MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 213             LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE             Joi, 11 martie 2004

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 61 din 17 februarie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 118 alin. 2 din Codul de procedură civilă

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

168. - Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor si mediului privind stabilirea speciilor de animale vii, categoriilor de productie, greutătii minime si perioadei admise pentru export în anul 2004

 

172. - Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor si mediului privind aprobarea Listei cuprinzând laboratoarele autorizate în vederea executării de analize pentru vinurile si celelalte băuturi pe bază de must si vin destinate exportului si pentru vinurile cu denumire de origine controlată, precum si specialistii împuterniciti să semneze documentele de atestare a calitătii acestor produse destinate exportului

 

240. - Ordin al ministrului sănătătii privind aprobarea Standardelor minimale pentru acreditarea cabinetelor medicale de medicina muncii si a baremului minimal de dotare a acestora

 

DECIZII  ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 61

din 17 februarie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 118 alin. 2 din Codul de procedură civilă

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Baltă - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 118 alin. 2 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Răzvan Marius în Dosarul nr. 7.724/2003 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a comercială.

La apelul nominal lipsesc părtile, procedura de judecată fiind legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că textul de lege criticat nu contravine prevederilor constitutionale invocate, în acest sens existând o constantă jurisprudentă a Curtii, de exemplu deciziile nr. 128/2002 sau nr. 221/2003. Întrucât nu au apărut elemente noi de natură a justifica schimbarea acestei jurisprudente, se apreciază că exceptia este neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 1 septembrie 2003, pronuntată în Dosarul nr. 7.724/2003, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 118 alin. 2 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Răzvan Marius.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arată că dispozitiile art. 118 alin. 2 din Codul de procedură civilă îngrădesc accesul la justitie, întrucât instituie un termen de decădere arbitrar, de natură să creeze inegalităti de tratament între cetăteni, care se reflectă în actul de justitie.

Astfel, apar deosebiri de tratament între persoanele care, desi nu depun întâmpinare, se prezintă în fata instantelor de judecată neasistate de avocat si pot propune probe, si cele care se prezintă asistate de avocat, care nu pot propune probe, tratamentul juridic diferit nefiind justificat dacă se tine seama de principiul aflării adevărului si de dreptul persoanei la un proces echitabil. De asemenea, apare discriminatorie conditionarea pârâtului de a propune probe utile solutionării cauzei, chiar dacă nu a depus întâmpinare, de admiterea solicitării reclamantului de a administra probe, conditionare justificată de faptul că astfel nu se pricinuieste amânarea judecării cauzei.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a comercială apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, întrucât nu este îngrădit accesul liber la justitie, ci doar se stabileste un anumit termen pentru depunerea întâmpinării, în vederea desfăsurării cu celeritate a judecătii.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al Avocatului Poporului.

Guvernul arată că instituirea unui termen procedural este pe deplin justificată de asigurarea unei durate rezonabile a procesului dedus judecătii, sanctiunea decăderii nefiind de natură a vătăma în vreun fel drepturile constitutionale ale pârâtului. Prin reglementarea cuprinsă în art. 118 alin. 2 din Codul de procedură civilă, legiuitorul nu a înteles să stabilească un tratament discriminatoriu, ci un regim legal diferit, impus de existenta unor situatii procesuale diferite. Se mai apreciază că reglementarea de către legiuitor a conditiilor de exercitare a unui drept, subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercitiului acestuia.

În ceea ce priveste dreptul la un proces echitabil, se arată că, asa cum a decis Curtea Europeană a Drepturilor Omului, statele contractante se bucură de o anumită marjă de apreciere referitoare la conditiile procedurale ale actiunilor în justitie, termenele de efectuare a diferitelor acte de procedură sau sanctiunile pentru nerespectarea acestora.

Avocatul Poporului apreciază exceptia ca fiind neîntemeiată, textul de lege criticat contribuind la urgentarea solutionării cauzei si la prevenirea exercitării abuzive sau cu întârziere a drepturilor procesuale de către pârât, fără a îngrădi accesul la justitie al acestuia. Se arată că legea procesuală civilă oferă suficiente garantii care să asigure dreptul la apărare si egalitatea de tratament a părtilor implicate în proces.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicată, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia României, republicată, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie art. 118 alin. 2 din Codul de procedură civilă, cu modificările ulterioare. Textul legal criticat are următorul continut:

- Art. 118 alin. 2: “Nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege atrage decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii, în afara celor de ordine publică.”

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile art. 16 alin. (1), art. 20 alin. (1), art. 21 si 49 din Constitutia României, care, ulterior sesizării, a fost modificată si completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicată de Consiliul Legislativ, în temeiul art. 152 din Constitutie, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, cu reactualizarea denumirilor si dându-se textelor o nouă numerotare. După republicare, textele constitutionale invocate au următoarea numerotare si continut:

- Art. 16 alin. (1): “Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.”;

- Art. 20 alin. (1): “Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertătile cetătenilor vor fi interpretate si aplicate în concordantă cu Declaratia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care România este parte.”;

- Art. 21 alin. (1) si (2): “(1) Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept”;

- Art. 53: “(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertăti poate fi restrâns numai prin lege si numai dacă se impune,

după caz, pentru: apărarea securitătii nationale, a ordinii, a sănătătii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertătilor cetătenilor; desfăsurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamităti naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proportională cu situatia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu si fără a aduce atingere existentei dreptului sau a libertătii.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea Constitutională constată că dispozitiile criticate au mai fost supuse controlului de constitutionalitate sub aspectul încălcării principiilor constitutionale al garantării liberului acces la justitie si al dreptului la apărare. Astfel, prin Decizia nr. 128/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2002, sau prin Decizia nr. 17/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 27 februarie 2003, Curtea s-a pronuntat asupra constitutionalitătii dispozitiilor legale criticate.

Cu acest din urmă prilej, s-a retinut că “textul” de lege dedus controlului relevă o evidentă utilitate în cadrul procesului civil. Astfel, prin instituirea obligativitătii întâmpinării, se asigură de plano echilibrul procesual al părtilor în litigiu, reclamantul având posibilitatea de a cunoaste apărările pârâtului, precum si probele utilizate în sustinerea lor, posibilitate de care pârâtul beneficiază prin luarea la cunostintă a actiunii introductive a reclamantului.

Pe de altă parte, textul criticat contribuie la urgentarea solutionării cauzei si la prevenirea exercitării abuzive sau cu întârziere a drepturilor procesuale, instanta fiind în măsură de a cunoaste, încă de la început, cadrul procesual, iar reclamantul îsi poate pregăti apărările, în cunostintă de cauză, în raport de sustinerile pârâtului, cuprinse în întâmpinare.

Instituirea obligativitătii depunerii întâmpinării, cu consecinta decăderii pârâtului, în caz de nerespectare, din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii, în afara celor de ordine publică, se circumscrie domeniului de reglementare a competentei instantelor si a procedurii de judecată, rezervat, potrivit art. 125 alin. (3) din Constitutie, legiuitorului ordinar, care a actionat deci în limitele prerogativelor sale constitutionale.

Dincolo de utilitatea evidentă a reglementării cuprinse în art. 118 din Codul de procedură civilă, Curtea nu poate retine încălcarea dreptului la apărare, cu atât mai mult cu cât alin. (2) al articolului criticat instituie obligatia pentru instanta judecătorească, în cazul în care pârâtul nu este reprezentat sau asistat de avocat, de a-i pune în vedere, la prima zi de înfătisare, să arate exceptiile, dovezile si toate mijloacele sale de apărare, ce vor fi consemnate în încheierea de sedintă, acordând, la cerere, un termen pentru pregătirea apărării si depunerea întâmpinării.

Dacă totusi, desi protejat, în această manieră, împotriva consecintelor prejudiciabile ale propriei lipse de diligentă sau insuficientei mijloacelor materiale care l-au împiedicat să apeleze la serviciile unui avocat, pârâtul nu întelege să-si execute obligatia de depunere a întâmpinării, el îsi asumă, în deplină cunostintă de cauză, riscurile decurgând din propria sa culpă si, în consecintă, potrivit unui principiu de aplicatie generală, nemo auditur propriam turpitudinem allegans, nu poate pretinde încălcarea dreptului său la apărare”.

În ceea ce priveste încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, Curtea constată că, în măsura în care reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflati în situatia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un atare obiect nu este întemeiată.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigente, cărora li se subsumează si instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Asa fiind, Curtea constată că, departe de a constitui o negare a dreptului în sine, asemenea exigente dau expresie ordinii de drept, absolutizarea exercitiului unui anume drept având consecintă fie negarea, fie amputarea drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, cărora statul este tinut să le acorde ocrotire, în egală măsură, în deplină concordantă cu dispozitiile art. 53 din Constitutie.

Solutia adoptată în deciziile anterioare, ca si considerentele pe care aceasta se întemeiază îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată, întrucât nu au apărut împrejurări noi care să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale în această materie.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicată, precum si al art. 1, 2, 3, art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 118 alin. 2 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Răzvan Marius în Dosarul nr. 7.724/2003 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a comercială.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 17 februarie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR, APELOR SI MEDIULUI

 

ORDIN

privind stabilirea speciilor de animale vii, categoriilor de productie, greutătii minime si perioadei admise pentru export în anul 2004

 

Având în vedere prevederile art. 1 si 2 din Hotărârea Guvernului nr. 463/2002 pentru aprobarea procedurii privind exportul de animale vii,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 739/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului si al prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitătii veterinare,

ministrul agriculturii, pădurilor, apelor si mediului emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Speciile de animale vii, categoriile de productie, greutatea minimă si perioada admisă pentru export în anul 2004 sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Nu este admis la export tineretul ovin, femele, provenit din exploatatiile aflate în controlul oficial al productiei.

(3) Agentia Natională pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie “Prof. dr. G. K. Constantinescu” va întocmi si va pune la dispozitie celor interesati lista exploatatiilor de ovine aflate în controlul oficial al productiei.

Art. 2. - Pentru admiterea exportului de animale vii din categoria celor pentru tăiere: vaci adulte reformate, tineret bovin, femele peste 18 luni, reformat, ovine adulte reformate, se va proceda astfel:

a) se constituie comisii mixte alcătuite din specialisti din cadrul directiilor veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene si a municipiului Bucuresti, după caz, precum si din cadrul unitătilor de ameliorare si reproductie în zootehnie judetene, în vederea examinării tehnice, pe specii si categorii, a animalelor propuse a fi reformate;

b) tabelele cu animalele, pe specii si categorii, individualizate, propuse pentru reformare, vor cuprinde pentru fiecare animal cauza reformării. Procesul-verbal de reformare si tabelele cu animalele reformate vor fi avizate, pe fiecare pagină, de către directia veterinară si pentru siguranta alimentelor judeteană si a municipiului Bucuresti, după caz, precum si de către unitatea de ameliorare si reproductie în zootehnie judeteană.

Art. 3. - Directia generală de implementare si reglementare din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului si Agentia Veterinară pentru Siguranta Alimentelor vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin si îl vor difuza tuturor celor interesati.

Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii, pădurilor, apelor si mediului,

Ilie Sârbu

 

Bucuresti, 2 martie 2004.

Nr. 168.

 

ANEXĂ

SPECIILE

de animale vii, categoriile de productie, greutatea minimă si perioada admise pentru export

 

A. Animale pentru tăiere

 

Specia si categoria

Greutatea minimă în viu - kg/animal

pentru tările membre ale Uniunii Europene

pentru tări terte

Bovine

- tineret bovin mascul

400

400

 

- tineret bovin, femele peste 18 luni, reformat

380

380

 

- vaci adulte reformate

400

400

 

- cabaline adulte reformate

400

400

Ecvidee

 

 

 

- asini adulti

 

150

150

- tineret ovin

 

12

20

Ovine - berbeci adulti reformati*)

 

45

45

- oi adulte reformate*)

 

30

30

- tineret caprin

 

15

20

Caprine - tapi adulti reformati*)

 

40

40

- capre adulte reformate*)

 

30

30

Porcine - porci grasi

 

100

100

*) Exportul este permis în perioada 1 mai-31 octombrie.

B. Animale de crestere sau îngrăsare

Bovine

- tineret bovin mascul

230

270

 

- boi

550

550

Bubaline

- bivoli

430

430

Ovine

- tineret ovin

12

20

Caprine

- tineret caprin

15

20

Porcine

- porci grasi

15

15

Ecvidee

- cabaline

400

400

- asini 150 150

 

 

 

Fazani

 

fără greutate minimă

fără greutate minimă

Iepuri

 

fără greutate minimă

fără greutate minimă

 

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR, APELOR SI MEDIULUI

 

ORDIN

privind aprobarea Listei cuprinzând laboratoarele autorizate în vederea executării de analize pentru vinurile si celelalte băuturi pe bază de must si vin destinate exportului si pentru vinurile cu denumire de origine controlată, precum si specialistii împuterniciti să semneze documentele de atestare a calitătii acestor produse destinate exportului

 

Având în vedere prevederile art. 72 alin. (2) si ale art. 111 lit. h) din Normele metodologice de aplicare a Legii viei si vinului în sistemul organizării comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.134/2002,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 739/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul agriculturii, pădurilor, apelor si mediului emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Lista cuprinzând laboratoarele autorizate în vederea executării de analize pentru vinurile si celelalte băuturi pe bază de must si vin destinate exportului si pentru vinurile cu denumire de origine controlată, precum si specialistii împuterniciti să semneze documentele de atestare a calitătii acestor produse destinate exportului, indicativul stampilei si zona de exercitare a acestei activităti, prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2. - Specialistii împuterniciti să semneze documentele de atestare a calitătii vinurilor pentru export, prevăzuti în anexa nr. 1, nu pot semna aceste documente dacă ele provin de la unitătile unde îsi desfăsoară activitatea de bază.

Art. 3. - Se aprobă modelele de stampilă si de legitimatie ale specialistilor desemnati să semneze documentele de atestare a calitătii vinurilor si a celorlalte băuturi pe bază de must si vin destinate exportului, prevăzute în anexele nr. 2 si 3.

Art. 4. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. - Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 4/2001 privind aprobarea listei cuprinzând laboratoarele autorizate în vederea executării de analize privind vinurile si celelalte băuturi destinate exportului si pentru cele cu denumire de origine, precum si specialistii desemnati să semneze documentele de atestare a calitătii vinurilor si a celorlalte băuturi provenite din must si vin destinate exportului, indicativul stampilei si zona de exercitare a acestei activităti, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 15 februarie 2001.

 

Ministrul agriculturii, pădurilor, apelor si mediului,

Ilie Sârbu

 

Bucuresti, 3 martie 2004.

Nr. 172.

 

ANEXA Nr. 1

LISTA

cuprinzând laboratoarele autorizate în vederea executării de analize pentru vinurile si celelalte băuturi pe bază de must si vin destinate exportului si pentru vinurile cu denumire de origine controlată, precum si specialistii împuterniciti să semneze documentele de atestare a calitătii acestor produse destinate exportului, indicativul stampilei si zona de exercitare a acestei activităti

 

Laboratorul

Numele si prenumele

specialistilor

Indicativul stampilei

 

Judetele în care se exercită

activitatea

Laboratorul regional pentru controlul calitătii sI igienei vinului Odobesti, judetul Vrancea

Laboratorul de oenologie - Universitatea de Ştiinte Agricole si Medicină Veterinară Iasi, judetul Iasi

Cotea V. Valeriu

Savin Costică

Costache Georgel

Toma Adrian

Crăciunescu Gheorghe

Inspector aprobator - 01

Inspector aprobator - 02

Inspector aprobator - 03

Inspector aprobator - 04

Inspector aprobator - 05

Iasi, Botosani, Neamt, Vaslui,

Bacău, Vrancea, Brăila, Galati

Laboratorul central pentru controlul calitătii si igienei vinului Valea Călugărească, judetul Prahova

Laboratorul de oenologie - Statiunea de Cercetare-Dezvoltare Vitivinicolă Murfatlar, judetul Constanta

Laboratorul de oenologie - Statiunea de Cercetare-Dezvoltare Vitivinicolă Stefănesti, judetul Arges

Laboratorul de oenologie - Statiunea Didactică “Banu Mărăcine” - Universitatea din Craiova, judetul Dolj

Ghita Marin

Deaconu Lorena

Carapid Paris

Vasile Marian

Trantu Panait

Stoian Viorel

Namolosanu Ioan

Badea Petre

Varaticeanu Gh.

Popa Aurel

Banita Emilian

Inspector aprobator - 06

Inspector aprobator - 07

Inspector aprobator - 08

Inspector aprobator - 09

Inspector aprobator - 10

Inspector aprobator - 11

Inspector aprobator - 12

Inspector aprobator - 13

Inspector aprobator - 14

Inspector aprobator - 15

Inspector aprobator - 16

Constanta, Tulcea, Călărasi, Ialomita, Prahova, Buzău,

Ilfov, Municipiul Bucuresti, Giurgiu,

Teleorman, Arges, Dâmbovita, Dolj, Olt, Vâlcea, Gorj, Mehedinti

Laboratorul regional pentru controlul calitătii si igienei vinului Blaj, judetul Alba

Laboratorul de oenologie - Statiunea de Cercetare-Dezvoltare Vitivinicolă Minis, judetul Arad

Buia Ioan

Danaoaie Florin

Iova Gheorghe

Szikler Walter

Balla Geza

Inspector aprobator - 17

Inspector aprobator - 18

Inspector aprobator - 19

Inspector aprobator - 20

Inspector aprobator - 21

Alba, Mures, Bistrita-Năsăud,

Cluj, Sibiu, Timis, Arad, Caras-Severin, Sălaj, Bihor, Satu Mare

 

ANEXA Nr. 2

MODEL DE STAMPILĂ

pentru specialistii desemnati să semneze documentele de atestare a calitătii vinurilor si a celorlalte băuturi pe bază de must si vin destinate exportului

 

ANEXA Nr. 3

MODEL DE LEGITIMATIE

pentru specialistii desemnati să semneze documentele de atestare a calitătii vinurilor si a celorlalte băuturi pe bază de must si vin destinate exportului

 

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR, APELOR SI MEDIULUI

Inspectia de Stat pentru Controlul

Tehnic Vitivinicol

 

 

Legitimatie Nr. .........

Inspector aprobator,

 

Numele ...........................

Prenumele .......................

Indicativul stampilei ............

Inspectorul aprobator este împuternicit să semneze documentele de atestare a calitătii vinurilor si a celorlalte băuturi pe bază de must si vin destinate exportului, conform Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor si mediului nr. 172 din 3 martie 2004.

 

 

Ministrul agriculturii, pădurilor, apelor si mediului,

.................................................

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

 

ORDIN

privind aprobarea Standardelor minimale pentru acreditarea cabinetelor medicale de medicina muncii si a baremului minimal de dotare a acestora

 

Văzând Referatul de aprobare al Directiei generale sănătate publică si inspectia sanitară de stat OB. 2.253/2004,

având în vedere prevederile:

- Legii nr. 100/1998 privind asistenta de sănătate publică, cu modificările si completările ulterioare;

- Legii protectiei muncii nr. 90/1996, republicată, cu modificările ulterioare;

- Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă si boli profesionale, cu modificările si completările ulterioare;

- Legii nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul sănătătii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Standardele minimale pentru acreditarea cabinetelor medicale de medicina muncii, prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Baremul minimal de dotare a cabinetului medical de medicina muncii, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Directiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătătii, directiile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti, comisiile judetene de acreditare a cabinetelor medicale, precum si celelalte structuri mentionate vor duce la îndeplinire prezentul ordin.

Art. 5. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se modifică corespunzător Ordinul ministrului sănătătii si familiei nr. 153/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind înfiintarea, organizarea si functionarea cabinetelor medicale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 23 mai 2003.

Art. 6. - Prezentul ordin va intra în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii,

Ovidiu Brînzan

 

Bucuresti, 3 martie 2004.

Nr. 240.

 

ANEXA Nr. 1

STANDARDE MINIMALE

pentru acreditarea cabinetelor medicale de medicina muncii

 

I. Standarde referitoare la organizare

1. Cabinetul medical de medicina muncii este organizat în specialitatea medicina muncii conform reglementărilor legale în vigoare.

2. Cabinetul medical de medicina muncii are certificat de înregistrare în registrul unic al cabinetelor medicale, eliberat de directia de sănătate publică, conform prevederilor legale în vigoare.

3. Cabinetul medical de medicina muncii are autorizatie sanitară de functionare în vigoare, conform legii.

4. Cabinetul de medicina muncii autorizat poate deschide puncte de lucru în întreprinderi.

5. Unitatea mobilă medicală destinată controlului medical periodic se defineste ca un centru de examinare screening, dotat cu aparatură autorizată de Ministerul Sănătătii, care se deplasează la sediul unitătilor pe ai căror angajati îi supraveghează.

6. Cabinetul medical de medicina muncii are un regulament de organizare si functionare de care întregul personal a luat cunostintă în scris.

II. Standarde referitoare la resursele fizice

7. Cabinetul medical de medicina muncii are un sediu aflat într-un spatiu de care dispune în mod legal.

8. Materialele sanitare si aparatele medicale utilizate în cadrul activitătii medicale sunt înregistrate în inventarul unitătii si depozitate în mod adecvat.

9. Dotarea minimală a cabinetului medical de medicina muncii este conform baremului prevăzut în anexa nr. 2 la ordin.

10. La sediul cabinetului medical de medicina muncii există cel putin un aparat telefonic functional, care are alocat un număr de apel.

III. Standarde referitoare la resursele umane

11. Medicii specialisti de medicina muncii, alt personal cu studii superioare si asistentii medicali care lucrează în cabinetul medical de medicina muncii au autorizatie de liberă practică valabilă, conform prevederilor legale.

12. Personalul angajat care lucrează în cabinetul medical de medicina muncii are contract de muncă legal.

13. Medicii de medicina muncii care lucrează în cabinetul medical de medicina muncii sunt membri ai Colegiului Medicilor din România.

14. Asistentii medicali care lucrează în cabinetul medical de medicina muncii sunt membri ai Ordinului Asistentilor Medicali din România.

15. Toate persoanele care lucrează în cabinetul medical de medicina muncii au fise de post în care sunt definite atributiile acestora, semnate de persoana în cauză si aprobate de reprezentantul legal al cabinetului medical.

16. La nivelul cabinetului medical de medicina muncii trebuie să existe un document intern prin care patronul cabinetului medical se angajează să respecte independenta profesională a medicilor de medicina muncii si dreptul de decizie al acestora.

17. Medicii si asistentele medicale care lucrează în cabinetul medical de medicina muncii au un program de lucru organizat, la care se face referire expresă în programul afisat.

18. Pe întreaga perioadă de lucru în cabinetul medical de medicina muncii lucrează un medic de medicina muncii titular, precum si alte persoane angajate legal.

19. Personalul poartă în permanentă un ecuson pe care sunt scrise numele si calificarea respectivei persoane.

IV. Standarde functionale generale

20. Cabinetele medicale de medicina muncii au un program de lucru afisat vizibil. Programul de lucru poate fi flexibil, adaptându-se solicitărilor beneficiarilor.

21. Atât la intrarea, cât si în interiorul cabinetului medical de medicina muncii nu trebuie să existe pericol de accidentare sau de vătămare corporală nici pentru pacienti, nici pentru personal.

22. Cabinetul medical de medicina muncii respectă prevederile legale în vigoare, referitoare la examenele medicale la angajare, controalele medicale de adaptare, periodice, la reluarea activitătii sau pentru consultatiile spontane.

23. Cabinetul medical de medicina muncii acordă servicii în mod nediscriminatoriu în limitele contractului de prestări de servicii încheiat cu angajatorul.

24. Cabinetul medical de medicina muncii foloseste pentru manevre care implică solutii de continuitate materiale sanitare sterile de unică folosintă, iar în cazul instrumentelor refolosibile, le sterilizează în mod adecvat.

V. Standarde functionale specifice

25. Cabinetul medical de medicina muncii asigură în principal servicii privind:

- evaluarea riscurilor privind îmbolnăvirile profesionale;

- monitorizarea stării de sănătate a angajatilor prin: examene medicale la angajare în muncă, examen medical de adaptare, examen medical la reluarea activitătii, control medical periodic;

- comunicarea existentei riscului de îmbolnăvire profesională către toti factorii implicati în procesul muncii;

- îndrumarea activitătii de reabilitare profesională, reconversie profesională, reorientare profesională în caz de accident de muncă, boală legată de profesie sau după afectiuni cronice;

- consilierea angajatorului privind adaptarea muncii si a locului de muncă la caracteristicile psihofiziologice ale angajatilor;

- consilierea angajatorului pentru fundamentarea strategiei de securitate si sănătate la locul de muncă;

- transmiterea la sistemul informational national a datelor privind accidentele de muncă si bolile profesionale.

26. Pentru examinări si evaluări specifice toxicologice, cabinetele de medicina muncii vor fi abilitate de Ministerul Sănătătii.

27. Cabinetul medical de medicina muncii asigură îndeplinirea responsabilitătilor specifice privind declararea bolilor profesionale.

VI. Standarde referitoare la managementul informatiei

28. Cabinetul medical de medicina muncii realizează evidenta examenelor medicale de angajare, controalelor medicale de adaptare si periodice, examenelor medicale la reluarea activitătii si a consultatiilor spontane, a angajatorilor/angajatilor care au solicitat aceste servicii medicale, persoanelor care au furnizat serviciile, precum si momentele când s-au furnizat.

29. Dosarele medicale de medicina muncii, fisele de expunere la riscuri profesionale si datele de morbiditate profesională vor fi păstrate la nivelul cabinetelor de medicina muncii pe perioada prevăzută de legislatia în vigoare.

30. Cabinetul medical de medicina muncii are un document intern aprobat de reprezentantul legal, în care se mentionează că întregul personal este obligat să păstreze confidentialitatea fată de terti (conform reglementărilor în vigoare) privind rezultatele investigatiilor efectuate în cadrul examenelor medicale de medicina muncii.

31. Angajatii cărora li s-au oferit servicii medicale de medicina muncii au acces la toate informatiile referitoare la starea lor de sănătate si continute în dosarul medical.

32. Angajatorilor si angajatilor li se vor transmite fisele de aptitudine.

33. Cabinetul medical de medicina muncii trebuie să ia măsuri pentru protectia informatiei si a suportului acesteia împotriva pierderii, degradării si folosirii acesteia de către persoane neautorizate.

34. În cazul schimbării furnizorului de servicii de medicina muncii, înregistrările medicale se vor preda noului cabinet de medicina muncii agreat de angajator.

35. La transferul în altă unitate angajatului i se vor înmâna copii ale dosarului medical si ale fisei de expunere la riscuri profesionale, pentru a fi predate la cabinetul de medicina muncii al unitătii respective.

36. Angajatorii în procedură de faliment vor informa cabinetul de medicina muncii si vor preda înregistrările medicale structurilor de medicina muncii din directiile de sănătate publică judetene sau a municipiului Bucuresti.

37. La întreruperea temporară sau definitivă a activitătii angajatului, cabinetul de medicina muncii va preda o copie a dosarului medical al acestuia medicului de familie.

38. Dosarul medical este protejat de prevederile legislatiei în vigoare privind secretul medical si este necomunicabil angajatorului.

VII. Controlul profesional al activitătii

39. Controlul profesional al activitătii angajatului se face de către directia de sănătate publică pe raza căreia functionează structura de medicina muncii.

 

ANEXA Nr. 2

BAREM MINIMAL

de dotare a cabinetului medical de medicina muncii

 

Dotare minimală:

- canapea pentru consultatii;

- dulap pentru instrumente si medicamente;

- stetoscop;

- tensiometru;

- ciocan de reflexe;

- cântar pentru adulti;

- taliometru;

- optotip pentru distantă si aproape.

Optional (în afara baremului minimal):

- electrocardiograf;

- audiometru;

- otoscop;

- set de diapazoane;

- spirometru;

- negatoscop;

- aparatură specifică evaluării factorilor de muncă (sonometru, detectoare portabile de gaze, luxmetru, anemometru, hygrometru, psihrometru, globtermometru, catatermometru etc.).