiilor adecvate, Autoritatea pentru străini cooperează cu alte institutii, precum si cu organizatii nationale si internationale specializate în domeniul ocrotirii minorilor.

 

ARTICOLUL 122

Accesul străinilor minori la educatie

 

(1) Străinii minori care locuiesc în România au acces la învătământul scolar obligatoriu în aceleasi conditii ca si minorii cetăteni români.

(2) Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului stabileste, potrivit legii, limitele si conditiile recunoasterii si echivalării studiilor efectuate în tara de origine, pentru înscrierea elevilor străini în sistemul national de învătământ.

 

CAPITOLUL IX

Contraventii si infractiuni

ARTICOLUL 123

Răspunderea juridică pentru încălcarea dispozitiilor prezentei ordonante de urgentă

 

Încălcarea prevederilor prezentei ordonante de urgentă atrage, după caz, răspunderea penală, civilă, contraventională sau administrativă a persoanei vinovate.

 

ARTICOLUL 124

Contraventii

 

Sunt considerate contraventii următoarele fapte:

1. nerespectarea de către transportator a interdictiilor prevăzute la art. 7 alin. (1);

2. nerespectarea obligatiei străinului de a părăsi teritoriul României după data la care încetează dreptul de sedere în România prevăzut la art. 11 alin. (1);

3. neîndeplinirea obligatiei străinului de anuntare a sederii sale la organul de politie competent teritorial, în termenul de 10 zile prevăzut la art. 12 alin. (1);

4. nedeclararea informatiilor prevăzute la art. 13 alin. (1) si (2), în termenele prevăzute la art. 13 alin. (3);

5. permiterea iesirii din tară a străinilor care se află în una dintre situatiile de nepermitere a iesirii prevăzute la art. 15 alin. (1);

6. nerespectarea termenului de depunere a cererii de prelungire a dreptului de sedere temporară, prevăzut la art. 51 alin. (1);

7. nerespectarea de către angajator a obligatiei de comunicare a situatiei nominale, prevăzută la art. 57 alin. (2);

8. neprezentarea străinului la formatiunea teritorială a Autoritătii pentru străini în termenul de 30 de zile prevăzut la art. 73 alin. (4);

9. nerespectarea obligatiei ce revine străinului cu privire la permisul de sedere, prevăzută la art. 104 alin. (2);

10. nerespectarea termenului pentru depunerea cererii de reînnoire a permisului de sedere, prevăzut la art. 106 alin. (2);

11. nerespectarea termenului de declarare a furtului, pierderii, deteriorării sau distrugerii permisului de sedere, prevăzut la art. 108 alin. (1);

12. nerespectarea termenului de declarare a furtului, pierderii, deteriorării sau distrugerii pasaportului pentru persoana fără cetătenie, prevăzut la art. 116 alin. (1);

13. retinerea documentului de trecere a frontierei de stat al unui străin sau a permisului de sedere de către persoane neautorizate;

14. facilitarea, sub orice formă, a sederii ilegale a străinilor pe teritoriul României.

 

ARTICOLUL 125

Sanctiuni

 

Contraventiile prevăzute la art. 124 se sanctionează după cum urmează:

a) cu amendă de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei cele prevăzute la pct. 3, 4, 6, 8, 9, 10, 11 si 12;

b) cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei cele prevăzute la pct. 5;

c) cu amendă de la 20.000.000 lei la 30.000.000 lei cele prevăzute la pct. 7, 13 si 14;

d) cu amendă de la 50.000.000 lei la 150.000.000 lei cea prevăzută la pct. 1;

e) în cazul contraventiei prevăzute la pct. 2, amenda se aplică după cum urmează:

(i) de la 4.000.000 lei la 7.000.000 lei, în cazul unei sederi de până la 30 de zile după încetarea dreptului de sedere;

(ii) de la 6.000.000 lei la 10.000.000 lei, în cazul unei sederi de până la 60 de zile după încetarea dreptului de sedere;

(iii) de la 8.000.000 lei la 12.000.000 lei, în cazul unei sederi de peste 60 de zile după încetarea dreptului de sedere.

 

ARTICOLUL 126

Constatarea contraventiilor

 

Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de către lucrători anume desemnati din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor ori, după caz, de către agenti constatatori anume desemnati ai altor institutii, potrivit competentelor.

 

ARTICOLUL 127

Regimul contraventiilor

 

(1) Prevederile prezentei ordonante de urgentă se completează cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

(2) În cazul contraventiilor prevăzute la art. 124 pct. 4, 9, 14, 16, 18, 19, 22 si 24, contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 125, agentul constatator făcând mentiune despre această posibilitate în procesul-verbal*).

 

ARTICOLUL 128

Sustragerea de la măsurile de îndepărtare de pe teritoriul României

 

Sustragerea cu rea-credintă de la executarea obligatiilor instituite de autoritătile competente de către străinul fată de care s-a dispus măsura expulzării, a returnării ori a fost dispusă una dintre măsurile de interzicere a dreptului de a rămâne pe teritoriul tării sau de stabilire temporară a domiciliului ori a resedintei în anumite zone sau localităti constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

 

ARTICOLUL 129

Intrarea frauduloasă a străinului declarat indezirabil sau împotriva căruia s-a dispus măsura interzicerii intrării pe teritoriul României

 

(1) Intrarea pe teritoriul României prin trecerea ilegală a frontierei de stat de către străinul declarat indezirabil ori căruia i-a fost interzis în orice mod dreptul de intrare sau de sedere în tară constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 2 la 6 ani.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvârsită în mod repetat, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 7 ani.

            *) Alineatul (2) al articolului 127 nu a fost abrogat expres prin Legea nr. 357/2003, însă acesta nu îsi mai justifică aplicarea în urma modificării art. 124, prin disparitia pct. 4, 9, 14, 16, 18, 19, 22 si 24. Continutul acestui alineat este următorul:

“(2) În cazul contraventiilor prevăzute la art. 124 pct. 4, 9, 14, 16, 18, 19, 22 si 24, contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 125, agentul constatator făcând mentiune despre această posibilitate în procesul-verbal.”

 

ARTICOLUL 130

Desfăsurarea unor activităti interzise de lege

 

(1) Organizarea de către străini, pe teritoriul României, a unui partid politic sau a altei organizatii ori grupări dintre cele prevăzute la art. 4 alin. (2), aderarea unui străin la acestea, precum si initierea, organizarea si participarea la manifestatii sau întruniri care aduc atingere ordinii publice si sigurantei nationale constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sanctionează si fapta străinului de a finanta un partid politic, organizatie, grupare sau manifestatie ori o întrunire dintre cele prevăzute la art. 4 alin. (3).

(3) Sumele de bani, bunurile de orice fel sau alte valori primite cu încălcarea prevederilor art. 4 alin. (3) se confiscă.

 

CAPITOLUL X

Dispozitii finale si tranzitorii

ARTICOLUL 131

Autoritatea pentru străini

 

(1) Activitatea Autoritătii pentru străini constituie serviciu public si se desfăsoară în interesul persoanei, al comunitătii si în sprijinul institutiilor statului, exclusiv pe baza si în executarea legii.

(2) În exercitarea atributiilor ce îi revin Autoritatea pentru străini cooperează cu alte unităti ale Ministerului Administratiei si Internelor, cu institutii ale statului care au atributii în asigurarea ordinii de drept si colaborează în acest sens cu cetătenii, în conditiile legii.

(3) Personalul Autoritătii pentru străini este constituit din politisti, functionari publici si personal contractual.

(4) În exercitarea atributiilor de serviciu, politistii din cadrul Autoritătii pentru străini sunt abilitati:

a) să efectueze acte premergătoare în vederea strângerii datelor necesare pentru începerea urmăririi penale, atunci când constată săvârsirea unor infractiuni în legătură cu regimul străinilor;

b) să depisteze si să conducă la sediul formatiunilor teritoriale pe străinii care încalcă dispozitiile legale privind regimul străinilor în România sau pe cei a căror identitate nu poate fi stabilită, să verifice si să ia măsurile legale în cel mult 24 de ore de la depistare;

c) să organizeze si să efectueze, în conditiile legii, controale în mediile si locurile frecventate de străini, în institutiile publice sau particulare, precum si în incinta agentilor economici, indiferent de proprietar sau detinător, atunci când există date sau indicii cu privire la existenta în aceste locuri sau medii a unor străini care nu respectă prevederile legale privind regimul străinilor în România;

d) să folosească gratuit mijloacele de transport în comun si mijloacele de transport feroviare, în timpul serviciului, pentru executarea unor misiuni care nu pot fi îndeplinite altfel.

(5) Structura organizatorică si atributiile Autoritătii pentru străini se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă.

 

ARTICOLUL 132

Suportarea unor cheltuieli

 

(1) Cheltuielile ocazionate de îndepărtarea de pe teritoriul României a străinilor care dispun de mijloace financiare se suportă de către acestia.

(2) Dacă străinul nu dispune de mijloace financiare si a intrat în România în baza unei invitatii cu depozit bancar sau în baza unei scrisori de garantie, cheltuielile se suportă din depozitul bancar constituit la dispozitia Autoritătii pentru străini ori de către persoana juridică semnatară a scrisorii de garantie.

(3) Angajatorul, persoană fizică sau juridică, este obligat să suporte cheltuielile de îndepărtare a străinului pe care l-a angajat ilegal sau al cărui permis de sedere nu mai este valabil.

(4) Cheltuielile ocazionate de îndepărtarea străinilor care nu dispun de fonduri necesare în acest sens, cele pentru transportul, hrănirea, întretinerea si cazarea în centre, precum si cele pentru asistentă medicală si spitalizare se suportă din bugetul Ministerului Administratiei si Internelor.

(5) Costurile aferente construirii, amenajării, întretinerii si functionării centrelor se suportă din bugetul Ministerului Administratiei si Internelor.

(6) Fondurile necesare pentru cheltuielile prevăzute la alin. (4) si (5) vor fi prevăzute în bugetul de stat pentru Ministerul Administratiei si Internelor.

(7) Normele de dotare pentru centre, normele referitoare la materialele de întretinere si igienă personală, precum si normele de hrană pentru străinii luati în custodie publică se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

 

ARTICOLUL 1331

Acordarea asistentei medicale în cazuri deosebite

 

În situatii deosebite si pentru motive umanitare, organul competent teritorial al Ministerului Administratiei si Internelor poate solicita autoritătilor competente acordarea asistentei medicale pentru străini în conditiile prevăzute la art. 96.

 

ARTICOLUL 134

Exceptii de la aplicarea prevederilor prezentei ordonante

de urgentă

 

(1) Dispozitiile prezentei ordonante de urgentă nu se aplică următoarelor categorii de străini, cu exceptia situatiilor în care ratiuni de sigurantă natională sau ordine publică impun îndepărtarea acestora de pe teritoriul României:

a) solicitantilor statutului de refugiat;

b) refugiatilor;

c) celor cărora li s-a acordat protectie umanitară conditionată sau o formă de protectie umanitară temporară.

(2) Guvernul poate stabili, prin hotărâre, exceptarea străinilor, cetăteni ai unor state pentru care nu există obligativitatea obtinerii vizei de intrare în România, de la îndeplinirea conditiei prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. c), precum si a unor conditii de prelungire a dreptului de sedere prevăzute de prezenta ordonantă de urgentă.

 

ARTICOLUL 135

Limitele aplicării în timp a prezentei ordonante de urgentă cu privire la unele categorii de străini

 

De la data aderării României la Uniunea Europeană, prevederile prezentei ordonante de urgentă vor înceta să fie aplicabile cetătenilor statelor membre ale Uniunii Europene si ale spatiului economic european.

 

ARTICOLUL 136

Dispozitii tranzitorii

 

(1) În termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă străinii cu sedere ilegală pot solicita Autoritătii pentru străini eliberarea unei dispozitii de părăsire a teritoriului.

(2) Eliberarea dispozitiei de părăsire a teritoriului, în conditiile prevăzute la alin. (1), nu va fi însotită de măsura interzicerii intrării în România.

(3) Toate situatiile aflate în curs de rezolvare la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă vor fi solutionate în conformitate cu prevederile acesteia.

 

ARTICOLUL 137

Intrarea în vigoare

 

(1) Prezenta ordonantă de urgentă intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă se abrogă Legea nr. 123/2001 privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 3 aprilie 2001, si Hotărârea Guvernului nr. 476/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 123/2001 privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 29 mai 2001, precum si orice alte dispozitii contrare.

 

NOTĂ:                                                                        

Reproducem mai jos art. II din Legea nr. 357/2003 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, care nu a fost inclus în forma republicată a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 194/2002:

“Art. II. - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă dispozitiile art. 16 alin. (2)-(4) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.”