MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 210             LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE             Miercuri, 10 martie 2004

 

SUMAR

 

 

REPUBLICĂRI

 

Ordonanta Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval

 

REPUBLICĂRI

 

ORDONANTA GUVERNULUI Nr. 42/1997

privind transportul naval*)

 


*) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 601/2003 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 48/2003 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 936 din 24 decembrie 2003.

Ordonanta Guvernului nr. 42/1997 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 221 din 29 august 1997, a fost aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 412/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 11 iulie 2002, si apoi modificată si completată prin Ordonanta Guvernului nr. 48/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 6 august 2003, aprobată cu completări prin Legea nr. 601/2003.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Transportul naval este reglementat prin prevederile prezentei ordonante si ale altor acte normative emise de Guvern sau de autoritatea de stat competentă, precum si prin prevederile acordurilor si conventiilor internationale la care România este parte.

(2) Prezenta ordonantă stabileste normele specifice aplicabile transportului naval, modul de organizare a sistemului institutional din acest domeniu si organismele care fac parte din acest sistem, normele specifice privind desfăsurarea în sigurantă a navigatiei, precum si normele specifice aplicabile mijloacelor de transport naval si personalului care deserveste mijloacele de transport naval si/sau efectuează activităti de transport naval, activităti conexe si activităti auxiliare acestora.

Art. 2. - Prevederile prezentei ordonante se aplică activitătilor de transport naval, activitătilor conexe si activitătilor auxiliare acestora, care se desfăsoară în apele nationale navigabile si în porturile românesti, navelor care arborează pavilionul român, navelor care arborează pavilion străin si navighează în apele nationale navigabile ale României, precum si personalului navigant român.

Art. 3. - Prevederile prezentei ordonante nu se aplică navelor militare si porturilor militare.

 

CAPITOLUL II

Sistemul institutional din domeniul transportului naval

SECTIUNEA 1

Autoritatea de stat în domeniul transportului naval

 

Art. 4. - (1) Autoritatea de stat în domeniul transportului naval este Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, denumit în continuare minister, care elaborează si promovează actele normative si normele specifice aplicabile transportului naval, urmăreste aplicarea acestora si asigură aducerea la îndeplinire a obligatiilor ce revin statului din acordurile si conventiile internationale la care România este parte.

(2) Ministerul îsi exercită atributiile prevăzute la alin. (1) direct sau prin delegare de competentă prin institutiile publice, companiile nationale, regiile autonome sau societătile comerciale aflate în subordinea sau sub autoritatea sa.

Art. 5. - Ministerul îsi exercită rolul de autoritate de stat în domeniul transportului naval privind activitătile de reglementare, autorizare, coordonare, inspectie, control, supraveghere si certificare ale infrastructurilor de transport naval, ale mijloacelor de transport naval, ale activitătilor de transport naval, ale activitătilor conexe si ale activitătilor auxiliare acestora, precum si ale personalului care efectuează aceste activităti si deserveste mijloacele de transport naval prin Directia generală transport naval din cadrul ministerului, denumită în continuare directie.

Art. 6. - (1) Directia exercită atributiile ministerului privind coordonarea, supravegherea si controlul, după caz, ale institutiilor publice, companiilor nationale, regiilor autonome si societătilor comerciale din domeniul transportului naval, care functionează în subordinea sau sub autoritatea ministerului, în ceea ce priveste activitătile prevăzute la art. 5.

(2) Organismele prevăzute la alin. (1) formează sistemul institutional din domeniul transportului naval si exercită, potrivit competentelor atribuite, functiile de:

a) autoritate de stat în domeniul sigurantei navigatiei;

b) autoritate portuară si/sau de căi navigabile;

c) pregătire si perfectionare a personalului care deserveste mijloacele de transport naval sau care desfăsoară activităti de transport naval, activităti conexe si activităti auxiliare acestora;

d) alte functii specifice domeniului transportului naval.

 

SECTIUNEA a 2-a

Autoritatea Navală Română

 

Art. 7. - Functia de autoritate de stat în domeniul sigurantei navigatiei este îndeplinită de Autoritatea Navală Română, organ tehnic de specialitate din subordinea ministerului, care are următoarele atributii:

a) aduce la îndeplinire obligatiile ce revin statului din acordurile si conventiile internationale la care România este parte;

b) elaborează normele tehnice nationale privind constructia, întretinerea si repararea navelor;

c) certifică si monitorizează conformitatea navelor sub pavilion român si a echipamentelor cu normele tehnice nationale si cu prevederile conventiilor internationale la care România este parte;

d) certifică conformitatea companiilor care operează nave care arborează pavilion român cu prevederile conventiilor internationale la care România este parte;

e) acordă brevete, certificate de capacitate, atestate si certificate de conformitate personalului navigant român;

f) organizează sesiuni de examene pentru obtinerea brevetelor si a certificatelor de capacitate;

g) acordă dreptul de arborare a pavilionului român, dispune suspendarea sau retragerea acestui drept si eliberează actele de nationalitate navelor care au obtinut dreptul de arborare a pavilionului român;

h) efectuează supravegherea navigatiei si controlul traficului de nave în apele nationale navigabile si în porturile românesti;

i) efectuează inspectia si controlul navelor, indiferent de pavilionul acestora, în apele nationale navigabile si în porturile românesti privind respectarea prevederilor legale nationale în domeniu si ale acordurilor si conventiilor internationale la care România este parte;

j) efectuează controlul statului pavilionului la navele care arborează pavilionul român;

k) efectuează controlul statului portului la navele care arborează pavilionul altor state si care se află în apele nationale navigabile si în porturile românesti;

l) efectuează înmatricularea si tine evidenta navelor care arborează pavilion român, a navelor aflate în constructie în România si a personalului navigant român;

m) coordonează activitătile de căutare si salvare a vietii omenesti, a navelor si aeronavelor aflate în pericol pe mare si în apele nationale navigabile ale României;

n) coordonează activitătile de prevenire a poluării apelor de către navele aflate în apele nationale navigabile si, împreună cu autoritătile de protectie a mediului, coordonează interventia pentru depoluare;

o) asigură supravegherea tehnică privind clasificarea si certificarea sigurantei constructiei navelor care arborează pavilionul român, în conformitate cu normele tehnice obligatorii de constructie emise de către minister sau agreate de acesta;

p) efectuează supravegherea tehnică a lucrărilor de constructie a navelor care urmează să arboreze pavilion român si efectuează certificarea materialelor si a echipamentelor utilizate la constructia acestora;

q) efectuează supravegherea tehnică si certificarea constructiei containerelor, în conformitate cu prevederile acordurilor si conventiilor internationale la care România este parte;

r) eliberează certificate de tonaj navelor care arborează pavilionul român;

s) cercetează evenimentele si accidentele de navigatie;

t) sanctionează contraventional persoanele care încalcă prevederile legale privind navigatia civilă si prevederile legale privind poluarea apelor nationale navigabile de către nave, dacă faptele acestora nu întrunesc elementele constitutive ale unei infractiuni;

u) transcrie constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra navelor care arborează pavilionul român, precum si asupra navelor aflate în constructie;

v) alte atributii stabilite prin actul normativ de organizare si functionare a Autoritătii Navale Române.

Art. 8. - (1) Autoritatea Navală Română se înfiintează ca institutie publică cu personalitate juridică, cu finantare extrabugetară, prin fuziunea Inspectoratului Navigatiei Civile - I.N.C. cu Regia Autonomă “Registrul Naval Român”.

(2) Autoritatea Navală Română preia toate drepturile si obligatiile celor două persoane juridice care se desfiintează.

(3) Regulamentul de organizare si functionare a Autoritătii Navale Române se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Art. 9. - (1) Autoritatea Navală Română este condusă de un consiliu de conducere compus din 11 membri dintre care unul este presedinte si director general.

(2) Membrii consiliului de conducere, precum si presedintele acestuia se numesc si se revocă prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului.

(3) Salarizarea directorului general si indemnizatia membrilor consiliului de conducere se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului.

(4) Personalul salariat din cadrul Inspectoratului Navigatiei Civile - I.N.C. si al Regiei Autonome “Registrul Naval Român” este considerat transferat în cadrul Autoritătii Navale Române începând cu data înfiintării acesteia.

(5) Salarizarea personalului Autoritătii Navale Române se face potrivit reglementărilor în vigoare pentru institutiile publice cu finantare extrabugetară. Drepturile de salarizare si celelalte drepturi de personal se stabilesc prin contractul colectiv de muncă.

(6) Personalul transferat beneficiază de salariile si drepturile avute anterior organizării Autoritătii Navale Române, până la încheierea contractului colectiv de muncă.

(7) Pentru activitătile si operatiunile specifice desfăsurate sau pentru activitătile efectuate în legătură cu acestea Autoritatea Navală Română percepe tarife stabilite prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului.

(8) Pentru activitătile pe care le efectuează în scopul îndeplinirii obligatiilor ce revin statului în temeiul prevederilor unor conventii si acorduri internationale la care România este parte, Autoritatea Navală Română primeste fondurile necesare acoperirii cheltuielilor, de la bugetul de stat, prin bugetul ministerului.

(9) Autoritatea Navală Română îsi exercită atributiile prin aparatul propriu, prin căpităniile de port si prin inspectoratele tehnice, care sunt organe teritoriale operative ale acesteia.

 

SECTIUNEA a 3-a

Administratii portuare si/sau de căi navigabile

 

Art. 10. - (1) Functia de autoritate portuară si/sau de căi navigabile este îndeplinită de administratiile portuare si/sau de căi navigabile, care au ca principal obiect de activitate aplicarea politicii portuare si de căi navigabile, elaborată de către minister, coordonarea activitătilor care se desfăsoară în porturi si pe căile navigabile si implementarea programelor de dezvoltare a infrastructurilor de transport naval.

(2) Modul de organizare si functionare a activitătilor în porturi si pe căile navigabile, de administrare a infrastructurilor de transport naval si de desfăsurare a activitătilor de transport naval, a activitătilor conexe si a activitătilor auxiliare acestora se stabileste prin lege.

 

SECTIUNEA a 4-a

Centre de pregătire si perfectionare a personalului din domeniul transportului naval

 

Art. 11. - (1) Functia de pregătire si perfectionare a personalului care deserveste mijloacele de transport naval sau care desfăsoară activităti de transport naval, activităti conexe si activităti auxiliare acestora se asigură prin centre de pregătire si perfectionare a personalului din domeniul transportului naval, aflate în subordinea sau sub autoritatea ministerului.

(2) Regulamentul de organizare si functionare a centrelor de pregătire si perfectionare a personalului din domeniul transportului naval se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Art. 12. - (1) Centrele de pregătire si perfectionare a personalului din domeniul transportului naval, prevăzute la art. 11, îsi pot desfăsura activitatea si prin intermediul unor institutii publice, regii autonome, societăti comerciale, asociatii si fundatii acreditate de către minister, cu avizul Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului.

(2) Criteriile si conditiile de acreditare pentru unitătile prevăzute la alin. (1) se stabilesc de către minister.

Art. 13. - (1) Centrele de pregătire si perfectionare a personalului din domeniul transportului naval, prevăzute la art. 11, pot organiza si derula si alte activităti mentionate în actul normativ de înfiintare.

(2) Pentru activitătile si operatiunile specifice desfăsurate centrele de pregătire si perfectionare a personalului din domeniul transportului naval percep tarife stabilite prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului.

 

CAPITOLUL III

Activităti de transport naval

 

Art. 14. - (1) În sensul prezentei ordonante, sunt considerate activităti de transport naval:

a) transporturile publice maritime sau fluviale de persoane si/sau de mărfuri, efectuate de către persoane juridice;

b) transporturile de persoane si/sau de mărfuri în folos propriu, pe apele nationale navigabile, efectuate ca activitate accesorie unei alte activităti economice, efectuate de persoanele juridice sau fizice care le organizează, mărfurile transportate fiind proprietatea acestora sau rezultatul activitătii lor, iar persoanele transportate fiind angajatii lor;

c) transporturile de bunuri si/sau de persoane în interes personal, pe apele nationale navigabile, efectuate de persoane fizice pentru satisfacerea cerintelor proprii de transport pe apă, pentru sport sau agrement;

d) activitătile conexe activitătii de transport naval.

(2) În apele nationale se desfăsoară si activităti auxiliare activitătilor de transport naval.

(3) Ministerul stabileste activitătile de transport naval, activitătile conexe si activitătile auxiliare acestora, care sunt supuse autorizării, precum si criteriile de autorizare, cu respectarea prevederilor legale.

(4) Persoanele juridice române care au în proprietate sau operează nave fluviale care au obtinut dreptul de arborare a pavilionului român, în conformitate cu prevederile art. 45 alin. (2), si la care participarea capitalului românesc este sub 51% nu vor fi autorizate să efectueze activitătile de transport public fluvial de persoane si/sau de mărfuri prevăzute la alin. (1) lit. a).

 

CAPITOLUL IV

Mijloace de transport naval

SECTIUNEA 1

Dispozitii generale

 

Art. 15. - Toate navele, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, pe timpul cât navighează sau stationează în apele nationale navigabile ale României, sunt supuse prevederilor legislatiei nationale si ale acordurilor si conventiilor internationale la care România este parte.

Art. 16. - (1) Orice navă care navighează sau stationează în apele nationale navigabile, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, trebuie să fie conformă cu regulile de clasificare si cu regulile tehnice, precum si cu

conditiile de muncă si viată la bordul navelor, prevăzute în acordurile si conventiile internationale la care România este parte, astfel încât să nu constituie un pericol pentru siguranta navigatiei, a persoanelor si a mărfurilor transportate, precum si pentru mediu.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică si navelor care navighează sau stationează în apele nationale, altele decât cele navigabile.

(3) Normele tehnice obligatorii pentru navele sub pavilion român privind proiectarea, constructia, modificarea si repararea se aprobă de către minister. Aceste norme pot fi elaborate de organele de specialitate ale ministerului sau pot fi cele ale unor societăti de clasificare agreate de către minister.

Art. 17. - În porturile românesti transporturile maritime si fluviale internationale de mărfuri si/sau de persoane se desfăsoară cu accesul liber si nediscriminatoriu al tuturor navelor, indiferent de pavilionul pe care îl arborează.

Art. 18. - (1) Supravegherea navigatiei si controlul traficului în apele nationale navigabile si în porturi se exercită de către minister, prin Autoritatea Navală Română.

(2) Ministerul, prin Autoritatea Navală Română, îsi exercită autoritatea si asupra navelor care arborează pavilion român si navighează în marea liberă si în apele teritoriale navigabile ale altor state.

Art. 19. - (1) Reglementările, supravegherea si controlul navigatiei în apele nationale, altele decât cele navigabile, sunt de competenta consiliilor judetene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, pe teritoriul cărora se află aceste ape.

(2) Reglementările prevăzute la alin. (1), întocmite de consiliile judetene, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, se aprobă de către minister.

(3) Activitatea de supraveghere si control se organizează de consiliile judetene, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, cu avizul Autoritătii Navale Române.

Art. 20. - Ministerul urmăreste asigurarea conditiilor tehnice minime de navigatie în apele nationale navigabile si în porturi, în ceea ce priveste adâncimile, semnalizarea, manevrarea si acostarea navelor si altele asemenea.

Art. 21. - (1) Apele nationale navigabile ale României sunt formate din marea teritorială, apele interioare navigabile, radele si acvatoriile portuare, precum si din bazinele santierelor navale.

(2) Regimul si întinderea mării teritoriale si ale apelor maritime interioare se stabilesc prin lege.

(3) Apele interioare navigabile sunt constituite din:

a) fluviul Dunărea, râurile, canalele si lacurile situate în interiorul teritoriului României, pe portiunile lor navigabile;

b) apele navigabile de frontieră, de la malul românesc până la linia de frontieră;

c) apele maritime interioare.

(4) Fluviul Dunărea, râurile, canalele si lacurile situate în interiorul teritoriului României, pe portiunile lor navigabile, precum si apele navigabile de frontieră, de la malul românesc până la linia de frontieră, constituie căile navigabile interioare ale României, denumite în continuare căi navigabile. Căile navigabile, precum si administratorii acestora, din punct de vedere al navigatiei, sunt stabilite nominal si pe portiuni, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului.

(5) Acvatoriile portuare sunt constituite din totalitatea suprafetelor apelor incluse în limitele porturilor.

(6) Radele sunt suprafete de apă destinate adăpostirii sau stationării navelor si, în cazuri speciale, operării navelor si pot fi:

a) rade interioare, care fac parte din acvatoriile portuare;

b) rade exterioare, suprafete de apă în afara limitelor porturilor.

(7) Bazinele santierelor navale sunt suprafete de apă din incinta santierelor navale destinate activitătilor de constructii si reparatii de nave.

(8) Limitele acvatoriilor si radelor se stabilesc de către minister.

Art. 22. - (1) Ministerul stabileste regulile de sigurantă a navigatiei în apele nationale navigabile si în porturi.

(2) Ministerul stabileste reglementările-cadru privind regulile de navigatie pentru navele de agrement.

(3) Conducătorii navelor de agrement trebuie să posede certificate de capacitate corespunzătoare.

(4) Modelul certificatelor si conditiile de obtinere a acestora se stabilesc de către minister.

 

SECTIUNEA a 2-a

Nave

 

Art. 23. - Sunt nave, în întelesul prezentei ordonante, navele maritime si fluviale de orice tip, propulsate sau nepropulsate, care navighează la suprafată sau în imersie, destinate transportului de mărfuri si/sau de persoane, pescuitului, remorcajului sau împingerii, aparate plutitoare cum ar fi: drage, elevatoare plutitoare, macarale plutitoare, graifere plutitoare si altele asemenea, cu sau fără propulsie, precum si instalatiile plutitoare care în mod normal nu sunt destinate deplasării sau efectuării de lucrări speciale, cum ar fi: docuri plutitoare, debarcadere plutitoare, pontoane, hangare plutitoare pentru nave, platforme de foraj si altele asemenea, farurile plutitoare, ambarcatiunile mici si cele destinate activitătilor de agrement.

Art. 24. - Fac parte din navă instalatiile, masinile si motoarele care asigură propulsia navei sau produc o altă actiune mecanică, împreună cu mecanismele si mijloacele necesare transmiterii acestei actiuni, toate echipamentele necesare navigatiei, diferitelor manevre, sigurantei navei, salvării vietii umane, prevenirii poluării, comunicatiilor, igienei si exploatării potrivit destinatiei navei, precum si proviziile.

Art. 25. - (1) Conformitatea cu normele tehnice obligatorii de constructie a navelor, prevăzute la art. 16 alin. (3), si cu prevederile acordurilor si conventiilor internationale la care România este parte se dovedeste cu certificate emise de către Autoritatea Navală Română sau de către o organizatie cu care ministerul a încheiat conventii de lucru în acest sens.

(2) Orice navă care se construieste în alt stat si urmează, la finalizarea lucrărilor, să arboreze pavilionul român trebuie să fie supravegheată în timpul constructiei de către Autoritatea Navală Română sau de către o organizatie cu care ministerul a încheiat conventii de lucru în acest sens.

Art. 26. - (1) Ministerul aprobă si face publice normele tehnice nationale obligatorii de constructie a navelor.

(2) Anual ministerul aprobă si face publică lista cuprinzând societătile de clasificare ale căror norme tehnice de constructie a navelor sunt agreate de acesta.

(3) Anual ministerul aprobă si face publică lista cuprinzând organizatiile cu care a încheiat conventii de lucru pentru delegarea dreptului de emitere a certificatelor de conformitate cu prevederile conventiilor internationale la care România este parte, pentru nave si, după caz, pentru companiile care le operează.

(4) Criteriile privind alegerea organizatiilor mentionate la alin. (3) se stabilesc de către minister.

Art. 27. - Pe timpul cât navighează în apele nationale navigabile ale României, operează sau stationează în porturile românesti, nava, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, trebuie:

a) să aibă la bord toate actele, certificatele si documentele navei si ale echipajului, valabile, eliberate de autoritătile competente din statul al cărui pavilion îl arborează sau de organizatii recunoscute de respectivele autorităti;

b) să aibă la bord echipajul minim de sigurantă prevăzut în certificatul eliberat de autoritatea competentă din statul al cărui pavilion îl arborează nava.

Art. 28. - Reprezentantii Autoritătii Navale Române si ai căpităniilor de port au dreptul la vizită, la orice oră din zi sau din noapte, la bordul navelor aflate în apele nationale navigabile sau în porturile românesti, indiferent de pavilionul pe care îl arborează. Activitatea de control se desfăsoară în conformitate cu legislatia natională în vigoare si cu prevederile acordurilor si conventiilor internationale la care România este parte.

Art. 29. - Navele, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, au obligatia, atunci când se află în apele nationale navigabile ale României si în porturile românesti, să respecte dispozitiile Autoritătii Navale Române, ale căpităniilor de port si ale administratiilor portuare si/sau de căi navigabile privind intrarea/iesirea si navigatia prin acestea, stationarea si operarea în porturi.

 

SECTIUNEA a 3-a

Înscrierea navelor, constituirea, transmiterea si stingerea drepturilor reale asupra navelor

 

Art. 30. - (1) Navele care arborează pavilion român pot fi transmise în proprietatea sau folosinta altor persoane juridice ori fizice, române sau străine, în conditiile legii.

(2) Constituirea de drepturi reale asupra navelor care arborează pavilion român în favoarea unor persoane juridice ori fizice, române sau străine, este permisă în conditiile legii.

(3) Constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra navelor care arborează pavilion român se transcrie, la solicitarea persoanelor juridice sau fizice titulare ale acestor drepturi, în registrele prevăzute la art. 38, făcându-se mentiunile corespunzătoare si în actul de nationalitate.

Art. 31. - (1) Contractul de constructie al navei va fi transcris în registrul prevăzut la art. 39.

(2) În acest registru se transcriu transmiterile de proprietate, precum si, după caz, constituirile, transmiterile sau stingerile unor drepturi reale asupra navelor în constructie, la solicitarea titularilor acestor drepturi, înainte de obtinerea documentului care să ateste nationalitatea navei.

Art. 32. - (1) Orice navă care se construieste în România trebuie să aibă un proiect avizat de autoritatea competentă a statului al cărui pavilion urmează să îl arboreze sau de o organizatie recunoscută de respectiva autoritate.

(2) Persoanele juridice sau fizice care construiesc o navă în România trebuie să obtină, înaintea începerii constructiei acesteia, autorizatia de constructie, emisă de căpitănia de port în a cărei zonă de activitate se construieste nava, pe baza proiectului prevăzut la alin. (1).

(3) Autoritatea sau organizatia recunoscută, prevăzută la alin. (1), are obligatia să supravegheze executarea constructiei navei.

(4) Ridicarea sau lansarea la apă de pe cală sau doc a unei nave se poate face numai cu aprobarea si sub supravegherea căpităniei de port.

Art. 33. - (1) În perioada probelor de mars navele nou-construite în santierele navale din România arborează pavilionul român, pe baza unui permis provizoriu emis de către Autoritatea Navală Română, la solicitarea santierului naval.

(2) După preluarea de către beneficiar a navelor nouconstruite, acestea vor arbora pavilionul statului în care au fost înmatriculate si vor avea la bord documentul care atestă nationalitatea navei, emis de autoritatea competentă a statului respectiv.

(3) Navele nou-construite în România, care urmează să fie înmatriculate în alt stat, pot naviga si pe baza unui permis provizoriu de arborare a pavilionului acelui stat, emis de misiunea diplomatică pentru România a statului în care urmează să fie înmatriculată nava.

Art. 34. - (1) Până la obtinerea dreptului de arborare a pavilionului român navele nou-construite sau dobândite în afara teritoriului României de persoane juridice sau fizice române pot naviga pe baza unui permis provizoriu emis de misiunea diplomatică a României pentru statul unde se află nava.

(2) Misiunea diplomatică prevăzută la alin. (1) eliberează permisul provizoriu de arborare a pavilionului român numai dacă solicitantul face dovada că nava îndeplineste conditiile tehnice minime care să îi permită stationarea sau deplasarea în sigurantă si că nu constituie o sursă de poluare a mediului.

(3) Permisele provizorii prin care se acordă dreptul de arborare a pavilionului român, emise de misiunile diplomatice ale României conform alin. (1), pot avea o valabilitate de cel mult 180 de zile, care va putea fi prelungită numai în mod exceptional, cu acordul ministerului.

(4) Nava care navighează în baza unui permis provizoriu de arborare a pavilionului român, emis de o misiune diplomatică a României, nu poate fi utilizată în scop comercial.

Art. 35. - În scopul tinerii evidentei navele se clasifică după cum urmează:

a) nave de categoria I - navele cu propulsie proprie destinate transportului de mărfuri si/sau de persoane, remorcării sau împingerii, cu o putere mai mare de 136 kW, navele fără propulsie care au o capacitate de

încărcare mai mare de 10 tone, aparatele si instalatiile plutitoare cu un deplasament mai mare de 15 tone;

b) nave de categoria a II-a - celelalte tipuri de nave, inclusiv ambarcatiunile mici;

c) nave de agrement - velierele si iahturile, indiferent de deplasament, construite si echipate pentru călătorii de lungă durată, precum si cele destinate activitătilor sportive si de agrement.

Art. 36. - Categoriile de nave de agrement, precum si brevetul/certificatul de capacitate pe care trebuie să îl posede conducătorii acestora se stabilesc de către minister.

Art. 37. - (1) Navele, aparatele si instalatiile plutitoare cu propulsie proprie, de categoria I, se individualizează printr-un nume propus de proprietar si aprobat de Autoritatea Navală Română.

(2) Navele, aparatele si instalatiile plutitoare fără propulsie, de categoria I, se individualizează printr-un număr de înmatriculare acordat de Autoritatea Navală Română.

(3) Navele de categoria a II-a si navele de agrement se individualizează printr-un număr acordat de căpitănia portului de înmatriculare. La solicitarea proprietarului si cu acordul căpităniei portului de înmatriculare, navele de categoria a II-a si navele de agrement pot purta si un nume.

(4) Numele navei sau numărul prin care navele se individualizează se înscrie pe corpul navei, în mod vizibil, pe ambele borduri si în pupa navei si, după caz, si pe suprastructura acesteia. În pupa navei se înscrie si numele portului de înmatriculare.

(5) Numele navei sau numărul prin care nava se individualizează se înscrie si pe colacii, plutele, bărcile si salupele de salvare cu care este echipată aceasta.

Art. 38. - (1) Navele care au obtinut dreptul de arborare a pavilionului român se înregistrează în registre matricole de evidentă, după cum urmează:

a) navele de categoria I, în registrele matricole ale navelor de categoria I, tinute de către căpităniile de port stabilite de Autoritatea Navală Română;

b) navele de categoria a II-a si navele de agrement, în registrele matricole ale navelor de categoria a II-a, tinute de către căpităniile de port stabilite de Autoritatea Navală Română.

(2) După înregistrarea în registrul matricol al navelor de categoria I, o navă de categoria I se înscrie si în registrul de evidentă centralizată tinut de către Autoritatea Navală Română.

Art. 39. - Evidenta navelor în constructie se tine de către căpităniile de port în a căror zonă de activitate se află santierul naval, în registrul de evidentă a navelor în constructie.

Art. 40. - Forma si continutul registrelor matricole si ale registrelor de evidentă a navelor se aprobă de către minister, la propunerea Autoritătii Navale Române.

Art. 41. - (1) După înscrierea în registrele prevăzute la art. 38 se eliberează actul de nationalitate care atestă dreptul navei de arborare a pavilionului român.

(2) Valabilitatea actelor de nationalitate este de 5 ani si se poate prelungi pe perioade de încă 5 ani, cu conditia ca certificatele de stare tehnică să fie valabile.

(3) Forma si continutul actelor de nationalitate si ale certificatelor de stare tehnică se aprobă si se fac publice de către minister.

Art. 42. - (1) În cazul contractelor de închiriere de tip bare-boat sau leasing pentru nave care arborează pavilion român, încheiate între proprietari români si operatori români sau străini ori între operatori, operatorul care exploatează efectiv nava trebuie să solicite, cu acordul proprietarului, eliberarea unui nou act de nationalitate în care, pe lângă numele proprietarului, să fie mentionat si numele acestuia.

Noul act de nationalitate se eliberează cu conditia depunerii prealabile a actului de nationalitate initial, care se păstrează la Autoritatea Navală Română.

(2) Noul act de nationalitate, eliberat în conditiile alin. (1), este valabil pe perioada derulării contractului sau până la solicitarea în scris a proprietarului privind anularea acestuia.

(3) După expirarea sau anularea actului de nationalitate eliberat în conditiile alin. (1), acesta se depune la Autoritatea Navală Română care restituie proprietarului actul de nationalitate initial.

Art. 43. - Constituirile ori transmiterile de drepturi reale asupra navelor, precum si stingerea acestor drepturi, care nu sunt transcrise în registrele prevăzute la art. 38 si 39, nu sunt opozabile tertilor.

 

SECTIUNEA a 4-a

Nationalitatea navei si dreptul de a arbora pavilionul român

 

Art. 44. - (1) Orice navă care se află în apele nationale navigabile ale României trebuie să arboreze pavilionul statului în care este înmatriculată.

(2) Navele au nationalitatea statului în care au fost înmatriculate si al cărui pavilion sunt autorizate să îl arboreze.

Art. 45. - (1) În numele Guvernului, ministerul, prin Autoritatea Navală Română, acordă dreptul de arborare a pavilionului român si dispune suspendarea sau retragerea acestui drept.

(2) Dreptul de a arbora pavilionul român se acordă:

a) navelor maritime si fluviale proprietate a persoanelor juridice sau fizice române;

b) navelor maritime proprietate a persoanelor fizice străine cu domiciliul în România sau a filialelor din România ale persoanelor juridice străine;

c) navelor maritime sau fluviale proprietate a persoanelor juridice sau fizice străine, închiriate prin contracte de tip bare-boat ori leasing, pe perioade mai mari de un an, de persoane juridice sau fizice române.

(3) În toate cazurile prevăzute la alin. (2) trebuie să se facă dovada că navele îndeplinesc prevederile art. 25.

Art. 46. - (1) Pentru a obtine dreptul de arborare a pavilionului român, în conditiile art. 45, persoanele juridice române trebuie să prezinte certificatul de radiere a navelor sau de suspendare a dreptului de arborare a pavilionului, după caz, emis de către autoritatea competentă a statului al cărui pavilion l-au arborat anterior.

(2) Navele mentionate la alin. (1) pierd dreptul de arborare a pavilionului român la încetarea contractului de închiriere de tip bare-boat sau leasing ori la solicitarea în scris a proprietarului sau a operatorului, cu avizul proprietarului, după caz.

Art. 47. - Navele care au obtinut dreptul de arborare a pavilionului român sunt de nationalitate română si nu au dreptul să arboreze pavilionul altui stat.

Art. 48. - (1) Navele autorizate să arboreze pavilionul român au dreptul să navigheze numai dacă au la bord următoarele documente:

a) documentele care atestă dreptul de a arbora acest pavilion;

b) certificatul de conformitate cu normele tehnice obligatorii;

c) certificatele care să ateste conformitatea cu prevederile acordurilor si conventiilor internationale la care România este parte.

(2) Navele care arborează pavilionul român trebuie să tină un jurnal de bord si, după caz, alte jurnale stabilite de către minister.

Art. 49. - Dreptul de a arbora pavilionul român se suspendă la solicitarea proprietarului navei, care are obligatia să predea Autoritătii Navale Române actul de nationalitate a navei.

Art. 50. - Dreptul de a arbora pavilionul român se poate retrage:

a) la solicitarea proprietarului navei;

b) dacă nu mai sunt îndeplinite conditiile prevăzute la art. 45 alin. (2).

Art. 51. - Procedurile privind obtinerea dreptului de a arbora pavilionul român, înmatricularea, luarea si scoaterea din evidentă a navelor, transcrierea drepturilor reale asupra navelor se aprobă de către minister, la propunerea Autoritătii Navale Române, si se fac publice de către acesta.

 

CAPITOLUL V

Personalul navigant si echipajul navelor

SECTIUNEA 1

Personalul navigant. Echipajul navelor

 

Art. 52. - (1) Personalul navigant român este constituit din totalitatea persoanelor care au cetătenie română si care posedă un brevet sau un certificat de capacitate, obtinut în conformitate cu prevederile legale si care dă dreptul acestora să îndeplinească functii la bordul navelor.

(2) Evidenta personalului navigant român se tine de către Autoritatea Navală Română, prin căpităniile de port, în registrele de evidentă a personalului navigant.

(3) Forma si continutul registrului de evidentă a personalului navigant român se aprobă de către minister, la propunerea Autoritătii Navale Române.

Art. 53. - (1) Orice navă care arborează pavilionul român este deservită de un echipaj care asigură operarea navei în conditii de sigurantă si de protectie a mediului si îndeplineste alte activităti la bordul navei.

(2) Echipajul este format din personal navigant si personal auxiliar, iar componenta acestuia este stabilită conform tipului si destinatiei navei.

Art. 54. - (1) În cadrul echipajului functiile la bordul navelor care arborează pavilionul român pot fi îndeplinite numai de personalul navigant care posedă brevete sau certificate de capacitate corespunzătoare, după caz.

(2) Personalul auxiliar efectuează activităti la bordul navelor, pentru care nu se eliberează brevete sau certificate de capacitate.

(3) Toti membrii echipajului trebuie să facă dovada că au vârsta minimă necesară si că îndeplinesc conditiile de sănătate prevăzute în reglementările nationale si în acordurile si conventiile internationale la care România este parte.

Art. 55. - (1) Fiecare membru al echipajului trebuie să posede în mod obligatoriu, ca document de identitate, un carnet de marinar.

(2) Carnetul de marinar se eliberează, în numele Guvernului, de către minister, prin Autoritatea Navală Română.

(3) Forma si continutul carnetului de marinar se aprobă de către minister, la propunerea Autoritătii Navale Române.

Art. 56. - (1) Personalul de specialitate al santierelor, care participă la efectuarea probelor de mars ale navelor nou-construite sau iesite din reparatii, va fi ambarcat pe perioada probelor fără să posede un carnet de marinar.

(2) Căpitănia de port stabileste echipajul minim de sigurantă care trebuie să fie ambarcat pe aceste nave, pe perioada probelor de mars.

Art. 57. - La bordul navelor care arborează pavilionul român, în afara echipajului, pot fi îmbarcate si alte persoane, în limita mijloacelor de salvare existente la bord, cu acordul si pe răspunderea proprietarului/operatorului navei si cu aprobarea căpităniei portului de îmbarcare. Aceste persoane nu sunt obligate să posede carnet de marinar.

Art. 58. - (1) Din punct de vedere al activitătii desfăsurate personalul navigant este format din următoarele categorii:

a) personal de punte;

b) personal de masini;

c) personal de radiocomunicatii.

(2) Din punct de vedere al calificării personalul navigant este format din următoarele categorii:

a) personal navigant posesor de brevete, respectiv personalul prevăzut la art. 59 lit. a)-f);

b) personal navigant posesor de certificate de capacitate, respectiv personalul prevăzut la art. 59 lit. g).

(3) Personalul auxiliar poate fi format din următoarele categorii:

a) personal medico-sanitar;

b) personal sanitar-veterinar;

c) personal de pescuit si de prelucrare a pestelui;

d) personal tehnologic;

e) personal administrativ;

f) personal pentru alte activităti la bordul navei.

Art. 59. - Ierarhia functiilor, în cadrul echipajului navei, este:

a) comandant;

b) secund;

c) ofiteri de punte;

d) sef mecanic;

e) ofiteri mecanici;

f) alti ofiteri;

g) personal cu certificat de capacitate: sef echipaj, fitter, timonier, conducător de salupă, ajutor mecanic, electrician, pompagiu, fochist, motorist, marinar;

h) personal auxiliar.

Art. 60. - Regulamentul-cadru privind serviciul la bordul navelor care arborează pavilionul român se aprobă de către minister, la propunerea Autoritătii Navale Române.

Art. 61. - (1) Orice navă care arborează pavilionul român trebuie să aibă la bord, indiferent de situatia în care se află, un echipaj minim de sigurantă.

(2) Echipajul minim de sigurantă se stabileste în functie de tipul si destinatia navei, de mărimea acesteia, de numărul de nave din convoi, de gradul de automatizare al navei, precum si de situatia în care se află nava: în mars, în stationare, în reparatii, în conservare sau în iernatic.

(3) Echipajul minim de sigurantă asigură conducerea navei în sigurantă în timpul navigatiei si al manevrelor, paza si siguranta navei în stationare, vitalitatea navei, prevenirea si stingerea incendiilor la bord, prevenirea poluării mediului, exploatarea în sigurantă a instalatiilor si a echipamentelor de propulsie, guvernare, manevră, navigatie si telecomunicatii.

(4) Autoritatea Navală Română stabileste echipajul minim de sigurantă, precum si functiile acestuia, pentru fiecare categorie de navă, si eliberează un certificat privind echipajul minim de sigurantă. Autoritatea Navală Română stabileste conditiile de eliberare si perioada de valabilitate a acestuia.

Art. 62. - (1) Brevetele sau certificatele de capacitate se obtin după promovarea unui examen sustinut în fata unei comisii stabilite de Autoritatea Navală Română sau, după caz, prin echivalare, la cerere.

(2) Brevetele sau certificatele de capacitate se eliberează de către Autoritatea Navală Română, în numele ministerului.

Art. 63. - Conditiile de obtinere, reconfirmare, suspendare sau anulare a brevetelor si a certificatelor de capacitate, nomenclatorul, forma si continutul acestora, precum si functiile care pot fi îndeplinite la bordul navelor de posesorii brevetelor si ai certificatelor de capacitate se aprobă de către minister, la propunerea Autoritătii Navale Române.

Art. 64. - (1) Pentru participarea la examenul prevăzut la art. 62 alin. (1) personalul navigant trebuie să facă dovada că a absolvit cursurile de pregătire si perfectionare organizate în conformitate cu reglementările nationale si acordurile si conventiile internationale la care România este parte.

(2) Durata si continutul cursurilor de pregătire si perfectionare se aprobă de către minister, la propunerea Autoritătii Navale Române.

Art. 65. - Pentru a putea îndeplini o functie la bordul navei personalul navigant si personalul auxiliar trebuie să facă dovada că au absolvit cursurile de pregătire si perfectionare organizate în conformitate cu reglementările nationale si acordurile si conventiile internationale la care România este parte.

Art. 66. - Pentru activitătile sportive, de agrement sau transport în interes personal Autoritatea Navală Română va stabili portiunile din apele nationale navigabile si categoriile de nave cu care si unde se desfăsoară aceste activităti pentru care sunt necesare certificate de capacitate, precum si conditiile si cursurile obligatorii pentru obtinerea acestora.

Art. 67. - (1) Personalul navigant care face parte din echipajul navelor care arborează pavilion român trebuie să aibă cetătenie română.

(2) Personalul navigant prevăzut la alin. (1) poate fi si de altă cetătenie decât cea română, cu exceptia comandantului, a secundului si a sefului mecanic, cu aprobarea Autoritătii Navale Române si numai dacă brevetele sau certificatele de capacitate ale acestora sunt recunoscute de către Autoritatea Navală Română.

(3) În situatii exceptionale, pentru o perioadă limitată de timp, cu aprobarea Autoritătii Navale Române sau dacă prin acordurile internationale la care România este parte se prevede astfel, la bordul unei nave care arborează pavilionul român pot fi angajate pe functiile de comandant, secund sau de sef mecanic si persoane care nu sunt de cetătenie română, cu conditia ca brevetele acestora să fie recunoscute de către Autoritatea Navală Română.

(4) Toate persoanele care fac parte din echipajul unei nave care arborează pavilionul român, dar nu sunt de cetătenie română, beneficiază de aceleasi drepturi si au aceleasi obligatii ca si membrii echipajului de cetătenie română.

Art. 68. - (1) Personalul navigant român se poate ambarca si pe nave care arborează pavilionul altor state, pe cont propriu sau prin intermediul agentiilor de personal navigant.

(2) Agentiile de personal navigant, persoane juridice române, prevăzute la alin. (1), pentru a fi autorizate în conditiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, au următoarele obligatii:

a) să respecte prevederile conventiilor internationale la care România este parte, referitoare la echipaje;

b) să constituie garantia stabilită pentru a asigura cheltuielile de repatriere a membrilor echipajului, în cazul în care proprietarul sau operatorul navei nu îsi îndeplineste această obligatie.

(3) Personalul navigant român care a fost ambarcat pe nave care arborează pavilion străin, în conformitate cu prevederile alin. (1), pentru a i se lua în considerare stagiul de ambarcare, trebuie să prezinte la căpitănia de port la care este înregistrat copie de pe contractele individuale de ambarcare si adeverintele privind perioadele de ambarcare, eliberate de la nave.

(4) În cazul nerespectării prevederilor alin. (3) perioadele de ambarcare efectuate nu se vor lua în considerare la calculul stagiului în vederea înscrierii la examenele pentru obtinerea de brevete sau certificate de capacitate sau la reconfirmarea acestora si nici pentru stabilirea unor drepturi conform prevederilor legale.

 

SECTIUNEA a 2-a

Drepturile si obligatiile echipajului

 

Art. 69. - Raporturile de muncă ale membrilor echipajelor navelor care arborează pavilionul român cu angajatorii lor se stabilesc pe baza prevederilor legislatiei nationale, ale acordurilor si ale conventiilor internationale la care România este parte, precum si pe baza contractelor colective de muncă si a celor individuale de ambarcare.

Art. 70. - Timpul de lucru si cel de odihnă, precum si drepturile si conditiile de muncă si viată ce trebuie asigurate la bordul navelor care arborează pavilionul român se stabilesc de către minister, în conformitate cu legislatia muncii, cu acordurile si conventiile internationale la care România este parte.

Art. 71. - (1) Pe perioada în care se află ambarcat personalul care formează echipajul navei are dreptul la cazare gratuită pe navă, la hrană sau la alocatie zilnică de hrană, care se acordă în cuantumul si în conditiile stabilite prin contractul colectiv de muncă si/sau prin contractul individual de ambarcare, pentru societătile comerciale, sau prin hotărâre a Guvernului, pentru institutiile publice sau regiile autonome. Cheltuielile pentru hrană sau alocatia zilnică de hrană se suportă de angajator din cheltuielile de exploatare, sunt deductibile fiscal si nu se includ în veniturile salariale supuse impozitării.

(2) În cazul în care o navă care arborează pavilionul român efectuează voiaj international, membrii echipajului au dreptul la o diurnă în valută pe perioada voiajului, din care se retine contravaloarea hranei asigurate la bord. Nivelul diurnei si moneda în care se plăteste, precum si nivelul contravalorii hranei se stabilesc prin contractul colectiv de muncă si prin contractul individual de ambarcare, în cazul societătilor comerciale, sau prin hotărâre a Guvernului, în cazul institutiilor publice sau al regiilor autonome.

(3) Proprietarii sau operatorii navelor care arborează pavilionul român au obligatia de a respecta prevederile acordurilor si conventiilor internationale la care România este parte, referitoare la echipajele navelor.

(4) Pentru echipamentul propriu pierdut sau distrus în timpul ambarcării, din cauza serviciului sau a unui eveniment de navigatie si fără culpa sa, echipajul are dreptul la o despăgubire al cărei cuantum este stabilit prin contractul colectiv de muncă si/sau prin contractul individual de ambarcare.

Art. 72. - Comandantul exercită comanda pe navă si în acest scop este învestit cu autoritate asupra tuturor persoanelor ambarcate pe navă si îndeplineste atributiile ce îi revin potrivit prevederilor legislatiei nationale si acordurilor si conventiilor internationale la care România este parte.

Art. 73. - (1) În cazul în care comandantul, indiferent din ce motiv, se află în imposibilitatea de a exercita comanda navei, aceasta trece asupra secundului si apoi asupra ofiterilor de punte, după caz, în ordinea ierarhică stabilită prin Regulamentul privind serviciul la bordul navelor.

(2) Fiecare preluare de comandă se înscrie în jurnalul de bord al navei, mentionându-se circumstantele care au determinat-o.

Art. 74. - (1) Comandantul este responsabil de starea de navigabilitate a navei, de mentinerea la bord a conditiilor pentru navigatia în sigurantă si de protectie a mediului, a conditiilor de muncă si viată a echipajului navei.

(2) Înaintea începerii oricărui voiaj, precum si în timpul acestuia comandantul trebuie să se asigure că nava îndeplineste conditiile prevăzute la alin. (1), în caz contrar acesta trebuind să informeze proprietarul sau, după caz, operatorul navei, pentru remedierea situatiei.

Art. 75. - În cazul în care nava se află în pericol, comandantul trebuie să actioneze pentru a salva persoanele care se află la bord, pentru a proteja nava si încărcătura si pentru a păstra în sigurantă jurnalul de bord si celelalte documente ale navei, si nu va părăsi nava, cu exceptia cazului când nu mai există sanse reale de salvare a navei.

Art. 76. - (1) În cazul în care o navă care arborează pavilionul român este arestată, retinută sau sechestrată de autoritătile dintr-un alt stat, comandantul va informa imediat cea mai apropiată misiune diplomatică a României si Autoritatea Navală Română.

(2) În acelasi mod trebuie să actioneze comandantul si în situatia în care a fost revocată măsura arestării, retinerii sau sechestrării.

Art. 77. - (1) Comandantul navei, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, atunci când nava se află în stationare sau navighează în apele nationale navigabile ale României, navighează în apele interioare nationale navigabile ale altor state sau în marea liberă si urmează să facă escală într-un port românesc, este obligat să întocmească un raport scris despre orice eveniment petrecut pe navă, precum: abordaj, avarie, poluare, incendiu, înec, acte de indisciplină sau revoltă la bord si altele asemenea.

(2) Comandantul este obligat să depună raportul asupra evenimentelor prevăzute la alin. (1), după cum urmează:

a) la căpitănia de port în a cărei zonă de activitate se afla nava în momentul producerii incidentului;

b) la căpitănia primului port românesc în care va sosi nava, dacă în momentul evenimentului nava se afla în mars în apele nationale navigabile ale României, în marea liberă sau dacă evenimentul s-a produs pe căile navigabile interioare între ultimul port străin si primul port din apele nationale ale României.

Art. 78. - În cazul în care navele care arborează pavilionul român se află în afara apelor nationale navigabile ale României, raportul comandantului privind evenimentele prevăzute la art. 77 alin. (1) se depune după cum urmează:

a) la autoritatea locală competentă în domeniul navigatiei, dacă evenimentul s-a produs în apele apartinând unui alt stat, fie că nava se afla în mars, fie că se afla în stationare; raportul va fi trimis si la misiunea diplomatică a României în acel stat;

b) la autoritatea locală competentă în domeniul navigatiei din primul port de escală a navei, dacă evenimentul s-a produs în marea liberă; raportul va fi trimis si la misiunea diplomatică a României în statul în care se află portul de escală.

Art. 79. - (1) În cazurile prevăzute la art. 77 si 78 raportul se depune în termen de 24 de ore de la sosirea navei în port sau de la producerea evenimentului, dacă evenimentul s-a produs pe timpul stationării navei în port.

(2) Dacă raportul se depune după acest termen, comandantul devine răspunzător de eventuala disparitie a probelor sau de imposibilitatea conservării lor, precum si de consecintele acestora.

(3) În cazul în care evenimentul se produce în timpul operatiunilor de încărcare/descărcare, comandantul este obligat să anunte despre producerea evenimentului, în afară de căpitănia de port, si pe operatorul portuar.

Art. 80. - Prin raport al comandantului se întelege inclusiv protestul sau reclamatia pe care o face comandantul navei în cazul tuturor evenimentelor prevăzute la art. 77 alin. (1).

Art. 81. - (1) În situatii deosebite comandantul are dreptul de a impune măsuri exceptionale la bordul navei, în functie de gravitatea situatiei.

(2) Comandantul are dreptul să izoleze orice persoană aflată la bord, dacă actiunile acesteia, chiar dacă nu întrunesc elementele constitutive ale unei infractiuni, pun în pericol siguranta navei, a persoanelor sau a lucrurilor aflate pe navă.

Art. 82. - (1) Comandantul are obligatia de a face cercetările care se impun în cazul în care la bordul navei sunt descoperite elemente ale unei infractiuni prevăzute de legislatia română, să acorde persoanei acuzate dreptul la apărare, să o protejeze pe ea si proprietătile ei, să o retină în conditii normale de viată la bord si să o predea autoritătilor competente din primul port de escală, împreună cu documentele întocmite în timpul cercetării.

(2) Comandantul are obligatia de a consemna în jurnalul de bord al navei evenimentele prevăzute la alin. (1) si să informeze în scris misiunea diplomatică a României în statul în al cărui port face escală nava.

Art. 83. - Comandantul are obligatia de a înregistra în jurnalul de bord nasterile, căsătoriile si decesele care au loc la bordul navei si are dreptul si obligatia de a certifica testamentul unei persoane aflate la bord, când nava se află în mars. Certificarea acordată de comandant este echivalentă cu certificarea acordată de un notar public.

 

CAPITOLUL VI

Activităti efectuate cu mijloacele de transport naval

SECTIUNEA 1

Activităti care se efectuează cu nave care arborează pavilion român

 

Art. 84. - (1) În apele nationale navigabile ale României următoarele activităti se efectuează folosindu-se numai nave care arborează pavilionul român:

a) remorcajul de manevră al navelor maritime în porturi;

b) remorcajul de manevră al navelor fluviale în porturi;

c) transportul navelor cu remorchere/împingătoare între porturile românesti;

d) transportul pilotilor care asigură pilotajul la intrarea si iesirea din porturi, în interiorul acestora si pe căile navigabile;

e) cabotajul, respectiv transportul de mărfuri, postă si pasageri, efectuat prin îmbarcarea dintr-un punct situat pe teritoriul României si având ca destinatie un alt punct situat pe acelasi teritoriu;

f) asistenta si salvarea în apele nationale navigabile a persoanelor, navelor si aeronavelor, precum si a încărcăturii acestora;

g) scoaterea navelor scufundate, a epavelor si a încărcăturii acestora, aflate în apele nationale navigabile; h) pescuitul;

i) serviciile de interes local pentru desfăsurarea activitătii organelor administratiei publice centrale si ale administratiei publice locale, precum si altele asemenea;

j) lucrările pentru realizarea si continuarea constructiilor hidrotehnice si pentru asigurarea conditiilor tehnice privind siguranta navigatiei;

k) explorarea si exploatarea mării sau a fundului mării, în conditiile legii.

(2) Ministerul poate autoriza ca activitătile prevăzute la alin. (1) lit. a), c), d), e), f), g), i) si j) să se execute si cu utilizarea unor nave care arborează pavilionul altor state, dacă navele care arborează pavilionul român nu sunt disponibile, dacă nu există nave care arborează pavilion român specializate sau dacă caracteristicile tehnice ale celor disponibile nu permit efectuarea acestor activităti la parametri corespunzători solicitărilor.

(3) Activitătile prevăzute la alin. (1) lit. h) si k) se pot efectua cu nave care arborează pavilionul altor state, numai cu aprobarea autoritătilor competente pentru domeniile de activitate respective.

(4) Dacă în acordurile sau în conventiile internationale la care România este parte se prevede în mod expres, activitătile prevăzute la alin. (1) se pot efectua si cu nave care arborează pavilionul statelor care sunt părti la respectivele acorduri sau conventii.

Art. 85. - În cazul navelor care arborează pavilion străin, activitatea prevăzută la art. 84 alin. (1) lit. b) se efectuează după cum urmează:

a) cu remorcherele si împingătoarele administratiei portului respectiv;

b) cu alte remorchere si împingătoare care arborează pavilionul român, dacă administratia portului nu poate pune la dispozitie astfel de nave de manevră;

c) prin exceptie de la prevederile lit. a) si b), activitatea prevăzută la art. 84 alin. (1) lit. b) se poate efectua si cu remorchere si împingătoare care arborează pavilionul altui stat, dacă nu sunt disponibile nave de manevre care arborează pavilionul român si cu aprobarea căpităniei de port.

 

SECTIUNEA a 2-a

Obligatia de asistentă si salvare

 

Art. 86. - Asistenta si salvarea navelor aflate în pericol pe mare sau în apele nationale navigabile, a bunurilor, a încărcăturii si a persoanelor aflate la bordul acestora sunt reglementate prin prevederile legislatiei nationale si ale acordurilor si conventiilor internationale la care România este parte.

Art. 87. - În cazul în care comandantul unei nave care arborează pavilionul român primeste un mesaj care indică faptul că o navă se află în pericol, este obligat ca, în măsura în care nu îsi pune în primejdie nava, echipajul, pasagerii si/sau încărcătura, să se deplaseze cu toată viteza posibilă în respectivele circumstante către acea navă pentru a-i acorda asistenta necesară si pentru a salva persoanele aflate în pericol la bordul acelei nave.

Art. 88. - Comandantul de navă este obligat a acorda, după abordaj, asistentă celeilalte nave, echipajului si pasagerilor acesteia si, în măsura posibilului, a indica celeilalte nave numele propriei sale nave, portul său de înmatriculare si portul cel mai apropiat la care va ajunge.

Art. 89. - (1) Comandantul nu mai are obligatia de asistentă si salvare în cazul în care comandantul navei aflate în pericol refuză expres ajutorul, precum si atunci când s-a primit informatia că ajutorul nu mai este necesar.

(2) Motivele de neacordare a ajutorului prevăzut la alin. (1) se vor consemna în jurnalul de bord.

Art. 90. - (1) Asistenta si salvarea navei, a încărcăturii si/sau a bunurilor aflate pe aceasta se fac potrivit întelegerii cu comandantul navei sau cu proprietarul ori cu operatorul acesteia. Întelegerea poate fi scrisă sau transmisă prin orice mijloc de comunicatie si consemnată în jurnalul de bord.

(2) În cazul în care nava în pericol se află în apele nationale navigabile si comandantul, proprietarul sau operatorul acesteia întârzie nejustificat încheierea unei întelegeri pentru asistentă sau salvare si căpitănia de port, în a cărei zonă de activitate se află nava în pericol, consideră că respectiva navă constituie un pericol real pentru siguranta navigatiei, pentru mediu sau pentru populatia din împrejurimi, aceasta poate ordona interventia pentru salvare institutiilor specializate sau altor nave disponibile.

(3) Pentru cazul prevăzut la alin. (2) proprietarul sau operatorul navei ori, după caz, proprietarul mărfii salvate va suporta cheltuielile ocazionate de interventia ordonată de căpitănia de port.

(4) Ordinele căpităniei de port, prevăzute la alin. (2), sunt obligatorii pentru toate navele, indiferent de pavilionul pe care îl arborează.

(5) În cazul prevăzut la alin. (2) căpitănia de port are obligatia să întocmească un document care trebuie să cuprindă: situatia de pericol în care se afla nava, confirmarea operatiunilor de salvare ordonate de ea, numele navelor si ale persoanelor care au participat la solicitarea sa, precum si calculul cheltuielilor justificate de participarea la salvare. Acest document, aprobat de Autoritatea Navală Română, constituie titlu executoriu pentru recompensa de salvare cuvenită fiecărui participant, persoană juridică.

Art. 91. - (1) În toate cazurile de sinistru, calamitate, de pericol, poluare si altele asemenea sau de interes general, apărute pe mare, în apele nationale navigabile sau în porturi, căpitănia de port în a cărei zonă de activitate se petrec acestea coordonează toate activitătile de salvare si de limitare a efectelor acestora.

(2) În situatiile prevăzute la alin. (1) căpitănia de port poate cere concursul navelor si al echipajelor aflate în port sau în apropiere, precum si al oricărei persoane care desfăsoară o activitate de transport naval, acestea fiind obligate să acorde sprijinul solicitat si să respecte ordinele date de căpitănia de port.

Art. 92. - (1) Prevederile art. 86, 87, 89-91 se aplică în mod corespunzător si în cazul în care pe mare sau în apele nationale navigabile se află în pericol aeronave ori persoane aflate sau căzute de la bordul acestora.

(2) În caz de imposibilitate sau dacă, în circumstantele speciale în care s-ar afla, comandantul consideră că nu este rational si nici necesar să acorde ajutorul său, el este obligat să înscrie în jurnalul de bord motivul pentru care nu poate să facă aceasta.

Art. 93. - (1) Documentele de confirmare a operatiunilor de salvare a navelor si/sau de limitare a efectelor cazurilor prevăzute la art. 90 alin. (2), aflate în pericol pe mare, în apele nationale navigabile sau în porturile românesti, întocmite de căpitănia de port si însotite de calculele justificative privind cheltuielile ocazionate de efectuarea acestor operatiuni, precum si cele privind paza si administrarea bunurilor salvate constituie titlu executoriu.

(2) Executarea titlului prevăzut la alin. (1), de către unitatea creditoare, se face cu prioritate înaintea oricărei alte creante.

Art. 94. - (1) În cazul în care pe mare, în apele nationale navigabile sau în porturile românesti a avut loc sinistrul sau salvarea unei nave care arborează pavilion străin, Autoritatea Navală Română are obligatia să informeze imediat oficiul consular al statului al cărui pavilion îl arborează nava.

(2) În cazul sinistrului unei nave care arborează pavilionul unui stat cu care statul român a încheiat acorduri internationale, se vor aplica dipspozitiile din aceste acorduri privind termenele, conditiile de informare si relatiile cu oficiul consular al statului respectiv.

Art. 95. - Asistenta si salvarea navelor remorcate sau împinse ori a încărcăturii acestora de către nava care le remorchează sau le împinge dau dreptul salvatorilor la recompensă numai în cazurile în care evenimentul nu s-a produs din culpa echipajului remorcherului sau al împingătorului, dacă acesta a prestat servicii exceptionale care nu pot fi considerate ca efectuate în îndeplinirea contractului de remorcare.

Art. 96. - (1) Comandantul si ceilalti membri ai echipajelor navelor care au participat la operatiunile de asistentă si salvare, precum si angajatii apartinând unitătilor de pe uscat participante, care au contribuit efectiv la organizarea si la efectuarea operatiunilor de asistentă si salvare, sunt îndreptătiti să primească o parte din recompensa de salvare. Acestia sunt îndreptătiti să primească o parte din recompensa de salvare si în cazul în care operatiunile de asistentă si salvare au avut loc între nave apartinând aceleiasi persoane juridice sau fizice.

(2) Personalul din cadrul Autoritătii Navale Române si personalul operativ din cadrul căpităniilor de port, care coordonează si participă direct la operatiunile de salvare, au dreptul la o primă de salvare în cuantum de 5% din valoarea netă a recompensei de salvare, pe care beneficiarii recompensei de salvare au obligatia să o plătească.

Art. 97. - (1) Activitatea de căutare si salvare a vietii omenesti pe mare si în apele nationale navigabile se organizează de către minister, în conformitate cu acordurile si conventiile internationale la care România este parte.

(2) Activitatea de căutare si salvare a vietii omenesti, prevăzută la alin. (1), se efectuează în mod gratuit de statul român, în conformitate cu prevederile acordurilor si conventiilor internationale la care România este parte, pentru orice persoană, indiferent de nationalitatea acesteia.

(3) Centrul de coordonare a activitătii de căutare si salvare a vietii omenesti pe mare se organizează si functionează în cadrul Autoritătii Navale Române.

(4) Fondurile necesare pentru achizitionarea si întretinerea navelor, a echipamentelor si a instalatiilor utilizate la căutarea si salvarea vietii omenesti de către institutiile publice, regiile autonome sau companiile nationale aflate sub autoritatea ori în subordinea ministerului, după caz, se asigură din alocatii de la bugetul de stat pentru cheltuieli de capital, în limita sumelor prevăzute cu această destinatie în bugetul ministerului.

Art. 98. - Îndeplinirea obligatiilor ce revin statului din prevederile conventiilor internationale privind prevenirea poluării apelor de către navele aflate în apele nationale navigabile si coordonarea actiunilor de depoluare se asigură de către minister, prin institutiile aflate în subordinea sau sub autoritatea sa, prin delegare de competentă.

Art. 99. - (1) Coordonarea activitătilor de prevenire a poluării apelor de către navele aflate în apele nationale navigabile si de interventie pentru depoluare se deleagă Autoritătii Navale Române.

(2) În cadrul Autoritătii Navale Române se organizează si functionează Centrul de coordonare a activitătilor de prevenire a poluării apelor de către navele aflate în apele nationale navigabile si de interventie pentru depoluare.

Art. 100. - Activitatea de interventie în caz de poluare a apelor nationale navigabile de către nave se efectuează de agenti economici care detin mijloacele necesare, la solicitarea Autoritătii Navale Române.

Art. 101. - Poluatorul are obligatia de a suporta cheltuielile ocazionate de interventia pentru depoluarea apelor nationale navigabile, limitarea si îndepărtarea consecintelor poluării, în cazul poluării acestora de către nave.

 

SECTIUNEA a 3-a

Scoaterea navelor scufundate sau esuate în apele nationale navigabile. Regimul bunurilor găsite

 

Art. 102. - Navele esuate, scufundate, părăsite sau abandonate în apele nationale navigabile reprezintă un pericol pentru siguranta navigatiei.

Art. 103. - (1) Dacă o navă esuează sau se scufundă în apele nationale navigabile, proprietarul sau operatorul navei are obligatia de a dezesua sau de a ranflua nava si de a curăta albia. Căpitănia de port în a cărei zonă de activitate s-a produs evenimentul va notifica, în scris, proprietarului sau operatorului navei termenul limită de începere a acestor operatiuni.

(2) În functie de situatia concretă acest termen va fi cuprins între 10 si 60 de zile de la data notificării.

(3) În caz de neîndeplinire a obligatiei prevăzute la alin. (1) de către proprietar sau operator, căpitănia de port va solicita administratiei portuare si/sau de căi navigabile a zonei respective să efectueze aceste operatiuni în contul si pe cheltuiala propietarului sau operatorului navei, direct sau prin intermediul unui agent economic specializat.

Art. 104. - Prevederile art. 103 se aplică si în cazul mărfurilor sau al altor bunuri scufundate în apele nationale navigabile.

Art. 105. - (1) În situatiile prevăzute la art. 103 alin. (3) si la art. 104, administratia portuară si/sau de căi navigabile a zonei respective este îndreptătită să vândă, în conditiile legii, cu avizul căpităniei de port, bunurile ce nu se pot păstra sau a căror conservare necesită o cheltuială mai mare decât valoarea lor.

(2) Sumele obtinute prin vânzare vor fi păstrate de către administratia portuară si/sau de căi navigabile respectivă si vor sta la dipsozitia celor care fac dovada că au fost proprietarii acelor bunuri, mai putin sumele care reprezintă cheltuielile de scoatere la suprafată, precum si cele privind valorificarea acestora.

Art. 106. - (1) După terminarea operatiunilor de scoatere a navei si a încărcăturii căpitănia de port în a cărei zonă de activitate s-a întâmplat sinistrul va face publicitate pentru înstiintarea persoanelor interesate, invitându-le să dovedească drepturile ce le au asupra bunurilor salvate.

Înstiintarea se va face prin publicarea anuntului într-un ziar local, într-unul national si, după caz, într-unul de circulatie internatională, precum si prin mijloace electronice si afisarea la sediul căpităniei de port.

(2) Dacă în termen de 90 de zile de la data înstiintării cei interesati nu se prezintă pentru a-si lua în primire bunurile salvate, administratia portuară si/sau de căi navigabile a zonei respective va proceda la vânzarea acestora, în conditiile legii. Sumele rezultate din vânzare sunt utilizate de aceasta pentru acoperirea cheltuielilor efectuate cu ocazia operatiunilor de ranfluare a navei, a cheltuielilor si a primei de salvare, după caz, a plătii taxelor si a altor plăti către bugetul de stat, precum si a altor cheltuieli generate de îndeplinirea procedurilor prevăzute în acest capitol.

Suma rămasă este consemnată de căpitănia de port si este păstrată într-un cont disctinct de către administratia portuară si/sau de căi navigabile a zonei respective.

(3) Dacă până la împlinirea unui an de la data consemnării sumei rămase, conform alin. (2), cei interesati nu si-au valorificat drepturile sau dacă pretentiile formulate înăuntrul aceluiasi termen în fata organelor de jurisdictie au fost respinse prin hotărâre definitivă si irevocabilă, atunci suma consemnată se face venit la bugetul de stat.

Art. 107. - (1) În cazul în care căpitănia de port consideră că esuarea sau scufundarea unei nave în apele nationale navigabile constituie un pericol iminent pentru navigatie, aceasta va notifica, în scris, proprietarului sau operatorului navei să procedeze în maximum 24 de ore de la notificare la începerea operatiunilor de scoatere a navei si la curătarea fundului albiei.

(2) În cazul în care propietarul sau operatorul navei nu începe aceste operatiuni în termenul prevăzut la alin. (1), căpitănia de port va proceda în conformitate cu prevederile art. 103 alin. (3).

(3) În situatii exceptionale, în care pericolul de navigatie sau poluare determină actiunea imediată, căpitănia de port dispune administratiei portuare si/sau de căi navigabile a zonei respective efectuarea operatiunilor, fără notificarea scrisă prevăzută la alin. (1).

Art. 108. - (1) Dacă proprietarul sau operatorul navei nu restituie cheltuielile ocazionate de operatiunile de dezesuare sau ranfluare si de curătare a albiei, nava si toate bunurile recuperate, rămase în custodia administratiei portuare si/sau de căi navigabile a zonei respective, vor fi vândute de către aceasta, în conformitate cu prevederile legale.

(2) Sumele obtinute din vânzare vor fi utilizate pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de operatiunile de dezesuare sau ranfluare si de limitare si îndepărtare a consecintelor, precum si de curătare a albiei, plata creantelor către căpitănia de port si administratia portuară si/sau de căi navigabile care grevează nava, eventuala diferentă rămânând la dispozitia proprietarului sau a operatorului navei.

(3) În cazul în care cheltuielile prevăzute la alin. (2) depăsesc suma obtinută prin vânzare, proprietarul/operatorul navei sau reprezentantii acestora rămân obligati la plata diferentei.

Art. 109. - (1) Documentele de confirmare a operatiunilor de scoatere a epavelor, de ranfluare a navelor scufundate sau esuate, de scoatere a bunurilor scufundate, de curătare a albiei, precum si de limitare si îndepărtare a consecintelor, întocmite de căpitănia de port si însotite de calculele justificative privind cheltuielile ocazionate de efectuarea acestor operatiuni, precum si cele privind paza si administrarea bunurilor salvate constituie titlu executoriu.

(2) Executarea titlului prevăzut la alin. (1) de către unitatea creditoare se face cu prioritate înaintea oricărei alte creante.

 

SECTIUNEA a 4-a

Pilotajul navelor maritime

 

Art. 110. - Pilotajul navelor maritime în porturi si pe căi navigabile este serviciu de sigurantă de interes national si se efectuează sub controlul statului pentru toate navele, indiferent de pavilionul pe care acestea îl arborează, în mod nediscriminatoriu privind durata, calitatea si tarifele practicate.

Art. 111. - Prin serviciul de pilotaj se asigură desfăsurarea în conditii de sigurantă a navigatiei navelor în porturi si pe căi navigabile, prin intermediul unei persoane calificate si autorizate în acest sens, denumită în continuare pilot, si al unor mijloace specializate.

Art. 112. - (1) Pilotul nu face parte din echipajul navei si nu se substituie comandantului, căruia îi revine întreaga responsabilitate privind navigatia si manevrele efectuate de nava aflată sub comanda sa.

(2) Dacă informatiile furnizate de pilot au fost eronate ori au fost transmise eronat cu bună stiintă, răspunderea pentru accidentul sau evenimentul produs revine pilotului.

În acest caz administratia portuară si/sau de căi navigabile, agentul economic sau asociatia profesională căreia îi apartine pilotul poartă răspunderea pentru daunele rezultate.

(3) Comandantul navei pilotate are următoarele obligatii:

a) să furnizeze pilotului datele corecte privind pescajul, dimensiunile, tonajul, încărcătura, caracteristicile si puterea motoarelor, a propulsoarelor, manevrabilitatea, precum si orice alte caracteristici ale navei solicitate de pilot;

b) să îl informeze pe pilot în cazul în care părăseste comanda navei, precum si despre persoana desemnată să îl înlocuiască.

Art. 113. - (1) Comandantul navei pilotate nu are dreptul să retină pilotul la bord după iesirea navei din zona sau din portul unde pilotajul este obligatoriu si are obligatia să îl debarce în sigurantă.

(2) În cazul în care debarcarea nu se poate face în sigurantă datorită conditiilor meteorologice si hidrologice, comandantul navei are obligatia de a asigura debarcarea pilotului în cel mai apropiat loc sigur, precum si întoarcerea acestuia la locul său de resedintă, pe cheltuiala navei.

Art. 114. - Pe timpul cât se află la bordul navei pilotul are obligatia de a furniza comandantului toate informatiile referitoare la zona sau portul respectiv, astfel încât nava să navigheze si să efectueze manevrele portuare în deplină sigurantă.

Art. 115. - Pilotul poate părăsi nava în următoarele situatii, numai după ce a primit acordul comandantului:

a) a acostat, respectiv a ancorat nava în sigurantă;

b) a scos nava în afara zonei sau portului în care pilotajul este obligatoriu;

c) din motive obiective, a fost necesară înlocuirea sa de către un alt pilot.

Art. 116. - (1) În timpul cât se află la bordul navei sau după debarcare pilotul are obligatia de a anunta, în cel mai scurt timp posibil, căpitănia de port, administratia portuară si/sau de căi navigabile, după caz, despre:

a) orice modificări apărute în zonele prin care a trecut si care pot pune în pericol siguranta navigatiei;

b) orice accident sau eveniment petrecut cu nava pe care a pilotat-o sau la alte nave pe care le-a întâlnit;

c) orice nerespectare de către comandantul navei pilotate a regulilor de navigatie, de protectie a mediului si a celor privind transportul mărfurilor periculoase si poluante;

d) functionarea defectuoasă a unor echipamente sau instalatii ale navei;

e) începerea/terminarea manevrei si orice problemă privind siguranta navigatiei în timpul manevrei navei pilotate.

(2) În cazul în care consideră că nava prezintă pericol pentru siguranta navigatiei sau pentru securitatea portului ori observă nereguli în desfăsurarea manevrei, pilotul poate solicita căpităniei de port întreruperea navigatiei sau a manevrei navei pe care o pilotează, până la restabilirea circumstantelor care fac posibilă navigatia în sigurantă.

Art. 117. - (1) Pilotul trebuie să fie cetătean român si să detină un brevet valabil pentru zona de navigatie pentru care se asigură pilotajul navei, eliberat de către Autoritatea Navală Română.

(2) Modul de recrutare, scolarizare, perfectionare si brevetare a pilotilor se aprobă de către minister, la propunerea Autoritătii Navale Române.

 

SECTIUNEA a 5-a

Remorcajul de manevră al navelor maritime în porturi

 

Art. 118. - Remorcajul de manevră al navelor maritime în porturi, denumit în continuare remorcaj, este serviciu de sigurantă de interes national si se efectuează sub controlul statului pentru toate navele, indiferent de pavilionul acestora, în mod nediscriminatoriu privind durata, calitatea si tarifele practicate.

Art. 119. - Prin remorcaj se asigură desfăsurarea în conditii de sigurantă a navigatiei si a manevrelor portuare.

Art. 120. - În timpul folosirii remorcherului comandantul si echipajul acestuia devin subordonati comandantului navei remorcate si respectă în totalitate ordinele primite din partea acestuia.

Art. 121. - Remorcherul poate părăsi nava remorcată în următoarele situatii, numai după ce a primit acordul comandantului navei remorcate:

a) nava remorcată a acostat, respectiv a ancorat, în sigurantă;

b) nava remorcată a iesit în afara zonei sau a portului unde remorcajul este obligatoriu;

c) din motive obiective, a fost necesară înlocuirea cu un alt remorcher.

Art. 122. - În timpul cât efectuează serviciul de remorcaj comandantul remorcherului are obligatia de a anunta, în cel mai scurt timp posibil, căpitănia de port sau administratia portuară si/sau de căi navigabile, după caz, despre:

a) orice modificări apărute în zonele prin care a trecut si care pot pune în pericol siguranta navigatiei;

b) orice accident sau eveniment petrecut cu nava remorcată sau la alte nave pe care le-a întâlnit;

c) orice nerespectare a regulilor de navigatie de către comandantul navei remorcate;

d) începerea/terminarea manevrei si orice problemă privind siguranta navigatiei apărută în timpul remorcajului.

 

CAPITOLUL VII

Supravegherea si controlul navigatiei în porturi si în apele nationale navigabile

SECTIUNEA 1

Regimul navigatiei în porturi si în apele nationale navigabile

 

Art. 123. - Navele de orice categorie, indiferent de pavilionul pe care îl arborează si care intră în apele nationale navigabile sau în porturile românesti, sunt obligate să respecte dispozitiile privind intrarea si navigatia în apele nationale navigabile, stationarea, operarea si iesirea din porturi, prevăzute de legislatia natională.

Art. 124. - (1) Navele de orice categorie, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, pot acosta în afara porturilor sau la malul unei căi navigabile numai în locurile stabilite în acest scop si care sunt semnalizate corespunzător.

(2) Locurile în care ancorarea sau acostarea este permisă se aprobă de căpitănia de port în a cărei zonă de activitate se află acestea. Pentru apele navigabile de frontieră este necesar acordul prealabil al politiei de frontieră.

(3) În cazuri de fortă majoră navele pot acosta si în afara zonelor prevăzute la alin. (1), cu conditia luării tuturor măsurilor pentru a nu stânjeni navigatia în sigurantă a celorlalte nave si cu informarea imediată a căpităniei de port în a cărei zonă de activitate si, după caz, a politiei de frontieră în a cărei zonă de jurisdictie s-a produs acostarea. Cazurile de fortă majoră invocate de comandantul navei se verifică si se atestă de căpitănia de port în a cărei zonă de activitate s-a produs evenimentul sau de către căpitănia portului de destinatie.

Art. 125. - (1) În cazuri de fortă majoră când, pentru salvarea navei, a încărcăturii acesteia sau pentru evitarea degradării mediului, încărcătura a fost descărcată, partial sau integral, pe malul căii navigabile, comandantul are obligatia să informeze cea mai apropiată căpitănie de port si, după caz, politia de frontieră.

(2) Situatiile în care operatiunile de încărcare/descărcare de mărfuri si/sau de pasageri se pot efectua în afara porturilor si conditiile în care aceste activităti se pot desfăsura se stabilesc de către Autoritatea Navală Română.

 

SECTIUNEA a 2-a

Exercitarea activitătii de control de către Autoritatea Navală Română si căpităniile de port

 

Art. 126. - Activitatea de supraveghere si control a navigatiei civile se efectuează de Autoritatea Navală Română si căpităniile de port.

Art. 127. - (1) Autoritatea Navală Română, prin căpităniile de port, eliberează acceptul de intrare a navelor în port si permisul de plecare a navelor din port.

(2) În cazul navelor care vin din voiaj international acceptul de intrare în port se eliberează numai după obtinerea liberei practici sanitare.

 

SECTIUNEA a 3-a

Controlul statului pavilionului

 

Art. 128. - (1) Autoritatea Navală Română are dreptul si obligatia să controleze si să monitorizeze navele care arborează pavilionul român, aflate în apele nationale navigabile si în porturile românesti, privind respectarea legislatiei nationale, si, în principal, dacă acestea:

a) au actele de nationalitate valabile;

b) au echipajul minim de sigurantă prezent la bord;

c) respectă prevederile conventiilor internationale la care România este parte privind standardele tehnice si conditiile de muncă si de viată la bord;

d) fiecare membru al echipajului detine brevetul sau certificatul de capacitate corespunzător functiei pe care o îndeplineste la bordul navei.

(2) Autoritatea Navală Română are obligatia de a controla si de a monitoriza navele care arborează pavilionul român privind respectarea conditiilor prevăzute la alin. (1) si atunci când aceste nave se află în afara apelor

nationale navigabile.

(3) În cazul în care constată că navele care arborează pavilionul român nu respectă conditiile prevăzute la alin. (1), Autoritatea Navală Română, prin căpităniile de port, va interzice plecarea navelor până la remedierea deficientelor constatate.

(4) În cazul în care constată nerespectarea în mod repetat a uneia sau mai multora dintre conditiile de la alin. (1), Autoritatea Navală Română poate lua măsura retragerii dreptului de arborare a pavilionului român pentru acea navă sau retragerea documentului de conformitate companiei care operează nava.

 

SECTIUNEA a 4-a

Controlul statului portului

 

Art. 129. - (1) Autoritatea Navală Română are dreptul si obligatia de a controla navele care arborează pavilionul altor state, aflate în apele nationale navigabile si în porturile românesti, în ceea ce priveste respectarea prevederilor acordurilor si conventiilor internationale la care România este parte.

(2) În cazul în care constată că navele prevăzute la alin. (1) nu respectă aceste prevederi, Autoritatea Navală Română, prin căpităniile de port, va retine navele până la remedierea deficientelor constatate.

(3) Autoritatea Navală Română are obligatia de a notifica autoritătii competente a statului care a acordat acelei nave dreptul de a arbora pavilionul său deficientele constatate.

(4) În cazul în care se constată că eliminarea deficientelor nu se poate face în portul în care nava a fost retinută, Autoritatea Navală Română poate autoriza plecarea navei către alt port, dacă aceasta poate naviga în

conditii minime de sigurantă, iar dacă portul respectiv se află în alt stat, va notifica în mod corespunzător autoritătii competente din acel stat.

Art. 130. - Căpităniile de port pot interzice navigatia în apele nationale navigabile, precum si operatiunile de încărcare/descărcare si transbordare sau legătura cu uscatul navelor care nu îndeplinesc conditiile prevăzute la art. 27.

 

SECTIUNEA a 5-a

Controlul efectuat de căpităniile de port

 

Art. 131. - Căpităniile de port pot interzice iesirea din porturi si/sau continuarea navigatiei în apele nationale navigabile a navelor, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, dacă acestea constată că:

a) actele de bord lipsesc sau nu sunt valabile;

b) navele au gaură de apă;

c) functionarea instalatiilor de guvernare si a celor de ancorare este defectuoasă;

d) nava nu este înzestrată cu suficiente mijloace de salvare, de stingere a incendiilor, de semnalizare si de ancorare;

e) încărcătura de pe punte periclitează stabilitatea navei sau împiedică vizibilitatea în navigatie;

f) stivuirea si arimarea mărfurilor în magazii sunt defectuoase, periclitând siguranta navigatiei;

g) pescajul navei depăseste pescajul maxim prevăzut în actele navei;

h) pescajul navei nu permite trecerea prin zonele din apele nationale navigabile prin care aceasta urmează să navigheze;

i) numărul pasagerilor îmbarcati depăseste numărul prevăzut în actele navei;

j) membrii echipajului nu posedă brevete sau certificate de capacitate corespunzătoare functiilor;

k) la bordul navei nu se află echipajul minim de sigurantă;

l) în orice alte cazuri în care siguranta navei este periclitată sau nava ar periclita siguranta navigatiei în apele nationale navigabile ori nava constituie o sursă evidentă de poluare.

Art. 132. - (1) Căpităniile de port pot interzice plecarea oricărei nave dintr-un port sau dintr-un loc de stationare aflat în apele nationale navigabile, la solicitarea Autoritătii Navale Române, a administratiilor portuare si/sau de căi navigabile, a altor autorităti publice ale statului sau ale unor agenti economici, pentru debite ale proprietarului sau operatorului navei ori ale proprietarului mărfii aflate pe navă, fată de respectivele autorităti sau respectivii agenti economici.

(2) Solicitarea privind interzicerea plecării navei va fi făcută în scris, răspunderea pentru interdictia de plecare revenind solicitantului.

(3) Interdictia de plecare a navei nu poate depăsi 24 de ore de la momentul solicitării privind interzicerea plecării.

După această perioadă nava va fi retinută numai dacă solicitantul prezintă la căpitănia de port o încheiere executorie a instantelor judecătoresti competente de punere a navei sub sechestru. Retinerea poate înceta dacă proprietarul sau, după caz, operatorul navei ori proprietarul mărfii a făcut dovada constituirii unor garantii suficiente în raport cu creanta invocată si aceasta a fost acceptată de cel care a solicitat retinerea. În calculul celor 24 de ore nu se iau în considerare orele din zilele declarate legal ca nelucrătoare.

Art. 133. - Prevederile art. 27 nu se aplică navelor care arborează pavilion străin folosite pentru servicii guvernamentale.

Art. 134. - (1) În cazul în care primesc, în scris, sesizări sau reclamatii referitoare la infractiuni la regimul navigatiei sau pe baza rapoartelor privind sinistrele, abordajele si orice avarie, căpităniile de port au dreptul si obligatia să efectueze cercetări, să solicite sau să accepte efectuarea de expertize si să administreze probe în limitele competentelor lor.

(2) În cazul în care primesc, în scris, reclamatii si plângeri referitoare la abateri în legătură cu navigatia sau care au avut loc pe nave, în porturi ori în apele nationale navigabile si sesizări cu privire la marfă si încărcătură, căpităniile de port fac cercetări în limita competentei lor si, în cazul în care este stabilită vinovătia unei persoane, procedează potrivit legii.

(3) Căpităniile de port au dreptul să efectueze din oficiu cercetarea accidentelor de navigatie sau alte cercetări la care au calitatea de a se sesiza din oficiu, atunci când consideră că acest lucru este necesar.

(4) În cazurile în care în urma unui sinistru sau a unui naufragiu o navă, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, s-a pierdut ori a fost abandonată de echipajul ei sau numai de comandant, căpitănia de port în a cărei zonă de activitate s-a produs acest eveniment are obligatia de a începe, fără întârziere, cercetările. În timpul cercetărilor căpitănia de port trebuie să stabilească circumstantele în care s-a produs sinistrul sau naufragiul, cauzele care au condus la pierderea navei, să adune probe materiale si să ia măsurile necesare si suficiente pentru conservarea acestora, să întocmească un raport pentru a fi înaintat organelor abilitate, să continue cercetările si să stabilească responsabilitătile.

 

CAPITOLUL VIII

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 135. - În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante, ministerul va elabora si va supune spre aprobare Guvernului regulamentul de aplicare a acesteia*).

Art. 136. - În termen de 90 de zile de la publicarea legii de aprobare a prezentei ordonante în Monitorul Oficial al României, Partea I, ministerul va elabora si va supune spre aprobare Guvernului actul normativ privind organizarea si functionarea Autoritătii Navale Române**), prin care se vor stabili statutul, atributiile, patrimoniul, personalul si regimul contractelor existente.

Art. 137. - (1) Până la data de 31 decembrie 2003, proprietarii navelor se vor prezenta la căpităniile de port pentru reconfirmarea actelor de nationalitate prevăzute la art. 41.

(2) Nerespectarea termenului prevăzut la alin. (1) duce la suspendarea din oficiu a dreptului de arborare a pavilionului român.

(3) În cazul în care persoanele fizice sau juridice care îsi revendică dreptul de proprietate asupra unei nave nu au înregistrat în actele de nationalitate numele lor ca proprietari, se vor prezenta, în termenul prevăzut la alin. (1), la căpitănia portului de înmatriculare a navei, pentru a-si clarifica situatia. Acestia trebuie să prezinte respectivei căpitănii de port actele prin care dovedesc dreptul de proprietate asupra navei sau să dovedească faptul că în ultimii 5 ani au actionat ca un proprietar diligent.

(4) În cazul în care proprietarul navei este acelasi cu cel mentionat în actul de nationalitate a navei, iar reconfirmarea prevăzută la alin. (1) se face pe formular de tip vechi, această operatiune se face cu titlu gratuit.

 


*) Regulamentul de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 245/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 25 martie 2003.

**) Hotărârea Guvernului nr. 1.133/2002 privind organizarea si functionarea Autoritătii Navale Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 29 octombrie 2002.

 

Art. 138. - În cazul în care în apele nationale navigabile se află o navă al cărei proprietar este necunoscut, Autoritatea Navală Română va solicita public, printr-un anunt într-un ziar local, unul national, unul international, precum si prin mijloace electronice, prezentarea proprietarului. În cazul în care în termen de 60 de zile de la data aparitiei anuntului proprietarul nu se prezintă la Autoritatea Navală Română, nava va fi confiscată si valorificată conform legislatiei în vigoare.

Art. 139. - Activitătile de pilotaj, remorcaj de manevră si legare-dezlegare a navelor maritime în porturi si pe apele nationale navigabile vor fi reglementate printr-o lege privind administrarea porturilor si căilor navigabile si serviciile în porturi si pe căile navigabile.

Art. 140. - (1) Certificatele de clasă si certificatele care atestă conformitatea navelor maritime cu prevederile acordurilor si conventiilor internationale la care România este parte, eliberate de Regia Autonomă “Registrul Naval Român”, sunt valabile până la data expirării lor, dar nu mai târziu de 1 septembrie 2003. Toate celelalte certificate eliberate navelor si companiilor de navigatie de către minister, de Inspectoratul Navigatiei Civile - I.N.C. sau de Regia Autonomă “Registrul Naval Român” rămân valabile până la data expirării lor, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2003.

(2) Toate carnetele de marinar, brevetele, certificatele de capacitate, atestatele si certificatele de conformitate eliberate personalului navigant si personalului auxiliar de către Inspectoratul Navigatiei Civile - I.N.C. si de către căpităniile de port rămân valabile până la data expirării acestora.

(3) Persoanele juridice române cu capital majoritar străin, care la data de 1 august 2003 erau autorizate să efectueze transport public fluvial de mărfuri, sunt exceptate de la aplicarea prevederilor art. 14 alin. (4) până la data de 1 ianuarie 2007.

Art. 141. - Hotărârea Guvernului nr. 3/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei*) se modifică în mod corespunzător.

Art. 142. - La data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante se abrogă: art. 3 din Decretul nr. 92/1995 pentru ratificarea Conventiei internationale pentru securitatea containerelor, încheiată la Geneva la 2 decembrie 1972, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 91 din 12 august 1975, art. 3 din Decretul nr. 23/1976 pentru aderarea Republicii Socialiste România la Conventia internatională asupra măsurării tonajului navelor, încheiată la Londra la 23 iunie 1969, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 15 din 14 februarie 1976, art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 95/1998 privind înfiintarea unor institutii publice în subordinea Ministerului Transporturilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 28 august 1998.

Art. 143. - Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonante se abrogă: Decretul nr. 443/1972 privind navigatia civilă, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 132 din 23 noiembrie 1972, cu exceptia capitolului VI - “Infractiuni”, H.C.M. nr. 40/1973 pentru aprobarea Regulamentului cuprinzând norme cu privire la navigatia civilă, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 7 din 25 ianuarie 1973, precum si orice alte dispozitii contrare.


*) Hotărârea Guvernului nr. 3/2001 a fost abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 740/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 9 iulie 2003.